j_ U `1_1

KOGALNICEANU

SciAi degne 5tsatTRADUCERE

de

OH. Ori-imANEsc-r..1PROFESOR

-+-4-t480-4

I A rtiTIPOGRAFIA DACIA", P. ILIESCU & D. GROSSU

1900.

Pretul 60 bath

.

#P+CADENPF:-

-rloCr.E.9)\:0

4:

1

i.

www.dacoromanica.ro

M. KO GA LNICEANU

SclAe d.esvre, NatiTRAD CURE

de

am. 3-1-1IBALTEPROFESOR

A ft." 1

TIPOGRAFIA DACIA", P. ILIESCU & D. GROSSU1900.

.

*1-t-4N1.+---?1,\;30TEc

*AC ADEMO

ss\ 8.0 M^P

. J

www.dacoromanica.ro

MIHAIL KOGALNICEANU

S CHITA ":)aasup ra

Istoriei, moravurilor f;4i a limbiiTiganilor

ACite-va ziare germane ail dat rela-

tiunT mai mult sa maT putin adev-rate asupra Tiganilor ; in ultimiT anTstirile amnuntite despre viata lorvagabonda, de moravurile lor, de o-biceiurile lor ati aflat multi cititorl,iar uniT savant! ail artat un deosebit

*) Titlul francez : Esquisse sur l'histoire,les moeurs et la langue des cigains, con-nus en France sous le nom de Bohmi-ens, suivie d'un recueil de sept centsmots cigains, par Michel de Kogalnit-than Berlin Librairie, de B. Behr: 13Obervallstrasse 1837.

r:

-)

t.

E

1www.dacoromanica.ro

2interes despre limba lor, nscutd dindialectele IndostanuluT. Nascut i cres-cut in Moldova, unde sunt aproape100,000 Tigani, carT a conservat o-biceiurile lor primitive pind azi si lacarT am putut studia mal bine ca altiimoravurile acestuT popor nomad ; amvoit dar s da i ea cite-va ama-nunte precise si interesante asupraacestui trib originar din India. EUhotarisem ca aceste pagini s fie caapendice la vol. II din cL'histoire deMoldavie et de Valachieo care e subtipar ; dar, de oare ce vol. II va apa-rea abia la sfirsitul anului si acolo vatrebui s pun alte bunt! cu referintala legislatia, comertul i literaturamOldo-valaha, m'am hotgrit s publicaparte aceast schita asupra Tigani-lor, adaogind la fine un glosar decuvintele tiganetT, cunoscute pina azT,

o schit de gramatica, luate dupascrierea d-lui consilier Graffunder (Er-furt 1835).

Pe linga amanuntele enumerate demine acum, prectim i legile din Mol-dova si Valahia asupra tiganilor, eam citat i principaliT scriitori, carT

't

,

si

www.dacoromanica.ro

3a scris pind azi asupra acestui po-por, atit cit acele prerl nu craft' incontrazicere cu cele ce stiam ea des-pre obiceiurile tiganilor.

Dacd id pe colea s'ai1 strecurat u-nele greselT frd voe, cer ertare citi-torilor. In lips de alt merit, scriereaaceasta va sluji pentru moment la a-cele voci Carl s'ati ridicat pentru Ti-gani, de i, din nenorocire, acest in-teres nu va fi de cit trecdtor, cad'aa sunt Europenil.

ET formeazd societAti filantropicepentru abolirea sclavajului in Ame-rica, in timp ce uita cd in Europasunt 400,000 Tigani robi, iar 200,000sunt infundati in cea mai mare .igno-rant i barbarie. Si nimeni nu-si dagrija de a civiliza un popor.

Berlin, 1 August 1837.

CAP. IIstoria ei moravurile Vganilor

Un mare numar de istorici si cj-tori afl scris asupra acestui neam,raspindit, ca i Iudeii, pe toat supra-fata pamintului vechiti ; multi din eI

r

: I

: :..3

7

=

.

www.dacoromanica.ro

4a dat stirT false asupra originelmoravurilor lor. Unil sprijinindu-se peparerile tiganilor i pe un pasaj dinErodot, care zice cd a aflat pe ma-lurile PontuluT Euxin o colonie egip-teanA, sustin c acest popor nu-I decit o parte din supusii luT Sesostris,care, dupa descoperirea conjuratiuneTluT Danaus, ati fugit pe malurile Ma-reT negre. AltiT, luindu-T tot de egip-tenT, a dat alt explicare venireT lorin Europa ; privit ca crestinT, carT,silitT de pginT, a parasit tara prinsecolul VII-lea, numaT s must lepedelegea. In timpul din urma, un englez,Samuel Roberts), a publicat o carteintitulat : The G ypsies : their origin,continuance and destination, as clearlyforetold in the prophecies of Isaiah,Jeremiah and Ezekiel. Autorul voe-ste a arata, potrivit datelor biblice,

tiganiT sunt urmasil vechilor egip-tenT, a cAror nenorocirT a fost proo-rocite. [dela e originala, dar nu e a-devA rat.

Alti istorici ati dat alte explicarT.Asa, uniT iT iati ca locuitorT din orasulSingara (Mesopotamia), altiT ii socot

,

*i

iaii

ca

:

c j.www.dacoromanica.ro

5de emigratT din Cilicia i Asiria ; altiTde Nubieni, Etiopeni, Maurf,

Manihei din Armenia 1 chiar popordin indostan. Parerea aceasta dinurma, care e cea mai admisa, a emi-s-o in 1783 Grellmann. El a publicatla Lipsca i Dessau o schit istoricaasupra tiganilor : Die Zigeuner, einhistorischer Versuch iiber die Lebens-art und Verfassung dieses Folks. I.A. Fessler i Malte-Brun sunt de a-ceiasi parere.

Iata carl sunt numele tiganilor ladiferitele popoare: Francezii ii numescBohmiens, pentru cl tiganii a venitin Franta din partile Bohemieil; En-glezil IT numesc Gypsies ; GermanilZigeuner, ItalieniT Zingari sa Zingrui,SpanioliT Gitanos, Grecii moderni Ka-

Zigani, Ungurii Farao-Nemzetsg (rasa lui Faiaon), Rusii Ti-ganes, TurciI Cinghene, Olandezfi Hey-deus Danezii si Svedezii Tar-tares, MauriT i Arabi! Haranii, (rata-citori), BuharieniT Geaii, Rominil Ti-

Nota. De oare ce in Moldova i Valabiael se numese Tigani, am pastrat numeleCigains in loe de Bohdmiens.

.

tiveloi, Polonii

- (pagini),

*)

iT iati

www.dacoromanica.ro

6gani. Se vede d'aci cl ceT mai mulctII numesc Cingani ; iar Tiganil el sin-gull se numesc In limba lor Roninicel(fiul femeiT) sail Rom (oameni) : handu me Romnicel ? esti tu tigan ?

E imposibil a proba cind a venittiganil in Europa. Istoricii art crezutcA ati venit in secolul XV nu ina-inte de 1417. Fessler, luindu-se dupdGrellmann, zice ast-fel : Dupa ce a-merlan (Timerbeg) in 1399, sub pre-textul aboliriT idolilor, a supus nouaIndie i a sAvirit acele cruziml marl,un popor Cinganii, locuind pe la Gu-zurat i Tatta, ati fugit din India innumar de jumAtaPe de milion, bogatilse numiail in limba din Guzurat Rom,(oamenl), iar din cauza pielil lor smo-lite Kola (negri)., iar din cauza vechillocuinte pe malurile Sindului Sinte,i din cauzA c ati trecut prin Persias'ati numit Sisech Hindu (in dienT negri).

N'a rost insA lAmurit cum s'ati intinsel in Africa de Nord, in Asia micain sudul Europe, intre 1399-1417.Ceea ce se tie e ca in 1417, anul al17-lea al domnieT lul Alexandru celBun, cite-va cete ati venit in Mold6va,

'

-

, .

.

,

,

si

'

www.dacoromanica.ro

7in Ungaria si in Germania, pe la Ma-rea Neagra. Putem dar pune anul1417 ca timpul venirei lor in Europa,de i se probeaza c Tigang erati 1cu 2 secole maT inainte.

I. P. Ludwig in Reliq. manuscrip-torum XI, 301)) a aflat o cronica ve-che care spune c la 1250, pe vremealui Bela II, regele UngarieT, era o na-tiune care se chema Gingari sag Gin-gari. Acest pasaj ne dovedeste ca dintimpud vechi erati in Europa triburTde tip Indian si deci epoca emigrati-uneT lor in Europa va raminea tot-deauna o enigma. Limba i moravu-rile Tiganilor sint dovada cea mai vieCa sint de origina indiana ; cad de ilimba lor e schimbata, dar pastreazaInca multe elemente sanscrite, bengale,Indostane i malabarese.

In sprijinul asemnriT limbeT tiga-nesti cu malabareza se citeaza deGrellmann intim plarea povestita de zia-rul vienez : Die Wiener Anzeigen...Pe la mijlocul secoluluT XVIII un preotdin Ungaria, Stefan Vali, fiind studentla Leiden, a facut cunotinta cu 3 ti-nerI din Malabar, carT isT urmati stu-

z.1

,

,

-

-

'

www.dacoromanica.ro

8diile tOt la Leiden. El a scris cite-vamil de cuvinte malabareze, dus fiindde curiositatea asemndriI cu limbatiganeasca ce se vorbea in Ungaria.Reintors in tara a aflat ca iganii" in-telegeail aceste cuvinte. Tineril mala-barezi ,spus lui Vali ca intara lor e o provincie Tigania (Ga-zette de Prusse, 20 April 1836).

IIlimba tiganilor ne probeaza Ca

eT sint de origina indiana ; dar oaremoravurile lor nu ne va proba ace-lasT

E greil de crezut c piratiT alungatide Tamerlan sa fie strmo ?ii tiganilorde azi. Ar fi trebuit s fie curagiosi,pe cind e stiut ca iganii sint foartelast Richardson IT afla in casta Bazi-gurilor, jucausi i saltimbanci vaga-bonzi. Iar clan ar fi sd-i cautarn in-tre castele indiane, eT ar semana maTmult cu subdiviziunea Sudresilor, Cor-reiva, nomazT, stall sub corturi, ai camestesug impletirea panerelor sati cal-dardritul, pe cind femeile lor cistigabani pe ghicit norocul. Asa sunt tot(

I 1

i-ati maT

-

i

lucru?

bil

It-,

www.dacoromanica.ro

9iganiT (Valentyn Old and new Ost-indien citat !de Malte-Brun VI, 271).

Cronicile spun ea acest popor no-mad s'a arAtat intiiti in Moldova la1417, trecind pe la Marea Ne.,gra,pina unde se intindea Moldova pe a-tuna Din Moldova eT s'ail intins inValahia, Transilvania, Ungaria i apolin Europa *).

Folosindu-se de ignoranta timpuri-lor, el zis EgiptenT pentru vrei-jitoria lor, cum le zic Ungurif (Fara-oni), sa Egipteni, Gypsies, Gitanos,cum le zic Francezii, Englezil i Spa-nioliT. Neavind mci un cult anumit,nici o biserica. eT se fAceati c prac-fiat cultul 1rii unde se aflati, ca sfie tolerati.

In 1417 ei se arat si in Germaniaspre Marea NordulaT, iar in 1418, dupasinodul din Constanta, ei strabat inSvitera : o ceata de oameni necunos-cup', cu pielea neagra, cu fata strAin,rAti imbracati, avind pasportul auto-ritktilor, aratat la Zurich) (Jean

*) Inversul e adevarat. Tiganjl apar intiiin Moesia, apoi in Muntenia i la minain Moldova. . (N. Tr.).

s'ati

si-at

www.dacoromanica.ro

1 0

de Muller). Bulibasa lor era Mihail,duce Egiptean.In 1422, un alt duceal lor, zicindu-si cd Vine din Egipet,Andrei, ajunge la Bo Ionia, iar altulla Bale. Numarul tiganilor din Elve-tia era la 14,000, cum spune cronica-rul Strumpf. De si ei ziceati ca yindin Egipet, ei veneati din Ungaria.Nurnarul lor mai mare era in Mol-dova si Valahia. 0 altd ramur detigani s'a dus in Germania, Franta,Spania si Anglia.

Luindu-ne dupa Pasquier (Recherchesde la France) tigami s'ati aratat inFranta la 1427, cind ajung la Parisla 17 August. ET ziceati ca vin dinEgipetul de jos, de unde ati fost is-goniti de Sarasini, silit sa-silepede legea.

Supusi apol de cretinT, eT ati mersla Roma, unde Papa i-au botezatle-a dat canon s r4t5ceaspa. 7 ani isa se culce pe pamint. El mai ziceatia Papa i imparatul Sigismund le-aqdat crti de scuteala, prin care potfura orl ce de prin sate si tirgurl incei 7 ani de pocainta. In Franta eratinumiti pocailit Viata lor in Franta

,

:

_-

carT

..'

:www.dacoromanica.ro

era nornada, se aezati pe linga satesub corturi sail in bordee, cintati sijucati calatorilor, lucrati ferul, vindeatical i alegeati mu- de pe val". De iFrancisc I a dat ordine de persecutiesa-T inchida si s.i bata (1561 ca i in1612), nicT azi Franta nu e scutita deTigani, cu toate ca politia ii Irma-rete 'ca vagabone. Se maT gasescTigani in Lorena si Alsacia, lar la

imes a aparut o ceat de TiganTin 1836, si privelitea acestui salasa fost frumos descrisa de Nisard in(Nimes), Libraria Desenne).

Din Franta Tiganii at rasbatut inSpania, unde se gasesc multi pe laCordova, Cadix, Ronda i Murcia, iarin Anglia ii gasim cu efi numiti RegEof Tiganilor. Sub Henric VIII (1531)i sub Elisabeta (1563) Tiganii au fostpersecutatT, dar se gasesc i azi inmare numr. Ultimul lor Rege dinAnglia a murit in 1835 Februarie incimpul de la Bestwoodlane la Rot-tingham i ingropat cu mare pompain cimitirul 4No mau's heath) din Nor-thamptoushire. Ca urmal a lasattinara princesa, unica buT fan.

11

.

.

1

o-.

www.dacoromanica.ro

12

In Scotia ati fost recunoscuti de unrege ca popor deosebit i liber si dincauza aceasta inmultit foarte tare,aproape o sutd de mil. Azi s'au irn-putinat la vre-o 500. In Danemarcaa fost totdeauna persecutati Tana-

(Tiganii) carT ratacesc din loc inloc i pricinuesc perderT locuitorilorprin tilhariile i vrajile lor,s fie prinsi de orT ce autoritate. InItalia si in statele Papale eT sint loartenumerosi, dar nu sint lasatT de cit 3noptI intr'un loc.

In Ungaria regele Sigismund le-adat in 18 Aprilie 1423 niste scutirTlibertati, si 73 aril maT apoT ail ince-put a juca un rol in tara, in fie-carecomitat unde erail i aveati sefiT lorAgiles, un fel de juzi. Voevodul lorse numea Egregius. Szismay, un isto-ric, ne-a facut cunoscut i juramintullor, cum D-zeti a in-cat pe regele Fa-raonilor in Marea Rosie, ast-fel s fieinghitit Tiganul in pintecele pgmintulul,s fie afurisit, clan nu spune adevarul;tilharitul i vinzarea sa nu-I mearga.La cel inti trap calul se schimbein magar i sa fie spinzurat de catfiSh

,L

riT

,

.

.

s 'i.

s'ati

minciunile,1

www.dacoromanica.ro

13

Maria Tereza a voit sa-T civilizeze,'i-a ajutat sa stea sub corturi (17681773) sail in bordee, 'i a silit salt facAcase, sA nu se mai numiasca tigani,ci s se numiasca Want not (Uy Ma-gyar) ; s nu mai vorbeasca tiganete,ci ungureste. 1-ati luat in armatA, iarcare se va insura, va arata ca are cuce tinea femeea si copiii. Murind Ma-ria Tereza, tiganii n'ail mai pAzit po-runcile. Iosif II a voit sa civilizezetiganiT din Transilvania prin circularade la 12 Septernbrie 1782, Tiganiitrebuiati sA-sI dea copiii la scoala, sdinvete religia, sA nu umble goi peulita, nici sa doarmA la un loc goi,bAett i fete. Tiganii nu vor avea cal,afard de aurarl ; proprietaril sA drapamint tiganilor de pe moie, ca sA-Tfaca agricultori. i nu vor fi muzicantide cit aceia cari n'ati ce face alt-ceva.Ordinele lul Iosef II au avut urmAribune ; tiganil din Transilvania sintmulti agricultort.

In Moldova, Alexandru-cel-Bun le-adat voe sA rAtAceascA. In Valahiasunt cu mult mai multi, urmaii lora ajuns robi, cum sint i azi, aa

-LK,

('

,

,

.

.

.

www.dacoromanica.ro

14

Ca cuvintul tigan a ajuns tot una curob. Rezulamentul organic din Mol-dova, 1835, vorbeste de tigani in cap.I 27, cap. II 158-162 ; 174-179.Iata pe scurt incelesul i cuprinsul a-celor articule: Robul nu e un om, cio persoand care atirnd de altul cu a-verea st familia sa ; in caz de fugasag stricaciuni, raspunde ru averea,care altfel trece la mostenitori. Decilegea civila ii cuprinde ; casatoriile in-tre liberi i robi sunt oprite; liberulcare se insoara fara stiinta cu o ti-ganr, poate rescumpara libertatealui in 20 aril : tot asa si rominca ma-ritata ru un tigan ; liberul care custiinta ia o tiganca, va varsa la casamilelor pretul tigancei : cin I stapinulnu da voe, casatoriile se strica; iardacd stapinul vrea, primeste pretultigancif ; stapinul, care di voe robilorsa se insoare cu liberi, va perde ro-bul Si va fi mustrat; copiii din acestecasator I sunt liberi; tiganif strdinlsunt al st4tula dar insurindu-se culiberi, se fac Merl ; casatoria le e va-labila ; casatoria intre sclavi se facecu invoirea stapinultii; pretul robilor

,of2 ' -

-

'

-

f, 4ri

www.dacoromanica.ro

15

se face de tribunal, dupd virsta,te sug is talent ; ceT ce traesc nelegi-tim cu tigance, de si nu le-ail liberat,vor deveni libere dupd moartea sta-pInulul; stapiniT pot cere sclavii fu-gitT, lard prescriere ; robil liberati nuse pot cdstori cu fata nepoata

nici cu alte fete de boerY.Iar prin cap. XVI 1020 din codul po-

litic, robul nu poate primi sa refuza omostenire la liberarea sa, el poate saib casa, gradina, dar nu mosiT

AceleasT legi IT stapinesc si in Va-lahia. Tiganii sunt robf domnesti sailparticulail ; ceT numara 3851familiT in Moldova si 33.00q in Vala-hia. RobiT domnesti se impart in : I)Rudar sa Aurari, Carl a dreptulde a cauta aur in hurl si in virfulmuntilor, i platesc doamneT pentrugatelile sale 3-4 drame, adica /,140o din oca, ceea ce vine la 2-3livre. Pe vremea lul Cantemir, Doamnaprimea ca tribut 1.600 drame de aur,cam 4 oca aur curat, i Doamna lulSt. Racovit ozlin Valahia a primit in1764 de la cel 240 aurarl aT sal 1.254drame de aur curat.

rues-

std-pinuIuT,

.._ ;

'

marl.

.

d'intiT

..

.

www.dacoromanica.ro

16

Ursarii joaca ursul, merg din orasin oras, din sat in sat cu uriT, pecart prins de mid in Carpappe carl i-at invatat diferite jocuri. Cas nu se intimple vre-o primejdie, ti-ganii le pilesc dintii i unghiile, le ardpupn ochiT, ca sa nu vada bine. Ur-saril plates, Domniel cite 20-30 leivechi, adica 7-10 franc);

3) Lingurarii fac lingurt, coveti,fuse si chiar carbuni ; el platesc dareca si ursaril si sunt cel mai civilizati,multi din el ati locuinte imbelsugate.

4) Lei1, oamenl fara mestesug a-nume; ii gasim pe uniT petrari, ferari

peptnari. Leie0t sint eel mai stri-cati oameni; el ati voe de a rataci intoata tara, platesc 30 lei dare si ativoe de a-si paste call pe linga dru-murl si sate. Cel mai multi traesc dintilhar\ii, de si nu-s priceputi ; lucreazaputin; dorm toata ziva, iar noptile fura.UniT sunt caldarari si ferari si obici-nuesc a face : pirostil, cleste, balamale,chel, lacati, broaste, pluguri, cercel,inele pentru prance ; ei umbla cu foalein spinare. Acesti tigani faceati mai demult sinete, pusti, land, sabii Si securf.

s*:

I

2)

,

www.dacoromanica.ro

17

Femeile lor alearga pe drumuri icauta in ghioc de noroc, spun viitoruli ghicesc visurile.

Duminicile si serbtorile se pun lausa bisericilor i cer de pomand, a-ratind copiii lor goi sa niste papusiimbracate i puse la sin, bocindu-seca-s bolnavi, orl chiar aorti; apol seduc prin ograzile oamenilor, dart busnain casa i daca nu gasesc pe nimeni,furl ce gasesc si se fac nevazutl.

Acestea par a fi adevaratele lacusteale Egiptului, cum le cinta V. Hugoin Tour Roland.

Nimenea din cele 4 triburi de tiganilocuinte asezate; el stag vara

sub corturi, iar iarna in bordee, ce lefac in padure sail la marginea tirgu-rilor, io la 15 familii (un salas) stagsub ascultarea unui mai mare ales de

numit jude; acesti filet atirna deun bulibagt, numit in Ardeal Voevod.Pentru a fi ales, trebue sa te scobcirTdintr'o familie care a dat mai multibulibai; s fii bine imbracat, in virstasi sa ai tinuta mindra.

Alegerea se face in aer liber ; celales e de 3 ori ridicat pe umeri de

2

,

,

I. A

r.

www.dacoromanica.ro

18

ceilalti cu strigate de bucurie, ca odi-nioara Regil Frantei. Duna alegere,Tiganii se imprAstie, mindri ca marilelectorl cari ar alege un impdrat. Juzili bulibaii sint intdriti de vel armas,Mara( IT platesc dan strinse de ei dela cetele tiganet1; el ii judeca in ul-tima instanta, de aceea ii i tern pearum mai dehai de cit pe Vocid. Juzili bulibaii rnerg calarl, poarta barba,haina lunga (antereti), ciobote resit satigalbene, caciula i un bicig cu 3 jerbii,pe care il poarta in tureatca i cudinsul pedepsete pe TiganiT ral itilhari. BulibaiI ag marl drepturi fatacu TiganiT lor : ii judeca in intaia sia doua instanta, primesc 2 lei la surAdin darea ce-o adund, pedepsesc pevinovati i dag seamd Domnulul desupuil lor.

Robii particulari tin de niandstiri side boerl. Se impart in doua clase :LOW i Vdtrag. Laesii boereti sintca i LeiT gospodrar darea o pla-tesc boerului ori rridnstirei, de care

Daca stapinii ii fac curti, ellucreaza ca zidari i primesc pe zicite i leg vechiti de hrana (33 banl).

:

irna.

www.dacoromanica.ro

19

Veitraqii ati lotuinte asezate si nuseamana cu cei-l-alti tigani ; ei si-agLatat limba, ati perdut obiceiurile kr,asa ca se deosebesc de cei-l-alti Mol-docent

Vatrasii, cart traesc pTin sate, lu-creaza pamintul, sint barbieri, croi-tori, ciobotari, fierarT; cei mai multistag prin tirguri pe la curtile boeresti,unde le slujesc de croitori, pitari, zi-dari, vizitii, buc arT, iar femeile lorfac slujbe in casa, spala, coase, bro-deaza, etc.

Mai ales boernasii isT fac tot ser-viciul cu dinii, de si sint foarte ne-spalati. In ori ce curte boereasca eun cod penal pentru cei ce gresesc ;alta data se bateau la falanga, adi -Ase bateau cu biciul ud la talpa picio-rului, tinuta in sus pe un drug, iardoi oameni ii ineag pe umere ; celbatut se sprijinea de pamint numaicu capul i cu umarul. Pedeapsa lafilanga e oprita prin Regl. organic.Azi se bate cu bicial sari se inchidela becig ; iar cind se prinde vre-untigan fugit, i se leaga de git coarne

fier, in earl' nu poate dormi.

,

.

,

-

.

.

,

de

;nr

www.dacoromanica.ro

20

Intre vatrasi gasim cei mai bunTmuzicanti, fArd sa cunoasca notelee de ajuns a auzi o data o melodie,o soneta de Mozart sail o simfoniede Beethoweh, ca s'o cinte pe derostcu maT mult talent de cit cel de lacare a auzit-o. Mi s'a intimplat savad un tigan intrind cu vioara sub-suoard la Teatrul francez din Iasi,urmarind cu urechea uvertura si altebucati din Dame blanche si dupa is-prvitul operei el eia i cinta toatdmuzica ce o auzise, cu mai mult artdde cit primul virtuos din orchestra.Instrumentele lor muzicale sint vioarasag scripca (dibla, chitara), cobza cu9 core, se aseamnd cu mandolina,naiul sag fluerul lui Pan, doba simoscalu sari vechiul sirinx, pentru

un talent special. In 18ro,cind fratele Sahului PersieT, fost am-basador la Napoleon I, s'a intors dinFrant prin BucurestT, s'a mirat deglistul muzical al Tiganilor, mai alespentru sirinx, si a zis c ei ar intrecechiar pe Persi, carT sint specialisti inacest instrument. ET compun fel defel de' cihtece ; asa, cine n'a auzit de

.K

;

cart' ag

www.dacoromanica.ro

21

Anghelup, de Suceava, de Barbu sailde Cihari, care traeste la Pesta. Ti-ganii cinta si din gura, mai ales cin-tece populare ; ei aU o voce frumoasa,ca adese on boerii meseni se scoalade la masa i lipesc cite un galbende fruntea lutarului. In noptile devara huesc mahalalele Iasilor de mu-zi ca tiganilor.

De o parte boerii se plimba cu prie-tenii lor intovarsiti de o muzica eu-ropeneasca, caci despretuesc tot ce eindigen, iar micif negustorl si rani,dupa ce i-ag vindut carul cu fin sailcu lemne, petrec in crisme, unde, dupace beau pina la io seara, apoi es peuliti insotict de 2 lautari, carY 'le cintla ureche cintecele ce le plac, iar ta-ranul, vesel, cu peptul deschis, cumiinile la spate, mai sprijinindu-se pecumetru-seil, dita de necazuri in acestemomente. Aceste petreceri de noapteag ceva poetic in ele.

Pentru joc, taraful de lautari e maibun de cit muzica europeneasca ; sitin mai bun mesura i il place maimult de cit muzica cea-l-alta; si chiarmilitarilor nisi din ultimul rSboiti cu

\13LIOTECA

ACADENIIE1

6

.

,

.

_

.

- ,

* *www.dacoromanica.ro

22

Turcia le placeail mai mult lutarifde cit muzica lor militarA. TiganiTsint si actori, mai ales in cislegile deiarnA, cind se aud noaptea strigindpe ulite pcipuff, petpuqi ! Daca ii che-mati in cas, vedeti 2 insi earl' portaun teatru luminat, lung pina la 8 pi-cioare i inalt de 3-4 ; si aseazA tea-trul lor pe 2 scaune i indata yin inscend p)pusa, care joaca pe dobansi oaie ; apol vine un tigan cu ursul,alungati apoi de Vasilachi, care facecurte la 2 fete, in timp ce femeea luiii cautA prin toate mahalalele i cris-mele ; apoi vine Turcul si Cazacul ;el se ia la ceartA i cind erati Rush'in principate, Cazacul tftia capul Tur-cului, iar cind erati Turcii, Turcultia pe Cazac. Azi nu still ih-vingatorul ? Tiganul, care joaca pa-pusele, vorbesle, cind ca Turcul, cindca Cazacul.

Vatrasil sint oameni bine fcuti, destaturA inalta, au infatisare nobila ;fetele lor sint si mai frumoase ; smo-lite, ele unesc trAsAturile grecululfocul stramosilor lor ; ochi marl ne-gri, sprincene stufoase, asa c sint

'

,

"

..

cine-i

si

-f r ;

,

www.dacoromanica.ro

23

rpitoare. Indat ce ajung mame, elese slutesc.

Vdtrasii sint cel mai civilizati simerit toatd libertatea. Numrul tiga-nilor in toatd Rominia se sue la 35.000familiT. Afard de VdtraT silingurarl, cei-l-alti sint

Moravurile deprinderile lor. In-fdtisarea tiganilor e plina de expre-siune i pe fruntea lor acoperita delungi plete se citeste melancolia ; o-chiul lor negru strAluceste ca 0 scin-teie sub sprincenile lor marl si pareea toat soarta lor tristd se citeste infatd. Profilul suferd ceva i totusi in-fatisarea sa exprima un spirit vioitii intreprinzAtor (dr. Fedor Possardin Aussland, 30 Sept. 1836). Vdzin-du-i, se poate studia bine plastica.Peptul lor e proportionat, bratele casi picioarele, pdstreazd regulele celemai severe ale frumusetei. Cind iivezT goi, crezT cd al cele mai fru-moase statui grecesti, la carT contri-bue mult coloarea lor bro'nzatN. Viatalor nomadd, aerul curat de munte satide vai imbalsamate cu Sort, IT ajutds indure toate mizeriile vremel si a

citT-vanomazi.

i

,

'

www.dacoromanica.ro

; sint tarl de fire si ajung la a-diner batrinete, apa c se gasesc in-tre el multi centenari.

Tiganil nici o credinta ; i credInca in fetisism ; se inchina la tot cee folositor, la corturi, la vint si la foi ;cred in destin. In Europa ei se dattca urmaorl al crestinismulul; in Tur-cia sint mahometani, i daca ar fi unregat jidovesc, ei s'ar face mozaici.In Moldova el isi boteazd copiil, darnu din cauza ,credintei, ci, ca i donBasilio, din cauza cistigulul ce-1 iade la cumetru. Nu e rar a vedea co:piT botezati de zece ori ; si chiar ti-gani de 20 anT yin i cer sd fie bo-tezati si sa-T fil rms.

Neavind religie, el n'ati nici casa-torie legala, si n'ati nici o ceremoniepentru acest act. Cind un baiat a a-juns la 14-15 ani, gaseste ca-T lip-sete ceva pe linga pilne i apa. Elia cea d'intii fata ce-o intilneste, fiechiar neam, i 'sl-o face nevasta. Cindse insoara cel doT tinerl, ia o oalanone i o sparg i apa sint insurati.El nu ingrijese de loc de cretereacopiilor ; cum incep a merge, IT lasd

,

. 24,

.

n'ati

,

.

'

.

,

www.dacoromanica.ro

s se duca pe drumuri si prin paduredupa cerut piTne suU dupa furat. Goi.sgribuliti de frig, abia seara gasescde mincare i putin foc ca sa se in-calzeasca in cort sail in bordee. Pinala 16 aril el merg goi iarna si vara,si ca dovada de starea lor cea proa-sta, voiti aminti o anecdota : in toiulerni, un danciuc scincia ca-I e frig :

Tine, ii zise masa, ia asta fumesi incinge-te va fi cald. Multitigani sint nebunt i stropiti, din ca-uza ca pe cind erati mid a slujit caarma de batae parintilor, carT, cindajung la cearta, 'au copiii de cap ide picioare si se bat ca chioril. Altepricini ale stropirei lor e ca silitifiind a cere de pomana, ii fac fel defel de rani, carl se cojesc si cangre-nisesc, asa ca vatama tot organul.

Cind boeriT es la plimbare, le esinainte cete de baeti si fete, goi caAdam, i alergind dupa trasurT, seclan de-a tumba, strigind :

Da-ne-o para, da-ne-o para,jucam o tanana.Tananaua e jocul national al tiga-

nilor, fandango. Cel ce joaca tananaua

.

ski

Sail

,

25

www.dacoromanica.ro

26

sare, face miscall cu bratele i picioa-rele, loveste dosul cu talpa pi-cioarelor. Cind tiganiT cer pomana,nu doresc sntate celul ce cid mila,ci cailor ; el' nu zic : s dea D-zeii scifiti fericiti, ci set dea D-zeit ca set trd-iasces cai ani multi. iganiT suferfoarte mult de nostalgie, si nu ar 'Asacortul parintesc pe nimica in lume.Adesea boerii at cercat srt civilizezepe umI tiganl; luat in curte,pus dascall sa-T invete, dar degeaba ;la cea dintii ocaziune el ail fugit laparinti. Vieta nomad e necesara ti-ganuldi ca pestelui apa i ca paseriTaerul ; viata in trib e sufletul vietiilor. El e lenes i prefer/ pe dolce farniente si sracia lucie. El nu face ni-mic mare, furl, de si nu lucrurTci numal Ilene si

Top' tiganiT sint nturdari; murd/riapare a fi nascut cu camasaIi e necunoscuta; eT n'au de cit sdrente;totusi se cunoaste c i el gusta ga.-

, telile de dantele i impletituri pestritecarpite. Le plac colorile viT i in

special halbele rosia sati albastreciobotele galbene.

,

si-sT

marl,hrana.

dinsii;

i-aU le-au

sisi

www.dacoromanica.ro

27

Castitatea Ii e necunoscutd. De sifemeile nu fac profesiune de prosti-tuate, ele se dail on si cuT, numai sle dea- ceva parale ; alba meserie matat de a gici de noroc si a spune vii-torul, ultindu-se in palma sati trAgindcartile si consultind spiritusul in oglindace-o poart6 intr'o cutie de tinichea.

Foarte curioase sint cetele tiganesticopiii start amestecati in carute cucAldrile, scaunele, foile si alte toaleale lor ; cdrutele lor find inalte, Capot trece apele fard s se ude ; bar-batul i femeea merg pe jos, iar cd-ruta adesea este trasa de o singuramirtoaga. De o parte si de alta mergcllarl Tiganii, ducind in desagicopii, de la cari nu se vd de cit ca-petele.

TiganiT minincd carne de animalemoarte, afard de a cailor. Cind if in-trebT de ce minincd o asa carne, eine respund ecarnea pe care a tdiat-oD-zeti e mai Puna de cit ceea pe careo taie oamenii. Din aceast cauzd atifost acuzati de antropofagi, cart, inadever, in certe cazuri el ati mincat

carne de om. In Ungaria s'ati tdiat

I I/4.

,

",`

:

I.

si

I

www.dacoromanica.ro

28

peste 200 tiganT, din cauza Ca a fostacuzati ca antropofagi. Ziarele ger-mane pin August si S'eptembre 1782sint pline de asemenea amanunte a-supra decapitaril acestor scelerati.

Azi insa mininca marnaliga (polenta)cu terciti ori cu brinza ; mai minincade furat curd, rate, gaini i purcei.Beau apa, dar nu dati la o parte ra-chiul seruta talpile daca IT dal obo4cA. Si copiii de tigani fumeazacu pipa. Toata ziulica tin luleaua ingura i cind n'au tutun, fumeaza frunzeuscate de nuc. Pot rabda de foamezile in'regi, dar nu si de fumat.

Tiganil, in genere, sint last i til-harT la drumul mare, dar fricoT. Ro-minii IT ursc, cad ii cred periculoTdin cauza ca cheama duhurile necu-rate. De si iubesc putin agricultura,totusT ati inceput a se deda la culturapmintului. In Ungaria, Serbia si lanoT sint multi tigani agricultorl. LaRipile, sat in jud. Falcifl, sint 6 famililde tigani Vatrasil sintmai i se pot civiliza si potdeveni meteri in fabrici. Guverneles-1 dea silinta a-T civiliza.

,

celstabili

si-ti

www.dacoromanica.ro

29

Iata populatia tiganilor in Europa:

Teri le Rominestl 200.000 sufleteTurcia . . . 200.000 Ungaria . 100.000 Spania . 40.000 sufleteAnglia . 10.000 Rusia . . . . io.000 (.