SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI INFLUENȚA ACESTORA ... - asas.ro · pentru nutriţia şi sănătatea...

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI

INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA

AGRICULTURII

Prof. dr. Mihai NICOLESCU

Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

„Gheorghe Ionescu – Şişeşti”

1

Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova

- 1901-2001 → +0,60C

- 1906-2005 → +0,740C

influenţa ultimilor 12 ani - cei mai călduroşi înregistraţi

certitudine al IV-lea Raport al IPCC – 2007

(Cons. Interguvernamental pt

Schimbări Climatice)

estimări ale creşterii temperaturii medii globale

ameninţare gravă

= schimbări ireversibile ale mediului

- sfârşitul sec. 21

- scenarii IPCC +40C

+6,40C

(mai probabil)

NASA – 2008 – apel la efort global pentru stabilizarea

creşterii temperaturii la +20C raportat la 1900 (epoca preindustrială)

Schimbările climatice globale


2

Schimbări climatice globale

Cauze → acumulare de gaze cu “efect de seră”

→ acumulare de poluanţi

→ acţiuni antropice iraţionale (despăduriri, industrializare intensivă)

CO2 – răspunde pentru 63% efect încălzire

arderea combustibililor fosili – 43% din cărbune

– 38% din petrol

– 19% din gaze naturale

la nivelul atmosferei

Summit Copenhaga – 2009 – reducere imediată a emisiilor de gaze cu

60 – 80% pentru stabilizarea creşterii temperaturii medii globale

Agricultura→ 6% din totalul emisiilor

metan peroxid de azot


3

Efectele generale ale încălzirii globale

Topirea calotelor polare → creşterea nivelului oceanului planetar

pierdere de teren în zonele costiere

→ modificări ale parametrilor oceanului planetar

Topirea gheţarilor → inundaţii

→ reducerea treptată a surselor de apă ale râurilor

Furtuni – uragane – tornade

Secete şi arşiţe

Incendii

Modificări ale ecosistemelor şi geografiei terestre

îndulcire acidifiere

frecvente

prelungite

frecvente

greu controlabile

(incompatibilitate cu viaţa marină)

nivelului

stabilităţii producţiilor

efecte negative asupra


4

Efectele încălzirii globale asupra agriculturii

Reducerea surselor de apă dulce

Instabilitatea recoltelor calamităţi foamete,

lipsă furaje

Schimbările

climatice

Degradarea solurilor

Diminuarea

biodiversităţii

Agricultură Restrângerea sortimentului de

specii cultivate şi rase de animale

Restrângerea

suprafeţelor agricole

Modificarea arealelor favorabile cultivării

speciilor şi creşterii animalelor

Agricultura – sectorul economic cel mai vulnerabil la schimbările climatice


5

Protecţia şi valorificarea superioară a resurselor naturale

- sistem de agricultură conservativă

- plantare de perdele de protecţie şi împăduriri

- ameliorarea pajiştilor şi păşunilor în curs de degradare

- tehnologii de cultivare a solurilor în pantă

- măsuri de protecţie a solurilor contra inundaţiilor (îndiguiri, desecări, drenaje)

Impactul schimbărilor climatice

Soluţii recomandate de cercetarea agricolă

Solul - procese de degradare a structurilor şi fertilităţii


6

Obiective de importanță strategică pentru

agricultură în contextul schimbărilor climatice

- tehnologii agricole pentru folosirea eficientă a apei (tip dry farming)

- reabilitarea sistemelor de irigaţii şi perfecţionarea tehnicilor de irigaţii

- modalităţi de valorificare a resurselor locale de apă

- crearea de soiuri/hibrizi cu toleranţă sporită la secetă

- plantare de perdele de protecţie şi împăduriri



Apa - diminuarea cantitativă a cursurilor de apă de suprafaţă

- adâncirea pânzelor de apă freatică

- epuizarea acviferelor profunde


7

- ansamblu de măsuri de contracarare a efectelor naturale şi a organismelor biologice

- crearea de soiuri/hibrizi toleranţi la secetă

- extinderea sortimentului autohton de specii de plante cultivate cu specii din zone subtropicale/tropicale



Clima - temperaturi extreme (-300C +400C)

- alternanţe de climat secetos cu climat umed

- tendinţe de aridizare şi deşertificare

- distrugeri de recolte

- pierderi de vieţi animale şi umane


8

→ adaptare mai bună la schimbările climatice

→ stabilitate a recoltelor

→ rezistenţă durabilă la atacul agenţilor patogeni, dăunătorilor, buruienilor

→ calitate îmbunătăţită prin conţinut sporit de substanţe biologice active, cu valoare pentru nutriţia şi sănătatea animalelor şi oamenilor

Crearea de noi genotipuri vegetale cu plasticitate

ecologică largă


9

→ tehnologii conservative de lucrare a solului pentru însuşirile sale şi pentru apa din sol; agricultură de precizie

→ tehnologii de cultivare a plantelor în condiţiile încălzirii globale – sisteme raţionale de fertilizare

→ sisteme integrate de protecţie a plantelor faţă de spectrul noilor agenţi patogeni, dăunători, buruieni şi a caracteristicilor lor de agresivitate şi gravitate crescute

→ tehnologii de reabilitare ale resurselor naturale, pajiştilor şi păşunilor, pădurilor

Elaborare de


10

SECETA ÎN ROMÂNIA

fenomen endemic definit de acad. Gheorghe Ionescu-Şişeşti (1931)

în primul studiu asupra secetei efectuat în ţară: „Intervale de timp

de cel puţin 10 zile când nu cad ploi vara şi cel puţin 14 zile când

nu cad precipitaţii iarna”.

În anii foarte secetoşi - perioade de secetă de 60-100 zile. Maximum

înregistrat – 122 zile la Slobozia, 1 sept.-31 dec. 1913.

Caracteristici ale regiunilor cele mai secetoase: precipitaţii puţine, căldură excesivă vara, ger aspru iarna, vânturi dese şi violente care usucă solul şi ofilesc plantele; lipsa pădurilor naturale, vegetaţie spontană specifică zonelor aride.

locaţii: - Câmpia Dunării: Bărăganul, Dobrogea, sudul Moldovei

- și 2 insule secetoase: nordul Moldovei, centrul Transilvaniei.

< 350 mm precipitaţii

Concluzie: pentru recolte medii sunt necesari 500 mm precipitaţii în perioadele de vegetaţie.

11


CUM INFLUENŢEAZĂ TEMPERATURILE RIDICATE

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA PLANTELOR?

- Creşterea frecvenţei evenimentelor climatice extreme: valuri

de căldură, furtuni, secete ... → afectarea producţiei agricole.

- Schimbările climatice (sf. sec. 21) – în unele zone:

cel mai rece an va fi mai cald decât cel mai fierbinte din

prezent ...

deplasarea spre nord a latitudinii termice ... cu 200 km

- Din 700 specii domesticite, de-a lungul istoriei, 30 specii

asigură 90% din alimentaţia zilnică.

- Creşterea temperaturii medii cu 10C → risc dispariţie a 10%

din specii.

- Creşterea populaţiei → creşte cererea de alimente și apă

- Vulnerabilitatea populaţiei la schimbările climatice.

12


STRESUL TERMIC – temperaturile ridicate afectează

procesele fiziologice şi biochimice din plante:

- accelerează parcurgerea fazelor fenologice, se scurtează perioada

de vegetaţie, se reduce suprafaţa foliară şi radiaţia →

reducerea biomasei;

- fotosinteza (25/20 → 40/35) → rata fotosintezei reale scade cu 50-

60%;

- viabilitatea polenului scade:

la porumb, la peste 350C

la soia, la peste 320C

la orez, la peste 210C (noaptea)

- umplerea boabelor, nr. şi greutate;

- reducerea producţiei de nectar şi polen, scade atractivitatea

polenizatorilor;

- reducerea creşterii rădăcinilor terminale (> 350C), care manifestă o

sensibilitate mai mare ca partea aeriană la fluctuaţiile zilnice de

temperatură;

- episoadele scurte de temperaturi foarte ridicate afectează mai mult

producţia decât creşterea medie zonală a temperaturii. 13


reducerea fotosintezei şi a transferului în

boabe a carbohidraţilor sintetizați în frunze;

reducerea dehiscenţei anterelor;

scăderea viabilităţii polenului → sterilitate;

reducerea aprovizionării cu elemente

nutritive;

reducerea biomasei, a umplerii boabelor şi a

producţiei.

STRESUL HIDRIC – deficitul de apă afectează

creşterea şi dezvoltarea plantelor în perioada

critică ”formarea butonilor florali - umplerea

boabelor”, prin:

14


- iernile blânde favorizează supravieţuirea

dăunătorilor, care în primăvară se manifestă prin

atacuri intense (insecte, rozătoare);

- le modifică comportamentul şi prolificitatea;

- debilitarea plantelor determină un consum sporit de

hrană şi apă (pentru refacerea echilibrului hidric).

STRESUL TERMOHIDRIC – intensifică atacul

insectelor dăunătoare

Comportarea ploşniţei cerealelor (Eurygaster integriceps) în funcţie de condiţiile climatice ale anului (Fundulea)

Specificare An cu condiţii

climatice normale

An secetos, condiţii

climatice favorabile

speciei

Frecvenţa atacului % 9,2 70,5

Prolificitatea

ouă/femelă

28 51.0

15


16


Tanymecus dilaticollis - insectă termofilă şi xerofilă → preferă

temperaturi ridicate şi umiditate scăzută.

Încălzirea climei va determina extinderea prezenţei insectei în

zonele mai nordice.

Anul Precipitaţii în

perioada

20.04.-20.05

mm

Intensitatea atacului Note:

1 (lipsă atac) – 9 (plante complet

distruse)

Plante

salvate

%

1984 7 8,9 2

2002 10 7,6 20

2003 6 7,8 43

1984 53 4,9 72

1999 97 4,3 90

2000 68 5,7 67

Dependenţa atacului gărgăriţei funzelor (Tanymecus dilaticollis) de condiţiile climatice (Fundulea)

Alţi dăunători: Tripsul grâului (Haplothrips tritici), Afidele (Macrosporium, Schizaphis, Rhopolosiphum), Viespiile paiului (Cephus pygmaesus,Trachelus tabidus), Păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum), Puricele inului (Aphtona euphorbiae), Păduchele cenuşiu (Brevicorynae brassicae). 17


18


– Distrugerea covorului vegetal

– Reducerea suprafeţelor cu vegetaţie

forestieră

– Eroziunea solurilor (hidrică, eoliană)

– Deteriorarea structurii solului

– Compactarea solurilor

– Formarea crustei şi obturarea porozităţii

– Sărăturarea

Procese de degradare a terenurilor care favorizează efectele secetei:

19


Specificare mii ha %

Suprafaţa

agricolă, din

care:

14.740 100

-arabil

-pășuni şi

fâneţe

- vii şi livezi

2449

319

102

16,6

2,2

0,7

Total 2870 19,5

Suprafeţe în pericol de deşertificare

în România

20


• ELABORAREA HĂRŢILOR DE VULNERABILITATE ŞI RISC

LA SECETĂ A TERENURILOR AGRICOLE.

• CREAREA ŞI PROMOVAREA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR CU

TOLERANŢĂ RIDICATĂ LA STRESUL TERMOHIDRIC.

– ameliorarea fotosintezei, creşterea termostabilităţii

membranelor celulare, creşterea duratei de rămânere în

stare verde a frunzelor;

– optimizarea arhitecturii părţii aeriene şi a sistemului

radicular;

– utilizarea formelor sălbatice înrudite cu plantele cultivate,

ca donor de gene purtătoare de însuşiri ce redau o

creştere a toleranţei la secetă, temperaturi extreme, boli,

precum şi la erbicide utilizate în combaterea buruienilor;

MĂSURI DE PREVENIRE ŞI REDUCERE A EFECTELOR

STRESULUI TERMOHIDRIC LA CULTURILE AGRICOLE

21


• ADAPTAREA STRUCTURII SI SUCCESIUNII

CULTURILOR LA CONDIŢII DE SECETĂ

– extinderea unor specii cunoscute ca fiind mai rezistente la

secetă (culturi alternative - sorg, mei, orz, rapiţă, năut,

fasoliţă, iarbă de Sudan, plante perene);

– alternanţa culturilor cu cerinţe diferite faţă de regimul hidric;

– succesiuni de culturi în care cerealele de toamnă să urmeze

după plante recoltate mai timpuriu, în vară (mazăre, rapiţă,

in, soia, borceaguri, cereale păioase), în proporţie de cel

puţin 50%.

– schimbarea structurii soiurilor cultivate → creşterea ponderii

celor cu perioadă mai scurtă de vegetaţie;

– aplicarea unor metode de înmulţire rapidă a seminţelor din

soiurile cu toleranţă sporită la secetă. Crearea unui cadru

legislativ adecvat promovării rapide în practică a noilor

soiuri;

22


- Reducerea gradului şi intensităţii de lucrare (mobilizare) a solului, în

scopul conservării apei în sol şi al reducerii pierderilor de apă.

• excluderea arăturilor de primăvară din tehnologiile de cultură (excepţie pe

soluri nisipoase);

• înlocuirea arăturii cu lucrări de mobilizare redusă a solului:

- lucrări superficiale (10-12 cm);

- lucrări cu cizel (mobilizare parţială);

- semănat direct în teren nelucrat.

- Mulcirea – menţinerea resturilor vegetale pe suprafaţa solului (minim

30%).

• se reduce pierderea apei prin evaporare, aceasta fiind conservată în sol

pentru a fi folosită de plante;

• se înlesneşte pătrunderea apei în sol şi se reduce eroziunea solului.

- Sistemul de agrotehnică conservativă, în care lucrarea redusă a solului

(până la „zero-tillage” – semănat direct în teren nelucrat) este asociată cu

mulcirea, asigură:

• conservarea apei în sol, pierderile fiind reduse;

• frânarea apariţiei buruienilor;

• economii considerabile de combustibil → eficienţă economică.

• TEHNOLOGII SPECIFICE DE LUCRARE A SOLURILOR

23


Buruienile:

• au un consum specific de apă superior plantelor cultivate;

• au o toleranţă la secetă foarte mare, faţă de culturile agricole;

• sunt prezente în concurenţa cu plantele cultivate, de la

semănatul şi până la recoltarea acestora;

• răpesc culturilor agricole apa şi substanţele nutritive, afectând

producţia în proporţii de 20-90%.

Utilizarea metodelor integrate de combatere (fizice, mecanice,

chimice, biologice) a buruienilor în competiţie pentru apă, cu

plantele cultivate, pe toată perioada, de la semănat până la

recoltare.

COMBATEREA BURUIENILOR

COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR Climatul secetos favorizează dezvoltarea unor insecte

foarte dăunătoare, impunându-se măsuri speciale suplimentare, de combatere a acestora şi de limitare a arealului de răspândire a lor. 24


Rezultate în extensie

Cultura cerealelor, plantelor tehnice, medicinale şi aromatice

Proporţia actuală de ocupare a terenurilor de către soiurile româneşti

7666

15 16 11

88

50

0

20

40

60

80

100

su

prafata cu

ltivata

%

grau orz orzoaica porumb floarea

soarelui

soia lucerna


25

Contracararea efectelor schimbărilor climatice prin ameliorare - noi

soiuri de grâu

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1991 1994 1997 2000 2003 2006 2009 2012

Anul

Pro

du

cti

a (

kg

/ha)

Soi de

referinta

-32kg/ha/an

Izvor

Gruia

Glosa

+ 40 kg/ha/an


26

Cultura legumelor Strategie de dezvoltare a legumiculturii în contextul schimbărilor

climatice → Implementare

- refacerea zonării şi microzonării

- reducerea suprafeţelor cultivate → alegerea terenurilor cele

mai productive

- reabilitarea sistemelor de irigaţii în arealele legumicole

importante

- modalităţi de conservare a apei → mulcirea solului

- dezvoltarea sectorului de legume în spaţii protejate

→ rată medie de creştere a suprafeţei de solarii moderne

~ 2% anual → 2020

- dezvoltarea cultivării legumelor în culise – perdele de

protecţie

- creare de soiuri/hibrizi cu toleranţă termo-hidrică

- În legumicultură, perioadele de secetă generează cele mai

ridicate pierderi specifice


27

Influenţa variantelor tehnologice asupra producţiei la ardei

(ICDLF Vidra)

Genotipul Producţia (kg./ha)

V1 V2 V3

Ardei gras

Aroma 48,5 22,4 0

Bârsan 46,1 21,0 0

Galben superior 46,5 21,7 0

Iuliana 45,6 23,3 0

LPA/09 48,4 21,4 0

LJR/08 47,2 20,3 0

L12/06 44,7 21,3 0

L40/09 48,3 24,2 0

Ardei lung

Cosmin 45,0 24,1 0,4

L41/09 43,5 21,0 0

L84/07 40,1 19,8 0

Ardei gogoşar

Cornel 49,5 25,1 0

Asteroid 47,2 21,4 0

L11508 43,5 20,0 0


28

Influenţa variantelor tehnologice asupra producţiei

la pepeni verzi (ICDLF Vidra)

Genotipul Producţia (kg./ha)

V1 V2 V3

De Dăbuleni 60,0 32,3 10,5

Dulce de Dăbuleni 54,5 31,5 12,0

Oltenia 49,6 29,5 10,5

Dochiţa 51,0 30,1 11,5

L-276 53,4 30,5 12,5

L-170 48,0 23,0 9,3

Georgel 55,4 33,4 11,5


29

Viticultură

- Studiul ecopedologic şi ecoclimatic

→ încadrarea arealelor viticole din România în

zonele viticole ale UE

- Soiuri şi clone noi de viţă roditoare cu rezistenaţă la secetă

7 soiuri de viţă de vie tolerante la schimbările climatice ale

ecosistemelor de origine:

- soiuri noi pentru struguri de masă cu rezistenţă sporită la secetă,

ger şi boli criptogamice: Argessis, Mara, Valeria – soi mixt

- soiuri noi pentru vin (vinuri albe): Purpuriu (ICDVV Valea

Călugărească), Brumăriu, Radames, Rubin (SCDVV Blaj)

- soiuri şi clone de portaltoi cu grad ridicat de adaptabilitate: Precoce

(SCDVV Miniş), Ruvis, Ru 140 sel 59 VI, 41 B sel.6VI (ICDVV Valea

Călugărească)

Soiuri cu plasticitate ecologică largă → 3 clone noi: Fetească albă, Fetească

regală, Fetească neagră.


30

Pomicultura Strategie de dezvoltare a pomiculturii în condiţiile schimbărilor

climatice

- metodologie modernă de zonare pomicolă → teoria probabilităţilor

în cuantificarea factorilor de risc + modele regresionale din bazele de

date biologice multianuale, multizonale

“pomicultura de precizie”

0

5

10

15

20

25

30

35

nr. so

iu

ri

mar

par

pru

n

piersic

cais

nectarin

mig

dal

cires

visin

nu

c

co

acaz

neg

ru

afin

zm

eu

r

mu

r

maces

catin

a

so

c

lo

nicera

cap

su

n

Soiuri romaneşti introduse în cultură în ultimii ani - ICDP Piteşti


31

Cultura pajiştilor

- pajişti permanente naturale

- pajişti permanente seminaturale

- pajişti temporare (graminee+leguminoase)

- lucernă – cultură pură

- trifoi roşu, sparcetă, ghizdei

Situaţia actuală

Total - 6.000

mii ha

- 200

- 4.700

- 500

- 400

- 200

60-70 % din furaje pentru

- bovine

- cabaline

- ovine

- caprine


32

Prognoza pentru 2070 → restrângerea suprafeţelor

+3 0C creştere t. medie → modificarea arealelor

prin înlocuirea etajului de păduri gorun la altitudinea 600-800m

prin aridizarea → deşertificarea

zonelor de câmpie modificarea structurii culturilor

furajere perene soiuri rezistente la secetă

→

→


33

Sortimentul de soiuri de graminee şi leguminoase perene

rezistente la secetă – create de ICDP Braşov, SCDP Timişoara,

SCDP Vaslui şi INCDA Fundulea

Agropyron pectiniforme – FLAVIU (pir crestat)

Bromus inermis – DOINA, OLGA, (obsiga nearistată) MIHAELA,

IULIA, SAFIR

Dactylis glomerata – INTENSIV, (golomăţ) REGENT, MAGDA, MARIUS, OVIDIU

Festuca arundinacea BRIO,

(păiuşul înalt) ADELA

Phalaris arundinacea PREMIER

(ierbuţă)

graminee perene

Medicago sativa SANDRA, (lucernă) MĂDĂLINA, CATINCA, ROXANA, MIHAELA

Onobrychis viciifolia SPLENDID (sparceta) ANA MARIA

Lotus corniculatus DORU, (ghizdei) MĂGURELE 8, LIVADA, NICOL, DRAGOTIM, OLTIM

leguminoase perene


34

Carne-Lapte- Lână

Pielicele-Lapte

Lapte- Carne-Lână

Conservarea genofondului raselor în pericol de dispariţie

Zona de câmpie

Rasele Merinos de Palas Merinos Transilvănean

Nordul Moldovei

Rasele

Karakul de Botoşani

Ţurcană Brumărie

Zonele de deal şi munte

4,5 milioane ha pajişti naturale Rasele Ţurcană ; Ţigaie

Valahă cu coarne în tirbuşon

Metodologie:

Crearea a 3-4 rase noi specializate pentru carne

(încrucişare şi selecţie) având:

- Sporul mediu zilnic 350-400 g;

- Greutate la 100 de zile 40-42 Kg;

- Randament la sacrificare 54-55%;

- Carcase de calitate superioară.

Crearea a 2-3 rase noi specializate pentru lapte ( încrucişare şi selecţie) având:

- Producţia medie de lapte 350-400 litri/cap;

- Prolificitate 150-160%

Rasă nouă specializată pentru carne adaptată la mediul arid

Rasă nouă specializată pentru lapte adaptată la mediul arid

CREŞTEREA RENTABILITĂŢII EXPLOATAŢIILOR DE OVINE

DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE ALE OVICULTURII

ÎN CONTEXTUL MODIFICĂRILOR CLIMATICE ACTUALE

VALORIFICAREA LA MAXIMUM A RESURSELOR FURAJERE DIN ZONA DE CÂMPIE

Crearea de hibrizi de carne cu producţii ridicate şi

carcase de calitate, competitive pe piaţa U.E. adaptate

actualelor condiţii climatice

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A PAJIŞTILOR NATURALE DIN ZONELE DE DEAL ŞI MUNTE

Crearea de oi hibride cu producţii ridicate de lapte;

Producerea de miei hibrizi trirasiali cu producţii ridicate de carne şi carcase de calitate adaptate actualelor condiţii climatice

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A PAJIŞTILOR NATURALE DIN ZONELE DE DEAL ŞI MUNTE


35

Silvicultură

- Reţele de monitorizare integrată a stării ecosistemelor

forestiere aflate sub acţiunea schimbărilor climatice şi a altor

factori de risc.

- Metode specifice de evaluare a stocului de carbon în biomasa

forestieră.

- Tehnologii perfecţionate de reconstrucţie a terenurilor

degradate adiacente fondului forestier pentru atenuarea

efectelor schimbărilor climatice.

- Baze de date privind diversitatea şi vulnerabilitatea genetică a

speciilor forestiere, inclusiv adaptabilitatea.


36

Silvicultură

- Monitorizarea stării lucrărilor hidrotehnice din fondul

forestier pentru corectarea torenţilor și amenajarea

bazinelor hidrografice torențiale.

- Monitorizarea stării de sănatate a pădurilor din ţară -

metode noi de combatere integrată a bolilor şi

dăunătorilor.

- Tehnologii specifice de îngrijire, conducere şi

regenerare a pădurilor.

- Proiectare şi instituire de reţele regionale de perdele

forestiere de protecţie a culturilor agricole și a căilor de

comunicație.


37

Efecte benefice ale perdelelor forestiere de

protecție a suprafețelor agricole:

diminuează viteza vânturilor dominante;

sporește umiditatea relativă a aerului;

captează praful și filtrează aerul;

contribuie la păstrarea umidității solului și sporește

această rezervă de apă;

crește nivelul de stocare a carbonului (depoluare a

atmosferei);

favorizează dezvoltarea unei biodiversități naturale cu

rol benefic pentru culturile agricole;

crează un mediu propice creșterii și dezvoltării normale

a culturilor agricole;

contribuie la obținerea unor sporuri de recoltă de până

la 30% față de culturile lipsite de protecţia perdelelor

forestiere. 38 Conferința ”Ferme mici și asociere”, 16-17 octombrie 2014, Craiova

- Participarea fermierilor la acţiunile de

combatere a secetei Adoptarea măsurilor specifice de reducere a efectelor

fenomenului de secetă este înlesnită de:

acţiuni educative de consultanţă destinate conştientizării

fermierilor asupra efectelor schimbărilor climatice;

eforturi financiare pentru acces la noi echipamente și pentru

asigurarea culturilor...

schimbări de mentalitate, renunţarea la rutină, la viziuni pe

termen scurt ...

implicarea Guvernului prin susţinerea creditării fermelor și

asigurării culturilor, precum și recompensarea celor care

şi-au adaptat practicile la noile condiţii;

intensificarea cooperării dintre fermieri, serviciul de

consultanţă şi cercetarea ştiinţifică.

IMPLICAŢII ANTROPICE

39


Schimbările climatice și modul în care este

afectată dezvoltarea fermelor mici

Obținerea unor producții agricole sporite și eficiente

depinde de nivelul tehnologic, efectuarea la timp și de

calitatea lucrărilor agricole.

Un rol important în dezvoltarea durabilă și eficientă a

fermelor mici, în condițiile schimbărilor climatice, îl

prezintă:

– resursa umană calificată;

– dotarea corespunzătoare;

– inputurile, resursele materiale;

– nivelul tehnologic;

– resursele financiare.

În România se regăsesc peste 3 milioane producători și

ferme mici care lucrează cca 8 milioane ha teren agricol.


40

Fermele mici se caracterizează, în general, prin:

- resurse umane insuficient pregătite;

- dotare necorespunzătoare;

- resurse materiale insuficiente;

- nivel tehnologic modest;

- resurse financiare insuficiente.

Măsuri ce se impun a fi realizate pentru susținerea

producătorilor agricoli și fermelor mici:

Continuarea măsurilor actuale de sprijin.

Înființarea urgentă a camerelor agricole la nivel local, județean și

național.

Sprijin pentru înființarea unor centre de mecanizare, la nivel de

localitate, pentru prestare de servicii spre producătorii agricoli și micii

fermieri, în scopul efectuării la timp și în bune condiții a lucrărilor

agricole.

O mai bună cooperare între fermieri, serviciul de consultanță și

cercetarea științifică etc.


41

VĂ MULŢUMESC

PENTRU ATENŢIE!

42


SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI INFLUENȚA ACESTORA ... - asas.ro · pentru nutriţia şi sănătatea...

Documents

Transcript of SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI INFLUENȚA ACESTORA ... - asas.ro · pentru nutriţia şi sănătatea...