Schimbare de comandă la Statul Major al Forţelor Terestre

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

ww

w.

fo

rt

er

.r

o

REDACŢIA

str. Drumul Taberei nr. 9-11 sector 6 cod 061416

BUCUREŞTItel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

Copyright:este autorizată orice reproducere,

fără a percepe taxe, cu condiţiaindicării cu exactitate a numărului

şi a datei apariţiei publicaţiei

ISSN: 1582-1296

B 0516 C: 0000/2010

REDACTOR-ŞEFColonel

Dragoş ANGHELACHE

REDACTORLocotenent

Bogdan RĂDULESCU

SECRETAR DE REDACŢIEMaior Ion Adrian CURIMAN

CORECTURĂCristina DONCILĂ

PROCESARE TEXTEFilofteia LINCĂ

ADMINISTRAŢIE Plt. adj. pr. Adrian IUZIC

INTERNET

www.forter.ro

e-mai l : r [email protected]

Coperta 1„Scorpionii Roşii”

Foto: Daniel NISTOR

Coperta 4Tanchist

Foto: Dragoş ANGHELACHE

Cuprins

Nr.1 2011EVENIMENTSchimbare de comandă la Statul

Major al Forţelor Terestre 2

Colonel Dragoş ANGHELACHE

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre

a efectuat o vizită de lucru

în Republica Serbia 8

Locotenent-colonel Florin BARBU

OAMENI SUB ARMEPerformanţa, de la teorie

la practică 82

Plutonier-major Lucian IRIMIA

Din Qalat, Afganistan, a transmis

maistrul militar Radu Mureşan 84

Maistru militar Radu MUREŞAN

Paşii spre succes 92

Daniela FILIMON,

Profesor Marinela MARINCAŞ

TRADIŢII MILITARE ŞI CULTURĂArmata ca parte a societăţii,

văzută de Mircea Cărtărescu 96

Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Se cântă de cătănie

la Cluj-Napoca 111

Maior Ion Adrian CURIMAN

La Timişoara, Thalia a îmbrăcat

uniforma militară 114


STOP-CADRU Exerciţiu de nivel strategic

„DACIA 2010“ 12


De la Dunărea de Jos

la Dihamul Militar 16

Locotenent-colonel Florentin CUCU

Anotimpul cetinii de brad

în tabăra de la Deluţ 22


Un secol şi jumătate de istorie

pentru pontonierii români 31

Locotenent George VACARIU

Artileriştii de la Şimleul Silvaniei

trag la Cincu 38


Vânătorii de munte au fost

deschizători de drumuri în China 40

Căpitan Remus Adrian BERCEA

Curs de instruire a instructorilor 43

Locotenent-colonel Dragoş ANGHELACHE

Exerciţiul de instruire prin simulare

constructivă „Argedava 25 -10” 45


l

Tipãrit la Centrul Tehnic Editorial al Armatei

tel: 021-224 26 34fax: 021-224 04 05

TEATRE DE OPERAŢIIFrères d’armes 53


Transfer de autoritate

în provincia Zabul 62

Maior Oliver ANGHEL

Cumpăna dintre ani, sub cerul

înstelat al Afganistanului 65

Plutonier-adjutant Mihai OANE

Generalul David H.Petraeus,

comandantul ISAF, în vizită la

„Scorpioni“ 68

Maior Oliver ANGHEL

"Şoimii Carpaţilor" au predat ştafeta

în Afganistan 76

Maior Oliver ANGHEL

SALA ARMELORPriorităţile Departamentului pentru

Armamente în domeniul

Forţelor Terestre 124


Modulul de intervenţie rapidă

SIBCRA a fost testat în poligonul

de la Câmpulung Muscel 126


SPORTExcelenţă românească la

competiţiile militare internaţionale

de iarnă 132


Complexul aplicativ-militar

„Bucegi", gazda concursurilor

sportive şi aplicativ-militare 133


să se reprezinte pe sine, structura pecare o comandă sau din care faceparte, ţara pe care o apără şi, nu înultimul rând, toţi ofiţerii, de lacomandant de pluton până la coman-dant de divizie, prin eforturile depu-se pentru îndeplinirea obligaţiilorasumate". În încheiere, dumnealui amulţumit tuturor subordonaţilor, dela toate eşaloanele, pentru perseve-renţa şi profesionalismul cu care şi-au îndeplinit atribuţiile, pentrumodul în care ştiu să acţioneze înechipă, pentru onoarea şi probitateamorală demonstrate.

La rândul său, noul şef al StatuluiMajor al Forţelor Terestre, generalulde brigadă Ariton Ioniţă, a subliniatcă numirea sa în funcţie este o onoa-re deosebită şi, în acelaşi timp, o res-ponsabilitate deosebită pe care şi-aasumat-o cu încrederea că, împreunăcu subordonaţii de la toate eşaloane-le, relevanţa Forţelor Terestre va fimenţinută şi întărită. „Mă întorcastăzi în mijlocul dumneavoastră,după o absenţă de numai doi ani,pentru ca împreună să consolidămrealizările pe care le-am obţinut subcomanda foştilor şefi ai StatuluiMajor al Forţelor Terestre, să conti-nuăm şi să definitivăm proiecteleîncepute, sub comanda domnilorgenerali-locotenent Frunzeti şi Ghica-Radu, dar şi să identificăm şi săducem la îndeplinire viitoarelemisiuni, proiecte şi obiective."Dumnealui a mai specificat că,într-un an deloc facil din punct devedere financiar – aşa cum a fost şi

cel care a trecut – trebuie să menţi-nem nivelul de operaţionalizare alstructurilor afirmate în vedereapunerii la dispoziţia Alianţei, să ope-raţionalizăm noile structuri prevăzu-te în planuri, să continuăm participa-rea unităţilor noastre la exerciţii şimisiuni în cadrul iniţiativelor regio-nale, să gestionăm corect resurselemateriale şi financiare existente şi,nu în ultimul rând, să fim apropiaţide oameni şi de unităţi, în scopulrezolvării nevoilor şi proble-melor acestora." GeneralulIoniţă a încheiat subliniind căîn timpul mandatului dum-nealui „care va fi atât de lungcât rezultatele o vor permite,voi fi, pe lângă comandantuldumneavoastră, şi prietenuldumneavoastră, [...] vommunci împreună şi sunt con-vins că ne vom bucuraîmpreună de fiecare realizareaşa cum, probabil, vom suferiîmpreună pentru fiecare neîm-plinire. [...] Doresc din toatăinima ca Statul Major alForţelor Terestre să devină, înîntregul său, o asemenea struc-tură în care comunicarea, con-sultarea, camaraderia şi res-pectul reciproc să fie posibile".

Şeful Statului MajorGeneral, generalul-maiorŞtefan Dănilă, a apreciat căceremonia de învestire a şefu-lui Statului Major al ForţelorTerestre nu este un momentimportant numai pentru aceas-

tă structură şi pentru cei doi generalicare predau şi primesc comandaForţelor Terestre Române, ci şi pen-tru tot personalul acestei categorii deforţe ale armatei. A mulţumit genera-lului-locotenent Dan Ghica-Radu pen-tru realizările obţinute, spunând că i-a făcut o deosebită plăcere să lucrezecu dumnealui în condiţiile în care eraşeful Statului Major al ForţelorTerestre: „...şi am apreciat foartemult faptul că a acceptat să vinălângă mine la conducerea StatuluiMajor General; având în vedere boga-ta sa experienţă în funcţiile de con-ducere ale unor structuri reprezenta-tive ale instituţiei noastre şi experien-ţa sa în teatrele de operaţii, sunt con-vins că-mi va fi de un real sprijin laconducerea Armatei României". Deasemenea, i-a urat generalului de bri-gadă Ariton Ioniţă „Bun venit!" laconducerea Statului Major al ForţelorTerestre, arătând că, „nu de puţineori şi-a dovedit calităţile în actul deconducere atât a Brigăzii 10 Geniu,cât şi în celelalte funcţii pe care le-adeţinut de-a lungul carierei militare."Cu această ocazie, a amintit că gene-ralul de brigadă Ioniţă, aflat lacomanda Brigăzii 10 Geniu, a sprijinitpopulaţia afectată de inundaţiile dinvara aceasta, prin construirea de

La ceremonie au participat ministrul apărăriinaţionale, Gabriel Oprea, secretarii de statViorel Oancea şi Mihail Vasile-Ozunu, şeful

Statului Major General, generalul-maior Ştefan Dănilă,generali şi ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale, ata-şaţi militari din state membre ale NATO, comandanţi aimarilor unităţi subordonate Statului Major al ForţelorTerestre.

În cadrul ceremoniei a fost citit ordinul ministruluiapărării naţionale de numire în funcţie a generalului debrigadă Ariton Ioniţă. A urmat predarea-primirea comen-zii Statului Major al Forţelor Terestre şi a steagului deidentificare al acestei categorii de forţe, după care fostulşef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-locote-

nent Dan Ghica-Radu a rostit o alocuţiune, ocazie cu carea mulţumit tuturor militarilor din structurile forţelorterestre care s-au implicat în „rezolvarea tuturor proble-melor spinoase, prezente într-o perioadă de austeritatebugetară, perioadă pe care am parcurs-o împreună".Dumnealui a precizat că nivelul pregătirii pentru luptă altrupelor este la nivelul partenerilor din celelalte ţăriNATO şi este apreciat nu doar de către autorităţile naţio-nale dar şi de către comandanţi ai forţelor terestre dinţările partenere şi aliate, precum şi de către comandanţiiforţelor multinaţionale sub comanda cărora acţioneazăcontingentele forţelor terestre. „Suntem acolo unde neeste locul – a continuat generalul-locotenent dr. Ghica-Radu – şi asta se datorează fiecărui ostaş, subofiţer, mais-tru militar, personal civil, ofiţer sau general, care a înţeles

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Valentin Ciobârcă

În urma unei ceremonii desfăşurate joi, 13 ianuarie, la sediul Statului Major al Forţelor Terestre, generalul-locotenent dr. Dan Ghica-Radu a fost numitîn funcţia de locţiitor al şefului Statului Major General şi a predat comandaForţelor Terestre generalului de brigadă Ariton Ioniţă.

Schimbare de comandă la Statul Major al Forţelor Terestre

STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

2 • APRILIE • 2011

EV EN IMEN TSTATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

2011 • APRILIE • 3

E VE N IME NT

către geniştii brăileni a podurilor depontoane peste râul Suceava, pentrua asigura legătura rutieră întreRădăuţi şi Siret, şi a amintit, de ase-menea, de exerciţiile la care structuracomandată de dumnealui a participatşi de certificarea obţinută din parteaNATO în urma efortului susţinut demilitarii brăileni.

Ministrul Gabriel Oprea a apreciatactivitatea desfăşurată de generalul-locotenent Ghica-Radu la conducereaForţelor Terestre şi i-a urat succes înnoua funcţie încredinţată, ca locţiitoral şefului Statului Major General.Totodată, ministrul şi-a exprimat con-vingerea că generalul de brigadăAriton Ioniţă va îndeplini, cu deter-minare şi responsabilitate, mandatulîncredinţat de conducere a acesteicategorii de forţe.

„Sunt preocupat de creşterea gra-dului de protecţie a militarilornoştri care acţionează peste hotareşi aceasta este şi una dintre celemai importante sarcini a echipei pecare o conduceţi de astăzi, domnulegeneral Ioniţă, la nivelul StatuluiMajor al Forţelor Terestre. Avemvoinţa şi soluţiile necesare pentruca, în ciuda constrângerilor bugeta-re, misiunile şi obiectivele deinstruire prevăzute a se realiza, săfie îndeplinite. Voi rămâne în conti-nuare preocupat de asigurareadrepturilor financiare pentru perso-nalul ministerului, de apărareadrepturilor şi primirea pensiilor decătre militarii rezervişti, de asigura-rea asistenţei medicale şi a unor

condiţii corespunzătoare de locuit,hrănire, echipare şi cazare pentruîntreg personalul, precum şi de selec-ţia şi perfecţionarea resursei umane.În această direcţie trebuie să seînscrie şi perspectivele ForţelorTerestre Române, care vor avea încontinuare cea mai importantă con-tribuţie numerică la efectivele ce vordesfăşura misiuni în afara teritoriuluinaţional", a subliniat ministrulGabriel Oprea.

* * *

Generalul de brigadă Ariton Ioniţăa absolvit ca şef de promoţie atâtŞcoala Militară de Ofiţeri de Geniu dela Râmnicu-Vâlcea (în anul 1982), câtşi Facultatea de comandă şi statmajor, Secţia Geniu, din cadrulAcademiei Militare (1989). A absolvit

Colegiul de comandă şi stat major –Cursul postuniversitar de conducerecomandanţi de brigăzi (1995) şiColegiul Naţional de Apărare (2007).Şi-a început cariera la Şcoala Militarăde Maiştri Militari şi Subofiţeri deGeniu, Construcţii şi Căi Ferate, undea îndeplinit funcţii de comandant depluton şi companie. În perioada1989-1991, a fost comandantulBatalionului Instrucţie-Experimentăridin cadrul Centrului de Instrucţie alGeniului, ulterior primind responsa-bilităţi în Comandamentul Trupelorde Geniu şi în ComandamentulTrupelor de Uscat. Începând cu anul1999, a îndeplinit funcţii de conduce-re la diferite niveluri în Statul Majoral Forţelor Terestre şi, în ianuarie2009, a fost numit comandant alBrigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos" şial Garnizoanei Brăila. n


4 • APRILIE • 2011

E V EN IME N TSTATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

2011 • APRILIE • 5

EV EN IMEN T

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Ion Adrian Curiman

Priorităţile Forţelor TerestreRomâne pentru anul 2011

— Domnule general de brigadă, după o scurtăperioadă de absenţă, aţi revenit în Statul Major alForţelor Terestre, la conducerea acestei categorii deforţe. Ce repere v-aţi stabilit acum, la început de drum?

— M-am întors în Forţele Terestre după mai bine dedoi ani şi pentru perioada ce urmează îmi propun conti-nuarea proiectelor începute de predecesorul meu,domnul general-locotenent Ghica-Radu, sau aflate încurs de derulare; de asemenea, ne propunem derulareacorespunzătoare a participării Forţelor Terestre în tea-trul de operaţii din Afganistan, conform cu angajamente-le asumate de statul român, obţinerea unui plus calitativîn ceea ce priveşte selecţia personalului încadrat pefuncţii-cheie în cadrul structurilor de Forţe Terestre dinteatrul de operaţii, îmbunătăţirea infrastructuriiCentrului de Instruire pentru Luptă a Forţelor Terestre şipunerea unui accent deosebit pe promovarea în funcţiisuperioare a celor mai buni ofiţeri, maiştri militari şisubofiţeri, având în vede-re faptul că resursaumană, la ora actuală,reprezintă principalabogăţie a ForţelorTerestre. Nu în ultimulrând, având în vedereefectele crizei economicecare ne afectează şi pe noidin punct de vederefinanciar, pentru acest anne propunem o judicioasăşi eficientă utilizare aresurselor materiale şifinanciare aflate la dispo-ziţie, provocarea principa-lă pentru noi fiind nuaceea de a conserva situa-ţia existentă la această orăîn Forţele Terestre, cichiar şi în aceste condiţiidificile să facem paşiînainte în unele domeniiprioritare, cum ar fi conti-nuarea procesului de ope-raţionalizare a unităţilorce urmează să finalizezeacest proces în anii urmă-tori, menţinerea operativi-tăţii structurilor deja afir-

mate în urmă cu un an sau mai mulţi, continuarea parti-cipării noastre la activităţi şi exerciţii în cadrul iniţiati-velor regionale, implementarea noii concepţii de hrănirela nivelul Forţelor Terestre, continuarea procesului deoperaţionalizare a structurilor de mentenanţă transfor-mate, precum şi menţinerea la un nivel corespunzător acapacităţilor noastre de intervenţie la urgenţe civile şicalamităţi naturale.

— Suntem deja în cea de a doua etapă a Strategiei detransformare a Armatei României, etapa integrării opera-ţionale depline în NATO şi în Uniunea Europeană –perioada 2008-2015. Ce implicaţii sunt, în acest an, pen-tru Forţele Terestre?

– Pentru acest an, ca şi în anii următori, ne propu-nem continuarea procesului de standardizare a instruc-ţiei şi a evaluării militarilor marilor unităţi şi unităţilor,a procesului de comandă-control, a procedurilor de


2011 • APRILIE • 7

E VE N IME NTSTATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

6 • APRILIE • 2011

E V EN IME N T

lucru şi operare utilizate în armate-le statelor membre NATO, avansatedin punct de vedere militar, realiza-rea nivelului de încadrare conformcapabilităţilor esenţiale ale Alianţei,continuarea procesului de reorgani-zare şi restructurare conform preve-derilor Planului Cadru aprobat deMinisterul Apărării Naţionale,bineînţeles, fără afectarea din niciunpunct de vedere a personaluluiForţelor Terestre; de asemenea, creş-terea capabilităţilor de acţiune ope-raţională a comandamentelor şi for-ţelor, în raport cu misiunile specificefiecărei structuri. Totodată, o provo-care deosebită pentru noi în acestan o reprezintă implementarea stra-tegiei logistice aprobate la nivelulMinisterului Apărării Naţionale şiîncadrarea cu personal a structurilorde mentenanţă nou-înfiinţate în aniianteriori.

— După cum cunoaştem cu toţii,traversăm o perioadă dificilă dinpunct de vedere economic şi finan-ciar. Sunt schimbări, în acest an, îndomeniul programelor de dotare şiînzestrare a unităţilor cu tehnică deluptă şi armament?

– Sunt unele schimbări, în sensulcă unele programe pe care noi leconsiderăm prioritare şi care auresursele financiare alocate le conti-nuăm, şi bineînţeles că sunt şi situa-ţii în care unele programe nu leapreciem ca fiind prioritare înperioada următoare şi pentru carenu avem resursele financiare aloca-te, şi deci urmează a fi amânate pen-tru anii următori. Din acest punct devedere, criza economică ne afecteazăşi pe noi şi este normal ca să nereprioritizăm unele obiective de per-formanţă, în concordanţă cu resur-sele la dispoziţie.

— Cât de mult este influenţatprocesul de instruire al militarilorde perioada dificilă din punct devedere financiar pe care o traversea-ză societatea noastră?

În primul rând, ţin să precizezfaptul că, aşa cum este şi firesc, lanivelul marilor unităţi şi unităţilordin Forţele Terestre, instrucţia laaceastă dată se desfăşoară în condi-ţii bune, bineînţeles cu unele specifi-cităţi în funcţie de tipul structurii, şi

mă refer aici dacă structura urmeazăsă participe în acest an în teatrelede operaţii, dacă este în curs de ope-raţionalizare pentru a fi pusă la dis-poziţia Alianţei sau dacă este afirma-tă în anii anteriori ş.a.m.d. În princi-piu, noi ne-am canalizat eforturilefinanciare şi materiale de aşa manie-ră încât instrucţia să aibă cât maipuţin de suferit. Nu pot, însă, să nuspecific faptul că a trebuit în acestan să ne adaptăm şi din acest punctde vedere situaţiilor existente, înspecial în sensul concentrării efortu-rilor pentru atingerea anumitorobiective şi standarde de instruireapreciate ca fiind prioritare, sau îndirecţia optimizării modului de utili-zare a resurselor, indiferent că suntmateriale, financiare, umane, de car-buranţi şi lubrifianţi. În orice caz, înacest an – mai mult decât în aniianteriori – ne instruim, dar nu nepermitem să risipim.

— Cum apreciaţi cooperareadintre militarii noştri şi cei ai altorstate, aliate sau nu, atât în teatrelede operaţii, cât şi cu ocazia diferite-lor misiuni şi exerciţii comune?

— Atât eu, cât şi alţi factori cufuncţii de răspundere din cadrulMinisterului Apărării Naţionale, darşi din NATO şi din mediul interna-ţional în general, o apreciem ca fiindexcelentă. Suntem prezenţi în multezone de cooperare externă; în teatre-le de operaţii din Afganistan cuaproximativ 1 500 de militari; deasemenea, avem prezenţă în Bosnia-Herţegovina; participăm cu structurişi efective la grupurile de luptă aleUniunii Europene; participăm lanumeroase iniţiative regionale custructuri militare partenere dinUngaria, Slovacia, Ucraina, Serbia;participăm la exerciţii de instruire încomun bilaterale în ţară şi în stră-inătate; suntem membri ai FINABEL;participăm la Conferinţa anuală aşefilor statelor majore ale forţelorterestre din Europa; participăm cuexperţi la grupurile de lucru aleAlianţei Nord-Atlantice; deţinem şipreşedinţia unora din ele. De aseme-nea, anul trecut am organizatConferinţa la nivel întrunit a şefilorde geniu din statele membre NATO,avem o cooperare excelentă cu par-

tenerul nostru strategic – StateleUnite ale Americii – în special îndomeniul instruirii militarilor careurmează să participe la misiuni înteatrele de operaţii. În plus, benefi-ciem de sprijinul structurilor ODC şiCUBIC şi folosesc încă o dată acestprilej de a mulţumi pentru coopera-re şi pentru rezultatele bune obţinu-te în acest sens, în special de cătremilitarii noştri care urmează să par-ticipe la misiuni în teatrele de ope-raţii. Ştim bine că structurile noastredin teatre au fost înzestrate, în ulti-ma perioadă, cu autovehicule cunivel de protecţie performant, şi mărefer aici la autovehiculele HUMVEEşi MRAP, ceea ce nu s-ar fi putut rea-liza fără sprijinul partenerilor ame-ricani cărora noi, Forţele Terestre, lemulţumim.

— Având în vedere că interviulva apărea în preajma Zilei ForţelorTerestre, vă rugăm ca, în încheiere,să transmiteţi câteva gânduri pentruîntregul personal din categorianoastră de forţe, cu prilejul acesteianiversări.

— Folosesc acest prilej pentru atransmite tuturor militarilor dinForţele Terestre, de la general lagradat voluntar, că îi respect şi-iapreciez în mod deosebit pentrumunca lor de zi cu zi. Tuturor mili-tarilor noştri le transmit multă sănă-tate şi-i asigur de tot sprijinul nos-tru pe militarii răniţi în teatrele deoperaţii, aflaţi acum la tratament,indiferent dacă se află în ţară sau înspitalele militare din Germania şi,mai ales, transmit gândurile noastrebune, de încredere, sprijin şi speran-ţă tuturor familiilor şi urmaşilormilitarilor care şi-au respectat jură-mântul militar şi au făcut sacrificiulsuprem în teatrele de operaţii. Deasemenea, transmit respectul nostru,al comenzii Statului Major alForţelor Terestre, familiilor militari-lor noştri şi le mulţumesc pentruînţelegerea şi sprijinul pe care-lacordă oamenilor, înţelegând greu-tăţile şi privaţiunile serviciului mili-tar. Transmit gândurile noastrebune şi mulţumiri pentru efortuldepus militarilor aflaţi la mii dekilometri distanţă de familii, în tea-trele de operaţii din Afganistan şidin Bosnia-Herţegovina. n

dispozitivelor explozive improvizate(CIED), de instruire prin simulare şide învăţare a limbii engleze.

Domnul general de brigadă AritonIoniţă a reiterat disponibilitateaForţelor Terestre Române de a spri-jini eforturile partenerilor sârbi atât

prin activităţi de consiliere, pregătirea personalului în facilităţile de învă-ţământ ale Forţelor Terestre Române,cât şi prin desfăşurarea de activităţide instruire în comun, care să contri-

buie la reali-zarea obiec-tivelor departeneriatasumate deArmataSerbiei înspecial îndomeniileEOD şi CIED,operaţionali-zării forţelornominalizatepentru parti-

ciparea la operaţii multinaţionale şilecţii învăţate. Totodată, şeful SMFT aevocat activităţile desfăşurate încomun, menţionând rezultatele bene-fice obţinute în urma desfăşurăriiexerciţiilor cu structuri de geniu dinseria „TISA” şi exerciţiului „SABER

DAWN” 2010, accentuând necesi-tatea menţinerii unor astfel deiniţiative.

Programul activităţii a inclusşi vizitarea unor unităţi dinstructura trupelor de uscat sârbedin garnizoanele Niš, Krusevac şiZajecar, unde au fost prezentatefacilităţi şi secvenţe de instrucţiespecifice structurilor de apărareCBRN, paraşutism şi infanterie.

Vizita la Batalionul 31Infanterie, care pregăteşte struc-turi pentru misiuni internaţiona-le, a inclus un exerciţiu demons-trativ specific operaţiilor de pace,prilej cu care şeful SMFT a apre-ciat nivelul ridicat de pregătire aunităţii şi a felicitat militarii par-ticipanţi. Totodată, domnul gene-ral de brigadă Ariton Ioniţă a

subliniat faptul că fiecare misiuneinternaţională este unică, exemplifi-când cu date din experienţa forţelorterestre române, şi necesită o pregăti-re asiduă, particularizată la cerinţele

teatrului de operaţii, iar experienţaacumulată în astfel de operaţii repre-zintă un factor determinant înmodernizarea structurală şi concep-tuală a forţelor.

La despărţirea celor două delega-ţii, atât domnul general-locotenentLujbiša Diković, cât şi domnul gene-

ral de brigadă Ariton Ioniţă au reafir-mat dorinţa şi necesitatea menţineriiiniţiativelor comune şi dezvoltăriicooperării militare între cele douăarmate, fiecare din părţi având deînvăţat una de la cealaltă.

Vizita şefului SMFT în Serbia s-afinalizat în Belgrad cu întâlnirea aces-tuia cu locţiitorul comandantuluiComandamentului Operaţional Întru-nit, domnul general de brigadă MilanMojsilović. În cadrul discuţiilor aufost prezentate rolul, locul şi misiuni-le acestei structuri, procesul degestionare a crizelor şi sistemul depregătire naţional pentru participa-rea la operaţii sub egida ONU. Cuaceastă ocazie, domnul general debrigadă Ariton Ioniţă a evidenţiatimportanţa unei astfel de structuridin perspectiva dislocării de forţe decătre armata sârbă în teatre de ope-raţii internaţionale şi a prezentatprincipalele provocări care le potîntâmpina având în vedere experien-ţa forţelor terestre. n

E VE N IME NT

2011 • APRILIE • 9


EV EN IMEN T

8 • APRILIE • 2011


D esfăşurată în perioada 28 februarie – 3 martie2011, vizita oficială a vizat atât schimbul deinformaţii privind stadiul actual al procesului

de transformare a forţelor terestre din cele două armateşi perspectivele de modernizare, cât şi discutarea princi-palelor direcţii de cooperare militară bilaterală pentruanul în curs şi de perspectivă.

Discuţiile între cele două delegaţii au început pe1 martie, la sediul Comandamentului Trupelor de UscatSârbe dislocat în localitatea Niš. Aici au fost prezentateprincipalele aspecte privindmisiunile, organizarea, structuracelor două categorii de forţe,direcţiile de modernizare ale aces-tora şi au fost analizate activităţilede cooperare militară comună.

Principalele concluzii desprin-se din informarea părţii sârbe auevidenţiat câteva aspecte princi-pale, dintre care menţionăm: înce-pând cu luna martie armata sârbăa adoptat în totalitate sistemul derecrutare pe bază de voluntariat,marcându-se trecerea la o armatăde tip profesionistă. Unul dinobiectivele prioritare îl constituieoperaţionalizarea structurilor uni-tăţilor nominalizate pentru parti-ciparea la operaţii multinaţionale

desfăşurate sub mandat ONU. Instrucţia multinaţionalăeste o componentă de referinţă pentru pregătirea militari-lor sârbi şi se materializează atât prin activităţi individua-le de formare şi perfecţionare în instituţii de învăţământNATO sau ale partenerilor, cât şi prin participarea la exer-ciţii multinaţionale cu structuri constituite; în concordan-ţă cu acest aspect, se acţionează pentru dezvoltarea bazeimateriale de instrucţie, relevant fiind proiectul pentrudezvoltarea unei baze de instrucţie care să găzduiască uncentru de pregătire în domeniul relaţiilor civil-militare şisă deţină facilităţi de instruire pentru protecţia împotriva

Şeful Statului Major al Forţelor Terestre a efectuat o vizită de lucru în Republica Serbia

Vizita în Serbia a şefului Statului Major al Forţelor Terestre, domnul generalde brigadă Ariton Ioniţă, a avut loc la invitaţia domnului general-locotenentLujbiša Diković, comandantul Comandamentului Trupelor de Uscat Sârbe,şi s-a înscris în sfera cooperării militare tradiţionale între aceste instituţii.

Locotenent-colonel Florin BARBU

Foto: Daniel Nistor

• Exerciţiu de nivel strategic „DACIA 2010“ p. 12Maior Ion Adrian CURIMAN

Exerciţiul de nivel strategic „DACIA 2010“ a fost destinatinstruirii personalului Statului Major General şi al comandamen-telor de nivel operativ şi tactic.

• De la Dunărea de Jos, la Dihamul Militar p. 16Locotenent-colonel Florentin CUCU

Experienţa celor mai recente conflicte a demonstrat influenţape care cercetarea a avut-o asupra cursurilor acţiunilor; deaceea în Brigada 10 Geniu se pune accent pe pregătireaacestei categorii de militari.

• Cercetaşi la instrucţie pe Muntele Mic p. 18Căpitan Alice MOLDOVAN

Pregătirea militarilor pentru a ajunge la standardele de perfor-manţă stabilite presupune multe ore de instrucţie şi antrena-mente, cele mai multe în poligoane şi tabere militare.

• Batalionul 24 Vânători de Munte p. 22, 25Maior Ion Adrian CURIMAN

La sfârşitul lunii ianuarie, cercetaşii Batalionului 24 Vânători deMunte din Miercurea-Ciuc s-au pregătit în tabără de instrucţiepe timp de iarnă, la poalele munţilor Călimani, în zona Deluţ.

• Brigada 10 Geniu are un nou comandant p. 28Locotenent-colonel Florentin CUCU

La sediul comandamentului Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos"a avut loc, pe 27 ianuarie, festivitatea de predare-primire afuncţiei de comandant al marii unităţi între colonelulGheorghe Soare şi colonelul dr. Mircea Vladu.

• Batalionul 72 Geniu la 145 ani de existenţă p. 29Maior Ion Adrian CURIMAN

Batalionul 72 Geniu a aniversat, pe 19 februarie, 145 de ani dela înfiinţarea unităţii, iar festivităţile organizate cu acest prilejs-au desfăşurat în garnizoana Brăila.

• 145 ani de istorie pentru pontonierii români p. 31Locotenent George VACARIU

Ziua Pontonierilor se serbează, în Armata Română, pe data de25 februarie, iar în acest an se împlinesc 145 de ani de la înfiin-ţarea primei structuri specializată în asigurarea trecerilor pestecursurile de apă.

• Batalionul 1 CIMIC a primit Drapelul de luptă p. 35Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Batalionului 1 CIMIC i s-a înmânat Drapelul de luptă miercuri,1 septembrie, de către secretarul de stat Mihail Vasile-Ozunu.

• Sărbătoare la Batalionul 22 Transport p. 36Colonel Dragoş ANGHELACHE

Ziua de 1 martie a avut, pentru militarii Batalionului 22Transport, mai multe semnificaţii.

• Artileriştii de la Şimleul Silvaniei la Cincu p. 38Locotenent Bogdan RĂDULESCU

În cadrul Centrului de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestrese execută o gamă largă de exerciţii tactice, orientate îndeo-sebi pe instruirea combinată a comandamentului şi trupelor.

• Deschizători de drumuri în China p. 40Căpitan Remus Adrian BERCEA

În perioada 31.10.-15.11.2010 s-a desfăşurat exerciţiul deinstruire în comun româno-chinez, la nivel pluton de vânătoride munte, în China, la care a participat o subunitate dinBatalionul 26 Vânători de Munte „Avram Iancu”.

• Curs de instruire a instructorilor p. 43Colonel Dragoş ANGHELACHE

Militari din Batalioanele 2 şi 495 Infanterie s-au instruit, în perioa-da 1 - 26 noiembrie, în cadrul cursului de "instrucţie a instructo-rilor RO-UK 2010, British Military Advisor Training Team (BMATT)".

• Exerciţiul de instruire prin simulare constructivă „Argedava 25-10” p. 45

Locotenent Bogdan RĂDULESCU Divizia 1 Infanterie „Dacica” a condus exerciţiul de instruireprin simulare constructivă „Argedava 25-10” la Centrul deInstruire prin Simulare, pentru perfecţionarea deprinderilor înexecutarea misiunii în teatrul de operaţii Afganistan.

• Cadouri de Crăciun oferite copiilor defavorizaţi p. 48

Maior Ion Adrian CURIMAN Se spune că plânsul este înnăscut, iar râsul se învaţă. Un copilînvaţă să râdă prin imitarea celor din jurul lui. Iar atunci cândînvaţă să zâmbească, surâsul lui începe să capete o valoareinestimabilă.

SS tt oo pp -- cc aa dd rr uu îî nnff oo rr ţţ ee ll ee tt ee rr ee ss tt rr ee

cu o viteză de zbor de 250 km/h.În continuare, comandantul diviziei a hotărât executa-

rea a trei ciocane de foc. Astfel, în urma determinăriiduratei şi structurii pregătirii de foc a atacului, sistemulartileriei a executat sarcini specifice în trei ciocane de foc.

În teren s-a putut observa efectul focului instalaţiilorLAROM, şi a bateriei de obuziere calibru 152 mm dată însprijin Brigăzii 61 Vânători de Munte. De asemenea, s-aputut observa efectul focului aruncătoarelor calibru120 mm din organica brigăzii. În al doilea ciocan de foc,Brigada 8 LAROM şi artileria Brigăzii 18 Infanterie aneutralizat personalul, mijloacele de foc şi artileria inami-cului din zona de dispunere, iar Batalionul 385

Aruncătoare aneutralizat per-sonalul şi mijloa-cele de foc dinpunctul de spri-jin de pluton.

În al treileaciocan de focBrigada 8 LAROMa revenit pe ţin-tele angajate înciocanul de focnr.1 pentru fina -lizarea distruge-rii personaluluişi mijloacelor defoc de pe limitadinainte a apără-rii inamicului. Încontinuare, pen-tru inducerea în

eroare a inamicului cu privire la acţiunile forţelor propriişi mascarea intenţiilor de a trece la ofensivă pe direcţiaprincipală de atac cu Brigada 61 Vânători de Munte,comandantul diviziei a ordonat forţelor de la contact săexecute foc. Astfel, subunităţi din Batalioanele 191Infanterie şi 280 Infanterie Mecanizată (cel de-al doilea

îmbarcat pe MLI 84 M) au acţionat sprijinite de mijloacede artilerie antitanc, care au executat trageri în sectoarelede foc concentrat, în scopul creării condiţiilor favorabiletrecerii la ofensivă a forţelor de sprijin a efortului nemij-locit. Ulterior, parte din forţe s-au regrupat şi s-au alătu-rat forţelor proprii pentru trecerea la ofensivă.

În seara precedentă, subunităţile de geniu din organi-ca diviziei au pregătit executarea culoarelor prin barajelede mine din faţa limitei dinainte a adversarului. Acesteaau fost executate, la ordin, cu puţin timp înainte dedeclanşarea ofensivei. În teren s-a putut observa acţiuneapionierilor pentru materializarea acestei misiuni. La ordi-nul comandantului a fost declanşată ofensiva în flanculdrept al fâşiei Diviziei 2 Infanterie. Brigada 61 Vânătoride Munte, întărită cu Batalionul 814 Tancuri, având înflancul stâng Batalionul 24 Vânători de Munte, a trecut laofensiva din mişcare.

În flancul drept, datorită rapidităţii cu care a acţionatşi a modului de angajare a inamicului de către batalionulde vânători de munte, punctele de sprijin de companie aufost cucerite, iar parte din forţele inamicului au fost nimi-cite, celelalte retrăgându-se pe aliniamente intermediare.Compania din flancul stâng al batalionului a executat omanevră de învăluire pe la flancul stâng, concomitent cufixarea inamicului cu focul armamentului plutonului dinadâncime, întorcând apărarea adversarului şi obligându-lsă se retragă. În continuare, în flancul stâng, subunităţile

E xerciţiul a fost planificat de Statul Major Generalşi condus de către comandantul Diviziei 2Infanterie „Getica”, în conformitate cu standarde-

le şi procedurile NATO şi a avut ca obiectiv principalantrenarea simultană a structurilor de conducere opera-ţională de nivel strategic, operativ şi tactic în planificareaşi desfăşurarea de acţiuni militare întrunite.

Chiar dacă partea cea mai spectaculoasă a putut fiurmărită în luna noiembrie, exerciţiul „DACIA 2010“ aînceput la jumătatea lunii iulie 2010 şi s-a desfăşurat înpatru etape, la care au luat parte, în total, peste 6 000 demilitari, atât în unităţile de dislocare, cât şi în poligoaneleCincu şi Babadag. La etapa de poligon au participat cuprioritate, în scop de verificare a capacităţii operaţionaleatinse, comandamentul Diviziei 2 Infanterie, împreună cuBrigăzile 9 Mecanizată şi 18 Infanterie, nou constituite.

De remarcat este faptul că marea majoritate a perso-nalului care a participant la exerciţiu are experienţamisiunilor din teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şiKosovo.

Exerciţiile planificate s-au bazat pe un scenariu fictiv

al unei campanii care a inclus acţiuni militare cu între-buinţarea forţelor într-o operaţie întrunită de apărare peteritoriul României. În cadrul scenariului, Divizia 2Infanterie a trecut la ofensivă în dimineaţa zilei de4 noiembrie prin procedeul combinat, succesiv.

În teren, s-au putut observa mai multe secvenţe, înce-pând cu executarea cercetării aeriene cu un sistem UAV.Avionul fără pilot a supravegheat itinerariul de deplasareal forţelor de manevră ale Diviziei 2 Infanterie, descope-rind elemente de dispozitiv ale inamicului organizate pen-tru a opune rezistenţă înaintării forţelor proprii. Dateleprivind modificările configuraţiei câmpului de luptă aufost transmise în timp real şi pe timpul desfăşurării ope-raţiei. În sprijinul Diviziei 2 Infanterie, trei elicoptereIAR-330 SOCAT au desfăşurat o misiune de sprijin aerianapropiat al forţelor proprii, sub acoperirea aeriană a uneicelule de avioane IAR-99 ŞOIM.

Cele două aeronave, înarmate cu rachete aer-aer, con-tainere de bruiaj electronic, tunuri de bord şi lansatoarede capcane termice, au patrulat într-o zonă de serviciu înaer, la înălţimea de 1 500 m, în scopul protecţiei formaţieifaţă de elicoptere de atac inamice, precum şi a principale-

lor elemente ale dispozitivului de luptă alDiviziei 2 Infanterie, împotriva loviturilordin aer. Elicopterele de atac IAR-330SOCAT au intrat pe direcţia de atac din -spre sud spre nord, urmând să loveascăcu rachete antitanc dirijate mijloaceleblindate ale inamicului, iar cu proiectilereactive nedirijate, mijloacele neblindateşi forţa vie. Atacul cu rachetele dirijateantitanc s-a executat de la punct fix, de laînălţimea de 50 de metri şi 5 km distanţămaximă faţă de ţintă, din spatele acoperi-rilor din teren, pentru a realiza surprin-derea inamicului.

După executarea atacului cu racheteantitanc dirijate, elicopterele au lansatcapcane termice, în scopul evitării loviriicu rachete antiaeriene portabile, şi auînaintat către aliniamentul de lansare aproiectilelor reactive nedirijate, care s-aulansat din picaj, de la înălţimea de 300 m,

Exerciţiu de nivel strategic„DACIA 2010“

Exerciţiul de nivel strategic „DACIA 2010“ a fost destinat instruirii personaluluiStatului Major General şi al comandamentelor de nivel operativ şi tactic,perfecţionării procesului de planificare a operaţiilor, testării funcţionării sistemu-lui de comandă-control şi verificării capacităţii combative a unor structuri.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Dan Nistor

DACIA 2010

12 • APRILIE • 2011

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢELE TER ES TREDACIA 2010

2011 • APRILIE • 13

S TOP-C ADR U ÎN F O RŢE LE TE RE STR E

având la bord un echipaj mixt. Înprima fază a lansat grupurile derecunoaştere/marcare din structuraforţelor pentru operaţii speciale.Pentru recunoaşterea, marcarea şiasigurarea raioanelor necesare execu-tării paraşutărilor în dispozitivulinamicului, batalionul de paraşutiştişi operaţii speciale are organizate şiinstruite forţe specializate în acest tipde misiuni, fracţionate pe subunităţide valoare mică, cu posibilitatea de aexecuta misiuni de luptă, speciale,prin paraşutare de la înălţimi mediişi mari, cu deplasări mari pe orizon-tală şi cu aterizări de precizie pesuprafeţe mici de teren.

Imediat după aterizare, forţeledesantate s-au regrupat şi au trecutla ocuparea unui dispozitiv de apăra-re circular, urmând să acţioneze pen-tru interzicerea afluirii rezervelorinamicului. Subunităţile de paraşu-tişti au în dotare armament antitanc,mitraliere de diferite calibre şi arun-cătoare de 82 mm, fiind în măsură săducă acţiuni militare independent înadâncimea dispozitivului inamic pânăla joncţiunea cu forţele proprii.Armamentul antitanc şi aruncătoareleau intrat în dispozitiv după realizareajoncţiunii cu detaşamentul debarcatdin cele patru elicoptere IAR-330 M.Compania de paraşutişti a realizatdispozitivul pentru asigurarea unuialiniament între pădure şi saivan şi adeschis focul asupra inamicului.

Pe timpul acţiunilor în fâşia

Brigăzii 61 Vânători de Munte, con-form scenariului, un transportoramfibiu blindat a fost lovit, rezul-tând, ca pierderi în personal, treimorţi şi doi răniţi, precum şi avarie-rea transportorului. Comandantulcompaniei a solicitat evacuarea medi-cală a personalului rănit şi a tehniciiavariate. Transportorul amfibiu blin-dat deteriorat a fost evacuat, conformprocedurilor de operare. Evacuareareprezintă deplasarea tehnicii defectesau deteriorate pe locul unde trebuiesă fie reparată. Evacuarea răniţilors-a executat pe calea aerului, cu unelicopter IAR-330 în configuraţieMEDEVAC, special echipat pentruacordarea primului ajutor militarilorrăniţi şi transportul acestora la unpunct medical ce poate efectua inter-venţia medicală specializată deurgenţă. Aeronavele de evacuaremedicală şi echipajele acestora aufost cele care au executat şi serviciulmedical militar de urgenţă, pentruacordarea primului ajutor calificat, aasistenţei medicale şi tehnice deurgenţă pentru personalul dinMinisterul Apărării Naţionale aflat înmisiune pe teritoriul naţional.

Ultimul moment al exerciţiului s-adesfăşurat pe forma de teren DealulVacilor, unde Batalionul 191Infanterie a realizat joncţiunea cudesantul aerian tactic şi împreună autrecut la consolidarea aliniamentuluiatins, respingând riposta ofensivă ainamicului şi asigurând aliniamentul

de introducere în luptă a forţelor desprijin a efortului pe direcţia de ofen-sivă a diviziei.

Scopurile operaţiei Diviziei 2Infanterie în cadrul exerciţiului tacticcu trupe în teren au fost realizateprin aprecierea reală a situaţiei şiintenţiilor inamicului, prin folosireacu eficienţă a terenului, prin folosi-rea surpinderii, pe direcţiile greuaccesibile, în flancul şi spatele inami-cului, în zonele şi la momentele încare inamicul se aşteaptă mai puţin;de asemenea, prin manevra forţelorşi mijloacelor, a focului şi a baraje-lor, evitând acţiunile frontale, deuzură, în favoarea infiltrărilor în dis-pozitivul advers, a învăluirilor şiîntoarcerilor şi a manevrei pe verti-cală.

Exploatarea oportună a succesuluiiniţial, pătrunderea rapidă cătreobiectivele din adâncime, precum şiutilizarea rezervelor de care se dispu-ne şi schimbarea eforturilor de pe odirecţie pe alta au creat condiţiileindispensabile succesului. Comandaşi controlul pe timpul acţiunilor ofen-sive ale Diviziei 2 Infanterie s-au rea-lizat eficient şi integrat, implicând ostrânsă cooperare între categoriile deforţe.

La încheierea exerciţiului, coman-dantul Diviziei 2 Infanterie a raportatcă unităţile şi marile unităţi care aufinalizat procesul de operaţionalizaresunt în măsură să îndeplineascămisiunile. n

de pionieri ale brigăzii de infanterie au executat culoareprin barajele de mine ale inamicului, pentru facilitareatrecerii la ofensiva din contact. După executarea acestorculoare, Brigada 18 Infanterie a executat trecerea la ofen-siva din contact, în flancul stâng, având dispozitivul deluptă organizat cu două batalioane în forţele de angajarede pe direcţia principală de efort, în flancul dreptBatalionul 280 Infanterie Mecanizată şi un batalion deinfanterie în forţele de sprijin nemijlocit a efortului prin-cipal.

Exploatarea oportună a succeselor iniţiale, pătrunde-rea rapidă către obiectivele din adâncime şi schimbareaeforturilor de pe o direcţie pe alta au creat condiţiilefavorabile îndeplinirii misiunii. La flancul stâng, în fâşiaBrigăzii 61 Vânători de Munte, Batalionul 24 Vânători demunte a încercuit, cu parte din forţe, inamicul, ulterior asolicitat intervenţia elicopterelor pentru realizarea spriji-nului aerian apropiat. Douăavioane IAR-99 ŞOIM, înarmatecu rachete aer-aer, containerede bruiaj electronic, tunuri debord şi lansatoare de capcanetermice, au ajuns în zona acţiu-nilor de luptă, având misiuneade a apăra din aer două elicop-tere de tipul IAR-330 SOCAT,care au acţionat pe direcţia deatac, sub controlul şi dirijareacontrolorilor aerieni din poziţiiînaintate, aflaţi în teren.

Batalionul de tancuri, aflatîn forţele de sprijin nemijlocit aefortului principal, a mărit rit-mul de deplasare înaintândcătre aliniamentul de introdu-

cere în luptă, asigurat de către batalionul de vânători demunte. Introducerea în luptă a subunităţii de tancuri,principala forţă de izbire a brigăzii, a asigurat pătrunde-rea în adâncimea dispozitivului inamicului, dezvoltareaimpetuoasă a ofensivei şi atingerea obiectivului planificat.Obstacolele naturale din teren, aflate pe direcţia de ofen-sivă, au fost depăşite folosindu-se podul de asalt. În terens-a putut observa cum se realizează acest lucru, sub spri-jin reciproc de foc, de către forţele şi mijloacele aflate pedirecţia principală de efort. Comandantul subunităţii detancuri a decis să atace printr-o manevră combinată punc-tul de sprijin organizat de inamic, concomitent cu dezvol-tarea ofensivei în adâncimea dispozitivului acestuia. S-aputut observa cum Batalionul 280 Infanterie Mecanizată,după neutralizarea şiîncercuirea inamiculuide pe direcţia sa deofensivă, a creat condi-ţii favorabile introdu-cerii în luptă aBatalionului 191Infanterie.

În baza informaţii-lor furnizate de ele-mentele de cercetare şiconfirmate de forţeleaflate în contact cuinamicul, comandatulDiviziei 2 Infanterieordonă ca Batalionul191 Infanterie să setransforme şi să acţio-neze ca detaşamentînaintat pentru a reali-za joncţiunea cu desan-tul aerian ce urma săfie parte paraşutat,parte debarcat în raion.Anticipând scuccesul operaţiei cât şi acţiunile probabileale inamicului din adâncime, comandantul diviziei ordonăBatalionului 498 Paraşutişti executarea manevrei pe verti-cală. În acel moment a intrat în raionul de paraşutare, lao înălţime de 2 000 m, aeronava de tip C-130 HERCULES,

DACIA 2010

14 • APRILIE • 2011

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RE STREDACIA 2010

2011 • APRILIE • 15


Comandanţii de detaşamente dela compania de cercetare geniu auadus elemente de noutate la fiecareexerciţiu şi în acest an, arătând ocontinuă preocupare pentru îmbună-tăţirea calităţii instrucţiei.

Primul gând când încheiem aceas-tă tabără este "Când urmează urmă-toarea? Vrem să mai venim!".

Comandanţii detaşamentelor dinBatalionul 96 Geniu sunt mulţumiţică au reuşit să-şi atingă obiectivelede instruire fără incidente, chiar dacă

au avut de a face cu condiţii meteo şide teren foarte dificile. Mobilitateacercetaşilor de geniu a fost îmbunătă-ţită substanţial prin însuşirea tehnici-lor de deplasare pe schiuri, iar tehni-cile de cercetare aufost perfecţionateprin "împrumutarea"celor specifice vână-torilor de munte. Lafel, cercetaşii geniştibuzoieni au făcutfaţă cu succes provo-

cărilor muntelui,demonstrându-şiîncă o dată profe-sionalismul înpregătirea şi exe-cutarea misiuni-lor primite.

Geniştii de laAlba Iulia au par-ticipat, în calitatede structură, laprima tabără deinstrucţie dinMasivul Bucegi şiau declarat că auavut bucuria săconstate că baga-jul de cunoştinţede specialitate şitactice s-a îmbo-

găţit considerabil. Experienţa cerceta-şilor de geniu s-a îmbunătăţit prinînsuşirea procedeelor de deplasare şicercetare adaptate la specificul tere-nului muntos împădurit. n

Ca în fiecare an, muntele a dovedit că estecapabil să solicite atât oamenii cât şi tehni-ca în condiţii extreme. Temperaturile de

-20 grade Celsius, ceaţa, stratul de zăpadă gros de 50 cm,gheaţa, toate aceste piedici au fost depăşite cu profesiona-lism de către cercetaşi printr-o planificare realistă şi opregătire minuţioasă a misiunilor.

După o săptămână plină de exerciţii de antrenament,a urmat o perioadă de evaluare în cadrul unui exerciţiucomplex. Cercetaşii s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor şiau obţinut calificative maxime datorită spiritului lor com-petitiv, lucrului în echipă şi exploatării judicioase a pro-prietăţilor terenului, tehnicii militare şi aparaturii.Capacitatea cercetaşilor de a supravieţui, de a se deplasaşi de a strânge date despre teren şi inamic fără a fi obser-

vaţi s-a văzut în cazul exerciţiului final de evaluare când,folosind resurse minime, misiunea a fost îndeplinită cusucces.

Muntele şi vremea neprielnică au făcut, de multe ori,tehnica şi aparatura inutile, dar cercetaşii şi-au dus de fie-care dată la capăt misiunea. Cineva spunea că muntele teînvaţă să-ţi cunoşti limitele, şi cred că este adevărat. Darpentru noi, muntele a făcut mai mult: ne-a unit într-omare familie.

Traiul în condiţii de izolare, deplasarea în ascuns,observarea şi ascultarea pe perioade îndelungate, exploa-tarea tehnicii şi armamentului în condiţii extreme, necesi-tă militari foarte bine pregătiţi şi cu un caracter puternic,apţi să suporte privaţiuni deosebite. Cercetaşii prezenţi înraionul de desfăşurare a taberei din Diham au dovedit căau aceste calităţi cu prisosinţă, reuşind să-şi îndeplinească

misiunile primite.Pentru militarii Batalionului Nave Treceri

Fluviale, activitatea de instrucţie desfăşurată înDiham a fost ca o piatră de temelie ce stă la bazapregătirii necesare tuturor cercetaşilor. Ei cred căeste un prilej minunat de a avea un schimb deexperienţă cu celelalte structuri de cercetare degeniu din Forţele Terestre. Au considerat tabăraca un laborator în care se întăreşte caracterulcercetaşilor şi se sudează colectivul. Pentru cer-cetaşii de geniu care au venit şi sunt la primaexperienţă montană, a fost un examen care le vamarca pozitiv viaţa militară şi nu numai. Militariiau apreciat ospitalitatea de care au dat dovadăvânătorii de munte de la cabana militară, pre-cum şi condiţiile de cazare, hrănire şi instruirepuse la dispoziţie prin grija Batalionului 21Vânători de Munte.

Locotenent-colonel Florentin CUCUFoto: Florentin Cucu

Experienţa celor mai recente conflicte a demonstrat influenţa pe care cercetareaa avut-o asupra cursurilor acţiunilor, de aceea în Brigada 10 Geniu se puneaccent pe pregătirea acestei categorii de militari. Una dintre modalităţilede pregătire a cercetaşilor genişti este şi tabăra de instrucţie la munte, pe careau efectuat-o timp de 10 zile, la sfârşitul lunii ianuarie, în masivul Bucegi.Această activitate a fost cea mai bună oportunitate pentru cercetaşii de geniusă-şi exerseze şi să-şi testeze deprinderile şi cunoştinţele necesare executăriimisiunilor specifice pe timp de iarnă.

De la Dunărea de Jos la Dihamul Militar

INSTRUCŢIE LA MUNTE

16 • APRILIE • 2011

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢELE TER ES TREINSTRUCŢIE LA MUNTE

2011 • APRILIE • 17


ţia deţine puterea” şi spune că a ficercetaş înseamnă a fi pregătit pen-tru a lupta şi pentru a învinge. „Să fiicercetaş înseamnă să ai abilităţile şideprinderile necesare culegerii dedate şi informaţii, indiferent de con-diţii, în vederea îndeplinirii cu succesa misiunii primite. Nu în ultimulrând, a fi cercetaş înseamnă mândriade a aparţine unei elite profesioniste,elite ce poartă pe piept roza vânturi-lor”. Luând în considerare locul încare se află şi rolul pe care-l are uncercetaş, plutonierul Jianu este depărere că acest tip de militar trebuiesă cumuleze mai multe calităţi. Astfel,profilul cercetaşului Brigăzii 18Infanterie este: inteligent, curajos, cumultă iniţiativă şi determinare.„Utilitatea taberei la munte – conti-nuă plutonierul Jianu – este dată toc-mai de condiţiile vitrege care nu sepot simula în niciun poligon. Mediulostil în care trebuie să ne instruim şiconfruntarea zilnică cu natura este omare provocare pentru noi.Tabăra îmbină lupta pentruexistenţă cu activitatea de cule-gere a datelor şi informaţiilorcare este raţiunea de a exista acercetaşului. Pentru că întot-deauna el trebuie să fie pretu-tindeni şi nicăieri.”

Caporalul clasa a III-aValentin Călin Pop, cercetaş înplutonul din Batalionul 191Infanterie, consideră că a fi cer-cetaş este o provocare pentruorice militar din ArmataRomâniei. „Înseamnă să te des-curci în orice situaţie, loc şi ano-timp, înseamnă să fii capabil săprocuri informaţii reale indife-rent de condiţii; informaţii caresă contribuie hotărâtor la înde-

plinirea cu suc-ces a misiunilorunităţii care te-a trimis în cer-cetare.” Ca şiplutonierulJianu, caporalulclasa a III-aValentin CălinPop considerăcă la un cerce-taş trebuie săprimeze calităţiprecum spiritulde echipă, inte-ligenţa şi

inventivitatea, să fie curajos şi săaibă iniţiativă, iar condiţia fizică esteuna dintre cerinţele de bază. Dar, celmai important, este ca din meseriesă facă o pasiune. „Din punctul meude vedere, tabăra de instrucţie lamunte este mai mult decât utilă,pentru că ea reprezintă un test deverificare a cunoştinţelor şi a deprin-derilor dobândite în orele de instruc-ţie şi ne pune la încercare rezistenţafizică şi psihică în condiţiile dificilede la munte.”

Ca o concluzie la ceea ce au spuscercetaşii din subordine, locotenent-colonelul Petru Mihuţ adaugă: „Deşieu nu sunt un om al locului – vin dinCluj, din inima Ardealului – apreciezîn mod deosebit atitudinea cercetaşi-lor bănăţeni, perseverenţa lor, hotă-rârea şi determinarea în muncă şi,nu în ultimul rând, dorinţa de a fi înfrunte. Pentru că aşa se spune pretu-tindeni: «Banatu-i fruncea!».Obiectivul nostru este ca, la finalul

anului de instrucţie, cercetaşii tinereiBrigăzi 18 Infanerie «Banat» să intreîn echipa de frunte a cercetaşilorDiviziei 4 Infanterie «Gemina». Şi,după cum îi cunosc pe aceşti tineri,este mai mult decât posibil. Pentrucă, la cercetaşi, vechiul dicton latin«Audeaces fortuna juvat» (Soarta îiajută pe cei îndrăzneţi) este mereude actualitate.” n

A tunci când vorbim despre cercetaşi,reprezentanţii uneia dintre cele maifrumoase şi mai complexe speciali-

tăţi militare, lucrurile devin şi mai dificile.Pregătirea lor specifică presupune tabere lamunte, tabere la apă, în condiţii extreme, întoate situaţiile. Iar cercetaşii din cele douăbatalioane de infanterie ale Brigăzii 18Infanterie de la Timişoara, „ScorpioniiGalbeni”, şi arădenii din cadrul Batalionului191 Infanterie, se află timp de două săptă-mâni în tabără pe Muntele Mic.

Şeful cercetării din comandamentulBrigăzii 18 Infanterie, locotenent-colonelulPetru Mihuţ, aflat în tabără împreună cu mili-tarii cercetaşi, relatează că unul dintre obiec-tivele principale ale pregătirii militarilor lamunte este menţinerea şi perfecţionareadeprinderilor individuale şi colective ale cer-cetaşilor pentru desfăşurarea acţiunilor speci-fice în condiţii geoclimatice diferite.„Programul de instrucţie pe perioada tabereipune accent pe executarea practică a temelorde instrucţie tactică de specialitate, instrucţiape schiuri, instrucţia tragerii, topografie mili-tară şi supravieţuire în teren muntos, în con-diţii de iarnă”. Pe toată perioada taberei, pre-cizează locotenent-colonelul Mihuţ, cercetaşiiau relativă autonomie şi, concomitent cu pro-gramul de instrucţie, îşi rezolvă toate proble-mele administrativ-gospodăreşti, precumachiziţionarea, transportul şi prepararea hra-nei sau tăierea şi spargerea lemnelor de focpentru încălzirea încăperilor.

Cum se descurcă cercetaşii în astfel desituaţii şi, mai ales, ce înseamnă să fii cerce-taş? Cel mai bine este să-i întrebăm chiar peei. Plutonierul George Jianu este locţiitorulcomandantului de pluton din cadrulBatalionului 32 Infanterie. El pleacă de laafirmaţia potrivit căreia „cine deţine informa-

Căpitan Alice MOLDOVANFoto: Caporal Ciprian Botean

Pregătirea militarilor pentru a ajunge la standardele de performanţă stabilitepresupune multe ore de instrucţie şi antrenamente, unele în unităţile militarede dislocare, cele mai multe, însă, în poligoane şi tabere militare.

Cercetaşii bănăţeni au făcutinstrucţie la Muntele Mic

INSTRUCŢIE LA MUNTE

18 • APRILIE • 2011

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢELE TER ES TREINSTRUCŢIE LA MUNTE

2011 • APRILIE • 19


Foto: arhiva foto a Batalionului 24 Vânători de Munte

Batalionul 24 Vânã tori de Munte

deplasare, toate acestea, bineînţeles,în condiţiile specifice terenului mun-tos împădurit.”

Având în vedere specificul tabereide iarnă şi faptul că s-au bucurat dezăpadă din abundenţă, un accentdeosebit s-a pus pe dezvoltarea şi

perfecţionarea deprinderilor militari-lor de a se deplasa în teren muntosîmpădurit pe timp de iarnă, folosind

mijloacele specifice: schiuri, rachetede zăpadă, colţari. Instrucţia s-a des-făşurat atât ziua cât şi noaptea, prinexecutarea unor deplasări pe schiuripe distanţe cuprinse între 15 şi 40km în teren muntos, concomitent curezolvarea unor situaţii tactice lanivel grupă şi pluton.

Pe lângă temele de instruire clasi-ce, au fost planificate şi teme desupravieţuire , de trai în condiţii deizolare. În cadrul acestor şedinţe,

„beretele verzi” au exersat construi-rea de adăposturi improvizate cumateriale din zonă şi igluuri, au exer-

sat metode de procurare a hraneiprin confecţionarea diferitelor tipuride capcane, precum şi aprinderea

diferitelor tipuri de focuri şi diferitemetode de preparare a hranei.

„Ca element de noutate în aceastătabără – preciza comandantul taberei,maiorul Daniel Bondă – a fost experi-mentarea echipamentului tehnic pen-tru escaladarea prin procedee specifi-ce a unor pereţi de gheaţă care aurezultat din îngheţarea căderilor deapă sau din scurgerea apei pe feţestâncoase.” Escaladarea unor secţiuniverticale de gheaţă implică folosirea

colţarilor speciali şi a pioleţilor, iarcăţărătorul trebuie să aibă o condiţiefizică deosebită şi să stăpâneascăfoarte bine procedeele tehnice decăţărare.

Prezent pentru a treia oară întabăra de iarnă de la Deluţ, coman-dantul de pluton, locotenentulCristian Pop, sublinia faptul că „anulacesta am putut executa instrucţia încondiţii foarte bune, deoarece amavut parte de zăpadă pe toată perioa-da. Am putut executa şi trageri înpoligonul redus, amenajat în cadrultaberei, oferindu-ne posibilitatea de ane instrui în condiţii specifice acesteiperioade. În prezent, toţi militarii,chiar şi cei noi, pot executa în condi-ţii foarte bune deplasarea pe schiuriîn teren muntos împădurit.” Cu şasetabere de iarnă şi trei de vară laactiv, comandantul de grupă, capora-


2011 • APRILIE • 23

BATALIONUL 24 VÂNĂTORI DE MUNTE

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢELE TER ES TRE

22 • APRILIE • 2011


P entru vânătorii de munte pregătirea continuăeste primordială pentru ca ei să atingă standar-dele de performanţă impuse de specificul unită-

ţii şi de mediul în care acţionează, iar instrucţia alpină petimp de iarnă reprezintă una din principalele lor discipli-ne de pregătire. După cum se ştie, muntele se caracteri-zează prin mediul ostil, cu multe constrângeri şi limitări,în care este nevoie de voinţă, inteligenţă, experienţă şi, nuîn ultimul rând, de curaj în luarea deciziilor în condiţii încare riscul nu poate fi în totalitate evaluat. Instrucţia alpi-

nă face diferenţa între vânătorii de munte şi celelaltespecialităţi militare din arma infanterie.

„Prin instrucţia militarilor în tabăra de la Deluţ –declara comandantul Batalionului 24 Vânători de Munte,colonelul Costel Pomană – am urmărit, în principal, să îiadaptăm la traiul în condiţii de izolare, să ducă acţiunimilitare în teren muntos împădurit şi pe creste înzăpezitedar, în acelaşi timp, am dorit să le dezvoltăm şi să le per-fecţionăm deprinderile în folosirea schiurilor pe timpulducerii acţiunilor militare, să execute o şedinţă de tragerede pe schiuri, din diferite poziţii, după ce au efectuat o

Anotimpul cetinii de brad în tabăra de la Deluţ

La sfârşitul lunii ianuarie, cercetaşii Batalionului 24 Vânători de Munte din Miercurea-Ciuc s-au pregătit în tabără de instrucţie pe timp de iarnă, la poalele munţilor Călimani, în zona Deluţ.



Foto: arhiva foto a B. 24 V. M.

Foto: Adrian Iuzic

Foto: Adrian Iuzic


STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

2011 • APRILIE • 25


— Domnule colonel, structura pe care o comandaţia participat la diferite misiuni şi exerciţii în ultimul an.Cum apreciaţi că s-au desfăşurat activităţile în 2010?

— Activităţile planificate iniţial în anul 2010 nu auputut fi executate în totalitate, datorită restricţiilor buge-tare, însă avem câteva la care am fost nominalizaţi să par-ticipăm şi cu care ne mândrim în mod deosebit pentrurezultatele obţinute şi pentru aprecierile primite de laeşaloanele superioare.

Una din aceste activităţi a fost participarea unităţii –selecţionată din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte – cucomandamentul şi o subunitate luptătoare, la exerciţiul“DACIA 2010”, desfăşurat în poligonul Cincu. Acest exer-ciţiu a fost destinat instruirii personalului din comanda-mente pentru verificarea viabilităţii concepţiei de condu-cere, comandă şi control, din Armata României, perfecţio-narea procesului de planificare a operaţiilor, concomitentcu testarea funcţionării sistemului de comandă-controlpână la nivel tactic. Importanţa şi amploarea acestui exer-ciţiu a rezultat şi din prezenţa şi implicarea nemijlocită a

şefilorstructuri-lor milita-re centra-le, pre-cum şi aministrului apărării naţionale, care a vizitat şi locul dedispunere al batalionului nostru, aflat pe Dealul Vişinilorîn poligonul Cincu, prilej cu care domnia sa a ţinut săsublinieze modul eficient de organizare şi execuţie amisiunilor primite şi profesionalismul vânătorilor demunte.

O altă misiune importantă pe care am primit-o şi exe-cutat-o în condiţii foarte bune a fost constituirea pe struc-tura unităţii noastre a unui detaşament de 120 militari,sub comanda mea şi participarea în perioada 29-31.07.2010, în Munţii Bucegi la căutarea, evacuarea şi transpor-tul rămăşiţelor unei aeronave prăbuşite în PoianaGuţanului.

Misiunea a fost foarte dificilă datorită terenului greu

Adevăr – instrucţie, provocare – restricţii bugetare

Interviu cu comandantul Batalionului 24 Vânători de Munte Miercurea-Ciuc,colonel Costel Pomană

Conducerea Batalionului 24 Vânători de Munte a fost nevoită să ţină cont derestricţiile bugetare din anul 2010 în planificarea şi organizarea activităţilor deinstrucţie. Deşi instruirea militarilor s-a desfăşurat cu greutate datorită anulăriiunor activităţi, s-a reuşit atingerea obiectivelor propuse într-o pondere destul demare. Participarea la activităţi ca exerciţiul „DACIA 2010” sau misiunea decăutare, evacuare şi transport a rămăşiţelor uneiaeronave prăbuşite în Munţii Bucegi a constituitun nou prilej de scoatere în evidenţă a potenţia-lului deosebit de care dispun vânătorii de munte.Comandantul batalionului este de părere că şi înanul 2011 planificarea şi organizarea riguroasăvor fi cheia succesului.


lul Adrian Sociu afirma că „tabăra deiarnă este cea mai plăcută deoareceoferă posibilitatea de instruire încondiţii deosebite, specifice ano-timpului alb. Avem ocazia, timp dedouă săptămâni pe an, doar în tabărade iarnă, să învăţăm cât mai multemetode de deplasare pe schiuri încondiţii grele şi pe trasee dificile.”

Calităţile care se formează petimpul instrucţiei alpine sunt remar-cabile, deoarece alpiniştilor li se soli-cită, printre altele: atenţie distributi-vă şi capacitate de orientare dezvolta-tă, putând rezolva sau ieşi rapid dinsituaţii dificile. În plus, ei trebuie săse poată concentra timp îndelungat,să fie rezistenţi la oboseala fizică şi

psihică, să ştie să-şi dozeze efortul,pentru a executa acţiuni îndelungatecu consumuri energetice minime.După cum se ştie, iniţiativa,simţul răspunderii, contro-lul emotivităţii, viteza dereacţie în execuţie, corobo-rată cu precizia şi simplita-tea mişcărilor şi acţiunilorsunt calităţile de bază pecare trebuie să le aibă oricevânător de munte.

Încântat de toate activi-tăţile de instrucţie desfăşu-rate în cadrul taberei deiarnă, caporalul AttilaOratovski mărturisea că„instrucţia pe schiuri estedeosebită – chiar şi instruc-ţia de front – iar marşurile,în «prelungirea» cărora seexecută de trageri specifice,ne ajută să ne perfecţionămşi să ne dezvoltăm condiţiafizică.”

„Sunt mulţumit demodul de desfăşurare al taberei dinacest an – declara comandantul com-paniei, locotenentul MariusGrădinariu. Am participat la toatetaberele de la Deluţ din 2005 şi pânăîn prezent. Instrucţia alpină constitu-

ie «crema» instruirii vânătorilor demunte. Sentimentul învingerii munte-lui conferă forţă şi tenacitate, oţelind

caracterele. Toate activităţile desfăşu-rate în acest an au avut şi rolul deînchegare a colectivului, de ralizare acoeziunii de grup, reprezentând unuldin principalele beneficii aletaberei.”n

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RE STRE

24 • APRILIE • 2011



Foto: Adrian Iuzic

Foto: Adrian Iuzic

Foto: Adrian Iuzic

Foto: Adrian IUZIC

Sunt onorat să am în subordineastfel de oameni valoroşi, atât profe-sional cât şi comportamental.

— O parte din militariiBatalionului 24 Vânători de Munte auparticipat şi la misiuni internaţionale.Cum a fost fructificată în procesul deinstrucţie experienţa acumulată deaceşti militari?

— Într-adevăr, şi în anul 2010 amavut militari, atât cadre militare câtşi gradaţi militari care au participatla misiuni internaţionale în teatrelede operaţii din Afganistan şi Kosovo,în completarea unor structuri care audesfăşurat astfel de misiuni, unii din-tre aceştia chiar fiind la a douamisiune.

Experienţa acumulată de cătreaceştia în teatrele de operaţii a fostfructificată prin numirea unor cadrecu experienţă pe funcţii de comandăîn cadrul subunităţilor sau în ordineade bătaie la instrucţie, prezentareaunor exerciţii demonstrative avândca teme modul de acţiune în diferitesituaţii întâlnite în teatrele de opera-ţii, dar cu aplicabilitate mai largă,valorificarea lecţiilor învăţate înîntocmirea unor documente de statmajor şi în înaintarea unor propuneride modificări la instrucţiuni, manualeşi regulamente sau în înzestrarea cuarmament şi tehnică a unităţilor.

- Care sunt obiectivele mai impor-tante ale batalionului în anul acesta?

— Aşa cum este prevăzut şi înOrdinul de instrucţie al comandantu-lui Brigăzii 61 Vânători de Munte pri-vind instrucţia şi exerciţiile în anul

2011, obiective-le stabilite pen-tru acest ansunt în strânsăconcordanţă cufondurile aloca-te prin buget.Plecând de larealitatea cănici în acest annu vor fi maimulte fonduridecât în anul2010, o atenţiedeosebită ovom acordamodului decheltuire asumelor alocateprin combate-rea risipei şidirecţionarea acestora în scopul men-ţinerii la nivelul actual a stării defixaţie şi funcţionalităţii bazei mate-riale de instrucţie, neavând posibili-tatea executării unor lucrări demodernizare a acesteia. De asemenea,o atenţie deosebită o să acordămmenţinerii stării de operativitate atehnicii existente prin executareaunor lucrări de mentenanţă, strict latehnica aflată în stare de funcţionareîn momentul de faţă.

Pe linia instrucţiei comandamen-tului şi a forţelor avem ca obiectivcontinuarea procesului de adaptare ainstrucţiei la realităţile din teatrelede operaţii prin fructificarea în pro-gramul de instrucţie a experienţeiacumulate de militarii participanţi lamisiuni internaţionale şi parcurgereaunor teme specifice.

Pe linia pregătirii cadrelor, o aten-ţie deosebită urmează să acordămperfecţionării nivelului de cunoaşterea limbii engleze, în special pentrucadrele din comandament, princursuri, studiu individual şi prin acti-vităţi desfăşurate în comun, o zi pesăptămână.

Avem planificate tabere, aplicaţiişi trageri de luptă cu subunităţile,exerciţii de comandament şi un exer-ciţiu “SIMEX” cu batalionul către sfâr-şitul anului, activităţi care dorim săle executăm în totalitate şi cu rezulta-te foarte bune dacă vom avea asigu-rate resursele financiare.

În anul 2011 încercăm să învăţămdin experienţa anilor trecuţi şi încer-căm să anticipăm cât mai mult.Planificarea şi organizarea riguroasăcred că vor fi cheia succesului. n


2011 • APRILIE • 27


accesibil, a condiţiilor meteo nefavo-rabile, a efortului fizic şi psihic foartesolicitant, având în vedere că pe par-cursul a câteva zile s-a muncit conti-nuu, după ce în prealabil militariiexecutau marş de două ore şi jumăta-te. Cu toate acestea militarii s-aucomportat la nivelul aşteptărilor,ne-am îndeplinit misiunea şi nu amavut niciun fel de accidente.

— Bugetul pe anul 2010 nu a fostfoarte generos. În ce măsură a fost

afectată pregătirea personalului dinsubordine?

— Este adevărat, anul 2010 a fostdestul de greu din punct de vedere alresurselor bugetare alocate şi, sincersă fiu, ar fi o greşeală să afirm căinstruirea personalului din subordinenu a avut de suferit ca urmare a anu-lării unor activităţi. Cel mai dureros afost că nu am reuşit să executămtabăra de instrucţie la munte, planifi-cată pe timp de vară în CheileRâşnoavei, activitatea fiind specifică

trupelor devânători demunte, repre-zentând un testde verificare apregătirii mili-tarilor lainstrucţia despecialitate –instrucţia alpi-nă.

Cu toateacestea, apre-ciez că am reu-şit într-o pon-dere destul demare să com-pensăm instruc-ţia din tabărăprin creştereanumărului exer-ciţiilor executa-te la stânca dealpinism dincazarmă. O pia-tră de încercareîn ceea ce pri-

veşte pregătirea personalului unităţiia constituit-o participarea comanda-mentului şi a unei structuri dincadrul unităţii la Exerciţiul “DACIA2010”, din poligonul CINCU, cu exe-cutarea unui exerciţiu cu trageri deluptă cu o companie.

— În aceste condiţii, aţi avut mili-tari care s-au remarcat pozitiv înprocesul de instrucţie?

— Cu toate greutăţile întâmpina-te, datorate restricţiilor bugetare, ascăderilor salariale cu 25%, persona-lul din subordine şi-a îndeplinit curesponsabiliate şi în totalitate obiec-tivele şi standardele de performanţăprevăzute în fişa postului şi de aceeaîmi este destul de greu să fac nomi-nalizări. Doresc, totuşi, să evidenţiezrezultatele obţinute în procesul deinstrucţie, de către: locotenentulMarius Grădinariu – comandantulCompaniei 1 Vânători de Munte –,

plutonierul-major Ştefan Dunăroaia,sergentul-major Leonte Suciu-Szigetişi sergentul-major Sorin Munteanu –comandanţi de plutoane. De aseme-nea, nu pot să nu remarc contribuţiacăpitanului Liviu Chende, a plutonie-rului Gheorghe Boldizsar, a caporali-lor Paul Sebeştin, Mihai Bînţu, MarianOprea, Constantin Pop, la obţinereaunor rezultate remarcabile la concur-surile aplicativ-militare de iarnă, fazape SMFT, unde am obţinut loculal II-lea.


26 • APRILIE • 2011








2011 • APRILIE • 29

BRIGADA 10 GENIU „DUNĂREA DE JOS“

M anifestările organizate cu acest prilej au fostprefaţate în după-amiaza zilei de vineri,18 februarie, la Cercul Militar Brăila, de lan-

sarea cărţii „Evoluţia trupelor de pontonieri în ArmataRomâniei”, autor colonel în rezervă Marian Gargaz şi pro-movarea cărţii cu titlul „O viaţă pentru o idee – dezrobi-rea pontonierilor”, autor colonel Mircea Vladu, actual-mente comandantul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”.Au fost invitaţi şeful Statului Major al Forţelor Terestre,general de brigadă Ariton Ioniţă, prefectul judeţuluiBrăila, ing. Dumitru Popa, viceprimarul municipiului,Doiniţa Ciocan, comandanţii unităţilor din garnizoană,comandanţii şi şefii structurilor din Sistemul Naţional deApărare din localitate, militari în rezervă care au făcutparte din comandamentul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea deJos".

Cei 145 de ani de existenţă ai unităţii „reprezintă pen-tru noi un motiv de mândrie şi în acelaşi timp de respon-sabilitate deoarece ne numărăm printre puţinele unităţidin Armata României cu un asemenea istoric şi suntemsingura unitate din arma geniu” – arăta în cuvântul dedeschidere al acestei manifestări locotenent-colonelul Marian Beraru, în calitate de împu-ternicit la comanda Batalionului 72 Geniu.

Pontonierii au reuşit să se identifice caspecialitate distinctă a armei geniu prinrezultatele remarcabile în misiunile îndeplini-te cu succes de la înfiinţare şi până în pre-zent.

Prima misiune notabilă îndeplinită decătre pontonieri a avut loc în cadrulRăzboiului de Independenţă şi consta în reali-zarea unui pod peste Dunăre cu o lungime deaproximativ 1 100 m. Au urmat RăzboiulBalcanic din 1913, Primul şi Al Doilea RăzboiMondial. Pontonierii şi-au îndeplinit de fieca-re dată misiunile încredinţate, iar pentrueforturile depuse au primit binemeritatele

laude din partea conducătorilor militari din acea vreme.Revoluţionarea profundă a tehnicii a început cu anul1964 când ofiţerul Constantin Savu „a reuşit să modelezeîn metal bijuteriile de poduri de pontoane cu care a dez-robit pontonierii” – după cum consemna colonelul MirceaVladu în cartea sa.

Îndeplinirea, în ultimii ani, a unor misiuni ca trecerilepeste fluviul Dunărea şi diferite râuri din ţară, consolida-rea digurilor, sprijin prin forţe şi mijloace specifice acelor afectaţi de inundaţii au creat o tot mai strânsă legă-tură între pontonieri şi populaţia civilă.

În programul activităţilor omagiale din ziua următoa-re, desfăşurate la sediul Batalionului 72 Geniu, a fostinclusă o festivitate de deschidere urmată de alocuţiunileparticipanţilor la eveniment. Cu acest prilej Şeful StatuluiMajor al Forţelor Terestre, general de brigadă AritonIoniţă, a dat citire mesajului ministrului ApărăriiNaţionale, Gabriel Oprea, în care se scotea în evidenţăprofesionalismul cu care militarii Batalionului 72 Geniuşi-au îndeplinit misiunile de asigurare genistică, „contri-buind astfel la promovarea imaginii pozitive a Românieiîn întreaga lume.”

Batalionul 72 Geniu la 145 ani de existenţă

Batalionul 72 Geniu a aniversat, pe 19 februarie, 145 de ani de la înfiinţareaunităţii, iar festivităţile organizate cu acest prilej s-au desfăşurat în garnizoanaBrăila. Unitatea poartă tradiţiile de luptă ale primei companii de pontonieri,care făcea parte din Batalionul 1 Geniu, înfiinţat la data de 31 mai 1859,prin decizia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Adrian CURIMAN


28 • APRILIE • 2011


Au fost invitaţi şeful Statului Major al ForţelorTerestre, domnul general de brigadăAriton Ioniţă, prefectul judeţului Brăila,

ing. Dumitru Popa, viceprimarul municipiului Brăila,Doiniţa Ciocan, comandanţii unităţilor din garnizoană,comandanţii şi şefii structurilor din Sistemul Naţional deApărare din localitate, militari în rezervă care au făcutparte din comandamentul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea deJos".

Festivitatea a început cu intonarea imnului de stat,apoi locţiitorul comandantului, colonelul Gheorghe Soare,a rostit mesajul de bun venit adresat colonelului MirceaVladu şi invitaţilor la această manifestare. Generalul debrigadă Ariton Ioniţă a dat citire ordinului ministrului

apărării naţionale prin carecolonelul dr.Mircea Vladueste numit în funcţie şi a pre-zentat câteva date din activi-tatea acestuia. Ca fost coman-dant al Brigăzii 10 Geniu„Dunărea de Jos" şi buncunoscător al personalului şiactivităţilor desfăşurate în ceidoi ani în care s-a aflat lacomanda marii unităţi, gene-ralul de brigadă Ariton Ioniţăl-a asigurat pe noul coman-dant că dispune de un colec-tiv bine pregătit, disciplinat,care, prin rezultatele obţinu-te, a reuşit să creeze imagi-nea unei structuri gata ori-când pentru îndeplinireamisiunilor primite. De aseme-nea, a remarcat sprijinul decare s-a bucurat din parteaautorităţilor locale în perioa-

da în care s-a aflat la comanda brigăzii şi le-a mulţumitîncă o dată pentru aceasta, exprimându-şi speranţa căacelaşi sprijin va fi acordat pe viitor şi noii comenzi. ŞefulStatului Major al Forţelor Terestre a încheiat prin a uramult succes colonelului dr.Mircea Vladu.

Noul comandant al unităţii, colonelul dr. MirceaVladu, şi-a început alocuţiunea manifestându-şi satisfacţiade a fi ajuns la comanda celei mai mari structuri de geniudin Armata României şi l-a asigurat pe şeful StatuluiMajor al Forţelor Terestre că are capacitatea şi cunoştinţe-le necesare pentru a o conduce. A asigurat reprezentanţiiautorităţilor locale că va merge pe aceeaşi linie a colabo-rării, iniţiată de predecesorul domniei sale, şi că va încer-ca să menţină şi ridice nivelul de pregătire şi capacitateade intervenţie a marii unităţi pe care a preluat-o. n

Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” are un nou comandant

La sediul comandamentului Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos" a avut loc,pe 27 ianuarie, festivitatea de predare-primire a funcţiei de comandantal marii unităţi între colonelul Gheorghe Soare şi colonelul dr. Mircea Vladu.

Locotenent-colonel Florentin CUCUFoto: Florentin CUCU


2011 • APRILIE • 31


La data de 25 februarie 1866, în baza DecretuluiLocotenenţei Domneşti nr. 259, s-a înfiinţatprima subunitate de pontonieri. Prin decret,

s-a stabilit o nouă organizare pentru Batalionul 1 Geniu,înfiinţat de pe data de 31 mai 1859, prin decizia domnito-rului Alexandru Ioan Cuza. Din structura batalionului făceauparte patru companii „separate şi specializate”: trei de săpă-tori şi una de pontonieri. Comandantul primei companii depontonieri a fost căpitanul Anton Berindei, a cărui activitatea fost coordonată nemijlocit de Statul Major de Geniu dincadrul Statului Major General.

Prima misiune notabilă îndeplinită de către pontonieri aavut loc în cadrul Războiului de Independenţă. Pe 13 iunie1877, o comisie a Marelui Cartier General a primit împuter-nicirea de a se ocupa de realizarea unui pod peste Dunărede către compania de pontonieri, având o lungime de apro-ximativ 1 100 m. În urma recunoaşterilor executate, la13 iunie 1877 începe construcţia podului la Siliştioara –Măgura, folosindu-se procedeul vaselor succesive, iar pe19 august 1877, la ora 20.00, a fost dat în folosinţă. Podulavea o lungime totală de 1 036 m, din care 784 m pesuporţi plutitori, 212 m pe suporţi ficşi, iar restul lacrele demal şi rampe de acces.

Cu această ocazie, generalul Hârjeu, renumit istoric mili-tar, declara: „Această măreaţă şi dificilă lucrare pe care desecole românii nu o mai făcuseră, este condusă şi săvârşităcu cel mai deplin succes de căpitanul Vasiliu şi de bravii săipontonieri”. Viaţa podului a fost însă foarte scurtă, deoareceîn baza unei dispoziţii a Marelui Cartier General, la22 august 1877 a început strângerea şi mutarea acestuiapentru a se construi un alt pod la Turnu Măgurele-Nicopole.

Un secol şi jumătate de istorie pentru pontonierii români

Ziua Pontonierilor se serbează, în Armata Română, pe data de 25 februarie, iarîn acest an se împlinesc 145 de ani de la înfiinţarea primei structuri de geniudin Armata României, specializată în asigurarea trecerilor peste cursurile de apă.Această zi de februarie reprezintă pentru pontonierii brăileni din Batalionul 72Geniu „Matei Basarab” un motiv dublu de bucurie, deoarece o dată cu aniversa-rea specialităţii militare se serbează şi ziua unităţii, întrucât batalionul este conti-nuatorul tradiţiilor de luptă a primei structuri de pontonieri din Armata României.

Locotenent George VACARIUFoto: arhiva foto a Batalionului 72 Geniu

„Această frumoasă aniversare, pelângă momentele de bucurie, împlini-re şi satisfacţie, trebuie înţeleasătotodată ca pe o provocare pe caregeneraţiile care au scris istorie înaceastă unitate, în perioade mai

recente sau mai îndepărtate, o lasăîmpreună cu realizările dar şi cuneîmplinirile lor inerente generaţiilortinere de astăzi şi celor care vin dupănoi” – sublinia în alocuţiunea sa dom-nul general de brigadă Ariton Ioniţă,iar în calitate de fost comandant alBrigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” aţinut să precizeze că – „la comandaacestei brigăzi, din care faceţi şi dum-neavoastră parte, mi-am petrecut uniidin cei mai frumoşi ani ai cariereimele militare de până acum, m-amsimţit ca într-o mare familie şi rea-firm încă o dată faptul că nu m-aţidezamăgit niciun moment, iar pentruacest lucru vă mulţumesc tuturor.”

Un moment important al activită-ţii l-a constituit înmânarea Steaguluide Identificare al Batalionului 72Geniu „Matei Basarab”. Pe mătasea deculoare albastră a steagului suntmaterializate elementele reprezentati-ve ale Batalionului: un pod stilizat,un colac de salvare şi două căngi

încrucişate. Sub aceste însemne grafi-ce se află înscris numele batalionuluişi denumirea onorifică.

Pe parcursul celor 145 de ani deexistenţă, unitatea a avut diverseforme de organizare, generate de

doctrinele dupăcare a fost con-dusă ArmataRomâniei.Modernizareastructurală afost determina-tă de cele maimulte ori demodernizareatehnicii cu careerau înzestratetrupele de pon-

tonieri. Structura actuală a unităţii sebazează pe structura Batalionului 72Treceri, înfiinţat în 2002 prin fuziu-nea Regimentului 72 Pontonieri„Matei Basarab” cu Batalionul 550Geniu. Înzestrarea actuală cu tehnicăeste rezultatul muncii extraordinaredesfăşurată de domnul general debrigadă în retragere Constantin Savu,care a „revolu-ţionat instrucţiala apă a genişti-lor prin intro-ducerea podu-lui de pontoanePR-71”, dupăcum subliniacolonelul IoanMocan în prefa-ţa cărţii „Oviaţă pentru oidee – dezrobi-rea pontonieri-lor”.

Ceremonialul militar care aurmat, cu depuneri de coroane şijerbe de flori la cele două monumen-te din incinta unităţii, închinate eroi-lor pontonieri, a constituit un nouprilej de cinstire a geniştilor căzuţi ladatorie în toate marile încercări aleneamului românesc.

În prezent, pontonierii brăileni semândresc cu faptul că asigură la dis-poziţia Alianţei Nord-Atlantice ostructură operaţionalizată, capabilăsă execute misiunile specifice, dar şicu sprijinul pe care-l pot oferi autori-tăţilor locale în caz de nevoie.

Planurile de viitor ale militarilorBatalionului 72 Geniu „MateiBasarab” sunt legate de obligaţiile cedecurg din operaţionalizarea compa-niei de pontonieri, dar şi de speranţacă în viitorul apropiat va exista opor-tunitatea executării unei misiuni înplan extern. n


30 • APRILIE • 2011


pod a fost expe-rimentat şiintrodus în folo-sinţă sub denu-mirea de PR 71,având o forţă desuport de pânăla 80 tone, pre-cum şi portiţede transport dediferite tonajede la 20 la 150tone. Podulintrodus în uzîn anul 1971şi-a dovedit înrepetate rânduricapabilităţile,fapt demonstratşi de ultimeleaplicaţii saumisiuni în careau fost implicaţimilitariiBatalionului 72

Geniu „Matei Basarab”.Structura actuală a batalionului se bazează pe structu-

ra Batalionului 72 Treceri, înfiinţat în 2002 prin fuziuneaRegimentului 72 Pontonieri „Matei Basarab” cu Batalionul550 Geniu. Prima activitate de amploare desfăşurată deBatalionul 72 Treceri a avut loc în august 2003 şi a fostconstituită de exerciţiul demonstrativ prezentat în cadrulgrupului de lucru NATO L.G. – 9. La această activitatemilitarii companiilor de pontonieri au executat următoa-rele misiuni: montarea şi deservirea unui punct de trecerecu trei portiţe cu forţa de suport de 120 tf, montarea şideservirea unui punct de trecere pe pod cu forţa desuport de 80 tf şi lungimea de 350 m, planificarea şi exe-cutarea unui exerciţiu demonstrativ privind darea la apăa materialelor din parcul de pod.

Delegaţia străină prezentă la exerciţiu a fost plăcutimpresionată şi a apreciat activitatea desfăşurată de mili-tarii batalionului, de asemenea au fost apreciate şi admiseca cerinţe performanţele şi posibilităţile parcului de podP.R.-71. Rezultatele obţinute de pontonierii brăileni încadrul grupului de lucru NATO L.G.-9 aveau sa iniţieze unproiect prin care o subunitate de nivel companie urma săfie înfiinţată, operaţionalizată şi pusă la dispoziţia AlianţeiNord-Atlantice în vederea executării de misiuni specificeîn spaţiul de responsabilitate.

Structura Batalionului 72 Treceri avea să se transfor-me în 2004, prin restructurare, în Batalionul 72 Poduri,însă misiunile batalionului aveau să rămână neschimbate.În anii ce au urmat, batalionul a avut posibilitatea şi capa-bilitatea de a-şi demonstra utilitatea şi profesionalismulmilitarilor săi, prin misiuni de intervenţie la dezastre însprijinul populaţiei calamitate. A amenajat un punct detrecere pe pod pe suporţi ficşi PJM-72 peste râul Buzău,în zona localităţii Mărăcineni, a intervenit în sprijinulautorităţilor locale cu un detaşament de salvare-evacuare,în zona localităţii Corbu Vechi, care a executat şi distruge-rea unei porţiuni din digul de protecţie în zona localităţii,prin utilizarea a 360 kg TNT. Alte activităţi în care a fostimplicat batalionul au fost executarea lucrărilor de reface-re a comunicaţiilor Latinu – Mănăstire Măxineni, refacereaşi consolidarea unor porţiuni de drum în localitateaChiojdeni din judeţul Vrancea, a intervenit în sprijinulautorităţilor locale cu un detaşament de salvare-evacuareşi consolidare diguri pe râul Ialomiţa, în zona localităţilorSlobozia şi Ţăndărei, a transportat alimente, apă şi ajutoa-re umanitare pentru populaţia evacuată, în localitateaMăxineni.

Începând cu anul 2006, când după un răstimp înde-lungat Dunărea şi-a arătat adevărata forţă, Batalionul 72Poduri ajunge la o „conştiinţă de sine” care presupuneresponsabilitatea, dusă până la desăvârşire, de a sprijiniprin forţe şi mijloace specifice populaţia afectată de inun-daţii. Misiunile desfăşurate în Insula Mare a Brăilei, înzona localităţilor Frecăţei, Ţăcău, Vâlciu, Măraşu, Şeicuţa,prin consolidarea permanentă a digurilor şi prin suprave-


2011 • APRILIE • 33


Transportul materialului de pod s-a efectuat pe Dunăre întrei convoaie, fiind o premieră pentru acea vreme. Faptelede vitejie şi abnegaţie faţă de cauza independenţei patrieidesfăşurate de pontonieri au adus recunoştinţa conduce-rii statului român din acea perioadă. Aceasta s-a concreti-zat în numeroasele decoraţii ce s-au acordat ofiţerilor şitrupei.

Următorul conflict major în care au fost implicaţi pon-tonierii a fost Războiul Balcanic din 1913. Merită să fiemenţionate cu o atenţie deosebită misiunile primite depontonieri în perioada 26 iunie-13 septembrie 1913, cândau fost însărcinaţi să asigure trecerea armatei românepeste Dunăre în Bulgaria.

Primul Război Mondial a surprins pontonierii execu-tând misiuni în toate campaniile desfăşurate de ArmataRomâniei. Astfel, în campaniile din 1916, pontonierii auexecutat misiuni de treceri peste fluviul Dunărea, auîntins peste 30 de poduri pe vase peste râurile Olt, Argeş,Ialomiţa, Buzău, Siret şi Prut, au participat la bătăliileBraşovului şi Sibiului, executând diferite misiuni de geniu(drumuri, fortificaţii). În cadrul campaniei din 1917, au

urmat evenimente memorabile pentrupontonieri. Aceştia au executat treceripe râurile Siret şi Prut în sprijinul forţe-lor care au luptat la Nămoloasa şiMărăşeşti. Pentru eforturile depuse auprimit laudele generalului EremiaGrigorescu înscrise în Ordinul de Zinumărul 105 din 19 septembrie 1917.Ulterior, la 30 iulie 1919 au începutacţiunile de cercetare în vederea trece-rii râului Tisa, ocazie cu care s-a înre-gistrat o altă premieră. Construcţiapodului trebuia desfăşurată în condiţii-le în care inamicul îşi avea poziţiile pe

malul opus. Acţiunile au fost soldate cu succese depline.În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, trupele

de pontonieri au avut o participare activă atât din punctde vedere al efectivelor angajate, cât şi al rolului jucat înasigurarea şi desfăşurarea acţiunilor militare atât alearmatei române, precum şi al trupelor sovietice. În total,în această perioadă, pontonierii au întins 66 de poduri, înlungime totală de 10 988 m, au organizat şi deservit 28puncte de trecere pe portiţe şi poduri umblătoare. În aniicare s-au scursdupă celde-Al Doilea RăzboiMondial, trupelede pontonieri aufost solicitateintens pentru par-ticiparea la diferiteaplicaţii şi la deser-virea trecerilor înfolosul unor între-prinderi care con-struiau diverseobiective economi-ce. Modernizareamaterialului depod a continuat înaceastă perioadă,când au fost intro-duse în înzestrareaunităţilor de pon-tonieri noi mijloa-ce de trecere.

Revoluţionareaprofundă a tehniciia avut loc însă în1964, când genera-lul Savu a conce-put un nou parc depod care avea caidee introducereaelementelor derezistenţă în inte-riorul pontoanelor,iar în urma cuplă-rii se realiza podul„bandă”. În 1971un nou model de


32 • APRILIE • 2011



2011 • APRILIE • 35

BATALIONUL 1 CIMIC

B atalionul 1 CIMIC este singura structură de acestgen din Armata României şi are ca misiune reali-zarea coordonării şi cooperării între comandan-

ţii militari, pe de o parte, şi autorităţile centrale, popula-ţia civilă, organizaţiile guvernamentale, neguvernamenta-le, internaţionale şi private, pe de altă parte, în scopulpromovării stabilităţii prin alte mijloace decât lupta arma-tă, precum şi pentru sprijinirea autorităţilor locale şi apopulaţiei civile din zona de responsabilitate, în caz deurgenţe civile; are în compunere subunităţi dislocabile şielemente nominalizate pentru executarea unor misiuniatât în cadrul operaţiilor de apărare colectivă, cât şi alcelor de răspuns la crize, participând la acţiuni şi operaţii

militare în cadrul unor structuri operaţionale sau însubordinea Comandamentului Diviziei 1 Infanterie"Dacica". Începând cu anul 2006, Batalionul 1 CIMIC afost afiliat Grupului CIMIC Multinaţional din cadrulNATO.

Între anii 2006-2010, peste 50% din personalul unită-ţii a participat la diverse misiuni interne şi internaţionaleîn teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Afganistan şiIrak, atât individual, cât şi ca echipe de specialişti CIMIC,în cadrul batalioanelor de infanterie şi vânători de munte.În acest an, Batalionul 1 CIMIC participă la misiuni inter-naţionale cu două echipe CIMIC în cadrul detaşamentuluiromânesc din Afganistan, un pluton CIMIC pus la dispozi-ţia Grupului Tactic de Luptă al Uniunii Europene şi un

pluton CIMIC pus la dispoziţiaForţei de Răspuns Imediat. Deasemenea, se execută pregăti-rea unui nou pluton CIMIC,care se va subordona grupu-lui de luptă european HEL-BROC.

Locotenent-colonelulSilvian Rădulescu a adresatrespectuoase mulţumiri repre-zentanţilor eşaloanelor supe-rioare care au sprijinit în modactiv activitatea batalionului,cât şi personalului din subor-dine, care a dovedit o deose-bită pregătire profesională,atitudine pozitivă, adaptivă,progresivă şi inovatoare,dublată de o aleasă implicareîn realizarea obiectivelor pro-cesului de instrucţie şi a înde-plinirii cu onoare şi succes amisiunilor încredinţate. n

Batalionul 1 CIMICa primit Drapelul de luptă

Batalionului 1 CIMIC i s-a înmânat Drapelul de luptă miercuri, 1 septembrie,de către secretarul de stat Mihail Vasile-Ozunu. Începând cu ora 10:00s-a desfăşurat ceremonialul înmânării Drapelului de luptă, urmat de înmânareadiplomelor de merit, insignelor şi însemnelor heraldice personalului cu meritedeosebite în activitatea batalionului. După defilarea batalionului, au avut locprezentări ale principalelor activităţi desfăşurate, precum şi ale tehnicii dindotarea unităţii.

Locotenent Bogdan RĂDULESCU Foto: Bogdan Rădulescu

gherea acestora, au demonstrat profesionalismul genişti-lor pontonieri şi înaltul caracter de care au dat dovadă înacele zile de grea încercare.

Încă un motiv care vine să consolideze convingerea cărolul pontonierilor brăileni este indispensabil ansambluluischimbărilor sociale şi, nu în ultimul rând, nevoilor comu-nităţilor de pe aproape întreg teritoriul tării, este misiu-nea care s-a desfăşurat în zona localităţii Roznov, dinJudeţul Neamţ, unde s-a construit un pod de pontoanepeste râul Bistriţa, pentru a asigura refacerea poduluirutier vechi de 80 de ani şi posibilitatea ca circa 40 000de oameni din orăşelul nemţean şi din localităţile limitro-fe să treacă pe celălalt mal, fără a ocoli 40 de km.

Anul 2008 a însemnat pentru Batalionul 72 Poduritransformarea în Batalionul 72 Geniu „Matei Basarab”.Necesitatea acestei schimbări a fost determinată de pro-iectul constituirii unei companii de pontonieri operaţiona-lizată, care să fie în măsură să execute misiuni specifice înspaţiul de responsabilitate al NATO. Prima activitate nota-bilă în care a fost implicată compania de pontonieri desti-nată operaţionalizării a fost aplicaţia desfăşurată înnoiembrie 2009. Aplicaţia desfăşurată atât pe fluviulDunărea cât si pe râul Siret a avut scopul de a crea uncadru tactic cât mai apropiat de condiţiile în care subuni-tatea avea să fie evaluată în vederea operaţionalizării.

După perioade intense de instruire, în iunie 2009 aavut loc certificarea primei companii de pontonieri dinArmata României şi, ulterior, în octombrie, autentificareaacestei structuri. La finalul acestor activităţi de evaluare,reprezentanţii C.C. Land Madrid au stabilit că structuraeste operativă şi, implicit, în măsură să respecte procedu-rile de operare specifice NATO în executarea misiunilor.

Pe plan intern, inundaţiile care au avut loc în 2010 augenerat şi prima misiune reală încredinţată acestei struc-turi operaţionalizate. Misiunea a fost ordonată de cătreministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, la solicitareaautorităţilor locale ale judeţului Suceava şi a constat înamenajarea şi deservirea unui punct de trecere pe pod depontoane în raionul localităţii Dorneşti, pe râul Suceava.

Misiunea a reprezentat pentru pontonierii brăileni oocazie (de nedorit, din nefericire) de a evalua capacitateade reacţie şi modul în care procedurile standard de opera-re sunt respectate de militarii din cadrul structurii. Încadrul misiunii, militarii Batalionului 72 Geniu „MateiBasarab” au executat cercetarea de geniu a râului Suceava

pentru a alege locul pentru punctul de trecere pe pod,apoi au instalat tabăra de dispunere a detaşamentului înraionul de executare a misiunii. Ulterior au dat la apămaterialul necesar montării punctului de trecere pe pod,l-au montat, au verificat modul de construire a podului şiau asigurat deservirea punctului de trecere pe pod înperioada iulie-noiembrie 2010.

Intervenţia pontonierilor brăileni a fost necesară deoa-rece în urma inundaţiilor care au avut loc la sfârşitul luniiiunie 2010, podul rutier ce lega localitatea Rădăuţi depunctul de vamă româno-ucrainean Siret a ieşit din func-ţiune datorită înclinării unei pile şi prăbuşirii unei deschi-deri de aproximativ 20 metri.

Montarea unui pod de pontoane a fost necesară deoa-rece traficul în zona punctului vamal trebuia asigurat laparametri normali. Prin punerea în funcţiune a poduluide pontoane, pontonierii brăileni au asigurat timp depatru luni o comunicaţie rutieră sigură, prin care legăturadintre Rădăuţi şi Siret se scurta cu aproximativ 35 de kilo-metri. În timpul funcţionării punctului de trecere pe podde pontoane s-a asigurat trecerea a aproximativ 3 000 deautovehicule zilnic.

În prezent, pontonierii brăileni se mândresc cu faptulcă pot pune la dispoziţiaAlianţei Nord-Atlantice ostructură operaţionalizată,capabilă să execute misiunilespecifice şi, în acelaşi timp,să ofere autorităţilor localesprijinul necesar în caz denevoie. Planurile de viitor alemilitarilor Batalionului 72Geniu „Matei Basarab” suntlegate de obligaţiile cedecurg din operaţionalizareacompaniei de pontonieri darşi de speranţa că în viitorulapropiat va exista oportuni-tatea executării unei misiuniîn plan extern. n


34 • APRILIE • 2011


al doilea rând aţi primit Drapelul deluptă al unităţii. Pentru început, vărugăm să ne daţi câteva date desprebatalion. Ce misiuni a desfăşurat uni-tatea dumneavoastră în anul 2010?

— Batalionul 22 Transport„Dâmboviţa” este o unitate cu ovechime relativ mică în istoria unită-ţilor militare din România. Cu toateacestea, ne bucurăm de multe reali-zări. Anul trecut, cea mai importantărealizare a noastră a fost testul trecutîn faţa celor din comisia de evaluarede la Statul Major al Forţelor Terestreşi a membrilor comisiei CC-LAND dela Madrid, pe care l-am trecut cu cali-ficativul „Foarte bine” şi de atunciunitatea noastră este declarată opera-ţională – atât comandamentul cât şiCompania Stat Major şi Deservire –unitate declarată de către aceştia„Gata de luptă”.

Ca şi misiuni de transport, amavut foarte multe în ultimele luni şine bucurăm de o tehnică relativ bună– spun „relativ” din cauza vechimiipe care o are tehnica noastră – dar,datorită profesionalismului celor dinstaff-ul tehnic şi al şoferilor, am reu-şit să executăm, anul trecut, foartemulte misiuni de transport în zonade sud a României şi nu numai. Înurma ordinelor primite de la eşaloa-nele superioare am transportat foartemulte materiale atât pentru operaţio-nalizarea unor unităţi din MinisterulApărării Naţionale, cât şi pentru asi-gurarea cu bunuri materiale, cu teh-nică de luptă, carburanţi-lubrifianţi şi

alimente a altor unităţi militare.Efortul depus a fost foarte mare; şofe-rii noştri au foarte multe zile plecatede lângă familie, dar bucuria noastrăeste că, de fiecare dată, s-au întorsacasă sănătoşi, fără probleme dinpunct de vedere al evenimentelorrutiere.

— În discursul de astăzi aţi spuscă sunt două momente importante înviaţa oricărui militar: prima datăatunci când depune jurământul decredinţă faţă de patrie şi, a douaoară, atunci când depune jurământulîn faţa Drapelului de luptă. Cum auprimit subordonaţii dumneavoastrăevenimentul de astăzi?

— În primul rând, cu foarte multăemoţie. Chiar şi eu am fost emoţionat,cu toate că sunt unul dintre cei maivechi din această unitate. Eram tânărlocotenent când am depus prima datăjurământul faţă de patrie, promoţie1987, de asemenea, în faţa familiilorcare ne priveau cu lacrimi în ochi.Acum – un nou obiectiv, o nouă şansă– am jurat pentru păstrareaDrapelului de luptă. Pentru că

Drapelul de luptă nu simbolizeazănumai eroismul, onoarea şi demnita-tea militarului, ci şi faptul că ministrulapărării naţionale ne-a încredinţataceastă şansă, fiind printre puţineleunităţi din Târgovişte care sunt mân-dre pentru că au un Drapel de luptă.Aşa cum v-am spus, noi – cu emoţiacare ne caracterizează pe noi, militariiîn aceste situaţii, etalând şi altă laturăa caracterului nostru atunci când estevorba de misiuni – ne-am rugat săpăstrăm acest Drapel de luptă cu cin-ste, onoare şi demnitate.

— Au trecut două luni de la1 ianuarie, aşa că putem considera căsuntem încă la început de an. Cum se

vede 2011 din perspectivaBatalionului 22 Transport?

— Totul se bazează pe misiunilepe care le avem de îndeplinit. Mâinevor pleca 22 de misiuni de trans-port, deci puteţi avea o imagine aefortului pe care-l depunem, deoare-ce în aceste misiuni sunt implicaţipeste 50 de oameni care vor plecadin Târgovişte. Nu se ţine cont căastăzi avem un moment festiv. Deasemenea, pe lângă misiunile detransport, avem o obligaţie pe carene-am asumat-o în faţa ministruluiapărării naţionale şi a reprezentanţi-lor NATO la Madrid, de a ne menţi-ne capacitatea de operaţionalizare,de a ne menţine tehnica militară înparametri actuali şi, de ce nu, să oîmbunătăţim, să ne asigurăm cu noibunuri materiale prin grija eşaloane-lor noastre superioare, în măsura încare este posibil în condiţiile actua-le.

— Astăzi, 1 martie, militarii dinArmata României serbează ZiuaAutomobilistului Militar. Ce le trans-miteţi colegilor dumneavoastră auto-

mobilişti?— Deşi, calendaristic, este început

de primăvară, aşa cum aţi observat,am fost acoperiţi cu fulgi de nea.Întâi martie reprezintă, în afara tre-cerii de la un anotimp la altul, şi ZiuaAutomobilistului Militar, o armă carese găseşte în toate categoriile de forţedin Armata României şi în toate uni-tăţile militare. Le urez să vină acasăsănătoşi, fără evenimente rutiere, săstea cât mai mult alături de familie,să nu aibă pene pe timpul transpor-tului şi, de ce nu, să îndeplineascătoate misiunile fără niciun fel de pro-bleme. n


2011 • APRILIE • 37

BATALIONUL 22 TRANSPORT „DÂMBOVIŢA“


36 • APRILIE • 2011

BATALIONUL 22 TRANSPORT „DÂMBOVIŢA“

C eremonialul s-a desfăşurat în cazarma unităţii şiau fost invitaţi reprezentanţi ai eşaloanelorsuperioare, oficialităţile administraţiei locale,

comandanţi de unităţi din Divizia 1 Infanterie „Dacica”,cadre militare în rezervă şi în retragere din garnizoanaTârgovişte, dar şi rude ale personalului Batalionului 22Transport. Au fost prezenţi locţiitorul Şefului StatuluiMajor General, generalul-locotenent dr. Dan Ghica-Radu,şi şeful Resurselor din Statul Major al Forţelor Terestre,generalul de brigadă dr. Mihai Popescu.

După ce locţiitorul şefului SMG a trecut formaţia înrevistă, un sobor de preoţi în frunte cu Înalt Preasfinţia SaNifon, arhiepiscopul Târgoviştei, a oficiat slujba de sfinţi-re a Drapelului de luptă, apoi generalul-locotenent DanGhica-Radu a dat citire decretului şi brevetului de acorda-re a Drapelului de luptă. După primirea drapelului,comandantul Batalionului 22 Transport, colonelulValentin Sandu, a rostit un scurt discurs, în care a mulţu-mit ministrului apărării naţionale care a propus înmâna-rea Drapelului de luptă Batalionului 22 Transport, singu-rul batalion de transport operaţionalizat din judeţul

Dâmboviţa. Locţiitorul şefului SMG, generalul Ghica-Radu,a dat citire mesajului ministrului apărării naţionale cuocazia înmânării Drapelului de luptă al unităţii, în carepersonalul unităţii era felicitat cu această ocazie şi, toto-dată, se recunoştea profesionalismul tuturor celor careîncadrează batalionul, „comanda fermă şi competentă,capabilă să facă faţă misiunilor ce-i sunt încredinţate”,fapt ce a fost demonstrat şi în anul 2010, când unitatea afost evaluată în vederea operaţionalizării de către o comi-sie din cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a fost declarată„Gata de luptă”. Ceremonialul s-a încheiat cu tradiţionaladefilare a unităţii însă, de data aceasta, organizatorii aupregătit o surpriză. Ieşind din uzanţele ceremoniei, milita-rii nu au defilat numai pe jos, ci şi pe tehnica militară dindotare, ocazie cu care au prezentat celor de faţă autovehi-culele şi autospecialele unităţii.

La sfârşitul activităţii, comandantul Batalionului 22Transport, colonelul Valentin Sandu, a acordat publicaţieinoastre un scurt interviu.

— Domnule colonel, astăzi a fost un moment impor-tant pentru unitatea pe care o comandaţi. În primul rândeste ziua dumneavoastră, a tuturor automobiliştilor, iar în

Sărbătoare la Batalionul 22 Transport „Dâmboviţa”

Ziua de 1 martie a avut, pentru militarii Batalionului 22 Transport, mai multesemnificaţii. În afara tradiţionalului Mărţişor, automobiliştii târgovişteni au serbatziua armei, dar cel mai important eveniment a fost faptul că unitatea a primitDrapelul de luptă.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Adrian Robu


38 • APRILIE • 2011

INSTRUCŢIE

C entrul de Instruire pentru Luptă al ForţelorTerestre asigură creşterea calităţii şi eficienţeiinstrucţiei colective, prin utilizarea atât a tehno-

logiilor de simulare constructivă, reală instrumentată şivirtuală, cât şi a facilităţilor de executare a tragerilor deluptă, într-un mediu cât mai apropiat de realitateacâmpului de luptă modern. Structura CILFT asigură înde-plinirea misiunii şi obiectivelor stabilite de către StatulMajor al Forţelor Terestre, prin structura Instrucţie şiDoctrină. Unităţile luptătoare ale Regimentului 69Artilerie Mixtă „Silvania” au executat în Centrul deInstruire pentru Luptă al Forţelor Terestre „Getica” exerci-ţii tactice cu trageri de luptă, de instrucţie şi apreciere.

După deplasarea în poligonul Cincu şi instalarea tabe-rei, a urmat pregătirea tragerilor, recunoaşteri, precum şiorientarea executanţilor. Joi, 2 septembrie 2010, Bateria 1a Batalionului 315 Artilerie a executat trageri reale încadrul exerciţiului demonstrativ cu muniţie cal. 152 mmşi cal. 122 mm, urmată de tragerile reale cu lovituri reac-tive cal. 122 mm ale Bateriei 1 din cadrul Batalionului 7Ar. Pr .R. În săptămâna următoare au desfăşurat trageride instrucţie şi apreciere cadrele de artilerie dinBatalioanele 317 Sprijin Logistic, 315 Artilerie,316 Asigurare Date, 7 Ar .Pr. R., precum şi din comanda-mentele Regimentului 69 Art. Mx. şi Diviziei 4 Infanterie.

Locotenent-colonel Gheorghe Oane, comandantulBatalionului 315 Artilerie „Simion Bărnuţiu”, consideră căexerciţiile tactice cu trageri de luptă s-au desfăşurat încondiţii foarte bune. La nivelul subunităţilor, s-a urmăritperfecţionarea capacităţii de conducere a comandantuluide baterie pentru organizarea, planificarea şi conducerea

acţiunilor subunităţii pe timpul întăririi sprijinului prinfoc, precum şi verificarea realizării coeziunii pentru luptă,având ca scop pregătirea, antrenarea, perfecţionarea şiverificarea capacităţii de luptă a Bateriei de a planifica şidesfăşura acţiuni în situaţii de război pentru ducerea lup-tei de apărare.

Locotenent-colonel Dănuţ Coraş, comandantulBatalionului 7 Ar. Pr. R., vorbind despre aplicaţia tacticăcu trageri de luptă cu bateria de aruncătoare proiectileradioactive, menţionează faptul că „este feedback-ul acti-vităţii unui an de zile, în care am executat instrucţie pen-tru menţinerea şi dezvoltarea nivelului de pregătire a spe-cialiştilor de artilerie. Am verificat capacitatea de mane-vră, intrarea în dispozitivul de luptă, pregătirea trageriloriar activitatea, conform rezultatelor înregistrate, o potcaracteriza ca fiind foarte bună, conform aşteptărilor.”

În desfăşurarea operaţiei de apărare, începând cu3 septembrie 2010, s-au executat misiuni de foc pentrurespingerea „adversarului” în faţa limitei dinainte a apă-rării, neutralizând bateriile de artilerie şi punctele decomandă, lovind gruparea principală de forţe a „adversa-rului” pe baza de plecare la ofensivă şi respingând ataculinfanteriei şi tancurilor în faţa limitei dinainte a apărării.

Comandantul Regimentului 69 Artilerie Mixtă, colone-lul Ioan Buhoş, apreciază această activitate ca fiind unadeosebit de importantă, întrucât este modalitatea cea maieficientă de evaluare a structurilor de artilerie din subor-dinea regimentului; totodată, consideră că obiectivelepropuse au fost îndeplinite în condiţii foarte bune, subli-niind faptul că Regimentul 69 Art.Mx. este principalulmijloc de sprijin cu foc al unităţilor de manevră aleDiviziei 4 Infanterie „Gemina”. n

Artileriştii de la ŞimleulSilvaniei trag la Cincu

În cadrul Centrului de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre se executăo gamă largă de exerciţii tactice, orientate îndeosebi pe instruirea combinatăa comandamentului şi trupelor în condiţiile simulării, cât mai aproapede realitatea operaţională, a mediului geografic şi a societăţii.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: Bogdan Rădulescu

S TOP-C ADR U ÎN F O RŢE LE TE RE STR EINSTRUCŢIE

2011 • APRILIE • 39

nul-comandor Viorel Pană şi locote-nentul-comandor Adrian Takacs, pen-tru modul exemplar în care au asigu-rat transportul subunităţii de vână-tori de munte.

Activitatea a fost extrem de bineorganizată şi a suscitat un interesdeosebit în rândul Forţelor Armateale Republicii Populare Chineze, pre-cum şi al populaţiei locale.Oficialităţile chineze au accentuatimportanţa relaţiilor de cooperare

militare dintre cele două ţări, precumşi relaţiile tradiţionale de prieteniedintre România şi R.P. Chineză. Deasemenea, au mulţumit autorităţilorromâne pentru modul în care a fostorganizat exerciţiul din anul 2009.Pentru armata chineză, acest exerci-ţiu a fost prima activitate de instruireîn comun cu o subunitate dintr-o ţarămembră NATO sau din Europa.

Programul exerciţiului de instrui-re în comun s-a axat pe instrucţiatactică, instrucţia alpină, pregătirefizică şi instrucţia tragerii. La instruc-

ţia tragerii s-au executat trageri indi-viduale şi specifice terenului muntos,cu toate categoriile de armament deinfanterie din dotarea armatei chine-ze. Ca o particularitate, toate trageri-le au fost de precizie şi s-au executatasupra unor ţinte cu dimensiunireduse (15cm x 15cm), sau baloane,pentru fiecare obiectiv fiind alocatun singur cartuş. Deşi pentru toţimilitarii români armamentul chinez aconstituit o noutate, ei au demonstrat

că vânătorii de munte fac parte dinelita armatei române şi au obţinutrezultate foarte bune la trageri. Deexemplu, la prima tragere, toţi milita-

rii au obţinutpeste 40 de punc-te din 50 posibile.De asemenea, aşvrea să menţionezcă cel mai buntrăgător dincadrul delegaţieiromâne afost dedepartedomnulgeneralMihaiCiungu,

care ne-a „umilit” pe cei maimici cu precizia tragerilor sale.

Pregătirea fizică a cuprinsatât parcurgerea diferitelorpiste cu obstacole, luptă corpla corp şi alergare. În primelezile altitudinea s-a făcut simţi-tă datorită faptului că activită-ţile s-au desfăşurat la 2 000 miar militarii au avut mici pro-bleme de aclimatizare. Dorescsă menţionez faptul că, deşipista cu obstacole alpină nuare un corespondent în armata

noastră ca şi grad de dificultate şipericulozitate, vânătorii de munte autrecut toate obstacolele cu uşurinţă.Ca o anecdotă, un singur obstacol aconstituit o provocare pentru milita-rii români, şi anume un tunel, deoa-rece era prea îngust faţă de „gabari-tul” nostru.

La instrucţia alpină au fost execu-tate toate procedeele de căţărare lacoardă simplă şi dublă, ramonaj(căţărarea tipică prin hornul alpin),

traversare prin funicular şi rapel. Unelement de noutate a reprezentatcăţărarea pe clădiri prin mijloaceimprovizate (pe cabluri, cărămizietc.) şi, de multe ori, fără asigurare.

În cadrul instrucţiei tactice a fostprezentat modul de acţiune încâmpul tactic al celor două subunităţicu specificul fiecăruia, FTX nivelgrupă şi pluton şi un exerciţiu finalintegrator prezentat în cadrul cere-moniei de închidere a exerciţiului. La


2011 • APRILIE • 41

EXERCIŢII MULTINAŢIONALE


40 • APRILIE • 2011

EXERCIŢII MULTINAŢIONALE

A ctivitatea a continuat schimbul de experienţăefectuat în activităţi diverse, de către structurilede vânători de munte în anii anteriori, cu struc-

turi alpine din armatele străine şi a venit în întâmpinareanecesităţii de colaborare şi cu structuri specializate dinalte armate. Prima etapă a exerciţiului s-a desfăşurat înperioada 11-25 septembrie 2009 la Batalionul 26 Vânătoride Munte „Avram Iancu”, în zona Brad, Poligonul Găina şiPoligonul Ştiurţ de la Abrud. Scopul activităţii l-a consti-tuit perfecţionarea şi dezvoltarea deprinderilor militarilordin subunităţile de vânători de munte pentru executareaacţiunilor militare în teren muntos, în cooperare cu mili-tarii chinezi. Subunitatea de vânători de munte care a

participat la instruirea în comun a fost prima structurădin Armata României prezentă la un astfel de exerciţiu înChina.

Deplasarea în China şi întoarcerea în ţară s-a efectuatcu o aeronavă C-130 H aparţinând Statului Major alForţelor Aeriene, pe ruta Otopeni–Beijing şi retur, cu esca-le la Baku şi Alma Ata, cu o durată de zbor efectivă de

peste 20 de ore (amrealizat astfel că zbo-rul până în Afganistaneste foarte scurt). Deasemenea, s-a asigurattransportul sergentu-lui (r) Daniel Porumb,rănit în teatrul deoperaţii din Irak, la oclinică de specialitatedin China pentru abeneficia de tratamen-tul necesar recuperăriisale. Mulţumim, peaceastă cale, echipaje-lor conduse de căpita-

Vânătorii de munteau fost deschizători de drumuri în China

În baza Planului cu activităţile internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionalepentru anul 2010, programul major Forţe Terestre, şi a aprobării ministruluiapărării naţionale, în perioada 31.10.-15.11.2010 s-a desfăşurat exerciţiul dein struire în comun româno-chinez, la nivel pluton de vânători de munte, în China,la care a participat o subunitate dinBata lionul 26 Vânători de Munte„Avram Iancu”.

Căpitan Remus Adrian BERCEA


2011 • APRILIE • 43

PREGĂTIRE PENTRU TEATRUL DE OPERAŢII

P artenerul britanic a mai desfăşurat, pe parcursulanului 2009, activităţi de instruire în comun custructuri militare din Forţele Terestre, aşa cum a

fost exerciţiul "Romanian Express 2009", la care au luatparte efective ale Regimentului 105 Artilerie Regală şi aleBatalionului 26 Infanterie. Exerciţiul s-a desfăşurat pe operioadă de 10 zile, la începutul lunii septembrie anultrecut, în poligoanele de instrucţie ale Brigăzii 2Infanterie.

Anul acesta, partenerul britanic a trimis oferta de pre-gătire BMATT pentru instruirea a 40 de militari români lanivel comandanţi de grupă şi pluton din cadrul celordouă batalioane de infanterie din Brigada 1 Mecanizată,aceste unităţi urmând ca, anul viitor, să execute misiuniîn teatrul de operaţii Afganistan. Cursul s-a desfăşurat peterenul de instrucţie al Batalionului 2 Infanterie şi în poli-gonul de tragere "Viorel Mărceanu" din judeţulDâmboviţa, după un program elaborat de către instructo-rii BMATT, în baza experienţei acestora şi a nevoilor deinstruire prezentate de partea română pe timpul activită-ţilor premergătoare începerii cursului.

La sfârşitul celor 26 de zile de pregătire, în cadru fes-tiv, ambasadorul Marii Britanii, Excelenţa Sa MartinHarris, le-a înmânat militarilor români din cele două deta-

şamente diplomele de absolvire.În alocuţiunea rostită cu această ocazie, Excelenţa Sa a

mulţumit, în numele guvernului britanic, militarilor pre-zenţi şi Armatei României pentru contribuţia adusă înmisiunea din Afganistan. "Ca membră egală în NATO,

România s-a achitat întotalitate în aceastămisiune. SprijinulRomâniei a fost înalt şi,din nefericire, au fost şipierderi de vieţi ome-neşti, iar acest sacrificiunu trebuie uitat. Totuşi,misiunea din Afganistanjoacă un rol important înasigurarea securităţiiRomâniei şi a celorlalteţări, inclusiv MareaBritanie. Vă spun foartesincer, în calitate deambasador, că sunt con-ştient că deşi guvernele

Curs de instruire a instructorilor

Patruzeci de militari din Batalioanele 2 şi 495 Infanterie s-au instruit, în perioada1 - 26 noiembrie, în cadrul cursului de "instrucţie a instructorilor RO-UK 2010,British Military Advisor Training Team (BMATT)".

Colonel Dragoş ANGHELACHE Foto: Dragoş Anghelache

exerciţiul final au fost constituitedouă plutoane mixte care au acţionatîntr-o concepţie unitară pentru înde-plinirea misiunii. Fiecare grupă a exe-cutat ceva specific pe parcursul exer-ciţiului final: parcurgerea câtorvaobstacole din pista cu obstacole, căţă-rarea pe clădire, trecerea printr-uncâmp de mine, moment NBC, cerceta-rea unei localităţi, cucerirea unuiobiectiv, curăţarea unei tranşee, dis-trugerea unui buncăr etc. Un amă-nunt foarte important l-a constituitamplasarea camerelor video la toatepunctele importante din traseu, astfelîncât de la tribună s-a urmărit îndirect acţiunea militarilor.

Importanţa activităţii s-a desprinsşi prin rangul demnitarilor prezenţila ceremoniile exerciţiului. Astfel, lafestivitatea de deschidere a exerciţiu-lui au participat, din partea română,ambasadorul României înR.P. Chineză, Excelenţa Sa, domnulViorel Isticioaia, şeful delegaţieiromâne, domnul general de brigadăMihai Ciungu, ataşatul român al apă-rării la Beijing, domnul locotenent-colonel Cristian Dobre, delegaţia mili-tară de vânători de munte. Din par-tea chineză au fost prezenţi locţiito-rul comandantului Regiunii MilitareCengdu, domnul general-locotenentLI Zuocheng, comandantul Grupului

14 Armată dinRegiunea MilitarăCengdu, domnulgeneral-maiorZhou Xiaozhou,locţiitorul direc-torului BirouluiRelaţiiInternaţionale dinMinisterul chinezal ApărăriiNaţionale, dom-nul general-maior

Ci Guowei, alţi generali şi ofiţeri chi-nezi, subunitatea participantă la exer-ciţiul de instruire în comun.

La festivitatea de închidere, dinpartea română au participat, în afarăde cei menţionaţi anterior,ministrul apărării naţionale,domnul Gabriel Oprea,directorul general alDirecţiei Generale deInformaţii a Apărării, dom-nul general-maior GheorgheSavu, locţiitorul şefuluiStatului Major General pen-tru operaţii, domnul gene-ral-maior Valeriu Nicuţ.

La sfârşitul ceremonieide închidere, ministrul apă-rării naţionale al României,domnul Gabriel Oprea, şidomnul general Li Shiming,comandantul RegiuniiMilitare Cengdu, au acordat medaliişi certificate de apreciere celor maimerituoşi zece militari din cadrul fie-cărui detaşament.

Activitatea a avut şi o componen-tă culturală, concretizată în vizitareaunor obiective turistice deveniteemblematice pentru spaţiul geocultu-ral chinez, precum: Marele ZidChinezesc, Oraşul Interzis, Pădureade Piatră şi Satul Minorităţilor Etnice.Militarii români au apreciat vizitele,

întrucât acestea le-au permis să îşiformeze o idee privind istoria ţării şivarietatea frumuseţilor teritoriuluichinez. De asemenea, au fost desfăşu-rate şi activităţi sportive, meciuri defotbal şi de baschet.

Din punctul nostru de vedere,întreaga activitate a reprezentat obună oportunitate pentru a scoate înevidenţă profesionalismul vânătorilorde munte români, care au reprezen-tat cu succes Forţele TerestreRomâne, şi armata română în gene-ral, deschizând, totodată, noi orizon-turi în cadrul activităţilor de instruiremultinaţională. Chiar dacă au avutmici probleme de adaptare datorităoboselii acumulate pe timpul zboru-

lui, altitudi-nii şi mâncă-rii specificechinezeşti,vânătorii demunte audemonstratîncă o datăcă fac partedin elitamilitarilorromâni. Cuaceastă oca-zie aş vreasă mulţu-mesc tutu-ror celor

implicaţi în organizarea şi desfăşura-rea acestui exerciţiu, atât celor careau participat în China, cât şi celor dinumbră care au rămas în ţară, pentrueforturile depuse ca acest exerciţiu săfie un succes. Printre aceştia dorescsă-i amintesc pe căpitanul DragoşPetrache, plutonierul Marius Faur,sergentul Gheorghe Gică şi caporalulConstantin Păsăreanu. n

STO P-C ADRU ÎN F OR ŢEL E TE RE STREEXERCIŢII MULTINAŢIONALE

42 • APRILIE • 2011


2011 • APRILIE • 45


E xerciţiul a fost unul de repetare a misiunii, denivel tactic, de către Combined Team Zabul(comandamentul Brigăzii 1 Mecanizată

„Argedava"), Batalionul 1 Manevră, compus din persona-lul Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” şi Batalionul 2Manevră, format din militari ai Batalionului 495Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth”, pentru teatrul deoperaţii Afganistan, prin simulare constructivă.

În perioada ianuarie-mai 2011, comandamentul brigă-zii, Batalioanele 2 şi 495 Infanterie, execută pregătirea învederea participării la misiune ISAF în teatrul de operaţiidin Afganistan, care va începe din luna iunie a acestui an.

Colonelul Pompiliu Sora, din Centrul de Instruire prinSimulare, vorbind despre însemnătatea acestui exerciţiu, amenţionat că vizează „pregătirea comandanţilor comanda-mentelor şi statelor majore ale Brigăzii 1 Mecanizate şi abatalioanelor în planificarea şi conducerea acţiunilor mili-tare, în vederea introducerii în teatrul de operaţiiAfganistan, utilizând sistemul JCATS (Joint Conflict andTactical Simulation). Centrul de Instruire prin Simularepune la dispoziţie suportul tehnic şi informaţional învederea realizării obiectivelor de instruire a structurilorparticipante la acest tip de exerciţiu.”

Centrul de Instruire prin Simulare sprijină pregătireaforţelor armate în planificarea şi conducerea operaţiilormilitare combinate şi întrunite, contribuind la creştereainteroperabilităţii cu structurile NATO şi UE prin exerciţiide simulare (SIMEX). Acţionează ca punct de intrare înRomânia a reţelei de educaţie şi instruire a NATO (NATOEducation and Training Network) şi cooperează cu altecentre naţionale, de excelenţă sau ale NATO pentru stan-dardizarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a

Exerciţiul de instruire prin simulare constructivă„Argedava 25-10”

Divizia 1 Infanterie „Dacica” a condus exerciţiul de instruire prin simulareconstructivă „Argedava 25-10” la Centrul de Instruire prin Simulare, pentruperfecţionarea deprinderilor în executarea misiunii în teatrul de operaţiiAfganistan. Acest exerciţiu s-a desfăşurat în perioada 1 - 9 martie 2011,a fost planificat de Statul Major al Forţelor Terestre, iar cadrul geostrategics-a situat pe teritoriul Afganistanului.


pot decide în a-şi trimite soldaţii înţări precum Afganistan, cuvintele nuau valoare fără serviciul loial al aces-tor oameni extraordinari care suntgata să meargă în Afganistan şi să-şifacă datoria."

De asemenea, dumnealui a evi-denţiat motivaţia cursanţilor şi stan-

dardele înalte de performanţă pecare le-a întâlnit la militarii noştri.

Locţiitorul şefului Statului Majoral Forţelor Terestre, generalul-maiordr. Mircea Savu, a acordat instructo-rilor britanici diplome de apreciere şile-a mulţumit pentru modul profesio-nist în care au desfăşurat pregătireacu militarii noştri. Dumnealui a defi-nit cursul BMATT ca o primă etapă aunei colaborări pe termen lung."Instruirea multinaţională oferăcadrul necesar operării după tactici,tehnici şi proceduri comune, iarMarea Britanie se situează printrepartenerii strategici care ne-au susţi-

nut încă de la intrarea Românieiîn NATO. Dumneavoastră, coman-danţii de plutoane şi de grupe,sunteţi cei care veţi răspundepentru viaţa subordonaţilor şinivelul de instruire prin omogeni-tatea pe care o atingeţi cu subuni-tatea", a precizat domnul general-maior dr. Savu.

Dumnealui a continuat spu-nând că module-le pe care milita-rii le-au parcursîmpreună cuinstructorii de laBMATT vor faceparte din pro-gramul deinstruire al sub -unităţilor pentrumisiunile urmă-toare şi a apre-ciat că acest curs

se dovedeşte a fifoarte util pentrumilitarii noştri.

Statul Major alForţelor Terestre va continua să sepreocupe de identificarea celor maieficiente modalităţi de instruire încomun cu parteneri alături de care

luptăm în Afganistan. "Obiectivulnostru este acela de a atinge un nivelmaxim de instruire în ţară pentruîndeplinirea misiunilor fărăpierderi în teatrele de opera-ţii" - a încheiat domnulgeneral.

La sfârşitul ceremonialu-lui, comandantul Bata lio -nului 2 Infanterie, locote-nent-colonelul Iulian Berdilă,a declarat: "Momentul deastăzi ne-a onorat şi ne-aoferit şi prilejul să încunu-năm cu succes atât eforturileinstructorilor britanici, cât şi

ale militarilor din Batalionul 2Infanterie «Călugăreni» şi a celor dinBatalionul 495 Infanterie «ŞtefanŞoverth», ambele batalioane aparţi-nând Diviziei 1 Mecanizate.

Schimbul de experienţă care aavut loc între instructorii britanici şiparticipanţii români, pe timpul par-curgerii modulelor de pregătire, esteunul de o deosebită valoare, în spe-

cial pentru sarcinile din teatrul deoperaţii.

Instructorii britanici sunt de oreală calitate, ne-au fost de un realfolos, au predat şi au exersat cu mili-tarii noştri toate procedurile specificeteatrului de operaţii." Chiar dacă, înurma desfăşurării acestui curs depregătire al militarilor din cele douăbatalioane, ei au căpătat un plus decunoştinţe şi au acumulat experienţă,locotenent-colonelul Berdilă atrăgeaatenţia asupra faptului că nimeni nuare o soluţie perfectă şi unică în tea-trul de operaţii. Numai lucrul în echi-pă, cu diferite naţiuni – în cazul defaţă cu instructorii britanici – nepoate oferi o soluţie mult mai eficien-tă în teatrul de operaţii de la o rotirela cealaltă. Iar militarii noştri ştiuacest lucru. n


44 • APRILIE • 2011


ţiu NATO-PfP „Cooperative Bridge”din Polonia. În anii care au urmatunitatea a mai participat la alte şapteexerciţii NATO-PfP în ţară sau în ţărica Cehia, Olanda, Turcia, Germania.Misiunea de a participa la operaţiu-nea de menţinere a păcii UNAVEM IIIdin Angola a reprezentat prima parti-cipare a unei unităţi combatanteromâne la operaţiuni în afara terito-riului naţional. Batalionul 2Infanterie „Călugăreni” a acţionat înprovincia Zabul cu un batalion demanevră şi, în regiunea Kandahar, cuun detaşament de infanterie, fiindtotodată şi prima unitate româneascăcare avut în responsabilitate provin-cia Zabul.

Din obiectivele de instruire amin-tim perfecţionarea pregătirii coman-damentului Combined Team Zabul înplanificarea şi conducerea acţiunilormilitare ale structurilor din subordi-ne, instruirea comenzii batalioanelor,a comandanţilor de companii şi plu-toane în procesul de luare a decizii-lor, pregătirea informativă a câmpu-lui de luptă şi elaborarea cursurilorde acţiune după un scenariu cores-punzător misiunilor de îndeplinit înteatrul de operaţii. S-a avut în vedereşi perfecţionarea deprinderilor deutilizare a sistemului de comandă-control, dezvoltarea capacităţii deaplicare a procedurilor standard deoperare, precum şi pregătirea reală

pentru realizarea sarcinilor de coali-ţie în operaţiile de contrainsurgenţăşi a celor specifice din Lista cu cerin-ţele esenţiale ale misiunii.

Locotenent-colonelul Dorin Toma,comandantul Batalionului 495Infanterie „Căpitan Ştefan Şoverth”, adescris exerciţiul de instruire prinsimulare ca fiind foarte util: „batalio-nul nostru este la începutul pregătiriipentru misiune şi ne ajută foartemult să ne creăm imaginea asupranivelului de pregătire atins; vomidentifica, în urma acestui exerciţiu,acolo unde avem lipsuri şi direcţiileîn care trebuie să intensificăm pregă-tirea, în aşa fel încât, la intrarea înteatrul de operaţii, statul major,

comandanţii de plutoane şi de com-panii să ajungă la un nivel foarteridicat de pregătire.”

Militarii Batalionului 495Infanterie „Căpitan Ştefan ŞOVERTH”au participat, începând cu anul 1996,la numeroase exerciţii internaţionale;de asemenea, au fost numeroase acti-vităţi de instruire în comun cu mili-tari din forţele armate străine. Pentrua putea fi în măsură să participe laaceste tipuri de activităţi, militariibatalionului au urmat cursuri specifi-ce de pregătire: brevetare paraşutiştimilitari, instructori alpinism, schi,scafandri de luptă, limbi străine,supravieţuire, pregătire sanitară, cer-cetare, geniu-distrugeri şi altele. n


2011 • APRILIE • 47


instruirii prin simulare.Scenariul a fost orientat pentru

pregătirea detaşamentului în vedereaparticipării la misiune în teatrul deoperaţii Afganistan, într-un spaţiupolitico-geografic cât mai apropiat derealitate.

Colonel Dumitru Laurenţiu, locţii-

torul CTZ, relevă faptul că „cea maimare influenţă şi aspectul pozitiv l-aavut participarea observatorilor dincadrul Brigăzii 81 Mecanizată, briga-dă care tocmai s-a întors din teatrulde operaţii Afganistan, pentru că înacest fel am avut ocazia să luăm con-tact direct cu realitatea de acolo iar,

în limita posibilită-ţilor sistemuluicare pune în apli-care exerciţiul, amfăcut modificărilecare se puteau face,astfel încât ceea cedesfăşurăm să fiecât mai apropiat desituaţia actuală înAfganistan. Avândîn vedere multitu-dinea structurilordin care se compu-ne CTZ-ul, este pri-mul moment încare putem să nedăm seama ce ştieşi ce poate fiecare,este momentul încare putem să veri-ficăm ceea ce amacumulat pânăacum în perioadade pregătire şi, înacelaşi timp, esteprimul moment încare acţiunile sedesfăşoară în timpreal, în care timpulastronomic cores-punde cu cel ope-rativ, toate prezen-tările care se întoc-mesc şi se susţin petimpul exerciţiului

făcându-se în limba engleză.”Brigada 1 Mecanizată „Argedava”

este continuatoarea tradiţiilor deluptă ale Regimentelor 34 şi 36Infanterie care au participat laacţiuni militare atât în cadrulPrimului cât şi al celui de-Al DoileaRăzboi Mondial. Cele două batalioanede infanterie ale Brigăzii 1Mecanizată „Argedava” au participatla misiuni în teatrele de operaţii din

Afganistan, Angola, Balcani şi Irak.În perioada desfăşurării exerciţiu-

lui s-a pus accent pe antrenarea per-sonalului în aplicarea procedurilorstandard de operare pe timpul plani-ficării şi simulării operaţiilor de sta-bilitate, sprijin, tranziţie, reconstruc-ţie şi luptă contrainsurgenţă.

Locotenent-colonelul IulianBerdilă, comandantul Batalionului 2Infanterie „Călugăreni”, a precizat că„acest exerciţiu de simulare, ca defiecare dată – căci nu este primul lacare participăm – reprezintă unmoment foarte important în operaţio-nalizarea unei structuri. Bineînţelescă, în afara exerciţiului, toţi avem sta-bilite proceduri de operare standard,tehnici şi tactici la nivelul subunităţi-lor dar, acum, este unul din momen-tele în care reuşim, într-un mediusimulat, să le verificăm, iar pe uneledintre ele să le actualizăm.”

Personalul din cadrul batalionului2 Infanterie „Călugăreni” a participatîn septembrie 1994 la primul exerci-


46 • APRILIE • 2011


va trimite cadouri şi anul viitor prin oamenii cu sufletmare din Statul Major al Foţelor Terestre, Fundaţia"Sf. M.Mc. Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă".

"În pragul marii sărbători a Crăciunului, ne bucurămcă noi, cei din Statul Major al Forţelor Terestre, am pututsă aducem acestor copii o licărire de bucurie în ochi, unzâmbet şi puţină fericire. Colindele lor minunate şi surâ-surile de pe chipurile lor ne-au arătat că suntem apro-piaţi, că ne îndrăgesc şi că simt şi ei venirea Moşului.Sperăm că aceste gesturi de suflet se vor repeta ori decâte ori vom avea ocazia!", a declarat, la încheierea acţiu-nii, colonelul Ioan Armanu, şeful delegaţiei Statului Majoral Forţelor Terestre.

A doua zi, militarii s-au dus la copiii Şcolii SpecialeCosteşti, pentru a le aduce bucuria şi emoţia Sărbătorilorde Iarnă. În dorinţa de a veni în sprijinul copiilor argeşenişi de a-i ajuta în desfăşurarea activităţilor lor, StatulMajor al Forţelor Terestre şi Fundaţia "Sf. M.Mc.Gheorghe,Purtătorul deBiruinţă" a sponso-rizat şcoala curechizite: creioaneşi caiete de diversetipuri, acuarele şiblocuri de desen.În afara acestora,reprezentanţiicelor două institu-ţii au adus daruripentru elevi.

Cadourile aufost împărţite tutu-ror celor prezenţiîntr-o atmosferă deadevărată sărbă-

toare. Reprezentanţii Şcolii Speciale Costeşti-Argeşau mulţumit delegaţiei pentru sprijinul acordat şişi-au exprimat speranţa că nu vor fi uitaţi nici înanul şcolar următor, iar cu ocazia sărbătorilor deCrăciun au transmis toate urările de bine condu-cerii Statului Major al Forţelor Terestre şiFundaţiei "Sf. M.Mc. Gheorghe, Purtătorul deBiruinţă".

Şcoala Specială Costeşti este o instituţie careoferă asistenţă educaţională şi terapeutic-recu-peratorie pentru copiii cu deficienţe mintale dediferite grade. Aici sunt şcolarizaţi elevi cucerinţe educative speciale ce provin din familiişi din Complexul de Servicii pentru Copiii cuDizabilităţiCosteşti,desfăşu-rând acti-vităţididactice,terapii derecuperarespecifice şio gamălargă de

activităţi extraşco-lare. Prin activită-ţile mai sus-men-ţionate se urmă-reşte stimulareadezvoltării copii-lor, compensareanedezvoltării anu-mitor arii, dobân-direa unor autono-mii şi independen-ţe de viaţă şcolarăşi socială, scopulprincipal fiindintegrarea acestorcopii în societateşi sensibilizarea comunităţii pentru ca ei să nu mai fieexcluşi sau marginalizaţi. n


2011 • APRILIE • 49

FUNDAŢIA "SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ"


48 • APRILIE • 2011

FUNDAŢIA "SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ"

C opiii de la Centrul de Plasament "Sfânta Elena"din Corabia au simţit, în dimineaţa zilei de21 decembrie, bucuria şi emoţia Sărbătorilor de

Iarnă. Statul Major al Forţelor Terestre, Fundaţia"Sf.M.Mc. Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă" şi Batalionul1 Instrucţie din Caracal au fost şi în acest an alături de ei,cu scopul de a le aduce, în apropierea sărbătorii NaşteriiDomnului, zâmbetul pe chipurile lor.

Reprezentanţi din fiecare structură mai sus-amintităau venit încărcaţi cu tot felul de daruri pentru copiii şitinerii de aici. Cadourile au fost împărţite tuturor celorprezenţi, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare. Copiiide la Centrul de Plasament le-au cântat oaspeţilor colinde,au recitat poezii şi s-au bucurat de cadourile primite. Prinacest gest, militarii le-au oferit copiilor căldura şi dragos-tea unei mari familii. Având în vedere faptul că pentru oparte din cadrele militare prezente nu este prima întâlni-

re cu micuţii de laCentrul de Plasament,s-au legat între ei ade-vărate prietenii.Personalul StatuluiMajor al ForţelorTerestre sprijinăCasele de tip familial"Sfânta Elena" Corabiaîncepând din lunaiunie 1998, prin deru-larea unor acţiuni înfavoarea acestortineri.

La fiecare sărbă-toare, militarii vin învizită la copii şi leaduc daruri, fiind unadevărat exemplupentru copiii de laCentrul de Plasament.Dacă vor fi cuminţi şiascultători, Moşul le

De Crăciun, personalulStatului Major al ForţelorTerestre Române a făcutcadouri copiilor defavorizaţi

Se spune că plânsul este înnăscut, iar râsul se învaţă. Un copil învaţă să râdăprin imitarea celor din jurul lui. Iar atunci când învaţă să zâmbească, surâsul luiîncepe să capete o valoare inestimabilă. Zâmbetul este pecetea fericirii,a mulţumirii, a inocenţei.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Ion Adrian CURIMAN

• Armata română este bine structurată p. 52Locotenent Bogdan RĂDULESCU

Conferinţă de presă susţinută de generalul Nick Carter, fostcomandant al comandamentului regional de Sud al ISAF.

• Freres d’armes p. 53Colonel Dragoş ANGHELACHE

Ambasadorul Republicii Franceze, acreditat în România, a decer-nat medalii onorifice unor militari care au executat operaţiuni înteatrul de operaţii Afganistan, în 2010.

• Sporeşte vizibilitatea Armatei României p. 54Maior Oliver ANGHEL

Interviu cu comandantul Centrului de Conducere Operaţională,comandor Costel Avrămescu.

• „Scorpionii Negri“ pleacă în Afganistan p. 57Colonel Dragoş ANGHELACHE

Vineri, 19 noiembrie, în cazarma "Scorpionilor Negri" a avut locceremonia prilejuită de plecarea unităţii în misiune în Afganistan.

• „Scorpionii Roşii” au plecat în cea de a XII-amisiune p. 60

Colonel Dragoş ANGHELACHE Vineri, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia militar-religioasă prilejuităde plecarea în teatrul de operaţii din Afganistan a Batalionului 26Infanterie, cunoscut şi sub numele de „Scorpionii Roşii”.

• Transfer de autoritate în provincia Zabul p. 62Maior Oliver ANGHEL

Marţi, 7 decembrie, în Camp Apache din provincia Zabul a avutloc ceremonia transferului de autoritate dintre Batalionul 811Infanterie şi Batalionul 20 Infanterie.

• „Scorpionii” la ei acasă p. 63Colonel Dragoş ANGHELACHE

Militarii din structurile Brigăzii 2 Infanterie „Rovine” care au rămasîn ţară desfăşoară programul de instruire în condiţii normale.

• O nouă provocare p. 64Maior Oliver ANGHEL

Batalionul 20 Infanterie a primit vizita, în Camp Apache, a coman-dantului Combined Team Zabul (CTZ), colonelul James Blakburn Jr.şi a colonelului Viorel Albăstroiu, noul locţiitor al comandantuluiCTZ.

• Cumpăna dintre ani, sub cerul Afganistanului p. 65Plutonier-adjutant Mihai OANE

Sărbătorile în teatrul de operaţii din Afganistan nu sunt acele zilede sărbătoare pe care le ştim de acasă, cu forfota din magazine,cu agitaţia de pe străzi, şi care ne făceau pe noi să ne bucurămalături de cei dragi.

• Sărbătorile de Iarnă în mijlocul populaţiei afgane p. 66

Maior Oliver ANGHEL Ambasadorul Republicii Franceze, acreditat în România,a decernat medalii onorifice, acordate de Ministerul francezal Apărării Naţionale.

• Generalul David H.Petraeus în vizităla „Scorpioni“ p. 68

Maior Oliver ANGHEL Militarii români aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistan au primitvizita celui mai înalt oficial militar din Afganistan, generalul cupatru stele, David Howell Petraeus.

• Vizită de documentare a SMG în Zabul p. 70Maior Oliver ANGHEL

Generalul de brigadă Liviu Şerban, alături de comandorul CostelAvrămescu, au efectuat o vizită de documentare la contingentulromânesc din cadrul Combined Team Zabul.

• Credinţă şi onoare p. 71Maior Oliver ANGHEL

Nu demult, în mass-media din România era publicat un articolreferitor la un sondaj de opinie privind încrederea românilorîn principalele instituţii ale statului român.

• Moştenirea Batalionului de Infanterie 1-4 p. 72Sergent Jerry WILSON

După patru ani de desfăşurări de trupe pe perioade de câte şaseluni, soldaţii Batalionului I, Regimentul 4 Infanterie din armataamericană şi-au încheiat misiunea în Afganistan.

• "Dragonii Transilvani" s-au întors acasă p. 74Colonel Dragoş ANGHELACHE

În cazarma de pe Dealul Florilor din Dej a avut loc joi,23 noiembrie, ceremonialul de repatriere din teatrul de operaţiiAfganistan a militarilor din Batalionul 811 Manevră "DragoniiTransilvani".

• "Şoimii Carpaţilor" au predat ştafeta în Afganistan p. 76Maior Oliver ANGHEL

Ceremonia transferului de autoritate s-a desfăşurat vineri,4 februarie, în Camp Bullard, din provincia Zabul.

• S-a efectuat rotirea detaşamentelor OMLT p. 77Maior Oliver ANGHEL

Ceremonia transferului de autoritate dintre detaşamentul OMLTtip batalion a avut loc în data de 10 februarie, în Camp Apache,din provincia Zabul.

• Din nou acasă p. 78Colonel Dragoş ANGHELACHE

Ceremonialul de repatriere a militarilor din Batalionul 812 Infanteriecare au acţionat în teatrul de operaţii din Afganistan s-a desfăşu-rat miercuri, 23 februarie, la sediul unităţii din Bistriţa.

TTee aa tt rr ee dd ee oo pp ee rr aa ţţ ii ii

TEA TRE DE OP ER AŢI I

2011 • APRILIE • 53

MEDALIERE

C eremonia militară s-a desfăşurat joi,24 februarie, la sediul Statului Major alForţelor Terestre, în prezenţa locţiitoru-

lui şefului Statului Major General, general-locote-nent Dan Ghica-Radu, a şefului Statului Major alForţelor Terestre, general de brigadă AritonIoniţă, a şefului Direcţiei Personal şi Mobilizaredin Ministerul Apărării Naţionale, general-maiorGabriel Gabor şi a şefilor de structuri din StatulMajor al Forţelor Terestre.

Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar alRepublicii Franceze la Bucureşti, Excelenţa Sa Henri Paul,a decernat o medalie de aur, două medalii de argint şipatru medalii de bronz unor cadre militare şi gradaţivoluntari din Forţele Terestre Române. Altor patru cadremilitare din forţele terestre şi din Statul Major General lis-au decernat medalia comemorativă „Afganistan”.

În deschiderea ceremonialului de medaliere, şefulStatului Major al Forţelor Terestre s-a adresat asistenţeiprecizând că este un moment pe cât de onorant, pe atâtde important, deoarece ne oferă, pe lângă bucuria recu-noaşterii valorii, onoarei, profesionalismului şi camarade-riei ce caracterizează militarii români, şi prilejul reconfir-mării relaţiilor de parteneriat militar româno-francez,relaţii privilegiate care au început încă din octombrie1916, când generalul Henry Mathias Berthelot sosea înRomânia ca şef al misiunii militare franceze. GeneralulAriton Ioniţă şi-a exprimat, de asemenea, certitudinea cămilitarii români medaliaţi sunt demni reprezentanţi aiarmatei române şi, în egală măsură, ai poporului român,şi le-a mulţumit încă o dată pentru modul în care aureprezentat România şi pe militarii români ce acţioneazăîn teatrele de operaţii.

La rândul său, ambasadorul Republicii Franceze,Excelenţa Sa Henri Paul, s-a referit la generalul Berthlot,care este mărturia istorică a legăturilor dintre Franţa şiRomânia, şi a reamintit că, anul trecut, a mutat la Iaşiceremonia pe care, de obicei, o organizează pe 11 noiem-brie la Bucureşti, şi a avut marea onoare ca, în prezenţa

reprezentanţilor Forţelor Terestre şi a militarilor care auservit în Afganistan, să depună o coroană de flori înmemoria generalului francez. Excelenţa Sa a reamintit căFranţa este implicată în Afganistan sub mandat ONU ală-turi de 45 de state, dintre care 24 din cele 27 de ţări aleUniunii Europene şi, în special alături de România, subli-niind că prezenţa militarilor francezi alături de ceiromâni este necesară deoarece Franţa doreşte să-şi res-pecte angajamentele internaţionale, să-şi asume responsa-bilităţi şi să-şi promoveze valorile. Luptând împotrivaameninţărilor teroriste, Franţa, la fel ca şi România, faceeforturi pentru securitatea comună.

La sfârşitul ceremoniei, Excelenţa Sa, ambasadorulHenri Paul, a făcut câteva precizări pentru presa militarăprezentă la eveniment, precizând că medaliile acordate încadrul ceremoniei „demonstrează că relaţiile dintre noi sebazează pe aceleaşi concepţii şi pe aceleaşi valori, că au labază aceeaşi dorinţă de a face eforturi considerabile înAfganistan pentru pace, stabilitate şi democraţie. Deciziade a medalia militarii a fost a ministrului francez al apă-rării naţionale şi este recompensa pentru serviciul milita-rilor români care au acţionat alături de militarii franceziîn formaţiuni militare comune. „Medaliile acordate ausemnificaţii diferite – a explicat ambasadorul Henri Paul.Medaliile Apărării Naţionale sunt asemenea «Crucii deRăzboi», care se acorda înainte, şi au trei grade diferite:aur, argint şi bronz, iar medalia comemorativă este omedalie care reaminteşte de serviciul făcut în luptă ală-turi de armata franceză în Afganistan”. n

Freres d’armes

Ambasadorul Republicii Franceze, acreditat în România, a decernat medaliionorifice, acordate de Ministerul francez al Apărării Naţionale, unor militari careau executat cu succes operaţiuniromâno-franceze în teatrul deoperaţii Afganistan, în 2010.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Eugen Mihai


52 • APRILIE • 2011

ISAF

G eneralul-maior Nick Carter, fostul comandantal comandamentului regional de Sud al ISAF, aefectuat o vizită, în data de 4 februarie 2011,

la sediul Ministerului Apărării Naţionale, ocazie cu care aavut loc o conferinţă de presă.

Generalul a adresat mulţumiri pentru contribuţia ţăriinoastre în Afganistan, evidenţiind profesionalismul milita-rilor români: „A fost un mare privilegiu pentru mine fap-tul că am avut în subordine forţe militare române îndecursul anului cât m-am aflat la comanda forţelor ISAF.Aş putea spune că s-a făcut un progres substanţial în acelan iar rezultatele contribuţiei naţiunii dumneavoastră aufost semnificative în provincia Zabul. Ceea ce am observata fost că ascensiunea forţelor române în 2010 ne-a oferitposibilitatea înregistrării unei îmbunătăţi a liberei circula-ţii pe autostradă, pentru că acest element este critic pen-tru eficientizarea economiei şi guvernului din regiune.Acest lucru s-a realizat într-un mod profesionist. În calita-te de comandant NATO, a fost un privilegiu de a aveaşansa să lucrez cu militari români. Ei au făcut o treabăfoarte bună.” Generalul-maior Nick Carter a menţionatfaptul că „Armata Română este foarte bine structuratăpentru misiunile la care a fost invitată să participe; cola-borează foarte bine cu partenerii din cadrul Alianţei şi, deasemenea, înţelege foarte bine contextul politic în care îşidesfăşoară activitatea”, deoarece, în opinia generalului,„contrainsurgenţa este, în esenţă, o problemă politică –un conflict între forţele guvernului şi insurgenţi, purtatpentru a câştiga suportul populaţiei. Totodată, există dinpartea forţelor române un anumit nivel de înţelegere apopulaţiei afgane, în sensul că putem identifica elementecomune ca economia agrară ori capacitatea şi nevoia decolaborare, atingându-se astfel un standard mult maiînalt.”

Vorbinddespre noulconcept stra-tegic alNATO, gene-ralul a consi-derat că „ele-mentul-cheiela nivelulcomanda-mentuluiregional ISAFeste tranziţiade la asigura-rea securităţiide către for-ţele NATOspre predareamisiuniloralianţei forţe-lor afgane în decursul următorilor trei sau patru ani. Înfond, afganii înţeleg esenţa situaţiei dificile în care se aflăşi, invariabil, soluţiile problemelor nu pot decât să aibăun caracter permanent, soluţii pe care noi le implemen-tăm din exterior. Dar trebuie să fie clar faptul că institu-ţiile pe care încercăm să le construim necesită un efortconsiderabil, o îmbunătăţire continuă la care am contri-buit (din 2002 asupra armatei naţionale afgane, armatăce a devenit o instituţie respectată). Acelaşi nivel de aten-ţie şi implicare trebuie susţinut şi în cazul poliţiei afgane,al serviciilor sociale, pentru că în Zabul, de exemplu, ratade analfabetism este mai mare decât în orice altă regiunedin Afganistan – avem nevoie ca serviciile sociale să acor-de asistenţă guvernatorului, astfel încât obiectivele dom-niei sale în provincie să fie îndeplinite.” n

Armata română este bine structurată pentrumisiunile la care participă

Misiunile desfăşurate de ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă pentruSecuritate) au ca obiective acordarea de asistenţă guvernului afganîn dezvoltarea şi menţinerea cadrului de securitate în scopul extinderiiinfluenţei afgane, facilitând desfăşurarea proceselor de stabilizare,securitate şi dezvoltare în Afganistan.

Locotenent Bogdan RĂDULESCUFoto: Ion Adrian CURIMAN

`

TE ATR E DE OPE RA ŢI I

2011 • APRILIE • 55

TEATRUL DE OPERAŢII AFGANISTAN


54 • APRILIE • 2011


— Domnule comandor, sunteţi la comanda Centrului deConducere Operaţională. Ce reprezintă această structură şicare este rolul acesteia în coordonarea structurilor militareromâneşti în teatrele de operaţii?

—Este o structură înfiinţată în cursul anului 2010, maiexact în luna aprilie, eu fiind primul comandant al acesteistructuri. Este structura ce vine să continue misiunile înde-plinite până la acel moment de către ComandamentulOperaţional Întrunit. Această structură execută sau asigurăcomanda operaţională a tuturor forţelor româneşti careparticipă la misiuni în afara teritoriului naţional şi bineîn-ţeles a militarilor care participă la misiuni individuale înAfrica, Europa sau Asia. Structura se ocupă cu evaluareaforţelor care execută pregătirea în ţară pentru misiune,deplasarea acestora în teatrul de operaţii, asigură pe toatădurata executării acţiunilor în teatrul de operaţii comandaoperaţională a acestora, relaţionarea cu partenerii deCoaliţie şi cu structurile armatei naţionale şi, bineînţeles,execută repatrierea militarilor din teatrele de operaţii.

— Până în anul 2010 Armata României avea dislocat înteatrul de operaţii din Afganistan un singur batalion deinfanterie. Începând cu jumătatea anului 2010, înAfganistan a fost dislocat un Element de Comandă, Controlşi Stat Major, structură ce face parte dintr-un comanda-ment de tip brigadă multinaţional, sub comandă america-nă. De asemenea, au fost mărite efectivele cu încă un bata-lion de infanterie. Ce înseamnă acest lucru pentru ArmataRomâniei şi cum este văzut acest efort al armatei românede către partenerii americani până la momentul actual?

— Evident această sporire a personalului de stat majordin teatrul de operaţii din Afganistan şi a efectivelor luptă-toare reprezintă o recunoaştere a contribuţiei pe care for-ţele noastre care au îndeplinit misiuni în teatrul de opera-ţii din Afganistan au adus-o anterior. Participarea noastrăcontribuie la sporirea vizibilităţii Armatei României în rân-dul partenerilor de Coaliţie şi, dacă vreţi, reprezintă prin-cipalul element de contribuţie consolidată la efortulcomun al Alianţei pentru clădirea unei armate afganenaţionale şi pentru trecerea Afganistanului la o nouă etapăde dezvoltare. Personalul de stat major ce compune ele-mentul interimar de comandă şi control are o contribuţieesenţială în conducerea atât a forţelor româneşti, cât şi aforţelor Coaliţiei în teatrul de operaţii din Afganistan în

provincia Zabul, după aceea el a intrat în componenţa uneistructuri multinaţionale integrate conduse de partenerulamerican sub denumirea Combined Team Zabul. O dată cuintroducerea acestei structuri în teatrul de operaţii şi creş-terea cu efective a Armatei României la operaţiile desfăşu-rate în această regiune s-a observat o îmbunătăţire consi-derabilă a realizării celor trei linii de operaţii pe care for-ţele Coaliţiei le urmăresc în această ţară, respectiv securi-tate, guvernare şi dezvoltare. Contribuţia noastră este unaconsistentă, în primul rând pentru că alături de misiunilede securizare în aria de responsabilitate în special de-alungul autostrăzii A1 care străbate de la N-NE la S-SV pro-vincia Zabul, pe o distanţă de aproximativ 165 km, efecti-vele româneşti au contribuit şi la instruirea forţelor desecuritate afgane şi aici mă refer la armata naţională, for-ţele de poliţie şi forţele de siguranţă afgane. Legăturiledintre aceste forţe partenere s-au întărit pe timpul îndepli-nirii misiunilor şi putem considera că saltul calitativ per-mite trecerea spre cea de-a treia etapă a îndeplinirii misiu-nilor în teatrul de operaţii din Afganistan – etapa de tran-ziţie şi preluarea treptată a responsabilităţilor de către for-ţele de securitate naţionale afgane.

— Sunteţi prezent în teatrul de operaţii din Afganistanîncepând cu finalul lunii ianuarie şi veţi sta o perioadă deaproximativ trei săptămâni. Aţi participat alături de milita-rii români la misiuni în aria de responsabilitate. Cum apre-ciaţi activităţile desfăşurate de militarii noştri în aceastăperioadă?

— Vreau să precizez de la bun început că activitateamea în această perioadă a avut două componente distinc-te. În prima parte am făcut parte dintr-o echipă de analizăa Statului Major General ce studiază implicaţiile realizăriiplanului de campanie a ISAF-ului pentru perioada 2011-2012.

În acest scop am avut întâlniri cu personalităţi militarecu funcţii de răspundere în Comandamentul Regional deSud, în Combined Team Zabul şi, de asemenea, cu partene-rii noştri din teatrul de operaţii din Afganistan. Acesteîntâlniri ne-au conturat o imagine despre ceea ce intenţio-nează a se executa în perioada următoare în teatrul deoperaţii din Afganistan. În urma concluziilor pe care le-amdesprins vom înainta un raport către Elementul deComandă Naţional în vederea luării unei decizii, propune-

Sporeşte vizibilitateaArmatei României în rândulpartenerilor de Coaliţie

Interviu cu comandantul Centrului de Conducere Operaţională, comandor Costel Avrămescu

Maior Oliver ANGHELFoto: Cristian Surugiu


2011 • APRILIE • 57

SCORPIONI ÎN MISIUNE

La ceremonia organizată cu acest prilej au par-ticipat, alături de rudele militarilor care vorpleca în misiune, secretarul de stat pentru

politica de apărare şi planificare Viorel Oancea, locţiitorulşefului Statului Major General, generalul de flotilă aerianăŞtefan Dănilă, şeful Statului Major al Forţelor Terestre,generalul-maior Dan Ghica-Radu, comandantul Diviziei 1Infanterie "Dacica", generalul-maior Nicolae Dohotariu,comandantul Brigăzii 2 Infanterie, general de brigadăEmil Tudosie, arhiepiscopul Craiovei şi mitropolit alOlteniei, Înalt Preasfinţitul Irineu Popa, prefectul judeţuluiDolj, Eguen Georgescu, viceprimarul Marinică Dincă.

Misiunile "Scorpionilor Negri"Prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării,

statul român a decis ca în anul 2010 să-şi majoreze con-tribuţia la pachetul de forţe pentru misiunea ISAF cu 600de militari, având la bază Strategia de Întrebuinţare aForţelor Armate ale României la misiunea în afara terito-riului statului român, Directiva de planificare a apărării şi

angajamentele internaţionale asumate de participare cuforţe la misiuni sub egida NATO, UE şi ONU.

Scopul principal al misiunii Batalionului 20 Manevră îlreprezintă participarea, alături de aliaţi, la operaţia deasistenţă şi sprijin al guvernului Republicii IslamiceAfganistan pentru creşterea influenţei, exercitarea, menţi-nerea şi extinderea autorităţii, cât şi pentru dezvoltareacapacităţii instituţiilor guvernamentale locale şi regionale,concomitent cu sprijinirea eforturilor de normalizare avieţii şi reconstrucţiei, implementarea prevederilorDirectivei contrainsurgenţă a comandantului ISAF încadrul abordării operaţionale.

Militarii din Batalionul 20 Manevră vor executa opera-ţii în sprijinul păcii sub comandă NATO, în cooperare cucelelalte forţe aparţinând ISAF şi ANSF în provincia Zabulpentru sprijinirea guvernului Republicii IslamiceAfganistan în procesul de menţinere a securităţii, stabili-tăţii şi extinderii autorităţii guvernamentale, precum şipentru susţinerea efortului de reconstrucţie. Principalelemisiuni pe care le vor îndeplini "Scorpionii Negri" înAfganistan constau în: interzicerea libertăţii de mişcare aforţelor insurgente, menţinerea libertăţii de mişcare pe

Autostrada A1, reducereainfiltrărilor insurgente perutele de acces, descoperireaşi distrugerea ascunzătorilorde armament ale insurgenţi-lor, influenţarea pozitivă apopulaţiei civile, participareala operaţii CIMIC şi de sprijinumanitar.

Efectivele şi echipamente-le Batalionului 20 Manevrăvor fi introduse în spaţiul deoperaţii Afganistan cu aero-nave C-130 "Hercules" asigu-rate de Statul Major alForţelor Aeriene şi aeronaveC-117 asigurate de partene-

„Scorpionii Negri“ pleacădin nou în Afganistan

În vara anului 2005, Brigada 2 Infanterie "Rovine" trimitea două unităţi,în acelaşi timp, în teatrul de operaţii: Batalioanele 20 şi 26 Infanterie plecauîn Irak şi Afganistan. Vineri, 19 noiembrie, în cazarma "Scorpionilor Negri"a avut loc ceremonia prilejuită de plecarea unităţii în misiune în Afganistan.Ei vor fi urmaţi, în scurt timp, de "Scorpionii Roşii". În acest fel, Brigada 2Infanterie va avea din nou două batalioane în teatrul de operaţii.

rile noastre vizând ocuparea unor funcţii importante atâtîn ISAF, cât şi în Comandamentul Regional de Sud. De ase-menea, redimensionarea ariei de responsabilitate în careacţionează forţele noastre, redistribuirea forţelor în cadrulariei de responsabilitate şi bineînţeles menţinerea suportu-lui în ceea ce priveşte capabilităţile critice, echipamenteleesenţiale şi suportul logistic pentru forţele româneşti dinteatrul de operaţii Afganistan.

Cea de-a doua parte a activităţii mele se axează înprincipal pe responsabilităţile potrivit funcţiei pe care oîndeplinesc, aceea de comandant al Centrului deConducere Operaţională. Din acest punct de vedere amcoordonat activitatea a două comisii de rotire dintreBatalionul 812 Manevră "Şoimii Carpaţilor" şi Batalionul26 Manevră "Scorpionii Roşii" şi echipele OMLT de bata-lion nr.1, rotaţia a III-a şi a IV-a. În această perioadă, atâtcu militarii Batalionului 20 Manevră "Scorpionii Negri",cât şi cu militarii Batalionului 26 Manevră "ScorpioniiRoşii", am executat activităţi de patrulare pe timp de zi şipe timp de noapte. De asemenea, pot spune că am partici-pat la executarea întregii game de misiuni pe care milita-rii români o desfăşoară în teatrul de operaţii dinAfganistan. Am făcut vizite în toate bazele de operaţiiînaintate şi bazele de patrulare în care militarii români îşidesfăşoară activitatea, am purtat discuţii cu aceştia pentrua mă informa la faţa locului despre condiţiile în care îşidesfăşoară activitatea, condiţiile de securitate din zonă şi,bineînţeles, condiţiile de cazare şi hrănire. Evident cătoate aceste elemente, coroborate cu datele pe care leaveam din rapoartele pe care comandanţii le-au trimis înţară, mi-au întregit imaginea de ansamblu despre modulîn care militarii români îşi îndeplinesc misiunile. Am avutîn această perioadă întâlniri atât cu militarii forţelor deCoaliţie, cât şi cu partenerii ANSF (Forţele de SecuritateNaţionale Afgane), am cules impresii de la aceştia, am exe-cutat chiar misiuni împreună. Pot să vă spun că impresiilesunt din cele mai bune şi militarii noştri sunt apreciaţipentru modul în care se implică în executarea acestormisiuni, pentru determinarea de care dau dovadă petimpul executării acestor misiuni. Cred că nu este unlucru mai îmbucurător decât să auzi de la partenerii tăide Coaliţie sau de la cei cu care execuţi misiuni în comunsau în folosul cărora execuţi misiuni, cuvinte de aprecierela adresa militarilor români. De asemenea, îmbucurător afost faptul că între aceştia s-au legat chiar relaţii de prie-tenie şi din discuţiile pe care le-am avut, mi-am dat seamacă aceştia şi-au însuşit chiar elemente de cultură şi poatechiar de limbaj. Aproape în fiecare bază în care militariiromâni îşi desfăşoară activitatea găseşti militari din cadrularmatei afgane, poliţiei afgane, forţelor de securitate afga-ne, care cunosc câteva cuvinte în limba română şi chiarpoţi să susţii cu aceştia un dialog destul de consistent înlimba română. De asemenea, militarii noştri şi-au însuşitfoarte multe cuvinte în graiul local şi reuşesc să poartediscuţii cu militarii în limba afgană. Toate aceste elementeau contribuit la întărirea relaţiilor, şi mai ales a încrederiiîntre parteneri pe timpul îndeplinirii misiunilor. De aceea,elementele pe care aceştia le-au obţinut atât de la popula-ţia locală, cât şi de la militarii afgani pe timpul îndeplini-rii misiunilor au fost foarte utile şi au contribuit în mareparte la prevenirea sau la dejucarea unor planuri ale for-ţelor de insurgenţă din zonă.

— Domnule comandor, aţi menţionat mai devreme căaţi luat parte la transferul de autoritate dintre cele două

batalioane de manevră şi dintre cele două echipe opera-ţionale de consiliere şi legătură. Vă rugăm la final să spu-neţi câteva cuvinte celor care au încheiat misiunea cu suc-ces şi, de asemenea, câteva cuvinte de încurajare pentrucei care se află în teatrul de operaţii şi vor începe o misiu-ne complexă într-o zonă dificilă din Afganistan, şi anumemilitarii Batalionului 26 Manevră "Scorpionii Roşii" şi aiEchipei Operaţionale de Consiliere şi Legătură de tip bata-lion rotaţia a-4-a şi, nu în ultimul rând, un mesaj familii-lor militarilor aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistan.

— M-a bucurat foarte mult prezenţa reprezentanţilorforţelor de Coaliţie, a reprezentanţilor populaţiei locale, aforţelor de securitate afgane la aceste ceremoniale de pre-dare-primire a zonelor de responsabilitate, respectiv amisiunilor. Mesajul pe care l-am transmis cu această oca-zie a fost un mesaj de muţumire din partea ministruluiApărării Naţionale, a şefului Statului Major General pen-tru modul în care aceştia s-au achitat de sarcinile pe carele-au avut. Totodată, le-am transmis încurajări pentru sar-cinile deosebit de dificile pe care le au în perioada urmă-toare, ţinând cont de condiţiile de securitate existente înteatrul de operaţii din Afganistan. Cred că aceste mesajeau un rol pozitiv asupra militarilor, deoarece am cules şiimpresiile unor militari faţă de mesajele transmise şi amputut proba pe timpul îndeplinirii misiunilor că aceştiasunt hotărâţi să-şi îndeplinească cu responsabilitate, cuonoare şi demnitate toate aceste misiuni.

Pentru militarii care acţionează în teatrul de operaţii ledoresc mult succes şi vreau să asigur familiile acestora căaici condiţiile de cazare, hrănire, sunt bune, nu excepţio-nale, dar sunt bune şi ne străduim să le îmbunătăţim înperioada imediat următoare. Condiţiile de securitate înbazele în care aceştia îşi desfăşoară activitatea sunt buneşi se iau toate măsurile necesare pentru diminuarea riscu-rilor. Există tot suportul din partea forţelor de Coaliţie şidin partea forţelor naţionale afgane pentru îndeplinireacu succes a misiunilor. Din punct de vedere alComandamentului Regional de Sud – RC-South de laKandahar şi al Combined Team Zabul sunt create toatecondiţiile ca cea mai mare parte din riscurile care apar săpoată fi depăşite cu succes de către forţele noastre.Familiile acestora trebuie să fie liniştite, ei se bucură detot suportul în ţară, existând o preocuparea constantă aMinisterului Apărării Naţionale de a fi alături de militarişi de a face în aşa fel încât acestora să nu le lipseascănimic în ceea ce priveşte relaţionarea cu ţara, cu familia,pe timpul misiunii lor de aproximativ şase luni. Evident căşi la acest capitol mai sunt câteva lucruri de făcut. Înperioada anterioară s-au făcut eforturi consistente pentrua îmbunătăţi relaţionarea cu ţara, şi în etapa următoaresunt prevăzute măsuri care să ducă la optimizarea sau laarmonizarea relaţiilor între militarii din teatrul de opera-ţii şi familiile acestora din ţară. În acest moment, în toatebazele în care militarii români îşi desfăşoară activitatea,aceştia au posibilitatea să relaţioneze cu familia. Noi sun-tem alături de militari în permanenţă şi acordăm totsuportul necesar pentru realizarea misiunilor, şi nu înultimul rând, sprijin în relaţionarea cu familiile cu toatemijloacele şi posibilităţile noastre. Sunt convins ca şi serii-le anterioare, că militarii care în această perioadă îşi începmisiunea vor face cinste Armatei Române, poporului şiţării din care fac parte şi le urăm ca la finalul celor şaseluni să raporteze – misiune îndeplinită. n


56 • APRILIE • 2011


Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Daniel Nistor

La prima misiuneLa această misiune partcipă şi un

număr de 17 femei militar dintrecare, spre deosebire de misiunile tre-cute, unele ocupă şi funcţia decomandant de pluton, chiar dacăsunt în subunităţile de sprijin.Locotenentul Elena Stănescu estecomandant de pluton şi va pleca înprima sa misiune împreună cu soţulei, locotenentul Aurel Stănescu. Ceidoi au un băieţel, Mihai, care, înacest timp, va sta la mama Elenei.

Sublocotenent Alexandra Stroeeste artilerist şi a optat pentru carie-ra militară "având în vedere statutulsocial şi satisfacţia oferită de aceastăprofesie, deoarece este una care-ţioferă cea mai mare satisfacţie". Aurmat cursurile Academiei ForţelorTerestre, unde şi-a ales arma artileriepentru că, spune ea, "este o armă fru-moasă, este o armă tehnică, o armăcare-ţi oferă într-adevăr satisfacţie

atunci când vezi că obiectivul afost doborât. Implică multămuncă dar este şi frumos, însătragerile cu artileria au un far-mec deosebit, mai ales cele cucalibre mai mari. Este o mândriepentru mine să fiu comandantde pluton dar, în acelaşi timp,este şi o provocare, cu atât maimult cu cât am numai bărbaţi înpluton. Trebuie să mă ridic laaşteptările lor şi să respect per-soana pe care o am în faţă. Esteo mândrie mare dar şi o provo-care pe măsură".

Este la prima misiu-ne în teatrul de operaţiişi a plecat pentru căaceasta îi cere meseriape care şi-a ales-o şispune că va pleca decâte ori va fi necesar. "Am ştiut încă de la înce-

put, când am ales profesiamilitară, că vor fi şi astfel desolicitări. Sunt convinsă că înAfganistan nu va fi uşor. Vafi foarte greu, cu siguranţă,dar vom da tot ceea ceputem pentru a ne îndeplinimisiunea aşa cum trebuie,pentru a nu le înşela aşteptă-rile celor care-şi pun speran-ţe în noi."

Locotenentul CostelMedinţu face parte dintreveterani. Va fi pentru a douaoară în teatrul de operaţii Afganistanşi vrea să folosească din plin expe-rienţa căpătată în prima misiune. Laprima vedere nimic nu ar trebui săfie nou pentru el. Cu toate acesteaeste convins "că şi de această datăvor apărea noi provocări cărora vatrebui să le fac faţă, o să fie lucrurinoi, pentru care m-am pregătit." Înprima misiune provocările au fost

multiple şi de diferite naturi, explicalocotenentul Medinţu. Una dintre eleeste diferenţa dintre ceea ce înseam-nă societatea românească şi cea pecare a întâlnit-o în Afganistan: alteobiceiuri, altă cultură şi o altă religiepe care i-a fost destul de greu să oînţeleagă. "Am folosit toate cunoştin-ţele pe care le-am dobândit în timpulpregătirii în ceea ce priveşte relaţio-narea cu localnicii şi pot să spun căabia acum încep să înţeleg ceea ceînseamnă cultura şi civilizaţia afga-nă."

În noua misiune se aşteaptă la noiprovocări: "În primul rând am omare responsabilitate şi mă refer laoamenii pe care-i am în spatele meuşi pentru care, cel puţin cu conştiin-ţa, răspund pentru integritatea lor.Mă aşteaptă, de asemenea, un nou tipde misiune şi o dislocare într-o nouăbază. Vor fi multe lucruri noi pentrumine." n


2011 • APRILIE • 59


rul american, începând cu 24 noiem-brie. Comanda operaţională a batalio-nului se exercită de către StatulMajor General prin Centrul deConducere Operaţională iar coordo-narea Batalionului 20 Manevră în tea-trul de operaţii Afganistan se va rea-liza de către comandantul Regiunii deComandă de Sud, prin comandamen-tul STIM Zabul.

„Veţi merge departe, într-un ţinut ostil“

După oficierea serviciului religiosde către preoţii brigăzii, ÎnaltPreasfinţia Sa Irineu Popa a dorit săadreseze militarilor câteva cuvinte. Aînceput prin a sublinia că a ţinut înmod deosebit să fie alături de milita-rii Batalionului 20 Infanterie "laaceastă rugăciune solemnă, prin carevă încredinţez de dragostea şi rugă-ciunile noastre, care să vă însoţeascăîn această misiune militară departe

de ţara noastră şide pământul nos-tru strămoşesc.""Veţi merge depar-te, într-un pământostil şi la propriuşi la figurat – acontinuat ÎPSIrineu Popa. Văîndemnăm să păs-traţi dragosteaîntre dumneavoas-tră, să fiţi bunicreştini", adăugândcă această comu-niune şi comunica-re între oameni leva da forţa ca săreziste în toatemomentele dificileprin care vor trece."Faţă de ceilalţi

dovediţi că sunteţi creştini şi că toţioamenii sunt după chipul luiDumnezeu. Că trebuie respectaţi şi,în mod sigur, dumneavoastră veţi fiprimii care veţi culege roadele cre-dinţei dumneavoastră", i-a maiîndemnat înaltul prelat pe militari.

A urmat apoi efectuarea apeluluigeneral. După ce comandantul unită-ţii, locotenent-colonelul Claudiu Sava,a raportat că Batalionul 20 Infanterieşi Elementul de Comandă şi Control"Zabul" este gata pentru îndeplinireamisiunii, acesta s-a adresat asistenţeispunând că ceremonia desfăşurată încazarma "Scorpionilor Negri" mar-chează oficial momentul în care înviaţa brigăzii începe scrierea unei noipagini de istorie. "Este momentul încare primele două structuri din celetrei planificate să fie asigurate decătre Brigada 2 Infanterie «Rovine»raportează că sunt gata pentru înde-plinirea unei noi misiuni în teatrul de

operaţii Afganistan. Elementul decomandă şi control Zabul şiBatalionul 20 Infanterie «ScorpioniiNegri» sunt gata să se alăture din noualiaţilor în operaţia ISAF pentru spri-jinul autorităţilor şi poporului afganpentru refacerea ţării." Locotenent-colonelul Sava a mai adăugat că mili-tarii săi au înţeles că importanţamisiunii este dată şi de rolul pe carearmata română l-a primit şi continuăsă şi-l îndeplinească în afirmarea şipromovarea României în lume. Pelângă faptul că militarii români joacă,de ani buni, rolul de ambasadori aiţării pe diverse meridiane, participa-rea lor la realizarea securităţii şi sta-bilităţii Afganistanului materializeazăresponsabilitatea asumată de ţaranoastră în cadrul NATO, aceea decontributori şi furnizori de securitateîn zona de interes a Alianţei.


58 • APRILIE • 2011



60 • APRILIE • 2011


La ceremonial au participat şeful StatuluiMajor General, generalul-maior ŞtefanDănilă, şeful Statului Major al Forţelor

Terestre, generalul de brigadă Ariton Ioniţă, coman-dantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul-maior Nicolae Dohotariu, comandantul Brigăzii 2Infanterie, generalul de brigadă Emil Tudosie,comandanţi de unităţi din garnizoanele Craiova şiCaracal, cadre militare în rezervă şi în retragere,veterani de război, personalităţi publice centrale şilocale, precum şi familiile militarilor Batalionului 26Infanterie.

În deschiderea ceremoniei s-a intonat imnul de stat alRomâniei, după care comandantul batalionului a ordonatefectuarea apelului solemn, apoi comandantul Centruluide Conducere Operaţională, comandor Costel Avrămescu,a dat citire extrasului de misiune în teatrul de operaţii.Astfel, principalele sarcini pe care „Scorpionii Roşii” le

vor îndeplini după ajungerea în teatrul de operaţii con-stau în menţinerea libertăţii de mişcare pe Autostrada A1,reducerea infiltrărilor şi a libertăţii de mişcare ale forţelorinsurgente pe rutele de acces, descoperirea şi distrugereaascunzătorilor de armament şi muniţie ale insurgenţilor.Alte obiective sunt influenţarea pozitivă a populaţiei civi-le, participarea la operaţii CIMIC şi de sprijin umanitar.Efectivele şi echipamentele Batalionului 26 Infanterie vorfi introduse eşalonat în teatrul de operaţii Afganistan cu

„Scorpionii Roşii” au plecat în cea de a XII-amisiune internaţională

Vineri, 14 ianuarie, a avut loc ceremonia militar-religioasă prilejuită de plecareaîn teatrul de operaţii din Afganistan a Batalionului 26 Infanterie, cunoscut şi subnumele de „Scorpionii Roşii”.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Cătălin Ovreiu şi Daniel Nistor

aeronave C-130 „Hercules“ asiguratede Statul Major al Forţelor Aeriene şiaeronave C-17 asigurate de partene-rul american, în perioada 20 ianuarie– 13 februarie. În încheiere, coman-dorul Avrămescu i-a asigurat pe mili-tarii care urmează să plece în teatrucă personalul din Centrul de

Conducere Operaţională va fi alăturide ei şi le va acorda tot sprijinulnecesar îndeplinirii misiunii, le-a uratmult succes şi să se întoarcă sănătoşiacasă.

În discursul său, comandantulBatalionului 26 Infanterie, locote-nent-colonelul dr. Dan Ionescu, amulţumit tuturor pentru sprijinulacordat pe timpul pregătirii pentrumisiune. „Daţi-mi voie să vă aduc lacunoştinţă că batalionul se află la ceade-a XII-a misiune” iar aceasta este

cea de a V-a înAfganistan. Esteo întreagă isto-rie care ne obli-gă şi, în acelaşitimp ne facemai conştienţide ceea ceurmează să fieîn teatrul deoperaţii.”Locotenent-colonelulIonescu a adău-gat că o dată cuprimirea misiu-

nii, întreaga resursă umană şi mate-rială a fost canalizată pentru pregăti-rea acesteia, toţi oamenii din forma-ţie fiind pregătiţi să facă faţă tuturorprovocărilor din teatru, indiferent de

intensitatea şi natura acestora. „Nuva fi o misiune uşoară, o ştim cu toţii,şi suntem conştienţi de ea. Vreau sămulţumesc, de asemenea, familiilorcare, alături de militarii Batalionului26 Infanterie, ne-au sprijinit şi ne vorsprijini în toată această perioadă şivă rog să-mi permiteţi să vă invit depe acum la ceremonialul de întoarce-

re din misiune; datoria mea, acomandantului Batalionului 26Infanterie, fiind aceea de a-i aduce petoţi acasă cu misiunea îndeplinită, iardin partea domniilor voastre, de a neface onoarea să fiţi prezenţi alăturide noi la acel ceremonial”- a încheiatlocotenent-colonelul Dan Ionescu.Ceremonialul s-a încheiat cu defilareaefectivelor care urmau să plece înteatrul de operaţii din Afganistan. n


2011 • APRILIE • 61


Foto: Daniel Nistor

Foto: Daniel Nistor

Foto: Daniel Nistor

Foto: Cătălin Ovreiu

Foto: Cătălin Ovreiu



2011 • APRILIE • 63


— Domnule general, Brigada 2 Infanterie a desfăşurat anultrecut o serie de activităţi importante. Vă rugăm să vă referiţila câteva dintre ele.

— Pot să spun că, anul trecut, brigada a avut vârful desarcină al activităţilor pe care le desfăşoară. A fost pregătireapentru introducerea în teatrul de operaţii din Afganistan adouă batalioane de manevră şi a unui comandament, în total1 300 de militari. Pregătirea lor a cuprins mai multe etape,începând de la selecţia acestora, desfăşurarea exerciţiilor, aaplicaţiilor în Cincu şi finalizându-se cu evaluarea. Ultimaetapă a fost proiecţia forţelor în teatrul de operaţii dinAfganistan.

— Este pentru a doua oară când brigada trimite simultandouă unităţi în teatrele de operaţii. Ce ne puteţi spune despreoamenii noştri care sunt acum în Afganistan?

— Într-adevăr, este pentru a doua oară când brigada tri-mite două batalioane în teatrele de operaţii şi pentru primadată când le trimite în acelaşi teatru. Având la bază experien-ţa militarilor – unii dintre ei au câte şase sau şapte misiuni –activitatea nu a fost atât de complicată pe cât s-ar părea, pen-tru că experienţa celor care au plecat şi experienţa celor carei-au pregătit şi-a spus cuvântul. De asemenea, cei care trebuiesă le asigure sprijinul (logistic şi de altă natură) au experienţanecesară şi ştiu ceea ce trebuie făcut, şi şi-au îndeplinit misiu-nea cu succes.

— Ce părere aveţi despre modul în care militarii noştri îşiîndeplinesc misiunile în Afganistan?

— Avem zilnic legătura cu comandantul CTZ-ului şi cucomandanţii celor două batalioane. Acum sunt la stadiul încare au luat misiunea în primire (interviul a fost realizat ladata de 17 februarie - n.a.), s-au instalat în FOB-urile pe carele au acolo, în Afganistan, îşi desfăşoară toate misiunile aşacum sunt planificate, fără niciun fel de disfuncţii.

—Vă propun ca, din Afganistan, să ne întoarcem înRomânia. Sunt unităţile din ţară care îşi desfăşoară activităţilenormale? Ce ne puteţi spune despre ele?

— La prima vedere, se pare că misiunea este orientatănumai spre Afganistan. Nu, din contră! În ţară sunt jumătatedin structuri, care desfăşoară pregătirea în conformitate cuPlanul cu principalele activităţi. Avem batalioanele de sprijin,avem batalioanele de artilerie, avem batalionul de sprijinlogistic, apoi mai sunt subunităţi – din batalioanele plecate înteatru – rămase în ţară, care s-au organizat pentru instruire,

deci activitatea de acasă este la fel de intensă ca şi cea dinteatrul de operaţii.

— Care sunt cele mai importante activităţi pe care Brigada2 Infanterie „Rovine” le va desfăşura în anul 2011?

— Avem o aplicaţie cu comandamentul brigăzii, suntLFX-urile cu batalioanele de artilerie antiaeriană la CapuMidia, artileria terestră la Botoşeşti-Paia – apoi, la revenireastructurilor din teatru, se va desfăşura programul de acomo-dare, timp în care se continuă programul pregătirii pentruluptă, iar în toamnă vom avea o aplicaţie cu întreaga brigadă.Deci sunt suficiente activităţi.

— Interviul va apărea în preajma Zilei Forţelor Terestre.Ce le uraţi militarilor noştri cu această ocazie?

— Înainte de a le face urările cuvenite cu această ocazie,vreau să subliniez că am avut fericita ocazie ca, anul trecut,atât Ziua Infanteriei cât şi Ziua Forţelor Terestre să se desfă-şoare la Craiova. Ţinând seama că, anul acesta, 23 aprilie esteîn preziua Sfintelor Paşti, le urez camarazilor noştri care seaflă în teatrele de operaţii să întâmpine Învierea Domnului înlinişte şi pace şi să se bucure de sărbătoare în tihnă, iar cole-gilor noştri care se găsesc în ţară şi-şi desfăşoară programulnormal de instruire, le doresc succes, să aibă parte de zilepline de bucurie şi fericire şi, de asemenea, să se bucure înlinişte de sărbătoarea noastră creştină. n

„Scorpionii” la ei acasăInterviu cu comandantul Brigăzii 2 Infanterie „Rovine”, general de brigadă dr. Emil Tudosie

Încă din luna decembrie, când primul dintre cele două batalioane de manevrăgenerate de Brigada 2 Infanterie „Rovine” a plecat în teatrul de operaţii, priviriletuturor s-au îndreptat spre ele, scăpând din vedere că brigada mai are şi alteunităţi rămase în ţară, care se instruiesc continuu şi au un rol la fel de importantîn „economia” apărării naţionale.


62 • APRILIE • 2011


La ceremonie a participat din partea eşaloane-lor superioare române o delegaţie a StatuluiMajor General, condusă de generalul de bri-

gadă Gheorghe Motoc, locţiitorul şefului J8, iar din parteaCombined Team Zabul au participat colonelul JamesBlakburn Jr., comandantul Regimentului 2 CavalerieStryker din SUA, colonelul Dorin Blaiu, locţiitorul coman-dantului Combined Team Zabul în perioada iunie-decem-brie 2010, precum şi colonelul Viorel Albăstroiu, ofiţer cea preluat începând cu data de 8 decembrie prerogativelede locţiitor al comandantului Combined Team Zabul. Deasemenea, administraţia guvernului afgan în teritoriu afost reprezentată de guvernatorul provinciei Zabul,Mohamad Ashraf Nasseri, şi locţiitorul şefului poliţiei pro-vinciale Zabul, colonelul Jallani Gholam.

După momentul predării misiunii din aria de respon-

sabilitate, colonelul Marian Cristurean, comandatulBatalionului 811 Infanterie "Dragonii Transilvani" din Dej,s-a adresat oficialităţilor prezente la eveniment : "Sper căprezenţa noastră, a "Dragonilor", în această zonă încinsădin Afganistan a adus o oază de linişte poporului afgan, orază de speranţă şi încredere în viitorul acestei ţări. Suntsigur că militarii care astăzi ne înlocuiesc, "ScorpioniiNegri", vor continua să îndeplinească dorinţa de pace şidemocraţie a poporului afgan". Comandantul Batalionului20 Infanterie "Scorpionii Negri", locotenent-colonelulClaudiu Sava, a mulţumit camarazilor dejeni pentru con-tribuţia acestora pe perioada celor şase luni de misiune,în efortul comun de a asigura un climat sigur şi stabilpopulaţiei afgane din regiunea Zabul, asigurându-i totoda-tă că vor fi parte integrantă din efortul aliat în recon-strucţia şi modernizarea regiunii în care acţionează.

La finalul ceremoniei, colonelul James Blakburn Jr. amenţionat în discursul său despre"Dragonii Transilvani" că: "Sunteţimilitari remarcabili, militari ce aţivenit într-o zonă instabilă, cumisiuni greu de îndeplinit, cu multeprovocări, dar cu profesionalism,curaj şi dăruire aţi reuşit să vă câş-tigaţi respectul nostru. Vă mulţu-mesc pentru tot ceea ce aţi făcutpentru aliaţii noştri, pentruCombined Team Zabul, de asemeneavă mulţumesc pentru tot ceea ce aţifăcut pentru poporul afgan. Suntmândru că am luptat alături de voi,iar ţara voastră trebuie să fie mân-dră de voi". La finalul discursuluile-a urat bun venit "ScorpionilorNegri" şi le-a dorit militarilor craio-veni să fie la înălţimea faptelor dearme ale camarazilor lor. n

Transfer de autoritate în provincia Zabul

Marţi, 7 decembrie, în Camp Apache din provincia Zabul a avut loc ceremoniatransferului de autoritate dintre Batalionul 811 Infanterie "Dragonii Transilvani"din Dej, batalion comandat de colonelul Marian Cristurean, şi Batalionul 20Infanterie "Scorpionii Negri" din Craiova, batalion comandat de locotenent-colonelul Claudiu Sava. Militarii dejeni au predat misiunea din zona deresponsabilitate aflată în provincia Zabul, misiune ce au executat-ope perioada a şase luni, începând cu luna iunie din acest an.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Vasile Fugaciu


2011 • APRILIE • 65


S peranţa că noul an care tocmai a sosit va fi multmai bun decât cel care a trecut ne dă puterea dea merge mai departe, cu fruntea sus, aşa cum ne

stă bine nouă, militarilor. Nici în această perioadă misiu-nile nu au fost neglijate şi mulţi dintre colegii noştri dincadrul Elementului de Comandă, Control şi Stat Major –Combined Team Zabul, precum şi din Batalionul 812Infanterie "Şoimii Carpaţilor" din Bistriţa şi dinBatalionul 20 Infanterie "Scorpionii Negri" din Craiova le-au executat în totalitate şi fără probleme, astfel încât latrecerea dintre ani ne-am bucurat cu toţii şi am ciocnitun pahar de şampanie – desigur, fără alcool – urându-ne"La mulţi ani!" şi dorindu-ne să revenim cu toţii sănătoşiacasă.

La ora când noi deja sărbătoream intrarea în noul an,familiile noastre încă se pregăteau pentru fericitul eveni-

ment, deoarece aici ora locală este cu două ore şi jumăta-te în avans faţă de cea din ţară. La ora 2.30, oraAfganistanului, gândurile noastre s-au îndreptat sprefamiliile şi prietenii noştri. Priveam spre cer şi ne gân-deam că şi ei fac acelaşi lucru, numai că ei admirau spec-tacolul artificiilor, în timp ce noi aveam deasupra doarstelele de pe cerul afgan.

După sărbătorirea evenimentului, fiecare dintre noi aintrat în camerele de odihnă, şi-a deschis laptopul perso-nal şi, timp îndelungat, până spre dimineaţă, am "vorbit"pe Internet cu cei dragi. Suntem siguri că şi familiilenoastre, ale celor plecaţi în teatrele de operaţii, s-aubucurat la trecerea dintre ani, la fel cum suntem sigurică primul lor gând a fost pentru cei aflaţi departe decasă. Cumpăna dintre ani este un moment festiv pentrufiecare, dar noi, militarii aflaţi în misiune, trebuie să nefacem datoria pe deplin. n

Cumpăna dintre ani,sub cerul înstelatal Afganistanului

Am trecut în noul an departe de ţară şi de cei dragi. Sărbătorile în teatrul deoperaţii din Afganistan nu sunt acele zile de sărbătoare pe care le ştim de acasă,cu forfota din magazine, cu agitaţia de pe străzi, şi care ne făceau pe noi să nebucurăm alături de cei dragi. Acea forfotă uşor agasantă acasă, dar careacum ne lipseşte atât de mult!


64 • APRILIE • 2011


În timpul întâlnirii,comandantulBatalionului 20

Infanterie "Scorpionii Negri" aprezentat o informare cu capabili-tăţile de acţiune ale unităţii, pre-cum şi misiunile ce urmează a fiexecutate în perioada imediaturmătoare.

După prezentarea comandan-tului de batalion, comandantulCombined Team Zabul a făcutcâteva precizări referitoare lascopul pentru care forţele aliatesunt prezente în această regiune,şi anume desfăşurarea şi executa-rea misiunilor în sprijinul popula-ţiei locale afgane pentru a reuşicâştigarea încrederii acesteia înacţiunile noastre. “Scopul final almisiunilor noastre aici este de areda Afganistanului securitatea şistabilitatea pentru o societatedemocratică" - a precizat colonelul James Blakburn Jr.De asemenea, locţiitorul comandantului CombinedTeam Zabul, colonelul Viorel Albăstroiu, l-a asiguratpe colonelul James Blakburn că: "militarii craiovenisunt pregătiţi pentru misiune şi că principalul obiec-tiv este acela de a acţiona în cadrul mandatului pen-tru poporul afgan".

După întâlnirea de la Batalionul 20 Infanterie"Scorpionii Negri", colonelul Viorel Albăstroiu,împreună cu echipa română din cadrul Elementului

de Comandă, Control şi Stat Major – Combined TeamZabul au vizitat Echipa de Consiliere şi Legătură detip Garnizoană din Qalat, comandată de maiorul IonelHamza, precum şi Echipa de Consiliere şi Legătură detip batalion nr. 1 – rotaţia a III-a, comandată de loco-tenent-colonelul Relu Neguţ. Cei doi comandanţi auprezentat programul de instruire şi pregătire a unită-ţilor militare afgane pe care le consiliază, dotarea cutehnică şi încadrarea cu personalul desemnat să men-torizeze activităţile de instruire, precum şi obiectivelepentru perioada următoare. n

O nouă provocare

Batalionul 20 Infanterie „Scorpionii Negri" se află la cea de-a doua mareprovocare pentru unitate, după misiunea „Antica Babilonia“ – Irak, din anul2005. Unitatea comandată de locotenent-colonelul Claudiu Sava, locţiitor alcomandantului de batalion pe timpul misiunii din Irak în 2005, a primit vizitaîn Camp Apache, a comenzii Elementului de Comandă, Control şi Stat Major –Combined Team Zabul, respectiv comandantul Combined Team Zabul,colonelul James Blakburn Jr. şi colonelul Viorel Albăstroiu, noul locţiitoral comandantului Combined Team Zabul.

Plutonier-adjutant Mihai OANE Foto: Mihai Oane


reprezintă bunul cel mai de preţ alcomunităţii. La un ceai tradiţionaloferit de bătrâni, ei au avut răgazulsă spună ce greutăţi întâmpină în a-şiduce traiul şi a le oferi copiilor celede trebuinţă, dorind să le mulţumeas-că în felul lor pentru ceea ce au făcutpentru ei. De asemenea, au discutatşi alte probleme ale comunităţii, cumar fi realizarea unei pompe de apă lamoscheea satului, care ar fi în benefi-ciul întregii comunităţi.

A doua echipă românească CIMICdin cadrul Combined Team Zabul,echipa Batalionului 20 Infanterie"Scorpionii Negri", condusă de loco-tenentul Dumitru Alin, a avut caobiectiv deplasarea în localităţile HajiAbdolsattar Kalay şi Fateh Shela.Această echipă a fost însoţită de mili-tari din cadrul Armatei NaţionaleAfgane şi de reprezentanţi aiGuvernului Republicii Islamice dinAfganistan. Scopul vizitei a fost acelade a se întâlni cu liderii localităţilorşi de a discuta problemele cu careaceste mici aşezări se confruntă. Lafinal, militarii români au oferit arti-cole de îmbrăcăminte de iarnă, încăl-ţăminte pentru copii şi aparate deradio.

A treia echipă a contingentuluiromânesc, formată din militari aidetaşamentului OMLT nr. 1 tip bata-lion, rotaţia a-III-a, au planificat şiorganizat de Crăciun o misiune"humanitarian aid drop" într-osuburbie a oraşului Qalat. Misiunea afost executată în cooperare cu milita-rii Kandakului (Batalionului) 5 logis-tic / Brigada 2 ANA (ArmataNaţională Afgană), unitate care estementorizată de militarii români. Înacest colţ uitat de civilizaţie, cartierulHerzari, situat în partea de NE a ora-şului Qalat, numit şi Oraşul Vechi,trăiesc aproape 900 de familii, înmajoritatea lor sărace, ducându-şitraiul de azi pe mâine, loc propiceforţelor militare insurgente să-şi des-făşoare activităţile de pregătire aactivităţilor teroriste şi racolare depersonal.

Numărul mare de copii care sufe-ră de pe urma acestui conflict deuzură, în plin proces de desfăşurare,face din această parte a oraşului uncolţ de suferinţă greu de imaginat.

Această misiune a avut dreptobiectiv distribuirea de îmbrăcămin-te, încălţăminte, alimente, rechizite

şcolare şi jucării populaţiei şi copiilordin zonă, după ce au fost identificatenevoile locuitorilor cu prilejul unei"shura" (adunări a bătrânilor), des-făşurată la sfîrşitul lunii noiembrie.

Comandantul patrulei, căpitanulStoica Claudiu, împreună cu locţiito-rul comandantului Kandakului 5,maiorul Qand Agha şi bătrânii satu-lui, au discutat despre nevoile strin-gente ale populaţiei, înlocuind glasularmelor cu glasul raţiunii. În acesttimp, sanitarul echipei, plt.adj.Pietroşeanu Cristian, împreună cusanitarul Kandakului 5, au executatad-hoc, la solicitatrea populatiei, unconsult medical, un prilej bun de aacorda primul ajutor pentru cazurilede urgenţă şi de a îndruma pe ceisuferinzi de afecţiuni cronice sămeargă la spitalele din zonă pentruîngrijiri medicale de specialitate.

În urma acestei întâlniri a fostevaluată situaţia existentă în localita-te, prin contactele directe, pe carecomanda OMLT şi a Kandakului 5 dinBrigada 2 ANA le-a avut în rândulpopulaţiei, iar obiectivul propus afost atins: au fost identificate necesi-tăţile populaţiei, necesităţi care vorface obiectul unor proiecte de inves-tiţii. Pentru demararea acestor pro-iecte, comandantul echipei româ-neşti, lt.col. Relu Sorinel Neguţ, şicăpitanul David Bogdan, ofiţerul res-ponsabil cu activitatea CIMIC, auîntocmit şi înaintat partenerilor dincoaliţie documentaţia necesară învederea construirii unui dispensar,achiziţionării unor servicii de salubri-zare a şanţurilor colectoare de pe

marginea comunicaţiilor şi a achizi-ţionării de materiale şi alimente carevor asigura o parte din lipsurile local-nicilor, materiale ce vor fi distribuitede militarii Kandakului 5 ANA cuocazia următoarelor întâlniri cu lide-rii locali.

În astfel de misiuni se duce o alt-fel de luptă, o luptă pentru câştigareaîncrederii fiecărui membru al comu-nităţii, iar pentru a-i convinge despreintenţiile tale bune de a veni în spri-jinul lor, ai nevoie de diplomaţie şimult tact, într-o lume cu obiceiuridiferite. Aici, în mijlocul populaţieicivile, se poate câştiga acest conflictdur, la nivelul omului de rând, greuîncercat de-a lungul timpului (să nuuităm că pe aceste meleaguri se ducrăzboaie de aproape 30 de ani), sepoate "negocia" soarta activităţilorinsurgente, aici, în interiorul aglome-rărilor urbane, unde militarii din for-ţele Coaliţiei desfăşoară acţiunilemilitare. De cele mai multe ori estemai bine să câştigi încrederea popu-laţiei, decât să anihilezi obiectiveinsurgente, care de regulă produc şipagube colaterale.

Prin acţiunile pe care militariiromâni le desfăşoară în comun cumilitarii armatei afgane, aceştia con-tribuie la creşterea pozitivă a încre-derii populaţiei locale în acţiuniledesfăşurate de forţele Coaliţiei, şi deasemenea în creşterea legitimităţiiacţiunilor reprezentaţilor GuvernuluiRepublicii Islamice în Afganistan, asi-gurând astfel tranziţia de la o societa-te măcinată de conflicte, la o societa-te democratică. n


2011 • APRILIE • 67



66 • APRILIE • 2011


Se spune că mai mult decât zâmbetul unuicopil nimic nu este mai valoros pe lume. Şiînclin să cred aceste cuvinte. Probabil că

nici echipa CIMIC a Batalionului 812 Infanterie "ŞoimiiCarpaţilor", condusă de căpitanul Adrian Coman, nu acrezut în aceste cuvinte, dar felul cum au fost ei întâmpi-naţi în localitatea Mahammad Afyal, districtul Shahjoy,din nordul provinciei Zabul, le-a schimbat cu totul opinii-le despre aceste locuri aride şi sărace, cum mai greu îţipoţi închipui.

Ca orice fel de misiune pe care eşti desemnat să oîndeplineşti, nici acţiunile de cooperare civil-militare nusunt deloc uşoare. Te pregăteşti până la amănunt, încercisă îţi controlezi emoţiile, stabileşti orice detaliu înainte dea pleca într-o zonă pe care o şti doar din ordinele primite

sau din hărţile care nu îţi pot stabili decât detaliile milita-re, cum ar fi coordonatele locului de desfăşurare sau căilede comunicaţie, dar felul oamenilor pe care îi vei întălni,modul lor de percepţie a prezenţei tale acolo este o enig-mă… Şi atunci te întrebi cum să faci ceva pentru ei caresă îi ajute sau să îi bucure, să le mai descreţească frunţilelor aspre şi bătătorite de clima dură şi neprietenoasă carestăpâneşte aceste ţinuturi parcă rupte de civilizaţie. Pe totcuprinsul acestei ţări oamenii par învinşi de prezent, desituaţia lor nesigură, cu pericole ce pândesc la tot pasul,dar cu toate acestea, când priveşti mai atent în adânculprivirii lor, îţi dai seama că totuşi ei iubesc viaţa, la fel canoi toţi.

Echipa CIMIC din cadrul Batalionului 812 Infanterie"Şoimii Carpaţilor" a identificat cu două luni în urmă unproiect ce ar fi îmbunătăţit spiritual viaţa acestei mici

comunităţi. Amplasareaunui panou solar de elec-tricitate pentru conectarealocalităţii la energie electri-că, şi în special pentrumoscheea comunităţii.Proiectul a fost demaratimediat ce au fost aprobatefondurile necesare realiză-rii acestuia, fondurile fiindsusţinute de partenerulamerican. Proiectul a fostînceput şi finalizat de mili-tarii români şi cu sprijinulîndeaproape al guvernato-rului local, Abdul Qayoum.

Sosirea militarilorromâni în acest mic sat afost o surpriză plăcută.Aceştia au fost întâmpinaţicu o bucurie nedisimulatăde bătrânii satului, care înfilozofia de viaţă a poporu-lui afgan, alături de copii

Sărbătorile de Iarnă în mijlocul populaţiei afgane

Măcinat de mai bine de un sfert de secol de războaie, Afganistanul, sprijinit deCoaliţia internaţională, încearcă să revină la o stare de normalitate. La efortulCoaliţiei internaţionale participă şi militarii contingentului românesc dislocatîn provincia Zabul, din sudul Afganistanului.


În Camp Lagman, generalul DavidPetraeus a participat la un briefing cutoţi factorii de decizie ai forţelor de

Coaliţie din provincia Zabul, undecolonelul Viorel Albăstroiu şi staff-ulCombined Team Zabul i-au prezentatsituaţia de securitate actuală din pro-vincie, evoluţia acesteia de la prelua-rea responsabilităţilor de cătreCombined Team Zabul de la mijloculanului trecut şi până în prezent. Deasemenea, generalul american a doritsă cunoască şi situaţia forţelor desecuritate a forţelor afgane din regiu-ne, modul de cooperare cu forţeleCoaliţiei şi progresele acestora pri-

vind preluarea responsabilităţilor desecuritate din provincie în viitor. Peparcursul dezbaterii, colonelul Viorel

Albăstroiu a prezentatcomandantului ISAF struc-tura de forţe a contingentu-lui românesc din provinciaZabul şi misiunile pe caremilitarii români şi ameri-cani din cadrul CombinedTeam Zabul le-au executatîn parteneriat cu forţele desecuritate afgane.

La finalul briefingului deinformare al comenziiCombined Team Zabul,generalul american David H.Petraeus aapreciat înmod deosebitefortulArmateiRomâne prinsuplimentareaforţelor româ-neşti cu încă

un batalion de manevrăîn provincie, sporindastfel efortul comun alCoaliţiei privind tranzi-ţia cât mai rapidă asocietăţii afgane către osocietate democratică.

În Cartea de Onoarea contingentului româ-nesc, generalul ameri-can David Petraeus amenţionat: „Mulţumescpentru efortul extraor-

dinar al forţe-lor româneştidin Afganistan,şi în mod spe-cial al celordin provinciaZabul. Este oonoare să luptalături de voi.Toţi româniiar trebui să fiemândri de tru-pele lor celuptă înAfganistan“.

Programulinspecţiei acontinuat cuvizitarea adouă obiectivedin capitalaprovinciei

Zabul, oraşul Qalat, acolo unde seaflă sediul Centrului de Coordonare aOperaţiilor din provincia Zabul, pre-cum şi Centrul de InstruireProvincială a poliţiei afgane dinregiune. La finalul acestei vizite,generalul David Petraeus a susţinut oconferinţă de presă pentru presalocală afgană, unde a prezentat rolulforţelor de Coaliţie din provincie,cooperarea forţelor internaţionale cuforţele naţionale de securitate dinprovincie, declarându-se optimist înprivinţa procesului de tranziţie pri-vind transferul responsabilităţilor dinprovincie, de la forţele ISAF către for-ţele de securitate afgane. n


2011 • APRILIE • 69



68 • APRILIE • 2011


G eneralul Petraeus a efectuat o vizită în zona deoperaţii de sud din Afganistan, luni, 17 ianua-rie, obiectivul principal fiind de a inspecta

regiunea coordonată de Comandamentul Regional de Sudde la Kandahar, ce are în responsabilitate şi provinciaZabul, unde se află dislocat contingentul românesc dincadrul Combined Team Zabul. Generalul David Petraeus afost însoţit, pe timpul inspecţiei, de comandantul

Comandamentului Regional de Sud, generalul-maiorJames Terry.

La sosirea în Camp Lagman, cei doi înalţi oficiali mili-tari au fost întâmpinaţi de locţiitorul comandantuluiCombined Team Zabul pentru operaţii NATO şi coman-dant al contingentului românesc dislocat în provinciaZabul, colonelul Viorel Albăstroiu, împreună cu toţicomandanţii militari români şi americani ce conduc unită-ţile din provincia Zabul.

Generalul David H.Petraeus,comandantul ISAF, în vizităla „Scorpioni“

În această săptămână, militarii români aflaţi în teatrul de operaţii din Afganistanau primit vizita celui mai înalt oficial militar din Afganistan – comandantulgeneral al Forţei Internaţionale de Asistenţă şi Securitate, generalul cu patrustele, David Howell Petraeus. Acesta s-a aflat la prima vizită în regiune de cânda preluat comanda ISAF, în luna iunie 2010, atunci când l-a înlocuit la comandăpe generalul Stanley McCrystal.



2011 • APRILIE • 71


B iserica este cea pe care întotdeauna românii auapreciat-o foarte mult, aceasta oferindu-le cre-dinţa în Dumnezeu şi liniştea sufletească, iar

Armata Română reprezintă cea mai solidă instituţie, încre-dere demonstrată prin seriozitatea ei, prin modul de orga-nizare, prin liderii ei devotaţi poporului român, prinhotărârea şi determinarea cu care reprezentanţii ei îşiîndeplinesc misiunile lor, atât în teatrele de operaţii, câtşi în misiunile din ţară unde participă în sprijinul popula-ţiei pe timpul calamităţilor, fie vară, fie iarnă, la misiunide salvare-evacuare şi sprijin medical, oferindu-le cetăţe-nilor României, în slujba căruia se află Armata Română,siguranţă şi respect.

Cele două instituţii acţionează împreună, atât în con-ştiinţa neamului românesc, cât şi în misiunile pe careRomânia şi le-a asumat în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.Aici, la mii de kilometri distanţă de casă, într-o ţară măci-nată de războaie, aici, unde trecutul nu vrea să te pără-sească, unde istoria încă îşi caută destinul ei, destinulunui popor războinic, ce nu oboseşte niciodată în a-şicăuta identitatea proprie, aici, Biserica Ortodoxă Românăeste alături de slujitorii ei.

Capela militară a FOB Lagman, provincia Zabul, adevenit neîncăpătoare în dimineaţa zilei de 20 februarie,atunci când preotul militar din cadrulBatalionului 20 Infanterie „ScorpioniiNegri”, Florin Mihalcea, a oficiat slujbade duminică pentru militarii româniiîncartiruiţi în această bază. PreotulMihalcea a oferit militarilor români liniş-tea sufletească de care aceştia aveaunevoie. Cuvintele lui Dumnezeu auzite întimpul slujbei au avut darul de a neîmbărbăta, fiind convinşi că acolo sus,cineva ne călăuzeşte paşii şi în acelaşitimp ne apreciază determinarea pe carenoi o dovedim în toate acţiunile noastre.

Se spune că cel care merge în numelelui Dumnezeu are toate şansele de izbân-dă în toate demersurile pe care le vaîntreprinde în folosul lui sau al semeni-lor săi, iar militarii români prezenţi

duminică la serviciul religios, şi nu numai, îşi doresc maipresus de orice să izbândească, să reuşească, să facă totulcât mai bine.

Prin izbăvirea sufletească pe care doar credinţa înDumnezeu ţi-o poate oferi, tu, militarul român, eşti con-vins că vei reuşi şi vei lăsa în urma ta ceva ce poate firemarcat şi poate dăinui pe vecie.

De ce credinţă şi onoare? Credinţa în Dumnezeu îldetermină pe militarul aflat la datorie în teatrul de opera-ţii din Afganistan sau la el acasă, să îşi execute misiunilecu responsabilitate, deoarece credinţa te face mai bun,mai respectuos, mai plin de compasiune faţă de semenultău. Misiunile umanitare şi sprijin medical, proiectele dedezvoltare a infrastructurii ce vin în sprijinul poporuluiafgan se fac cu suflet şi speranţa că acţiunea ta este bene-fică şi va aduce un dram de bucurie în mijlocul comunită-ţilor în care acţionezi.

Onoarea de a fi militar, reprezentând Armata Românăîn aceste ţinuturi uitate de timp, trebuie să caracterizezefiecare militar român aflat la datorie.

Eu cred că nu este întâmplător că încă o dată celedouă instituţii sunt cele mai apreciate de cetăţeniiRomâniei. Şi sunt convins că şi la următoarele sondaje deopinie pe care le voi citi voi vedea aceleaşi instituţii la locde frunte: Biserica şi Armata Română. n

Credinţă şi onoare

Nu demult, în mass-media din România era publicat un articol referitor la unsondaj de opinie privind încrederea românilor în principalele instituţii ale statuluiromân. Nu a fost o surpriză pentru mine să constat că primele două instituţiidin România în care românii au cea mai mare încredere sunt Biserica şiArmata Română.



70 • APRILIE • 2011


În prima parte a zilei, generalulromân a vizitat mai multe bazede operaţii înaintate din provin-

cia Zabul, acolo unde sunt încartiruiţi milita-rii din cele două batalioane de manevră, res-pectiv Batalionul 20 Infanterie "ScorpioniiNegri" şi Batalionul 26 Infanterie "ScorpioniiRoşii", precum şi campuri unde se află mili-tarii români din cadrul echipelor de consilie-re, legătură şi mentorizare, echipe ce instru-iesc şi consiliează structuri militare dinarmata naţională afgană.

Pe parcursul vizitei, generalul de brigadăLiviu Şerban a primit invitaţia generaluluimaior Said Jamaludin, comandantul Brigăzii2 ANA (Armata Naţională Afgană), unitateaflată în garnizoana Qalat, de a vedea sediulCentrului de operaţii militare din provincia Zabul, structu-ră ce coordonează misiunile armatei afgane din aceastăregiune, în parteneriat cu armata română şi armata ameri-cană. Generalul-maior Said Jamaludin a mulţumit oaspete-lui român declarând că: "sprijinul oferit de militariiArmatei Române unităţilor militare din cadrul Brigăzii 2ANA este esenţial pentru pregătirea militarilor noştri,având personal convingerea că instruirea pe care aceştia oprimesc de la militarii dumneavoastră este excelentă, aceas-ta contribuind decisiv la preluarea cât mai rapidă de cătreforţele de securitate afgane a responsabilităţilor de securi-tate din provincia Zabul. Vă mulţumim pentru tot ceea cefaceţi în provincia Zabul pentru poporul şi armata afgană."

De la sediul armatei afgane, delegaţia română s-a depla-sat la centrul ADT (Agribusiness Development Team), acolounde şeful echipei de dezvoltare agricolă pentru provinciaZabul, colonelul american Mark Lumpkin, a susţinut o pre-zentare despre rolul şi implicaţiile proiectelor de recons-trucţie şi dezvoltare, proiecte ce sunt dezvoltate în benefi-

ciul populaţiei şi societăţii afgane din sudul Afganistanului.La finalul zilei, comandantul contingentului românesc

din provincia Zabul şi locţiitor al comandantului CombinedTeam Zabul pentru operaţii NATO, colonelul ViorelAlbăstroiu, a prezentat o informare de ansamblu a activită-ţilor militarilor români din regiune, precum şi misiunile şioperaţiile viitoare ce se vor executa în parteneriat cu mili-tarii americani, şi misiunile de consiliere, pregătire şi men-torizare a unităţilor afgane din regiune.

Delegaţia Statului Major General a apreciat efortul mili-tarilor români în îndeplinirea cu succes a misiunii alăturide partenerii din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, în cadruloperaţiei ISAF, generalul de brigadă Liviu Şerban decla-rând: "Sunt onorat că am avut posibilitatea să mă convingla faţa locului de profesionalismul şi dăruirea voastră şi săînţeleg mai bine realitatea şi nevoile de viitor. Vă felicit sin-cer pentru ceea ce aţi realizat până în prezent şi vă dorescmult succes în continuare, asigurându-vă de tot sprijinul şisusţinerea din partea Statului Major General." n

Vizită de documentare a Statului Major General în provincia Zabul

Generalul de brigadă Liviu Şerban, şeful Direcţiei Planificare Strategică dinStatul Major General, alături de comandorul Costel Avrămescu, comandantulCentrului de Conducere Operaţională, au efectuat o vizită, miercuri, 26 ianuarieanul curent, contingentului românesc din cadrul Combined Team Zabul dislocatîn provincia Zabul, Afganistan. Scopul vizitei a fost acela de informare şidocumentare despre modul cum militarii români dislocaţi în teatrul de operaţiidin Afganistan îşi execută misiunile încredinţate.


să îşi dubleze contribuţia la războiul din Afganistan, prinadăugarea unui alt batalion de infanterie la rotaţiile lordin ultimii patru ani. Forţele române au dezvoltat patruEchipe Operaţionale de Mentorizare şi de Legătură care,în momentul de faţă, lucrează alături de forţele ArmateiNaţionale Afgane pentru a asigura securitatea poporuluiafgan. Aceste echipe predau, antrenează şi oferă sprijinpentru dezvoltarea unei forţe ANA autosuficiente şi profe-sioniste. Mult din această independenţă crescută poate fiatribuită parteneriatului cu soldaţii din Batalionul 1-4.

Diaz a spus că atunci când este vorba despre trupelesale şi cele ale forţelor române, chiar nu există nicio dife-renţă. De la început, plutoanele Batalionului 1-4 au ope-rat alături de forţele române împărţind comanda şi con-trolul fiecărei misiuni. Diaz a spus, de asemenea, că unadintre cele mai mari realizări obţinute de Batalionul 1-4este relaţia construită între forţele Statelor Unite şi celeale României.

"Vreau ca ei (soldaţii Batalionului 1-4 - n. trad.) săplece de aici ştiind că au făcut parte din ceva special, căprin contribuţia lor i-au împuternicit pe parteneri; nunumai pe români, ci şi pe afgani", a mai spus Diaz.

Această moştenire a cooperării şi lucrului în echipă pecare o lasă în urmă soldaţii Batalionului 1-4 este ceea ceDiaz speră să fie păstrată ca amintire. Acest concept departeneriat, consideră Diaz, va fi transmis şi încurajat decătre soldaţii săi către alţi parteneri, în măsură a se dez-volta şi a deveni lideri de-a lungul carierei lor militare. n


2011 • APRILIE • 73

BATALIONUL 1-4


72 • APRILIE • 2011

BATALIONUL 1-4

C onform celor spuse de locotenent-colone-lul Eliud Diaz, locţiitorul TF (Grupare deForţe) Hawks, parteneriatul a început în

2006, cu un grup de forţe român, de mărimea unuibatalion, şi cu un contingent al Statelor Unite, demărimea unei companii. În timp, unitatea 1-4 infan-terie şi-a intensificat rolul, mărind efectivele şi for-ţele de sprijin.

"Această misiune care acoperă o perioadă depatru ani a crescut foarte mult capacităţile omologi-lor români", a spus Diaz. "I-a încurajat la un nivelstrategic mai ridicat, până la punctul în care şi-audorit să angajeze mai multe forţe pentru misiune. Afost o plăcere pentru noi să împărţim această expe-rienţă cu românii, ei au parcurs un drum lung încapacitatea lor de a opera independent", a maiadăugat Diaz.

Forţele române şi-au asumat un rol de conduce-re mai mare în cadrul misiunii ISAF, cu unul dintrebatalioanele române servind ca principal efort pen-tru forţele ISAF în provincia Zabul. De fapt, forţeleromâne sunt singurele forţe cărora NATO le-a cerut

Batalionul de Infanterie 1-4lasă ca moştenire lucrul în echipă

După patru ani de desfăşurări de trupe pe perioade de câte şase luni, soldaţiiBatalionului I, Regimentul 4 Infanterie din armata americană şi-au încheiatmisiunea în Afganistan. În timp ce Batalionul 1-4 îşi reorientează efortul asupra

rolului principal ca forţe în opoziţiepentru unităţi pregătite să sereîntoarcă la Centrul de PregătireMultinaţională Comună dinHohenfels, Germania, fraţii lorromâni din Zabul s-au implicat maiputernic şi mai activ în misiuneadin Afganistan.

Sergent Jerry WILSONTraducere şi adaptare: maior Oliver ANGHEL

Foto: Specialist Grenier

Foto: Specialist Grenier

Foto: Cpt. Timothy A. Dudley

altele, în total un număr de peste 5400 de misiuni, majoritatea dintreacestea fiind executate în comun cuforţele de securitate afgane."Dragonii" şi-au îndeplinit cu succesmisiunea asumată, fiind apreciaţi atâtde partenerii americani, cât şi de

conducerea Ministerului ApărăriiNaţionale.

"În urmă cu şapte luni, pe acestplatou, promiteam că ne vomîndeplini misiunea şi că ne vomîntoarce acasă în siguranţă.Deviza batalionului nostru,«Soarta îi favorizează pe ceicurajoşi», se dovedeşte şi acumadevărată", spunea comandantulbatalionului, colonelul MarianCristurean, în discursul său,amintind că Afganistanul estedescris, în genere, ca fiind un"loc al lacrimilor şi suferinţelor",

unde "inamicul perfid" este foartebine dotat, iar situaţiile la limită auvizat în nenumărate rânduri siguran-ţa fizică a militarilor clujeni aflaţi îndeşert. Acel deşert care, şi în acestan, şi-a cerut tributul: în octombrie,doi militari români – sublocotenentulpost-mortem Marius Florin Sfecheş şi

sublocotenent post-mortem CristianPetru Filipau – au murit în urma unui

atac cu dispozitivexploziv improvi-zat asupra vehicu-lului Humvee încare se aflau. Eifăceau parte dinBatalionul 812Manevră "ŞoimiiCarpaţilor", dinBistriţa, şi s-auaflat în teatru înacelaşi timp cumilitarii dejeni.

StructurilesubordonateCombined TeamZabul sunt formatedin contingentul

naţional românesc şi forţele america-ne, specializate în operaţii de contra-insurgenţă. Forţele româneşti sunt

reprezentate de Batalionul 811Manevră "Dragonii Transilvani",Batalionul 812 Manevră "ŞoimiiCarpaţilor" (aflaţi încă în Afganistan),Echipele Operaţionale de Consiliere şiLegătură (OMLT) tip Batalion nr. 1 şinr. 2, OMLT tip Garnizoană, OMLT tipBatalion de Sprijin de Luptă.

Efectivele româneşti în Afganistan autotalizat peste 1 400 ofiţeri, maiştrimilitari şi subofiţeri. Este pentruprima dată când o mare unitate dincadrul Forţelor Terestre Române, res-pectiv Brigada 81 Mecanizată, a gene-rat un modul românesc din cadrulunui comandament multinaţionalîntrunit, alături de principalele forţede manevră - Batalioanele 811 şi 812Manevră.

Batalionul 811 Infanterie esteprima unitate din Armata Românieicare a fost dislocată într-un teatru deoperaţii asiatic. A participat la misiu-nea "Antica Babilonia" în Irak pentruprima dată în anul 2003, iar pe ceade-a doua a executat-o timp de şaseluni, în perioada 2006 şi 2007. Unnumăr însemnat de ofiţeri şi subofi-ţeri şi-au perfecţionat pregătirea pro-fesională prin cursuri în SUA,Canada, Olanda, Norvegia şi Cehia. n


2011 • APRILIE • 75

BATALIONUL 811 INFANTERIE


74 • APRILIE • 2011


La ceremonial au fost prezenţi şefulStatului Major al ForţelorTerestre, generalul-locotenent dr.

Dan Ghica-Radu, locţiitorulşefului Statului Major General pentru operaţii şiinstrucţie, generalul-maior dr. Valeriu Nicuţ,comandantul Diviziei 4 Infanterie "Gemina",generalul de brigadă dr. Avram Cătănici,comandantul Garnizoanei Dej, generalul de bri-gadă Ioan Mureşan, comandantul Brigăzii 81Mecanizată, generalul de brigadă dr. Petre DanGrecu, comandantul contingentului naţional şilocţiitor al comandantului Combined TeamZabul pentru Operaţii NATO, colonelul DorinBlaiu, comandantul Batalionului 811 Manevră"Dragonii Transilvani", colonelul Ioan-MarianCristurean, invitaţi din Ministerul ApărăriiNaţionale, administraţia publică locală şi jude-ţeană, reprezentanţi ai instituţiilor dejene, militari activişi în rezervă şi, mai ales, familiile, rudele şi prietenii mili-tarilor sosiţi de pe meleagurile afgane. Serviciul religios afost oficiat în prezenţa PS Episcop Vasile Someşanul.

În luna mai a acestui an, când cei peste 600 de militariau plecat în teatrul de operaţii din Afganistan, la festivita-

tea prilejuită de eveniment, unul dintre mesajele de încu-rajare a fost: "Mergeţi cu bine şi va întoarceţi cu bine!"Joi, toţi militarii dejeni au raportat: "Misiune îndeplini-tă!". Toţi s-au întors cu bine acasă. Miltarii au desfăşuratîn Afganistan, în provincia Zabul, misiuni de protecţie aforţei, misiuni de patrulare pe autostradă, posturi deobservare, misiuni CIMIC, escortă VIP, escortă convoi şi

"Dragonii Transilvani" s-au întors acasă

În cazarma de pe Dealul Florilor din Dej a avut loc joi, 23 noiembrie,ceremonialul de repatriere din teatrul de operaţii Afganistan a militarilordin Batalionul 811 Manevră "Dragonii Transilvani".

Colonel Dragoş ANGHELACHE Foto: Emil Moritz


76 • APRILIE • 2011


La festivitate au participat comandorul CostelAvrămescu, comandantul Centrului deConducere Operaţională, şi colonelul Viorel

Albăstroiu, locţiitorul comandantului Combined TeamZabul pentru operaţii NATO, iar din partea armatei ameri-cane a fost prezent la eveniment locotenent-colonelulOmar Jones, comandantul Batalionului 2-2/ Regimentul 2Cavalerie Stryker. Din partea autorităţilor afgane au parti-cipat locţiitorul guvernatorului provinciei Zabul, GulabShah Alikhail, şi şeful poliţiei provinciale Zabul, colonelulJallani Gholam.

Militarii bistriţeni au predat aria de responsabilitatedin districtul Shajoy, provincia Zabul, către militarii craio-veni, după şase luni deefort susţinut.

La finalul ceremoniei,comandorul CostelAvrămescu a mulţumitmilitarilor bistriţeni, înnumele ministrului apără-rii naţionale din Româniaşi a şefului Statului MajorGeneral, pentru determi-narea şi profesionalismuldovedite în cele şase lunide misiuni într-o zonăpericuloasă:

"Efortul şi rezultatelela cel mai înalt nivel almilitarilor români dincadrul Batalionului 812Infanterie <ŞoimiiCarpaţilor> din Bistriţa audus la îndeplinirea misiu-

nii cu succes. Doresc să mulţumesc tuturor partenerilornoştri din Coaliţia internaţională pentru spijinul de încre-dere acordat forţelor româneşti pe timpul executăriimisiunii, precum şi autorităţilor locale din provincie,deoarece fără suportul dumneavoastră militarii români nuşi-ar fi îndeplinit misiunea la cel mai înalt nivel. <ŞoimiiCarpaţilor> se vor întoarce în ţară plini de glorie, onoareşi demnitate pentru ceea ce au realizat aici. Sunt mândrude voi şi de ceea ce aţi făcut pentru poporul şi societateaafgană.

<Scorpionii Roşii> vor avea o sarcină dificilă în înde-plinirea misiunii încredinţate şi vă doresc din inimă multnoroc, iar la finalul misiunii dumneavoastră să puteţi afir-ma cu tărie: <Misiune îndeplinită!".n

"Şoimii Carpaţilor" au predat ştafeta în Afganistan

Ceremonia transferului de autoritate dintre Batalionul 812 Infanterie"Şoimii Carpaţilor" din Bistriţa, comandat de locotenent-colonelul Cornel Scurt,şi Batalionul 26 Infanterie "Scorpionii Roşii" din Craiova, comandat de locotenent- colonelul Dan Ionescu, s-a desfăşurat vineri, 4 februarie, în Camp Bullarddin provincia Zabul, Afganistan.

Maior Oliver ANGHEL Foto: Plutonier-adjutant Mihai Oane


2011 • APRILIE • 77

OPERATIONAL MENTORING AND LIAISON TEAM

C eremonia transferului de autoritate dintre deta-şamentul OMLT (Operational Mentoring andLiaison Team), tip batalion, rotaţia a III-a,

comandat de locotenent-colonelul Sorinel-Relu Neguţ şidetaşamentul OMLT, tip batalion, rotaţia a IV-a, comandatde locotenent-colonelul Corneliu Vişan, a avut loc în datade 10 februarie, în Camp Apache din provincia Zabul,

Afganistan.Pe

perioada aşase luni demisiune, ceiaproximativ30 de mili-tari dincompune-rea detaşa-mentuluiOMLT, tipbatalion,

rotaţia a III-a, au desfăşurat activităţi de instruire şi consi-liere a militarilor Kandakului (batalion) nr. 5 din cadrulBrigăzii 2 ANA (Armata Naţională Afgană).

La ceremonie au participat colonelul Nicolae Popescu,reprezentantul Centrului de Conducere Operaţională,colonelul James Blackburn, comandantul Combined TeamZabul şi colonelul Viorel Albăstroiu, locţiitorul comandan-

tuluiCombinedTeam Zabul pentru operaţii NATO.

Din partea autorităţilor afgane a participat guvernato-rul provinciei Zabul, Mohamad Ashraf Nassery, şi şefulpoliţiei provinciale Zabul, colonelul Jallani Gholam. Lafinalul ceremoniei, colonelul Nicolae Popescu a mulţumitîn numele ministrului apărării naţionale şi a şefuluiStatului Major General, militarilor din detaşamentulOMLT, tip batalion, rotaţia a III-a, pentru determinarea şiprofesionalismul dovedite în cele şase luni de misiuniîntr-o zonă periculoasă şi le-a urat militarilor din cadrulOMLT, tip batalion, rotaţia a IV-a, mult succes, iar la fina-lul celor şase luni de misiune să raporteze ca şi colegii lorpe care îi înlocuiesc astăzi: „Misiune îndeplinită!”. n

S-a efectuat rotirea detaşamentelor OMLT tip batalion în Afganistan

Ceremonia transferului de autoritate dintredetaşamentul OMLT (Operational Mentoring andLiaison Team), tip batalion, rotaţia a III-a,comandat de locotenent-colonelul Sorinel-ReluNeguţ şi detaşamentul OMLT, tip batalion,rotaţia a IV-a, comandat de locotenent-colonelul Corneliu Vişan, a avut loc în datade 10 februarie în Camp Apache, din provinciaZabul, Afganistan.

Maior Oliver ANGHEL Foto: Mihai Oane

misiunea. În mesajul ministrului s-amai arătat că succesul militarilornoştri a depins în mare măsură şi desusţinerea celor veniţi astăzi la cere-monial, aducându-se mulţumiricomandantului batalionului, locote-nent-colonelul Cornel Scurt, pe ume-rii căruia a stat o mare responsabili-tate, şi tuturor celor care au slujitţara sub Drapelul de luptă al tinereidar prestigioasei unităţi de luptă.Generalul-maior Ştefan Dănilă s-aîntâlnit apoi cu membrii familiilormilitarilor căzuţi în luptă şi ai celorrăniţi. Ceremonialul s-a încheiat cudefilarea militarilor reveniţi dinmisiune.

După defilare, trei dintre militariisosiţi din misiune au avut amabilita-tea să ne spună câteva cuvinte des-pre activitatea lor în teatrul de ope-raţii. Sublocotenentul AndreeaPomian este comandant pluton arun-cătoare 120 mm şi a fost la prima samisiune în teatru. Referindu-se laAfganistan, ea a spus că „este un locpericulos, dar cariera necesită acestsacrificiu. Pentru a avansa şi pentrua avea o carieră lungă în armată, înmomentul de faţă este nevoie şi de omisiune. Nu credeam că va fi aşa, afost puţin schimbat faţă de ce a fostîn pregătire, dar datorită pregătiriibune, am făcut faţă cerinţelor dinteatru. Condiţiile de viaţă au fost

diferite faţă de condiţiile de pre-gătire şi lipsa familiei a fost cevadiferit de pregătire, pentru că unaeste să lipseşti trei săptămâni deacasă şi alta este să lipseşti şaseluni de zile, chiar dacă comunica-rea cu familia a fost destul debună.” Tot la prima misiune într-un teatru de operaţii a fost şi ser-gentul Minuţ Ene, care a fost aju-tor comandant de grupă şi topcover. Din punctul său de vedere,misiunea din Afganistan a fostfoarte grea, „cu multe provocări,peste care am trecut cu brio. Topcover implică multă seriozitate,trebuie să avem grijă de armelenoastre, să le întreţinem, pentrucă depindem de ele în război.Mi-am dat seama că Afganistanuleste o ţară foarte săracă, cu opopulaţie needucată şi cu familiinumeroase. Dar, în acelaşi timp,cu credinţe puternice. M-a impre-sionat că populaţia afgană opreamaşinile de dimineaţă, la apus, se

rugau... chestia asta m-a impresionat,credinţa lor.”

Plutonierul Aurel Mânecan faceparte din veteranii batalionului, elaflându-se la a şaptea misiune într-unteatru de operaţii, de această dată caşi comandant grupă infanterie. El aparticipat şi în Bosnia, şi în Irak, şi înAfganistan. Însă, cum nicio misiunenu seamănă cu alta, şi aceasta a avutspecificul ei. „A fost o misiune cu ungrad de periculozitate puţin maimare decât la celelalte dar, ţinândcont de experienţa batalionului acu-mulată la misiunile anterioare, şi depregătirea de care am beneficiatînainte, nu s-a pus problema, astfel

încât am ieşit cu brio din aceastămisiune.”

În alocuţiunea sa, comandantulBatalionului 812 Manevră „ŞoimiiCarpaţilor”, locotenent-colonelulCornel Scurt, adresa familiilor mulţu-miri pentru sprijin şi îşi exprimamândria că a avut sub comandăoameni cum sunt locuitorii ŢăriiBistriţei şi Năsăudului, care au făcutcelebru numele zonei în Afganistan,Irak, Angola sau Balcanii de Vest prinfaptele de arme ale unor bărbaţicărora nu le lipseşte curajul şi devo-tamentul faţă de valorile în care cre-dem. Bărbaţi care s-au aflat şase lunideparte de familie, şase luni în căta-rea inamicului, şase luni în misiuniîndeplinite cu succes (3 000 demisiuni, acoperind o gamă largă deactivităţi, de la misiuni specifice ope-raţiilor de contrainsurgenţă, până lacele de escortă şi recunoaştere).Pentru presa militară, dumnealui aprezentat o scurtă concluzie asupramisiunii: „La acest moment considercă putem să raportăm: «Misiune înde-plinită!». «Şoimii Carpaţilor» s-auîntors din nou acasă. Din punctulmeu de vedere, cu sarcinile care ne-au fost stabilite - îndeplinite.Momentul decorării Drapelului deluptă este un moment înălţător, este– consider eu – semnul recunoaşteriieforturilor pe care militariiBatalionului 812 le-au depus în celemai fierbinţi locuri de pe glob, iarfaptul că a fost decorat după aceastămisiune în teatrul de operaţiiAfganistan consider că este, de ase-menea, recunoaşterea modului încare militarii Batalionului 812 şi-auîndeplinit misiunea.” n


2011 • APRILIE • 79

Batalionul 812 infanterie


78 • APRILIE • 2011

Batalionul 812 infanterie

La ceremonial au partici-pat şeful Statului MajorGeneral, generalul-

maior Ştefan Dănilă, şeful StatuluiMajor al Forţelor Terestre, generalulde brigadă Ariton Ioniţă, comandan-tul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”,generalul de brigadă Dumitru Scarlat,comandantul Brigăzii 81 Mecanizată,generalul de brigadă Dan FlorinGrecu, reprezentanţii autorităţilorlocale şi invitaţi ai unităţilor dincadrul Sistemului Naţional deApărare din judeţul Bistriţa-Năsăud.Cu toate că vremea a fost nepriete-noasă, frigul pătrunzător şi ninsoareaabundentă nu i-a oprit pe membriifamiliilor şi pe prieteni să vină înnumăr mare pentru a asista la festivitatea întoarcerii„Şoimilor Carpaţilor” de pe meleagurile afgane.

Ceremonialul a început cu trecerea formaţiei în revistăde către şeful Statului Major General, după care coman-dantul Batalionului 812 Infanterie, locotenent-colonelulCornel Scurt, a ordonat efectuarea apelului solemn. Primiicare au fost strigaţi la apel au fost locotenenţii post-mor-tem Marius Florin Sfecheş şi Cristian Petru Filip, la caremilitarii din formaţie au răspuns: „Căzut la datorie”.Pentru plutonierul Vasile Zbâncă şi pentru caporalulAngel Paul Ilovan, camarazii lor au răspuns: „Rănit înluptă”.

Un moment aparte în cadrul ceremonialului l-a consti-tuit decorarea Drapelelor de luptă ale Batalioanelor 811 şi812 Infanterie care, prin Decret prezidenţial, au primitOrdinul Naţional pentru Merit cu însemne pentru militari,în grad de ofiţer, care este al treilea ordin naţional înierarhia decoraţiilor pe timp de pace şi al patrulea înierarhia decoraţiilor militare pe timp de război.

Referindu-se la acest eveniment, comandantulBatalionului 811 Infanterie, locotenent-colonelul SeverZanc, a rememorat emoţia cu care, în urmă cu două luni,a raportat în faţa celor prezenţi: „Misiune îndeplinită!”,

adăugând că misiunile care au revenit celor două bata-lioane au fost executate cu maximum de seriozitate, dove-dind profesionalismul tuturor militarilor prezenţi în tea-trul de operaţii. „Cuvintele de apreciere şi de mulţumirevenite din partea oficialităţilor politico-militare afgane,ale liderilor de Coaliţie, precum şi din partea conduceriipolitico-militare a României demonstrează că efortuldepus a fost meritoriu, iar decorarea pentru a doua oarăa Drapelului de luptă al unităţii nu face decât să întăreas-că faptul că suntem o forţă credibilă, ajunsă la maturita-tea profesională” - a adăugat locotenent-colonelul Zanc.

Şeful Statului Major General, generalul-maior ŞtefanDănilă, s-a adresat familiilor îndurerate ale sublocotenen-ţilor post-mortem Filip şi Sfecheş, şi i-a asigurat că perso-nalul din Statul Major General este alături de dumnealorşi că cei doi eroi vor rămâne în memoria noastră şi vor fiapreciaţi aşa cum se cuvine. De asemenea, a declarat căsunt alături de răniţii din teatrul de operaţii şi de familii-le lor şi speră să revină cât mai curând acasă. În continua-re a dat citire mesajului ministrului apărării naţionale,Gabriel Oprea, prin care militarii bistriţeni au fost întâm-pinaţi cu un călduros: „Bine aţi venit acasă!” şi li s-auadus mulţumiri pentru modul în care şi-au îndeplinit

Din nou acasă

Ceremonialul de repatriere a militarilor din Batalionul 812 Infanteriecare au acţionat în teatrul de operaţii din Afganistan s-a desfăşurat miercuri,23 februarie, la sediul unităţii din Bistriţa.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Dan Boban

Foto: Dan Boban

Foto: Daniel Nistor

Foto:Daniel Nistor

• Performanţa, de la teoriela practică p. 82

Plutonier-major lucian iriMia În perioada 15-19 noiembrie 2010, în garnizoanaFocşani s-a desfăşurat concursul „Subofiţerul/soldatul anului 2010”, etapa pe Statul Major alForţelor Terestre. Competiţia urmăreşte săevidenţieze calităţile individuale ale luptătorului,specialistului şi liderului militar, capabil săconducă, să instruiască şi să motiveze personaluldin subordine.

• Din Qalat, Afganistan, a transmismaistru militar Radu Mureşan p. 84

Maistru militar radu MureŞan „Bună ziua România, Bună dimineaţa Cluj, Bunăziua Craiova, Bună ziua Iaşi, Bună seara Timişoara,din Qalat, Afganistan, are onoarea să vă salutemaistrul militar Radu Mureşan, din cadrul structuriide relaţii publice a elementului de comandăcontrol şi stat major Combined Team Zabul.”Acesta a fost salutul pe care l-am auzit în fiecaresăptămână, timp de aproximativ şase luni, îna doua parte a anului trecut, în cadrulcorespondenţelor din emisiunile radio alearmatei, transmise pe posturile de radio teritorialeşi pe Radio România Actualităţi.

• Acolo, în „gaşca” de soldaţi,am simţit o echipă p. 87

Colonel Dragoş anGHelaCHe Asemenea societăţii în care trăim, nici breaslajurnaliştilor nu este, în întregime, foarte încântatăde instituţia numită Armată. Unii au resentimenteîn urma propriilor experienţe cazone, iar alţii pebaza celor auzite de la „veterani” (folclorulostăşesc circulă printre tineri, iar faptele, pentrumai mult „dramatism”, sunt amplificate o datăcu lăsarea la vatră).

• Adaptabilitate şi flexibilitate înpregătirea militarilor afgani p. 90

Plutonier-adjutant Mihai oane Interviu cu locotenent-colonelul Sorin Neguţ,comandantul Echipei Operaţionale de Consiliereşi Legătură nr.1 de tip batalion, rotaţia a III-a.

• Paşii spre succes:Eleva Diana Bâlc, prima admisă înclasa a IX-a la Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul” p. 92

Daniela filiMonProfesor Marinela MarinCaŞ

Deciziile ocupă un loc important în viaţa noastrăde zi cu zi, fiind cea mai importantă cheie îndrumul spre succes, aducându-ne bucurie şiemoţie în viaţă. În loc să trăim povestea altcuiva,este necesar să ne trăim propria poveste, iaracest lucru este posibil prin alegerile pe care lefacem, deciziile pe care le luăm. Există alegericare ne schimbă viaţa, de asta suntem convinşifiecare dintre noi.

OO aa mm ee nn ii ss uu bb aa rr mm ee

psihică la condiţii atmosferice grele,de altfel destul de cunoscute acesto-ra.

Câştigători la categoria „Subofiţe -rul anului 2010” din Forţele TerestreRomâne au fost următorii: locul I –plutonier-major Viorel Fratoştiţeanudin Batalionul 26 Infanterie „NeagoeBasarab”, locul al II-lea – sergentCristian Zota din Brigada 9Mecanizată „Mărăşeşti”, locul al III-lea – plutonier Constantin Bocanceadin Batalionul 30 Vânători de Munte„Dragoslavele”. De remarcat faptul căşi în acest an câştigătorul competiţieiprovine din aceeaşi unitate ca şiînvingătorul de anul trecut, plutonie-rul-major Florea Sas, din Batalionul26 Infanterie „Neagoe Basarab”.

Câştigători la categoria „Soldatulanului 2010” din cadrul ForţelorTerestre Române au fost: locul I –caporal Ovidiu Toderici dinBatalionul 191 Infanterie „ColonelRadu Golescu”, locul al II-lea – capo-ral Liviu Paraschiv din Batalionul 228Apărare Antiaeriană, locul al III-lea –caporal Tiberiu Fabro din Batalionul2 Infanterie „Călugăreni”. De aseme-nea, trebuie specificat efortul gazde-lor, militarii din Brigada 282Infanterie Mecanizată „UnireaPrincipatelor”, care au reuşit să asi-gure toate condiţiile participanţilor şibunei desfăşurări a concursului.

„Mă bucur pentru premiul câşti-gat şi, în acelaşi timp, sunt fericit căam reuşit să continui performanţapredecesorului meu şi să păstrămCupa «Subofiţerul anului» în cadrulBatalionul 26 Infanterie. A fost unconcurs în adevăratul sens al cuvân-tului, greu, dar din care am învăţat

multe. Nu numai eu, ci toţi partici-panţii”, a declarat plutonierul-majorViorel Fratoştiţeanu.

„La etapa pe Divizia 4 Infanterieam ocupat locul al II-lea. Aici am reu-şit să fiu primul. Sunt fericit şi spersă continui să mă pregătesc. Nu a fostuşor, toţi militarii participanţi au fostbine pregătiţi. Am rămas prieten cumulţi dintre ei şi sper să ne mai reve-dem. Sincer, mă gândesc să devinsubofiţer şi sper ca acest premiu săconteze mult în CV-ul meu”, a afir-mat caporalul Ovidiu Toderici.

Premiile le-au fost înmânate câşti-gătorilor de către generalul de briga-dă dr. Florinel Damian, la CerculMilitar Focşani. Fundaţia „SfântulMare Mucenic Gheorghe, Purtătorulde Biruinţă” a fost alături de câştigă-tori, acordând premii în bani învin-gătorilor la etapa pe divizie şi laetapa pe forţele terestre, în cadrulprogramului „Cel mai bun dintre ceibuni”. Un efort foarte apreciat decătre participanţi. În discursul său,preşedintele fundaţiei, generalul-locotenent (r) Neculai Băhnăreanu, amulţumit participanţilor, i-a felicitatpe câştigători şi a prezentat pe scurtactivitatea şi realizările fundaţiei.

În alocuţiunea de încheiere acompetiţiei, generalul de brigadădr. Florinel Damian le-a mulţumitparticipanţilor pentru activitatea lorîn timpul concursului, i-a felicitat pecâştigători şi a transmis mesajul şefu-lui Statului Major al Forţelor Terestrecu ocazia închiderii concursului.

„Concursul «Subofiţerul/ soldatulanului 2010» este o activitate com-plexă, cu un puternic caracter prac-tic-aplicativ, în care fair-play-ul şi

dorinţa de a învinge sunt pe primelelocuri. S-au demonstrat aptitudini şideprinderi în cunoaşterea şi mânui-rea armamentului, rezistenţă fizică şipsihică, cunoaşterea legilor şi regula-mentelor militare şi s-au evidenţiattrăsături de leadership. Le mulţumimcomandanţilor noştri pentru sprijinulacordat în desfăşurarea acestei com-petiţii la toate nivelurile şi sper săavem în câştigători nişte modele pen-tru tinerii soldaţi şi subofiţeri”, adeclarat consilierul şefului StatuluiMajor al Forţelor Terestre, plutonie-rul-adjutant Alexandru Cimpoca.

Subofiţerii, gradaţii şi soldaţii par-ticipanţi au demonstrat o tărie decaracter exemplară, o dorinţă de acâştiga, şi au fost motivaţi în a per-forma. Ce rămâne după un astfel deconcurs? Fair-play-ul, cunoştinţeleacumulate în pregătire, o creştere aresponsabilităţii personale, o înţele-gere a rolului militarului pe funcţiaîn care este încadrat, acestea toate înmomente dificile pe care le trăiescacum militarii. n

O AMEN I SUB AR ME

2011 • APRILIE • 83

SuBofiŢerul/SolDatul anului

P rin complexitatea probelor, concursul „Subofiţerul/ soldatul anului”devine de la an la an din ce în ce mai apreciat de participanţi.Organizat şi condus de subofiţeri, cu sprijinul şi încrederea acordată

de comandanţi, competiţia doreşte alegerea unui exemplu al noului model desubofiţer şi soldat. Aceştia trebuie să fie în măsură să fie pregătiţi, apţi oricândde acţiune, dar în acelaşi timp să poarte România în suflet, iar onoarea şi disci-plina să le fie un mod de viaţă.

La startul întrecerii de la Focşani s-au aliniat 34 de subofiţeri şi gradaţivoluntari. Preşedintele comisiei de evaluare a fost locţiitorul şefului StatuluiMajor al Forţelor Terestre, generalul–ma ior dr. Mircea Savu, iar membrii comi-siei au fost reprezentanţi din Secţia Instrucţie şi Doctrină din cadrul SMFT, dinComponenta Operaţională Teritorială, din Structura de Resurse, precum şi sub-ofiţeri consilieri ai şefului SMFT şi ai comandanţilor Diviziilor 1, 2 şi 4Infanterie.

Concursul a fost deschis de generalul de brigadă dr. Florinel Damian, comandantul garnizoanei Focşani. Competiţiaa debutat cu evaluarea cunoştinţelor de limba engleză la Centrul Secundar de Învăţare al Limbii Engleze găzduit deBrigada 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza”. S-a susţinut un test de plasament conform metodologiei de aplicare (ALCPT).

Competiţia a continuat în cadrul Brigăzii 282Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”. S-adesfăşurat proba teoretică ce a implicat rezolvareaunui alt test, alcătuit din 50 de întrebări dinbibliografia stabilită anterior în concurs, şi care acuprins majoritatea instrucţiunilor şi manualelorpe care trebuie să le cunoască orice militar dinForţele Terestre. A urmat apoi evaluarea la educa-ţie fizică militară, pe baza sportivă a clubului CSMFocşani. Şedinţa de tragere cu armamentul dindotare, la punctaj, a avut loc în poligonul de tra-gere al garnizoanei Focşani. În cadrul concursului,subofiţerii au prezentat un eseu având ca subiectdisciplina militară. Această probă a implicat odocumentare atentă a militarilor şi argumentarealucrării în faţa unei comisii compusă din subofiţeri

consilieri. Proba practică în care s-au evaluat rezolvările unor probleme specifice de instrucţie de front, CBRN, geniu, comuni-

caţii şi informatică, educaţie sanitară, a avut loc în FOB Champions, aparţinând Batalionului 280 Infanterie Mecanizată.Activitatea s-a desfăşurat pe o vreme potrivnică, cu ploaie şi frig, specifică de altfel militarilor. Toamna a dorit să fie şiea un arbitru destul de sever în cadrul concursului. Participanţii au mai rezolvat, astfel, încă o probă, cea de rezistenţă

Performanţa, de la teorie la practică

În perioada 15-19 noiembrie 2010, în garnizoana Focşani s-a desfăşuratconcursul „Subofiţerul/soldatul anului 2010”, etapa pe Statul Major al ForţelorTerestre. Competiţia urmăreşte să evidenţieze calităţile individuale ale luptătoru-lui, specialistului şi liderului militar capabil să conducă,să instruiască şi să motiveze personalul din subordine.

Plutonier-major Lucian IRIMIAFoto: Lucian Irimia

OA MEN I SUB AR ME

82 • APRILIE • 2011

SuBofiŢerul/SolDatul anului

M isiunea din Afganistan afost prima experienţă deacest gen, însă ideea de a

pleca într-un teatru de operaţiiextern m-a urmărit de mai multăvreme. Specialitatea în care îmi des-făşor activitatea în ţară este deosebi-tă şi destul de puţin reprezentată înmediul militar – relaţii publice şi jur-nalism – prin urmare, şi posibilităţileocupării unei funcţii în structurileromâneşti din misiunile externe suntfoarte reduse. Astfel că, în momentulîn care s-a ivit o astfel de funcţie desubofiţer în cadrul structurii de rela-ţii publice a elementului de comandăcontrol şi stat major Combined TeamZabul, nu am stat prea mult pe gân-duri. Am participat la selecţia organi-zată pentru această misiune şi amfost foarte bucuros când am aflat căam fost acceptat.

Etapa următoare a însemnat pre-gătirea, în primul rând psihică, pen-tru ceea ce avea să ne aştepte timpde o jumătate de an în ceea ce, lavremea respectivă, se numea „cel maifierbinte punct de pe glob”. M-a aju-tat foarte mult faptul că am partici-pat la toate etapele pregătirii alăturide ceilalţi militari care aveau să com-pună contingentul românesc.

Practic, munca mea de jurnalist aînceput încă din perioada pregătirii,deoarece corespondenţele radio,reportajele video şi articolele pentrupresa militară le-am realizat din pri-mele zile ale pregătirii desfăşurate laDej, Bistriţa şi Cincu. Astfel, am avutposibilitatea să cunosc o mare partedin militarii contingentului şi coman-danţii acestor structuri. Am învăţatalături de ei proceduri şi tehnici deacţiune în zona de conflict, am văzutcare sunt libertăţile de mişcare aleunui jurnalist printre luptători, lucrucare ulterior, în timpul misiunii, m-aajutat să particip împreună cu ei lamisiunile desfăşurate în aria de res-ponsabilitate. Un aspect foarte impor-tant este că şi militarii au avut posi-bilitatea să mă cunoască, să mă vadăcu camera video şi cu aparatul fotoprintre ei, astfel că a dispărut sau, celpuţin, s-a diminuat sentimentul derespingere pe care-l puteau avea faţăde un reprezentant al presei.

Apoi a venit momentul impactuluicu teatrul de operaţii. Sentimentelecare m-au încercat la plecare au fost

destul de contradictorii. Ca jurnalist,am fost entuziasmat la gândul că voiputea să transmit timp de şase luniactivităţile militarilor din teatrul deoperaţii, făcând parte din prima echi-pă militară românească de acest genprezentă în Afganistan. Să fii în per-manenţă alături de oamenii desprecare scrii, să îi vezi atât în momentelede pregătire, pe parcursul misiunilor,dar şi în timpul de repaus şi odihnă,înseamnă o documentare completă,care altfel nu s-ar putea realiza. Camilitar, era o provocare de a-miproba toate cunoştinţele şi deprinde-rile acumulate pe parcursul a două-zeci de ani de educaţie cazonă. Ca omşi ca familist, am fost supus la toată

gama de emoţii generate de plecareade lângă cei dragi pentru o perioadăatât de lungă, la care s-au adăugat şialte sentimente fireşti, precum teamade necunoscut şi de nou, teama deriscurile inerente unui astfel de tea-tru de operaţii.

Am ajuns în Afganistan pe19 iunie, către dimineaţă, şi primaimagine care mi-a rămas în minte dinaeroportul din Kandahar este aceea aunui furnicar de oameni. Lucrurile aufost bine puse la punct… ca în arma-tă, aşa că ne-am integrat imediat înprogramul stabilit pentru noi. Înprima zi petrecută acolo am întâlnituniforme despre care auzisem doarcum arată sau pe care le văzusem în

O AMEN I SUB AR ME

2011 • APRILIE • 85

Militari roMâni în teatre De oPeraŢii

Din Qalat, Afganistan, a transmis maistru militarRadu Mureşan

„Bună ziua România, Bună dimineaţa Cluj, Bună ziua Craiova, Bună ziuaIaşi, Bună seara Timişoara, din Qalat, Afganistan, are onoarea să vă salutemaistrul militar Radu Mureşan, din cadrul structurii de relaţii publice aelementului de comandă control şi stat major Combined Team Zabul.”Acesta a fost salutul pe care l-am auzit în fiecare săptămână, timp deaproximativ şase luni, în a doua parte a anului trecut,în cadrul corespondenţelor din emisiunile radioale armatei, transmise pe posturilede radio teritoriale şi peRadio România Actualităţi.

OA MEN I SUB AR ME

84 • APRILIE • 2011


Ne-am obişnuit cu vocea colegului nos-tru, jurnalist în uniformă, maistrulmilitar Radu Mureşan, aflat în teatrulde operaţii Afganistan alături de mili-tarii contingentului românesc dislocatîn provincia Zabul. În acest fel, noi cei deacasă, familiile şi cei dragi, am fost mereu lacurent cu activităţile şi misiunile desfăşurate demilitarii Batalionului 811 Manevră „DragoniiTransilvani”, ai Batalionului 812 Manevră„Şoimii Carpaţilor”, ai elementului de comandăcontrol şi stat major Combined Team Zabul şiai celorlalte structuri care au compus contin-gentul românesc. Acum, la mai bine de douăluni de la întoarcerea acasă, cel care a realizataceste corespondenţe se destăinuieşte cititorilor.

Maistru militar Radu MUREŞANFoto: arhiva personală a autorului

O AME NI S UB A RME

2011 • APRILIE • 87

De Cealaltă Parte a rePortofonului

T otuşi, sunt şi jurnalişti pentru care armataînseamnă şi altceva decât un an lipsă din viaţă.Unii dintre aceştia au venit, cu diferite ocazii, la o

discuţie faţă în faţă jurnalist-specialist în informare şirelaţii publice: Oana Dobre, Ana-Maria Onisei, RaduDobriţoiu, Dan Belciuganu, Răzvan Popescu, AdelinPetrişor. Discuţiile au fost constructive iar PR-iştii au înţe-les ceea ce vrea presa; îmi place să cred că şi de parteacealaltă s-au creat convingeri în ceea ce priveşte bunelenoastre intenţii. Unii dintre jurnalişti au acceptat să trea-că şi de partea cealaltă a microfonului şi să ne spună cumse vede instituţia noastră dinspre presa civilă. Aşa amaflat, cu plăcută surprindere, că Dan Belciuganu esteabsolvent al Liceului Militar „Ştefan cel Mare”. Anulacesta Răzvan Popescu ne-a surprins când ne-a spus căatracţia sa pentru armată a început încă din copilărie.

— În condiţiile în care majoritatea tinerilor au răsuflatuşuraţi că s-a profesionalizat armata şi stagiul militar numai este obligatoriu, dumneavoastră aţi încercat unexperiment oarecum inedit: pentru o săptămână aţi fostsoldat, la Caracal. De unde apropierea aceasta faţă deuniforma militară?

— Tot ceea ce ni se întâmplă de obicei în viaţă arelegătură cu nişte momente din copilărie, iar eu nuputeam face excepţie. Mama lucra la Regionala de CăiFerate de aici, din Bucureşti, n-avea cu cine să mă laseacasă, aşa că mă lua tot timpul cu ea la serviciu. Sus, laetaj, era un punct de lucru al unei unităţi militare de căiferate unde erau soldaţi cu care petreceam foarte multtimp, aveau grijă de mine: eram copil, eram prietenos, letrecea şi lor mai uşor timpul şi eram şi fascinat de parteaasta militară. Pot să spun că am fost un copil de trupăîntre orele 8 şi 16, că după aia plecam acasă. Acesta a fostprimul moment.

Timpul a trecut (eu am crescut), şi în adolescenţă mise conturase ideea de a face armata, stagiul militar obliga-toriu, mai ales după ce am fost la un prieten când a

depus jurământul militar. Am fost fascinat de tot ce s-aîntâmplat acolo, mai ales că, la 14 ani cât aveam euatunci, un eveniment de genul ăsta te marchează sau, celpuţin, m-a marcat pe mine. Mi-aduc aminte că-mi doreamfoarte mult, îmi ziceam „băi, eu am acum 14 ani, până la18-19 ani când plec în armată mai am patru-cinci ani, sătreacă repede să mă duc”. Dar lucrurile s-au schimbat.

Acolo, în „gaşca” de soldaţi,am simţit o echipă

Asemenea societăţii în care trăim, nici breasla jurnaliştilor nu este, în întregime,foarte încântată de instituţia numită Armată. Unii au resentimente în urmapropriilor experienţe cazone, iar alţii pe baza celor auzite de la „veterani”(folclorul ostăşesc circulă printre tineri, iar faptele, pentru mai mult „dramatism”,sunt amplificate o dată cu lăsarea la vatră).


poze. Am văzut americani, francezi,canadieni, australieni, bulgari şi mili-tari din alte armate ale căror unifor-me nu le-am identificat imediat. Afost uimitor pentru mine să văd cumreuşesc aceşti oameni să depăşeascăbarierele lingvistice şi cele specificede ordin militar pentru a lucraîmpreună, pentru a face ca tot acelmecanism să funcţioneze. Fiecare cumisiuni specifice, fiecare cu progra-mul lui, alcătuiau un veritabil puzzleîn permanentă mişcare.

Dincolo de toate acestea, misiuneaa însemnat pentru mine, ca şi pentrutoţi ceilalţi de altfel, multă muncă.Mi-am propus, înainte de a pleca înmisiune, să transmit în ţară materialeprin care să se ilustreze cât maimulte dintre activităţile desfăşuratede colegii mei. Aceasta a fost şi unadin provocările cele mai mari pe carele-am avut acolo. Tot ce se întâmplăîn teatrul de operaţii Afganistanpoate fi subiect de presă. Aşadar,probabil că aş fi avut de trimis în fie-care oră câte o corespondenţă. Paletade evenimente este foarte generoasăla un număr atât de mare de militari,iar locurile în care s-au desfăşurat aufost diverse. De aceea am încercat săacopăr cam toată gama de subiectepe care mi le-au oferit colegii mei şi

să aduc în atenţia publicului militarşi nu numai, ceea ce au făcut eiacolo. Nu am să le enumăr pe toate,spun doar că de-a lungul celor maibine de şase luni de misiune au fostmomente de bucurie, fericire,momente de împliniri, dar şi momen-te grele şi triste cărora a trebuit să lefacem faţă cu toţii.

Acţiunile insurgenţilor împotrivaforţelor Coaliţiei şi chiar asupra local-nicilor sunt numeroase în aceastăzonă, iar efectele acestora se puteauvedea la tot pasul. Bazele de operaţiiîn care am fost cartiruiţi ofereau unanumit grad de protecţie, iar ieşiriles-au făcut cu respectarea tuturormăsurilor de securitate necesare.Totuşi, zona Afganistanului are unnivel de risc ridicat, aşa că pericoleau existat. Pe lângă asta, terenul deacolo, clima, hrana, condiţiile decampanie, toate alcătuiesc un tablouneprielnic pentru organismele noas-tre. Însă omul este o fiinţă adaptabi-lă, aşadar am învăţat să ne adaptămcondiţiilor şi să ne facem meseria demilitar.

La plecare am înghesuit în rucsa-cul militar tot ceea ce am consideratcă mi-ar fi de trebuinţă pentru operioadă atât de lungă. Alături detoate efectele personale şi aparatura

de care am considerat că voi aveanevoie, am avut cu mine în primulrând fotografiile copiilor, ale soţiei şiale părinţilor. Sunt norocos să amacasă o familie minunată, soţia şi ceidoi băieţi, care au înţeles că meseriade militar implică şi asumarea unorastfel de riscuri. Am avut, de-a lungulmisiunii, tot sprijinul lor şi cred căasta m-a ajutat foarte mult. A făcutca timpul să treacă mai uşor, mi-a datcurajul şi motivaţia necesară pentru atrece peste toate greutăţile, iar laîntoarcerea acasă, sărutul şi îmbrăţi-şarea lor au şters orice „cicatrice”lăsată de această experienţă.

N-aş putea spune, cu hotărâre, înacest moment dacă aş mai reluaexperienţa afgană. Am participat laaceastă misiune fiindcă am avutoportunitatea de a face acolo o activi-tate pentru care am simţit că suntpregătit. Dar, dacă pe viitor mi se vamai oferi ocazia de a face acest lucru,nu cred că voi da înapoi. Voi vedea şivoi hotărî asta la momentul respectiv.

Până atunci, aşa cum am spus lafinalul fiecărei corespondenţe trans-mise, „Din Qalat, Afganistan, a trans-mis pentru dumneavoastră maistrumilitar Radu Mureşan. La bună reau-zire!” n

OA MEN I SUB AR ME

86 • APRILIE • 2011


Foto: Cristian Surugiu

de garduri, lucrurile se schimbă!Prima senzaţie pe care am avut-o afost foarte interesantă. Când teîmbraci în haina militară şi intriîntr-o mulţime de alte haine militare,faci şi tu parte din ele, simţi că altăşansă nu ai decât să te conformezicelor care se întâmplă. Adică ceva degenul: ori fac ca ei, ori nu! Şi, maimult decât atât, te şi laşi, îţi cauţilider, cineva trebuie să te conducă, cănu te descurci fiind la început.

Asta a fost prima senzaţie. Dupăcare, o altă chestie care m-a impre-sionat, pe care o ţin minte, este lega-tă de spiritul de camaraderie care secreează şi, mai mult, dorinţa celor delângă tine de a te ajuta să ieşi dinimpas. Dacă ai un moment greu, nueşti lăsat: „Lasă-l mă, să-şi rupăgâtul!” În armată oamenii simt nevoiasă te ajute, să-ţi spună: „Vezi că nu ebine ce faci acolo!”, destul de discretîncât să prinzi informaţia şi s-o folo-seşti în interesul tău, iar asta nu ştiucât de mult o găseşti în alte medii.Sunt foarte multe activităţi pe care lefacem în viaţa de zi cu zi şi sunt foar-te individuale; în general nu depinzide nicio altă persoană. Depinzi deceea ce ştii tu că ai de făcut. În arma-tă se lucrează în echipă şi, lucrândastfel, dacă nu eşti ajutat de cei delângă tine, nu poţi să funcţionezi. Dincontră, e ca un principiu al domino-ului, în care fiecare piesă are rolul eiimportant pentru a susţine tot angre-najul. Toate acestea le simţi. Demulte ori, cuvintele acestea folositeîn exces se demonetizează şi le scadeimportanţa.

Cred că-n ultima vreme termenulde echipă este folosit atât de des înanumite medii şi feluri total nepotri-vite, încât pare destul de demodat săspui că „lucrăm ca o echipă”, „sun-tem o echipă”, „facem totul în echi-pă”. Acolo am simţit o echipă! În„gaşca” de soldaţi, băieţi şi fete, carepatru luni de zile şi le-au petrecutîmpreună pregătindu-se pentru carie-ra militară. Aşa văd eu lucrurile.

— Faceţi parte dintre jurnaliştiicare au fost de acord să poarte o dis-cuţie „fără bariere” cu personalulcare se ocupă de comunicare şi infor-mare publică în Forţele TerestreRomâne. Am apreciat deschiderea,atât din partea ziariştilor, cât şi decealaltă parte, a PR-iştilor. Cum

vedeţi relaţia idealădintre presă şi ofiţe-rii noştri de informa-re şi relaţii publice?

— Eu consider căam avut noroc, pen-tru că sunt un jurna-list de divertisment,nu neapărat un jur-nalist de investigaţii.De fapt, eu nu fac unjurnalism de aşa-zisă„presă serioasă”, cutoate că, de cele maimulte ori, lucrurileserioase le poţicomunica folosinduneltele divertismen-tului. Nu degeabadiverşi oameniimportanţi simtnevoia să se asociezecu diverse personali-tăţi din divertisment.Spre exemplu, preşe-dintele Statelor Uniteeste invitat la totfelul de talk-show-uri de divertisment,aşa cum şi oameniipolitici din Româniamerg la talk-show-uri şi relaţioneazăcu personalităţile din sport, muzică şiaşa mai departe.

De asta cred că lucrurile serioasese pot comunica şi prin divertismentşi asta am vrut să le comunic colegi-lor ofiţeri de relaţii publice, cu atâtmai mult cu cât constatat că, în ulti-ma vreme – probabil e şi vina jurna-liştilor în mare măsură – relaţiile din-tre jurnalişti şi ofiţerii de relaţiipublice tind să devină relaţii de tipprocuror-inculpat. Ofiţerul cu relaţii-le publice aşteaptă, este tot timpul îngardă, având senzaţia că ziaristulatacă tot timpul. La rândul său, şi zia-ristul atacă, văzând în faţa lui un omdispus tot timpul să primească, săîncaseze. De asta consider că esteimportant ca ofiţerul de relaţii publi-ce să conştientizeze că de partea cea-laltă a mesei, a microfonului sau areportofonului, se află tot un om. Iaracest om vine, uneori, cu nişte păreripreconcepute. Ofiţerul de relaţiipublice nu trebuie să fie văzut ca untemnicier al informaţiei, cu un singurscop în viaţă: să ţină informaţiaascunsă, să nu o dea nici cu preţulvieţii. Cred că şi de aici apar diverse-

le probleme şi bariere în comunicare. Nu ştiu în ce măsură simt acelaşi

lucru jurnaliştii care lucrează înde par tamentul de investigaţii laziare, ori lucrează-n televiziune înredacţia de ştiri, dar sentimentul meueste că Ministerul Apărării Naţionaleare ofiţeri de relaţii publice care auînvăţat că jurnaliştii nu sunt niştevânători. Sunt oameni care trebuie săobţină nişte informaţii, în măsura încare ele pot fi obţinute, şi cred că fie-care e con ştient că anumite lucruri,date fiind natura instituţiei militare,nu pot fi făcute publice. Acesta estepunctul meu de vedere. Şi asta amîncercat să comunic în întâlnirile pecare le-am avut cu ofiţerii de presă:că se pot transmite foarte-foarte bineinformaţii importante folosindu-te de„arma” numită divertisment. E foartemare impactul când vezi un om deradio sau o vedetă de televiziune înuniformă, făcând activităţi specificemilitarilor. Cred că atragi mai multatenţia decât dacă transmiţi unco municat sec, în care spui că se maiangajează 30 de soldaţi-gradaţivo luntari şi că ei fac pregătirea laCa racal sau cine ştie unde în altezone. n

O AMEN I SUB AR ME

2011 • APRILIE • 89


Am descoperit radioul, am făcut opasiune pentru muzică, am avutnorocul să lucrez în Radio chiar dintimpul liceului şi apoi în timpulfacultăţii. Astfel, armata devenise oameninţare fiindcă mi-ar fi oprit trea-ba pe care tocmai o începusem.Jumătate din mine şi-ar fi dorit săfacă armata, mi-ar fi plăcut. Pe dealtă parte, mă gândeam că mă dauăştia afară, după şase luni, dacă numă mai duc. Aici cred că era şi o pro-blemă a sistemului, fiindcă nu-ţigaranta nimeni locul de muncă, cumse întămplă cu gravidele care suntprotejate doi ani sau un an, mai nou,de concediu, iar locul de muncă leeste păstrat. În cazul meu, în cazulbăieţilor, dacă lucrai, depindea denoroc dacă mai aveai unde să teîntorci sau nu. Şi de asta am tot evi-tat.

Am avut şi norocul că o dată ceam terminat facultatea, au lăsat-omai moale cu recrutările pentruarmată. Chiar circula o glumă: spu-neau că acum trebuie să faci inter-venţii ca să intri în armată, nu ca săscapi. Era valabil mai ales pentru ceicu facultate, care doreau să intre însistem şi era nevoie de stagiul militar.Ulterior m-am împrietenit cu diverşioameni care lucrau în armată: colegide facultate unii dintre ei, unii prie-teni, şi aşa s-a legat apropierea a totce înseamnă armată şi mediul militar.

— Am înţeles cum s-a produsapropierea faţă de mediul militar.

Dar „experimentul Caracal”? Nucunosc foarte multe persoane care,odată „scăpate” de armată, să-şidorească astfel de experienţe.

— Momentul Caracal a fost foarteinteresant!

Cei de la radioul unde am lucratau făcut o campanie în săptămâna 1-8 martie, ca un fel de omagiu adus debărbaţi, femeilor. S-au gândit ei ce săfacem - ce să facem, şi hai să-l punempe Popescu să trăiască ca o femeie: sămă epileze, să-mi pună peruci, tocuri.E destul de greu experimentul! Văzutdin afară e amuzant, dar, sincer, mis-a părut mai greu decât săptămânade armată de la Caracal! Asta ca oparanteză.

Urmând ideea că „dacă nu faciarmata, nu eşti bărbat”, am zis că sin-gura şansă să mă „reabilitez” în faţaprietenilor mei, unii dintre ei chiar şimilitari, este să fac armată. Aşa aurmat momentul Caracal cu celedouă părţi: săptămâna din aprilie şicele două zile din martie.

— Se înţelege că nu se poate com-para stagiul militar complet cu unexperiment de o săptămână, fie el şifoarte apropiat de realitate. Dar,totuşi, ce impresie v-a rămas dupăCaracal?

— Lucrurile stau în felul următor:până nu faci un lucru, până nu-lsimţi pe pielea ta, chit că e o săptă-mână, chit că e o zi, chit că suntpatru ani, nu poţi să-ţi dai seama, înadevăratul sens, despre ceea ce seîntâmplă. Nu poţi să înţelegi cum e săconduci o maşină până când nu aicondus-o tu. Aşa şi în cazul ăsta: exis-tă tot felul de păreri preconceputeasupra a ceea ce se întâmplă în arma-tă şi, mai mult decât atât, lumea astamilitară care e oarecum „secretizată”,cu gardurile acelea înalte cu sârmăghimpată ce nu-ţi permit să vezi dedupă ele, cu posturi de control undeeşti legitimat când intri, cu interdic-ţia de a face poze în unităţi militare,deci genul ăsta de „oraş închis” –cum este percepută armata – stârneş-te curiozitatea. Iar când lucrurilesunt „secrete”, apar şi diverse poveştiîn jurul lor.

Ei, şi la un moment dat, când intridincolo de porţile respective, dincolo

OA MEN I SUB AR ME

88 • APRILIE • 2011


Foto: Toni Ene

Foto: Toni Ene

Foto: Cristian Surugiu

nile? Şi aici, domnule locotenent-colonel, ce propuneri aveţi privindînzestrarea şi dotarea viitoarelorechipe operaţionale?

— Este greu de vorbit de înzestra-rea şi dotarea viitoarelor EchipeOperaţionale de Consiliere şiLegătură în condiţiile actuale decriză financiară şi de neajunsuri,deoarece totul se rezumă la bani. Arfi multe de făcut: de la schimbareaanumitor articole de echipament, ladotarea cu aparatură foto digitală,de la alocarea fondurilor pentrumateriale de reprezentare, la dotareadetaşamentului cu piese de schimbpentru armament. Noi, militarii, sun-tem conştienţi de efortul deosebit pecare îl face societatea civilă în acestevremuri de criză economico-financia-ră şi suntem solidari cu aceasta şi,din nefericire, aceste schimbări vortrebui să mai aştepte, iar detaşamen-tele ce vor veni după noi vor trebuisă facă un efort suplimentar, şi prinimaginaţie şi abnegaţie să suplineas-că lipsurile materiale. Sper ca acest

lucru să fie pentru o perioadă relativscurtă, pentru că de oricâtă imagina-ţie ai dispune, nu poţi suplini peperioade îndelungate lipsurile finan-ciare.

În primul rând, viitoarele EchipeOperaţionale de Consiliere şiLegătură trebuie să se pregăteascăfoarte bine din toate punctele devedere (pregătire militară generală,de specialitate) ca să poată face faţămultiplelor provocări ale teatrului deoperaţii. În al doilea rând, să punăsuflet în ceea ce vor întreprinde aici,deoarece militarii ANA şi populaţiacivilă percep acest lucru. În sfârşit,în ultimul rând, militarii români tre-buie să se înarmeze cu multă răbda-re şi stăpânire de sine, deoarecerezultatele muncii lor nu se vorvedea imediat. Pot să treacă luni dezile până să se observe rezultatulmuncii lor.

— Ce credeţi că ar trebui între-prins pentru a înclina balanţa cătrecooperare şi pace în Afganistan?

— În aceste condiţii, în care acti-

vităţile teroriste ale Forţelor Militarede Opoziţie sunt purtate într-un sec-tor ostil forţelor armate ale Coaliţieiinternaţionale, este impetuos necesa-ră schimbarea strategiei de ducere aacţiunilor de luptă. Activităţile destabilitate şi sprijin, de reconstrucţieşi dezvoltare, executate în strânsăcolaborare cu poporul afgan, trebuiesă integreze operaţiile militare. Estefoarte important modul de compor-tare a forţelor, atunci când acţiunilemilitare sunt executate în aglomeră-rile urbane, faţă de populaţia civilăpentru că, deseori este mai impor-tant să atragi de partea ta populaţia,să le câştigi încrederea, decât să ani-hilezi anumite obiective ostile. Sperca într-un viitor nu prea îndepărtatpopulaţia civilă, atât de greu încerca-tă, să trăiască în securitate şi sigu-ranţă, capabilă să se autosusţinăfinanciar şi economic, iarAfganistanul să renască precumpasărea Phoenix; altfel, efortul şisacrificiul depus în această ţară ar fiîn zadar. n

O AMEN I SUB AR ME

2011 • APRILIE • 91


— Domnule locotenent-colonel, aţi ajuns la finalulmisiunii în teatrul de operaţii din Afganistan. Specificulmisiunii o dată cu ajungerea dumneavoastră aici s-aschimbat total faţă de pregătirea specifică din ţară. Cumau răspuns subordonaţii dumneavoastră noilor cerinţe,având în vedere că aceştia provin din structuri diferite?

— Într-adevăr, la sosirea în teatrul de operaţii specifi-cul misiunii s-a schimbat faţă de pregătirea pe care amexecutat-o. Altfel spus, a trebuit să ne restructurăm, atâtdin punct de vedere al statutului de încadrare al detaşa-mentului, cât şi al activităţilor de mentorizare şi consilie-re. Am fost nevoiţi să ne pliem activitatea pe un kandak(batalion) logistic, respectiv Kandakul 5 Logistic alBrigăzii 2 ANA (Armata Naţională Afgană). Acest fapt aimplicat un efort deosebit din partea tuturor membrilordetaşamentului, de la studiul doctrinei Armatei NaţionaleAfgane şi a regulamentelor logistice ale unui batalionlogistic, până la învăţarea termenilor tehnici pentru spe-cialităţile auto, mentenanţă şi medicină în limba engleză.De asemenea, a trebuit să modificăm structura echipei lanoile provocări apărute o dată cu modificarea misiunii,din mentori ai subunităţilor de infanterie şi „combat sup-port”, am ajuns mentori ai subunităţilor „combat servicesupport”, ceea ce s-a realizat într-un timp relativ scurt.Astfel, din ofiţeri şi subofiţeri pregătiţi pentru a mentori-za, consilia şi pregăti cadrele dintr-un batalion de infan-terie, am ajuns să mentorizăm cadrele unui batalionlogistic cu specialităţi diferite (medical, mentenanţă,transport, comunicaţii). Acest lucru a fost posibil datorităpregătirii, tenacităţii şi tactului de care au dat dovadămilitarii detaşamentului. Pregătirea militară şi adaptabili-tatea militarilor noştri şi-a pus încă o dată amprenta peactivităţile pe care am fost nevoiţi să le desfăşurăm încontextul noilor provocări de schimbare a activităţilor.

— Cum consideraţi dumneavoastră că a fost colabora-rea cu militarii Armatei Naţionale Afgane, ştiind căaceştia sunt recunoscuţi pentru devotamentul lor pe

timpul misiunilorşi cum apreciazăei sprijinul milita-rilor români?

— La început,am fost primiţi cuneîncredere şisuspiciune, fapt care a generat mici tensiuni şi tachinări.Apoi, încet-încet, pe măsură ce am început să desfăşurămactivităţi şi misiuni împreună, relaţiile s-au destins şi amînceput să colaborăm mult mai bine. Acum, după ce amparcurs o bună parte din misiune, putem afirma că sun-tem preferaţii partenerilor afgani în desfăşurarea activi-tăţilor. Am ajuns să fim consultaţi în aproape toate acti-vităţile care implică luarea unei decizii. În opinia mea,colaborarea cu militarii ANA este foarte bună, este ocolaborare bilaterală, din care ambele părţi au de învă-ţat. Să ştiţi că în acest moment militarii detaşamentuluisunt apreciaţi de către partenerul afgan datorită profe-sionalismului şi să vă mai spun un secret: militariiromâni de regulă lucrează cu sufletul, ceea ce este marelucru într-o colaborare de acest gen, iar militarii afganisimt acest lucru şi îl apreciază. Îi vezi cum se bucurăcând obţin o victorie, cât de mică, şi te invită să iei partela bucuria lor. Îi simţi că sunt fericiţi la succese şi techeamă lângă fericirea lor. Este mare lucru să faci nişteoameni ancoraţi în trecut, spunem noi, de o orânduiresocială tribală, să înţeleagă că în viitorul apropiat soartalor va fi schimbată, că vor trece la alt stadiu de dezvolta-re şi că ei sunt nevoiţi să participe la această schimbareîmpreună cu noi, militarii români.

În concluzie, pot spune că sprijinul militarilor românila efortul internaţional de modernizare a societăţii afga-ne este recunoscut şi apreciat, atât de partenerii deCoaliţie, cât mai ales de partenerul afgan.

— Ce credeţi că ar trebui făcut în continuare pentruca viitoarele echipe să îşi îndeplinească cu succes misiu-

Adaptabilitate şi flexibilitate în pregătireamilitarilor afgani

Interviu cu locotenent-colonelul Sorin Neguţ,comandantul Echipei Operaţionale de Consiliereşi Legătură nr.1 de tip batalion, rotaţia a III-a

Plutonier-adjutant Mihai OANEFoto: Cristian Surugiu

OA MEN I SUB AR ME

90 • APRILIE • 2011


contrast, sentimentul tristeţii şi aldeznădejdii este accentuat în„Noiembrie, zece”, care aminteşte depesimismul bacovian. Volumul îşiextrage valoarea din limbajul metafo-ric care creează imagini poetice de oputernică intensitate. Proza scurtăinclude însemnări cu accentuate ele-mente lirice. Lansarea de carte s-aîncheiat cu o sesiune de autografe pecare Diana Bâlc le-a oferit celor pre-zenţi.

Evenimentul a coincis cu debutulliterar al Dianei Bâlc, laureată anumeroase premii la concursurile şiolimpiadele şcolare la limba română,inclusiv la etapa naţională.

Cu siguranţă de Diana Bâlc vommai auzi. Ea este în măsură să valori-fice fiecare oportunitate, să-şi asumeresponsabilităţi, să găsească soluţii,să ajungă la succes. Ştie că, dacă vreisă fi bun, trebuie să munceşti.

Succes Diana şi bucurii pe măsuramuncii şi implicării tale!

Daniela FILIMON

Sub înfăţişarea impozantă a uni-formei militare se trădează un „liberPrometeu”, un suflet sensibil, candid,dăruit cu har creator, o fiinţă însetatăde cunoaştere. Ea însăşi mărturiseşte:„Folosesc cuvântul drept sentiment.Încerc să intru în interior atunci cândscriu, să aflu esenţa. De aceea fugspre intangibil. Mă caut în continuuşi mă urmăresc fără preget.”

Proiecţie a unui fond sufletesc

autentic şi ingenuu, poezia Dianei serăsfrânge uneori asupra ludicului şiinefabilului, alteori dovedeşte o per-spectivă matură asupra propriului eucreator: „Memorie bântuită de veşni-cele gânduri.../ Trăiri în retrăire sezbat în ea acum / Trăiri dintre tene-bre, bătute-n nori de vânturi / Iar cli-pele de-atunci vor bântui oricum.”(Trăiri în retrăire).

Poezia Dianei devine o partiturăivită din atotputernicia cuvântului şihrănită dintr-un optimism utopic,menită să transgreseze superficialita-tea existenţială: „Am decupat dinhârtie creponată / Acum am părbălai şi umblu cu capul gol / M-amrecompus în vesela-mi sonată / Şicalc râzând pe fa şi pe mi sol.”(Optimism). Alteori, tânara poetă estepartizană a unei viziuni panteisticeasupra existenţei: „Şi când scrisori de

adio vor împânzi azurul / Să văîntoarceţi plopii mei în mine / Cufrunzele dormind a fragede suspine /Şi alinându-mi dulce împrejurul”(Plopii).

Un mic demiurg, Diana îşi croieştedrum spre spaţiile infinite prin inter-mediul actului exorcizator al creaţieiestetice: „Îmi ţese veacul giulgiul peobraz / Şi mă otrăvesc de fiereanemuririi / Al mării sfărâmat talaz/Mi-l oglindesc privirii. (Hyperion).Dorinţa de autocunoaştere estesupremă, poezia Dianei reinventân-du-se permanent sub coviltirul uneimări infinite: „Mă agăţ continuu decoarde / Şi am uitat cum să intru învine / şi sângele ce-mi curge prinvine / Mă arde. (Confuzie)

„Dragă cineva, e prea dramaticsă-ţi spun nimeni. Şi, deşi nu ştiucine eşti, te cunosc”. Astfel începe„Cea de a treisprezecea scrisoare dinmemoriile unei umbre”, epistolă cevalorifică tema dublului şi îmbracă(ascunde) chipul firav al Dianei sub„vălul Mayei”.

Activitatea Dianei este întotdeau-na încununată de succes: ocupălocuri fruntaşe la olimpiade naţionalesau premii speciale.

Pentru toate aceste roade pe caretalentata elevă a Colegiului MilitarLiceal „Mihai Viteazul” le aşterne înlivada sufletului nostru...îi mulţumimşi ne dorim să fim alături de ceea ceea iubeşte.

„Se naşte clipa păsării în colivie,Căci toate pleacă, toate vin.Aştept lumina care va să vieŞi până atunci...Amin”(Pasăre în colivie)

Profesor Marinela MARINCAŞ

O AMEN I SUB AR ME

2011 • APRILIE • 93

PerforManŢe

C um i-a schimbat viaţa decizia de a veni laColegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” DianeiBâlc, ne mărturiseşte ea: „Am venit la Colegiul

Militar pentru că este un colegiu de viitor, un colegiu încare şcoala este pusă pe primul plan, un colegiu cu o bazămaterială - aş spune eu - impresionantă, care ne oferămult mai multe posibilităţi decât un liceu civil. Pe minecel puţin m-a atras disciplina, ordinea şi demnitatea pecare o are fiecare elev de colegiu militar. Aş putea spunecă primul pas de defilare pe care l-am făcut în faţa părin-ţilor a meritat tot efortul”.

Diana este permanent preocupată de „dezvoltarea”personală, dovadă fiind rezultatele obţinute în şcoala gim-nazială, preocupările pentru literatură, pentru arta limba-jului şi a frumosului. A reuşit prima la examenul de admi-tere în clasa a IX-a din anul acesta, cu media 9,98.Vorbeşte foarte frumos, este foarte hotărâtă şi îi plac pro-vocările. Colegiul Militar a fost una dintre ele, dintremulte altele pe care doar ea le ştie. Arta condeiului nu îi

este străină, astfel că la doar câteva zile după ce a defilatîn faţa părinţilor, a vorbit în numele elevilor din clasaa IX-a, pe data de 18 septembrie, la ora 17.00, în Sala defestivităţi a Centrului Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud,când a avut loc lansarea volumului de poezii şi prozăscurtă, intitulat „Frânturi de oglindă”.

Din cuvântul prof. Anda Szekely, care a prefaţat volu-mul, am reţinut că fiecare poezie din cele 21 de creaţiilirice ale Dianei Bâlc oglindeşte o parte a sufletului săufrământat de întrebări esenţiale şi de dorul zborului, cău-tând eliberarea. Lirica autoarei se caracterizează prininfluenţe eminesciene romantice, abordând teme şi moti-ve cum sunt moartea, noaptea, aspiraţia spre ideal, scu-fundarea în neant şi umbră. Sunt puternic relevate trăirileadolescentei în poeziile „Gânduri”, „Metamorfoză”, „Trăiriîn retrăire”, „Pasăre în colivie” sau „Dor de drum”. În

Paşii spre succes:Eleva Diana Bâlc, prima admisăîn clasa a IX-a la Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”

Deciziile ocupă un loc important înviaţa noastră de zi cu zi, fiind ceamai importantă cheie în drumul spresucces, aducându-ne bucurie şiemoţie în viaţă. În loc să trăimpovestea altcuiva, este necesar săne trăim propria poveste, iar acestlucru este posibil prin alegerile pecare le facem, deciziile pe care leluăm. Există alegeri care ne schimbăviaţa, de asta suntem convinşifiecare dintre noi.

Daniela FILIMONProfesor Marinela MARINCAŞ

OA MEN I SUB AR ME

92 • APRILIE • 2011

PerforManŢe

• Armata ca parte a societăţii, văzută de Mircea Cărtărescu p. 96

locotenent Bogdan răDuleSCu Intrigat de lucrările publicistice ale domniei sale,am avut deosebita oportunitate de a realiza uninterviu prin care s-a încercat atât o completarea temelor dezvoltate anterior dialogului realizatcu Mircea Cărtărescu.

• Un album-monografie:„Artileria română în date şi imagini” p. 106

Colonel Dragoş anGHelaCHe Volumul „Artileria română în date şi imagini” decolonel dr. Adrian Stroea şi locotenent-colonelGheorghe Băjenaru, este prima lucrare editată înţara noastră care prezintă gurile de foc ale artile-riei române (imagini şi caracteristici tehnico-tacti-ce) începând din evul mediu şi până în prezent.

• Cercul militar în cultura botoşăneană p. 109

florea MaCoVei Ca instituţie de cultură, educaţie, formare şireprezentare a Armatei la nivel de garnizoană,Cercul Militar Botoşani îşi desfăşoară activitateaşi-şi îndeplineşte obiectivele pentru care a fostconstituit, în strânsă legătură cu celelalte instituţiide cultură din municipiul şi judeţul Botoşani.

• Se cântă de cătănie la Cluj-Napoca p. 111

Maior ion adrian CuriMan Printre mulţimea evenimentelor artistice din oraşulCluj-Napoca, unul din principalele centre cultura-le ale ţării, se numără şi Festivalul Naţional alCântecului de Cătănie.

• La Timişoara Thalia a îmbrăcat uniforma militară p. 114

Colonel Dragoş anGHelaCHe Cercul Militar Timişoara, sub patronajul StatuluiMajor al Forţelor Terestre şi al Direcţiei Instrucţie şiDoctrină din Statul Major General, reprezentat deSecţia Tradiţii şi Cultură Militară a organizat, înperioada 2-5 noiembrie, Festivalul formaţiilor deteatru din armată.

• Tăcerea singurătăţii p. 119Colonel Dragoş anGHelaCHe

Textul orb este un text generic, al cărui rol estedoar de a marca locul unde va fi plasat un titlu, olegendă, un şapou sau chiar un bloc de text alarticolului, pentru ca, dându-i paramentrii ele-mentului pe care îl înlocuieşte, să se poată apre-cia aspectul acestuia şi modul în care se aşază înpagină.

• Doi ani p. 120Geta Molnar

Doi ani de risipă pentru că eu trăiam prin tine, îngânduri, în vis, în tot ce înseamnă rădăcinile iubiriimele incomensurabile. Mi-ai intrat în sânge, voiface tot ce pot să uit totul.

TT rr aa dd ii ţţ ii ii mm ii ll ii tt aa rr ee şş ii cc uu ll tt uu rr ăă

mohair verde şi arată afurisit de prosper. Era deja faimos, „copilul teribilal poeziei româneşti”. Era însoţit de o fată foarte elegantă. Mai târziumi s-a spus că ar fi fost poeta Daniela Crăsnaru. Din anonimatul nostruprăpădit şi chinuit, din bocancii noştri ce ne făceau răni, din izmenelenoastre găurite, ne uitam la ei ca la două făpturi din altă lume.

http://www.sapteseri.ro/ro/articole/cum-i-am-cunoscut-12/

— Credeţi că activităţile culturale au fost „bifate”.Credeţi că se întâmplă acest lucru şi astăzi în Armată?Cum consideraţi că este percepută activitatea culturalăîn structurile Ministerului Apărării Naţionale şi cumo percepeţi dumneavoastră?

— Eu cred că Armata este un sector normal al vieţiinaţionale, aşa încât elemente care difuzează în toate sec-toarele trebuie să se regăsească şi în Armată, în mod abso-lut firesc. În Armată nu sunt numai militari propriu-zissau acei militari, în viaţa privată, pot avea tot felul de altepreocupări, ca orice om, ca oricine, între care şi preocu-pări culturale. Foarte mulţi ofiţeri şi militari, în general,mai ales acum când Armata este profesionalizată, sunt eiînşişi oameni cultivaţi, unii dintre ei chiar autori, oamenide cultură şi care, în mod firesc, au acest interes cultural.Eu cred că, dacă astfel de activităţi literare, chiar groteştiuneori, se făceau şi în perioada comunistă, cu atât maimult se pot face astăzi şi se pot face la un nivel excelent,aş spune eu. Nu sunt foarte bine informat în privinţa asta,nu ştiu cum funcţionează lucrurile în zonă, dar cred că nuexistă graniţe în diversele zone şi straturi sociale din acestpunct de vedere. Eu cred că un artist, indiferent dacă esteun muzician, un actor, un cineast sau un scriitor, este şiar trebui să fie binevenit în Armată şi, practic, ar trebui săse simtă şi acolo ca acasă, ca între orice fel de oameni.

— În trecut aceste activităţi au fost „bifate”, de ce cre-

deţi asta?— Fireşte, pentru că în orice unitate militară, înainte,

existau acţiuni culturale şi programe obligatorii – eu amparticipat la multe dintre ele când am fost în Armată; depildă, la un moment dat, am fost duşi ca aplaudaci la unspectacol al unei trupe de orbi care se numeau„Optimiştii”, rolul nostru fiind să le dăm acestor oamenisentimentul că nu joacă în faţa unei săli goale.

— Şi la nivel naţional?— Asta nu aş putea să spun. Eu eram un simplu soldat,

un T.R.-ist de 18 ani, habar nu aveam ce se întâmplă lanivel naţional şi nu ştiu nici acum, drept să vă spun.Probabil că Armata avea, ca peste tot în viaţa socială dinRomânia, nişte obligaţii de propagandă, se făcea propa-gandă în Armată iar cultura era, evident, văzută ca oparte a sectorului de propagandă şi, prin aceasta, trebu-iau să se „bifeze” şi aceste acţiuni culturale, care nu ştiucât de mult erau dorite şi solicitate cu adevărat. Într-adevăr, şi la noi, în unitatea militară unde am făcut euarmata, veneau din când în când, rar, e adevărat, câţivascriitori din oraşele din preajmă şi, cum Dinescu era dinSlobozia, lui îi era uşor să vină până la Feteşti. Totul aveaacest caracter oarecum stânjenitor, oarecum formal, lipsitde spontaneitate – eu sper ca acum lucrurile să stea altfel.

Citat:Comandantul unităţii, lent-colonelul Boboc, se uita atunci pe câte-o

ţeavă de AKM şi zbiera ca opărit: „Ia uite! Balauri! Ce-ai făcut, soldat,la curăţirea armamentului? Ce sunteţi voi, soldaţi sau civili împuţiţi?”.N-avea insultă mai mare decât „civililor!”. Ni s-a făcut, nouă, filologilorde la termen redus, un amplu instructaj. Sub niciun motiv nu trebuia să

TRADIŢ I I ŞI C ULTUR Ă MILITA RĂ

2011 • APRILIE • 97

interViu

Citat:„Iernile la Feteşti erau teribile în ‘75 şi trebuia să păzeşti drapelul

unităţii. Am învăţat pe de rost, atunci, toate poeziile inepte despre eroiinventaţi, toate numele celor căzuţi în nu ştiu ce lupte...”


— Ce este un erou şi care este simbolistica lui astăzi?— Etimologic, pentru greci, erou însemna un om tânăr

mort pe câmpul de luptă; aceasta este definiţia clasică aeroului. În secolul al XIX-lea eroi erau două feluri de per-sonalităţi – cu spada şi cu pana. Existau eroi militari, careluptau şi mureau pe câmpul de luptă, şi eroi culturali, aşaîncât statuile se împărţeau în mod aproximativ egal întrepoeţi şi soldaţi, ceea ce e o metaforă foarte frumoasă.Sigur că noi, astăzi, trăim o epocă anti-eroică. Civilizaţiaactuală post-burgheză, post-industrială ş.a.m.d. nu maiştie ce să facă cu noţiuni ca geniu, erou, şi chiar patrie,patriotism. Toate aceste concepte par oarecum desuete.Sigur că ele pot fi reinventate oricum, însă discuţia estecomplicată şi meandrică – astăzi avem moştenite noţiuniculturale şi intelectuale cu care foarte greu mai putemlucra.

— Dar pentru români ce înseamnă un erou astăzi?— România este într-o stare de marasm, în care nu

numai noţiunile de bază sunt degradate ci, practic, toatenoţiunile pozitive. Suntem într-o epocă negativistă, prinexcelenţă, în care românii au tendinţa să se diminueze pesine ca imagine, să se persifleze, să se degradeze, să seprivească în aspectele mai ales negative, aşa încât idei ca

eroism sau patriotism sunt resimţite ca fiind idei compro-mise în regimul trecut când, din motive de propagandă,s-a abuzat de aceste concepte – aşa încât eu nu cred căastăzi românul mediu, omul de pe stradă, mai foloseştemental sau în limbaj concepte de acest fel. Sigur că sepoate vorbi despre un eroism cotidian, despre eroismulomului mărunt, care se luptă cu greutăţile, cu viaţaş.a.m.d. şi care, până la urmă, face faţă tuturor provocări-lor, însă pot exista foarte rare circumstanţe în care să maivorbim cu adevărat, în sensul concret şi vechi al cuvântu-lui, despre eroism. Putem vorbi despre militarii români depe câmpurile de luptă ale lumii, din Afganistan sau dinIrak, în acest sens. Putem vorbi metaforic, deşi nu estecazul astăzi, despre performanţe în diferite domenii, depildă dacă România ar fi fost printre echipele din Africade Sud şi s-ar fi calificat în sferturi, puteam privi acei fot-balişti ca pe nişte eroi. Însă, sensul concret al cuvântului,care ţine de mândria naţională şi de stima de sine a româ-nului, după părerea mea, este degradat astăzi în România.

Citat:În armată l-am întâlnit pe Mircea Dinescu. Cum trebuiau bifate şi nis-

cai evenimente culturale, o dată pe an erau invitaţi scriitori, mai locali,cât de cât, dacă se putea. Nu ştiu ce oameni importanţi a născutFeteştiul dar, la o aruncătură ceva mai zdravănă de băţ, era Slobozia,aşa că invitarea lui Dinescu a fost naturală. Înainte să vină în vizitătovarăşul poet (cum i s-a zis tot timpul) ni s-a făcut, nouă, filologilor dela termen redus, un amplu instructaj. Ne-am ridicat în picioare. Aveampe-atunci 19 ani, deci Dinescu trebuie să fi avut 24. Purta un pulovăr de

Armata ca parte a societăţii,văzută de Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu, poet, prozator, publicist şi profesor universitar, considerat decriticul literar Nicolae Manolescu drept cel mai important dintre poeţii generaţieioptzeciste, este un teoretician important al postmodernismului românesc şiun autor de succes, apreciat atât în ţară cât şi în străinătate, operele sale fiindtraduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză,bulgară şi maghiară. Intrigat de lucrările publicistice ale domniei sale, am avutdeosebita oportunitate de a realiza un interviu prin care s-a încercat atâto completare a temelor dezvoltate anterior dialogului realizat cu MirceaCărtărescu, cât şi dezvoltarea subiectelor de interes pentru cititorii„Revistei Forţelor Terestre“.


TRA DIŢ I I ŞI C UL TURĂ MIL ITARĂ

96 • APRILIE • 2011

interViu

defilare, cântând faimosul „Dormind în postul meu la datorie”... La fel,peste ani, cu alţi vechi prieteni, aveam să cântam cântece patriotice pestrăzile New-York-ului, cu o veselie care nu era decât reversul buf alunei traume nevindecate încă.


— Care este semnificaţia cântecelor patriotice? Maireprezintă ele astăzi ceva?

— Aşa cum spuneam, este vorba de lucruri compromi-se: concepte, noţiuni, genuri întregi artistice compromise.Este foarte greu să-i mai vorbeşti românului de patriotismîn acest moment, după ce, timp de 40 de ani, el a fost purşi simplu îndobitocit cu noţiunea asta. Este foarte greusă-i mai vorbeşti despre mândria naţională, este foartegreu să mai scrii de pe o poziţie onestă un poem despreRomânia, despre români – s-au scris după 1989, s-au scrispoeme patriotice într-un mod ironic, grotesc şi satiric,poeme în care toate trăsăturile unui poem patriotic erauîntoarse pe dos, poeme violente, obscene, absolut înspăi-mântătoare într-un fel. Poeţi ca Marius Ianuş sau ca MihaiGălăţanu au scris astfel de poeme patriotice „pe dos”, încare, de fapt, ei încercau să şteargă cumva ruşinea poezii-lor scrise în perioada ceauşistă, să le contrabalanseze, săle anihileze. Este foarte greu de conceput o poezie patrio-tică adevărată şi genuină în acest moment şi cred că nicinu e necesară.

Citat:N-am crezut niciodată în specificul naţional, în „sentimentul româ-

nesc al fiinţei”, în tot ceea ce filozofii culturii şi psihologii maselor ne-auatribuit ca să ne distingă de alte popoare. Cu toate astea, există cevaspecific românesc - este cercul vicios al isteriei provocate de stres şi alstresului provocat de isterie. Dar, dacă te întorci după o vreme îndelun-gată în ţară, e cu neputinţă să nu fii izbit de cât de anormală e umanita-tea de aici.

Pentru că la noi, dacă eşti bun, eşti călcat în picioare.În armată, soldaţii sunt extrem de chinuiţi „în perioadă” de sergenţii

lor. Când ajung ei înşişi sergenţi, îi chinuiesc pe noii recruţi şi mai abitir.Şi tot aşa, în toate straturile sociale şi la toate nivelurile, românii îşisunt proprii călăi şi propriile victime într-o societate profund alienatăpsihic, o societate isterică. Cred că asta ne distinge, ca români, în lume,la ora actuală: tensiunea continuă la nivelul vieţii cotidiene.

http://www.apar.biz/blog/?p=63 Sentimentul românesc al isteriei

— Un militar de profesie este ataşat de valori, simbo-luri specifice României. Sunt aceste elemente dezirabilepentru un cetăţean român?

— Dincolo de faptul că ideea de patriotism, ataşamentfaţă de valorile naţionale este o idee compromisă dincauza abuzului din regimul trecut, se poate concepe unfel de stimă de sine naţională, decentă, după părerea mea.Această stimă de sine există la toate naţiunile. În StateleUnite mă frapau drapelele naţionale ridicate în faţa unorcase private, pe catarge puse pe pajiştea personală a celuicare locuia acolo. În America, spectacolul acesta al patrio-tismului este unul decent, unul lipsit de umflările aceleagroteşti care s-au petrecut la noi aşa încât, aşa cum înanumite situaţii, de pildă, când joacă echipa naţională de

fotbal, noi simţim cu toţii un fel de ataşament faţă devalorile naţionale. Acest ataşament, după părerea mea,este frumos şi normal. Un cetăţean al naţiunii acesteia,vorbitor de limba română, cu rădăcini biologice în popo-rul român, poate şi, după părerea mea, e un fenomen nor-mal şi real, poate simţi un ataşament frumos faţă de aces-te valori. Eu cred că, atunci când acest val de negativismse va consuma, atunci când, dacă se va întâmpla, ne vomredresa din toate punctele de vedere – eu sper să neredresăm şi moral. Şi noţiuni pe care le detestăm astăzi,din motive evidente, să revină în forma lor benignă şidecentă.

— Cum le păstrează şi îmbunătăţeşte un militar în cer-cul vicios...Care este soluţia?

— Soluţia este globală, după părerea mea. Tot ce estenegativ în România, la ora asta, ţine de sistem, este oboală de sistem, cum se spune în medicină. Nu suntlucruri care pot fi vindecate separat. Corupţia, ura şi dis-preţul de sine al românilor astăzi ţin de un sistem, de un„cerc vicios” al situaţiei în care ne aflăm cu toţii, al degra-dării morale petrecute în perioada comunistă şi continua-tă după aceea, al lipsei de interes pentru construirea unuistat de drept ş.a.m.d. Deci, toate aceste lucruri vor trebuisă se îndrepte simultan. Nu este posibil ca noi să neîndreptăm moral atâta vreme cât avem o economie deza-struoasă şi invers – nu este posibil să începem să gândimiarăşi ca nişte oameni normali în interiorul unui stat nor-mal, modern şi civilizat, rămânând corupţi. Deci, toatelucrurile acestea trebuie, încetul cu încetul, să se îndrep-te. S-a crezut că 20 de ani sunt suficienţi. Iată că nu aufost. Iată cum, după 20 de ani de la revoluţie, suntem nuîn mocirla de dinainte, ci în altă mocirlă, dar eu nu potcrede că o vom duce aşa, din mocirlă în mocirlă. Eu credcă, dacă lucrurile vor merge bine global, avem şi noi oşansă.

Citat:Să nu ne păcălim pe noi înşine. Problema imaginii noastre în lume nu

sunt nici ţiganii, nici câţiva sceleraţi care fură, ucid şi violează, nici şovi-nismul italienilor sau al englezilor. E falimentul nostru moral, e lipsa cin-stei şi a corectitudinii din obişnuinţele noastre de fiecare zi. Decădereanoastră ca popor, vizibilă în sfera politică în interior şi-n imaginea noas-tră mai rea ca oricând în afară, este produsul absenţei frânelor moralela un număr copleşitor de români, victime ale unei lipse cronice de edu-caţie. Şcoala românească îşi propune, pare-se, să te scoată un soi deLeonardo da Vinci, doctor în toate ştiinţele şi artele, dar nu să facă dintine un om întreg. La sfârşitul ei poţi şti, eventual, diferenţa dintre unatribut şi un complement, dar nu şi diferenţa dintre bine şi rău.

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Falimentul%20nostru%20moral%20de%20Mircea%20Cartarescu.htm Falimentul nostru moral

— Care credeţi că este deosebirea dintre sistemul deînvăţământ comunist şi cel specific al unei democraţiifuncţionale?

— Eu am studiat în întregime în regimul comunist şipot să spun că şcoala, dincolo de tot ce ţinea de propa-ganda de atunci şi de absurdităţile astea, a fost într-operioadă o şcoală foarte bună, o şcoală foarte profesiona-


2011 • APRILIE • 99

interViu

scoatem vreo vorbă. Vreo doi dintre noi au primit pe hârtiuţe întrebări pecare, la un semn discret al locotenentului nostru, Burnaru Vasile, trebuiasă le punem poetului. După ce invitaţii s-au aşezat, nea Boboc a scos dinbuzunar o foaie de matematică şi-a început să citească de pe ea omodestă producţie proprie. Începea cu versurile: „Dragi poeţi dinBucureşti,/ Aţi ajuns iar la Feteşti, şi-a ţinut-o tot aşa vreo douăzeci deminute bune.


— Cum vedeţi relaţia civil-militar? În ce sens ar trebuiîmbunătăţită?

— Eu nu o văd ca o relaţie antagonistă. Mie mi se parecă un militar este un om obişnuit, un om normal, un civilpână la urmă, dacă dai la o parte coaja aceasta a profesieipropriu-zise, aşa cum un medic nu este de fapt decât totun civil, tot un om obişnuit, dincolo de halatul lui alb.Prin urmare, după părerea mea, uniforma nu îndepărtea-ză oamenii. Eu cunosc foarte mulţi militari care suntoameni normali, oameni foarte de treabă, oameni cu carepoţi discuta orice, aşa încât niciodată nu am simţit stânje-neală în faţa uniformei militare. Mie mi se par profesio-nişti, specializaţi într-o anumită zonă, necesară din păcateîn continuare în statele civilizate şi, dincolo de asta, nu eniciun fel de opoziţie, contradicţie sau mai ştiu eu ce. Eucred că aceleaşi hobby-uri şi obiceiuri, aceleaşi bucurii şitristeţi sunt împărtăşite şi de militari.

— Care sunt părţile pozitive şi negative, din perspecti-va dumneavoastră, al eliminării serviciului militar obliga-toriu?

— Mie nu mi-a făcut un deserviciu Armata, deşi a fosto armată grea şi chinuitoare. A fost teribil de grea dar,într-un fel, dacă scapi din armată, poţi să fii sigur că nu temai sperie greutăţile. Armata este şi un fel de şcoală arezistenţei pentru oamenii tineri, este şi o şcoală a disci-plinei. Eu nu consider că, chiar şi în regimul trecut, ea(Armata) în sine, este un lucru strivitor de conştiinţe, euconsider că, cine poate să înveţe din experienţele vieţii,poate să înveţe şi din serviciul militar. Sigur că nu maieste funcţional, nici indicat ca serviciul militar să fie obli-gatoriu. Este o noţiune deja istoricizată – nu cred că înţările civilizate mai există serviciul militar obligatoriu, aşaîncât şi eu cred că o armată mai restrânsă, de profesio-nişti, de oameni angajaţi cu adevărat în structurile milita-re, este mult mai potrivită. Prin aceasta, oamenii tinericâştigă de fapt, cei care nu sunt interesaţi cu adevărat decariera militară, câştigă un an din viaţă sau un an şi patruluni cu care pot face lucruri mai folositoare. Poate că, întimpul vieţii, le va lipsi însă o experienţă, le va lipsi oexperienţă extremă şi poate că viaţa nu le va mai oferi oastfel de situaţie în care orice om află foarte multe despreel, îşi dă seama de cât de mult poate îndura în situaţiiextreme, îşi dă seama de laşităţile sale şi slăbiciunile saleş.a.m.d. Cel puţin mie mi-au folosit acele nouă luni dearmată pe care le-am făcut, din acest punct de vedere.Ştiu foarte bine că, în situaţii extreme, pot să mă comportaşa cum nu aş vrea.

Citat:Când am terminat armata, eram extenuat şi, oarecum, transfigurat

de suferinţă. Nu citisem nicio carte vreme de nouă luni. Nu ieşisem din

unitatea militară decât trei zile. Dar ajunsesem să ştiu, şi-aveam să ştiude-atunci întotdeauna, ce zace-n mine. Nu ajungi să te cunoşti cu adevă-rat decât în situaţii extreme. Când trăieşti normal, decent, un om printrealţii, poţi avea iluziile cele mai groteşti în privinţa ta.

Când treci prin războaie, prin dictaturi, prin lagăre, prin boli înspăi-mântătoare, prin închisori, prin situaţii extrem-umilitoare, ajungi să tecunoşti pe tine însuţi cu adevărat.


— Un militar cu experienţă in teatrele de operaţii secunoaşte mai bine pe el însuşi? Influenţa războiului asu-pra unor scriitori de renume mondial a avut un caracterfecund?

— Experienţele de felul acesta sunt teribile şi traumati-zante, fireşte. Ele nu sunt de dorit niciodată. Totuşi, dintraume, ca oameni obişnuiţi, şi mai ales ca artişti, avemde învăţat. De fapt, una dintre rădăcinile gândirii libere înArtă este suferinţa, este suferinţa umană. E greu de crezutcă un artist, un autor poate produce ceva cu adevăratsemnificativ fără această experienţă a suferinţei. Fie căeste suferinţă morală, fie că este suferinţă existenţială saucă este provocată de evenimente traumatizante asemenirăzboaielor sau lagărelor de concentrare. Dar ele nu suntneapărat necesare unui scriitor pentru a intra în atmosfe-ra lor. Nu e absolut nevoie să fi fost într-un lagăr de con-centrare ca să poţi scrie despre asta. Tolstoi nu a luptat înCaucaz asemenea unora dintre personajele sale, nu a trăitevenimentele războaielor napoleoniene el însuşi, darniciun istoric nu a scris mai bine despre ele şi într-un felmai veridic, aşa încât nu există o corelaţie directă întretrăirea unor fapte istorice şi descrierea lor de pe poziţiaunui artist. Orice suferinţă, după părerea mea, se leagă detoate celelalte suferinţe, chiar o suferinţă din dragoste săspunem sau o suferinţă fizică de pe urma unei boli – eapoate să spună ceva despre toate suferinţele lumii, există,într-un fel, o reţea subterană de pungi de astfel de sufe-rinţe, mai toate fiind legate unele de celelalte aşa încât,având o experienţă traumatică, poţi empatic să le înţelegişi pe celelalte, poţi să înţelegi cum este în vreme de răz-boi, deşi te-a apărat soarta de aşa ceva, poţi să înţelegicum este... la canal, de pildă, ori în alte locuri îngrozitoa-re.

— Poporul român se cunoaşte mai bine?— Eu nu gândesc în termeni de popor, de naţiune.

Habar n-am, nu ştiu. Eu pot să vorbesc ca un om simplu.Nu ştiu dacă poporul român este o entitate cu adevărat,nu ştiu dacă are un ethos ori o conştiinţă de sine.Lucrurile acestea sunt mai curând nişte speculaţii ale unorsecole trecute, ale secolului al XIX-lea în primul rând,când a apărut puternic noţiunea de naţiune. Nu ştiu dacănaţiunile învaţă ceva vreodată din istorie, cum nu învaţănici oamenii, sau poate unii învaţă, alţii nu. Nu ştiu dacăpoporul român are într-adevăr interiorizată, organicizatăistoria sa. Istoria poporului român este şi ea, în mareparte, o invenţie a secolului al XIX-lea.

Citat:Facultatea…Mi-am reîntâlnit din primele zile foştii brothers in arms...

Armata ne tâmpise în aşa hal, că, imediat cum ne-am revăzut, în primazi de cursuri, ne-am încolonat pe culoar şi-am început să batem pas de


98 • APRILIE • 2011

interViu

lizată. În anii `70 de pildă, când am făcut eu liceul, aufost ani excelenţi pentru învăţământul românesc. Dupăpărerea mea, el era într-un fel mai aşezat decât cel deacum. După `89 învăţământul ar fi trebuit să meargă maibine, să se deschidă, să adere la normele europene, săcapete pluralism şi prin manualele alternative, şi prin altemetode şi, formal, toate aceste lucruri s-au făcut. Însă,cred eu, sistemul de învăţământ românesc a suferit foartetare, ca şi celelalte compartimente ale vieţii social-politice,datorită politicianismului, datorită faptului că fiecarerupere de continuitate în exercitarea puterii, fiecareschimbare a guvernanţilor a fost însoţită de o distrugere atot ce s-a făcut până atunci şi de o nouă încercare dereformă în altă direcţie, aşa încât avem în învăţământvreo 15 reforme ce s-au făcut în aceşti 20 de ani. Ori,această cârpire permanentă, această nehotărâre, aceastăîntârziere între două luntre, să spunem aşa, a fost o catas-trofă până la urmă. Învăţământul, în loc să devină unulmodern şi european, a plutit în derivă, ca şi celelalte sec-toare ale vieţii naţionale. Deci, în acest moment, el este caşi sistemul medical, la fel ca şi multe alte compartimenteale vieţii naţionale, în mare suferinţă.

— Dar învăţământul militar?— Nu ştiu multe lucruri despre învăţământul militar şi

mi-e greu să mă pronunţ. Nu văd de ce ar merge idealatunci când lucrurile merg rău în restul sistemului deînvăţământ.

Citat:Un eseu despre Balcani. Medicul şi Vrăjitorul: Naţionalism, roman-

tism, eroism, iată triada care, valorificată extrem de pozitiv de douăsute de ani încoace, difuzată prin manualele de şcoală şi satisfăcândnevoia de mândrie de sine a tinerelor popoare din Balcani, a construit oimagine a identităţii etnice care a avut şi are imense dificultăţi deintegrare în modernitate.

http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-si-vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html

— Homo Balcanicus, „unitate in diversitate”, identitateetnică...care este locul soldatului român?

— Militarul este un om obişnuit care are o profesie înuniformă. Nu cred că spun nişte probleme speciale în pri-vinţa lui. Eu cred că un militar este un profesionist care,în mod fundamental, respectă nişte ordine. Iar acesteordine care vin de la un nivel superior, în mod absolutnormal, privesc siguranţa naţională – deci Armata esteunul dintre organismele implicate în această idee de sigu-ranţă naţională, alături de foarte multe altele. Ea esteîntr-un fel integrată în toate problemele pe care le discutăC.S.A.T., aşa încât, după părerea mea, un militar interesea-ză mai puţin dacă este el personal ataşat de aceste valori,contează mult mai mult disciplina şi profesionalismul său.După părerea mea, nu din patriotism, aşa cum zeci de ania spus-o propaganda, militarul îşi face datoria eficient, ciprin profesionalismul său, prin faptul că ascultă şi respec-tă nişte ordine competente.

Citat:Un eseu despre Balcani. Medicul şi Vrăjitorul: Filonul naţionalist şi

reacţionar a fost reînviat în perioada ceauşistă.Seniorii războiului, ca şi martirii naţionali, şi-au pierdut de mult pen-

tru mine aura şi legenda, rămânând ce-au fost aproape întotdeauna: uci-gaşi fanatici distrugând totul în jurul lor, în numele unor fantasme, celemai rele dintre toate, pe care le numim azi „ideologii”.

http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-si-vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html

— Este reîntregirea României Mari o „ideologie”, pen-tru care ucigaşi fanatici au distrus totul în jur?

— În momentul acesta şi de 20 de ani încoace, proble-ma asta este legată de relaţia României cu Moldova şi deposibila, din ce în ce mai îndepărtata, reunificare aRomâniei cu Moldova. După părerea mea, noi am ratat oşansă istorică în anii `90, când s-a putut face acest lucru,chiar din primii ani de după revoluţie existau anumite cir-cumstanţe care, în acel moment, erau favorabile unificăriiRomâniei cu Moldova – de pildă, exemplul foarte apropiatîn timp al reunificării Germaniei. Totuşi, acest lucru nus-a făcut, în ciuda unor manifestări ale societăţii civile depe ambele maluri ale Prutului, din lipsă de voinţă politică.Nici românii, nici moldovenii, la nivel politic, din anumitecalcule, unele foarte meschine, nu au făcut-o. Astăzi, per-spectiva este din ce în ce mai îndepărtată, ceea ce esteuna dintre marile frustrări şi nerealizări ale noastre înultimii 20 de ani. Evident, Moldova nu poate funcţiona caun stat de sine-stătător. Ea este într-o derivă politică şisingura ei şansă, singurul ei viitor ar fi fost integrarea înEuropa prin reunificarea cu România pentru că, altfel,este foarte greu de crezut că se va face, mai ales în cir-cumstanţele de astăzi. Aşa încât, povestea aceasta a unită-ţii naţionale astăzi trebuie văzută alt fel, şi anume a unită-ţii naţionale în cadrul acestei super-naţiuni care esteEuropa. Prin urmare, nu atât reunirea Moldovei cuRomânia ar fi dezirabilă, cât aducerea Moldovei, care estepopulată în bună parte de români, în structurile europe-ne. Faptul că foarte mulţi cetăţeni ai Moldovei şi-au luatpaşapoarte româneşti ajută dar nu îndestul, după părereamea.

Citat:Şi azi atentatorii sinucigaşi, ca şi bandele înarmate luptând pentru

cauze naţionale sau religioase sunt, pentru unii, eroi demni de panteonulcomunităţilor respective. Dar vârsta „eroismului” de acest fel a trecut şiel nu mai poate provoca azi decât enorma suferinţă inutilă.

http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-si-vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html Un eseu despre Balcani.Medicul si Vrăjitorul)

— Ce este terorismul şi ce rol joacă România în comba-terea lui?

— Sunt multe forme de terorism. România este unuldintre statele care sunt în structurile NATO aşa încât, din-colo de orice, ea are obligaţii care ţin de prezenţa sa înaceste structuri – nu putem cere doar americanilor şienglezilor să fie prezenţi pe câmpurile de luptă – aliaţii auşi ei obligaţiile lor. Din acest punct de vedere, lupta împo-triva terorismului este şi războiul nostru; deci, într-un fel,suntem în război împotriva terorismului, noi înşine,România, care este şi o posibilă ţintă pentru terorismul de


100 • APRILIE • 2011

interViu

literatura şi arta românească – este un fel de cerc al indi-ferenţei şi suspiciunii în aceste zone; fiecare îl considerăpe vecinul său nu destul de reprezentativ, nu destul deimportant cultural ca să întindă o mână către el, ca săconstruiască o punte, un pod. În ultimii ani lucrurile staumai bine pentru că la centrele culturale din ţările din jurs-a adăugat şi ICR care face foarte mult pentru asta, aşaîncât există relaţii între diversele institute şi centre cultu-rale din Balcani şi din zonele apropiate şi am început săcunoaştem puţin mai bine valorile din preajmă, am înce-put să ştim mai multe despre scriitorii polonezi, unguri,dar rămânem cu mari deficienţe şi mari datorii faţă descriitorii de la sud de Dunăre – ştim foarte puţin desprescriitorii sârbi, croaţi, bulgari ş.a.m.d. şi este mare păcat.

Citat:Când vii de la Viena înapoi la Bucureşti, ai sentimentul că ai nimerit

la Kabul. Bucureştiul pare un loc al mizeriei absolute. Sunt două oraşede pe planete diferite, locuite de două specii diferite. Prin valori, prinreacţii, prin comportament, românii sunt extraordinar de diferiţi deeuropeni.

http://www.theromanians.ca/blog/2005/06/mircea-cartarescu.html

— Dar românii care au ajuns, în misiune, la Kabul?Cum sunt românii diferiţi de europeni ori Islam?

— Nu ştiu cum se rezolvă în plan militar aceste dife-renţe, nu ştiu care sunt relaţiile militarilor care, veninddin diverse zone ale lumii, se întâlnesc pe câmpul deluptă, nu ştiu care pot fi relaţiile între militarii americanişi militarii români, între militarii britanici şi cei români înmomentul în care ei acţionează împreună. E greu să-mifac o imagine pentru că nu cunosc...poate ar trebui săavem mult mai multe emisiuni de televiziune, interviuri lafaţa locului, ar trebui să cunoaştem mult mai bine situaţiamilitarilor români care luptă în aceste zone. Ştim foartepuţine lucruri despre ei, despre ce se petrece acolo...când, din păcate, unul mai este rănit sau chiar moareîntr-o misiune, apare o ştire; dar cum trăiesc aceştioameni cu adevărat simţindu-se şi fiind, de fapt, în luptă,ştiind că sunt pândiţi de moarte în fiecare zi – asta nuştim şi, după părerea mea, televiziunea şi ziarele ar trebuisă facă acest lucru, să ni-i apropie pe aceşti oameni care,în definitiv, sunt compatrioţi ai noştri care luptă. Noi,generaţiile noastre, nu am cunoscut războiul, însă aceştioameni îl află, şi nu pe teritoriul României, ci într-o zonăextrem de ostilă şi agitată, aşa încât ar trebui să ştim multmai multe despre soldaţii români care sunt cantonaţi înAfganistan sau Irak şi despre sentimentele lor faţă decolegii de altă naţionalitate şi faţă de adversar, de duş-man. Ce simte, de fapt, soldatul român? Îl simte pe aşa-zisul terorist? Pentru că teroriştii nu se văd ei înşişi caterorişti, se văd ca luptători pentru libertate, de pildă. Cesentiment are soldatul român confruntat cu aceştioameni? care, într-un fel, sunt şi ei oameni curajoşi,oameni bravi, gata să se sacrifice, până la urmă, pentru ocauză, indiferent dacă această cauză este bună sau rea.

Citat:Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost decorat, marţi, 13 aprilie, de

către Ambasadorul Franţei în România, dl.Henri Paul, cu „Ordinul Artelorşi Literelor în Grad de Cavaler“, informează Serviciul de Presă alAmbasadei Franţei. Decoraţia onorifică franceză dedicată culturii,Ordinul Artelor şi Literelor, recompensează persoanele care s-au distinsîntr-un mod deosebit prin creaţia în domeniul artistic sau literar sau princontribuţia lor la dezvoltarea şi înflorirea artelor şi a literelor.

http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-7139661-mircea-cartarescu-decorat-ordinul-artelor-literelor-grad-cavaler.htm

— Ce este o decoraţie şi ce credeţi că reprezintăpentru un militar?

— Eu nu sunt prea dornic de astfel de distincţii. Mămiră întotdeauna când primesc una dintre ele. Mi se parecă nu o merit în niciun fel, fără exces de modestie.Decoraţiile ele însele ar trebui să capete un statut mai cre-dibil, ar trebui să fie mai prestigioase decât sunt, pentrucă ele sunt un fel de răsplată simbolică. Partea proastăeste că noi ne-am degradat atât de mult ca naţiune, încâtnu mai percepem decât răsplăţile concrete, pecuniare.Orice diplomă care nu este însoţită de avantaje financiare,orice medalie care este simbolică nu ne mai spune marelucru, tindem să le desconsiderăm, să le considerăm niştezorzoane, nişte lucruri inutile. Pentru că noi am pierdutaceastă dimensiune simbolică a lucrurilor, nu mai suntempreocupaţi de tot ce ţine de mândrie, personală ori naţio-nală, nu mai suntem preocupaţi de onoare, de demnitate.Suntem preocupaţi să supravieţuim, pur şi simplu. Nouăni se pare că tot ceea ce ţine în acest moment de simbol,de distincţie nu mai are relevanţă, prin urmare, medaliile,inclusiv cele militare, vor căpăta statutul pe care-l merităabia după ce toţi ne vom vindeca moral.

Citat:În fosta Iugoslavie s-a întâmplat ceva, de asemenea se întâmplă

lucruri în Iran sau în Afganistan. Iar dacă laşitatea comunităţii interna-ţionale, aceeaşi care nu voia să-l supere pe Hitler până la război şi n-avrut să-i supere pe ruşi cincizeci de ani după aceea, preferând să lasejumătate din omenire pradă totalitarismului, o priveşte pe ea, laşitatearomânească ne priveşte pe noi toţi. Cum putem tolera noi, care-am tre-cut printr-o revoluţie, un guvern comunist peste Prut? Aştept de la auto-rităţile române şi de la fiecare dintre noi să ieşim din laşitatea asta jos-nică şi să arătăm că ne pasă.

http://www.moldova.net/archive/t-7230.html Sa ieşim din Laşitate!

— Ce înseamnă Moldova pentru românii secolului XXI,pentru tânăra generaţie?

— Eu cred că, instinctiv, fiecare român crede căMoldova este într-un fel românească şi eu cred că şi dinpartea moldovenilor există un sentiment asemănător.Cred că ceea ce ne desparte este numai politicianismul,numai nişte interese politice meschine. S-a văzut că oame-nii tineri din Moldova luptă pentru viitor, pentru dreptulla viitor. Acum un an au fost acele manifestări dinChişinău ale tinerilor care, din păcate, nu au fost încura-jate nici de români, nici la nivel internaţional. Nu au fostnici mediatizate, nici încurajate aşa cum ar fi trebuit. Eucred că oamenii tineri resimt cel mai tare problematicaaceasta a lipsei de viitor, care este endemică în zonă. A fi


2011 • APRILIE • 103

interViu

mai multe feluri. Este un război lung, o confruntare dedurată. Terorismul nu va fi eradicat niciodată, aşa cum nua fost eradicată niciodată pirateria, de pildă; ele suntfenomene recurente în istorie, se produc în diverse cir-cumstanţe şi au diverse manifestări. Ce este important,aşa cum spuneam, este faptul că suntem parte din acestrăzboi global.

— De unde pregnanţa Războiului Sfânt?— Există multe explicaţii, dar eu cred într-una dintre

ele mai ales, şi anume în sentimentul de frustrare pe carelumea arabă, în general, şi alte lumi dar lumea arabă înprincipal, o are faţă de direcţia progresului global, direc-ţia pe care a luat-o globalizarea. Faptul că lumea arabă nuse simte pregătită pentru acest gen de progres, pentruaceastă lume post-industrială, a unor valori liberale, ducela reacţii de frustrare şi de mânie. Lumea arabă simte căvalorile ei sunt ameninţate de această globalizare, deaceastă uniformizare culturală şi economică.

— China?— China este un exemplu de ţară închisă în sine,

într-un fel. E un mare paradox, de fapt, economic ea parea prospera, deşi rămâne o ţară extrem de săracă până laurmă, dar China, la fel ca şi Coreea de Nord şi alte ţări deacest gen... ele sunt, de fapt, nişte brontozauri, nişte ţărifoarte închise în sine şi care nu participă ideologic şi cul-tural la circuitul mondial – participă economic: acesta estemarele paradox chinez, cum e posibil ca o ţară atât deînchistată politic totuşi, să aibă energie economică? Dinpunct de vedere ideologic, eu cred că nu există o gândirechineză care să se construiască pe ceva. Comunismul, credcă şi pentru chinezi este evident, este desuet, terminat,dar nu au găsit altceva care să înlocuiască comunismul, pecând lumea arabă are Coranul, are un fundament puter-nic, care le dă identitate culturală. Arabii se consideră defapt o uriaşă naţiune. Diferenţele naţionale dintre ei nusunt semnificative, nu sunt importante. Aşa cum, în seco-lul XVII, românii se identificau pe ei înşişi drept creştini,înainte de a se considera o naţiune – este situaţia lumiiarabe. Lumea arabă este o lume extrem de coerentă lanivel cultural, religios şi ideologic, o lume care se conside-ră îndreptăţită să reacţioneze atunci când valorile ei suntameninţate. Acest lucru nu se petrece în China, unde con-trolul politic este foarte puternic, dar unde nu există niştevalori în care să creadă fiecare chinez şi pe care să simtănevoia să le apere. Din această cauză nu există, şi sperămsă nu existe, un terorism chinez. Dar terorismul musul-man este expresia acestei spaime faţă de viitor, dupăpărerea mea.

— Cum a ajutat România integrarea ei în NATO?— Eu cred că integrarea în NATO, ca şi în structurile

europene, este absolut esenţială pentru România. Absolutesenţială. România nu ar avea, în acest moment, chiarniciun viitor, de niciun fel, dacă nu ar fi integrată în aces-te mari structuri ale lumii civilizate. Deci, pentru Românias-a pus problema de a exista în lumea civilizată sau de a fiun „no man`s land” , ca Republica Moldova şi ca multealte ţări aflate undeva între marele imperiu sovietic, genUcraina, Belarus etc. După părerea mea, România a prinsultimul tren al civilizaţiei şi, deşi suntem probabil printreţările care nu prea onorează familia europeană şi familiaNATO aşa cum ar trebui, totuşi suntem acolo şi ăsta este

un lucru foarte important. Deşi suntem o ţară cu imenseprobleme, din toate punctele de vedere, suntem o ţarăeuropeană. Existăm. Nefiind o ţară europeană, nu am fiexistat. Noi nu aveam alternative. Noi nu putem strâmbadin nas ca Norvegia, de pildă, care are o putere economi-că extraordinară, fiind o ţară care există oricum. Noi tre-buie să facem parte dintr-o Alianţă, pentru că nu putemsupravieţui alt fel, nici ca imagine de sine, nici economic,nici într-un alt fel. Integrarea în NATO înseamnă trecereanoastră de o parte a unei baricade, înseamnă că noi sun-tem aliaţi ai americanilor, ai englezilor, ai tuturor celorlal-te state care poartă, în acest moment, un război legitim cuterorismul mondial.

— Trecerea nu este prea bruscă?— Eu cred că noi nu am fost cu adevărat de partea

cealaltă a Zidului Berlinului. Cred că am fost siliţi să ofacem, a fost o constrângere politică. Până şi Ceauşescu aavut momentul lui de revoltă, de orgoliu faţă de Pactul dela Varşovia. Prin urmare, noi am fost întotdeauna con-strânşi să trăim în lagărul socialist. Aşa cum se ştie, dupăIalta, noi am fost practic introduşi în sfera sovietică, pecând populaţia era împotrivă. Populaţia, după cum s-avăzut şi la votul din `46, a fost de partea lumii civilizate,de partea occidentală, aşa încât eu cred că de abia amaşteptat să trecem de partea cealaltă a Cortinei de Fier.Noi am avut, mai mult decât orice popor din est, mitulsalvării care vine de la americani, mitul Europei ca unbastion al civilizaţiei – înainte de integrarea în UE, dupăstatistici, noi eram ţara cu cel mai mare procent al accep-tării pozitive, al acceptării acestui fapt ca un fapt pozitiv –prin urmare, românii au fost întotdeauna frustraţi că aufost despărţiţi de Europa, s-au simţit, prin toate legăturilelor istorice, politice, culturale, de care s-au simţit legaţi,din care s-au simţit că fac parte.

Citat:[…] dacă aceste popoare n-ar trebui să recurgă, în locul diplomaţiei,

la un fel de psihanaliză colectivă. Dacă medicul nu trebuie într-adevărînlocuit de vraci.

În ce mai poate crede cu adevărat Homo Balcanicus de azi? – iatăadevărata întrebare. Ce ideal îi poate oferi lumea postmodernă de azi înlocul naţionalismului de care el se agaţă încă disperat, aşa cum un omcare se îneacă se agaţă şi de un fir de pai?

http://www.observatorcultural.ro/Un-eseu-despre-Balcani.-Medicul-si-vrajitorul*articleID_2185-articles_details.html Un eseu despre Balcani.Medicul si Vrăjitorul

— După eşecul tuturor mijloacelor politico-militare,rămâne cooperarea culturală a comunităţilor din zonă? Sepoate realiza acest lucru şi în cazul României?

— Sigur că se poate realiza şi ar fi de dorit, numai căexistă un fel de neînţelegere în această privinţă. Atâtromânii cât şi vecinii lor, maghiarii, bulgarii ş.a.m.d. auun fel de orbire faţă de lumile culturale din jur şi îşiîndreaptă toate privirile către lumi mai îndepărtate, cătrecentrele mari de validare culturală, către New York,Londra, Paris. Ştim mult mai multe despre aceste culturidecât despre culturile vecinilor noştri. Românii privesc cuo anumită condescendenţă către literatura şi arta bulgară,de pildă, aşa cum polonezii privesc cu condescendenţă


102 • APRILIE • 2011

interViu

apartenenţă, chiar şi pe jumătate, la lumea orientală –este vorba de un sistem al corupţiei care a funcţionatîntotdeauna în România în timpul şi după domniile fana-riote apoi, în secolul al XIX-lea; sigur că noi am împru-mutat toate instituţiile occidentale dar, cum spuneaMaiorescu, ele erau „forme fără fond”, existau pe hârtiedar, de fapt, nu funcţionau. Acest lucru s-a întâmplat întoată epoca comunistă, când toate valorile au fost per-vertite, când toată lumea se prefăcea a crede în institu-ţii, valori ş.a.m.d., de fapt nimeni nu credea şi sistemulcorupţiei feudalo-orientale funcţiona pe dedesubt, totulera corupt pe dedesubt; nimeni nu credea nici înpatriotism, nici în comunism, nici în idealuri, fiecarelupta să supravieţuiască, îşi făcea micile afaceri subtera-ne. Iar apoi, la destrămarea comunismului, a răbufnitdin nou, extrem de puternic, spiritul nostru oriental,spiritul de combinaţii, de afaceri, de eludare a legii –totul s-a făcut nu pe baza legilor, care existau dar nu serespectau, ci pe baza cutumelor, pe baza obiceiuluipământului, ca să spun aşa, ceea ce înseamnă o imensăţesătură de interese şi ilegalităţi. Pe deasupra aveamlegile, pe care nu le respecta nimeni, pe dedesubtaveam legile nescrise ale relaţiilor de tip mafiotic. FostaSecuritate, după cum se ştie, a preluat de fapt Româniadupă `89 şi transformată ad-hoc în clasa financiară,politică, în jurnalistică ş.a.m.d. Practic, noi suntemastăzi în aceeaşi situaţie descrisă de Maiorescu la sfârşi-tul secolului al XIX-lea. Avem, fireşte, un stat de dreptcare însă nu funcţionează, avem instituţii care nu func-ţionează, avem create, în ultima vreme, tot soiul deinstituţii extrem de folositoare care există în toate ţăriledin fostul est comunist, dar cărora li s-a pus botniţă,una după alta, care de fapt au fost anihilate imediatdupă ce au fost create. S-a dat, în sfârşit, legea lustra-ţiei, dar imediat ea a fost declarată neconstituţională decătre CS. Am avut ANI care imediat a fost castrată, eanu mai poate verifica averile politicienilor. Avem CNSAScăreia pur şi simplu i s-au smuls colţii, astăzi ea fiind oinstituţie funcţionărească fără să poată să dea verdictede poliţie politică sau de alte colaborări cu Securitatea.Avem pe hârtie instituţiile democratice, instituţiile folo-sitoare naţiunii; în realitate, însă, ele au fost anihilatede către această clasă politică mafiotică şi care îşiurmează propriile interese, în detrimentul interesuluinaţional.

— Care sunt valorile care trebuie promovate?— Sunt valorile morale. Nu marasmul economic în

care ne zbatem este problema noastră, el vine din fria-bilitatea noastră morală. Răul se află în noi, în felul încare gândim, în felul în care înţelegem să trăim, în rela-ţiile noastre cu ceilalţi. Şi asta este tragic pentru că estelucrul cel mai greu de îndreptat. Noi putem, teoretic, săîndreptăm lucrurile în România economic prin guvernede tehnocraţi, dar acest lucru, practic, nu este posibil...de fapt, totul la noi este politic. Totul la noi este politic.Un guvern de tehnocraţi nu ar avea nicio şansă dacă nuar avea sprijin politic, aşa cum este construit sistemulnostru. Iar politica este legată inextricabil de economie,pentru că sunt nişte complexe politico-economico-mediatice care guvernează România în acest moment şi

care nu ţin în niciun fel seama de interesul public, ci deinterese private şi exemple ar fi nenumărate... Trebuieapărate valori precum cinstea – nu se mai ştie astăzi, înRomânia, ce este cinstea sau este privită ca un defectindividual... îmi aduc aminte că, într-o schiţă a lui Ilf şiPetrov, un personaj găseşte un portofel şi-l duce laMiliţie şi, peste o săptămână, se sinucide pentru că toţirâdeau de el pentru că a făcut acest lucru absurd, dinpunctul de vedere al cetăţeanului sovietic. Această inca-pacitate de a fura, de a minţi, de a face rău altuia tre-buie cultivată într-un fel sau altul. Oamenii trebuie săînţeleagă că, printr-un sistem curat, câştigă mai mult cutoţii decât într-un sistem murdar. În momentul în carevor înţelege că o afacere curată este mai profitabilădecât una murdară, subterană, şi nu doar pentru ceicare o fac, ci pentru toată lumea, pentru toţi ceilalţi,probabil că, încetul cu încetul şi într-o perioadă foartelungă, ne-am putea vindeca moral. Răul nu este nici însituaţia internaţională care ne este defavorabilă, nici înmoştenirea grea lăsată de comunism, răul este în noi, înfelul în care noi înţelegem să ne trăim viaţa.

— Aveţi un mesaj pentru militarii din teatrele deoperaţii?

— Eu am multă încredere în aceşti oameni. Eu credcă Armata este o zonă, prin însăşi natura ei, mai puţincoruptibilă decât alte zone. Eu cred că ea îşi selecteazăoameni de calitate – cel puţin, odinioară, cei mai bunielevi mergeau la liceele militare, îşi alegeau o carierămilitară. Singurii eroi, pentru că am pornit de la eroi,singurii nedisputabili sunt cei din teatrele de operaţii.Eu aş avea să le spun acestor oameni să rămână tineriîntotdeauna, să rămână oameni care încă cred în ceva,cred în lucruri pozitive şi să nu cadă în această stare dedisoluţie morală şi de negativism care ne caracterizeazăastăzi. Ştiu că este greu pentru multe familii de militari,dar eu cred că este şi o consolare în faptul că cei careîmbrăţişează această carieră sunt, de cele mai multe ori,oameni întregi, oameni adevăraţi. E greu de crezut căun maestru al combinaţiilor, un om necinstit, a cărui adoua natură este minciuna, ar vrea să devină ofiţer,pentru mine este greu de crezut. Cred că familiile artrebui să fie mândre de aceşti oameni.

— Aveţi vreo amintire plăcută în urma satisfaceriistagiului militar obligatoriu?

— Amintirile mele plăcute se leagă de colegii deatunci. Nu avea ce să-mi placă în Armata propriu-zisă,în instrucţia care a fost extraordinar de grea... poateeram şi noi mult prea tineri, la 18 ani eram nişte copii...ţin minte că nici nu puteam să-mi car valiza aceea delemn. Noi toţi, băieţii care au reuşit la facultate, în1975, am fost luaţi imediat în Armată, aşa încât erauviitori colegi ai mei de facultate, din care unii au ajunsscriitori destul de cunoscuţi, Cristian Teodorescu esteunul dintre ei, Romulus Bucur... şi cu care m-am simţitdestul de solidar, într-adevăr legat printr-un fel de des-tin şi mă simt şi astăzi – de câte ori ne întâlnim maivorbim despre Armata de atunci, ne mai aducem aminteşi lucruri plăcute, şi multe lucruri mizerabile... este oparte din viaţa noastră. n


2011 • APRILIE • 105

interViu

cetăţean moldovean în acest moment înseamnă a fi unparia, a nu putea să trăieşti în propria ţară şi a trebui săaccepţi statutul acesta, de multe ori inferior, al emigrantu-lui. Revin, o mare şansă pentru democraţia acestei ţări,pentru democratizarea reală a acestei ţări care încă estesub comunişti, care are toate defectele cu putinţă, ar fifost posibilă o dată cu reunificarea cu România, în anii`90. Astăzi, din păcate, din cauza stării economice deza-struoase în care ne zbatem, este foarte greu de crezut căse va mai întâmpla.

— Cum credeţi că văd tinerii din România aceastăproblemă?

— Nu cred că-şi pun această problemă foarte acut, aualte griji şi alte lucruri de rezolvat. Cei mai mulţi tineridin România, după cum se ştie, au ca ideal emigrarea înVest, în Occident, căutarea unor locuri mai bune de viaţăşi de muncă dar, dacă îi întrebi, eu cred că manifestăempatie faţă de congenerii lor din Moldova şi, într-un fel,în mod ideal, au un fel de înţelegere şi solidaritate. Dinpăcate, însă, nu este de ajuns. Nu e de ajuns.

Citat:În România, marea problemă este calitatea morală a oamenilor. E

şocant cât de multă lipsă de educaţie există, cât de puţine aspiraţii!http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-6850114-mircea-

cartarescu-calitatea-oamenilor-problema-romaniei.htm

— Soldaţii români au fost, pe bună dreptate, felicitaţiîn diverse şi multiple situaţii datorită modului în careşi-au îndeplinit misiunile de luptă. Camaraderia este unexemplu direct, fără conotaţii demagogice, resimţit demajoritatea militarilor în teatrele de operaţii. Există calita-te morală, educaţie şi aspiraţii. De ce avem nevoie pentruca aceste calităţi să devină preponderente?

— Acest spirit de grup care se formează întotdeaunacând oamenii lucrează împreună, spiritul de echipă, esteîntotdeauna foarte important, nu numai în Armată, acolounde, evident, oamenii petrec foarte mult timp împreună,ci peste tot. Într-un birou, într-o cancelarie, oriundeoamenii lucrează foarte mult împreună, colaborează foar-te mult. Oamenii tineri, fireşte, sunt înclinaţi către priete-nie personală. Eu cred că în Armată, Armata fiind funda-mental tânără, această afecţiune reciprocă a oamenilor senaşte în mod natural şi cred că foarte multe unităţi demilitari au o anumită viaţă independentă, viaţă personală,se manifestă ca un singur organism. Sunt convins călucrurile acestea sunt absolut reale şi că ele sunt folositoa-re chiar profesional. Este inimaginabilă o unitate oarecare,o grupă, un pluton, în care să nu existe amiciţie, înţelege-re – fireşte că există şi animozităţi, în orice grup umanexistă o luptă pentru ierarhie, există o dorinţă de a ieşiînainte, de a te distinge prin ceva, dar această ierarhie, înArmată, de multe ori este rezolvată militar, adică sigur că,dacă te simţi mai bun decât şeful tău, totuşi, îi datoreziascultarea. Deci, eu cred că acest spirit al camaraderieieste un lucru absolut firesc în Armată şi absolut folositor.

Citat:Trăim, adică, într-o lume postmodernă, care-a depăşit sângeroasele

războaie între naţiuni din secolul XX, ca şi epoca totalitarismelor şi a

confruntărilor ideologice. Astăzi, după o perioadă de euforie, trebuie săconstatăm că naţionalismul, autoritarismul şi imperialismul, ce păreaudefinitiv aruncate la lada de gunoi a istoriei, n-au dispărut, ci s-au remo-delat, ameninţând mai departe lumea democratică. Da, Ucraina trebuiesă intre în NATO, da, vom continua să avem trupe în Irak, dar nu necon-diţionat, da, Serbia n-ar trebui total izolată şi înrăită. În următorii ani,probabil, această tendinţă de-ntoarcere la politica internaţională conven-ţională va continua, în paralel cu ameninţările legate de terorism.Războiul postmodern cu Bin Laden, al „ciocnirii civilizaţiilor“, oricât prafar stârni, nu va estompa marea frică a unei catastrofale confruntăriîntre naţiuni, în stil „secolul XX“.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-inapoi-in-istorie-798330.html

— Naţionalismul ameninţă democraţia – până undepoate ajunge dragostea de popor, apartenenţa faţă denaţiune, pentru a nu ajunge o ameninţare?

— Eu cred că nu este o tensiune între naţionalismuldecent şi democraţie. De fapt, dacă privim SUA, acololucrurile par destul de echilibrate. Noi, astăzi, nu maitrăim într-o lume de state naţionale, adică state construitepe ideea de naţiune, pe legături de sânge, statul organi-cist, statul în care recunoşteai cetăţenii prin faptul că eiaparţineau aceluiaşi popor. Astăzi, statele moderne suntmai degrabă o combinaţie dintre un astfel de stat şi unstat rousseau-ist, al contractului social, astăzi sunt absolutnormale statele multinaţionale, statele în care nu origineacomună formează baza naţiunii, ci ataşamentul faţă devalorile naţiunii respective, respectul legilor acelei naţiuniş.a.m.d. Aşa încât, puseele de naţionalism pur care aparmai ales la dreapta şi extrema dreaptă a unor state suntbine ţinute în frâu. Aşa-zişii extremişti, ca Le Pen sauHaider, aceşti promotori ai valorilor pur naţionaliste numai au ponderea pe care au avut-o. Nici la noi, cel maivizibil naţionalist, unii îl consideră un extremist, CorneliuVadim Tudor, chiar şi în momentele astea de criză, cândde obicei se activează extremismele, nu mai are un cuvântimportant de spus, nu mai este în Parlament, nu mai func-ţionează ca în anii `90. Cel puţin în ţările europene numai este o problemă naţionalismul. El a fost, într-un fel,contracarat de valorile democratice.

Citat:-”Copilul teribil” al literaturii româneşti contemporane. Ce a însemnat

Revoluţia din 1989 pentru dv.? -Am trăit o stare de fericire extraordinară în perioada aceea. N-am

fost în viaţa mea mai fericit ca în dimineaţa lui 22 decembrie. În privinţapatriotismului, eu sunt de acord cu Caragiale care spunea că un adevă-rat patriot trebuie să fie critic faţă de ţara sa, şi nu linguşitor. Nu trebu-ie să-i vadă doar calităţile, e foarte util să-i vadă şi defectele.

http://www.cariereonline.ro/articol/mircea-cartarescu-copilul-teribil-al-literaturii-romanesti-contemporane

— Cum se manifestă tranziţia de la comunismla democraţie în România?

— Comunismul, în România, nu a făcut decât să siste-matizeze şi să acutizeze vechi metehne ale românilormoştenite de la Imperiul Otoman, din Fanar, din această


104 • APRILIE • 2011

interViu

— Domnule colonel, volumul „Artileria în date şiimagini” face parte dintr-o serie mai mare de lucrări careare ca tematică artileria română. Cum s-a născut ideea dea scrie acest ciclu de lucrări?

— Apariţia volumului „Artileria în date şi imagini” seînscrie în preocupările mele de a reda generaţiilor viitoareistoria armei în care m-am format şi căreia îi aparţin –artileria. Înainte de această lucrare, împreună cu un colec-tiv de autori am scris lucrarea „165 de ani de existenţăa artileriei române”, lucrare care se constituie într-oautentică monografie a artileriei, care abordează minuţiosaspecte definitorii în ceea ce priveşte apariţia acesteiarme, organizarea, dotarea, învăţământul şi instrucţia ces-a desfăşurat de-a lungul celor 165 ani de existenţă. Amconsiderat că această lucrare trebuie completată cu o alta,în care să prezentăm, în integralitatea lor, gurile de focartileristice ce au fost în dotarea armatei române.Menţionez faptul că, dacă lucrarea „165 de ani de existen-ţă a artileriei române” este o monografie a armei, cea de adoua lucrare la care m-am referit anterior este o mono-grafie a mijloacelor de foc artileristice. Doresc să subliniezfaptul că această carte este, până la urmă, primul albumcare prezintă, în totalitate, tehnica din dotarea unei armedin Armata României.

— Într-adevăr, este un volum bogat ilustrat, care oferăfoarte multe date tehnice. În plus, am observat că suntprezentate şi tunuri care, chiar dacă nu au intrat în dota-rea armatei, ele au fost achiziţionate la un anumitmoment istoric. Ce a presupus documentarea pentru reali-zarea acestui album?

— Evident că un album nu putea fi decât o lucrarecare abundă în imagini şi doresc să menţionez faptul că

această lucrare reuneşte 367 de reprezentări grafice,dintre care 301 sunt fotografii. Obţinerea acestui fond deimagini a fost o activitate anevoioasă, dar am beneficiatde prezenţa, în capitală, a Muzeului Militar Naţional –care este instituţia ce găzduieşte cele mai multe guri defoc ce au existat în armata română – de asemenea,împreună cu celălalt autor am fotografiat gurile de focexistente în muzeul constituit la Centrul de PregătireArtilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă” dinSibiu. Am fotografiat şi foarte multe piese, rarităţi, darcare se regăsesc ca elemente de expunere statică la diferi-te monumente ridicate în cinstea eroilor, inclusiv cele dela Mausoleul de la Mărăşeşti. Pentru o parte din imaginiam apelat şi la amabilitatea unor persoane care deţin încolecţia personală astfel de imagini şi pe care le-am con-tactat prin intermediul Internetului.

Dar înainte de toate acestea doresc să subliniez ideeacă realizarea acestei cărţi nu-mi aparţine în totalitate. Laea am lucrat împreună cu bunul meu coleg şi prieten,colonelul Gheorghe Băjenaru. Este rodul strădaniilor noas-tre de aproape doi ani de zile, fiind o activitate anevoioa-să nu numai în a procura fotografiile necesare pentru ocât mai bună reprezentare a gurilor de foc, dar şi pentrua afla care au fost cele aflate în dotarea armatei române.În lucrare sunt prezentate 129 de guri de foc care au fostîn dotarea acesteia, în plus este prezentat şi obuzierulautopropulsat cal. 155 mm ATROM care este un prototip,iar pe lângă aceste piese, care au existat de la 10 noiem-brie 1843 şi până astăzi, mai sunt prezentate un numărde 19 guri de foc – unele dintre ele inedite – care au apar-ţinut Armatei României, dar care nu au intrat în dotaredin diferite consideraţii: fie că numărul de piese a fostprea mic, fie că nu a existat muniţia necesară. În fapt,

Un album-monografie:„Artileria română în date şi imagini”

Interviu cu locţiitorul şefului structurii Instrucţie şi Doctrină, colonel dr. Adrian StroeaVolumul „Artileria română în date şi imagini” de colonel dr. Adrian Stroea şilocotenent-colonel Gheorghe Băjenaru, este prima lucrare editată în ţara noastrăcare prezintă gurile de foc ale artileriei române (imagini şi caracteristici tehnico-tactice) începând din Evul Mediu şi până în prezent. Fiind un demers inedit şide o certă valoare ştiinţifică, am apelat, pentru mai multe detalii, la unul dintreautorii cărţii, colonel dr. Adrian Stroea.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Adrian Curiman


106 • APRILIE • 2011

iStorie Militară

TRA DIŢ I I ŞI C UL TU RĂ MIL ITA RĂ

2011 • APRILIE • 109

CerCuri Militare

V iaţa culturală botoşăneană pulsează sub zodiamarilor valori culturale zămislite în acest colţde ţară: Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian,

Dimitrie Brândză, Octav Onicescu, Elie Radu, GrigoreAntipa, fraţii Ciucă, Ion Pillat, părintele Cleopa, SfântulIoan Hozevitul, Patriarhul Teoctist etc., care aşeazăBotoşaniul pe un loc de frunte în istoria neamului româ-nesc.

De asemenea, viaţa culturală este regăsită în activita-tea prodigioasă a instituţiilor de cultură ca: Teatrul deStat „Mihai Eminescu”, Teatrul de Păpuşi „Vasilache” ,Filarmonica de Stat, Orchestra „Rapsozii Botoşanilor”,Taraful „Datina”, Cenaclul literar „Mihai Eminescu”,Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, Biblioteca Judeţeană„Mihai Eminescu”, Muzeul Judeţean de Istorie, ComplexulMemorial „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, Muzeul deŞtiinţele Naturii de la Dorohoi şi alte muzee şi case memo-riale, mănăstiri, biserici şi monumente care duc maideparte tradiţia culturală a acestor locuri şi care suntmândria localnicilor.

În acest peisaj cultural, Cercul MilitarBotoşani îşi desfăşoară activitatea interac-ţionând cu instituţiile specializate îndomeniul culturii pe baza propriului pro-gram cultural aflat în strânsă corelaţie cuevenimentele culturale locale. De altfel,având în vedere încadrarea CerculuiMilitar Botoşani, nu ne-am putea îndepliniobiectivele pe care le avem decât în strân-să colaborare cu celelalte instituţii de cul-tură. Participăm la activităţile organizatede acestea, îi sprijinim în realizarea pro-gramelor lor culturale şi, în acelaşi timp,beneficiem de sprijinul lor în realizareaprogramelor noastre.

Principalele momente istorice pe carele aniversăm sau comemorăm le facemîmpreună cu Muzeul Judeţean Botoşani,cu Direcţia de Cultură, Culte şiPatrimoniul Cultural Naţional, cu

Asociaţia „Cultul Eroilor”, „Vatra Românească”, Asociaţiapensionarilor militari şi veteranilor de război.Colaboratori permanenţi ai Cercului Militar, ca locote-nent-colonel (r.) dr. Sergiu Balanovici, colonel (r.)Gheorghe Timofte, colonel (r.) Gheorghe Bocan, colonel(r.) Ştefan Nicolau, colonel (r.) medic Gheorghe Mariţanuşi alţii sunt solicitaţi şi urmăriţi cu interes de către institu-ţiile de cultură din Botoşani.

La manifestările artistice colaborăm îndeaproape cuinstituţii de cultură specializate precum: „RapsoziiBotoşanilor”, Filarmonica de Stat, Şcoala Populară de Artă,Taraful „Datina”, şcoli şi licee botoşănene. Colaborarea nedă posibilitatea de a prezenta, la sediul Cercului Militar,câte un spectacol artistic la o lună sau două, în folosulmilitarilor activi şi în rezervă, a veteranilor de război şifamiliilor lor. Prin aceste activităţi dorim să integrămmilitarii botoşăneni în viaţa culturală şi spirituală locală,să păstrăm şi să dezvoltăm tradiţiile culturale, să găsimtinere talente în unităţile militare pe care le deservim şi,ulterior, să le lansăm în mediul cultural local sau naţional.

În Cercul Militar funcţionează două cenacluri literare

Cercul Militar în cultura botoşăneană

Ca instituţie de cultură, educaţie, formare şi reprezentare a Armatei la nivelde garnizoană, Cercul Militar Botoşani îşi desfăşoară activitatea şi-şi îndeplineşteobiectivele pentru care a fost constituit, în strânsă legătură cu celelalte instituţiide cultură din municipiul şi judeţul Botoşani.

Florea MACOVEIFoto: Arhiva Cercului Militar Botoşani

acestea au fost guri de foc capturatede-a lungul anilor în războaiele pur-tate de către armata română.

— Parcurgând lucrarea, cititorulare întregul tablou al evoluţiei artile-riei române din perioada medievală,chiar anterior acestei epoci, şi pânăastăzi. Ce v-a determinat să structu-raţi lucrarea în acest fel?

— Da, am structurat lucrarea pecâteva capitole, într-o succesiunelogică, urmărind să evidenţiem dru-mul anevoios al evoluţiei tehnicii deartilerie. Astfel, primul capitol estededicat artileriei antepirobalistice,acea artilerie pe care noi o conside-răm ca precursoarea artileriei deastăzi. Am evidenţiat nu numai faptulcă în spaţiul geto-dacic au existat mij-loace de lovire la distanţă încă dinperioada antică, dar am şi susţinutaceastă afirmaţie cu dovezi: aceleînscrisuri ale istoricului Diocasio,precum şi cu reprezentările existentepe Columna lui Traian. În cel de-aldoilea capitol am prezentat artileriapirobalistică din perioada medievalăşi am arătat faptul că, în ŢărileRomâne, artileria şi-a făcut cunoscutăprezenţa încă din secolul al XV-lea şia avut o foarte bună dezvoltare şi însecolul al XVI-lea, după care a fost undescrescendo în ceea ce priveşte pon-derea şi rolul acestei arme în armatapământeană. Am ajuns apoi, în modfiresc, la momentul de redebut alartileriei – pentru că 10 noiembrie,ziua armei, nu este în fapt ziua înfiin-ţării artileriei, ci a artileriei românemoderne.

Lucrarea nu este numai o simplăcompilare de guri de foc ci, în pre-zentarea fiecărei epoci în parte, amcăutat să reliefăm aspecte definitoriiîn opţiunea pentru dotarea cu unanumit tip de armament de artilerie,am prezentat câteva elemente de artămilitară care au influenţat introduce-rea în dotare de noi mijloace artile-ristice şi, de asemenea, am prezentatşi în ce structuri organizatorice auintrat acestea. Lucrarea, între altele,este inedită şi prin faptul că se găseş-te într-un excelent raport de compe-lementaritate cu lucrarea anterioară,„165 de ani de existenţă a artilerieiromâne moderne”, complementarita-te care este sugestionată cititorilorinclusiv prin forma grafică a coperte-lor care arată că sunt într-o serie şi

că sunt gândite şi realizate într-omanieră unitară. Lucrarea mai esteinedită şi prin faptul că, în premieră,prezintă artileria de cetate, un aspectcare nu a fost abordat, până acum,într-o manieră corespunzătoare dinpunct de vedere ştiinţific. Am făcutun excurs în dotarea cu artilerie acetăţilor şi, în mod deosebit, a CetăţiiBucureştilor, reliefând nivelul tehno-logic extrem de ridicat al artileriei cea dotat Cetatea Bucureştilor – reamin-tesc că au fost 18 baterii în forturi şi18 baterii pe poziţii, la care se adau-gă şi alte baterii de intervenţie lanevoie. Pentru prima dată a apărutartileria cuirasată, care beneficia decupole blindate, artilerie care era dis-pusă în forturi, în amplasamentetemeinic realizate, cu o foarte bunăprotecţie genistică, pe mai multeniveluri unde, uneori, încărcarea serealiza automat sau exista, cel puţin,lift pentru aducerea muniţiei aferentedin subteran. Am făcut aceste preci-zări tocmai pentru a reliefa încă odată nivelul tehnologic înalt al artile-riei acelor vremuri.

Un alt aspect inedit al lucrării estefaptul că prezintă, pentru întâia dată,într-o manieră unitară, artileria decoastă, care a avut un rol importantîn desfăşurarea acţiunilor militare,începând chiar cu Războiul deIndependenţă.

Nu în ultimul rând, lucrarea con-stituie o sursă de documentare pecare noi o apreciem a fi extrem deutilă. Este realizată în condiţii graficeexcelente, motiv pentru care mulţu-mesc şi pe această cale CentruluiTehnic Editorial al Armatei. Datorităconţinutului şi al graficii de excepţie,pot afirma că se înscrie între albume-le de valoare realizate pe plan mon-dial despre artilerie, iar ceea ce amafirmat nu are câtuşi de puţin o tentăsubiectivă, ci este o afirmaţie făcutăîn cunoştinţă de cauză. De asemenea,trebuie să reliefez că noi, autorii, amdorit ca lansarea acestei cărţi să aibăloc în ziua de suflet a artileriştilor,10 noiembrie, în prezenţa camarazi-lor noştri şi a celor care ne-au fostşefi, precum şi celor care ne suntastăzi colegi şi, totodată, am benefi-ciat de amabilitatea academicianuluiDinu C. Giurescu, care a participat lalansarea cărţii. Cuvintele sale elogioa-se despre această lucrare ne onorea-ză, ne-au produs o extrem de mare

bucurie, cu atât mai mult cu cât apre-cierile vin de la o personalitate deexcepţie a vieţii culturale româneşti,a spiritualităţii româneşti. Menţionezfaptul că, asemeni domniei sale, tatălşi bunicul său au avut calitatea ono-rantă de membri ai AcademieiRo mâne. Însăşi prezenţa dumnealuieste un gir calitativ pentru aceastălucrare.

Închei prin a semnala că lucrareaprezintă, în premieră, într-o manierăunitară, scientistă, sistemele derachete existente în dotarea ArmateiRomâniei; şi am în vedere nu atât sis-temele de rachete antitanc dirijate, cimai ales rachetele tactice şi racheteleoperativ-tactice.

— Aţi scos deja două cărţi. Careva fi cea de a treia?

— Deja lucrez la un alt volumdedicat şcolii de artilerie – şcoala deartilerie fiind una dintre instituţiilede tradiţie ale învăţământului militarromânesc, ea fiind înfiinţată în anul1881 în Bucureşti – iar o altă intenţieeste de a realiza o lucrare care săreunească cele mai mari spirite cares-au format în artilerie, a spiritelorcare au performat în artilerie sau încompunerea oştirii române, dar şi aacelora care s-au manifestat pregnantşi au căpătat notorietate în altedomenii: artă, politică, în cadrul altorelemente de componente ale sistemu-lui naţional de apărare. Cam acesteasunt principalele proiecte de viitor.

— Cum pot fi consultate acestelucrări de către persoanele interesate?

— O preocupare a noastră a fostaceea de a asigura o înţeleaptă dise-minare a lucrărilor. În acest sens, amurmărit ca bibliotecile principalelorinstituţii din Armata României săbeneficieze de aceste lucrări şi mărefer, în afară de Biblioteca Naţionalăa României, la Biblioteca MilitarăNaţională, la bibliotecile StatuluiMajor General, ale academiilor cate-goriilor de forţe şi ale statelor majoreale categoriilor de forţe, dar şi a uni-tăţilor militare, în special cele de arti-lerie. Totodată, am dorit să asigurămdeschiderea instituţiei militare faţăde societatea civilă şi ne-am preocu-pat ca lucrarea să ajungă şi înBiblioteca Academiei Române şi înbibliotecile câtorva universităţi derenume din ţară. n


108 • APRILIE • 2011

iStorie Militară


2011 • APRILIE • 111

feStiValuri naŢionale

D eschiderea ediţiei a VIII-a a festivalului a avutloc marţi, 12 octombrie 2010, la ora 18.00, însala Cercului Militar Cluj-Napoca. După prezen-

tarea juriului, a criteriilor de apreciere cât şi a unui extrasdin regulamentul concursului de către dom-nul Gelu Furdui, redactor de emisiuni fol-clorice la Radio Cluj, domnul general de bri-gadă Ioan Manci a făcut oficiul de gazdă şi adeclarat oficial începerea festivalului.

În competiţie au participat 20 de ansam-bluri, din mai multe judeţe, între care Cluj,Bistriţa, Maramureş, Timiş, Prahova, Sibiu şiBraşov.

Juriul constituit din personalităţi ale cul-turii militare şi civile a fost condus de cătreun preşedinte pe măsură: prof. univ. dr.Ioan Bocşa – Academia de Muzică „GheorgheDima”. Din juriu au mai făcut parte:Dumitru Fărcaş – artist emerit de muzicăpopulară, conf. univ. dr. Lucian Roşca –Facultatea de Muzică a Universităţii de ArteTârgu Mureş, conf. univ. dr. Florina MarisHinsu – Facultatea de Muzică a Universităţiidin Oradea, Alina Stan – cercetător dr. înetnomuzicologie, redactor muzical principalRoxana Gibescu – Casa Naţională de Discuri„Electrecord” Bucureşti, prof. dr. MirceaCâmpean – şef serviciu cercetare la CentrulJudeţean pentru Conservarea şi PromovareaCulturii Tradiţionale Cluj, comandor IonelStoica – şeful Secţiei Tradiţii şi Cultură dinStatul Major General şi locotenent-colonelMarian Voinea – Comandamentul LogisticÎntrunit.

„Scopul acestui festival este de a promo-va adevăratele frumuseţi şi valori ale cânte-cului popular, care aparţin acestui gen fol-cloric – cântecul de cătănie şi, în acelaşi

timp, de a fi o sărbătoare de suflet şi simţire românească,dedicată Zilei Armatei şi ostaşilor români.” – afirma îndeschiderea conursului prezentatorul din această primăzi, domnul Gelu Furdui.

În prima seară, zece concurenţi, stabiliţi în urma trage-

Se cântă de cătănie la Cluj-Napoca

Printre mulţimea evenimentelor artistice din oraşul Cluj-Napoca, unuldin principalele centre culturale ale ţării, se numără şi Festivalul Naţionalal Cântecului de Cătănie. Festivalul a fost organizat de Divizia 4 Infanterie„Gemina”, Cercul Militar Cluj-Napoca şi Centrul Judeţean pentru Conservareaşi Promovarea Culturii Tradiţionale din Cluj.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Ion Adrian Curiman

conduse de plutonierul-major VasileIftime – poet, membru al UniuniiScriitorilor din România – şi colonel(r) Mihai Marciuc – poet şi prozator –care adună în rândurile lor talentelocale de vârste şi profesii diferite şiduc mai departe tradiţia culturalăbotoşăneană. În şedinţele de cenacludar şi în activităţi distincte şi-au lan-sat volume de proză şi poezie crea-tori ca: Sergiu Balanovici, MarinTăuteanu, Ionel Bejinaru, Paul-MirceaIordache, Georgel Rusu, Ilie Pascal,Mihai Drăguţu, Petruţ Pârvescu,Vasile Iftime, Mihai Marciuc, CorneliuFilip ş.a.

Cercul Militar face eforturi pentruca militarii botoşăneni să fie prezenţiîn peisajul cultural botoşănean prinziarele şi revistele culturale editatepe plan local precum: „CaieteBotoşănene”, „Hyperion”, „ForumCultural”, „Vatra noastră româneas-că”, a cărui secretar general de redac-ţie este şeful Cercului Militar.

Cercul Militar vine în întâmpina-rea satisfacerii solicitărilor personalu-lui militar şi civil din garnizoană prinorganizarea de cercuri pentru dezvol-tarea simţului artistic şi perfecţiona-rea cunoaşterii în diverse domeniiprecum pictură, numismatică, filate-lie, istorie etc. De exemplu, pentrucopiii personalului militar, foşti ofi-ţeri şi subofiţeri în rezervă din fanfa-ra militară (desfiinţată în prezent),

conduc cercuri de chitară,acordeon, orgă şi trompetă,aceste cercuri fiind frecventa-te de peste patruzeci decopii.

Scena Cercului MilitarBotoşani a fost locul în careformaţii de muzică şi danss-au întrecut în păstrarea tra-diţiilor şi obiceiurilor localeîn prezentarea unor specta-cole de bună calitate, origina-le, apreciate de publiculspectator, care au promovattinerele talente pe arenaartistică a Botoşaniului. Ande an, colaboratori aiCercului Militar au fost selec-taţi în concursuri naţionaleca: Festivalul de MuzicăUşoară de la Mamaia,Mamaia Copiilor, Festivalulde Muzică Uşoară „MărţişorDorohoian“, Festivalul deMuzică Populară „Satule,

Mândră Grădină“ de la Botoşani,Festivalul Muzicii de Cătănie de laCluj-Napoca.

An de an, scriitori şi poeţi botoşă-neni se întâlnesc la Cercul Militar, înlunile de iarnă, în cadrul „Şezătoriloriernii”, în care este promovată poeziaşi proza locală, sunt scoase în eviden-

ţă tinere talente şi încurajate în actulcreaţiei artistice.

Ne-am făcut o practică în a invita,la pregătirea cadrelor militare dingarnizoană şi la activităţile din pro-gramul Cercului Militar Botoşani,

personalităţi de marcă ale culturii dinlocalitate, care au dat consistenţăactivităţilor şi au contribuit lacunoaşterea de către militari a ceeace este nou în creaţia culturală locală.

Cercul Militar este cunoscut înBotoşani prin organizarea de excursiiinterne şi externe, la care participăatât militari, cât şi doritori din altedomenii de activitate. Cu personalulmilitar şi familiile acestora am orga-nizat vizite la muzee şi case memoria-le, dar şi la celelalte monumente şilocuri istorice din municipiul şi jude-ţul Botoşani angajând, de fiecaredată, persoane bine documentate,care au reuşit să stârnească interesulparticipanţilor. De asemenea, am reu-şit să vizităm toate cetăţile lui Ştefancel Mare şi Sfânt, am vizitatCernăuţiul, Lyovul, Kievul, Odessa,cimitirul „Ţiganca“, dar şi Paris,Bruxelles, Viena, Budapesta,Strasbourg, Geneva, Milano, Veneţiaşi alte zone de interes pentru pensio-narii militari şi familiile acestora. Şiîn acest an avem în program excursiila Ierusalim, la Atena şi Istanbul, pre-cum şi la Sevastopol.

Ne-am făcut o practică din aexpune afişele noastre cu principaleleactivităţi la sediile celorlalte instituţiide cultură botoşănene, în parteneriat

cu acestea, astfel ca personalul mili-tar care frecventează instituţia noas-tră să aibă acces la programele cultu-rale locale, iar noi să ne facem cunos-cut programul în rândul partenerilorculturali. n


110 • APRILIE • 2011

CerCuri Militare

Paul Daniel a fost următorul concu-rent şi s-a prezentat în concurs cupiesele: „Balada lui Tomoioagă“ şi„Omu’ care-i supărat“. Următorulconcurent a fost Ioan Gordiţă şi ne-aîncântat cu cele două piese prezenta-te: „Trec zilele omului“ şi „Cântăcucu sus în vie“. În continuare, OanaMatei a interpretat piesele: „Pă iestdeal, pă iastă luncă“ şi „Trandafir depe răzoare“. Al optulea concurent,Silviu Popa, a evoluat cu melodiile„Toamna când se duc recruţii“ şi

„Mândruţo, când ne-am iubit“.Penultimul concurent, CătălinKoblicska, s-a prezentat în concurscu: „Şuieră un tren în gară“ şi „Des-ar face dealu şăs“ (din repertoriulpersonal). Ultimul concurent dinconcurs, dar nu şi cel din urmă, afost Ioan Dancu, cu piesele: „Frunzăverde, foi denuc“ şi„Mândruţă, lavoi în curte“.

O dată cuevoluţia ulti-mului concu-rent, misiuneajuriului a luatsfârşit, emoţiileconcurenţilors-au risipit iarspectatorii s-aubucurat în con-tinuare de unalt regal folclo-ric pregătit de

organizatori. Pescena festivalu-lui au evoluatcunoscuţi inter-preţi de muzicăpopulară, dintre care amintim: AlinaMedrea, Marcel Avram, EugenMihăilă, Petrică Mureşan, Ilie Medrea,Ansamblul „Izvoraşul“ al CerculuiMilitar Cluj şi, bineînţeles, prezenta-toarea serii.

Un moment deosebit l-a constituitexpoziţia amenajată la intrarea în

sala de spectacol, având ca teme spe-cifice: Satul românesc, Pagini din isto-ria poporului român şi Oastea româ-nă de-a lungul veacurilor. Expoziţiaaparţine domnului Vasile Chiorean –veteran de război. Exponatele au datprilej publicului mai în vârstă de a seîntoarce în timp şi de a depăna amin-

tiri din vremea tinereţii lor, iar celormai tineri de a afla amănunte dinviaţa părinţilor sau bunicilor lor şi dea vedea sau chiar atinge obiecte ce auconstituit odinioară unelte indispen-sabile în gospodăriile satului româ-nesc. n


2011 • APRILIE • 113


rii la sorţi, au evoluat pe scena fru-mos împodobită a Cercului MilitarCluj-Napoca, având mari emoţii, sim-ţind oarecum încărcătura emoţionalăcare cuprinsese culisele. Prima concu-rentă a fost Cristina Maria Fărcaş,care a interpretat piesele: „Măicuţă,eu te-aş ruga“ şi „O căzut frunza şi-itoamnă“. A fost urmată de AnuţaIuga cu „Balada lui Pintea Vitaezul“ şi„Dusu-i mândru-n cătănie“. Cel de-altreilea concurent, Marian Dascăl, ainterpretat „Caru mere împiedicat“ şi„Cântă puiu cucului“. CristinaVrâncianu a reprezentat zona folclo-rică a Prahovei şi a interpretat cânte-cele de cătănie „Baladă“ şi „Vin doifraţi din cătănie“. Răzvan Năstăsescua fost următorul concurent şi s-a pre-zentat în concurs cu piesele „Batevântul printre duzi“ şi „Iacă mândro,plec azi-mâine“. Grupul vocal„Doiniţa”, condus de doamna

Cornelia Ardelean, ne-a încântat cucele două piese prezentate: „M-ofăcut mama lunea“ şi „Când e tranda-firu-n floare“. În continuare,Luminiţa Safta a interpretat piesele„Mărie, dragă Mărie“ şi „În grădinacu flori multe“. Grigore Sâmboan aevoluat în continuare cu melodiile:„De cinci ani e tot război“ şi„Frumuşel clopuţ cu pană“.Penultimul concurent, Vasile Mitrea,s-a prezentat în concurs cu: „De ceduc eu dorul tău“ şi „Frunzuliţămărăcine“. Ultimul concurent dinprima seară de concurs a fostCiprian Sdrăilă, cu piesele: „M-o luatneamţu cătană“ şi „Mândră când ti-imărita“.

După evoluţia celor zece concu-renţi, spectatorii s-au bucurat de unadevărat regal folcloric, pe scenafestivalului evoluând mai mulţisolişti de muzică populară cu renu-

me, dintrecare amin-tim: NicolaeVicol,CristianFodor,FlorinaMatei, DoruPop, AnaHossu şi, nuîn ultimulrând, maes-trul SimionPop.

Cântec,joc şi voiebună – aşa sepoate caracte-

riza cea de a doua seară afestivalului având acelaşijuriu de excepţie şi cu oprezentatoare pe măsură,în persoana doamneiMaria Butilă care, pelângă cariera artistică,este şi redactor de emi-siuni radio – tv, contri-buind astfel într-o maimare măsură la păstrareavalorilor tradiţionaleromâneşti.

În cea de a douaseară, cei zece concurenţirămaşi în concurs au evo-luat pe scena CerculuiMilitar Cluj-Napoca,având şi ei mari emoţii.Prima concurentă s-a

numit Virginia Irimuş şi a interpretatpiesele: „Bârsău, apă curgătoare“ şi„Nu ştiu bade ce-i cu mine“. Ea a fosturmată de Radu Lazăr cu „Foaie

verde, vişini coapte“ şi „Cât îi satulnost’ de mare“. Cel de-al treilea con-curent, Adrian Buza, a interpretat„Auzi cucu cântând“ şi „N-am crezutcă ai ajunge“. Oana Bozga a interpre-tat cântecele (din repertoriul pro-priu): „Singură-s, Doamne, pe lume“şi „Când mi-a veni ordinu’“. Ananie


112 • APRILIE • 2011


public cu reverberaţii în planul con-ştiinţei individuale sau colective aspectatorilor. Dintotdeauna, teatrulprofesionist sau de amatori a fostcapabil de o reconstrucţie, cu mijloa-cele dramaticului, a unor realităţicare se petrec în anumite spaţii socia-le, lucru pe care-l aşteptăm şi la des-făşurarea acestei ediţii. După cum văeste cunoscut, teatrul n-a mângâiatpe nimeni niciodată, realismul său –chiar crud – a îmbogăţit realismulcunoaşterii, iar ipostaza sa umoristicăa biciuit moravuri şi năravuri, încer-când eradicarea sau igienizarea aces-tora. Să sperăm că a XVIII-a ediţie aFestivalului de teatru militar se vaîntrece pe sine şi în această privinţă.Niciunde nu există teatru fără public.Tandemul acesta este bivalent, bene-fic, şi am convingerea că primulamorsează pe cel de-al doilea şi oferăposibilitatea să guste, în cunoştinţăde cauză, actul de cultură ce se poateexprima în acest fel”- a încheiat loc-ţiitorul comandantului Brigăzii 18Infanterie, colonelul CristianDinulică.

Igienizarea moravurilor şimoralului

În urma şedinţei tehnice care s-adesfăşurat în dimineaţa zilei de2 noiembrie, primii care au urcat pescenă au fost membrii trupei de ama-tori de la Şcoala de SubofiţeriJandarmi „Grigore Alexandru Ghica”din Drăgăşani, cu piesa „Dracu gol”,de Florin Scărlătescu. Acţiunea pieseise desfăşoară la un han de la începu-tul secolului trecut, unde hangiul şi

soţia sa, ahtiaţi după bani, vor să-şivândă nepoata unui boier contraunui petec de viţă de vie şi a „boieri-rii” celor doi. În scenă intră şi eternulPăcală care rezolvă, în stil propriu,situaţia.

După reprezentaţie, preotul mili-

tar Marin Drăguţ, care a îndeplinit şirolul de regizor, declara pentru„Revista forţelor terestre” că a abor-dat comedia şi în mod particularaceastă piesă de teatru deoarece oconsideră specială, întrucât „se pre-zintă o lume în care orice lucru estecântărit în monezi sunătoare, o lumehapsână, lacomă şi, o astfel de lume,este actuală. Precum Caragiale odi-

La festival participă formaţiile de teatru aparţi-nând cercurilor militare şi cluburilor de gar-nizoană, precum şi din Ministerul

Administraţiei şi Internelor. Formaţiile sunt alcătuitenumai din interpreţi amatori, fiind descalificate dacă vorfi introduşi şi interpreţi profesionişti. Fiecare formaţieparticipă cu o singură piesă de teatru din repertoriulromânesc sau internaţional, cu o durată de maxim 60 deminute. Premiile festivalului sunt simbolice şi constau îndiplome şi cupe.

Juriul este compus din personalităţi ale vieţii cultural-artistice militare şi civile. Preşedintele juriului esteprof. univ. dr. Violeta Zonte, director executiv al Direcţiei

Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu CulturalNaţional a judeţului Timiş. Din juriu mai fac parte: profe-sor Ciprian Cipu, director al Casei de Cultură şi Artă ajudeţului Timiş, şi conf.univ.dr. Adras Suto-Utvani, de laFacultatea de Arte a Universităţii de Vest din Timişoara.

Festivalul a ajuns la ce de a XVIII-a ediţie, primele edi-ţii începând la Cercul Militar din Caracal, şi au continuatulterior la Cercul Militar din Craiova, ediţia din acest anfiind o premieră pentru instituţia culturală militară dinTimişoara. La ediţia de anul acesta s-au înscris un numărde şapte formaţii de teatru amatori din cercurile militareale garnizoanelor Braşov, Buzău, Iaşi, Medgidia, Ploieşti,Roman şi Sfântu Gheorghe; o premieră la acest festivalfiind şi participarea trupei de teatru a Şcolii Militare de

Subifiţeri Jandarmi din Drăgăşani.

Să sune gongul!Deschiderea festivalului a avut loc în pre-

zenţa locţiitorului comandantului Brigăzii 18Infanterie „Banat”, colonel Cristian Dinulică.În alocuţiunea sa, dânsul a urat succes tutu-ror participanţilor dar a insistat şi asupralaturii creative şi formative a artei dramati-ce. „Festivalul formaţiilor de teatru amatoridin armată reprezintă un eveniment majorîn viaţa cultural-artistică ce se desfăşoară fieîn paralel, fie consecutiv cu cel al unităţilorprofesioniste, el fiind un barometru al preo-cupărilor militarilor, dincolo de sarcinile pecare le implică profesia”. „Luptătorii” frontu-lui teatrului de amatori sunt profesioniştimilitari sau adiacenţi care, dincolo de porţilecazărmilor, au capacităţi de mlădiere a vieţii,schimbându-i macazul pe artistic şi pornindde la un efort fizic, în primă consideraţie,trecând prin cel mental ajung în spaţiul

La Timişoara, Thalia a îmbrăcat uniforma militară

Cercul Militar Timişoara, sub patronajul Statului Major al Forţelor Terestre şial Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General, reprezentat deSecţia Tradiţii şi Cultură Militară, a organizat, în perioada 2 - 5 noiembrie 2010,Festivalul formaţiilor de teatru din armată.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Dragoş Anghelache


114 • APRILIE • 2011


TRADIŢ I I ŞI C ULTUR Ă MILITA RĂfeStiValuri naŢionale

2011 • APRILIE • 115

Marţi, 2 noiembrie 201017.00 Deschiderea festivalului17.30 „Dracul gol” de Florin

Scărlătescu – Şcoala Militară de SubofiţeriJandarmi „Grigore Alexandru Ghica”

19.00 „Tristeţea vânzătorului de sticlegoale” de Ion Băieşu – Cercul Militar Buzău.

Miercuri, 3 noiembrie 201016.30 „Boul, viţeii şi... noi”, adaptare

după Ion Băieşu – Cercul Militar Medgidia 18.00 „Deşteapta pământului” de Victor

Ion Popa – Cercul Militar Roman19.00 „Iona” de Marin Sorescu – Cercul

Militar Iaşi

Joi, 4 noiembrie 201016.30 „Five o'Clock” de I.L. Caragiale –

Cercul Militar Ploieşti17.30 „Femeia, câmp de luptă” de

Matei Vişniec – Cercul Militar Braşov18.30 „Căldură mare” de I.L. Caragiale

– Cercul Militar Sfântu Gheorghe.19.00 Spectacol oferit de Cercul Militar

Timişoara

Programul festivalului

doi membri specialişti aijuriului, domnul CiprianCipu şi domnul AndrasSuto-Ulvani, au avut câte-va sugestii de făcut pecare organizatorii le-auprimit cu toată deschide-rea. Astfel, s-a propusîmbunătăţirea regula-mentului de desfăşurareatât prin limitarea numă-rului participanţilor, darşi posibilitatea de a creasecţiuni pe grupe de vâr-stă. De asemenea, ausugerat că o unitatetematică sub care să sedesfăşoare festivalul – şicare să fie anunţată dintimp pentru ca trupelesă-şi poată alege şi pre-găti piesele – ar fi bineve-nită; fie că piesele jucatesunt din teatrul clasic,shakespearian sau con-temporan.

Ce am remarcat lagazdele noastre timişore-ne – chiar dacă sunt dinpartea „civilă” a garni-zoanei – a fost extraordinara deschi-dere către activitatea teatrală dinarmată. Astfel, s-au oferit să organi-zeze, începând chiar din această edi-ţie, workshop-uri cu participanţii.„Mişcarea de amatori, în general – şidescopăr cu foarte multă bucurie că

şi în acest cadru, al CercurilorMilitare, are un entuziasm şi o pros-peţime demne de luat în seamă, deaceea considerăm că acest festivaltrebuie să stea şi sub egida unor wor-kshop-uri de specialitate făcute deprofesionişti, pentru că experienţaprofesională înseamnă şi lucrul cu

nioară, am vrut să-i ridiculizăm pecei care încearcă să se îmbogăţeascăpe nefericirea celorlalţi. Noi credemcă, prin piesa pe care am prezentat-o,am reuşit să inducem publiculuispectator acest lucru”.

Formaţia jandarmilor este laprima participare la un festival deteatru, elevii s-au mobilizat foartebine şi au dat dovadă de maturitatedeplină. S-a simţit dorinţa lor de afir-mare şi de a realiza un lucru bun,care să le reprezinte instituţia.

Tristeţea vânzătorilorCercul Militar din Buzău a urcat

pe scenă cu o scenetă de Ion Băieşu,„Tristeţea vânzătorului de sti-cle goale”. De altfel, se remar-că o oarecare apetenţă a tru-pelor de teatru pentru pieselelui Băieşu. În primul rândpentru umorul fin al autoru-lui, dar şi pentru distribuţiaredusă şi recuzita minimăreclamată. Cei doi vânzătoriau fost interpretaţi de GeorgeStoian, colaborator alCercului Militar şi semnatar al

regiei artistice, şiEmil Niculescu,bibliotecar laaceeaşi instituţie.

Interpretarea afost de excepţie şis-a remarcat prinoriginalitate, ceeace este destul dedificil – şi, de ase-menea, a fost o ale-gere curajoasă – încondiţiile în carepiesa este cunoscu-

tă prin interpretări de excepţie, pre-cum cuplul Octavian Cotescu – MihaiFotino sau Nae Lăzărescu - VasileMoraru.

Sub semnul lui Apollo Festivalul de teatru amator din

armată a surprins în mod plăcut pemembrii juriului. Fiindcă spectacolelesunt în desfăşurare, nu s-au pronun-ţat asupra calităţii interpretării şiasupra celorlalte aspecte de speciali-

tate din arta dramaticăînsă, cel puţin preşedin-tele juriului, doamnaprof.univ.dr. VioletaZonte, s-a declarat plă-cut impresionată că fla-căra culturală arde şi înarmată.

Doamna VioletaZonte este director exe-cutiv al DirecţieiJudeţene pentruCultură, Culte şiPatrimoniu CulturalNaţional a judeţuluiTimiş şi predă arta dra-matică la Universitateade Vest din Timişoara.

Încă de la început a declarat că pen-tru dumneaei o astfel de manifestareartistică în armată este o premieră:„Nu am ştiut că Cercurile Militare

desfăşoară activitate culturală la ast-fel de nivel şi cu astfel de entuziasm.Deci pot să spun că, pentru mine,este o surpriză extraordinar de plăcu-tă.” Glumind puţin, doamna Zontespunea că atât artistul cât şi militarulstau sub semnul zeului Apollo, zeucare, de obicei, este reprezentat cu

lira în mână şi cu arcul în spate. Dacămilitarii, prin natura profesiei lor,sunt orientaţi mai mult către cuceri-rea spaţială, artiştii sunt orientaţiîndeosebi către cea spirituală. Însă, înacest festival, cele două tendinţe s-aucontopit şi, pentru moment, militariiau pus arma la spate şi au luat lira înmână. „Iată, aşadar, – sublinia doam-na Zonte – tendinţa de cucerire, deexpansiune spre spaţiu, poate fiamplificată de sunetul lirei, careînseamnă arta şi cu care, de aseme-nea, se ajunge în spaţiu.”

Fiind la a doua zi de festival, atâtdoamna Violeta Zonte, cât şi ceilalţi


116 • APRILIE • 2011


Cea mai bună interpretare feminină:

Elena Mintenaş, pentru rolul Frăsina din„Deşteapta pământului” de Victor Ion Popa.

Cea mai bună interpretare masculină:

Emil Gatenco, pentru rolul Iona din piesa„Iona” de Marin Sorescu.

Marele premiu şi cea mai bună regie:Cercul Militar Medgidia, cu piesa „Boul,

viţeii şi... noi”, adaptare după Ion Băieşu.

Locul I:Cercul Militar Roman, cu piesa

„Deşteapta pământului” de Victor Ion Popa.

Locul II:Cercul Militar Buzău, cu piesa „Tristeţea

vânzătorului de sticle goale” de Ion Băieşu.

Locul III:Cercul Militar Braşov, cu piesa „Femeia,

câmp de luptă” de Matei Vişniec.

Premiul special al juriului:Şcoala de Subofiţeri Jandarmi „Grigore

Alexandru Ghica” din Drăgăşani, cu piesa„Dracul gol” de Florin Scărlătescu.

Menţiune:Cercul Militar Sfântu Gheorghe, cu piesa

„Căldură mare” de I.L.CaragialeCercul Militar Ploieşti, cu „Five o'clock”

şi „Doi amici” de I.L.Caragiale.

2011 • APRILIE • 117

TRADIŢ I I ŞI C ULTUR Ă MILITA RĂfeStiValuri naŢionale

Premiileediţiei a XVIII-a


2011 • APRILIE • 119


— Când am văzut în programul festivalului piesa„Iona” mă aşteptam la ceva lung şi plictisitor. Totuşi, nu afost aşa, iar sala a participat din plin, ceea ce demonstrea-ză că aveţi o adevărată pasiune pentru teatru. De undeaceastă pasiune, domnule Gatenco?

— Sincer să fiu, pasiunea pentru teatru o am din copi-lărie. Am început cu păpuşile, am continuat jucând înliceu şi în anii de studenţie apoi, după ce am absolvitFacultatea de Electrotehnică, am înfiinţat o trupă de tea-tru cu care am dăinuit până prin anii 2000. După aceeaau început să mă caute tinerii şi studenţii ca să formămun colectiv de teatru, cu care lucrez deja de vreo şapteani de zile, şi sunt mândru de ei.

— Şi totuşi, de ce v-aţi ales „Iona”?— Aşa cum i-am spus profesorului Andras Suto, orice

exerciţiu este un pas către perfecţiune. La fel şi la mine:mai mult de 160 de roluri principale jucate, am vrut săjoc singur un rol, să mă autoperfecţionez, pentru că estedestul de dificil pentru un actor neprofesionist să poatăinterpreta un rol de lungă durată, singur pe scenă, auto-controlându-se. De aceea am ales această piesă „Iona”,care nu este deloc uşoară, este un rol dificil şi am zis: „Îlvoi încerca”. În vară, printre picături, am început să-mistudiez rolul: singur l-am studiat, singur am făcut regia,singur am făcut scenografia. Şi, iată că s-a întâmplat ca, la43 de ani de când am luat primul premiu – student fiind –aici, la Timişoara, să pot juca această piesă pe o scenă dinacest oraş şi să iau premiul pentru interpretare masculină.A fost, în concluzie, o încercare a voinţei mele de a per-fecţiona un rol.

— Ce impresie v-a făcut această ediţie a festivalului?

— Este un festival – ca de fapt multe altele – unde poţisă te întâlneşti cu trupe diversificate în care poţi să urmă-reşti potenţialul lor şi, mai presus de toate, dorinţa lor dea se manifesta în acest tărâm al teatrului, al Thaliei. Esteinteresant că în Cercurile Militare încă se păstrează cuardoare această dorinţă ca trupele să se întâlnească şi săarate posibilitatea lor de existenţialitate pură în materiede teatru, la fel cum interesant este să-i poţi urmări casimplu spectator, asemenea celor din public. Mi-a plăcutsincer, chiar dacă unele piese sunt mai puţin fructificatesau mai puţin lucrate, dar dorinţa, voinţa şi plăcerea de ase manifesta pe scenă a fost superbă. Plec cu amintiri fru-moase de aici.

— Ce ne pregătiţi pentru ediţia viitoare?— Iniţial voiam ca la ediţia aceasta să vin cu „Lecţia”

de Eugen Ionescu, pe care gazdele noastre au prezentat-ohors concours (eu aş fi jucat profesorul şi chiar eram pre-gătit pentru aşa ceva), însă îmi pare bine că am rezistat„ispitei”. Dar poate voi veni cu ea la anul sau, cine ştie,s-ar putea să aleg altceva fiindcă am un repertoriu destulde bogat. Numai să fim invitaţi şi să putem veni. n

Tăcerea singurătăţii

Inspirată din mitul biblic al omului înghiţit de un peşte, drama „Iona” dă naştere,de-a lungul celor patru tablouri, la interogaţii existenţiale grave, privitoare laviaţă, la moarte, la singurătate, la destin. Este un adevărat poem dramatical neliniştii metafizice în care omul vorbeşte cu dublul său lăuntric, întreagaacţiune fiind un solilocviu cu profundeimplicaţii filosofice. Alcătuită ca un dialogîntre Iona şi dublul său, drama relevă teamade tăcere a personajului, nevoia de comuni-care într-o lume a singurătăţii. Emil Gatencoa reuşit să umple cu cuvinte scena goală.


amatorul. Nu este o cădere în ochiiprofesionistului, dimpotrivă, este obucurie” - a încheiat doamna Zonte.

Două măştiPerechea măştilor, simbolul con-

sacrat artei dramatice, a reprezen-tat, într-adevăr, cea de-a doua gală afestivalului.

Am putut urmări trupa CerculuiMilitar Roman, care a pus în scenăpiesa „Deşteapta pământului” deVictor Ion Popa iar, la polul opus, afost Iaşiul, cu piesa „Iona” de MarinSorescu.

Victor Ion Popa este un drama-turg cunoscut prin comicul de situa-ţie pe care-l creează, iar „Titanicvals” este piesa de referinţă pentruoricine a avut, cât-de-cât, tangenţăcu teatrul. Acelaşi umor însoţeşte şide această dată personajele dinlumea satului. Piesa s-a jucat într-omanieră foarte apropiată de profesio-nism şi, ca o pată de culoare, actoriin-au avut nici cele mai mici problemesă vorbească în dulcele grai moldove-nesc. Singura remarcă pe care o potface este prezenţa personajului Neagaîn jurul căreia se învârte piesa şi carear fi trebuit să acapareze scena şi săridice sala în picioare. Atenţia a fostcaptată însă de Frăsina, viitoarea soa-cră a Neagăi, care a captat atenţiapublicului, în repetate rânduri stâr-

nind hohote de râs şi culegând aplau-zele meritate.

De partea cealaltă a fost piesa luiMarin Sorescu, „Iona”. Din start –fiind o piesă dificilă, încărcată desimboluri, care se adresează mai multunui public avizat – alegerea ieşenilora stârnit o oarecare neîncredere prin-tre spectatori. Piesa nu are decât unsingur personaj, se întinde pe o dura-tă care depăşeşte o oră şi, atuncicând este interpretată de un amator,

trezeşte suspiciuni. Deci a fost un actde curaj din partea participanţilor săabordeze un astfel de demers artistic.Surpriza a fost însă una dintre celemai plăcute. Actorul a reuşit să„umple scena” şi să transmită publi-cului întreaga emoţie. Dacă la începutîmi puneam întrebarea pentru cinevrea să joace – pentru public saupentru juriu – la sfârşitul pieseiaplaudam în picioare, împreună cuceilalţi spectatori. n


118 • APRILIE • 2011



2011 • APRILIE • 121

lanSare

De ce Lacrimi de timp? Pentru că, în primulrând, e o schimbare de tonalitate şi formăfaţă de volumele anterioare. Ideile poetice

precum durerea suprimată în lacrimă, neputinţa euluifizic de-a se compune şi recompune, vremurile convertiteîn vreme converg către constatarea dramatică a eşeculuilumilor – cea concretă şi cea abstractă - în încercarea lorde a-i reda creatorului în genere – fiinţa.

Pentru că Scriitorul îşi construieşte eul său spiritualdin hârtie, ieşind în acest mod din context şi intrând încartea vieţii cusută de Camelia Dumitraş cu aţă ruptă şi cuac ruginit, care nu leagă nici vise, nici clipe deoarece aufost absente la jurământ. Pentru că Deniz constată damna-rea creatorului de frumos, care, storcându-şi hainele defoc stă la umbra razelor de soare şi ascultă întotdeaunatăcerea vorbelor sale. Cuplul însuşi devine mutaţie geneti-că a unei iubiri clasice.

Pentru Bogdan Trifan, Moş Crăciun s-a demitizat şi adevenit un nene care cerşeşte la oameni şi fură, copaculsfânt e acum bătrân şi a căzut pe vecie în negrul din sti-lou.

Andrei Feisan şi Cosmin Ciofu lucrează parcă în tan-dem: pentru ei, polarităţile fiinţei de lut se inversează -

trupul desprins desuflet şi invers secontemplă reciprocdin varii spaţii,trupul stă lapândă, privind dejos omenirea, înge-rii din înfrângericu frânte lănci sepierd în abis.Însuşi Corneliuconstată imaginealumii pe dos:marea se îneacă,aerul ce sufocă, iarcopilul, cândva îndrăgostit, investeşte la bursa durerii,deşi pierde mereu.

Pentru Diana reflexia eului spiritual în lume e amputa-tă de oglinda ciobită, de peniţa oxidată, de gheaţa carearde şi focul ce stinge. Bogdan Marcu reface metamorfozasinelui în sens invers: i-au ieşit toate minunile; a fost, perând, grădinar, corabie, trandafir roşu, sărut.

Lacrimi de timp pentru că Andrei Mitrică imagineazăînceput şi sfârşit de apocalipsă, în care umbra se ascunde

după canapea, refuzând trecerea, lacrimile în carese ascundea ultima rază de soare sunt secate, ochiinu se mai pot închide. Despina îneacă în râsdemonic amintirile până când eul spiritual nu vadeveni etern, iar cel fizic nu se va înălţa printreluceferi. Pentru Sebastian Şterţa, podul de vamăpe care trec sufletele pereche se surpă, iar pentruMădălina lumile devin un nesfârşit carnaval, preadeparte pentru a fi ca odinioară.

Lacrimi de timp deoarece pentru Nicu Popaeroziunea l-a cuprins şi pe celălalt – acum are chipsilfid şi palid. Acestea sunt, în linii mari, ideilecare compun prezenta antologie. n

Lacrimi de timp

Antologia se adaugă în acest an seriei celor trei volume deja publicate, având titluri generice precum „Freamăt de aripi“, „Petale de gând“, „Vise albastre“ -apărute în anul şcolar trecut. Prezenta antologie, „Lacrimi de timp“, cuprinde108 creaţii ale membrilor „Cenaclului literar Mihai Eminescu“, i-aş aminti aicipe Camelia Dumitraş, Deniz Olcar, Bogdan Trifan, Andrei Fisan, Diana Toma,Corneliu Koss, Despina Becheanu, Mădălina Csonka, Andrei Mitrică, BogdanMarcu, Sebastian Şterţa şi Nicolae Popa, dar şi creaţii ale elevilor cares-au dedicat din întâmplare sau din pasiune acestui demers artistic.

Profesor Cosmina MIRCEAFoto: Dragoş ANGHELACHE


120 • APRILIE • 2011

lanSare

R etrasă, timidă, nu s-a făcut remarcată prin ela-nul adolescentin, ci prin delicateţe, gingăşie,printr-un surâs luminos, de parcă Dumnezeu ar

fi luat, cum ar zice Arghezi, lutul românesc şi ar fi mode-lat chipul angelic al acestei fete, ca să îmbrace cu mân-drie şi demnitate uniforma militară şi portul popular cape nişte straie de veşnică sărbătoare.

Anamaria a înţeles încă de atunci, din clasa a IX-a, căva trebui să urce cu multă seriozitate treaptă cu treaptă:învăţătura, arta, înţelepciunea, integritatea şi nobleţeacaracterului, că va trebui să-şi îndeplinească exemplarpredestinarea, aşa cum ne sugerează semnificaţia numeluidat de minunaţii ei părinţi, care i-au dat o educaţiedeosebită, au învăţat-o să fie om, să existe în lumeprintr-o raportare permanentă la sacru.

În lumea dominată de lucruri mărunte, derizorii,Anamaria îşi păstrează verticalitatea, încrederea în valori-le morale, în forţa interioară şi în sensibilitatea ei ; ştie căprovidenţa i-a călăuzit mereu paşii, că fiecare cântec al eieste o hierofanie, o dovadă a iubirii sacre, o cale de a păşiuşor, pe aripi de înger, în sufletul oricărui om. Delicată,de o rară simplitate şi puritate sufletească, Anamariaeste hărăzită ca prin vocea ei să transgreseze limiteleumanului, să transfigureze în tonuri şi nuanţe variatesentimente şi emoţii profunde.

Niciun moment artistic pregătit în cadrul colegiuluinu era complet dacă vocea ei lipsea dintre registrelemuzicale abordate. În spectacolele de muzică popularăa înveselit chipurile triste sau le-a făcut să doinească dedor, de jale.

Mai mult, providenţa pare să-i sporescă talentul,făcând din cântecul ei o scară la cer, astfel că în cate-drala albaiuliană, glasul ei îngeresc a luminat, în modaproape mistic, fiinţa noastră, cutremurând-o. Nuîntâmplător, drumul spre o minunată carieră muzicală afost deschis de apariţia unui CD cu pricesne; nu întâm-plător, aceste cântece vor ajunge în sufletele noastreacum, în Postul Mare; ele ne invită la un ,,ospăţ duhov-nicesc” ca la o cină de taină unde să învăţăm lecţiiesenţiale de creştinism, autentice rugăciuni ale sufletu-

lui (care nu au nevoie de acompaniament muzical, ci doarde dorinţa vie de apropiere de Dumnezeu, de dragoste, delacrimi). Anamaria ne ajută să retrăim drumul Golgotei,suferinţa christică, durerea Maicii, să înţelegem iubireanemărginită a lui Dumnezeu pentru omul care uită să-ideschidă uşa sufletului, care uită să-şi iubească aproape-le, răstignindu-L pe Isus în fiecare clipă; ne ajută să neamintim că putem sta de vorbă cu Maica Preacurată, căDumnezeu este mereu dispus să-şi ierte fiii rătăciţi, că Isuseste calea spre Adevăr, că datoria mamei este de a-şi creş-te copiii sub ocrotirea unei iubiri divine, că rugăciunea nutrebuie să fie doar spre împlinirea propriilor dorinţe, ci şispre ocrotirea unui popor care, oropsit de istorie, îşigăseşte viitorul prin credinţă şi nădejde.

Îi mulţumim Anamariei pentru frumoasele lecţii deviaţă şi suflet pe care ni le-a împărtăşit de nenumărateori, asigurând-o că poate fi un model exemplar pentru toţicei care vor să fie mai buni, mai toleranţi, mai aproape deoameni şi de Dumnezeu. Sperăm ca acest altruism seninsă fie răsplătit cu bucuria împlinirii unui destin la fel defrumos! n

PricesneOspăţ duhovnicesc

Au trecut mai bine de trei ani de când, sfioasă şi totuşi încrezătoare, o fată cubujori în obrăjori s-a desprins de lumea ei din sat şi a pătruns pentru prima datăîn colegiul militar albaiulian, împletind vise şi speranţe în drumul ei spre înalt.

Profesor dirig. Teodora DĂNCILĂFoto: Dragoş ANGHELACHE

• Priorităţile Departamentului pentruArmamente în domeniul forţelor terestre p. 124

Colonel Dragoş anGHelaCHe Date fiind condiţiile în care societatea în ansam-blu şi, implicit armata, trebuie să-şi refacă întregcalendarul de priorităţi pentru noul an, ne-aminformat, pentru cititorii noştri, la Departamentulpentru Armamente al Ministerului ApărăiiNaţionale asupra modului în care se vor derula, înacest an, programele de înzestrare pentru ForţeleTerestre Române.

• Transportor pentru trupe 8×8 p. 125agenţia de Cercetare pentru tehnică şitehnologii Militare

Transportorul blindat pentru trupe (8×8), este unvehicul blindat de transport şi luptă, care trebuiesă asigure protecţia grupei de infanterie precumşi a structurilor de sprijin, împotriva schijelor, gloan-ţelor armamentului uşor de infanterie, precum şiîmpotriva efectelor ADMCBRN (arme de distruge-re în masă, chimice, biologice, radioactive şinucleare), pe timpul executării misiunilor specifi-ce.

• Arma de asalt cal. 5,56 mm p. 125agenţia de Cercetare pentru tehnică şitehnologii Militare

Arma de asalt cal. 5,56 mm este una din compo-nentele programului de înzestrare Sistem arma-ment individual tip NATO, care mai cuprindepuşca mitralieră cal. 5,56 mm, pitraliera cal. 7,62mm, puşca semiautomată cu lunetă cal. 7,62mm, aruncătorul de grenade cal. 40 mm şi pisto-lul cal. 9 mm.

• Modulul de intervenţie rapidă SIBCRA a fost testat în poligonul de la Câmpulung Muscel p. 126

Colonel Dragoş anGHelaCHe Testarea şi evaluarea operaţională a modululuide intervenţie rapidă SIBCRA s-a desfăşurat înperioada 15-16 septembrie în poligonul pentruinstrucţie de specialitate al Bazei de Instruire pen-tru Apărare CBRN din Câmpulung Muscel. Laactivitate a participat o comisie formată din spe-cialişti aparţinând Statului Major General, StatuluiMajor al Forţelor Terestre, Centrului de Cercetareştiinţifică pentru CBRN şi Ecologie.

• Brazilia îşi înlocuieşte vehiculele EE-11 URUTU p. 128

Colonel Dragoş anGHelaCHe Armata braziliană şi Iveco în America Latină asemnat, pe 18 decembrie 2009, un acord pentrufabricarea a 2 044 unităţi pe modelul de bază anoii familii de vehicule brilndate pe roţi VBTP-MR(Vehicles Armored for the Transport of PessoalMedio Sobre Roads). Acest vehicul va înlocuivechile Urutu, folosite în momentul de faţă decătre Forţele Armate Braziliene. Contractul a fostîncheiat pe o valoare de 6 militarde USD, pe odurată de 20 de ani. Fabricarea primelor vehiculear trebui să înceapă în 2012, urmând a se terminaîn 2030.

SS aa ll aaaa rr mm ee ll oo rr

SA LA ARME LO R

2011 • APRILIE • 125

teHniCă Şi arMaMente

P otrivit şefului departamentului, general de briga-dă ing. dr. Cătălin Moraru, în acest an, activita-tea Departamentului pentru Armamente are în

vedere, în primul rând, continuarea contractelor angajateîn anii anteriori şi pregătirea programelor de achiziţii, aprogramelor strategice, cu atenţie deosebită asupra celordestinate teatrelor de operaţii. În ceea ce priveşte contrac-tele din anii anteriori, domnul general afirmă că în anul2011 se vor face paşi importanţi privind livrarea lotului altreilea de transportoare blindate pentru trupe de tipPiranha III C şi a autospecialelor EOD de la firma„Urovesa“ din Spania, dar se vor face şi noi achiziţii încadrul programului LAROM.

În afara acestora, Departamentul pentru Armamenteare în vedere implementarea unor programe consideratepriorităţi pentru anul 2011, acestea fiind o serie de pro-duse care se doresc a fi realizate de industria naţională deapărare. Unul dintre acestea este noul transportor blindat8×8, cu grad de protecţie ridicat, care va fi realizat decătre industria naţională de apărare, de către un consor-ţiu de firme, în cooperare cu parteneri industriali derenume mondial. „Este primul proiect de anvergură reali-zat în ultimii douăzeci de ani, care vizează un produscomplex – relatează generalul Moraru – ce va fi realizat laMoreni şi este destinat atât dotării forţelor armate dinRomânia, cât şi exportului. Noul transportor va fi proprie-tatea intelectuală a armatei române şi al industriei deapărare, ceea ce ne va permite, în viitor, să-l oferim şiexportului şi chiar să obţinem beneficii pentru MinisterulApărării Naţionale.” Alt proiect prioritar este realizareaunei arme de asalt, calibru 5,56 mm. Programul se deru-lează cu un partener din ROMARM, uzina de la Cugir, iarMinisterul Apărării Naţionale se implică prin activitateaspecialiştilor de la Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şiTehnologii Militare. „Acordăm o atenţie deosebită acestorprograme, prin care dorim să implementăm un nou con-

cept de implicare majoră şi consistenţă a industriei deapărare şi a posibilităţii ca aceste produse să fie realizateşi pentru export, nu numai pentru uzul armatei române”- specifica domnul general.

O altă direcţie importantă pentru anul 2011 în activi-tatea Departamentului pentru Armamente, determinatăde constrângerile financiare care ne grevează în acestmoment, se referă la activitatea unor echipe de inspecţiecare au avut activitate în mai multe unităţi militare, înscopul analizei tehnice a echipamentelor şi sistemeloraflate în dotare în acest moment, pentru a realiza un pro-gram de prelungire a resursei de viaţă a acestor sisteme.„Mă refer, în primul rând, la sistemele de blindate şi lasistemele de rachete terestre cât şi rachete antiaeriene (înspecial KUB şi OSA – n. red.). Este o soluţie de compromis,prin care vom asigura în final o prelungire a resursei şiposibilitatea câştigării unei perioade de timp de doi-treiani în vederea angajării, în această perioadă, a altor pro-grame de achiziţii, în momentul în care MinisterulApărării Naţionale va avea resursele necesare”.

Domnul general de brigadă Moraru a mai precizat căîn momentul de faţă sunt pregătite mai multe acorduri-cadru şi există flexibilitate şi operativitate în momentul încare sunt necesare sisteme de armament, echipamente,muniţii, însă totul este condiţionat de asigurarea resurseifinanciare. Departamentul pentru Armamente alMinisterului Apărării Naţionale acordă o atenţie deosebitădotării în regim de urgenţă pentru trupele aflate în tea-trul de operaţii, ceea ce este considerată ca fiind priorita-tea deosebită a instituţiei. n

Priorităţile Departamentuluipentru Armamente în domeniul Forţelor Terestre

Date fiind condiţiile în care societatea în ansamblu şi implicit armata trebuiesă-şi refacă întreg calendarul de priorităţi pentru noul an, ne-am informat, pentrucititorii noştri, la Departamentul pentru Armamente al Ministerului ApărăriiNaţionale asupra modului în care se vorderula, în acest an, programele de înzes-trare pentru Forţele Terestre Române.

Colonel Dragoş ANGHELACHEFoto: Bogdan Rădulescu

SA LA ARME LO R

124 • APRILIE • 2011

DePartaMentul Pentru arMaMente al MiniSterului aPărării naŢionale

Potrivit Concepţiei de înzestrarecu sisteme şi echipamente majore aArmatei României, în perioada 2006-2025 se prevede ca principiu în abor-darea Ministerului Apărării Naţionalestimularea producţiei interne pentruasigurarea unui minimum necesar deindependenţă faţă de furnizoriiexterni, prin adaptarea capacităţilorexistente ale industriei de apărareautohtone la cerinţele NATO.

Obiectivul programului constă înasigurarea armatei române cu trans-portoare blindate pentru trupe 8×8,cu caracteristici constructive şi func-ţionale care să asigure sustenabilita-tea şi compatibilitatea cu transportoa-rele din dotarea ţărilor membreNATO. Conform strategiei de aborda-re a programului, transportoareleblindate pentru trupe 8×8 urmează afi realizate cu participarea substanţia-lă a industriei locale, cu implicaţiiatât din perspectiva efectelor econo-mice şi sociale, cât şi din perspectivasecurităţii naţionale.

Transportoarele blindate ce vor firealizate de industria autohtonă vor fi

achiziţionateîmpreună cu supor-tul logistic integrat(ILS), care să asigu-re menţinerea nive-lului operaţionalatât în ţară, cât şi înteatrele de operaţii

pe durata întregului ciclu de viaţă.Realizarea şi omologarea în Româniaa transportorului blindat pentrutrupe 8×8, produs de bază, asigurăadaptarea capacităţilor tehnice şi teh-nologice din industria naţională deapărare la cerinţele NATO, precum şidezvoltarea celorlalte derivate por-nind de la produsul de bază, asigu-rând avantajul realizării întreguluisuport logistic integrat în ţară şi lacosturi mai scăzute.

Transportorul blindat pentrutrupe (8×8) este un vehicul blindat detransport şi luptă, care trebuie să asi-gure protecţia grupei de infanterie,precum şi a structurilor de sprijin(cercetare NBC, comunicaţii şi infor-matică, ar. cal. 120 mm, tractare-eva-cuare tehnică), împotriva schijelor,gloanţelor armamentului uşor deinfanterie, precum şi împotriva efec-telor ADMCBRN (arme de distrugereîn masă, chimice, biologice, radioacti-ve şi nucleare), pe timpul executăriimisiunilor specifice.

Transportorul blindat pentrutrupe (8×8) trebuie să fie dotat cu o

turelă telecomandată cu tun cal.25 mm (şi mitralieră cal. 7,62 mm, peaceeaşi platformă). Carcasa blindatăa transportorului va asigura o protec-ţie balistică şi antimină de cel puţinnivel 2, 2A şi 2B, conform STANAG4 569, cu posibilitatea creşterii nive-lului de protecţie balistică şi antiminăla nivelul 3, 3A şi 3B.

Subsistemul auto trebuie să asigu-re deplasarea pe şosea a transporto-rului cu o viteză maximă de cel puţin100 km/h, abordarea unor pante lon-gitudinale de cel puţin 30°, abordareaunor pante transversale de cel puţin17°, autonomia de deplasare fiind deminimum 700 km. De asemenea,transportorul va trebui să îndepli-nească cerinţa de flotabilitate, vitezade deplasare pe apă fiind de cel puţin10 km/h. Din considerente de simpli-ficare a logisticii în teatrele de opera-ţii, motorul Diesel al transportoruluiva funcţiona şi cu combustibil unictip F34. De asemenea, transportorulva avea integrat un sistem tip BMS(Battle Management System) care săasigure afişarea şi actualizarea auto-mată a situaţiei tactice, servicii demesagerie de date utilizând conexiunide tip Internet tactic, servicii deraportare a poziţiei geografice propriişi consolidate, precum şi integrareasenzorilor şi a semnalelor de avertiza-re emise de către dispozitivele instala-te pe transportor. n

Transportor pentru trupe 8×8

După 1990, România a demarat un proces de transformări fun-damentale în politica sa de apărare: de la o abordare centrată peasigurarea propriei sale apărări şi protecţia teritoriului său naţio-nal la asumarea, în primul rând, a unui rol în structura de securi-tate din sud-estul Europei şi, apoi, în articularea unei politicicoerente la nivel multi-regional, care include elemente de recons-trucţie şi stabilitate în regiuni îndepărtate de continentul euro-pean, precum Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.

Departamentul pentru Armamente sprijină procesul de res-tructurare, modernizare şi privatizare a industriei de apărare prinimplicarea în continuare a operatorilor economici în realizareaprogramelor de modernizare a înzestrării armatei, prin cooperareaacestora cu agenţiile NATO şi firmele străine şi prin acţiuni de pro-movare a produselor specifice la export.

Arma de asalt cal. 5,56 mm este una din componentele progra-mului de înzestrare Sistem armament individual tip NATO, caremai cuprinde puşca-mitralieră cal. 5,56 mm, mitraliera cal.7,62 mm, puşca semiautomată cu lunetă cal. 7,62 mm, aruncătorulde grenade cal. 40 mm şi pistolul cal. 9 mm.

Având în vedere necesitatea asigurării suportului logistic inte-grat în ţară pe ciclul de viaţă al sistemului individual de arma-ment, numărul mare de armament individual, pe tipuri de arme,programul de înzestrare implică protecţia unor interese esenţialede securitate ale ţării în legătură cu producţia sau comercializarea

de arme, muniţii şi materiale derăzboi.

Pe plan naţional, S.C. Fabrica deArme Cugir S.A. este unul din cei maiimportanţi producători de armament

uşor de infanterie, cu o tradiţie în acest domeniu de câteva dece-nii. Fabrica are experienţă în proiectarea şi fabricaţia armamentu-lui de infanterie calibru 5,56 ÷ 9 mm şi colaborează cu firme per-formante, producătoare de aparatură optoelectronică, pentruinstalarea acestora pe arme noi. De asemenea, un alt producătorautohton cu experienţă care este implicat în derularea proiectuluiîn ceea ce priveşte realizarea diferitelor tipuri de muniţie cal. 5,56mm este S.C. Uzina Mecanică Sadu S.A., care are expertiza necesarăpentru proiectarea, fabricarea şi service-ul pentru armament deinfanterie, muniţii, mijloace materiale explozive şi de dare a focu-lui.

În ceea ce priveşte performanţele armei de asalt cal. 5,56 mm,compatibilitatea este asigurată prin cerinţele minimale impuse şitestarea armamentului în conformitate cu documentul AC/225(LG/3-SG-1)D14, „Small arms test manual”.

Compatibilitatea armei de asalt cal. 5,56 mm cu produse NATOsimilare este asigurată prin utilizarea muniţiei realizată în confor-mitate cu STANAG 4 172, “5.56 mm ammunition (linked or other-wise)”. Realizarea armei de asalt cal. 5,56 mm în colaborare cu unpartener extern cu renume şi agreat în cadrul structurilor NATOasigură posibilitatea de a se oferi la export o armă sigură, cu preci-zie ridicată şi care să corespundă standardelor NATO, atât ţărilorcare fac parte din Alianţa Nord-Atlantică, cât şi celor care urmă-resc aderarea la această alianţă. n

Arma de asalt cal. 5,56 mm

mici şi radiologici), autostaţia fiinddestinată pentru detectarea timpuriea unui atac cu armele CBRN sau aunui eveniment EADA, este elementulde bază pentru evitarea contaminării.Dacă expunerea la un agent poate fievitată prin detectare timpurie, esteposibil să se minimalizeze efecteleasupra operaţiei desfăşurate. Încadrul Sistemului de Supraveghere şiAvertizare CBRN (SSACBRN), s-a con-stituit o structură mobilă pentru pre-levare şi detecţie, care asigură înde-plinirea unor misiuni specifice apără-rii CBRN, structură denumită „Modulde intervenţie rapidă SIBCRA”. Acestareprezintă un sistem dislocabil, capa-bil să asigure identificarea primară asubstanţelor chimice periculoase(agenţi neurotoxici, agenţi vezicanţi,agenţi toxici cu acţiune generală şinoxe industriale), determinarea con-taminării radioactive (doza de radia-ţii şi debitul dozei), colectarea probe-lor video (probe juridice), precum şiprelevarea, ambalarea corectă şitransportul în siguranţă a probelorreprezentative către laboratoarele deanaliză.

Aparatura prin care se realizeazădetecţia tuturor agenţilor chimici derăzboi şi a principalelor substanţechimice toxice industriale constă în:

- Spectrometrul IMS RAID M, des-tinat pentru detecţia şi identificareaSTL şi STI, utilizând spectrometria demobilitate ionică. Aparatul poateidentifica aproximativ 500 compuşidin categoria STI şi lista completă deSTL. Identificarea se poate face pen-tru concentraţii scăzute (ppm sauchiar ppb), rapoartele se elaboreazăîn format standardizat, existând şi

posibilitatea transmiterii lor cătrecentrele operaţionale, prin sisteme decomunicaţii.

- Echipamentele dozimetrice DET2 COM sunt destinate pentru măsu-rarea dozelor şi debitelor de doză deradiaţii radioactive şi pentru efectua-rea calculelor de tehnica securităţiiactivităţilor în zone contaminateradioactiv. Acestea semnalizeazăoptic şi acustic depăşirea timpului destaţionare în câmp de radiaţii şi efec-tuează calcule de prognoză în funcţiede debitul de doză introdus de latastatură pentru debitul de dozăanterior/ulterior şi dozaanterioară/ulterioară.

- Teledetectorul RAPID (RemoteAir Pollution Infrared Detector) sebazează pe tehnica IR pasiv. Acest sis-tem de detecţie la distanţă utilizeazăpentru achiziţia datelor tehnologiaFTIR (Fourier Transform Infrared).Metoda de detecţie se bazează peanaliza spectrală a radiaţiei IRambientale.

- Completul de detecţie a agenţi-lor chimici AP2C funcţionează pe

principiul spectrofotometriei în flacă-ră şi este destinat să detecteze şi săidentifice prezenţa agenţilor chimicide luptă sub formă de vapori, aero-soli, praf şi pe cei sub formă lichidăcu ajutorul unui dispozitiv de luare aprobelor, precum şi a SCTI sub formăde vapori şi aerosoli.

Noul program software românescde monitorizare a agenţilor chimicişi radioactivi permite integrarea înreţea a detectoarelor realizate defirma Bruker Daltonics (RAID-M şiRAPID) şi, de asemenea, a detectoru-lui DET-COM, asigurând transmitereaautomată şi în timp real a informaţii-lor despre situaţia chimică şiradioactivă, prin intermediul siste-mului de comunicaţii al armateiromâne. Potrivit locotenent-colonelu-

lui Ioan Fărcaş din Statul Major alForţelor Terestre, modulul de inter-venţie SIBCRA va fi utilizat în cadrulserviciului de supraveghere şi averti-zare chimică, biologică, radiologică şinucleară pentru intervenţie în ariade responsabilitate a forţelor teres-tre. „În conformitate cu cerinţeleoperaţionale ale batalionului CBRN,acesta va fi una dintre componenteleprincipale ale laboratorului CBRNdislocabil şi va permite îndeplinireamisiunilor de apărare CBRN pe teri-toriul naţional şi în teatrele de ope-raţii. Testarea şi evaluarea operaţio-nală a modulului este ultima etapăînaintea omologării acestuia. Dupăaceastă etapă produsul va intra înproducţia de serie, iar intrarea îndotarea forţelor se va realiza eşalo-nat, în funcţie de operaţionalizareastructurilor din compunerea forţelorterestre.

Centrul de Cercetare Ştiinţificăpentru CBRN are şi alte proiecte înderulare, dintre acestea, comandan-tul centrului, colonelul Ioan Safta,amintind: „În domeniul protecţiei

balistice individuale avem în lucru ovestă de protecţie multifuncţionalăcare este, de fapt, o îmbunătăţire avestei pe care noi am realizat-o,dorind să obţinem un produs cu ogreutate mai scăzută. De asemenea,în cadrul activităţilor pe care le des-făşurăm am abordat un nou dome-niu: cel al protecţiei mediului. Pentruprima dată, o structură din cadrulMinisterului Apărării Naţionale a rea-lizat un studiu de evaluare adecvatăpentru proiectul Amenajare facilităţipermanente – funcţionare echipe teh-nice ale radarelor, care se vor ampla-sa în zona Sulina. Chiar astăzi am pri-mit informaţia că rezultatul studiuluide evaluare a fost aprobat de cătreadministraţia «Rezervaţiei BiosferaDelta Dunării».” n

SA LA ARME LO R

2011 • APRILIE • 127


R eferitor la aceste activităţi desfăşurate în primazi de testări, comandantul Centrului deCercetare Ştiinţifică pentru CBRN şi Ecologie,

colonelul Ioan Safta, declara: „S-au urmărit anumite obiec-tive, precum verificarea performanţelor constructive şifuncţionale în raport cu cerinţele operaţionale impuseprin documentul cu nevoile cercetării, verificarea compor-tării produsului în limitele profilului misiunilor, verifica-rea indicatorilor de eficacitate operaţională. În aceastătestare şi evaluare operaţională s-au determinat modul încare autospeciala SIBCRA îndeplineşte misiunile pentrucare a fost dezvoltată, începând de la timpul de pregătirepentru luptă şi până la determinarea baremelor de timppentru efectuarea unor operaţiuni specifice.”

Cea de a doua zi a testării a fost dedicatăunui exerciţiu demonstrativ, în cadrul căruiaechipajul a parcurs întrunit toate încercările,pornind de la determinarea timpului necesarpentru trecerea autospecialei în regim de monito-rizare, continuând cu verificarea modului deacces şi utilizare a echipamentelor aflate în inte-riorul cabinei, precum şi conducerea autovehicu-lului în condiţiile în care echipajul este îmbrăcatcu echipamentul de protecţie individuală, termi-nând cu verificarea posibilităţilor de prelevare aprobelor şi stocarea acestora în vederea transpor-tului. Potrivit maiorului Răzvan Petre, din centrulde cercetare bucureştean, autospeciala SIBCRA a

fost solicitată de către beneficiar, respectiv Statul MajorGeneral, fiind realizată în cadrul Planului sectorial de cer-cetare-dezvoltare al Misterului Apărării Naţionale înce-pând cu anul 2006. Autospeciala SIBCRA permite preleva-rea agenţilor chimici, biologici şi radiologici, identificareaagenţilor chimici şi radiologici, monitorizarea stand-off aagenţilor chimici şi radiologici, transportul probelor însiguranţă, decontaminarea imediată a echipamentelor deprotecţie individuală. Echipajul standard al autospecialeiare trei membri, putând avea ca sprijin un echipaj adiţio-nal.

Acronimul SIBCRA provine de la englezescul Sampling& Identification of Biological, Chemical and RadiologicalAgents (Prelevare şi identificare a agenţilor biologici, chi-

Modulul de intervenţie rapidă SIBCRA a fost testat în poligonul de laCâmpulung Muscel

Testarea şi evaluarea operaţională a modulului de intervenţie rapidă SIBCRAs-au desfăşurat în perioada 15-16 septembrie în poligonul pentru instrucţie despecialitate al Bazei de Instruire pentru Apărare CBRN din Câmpulung Muscel.La activitate a participat o comisie formată din specialişti aparţinând StatuluiMajor General, Statului Major al Forţelor Terestre, Centrului de CercetareŞtiinţifică pentru CBRN şi Ecologie.


SA LA ARME LO R

126 • APRILIE • 2011


a anunţat, conform sursei citate, că„obiectivul este de a dezvolta un înaltnivel de cunoaştere în domeniul mili-tar în instalaţiile braziliene ale Ivecoşi de a stabili o prezenţă a IvecoDefense Vehicles ca partener durabilal armatei braziliene”.

Noul Iveco VBTP-MR este un vehi-cul blindat, cu o greutate de 18 t, cucapacitate amfibie pentru 17,5 t.Vehiculul poate transporta 10 infan-terişti, plus mecanicul conductor.Caracteristicile tehnice ale vehiculu-lui sunt: lungime 6,9 m, lăţime 2,7 m,înălţime 2,34 m. Această nouă familiede vehicule ar trebui să includă oversiune pentru punct de comandă,depanare, ambulanţă, transport detrupe, variantă pentru aruncător,conducerea focului şi o versiune 8×8pentru marina braziliană.

Blindajul vehiculului VBTP-MRprotejează echipajul împotriva focu-lui direct al armamentului uşor deinfanterie şi schijelorproiectilelor de artile-rie. Opţional, VBTP-MR poate fi echipatcu blindaj adiţional.Vehiculul are coca înV, ceea ce asigurăprotecţie maximăîmpotriva explozieiminelor terestre.Interiorul vehicululuidispune de plăci deblindaj liniar.

VBTP-MR este propulsat de unmotor turbo Diesel Iveco, ce dezvoltăo putere de 383 CP, cuplat la o cutiede viteză automată. Motorul estesituat în partea din faţă şi este pro-dus de către Fiat Brazilia. Vehicululare suspensie hidropneumatică şiurmează a fi construit şi în variantacu şasiu 8×8.

Vehiculul VBTP-MR Iveco esteamfibiu şi poate fi transportat cuaeronava C-130 Hercules. Pot fi adău-

gate module suplimen-tare de flotaţie pentrucreşterea capacităţii deplutire.

CBTP-MR Iveco poatefi echipat cu o gamălargă de sisteme dearmament operabile dela distanţă. El poate fiechipat cu o turelă fărăpilot, armată cu o mitra-lieră calibru 12,7 mm

sau de 7,62 mm, sau de un aruncătorautomat de grenade calibru 40 mm.Sunt propuse, de asemenea, şi varian-te cu tun de 30 mm şi rachete anti-tanc. Varianta turelei fără pilot arma-tă cu tun de 30 mm urmează a fi pro-dusă în colaborare cu Elbit Systems.

De altfel, Elbit Systems a anunţat,printr-un comunicat de presă primitla redacţie, că filiala sa braziliană,Aeroelectrica Ltd, a obţinut un con-tract cadru cu o valoare de până la440 milioane de reali brazilieni(aproximativ 260 milioane USD) pen-tru a livra forţelor terestre braziliene,în cadrul proiectului Guarani, turelade 30 mm UT30 BR acţionată dintransportor.

Joseph Ackerman, preşedinte şişef al Direcţiei Elbit Systems, comen-ta, potrivit sursei citate: „Suntemonoraţi să primim acest importantcontract de la Ministerul brazilian alApărării, respectiv Forţele Terestre

Braziliene, un client de mare valoa-re. Contractul este o etapă importan-tă pentru Aeroelectronica în proce-sul continuu de a întări capacităţilelocale şi tehnologiile din Brazilia.Câştigând un astfel de proiect presti-gios demonstrăm poziţia noastră delider în domeniul soluţiilor inova-toare în domeniul terestru şi sperămcă şi alţi clienţi vor apela la noi, fiedin America Latină, fie din lumeaîntreagă.” n

I deea vehiculului pe care urmează să fie montatăturela a luat naştere, potrivit website-ului ArmyRecognition, în decembrie 2007, când compania

Iveco şi guvernul brazilian au decis să dezvolte un proiectcomun, sub numele de VBTP-MR (Wheeled MediumArmoured Personnel Carrier – Basic Platform). Proiectulurma să fie suportat de către societatea Iveco DefenceVehicle, situată în nordul Italiei, care asigura studiul, con-cepţia şi fabricarea vehiculelor militare. Proiectat de cătresediul din Italia, vehiculul VBTP-NR va fi dezvoltat şi con-struit de către uzina IVECO LA' Sete Lagoas, la MinasGerais în Brazilia. Potrivit aceleiaşi surse, prototipul nou-

lui vehicul brazilian 6×6 pentru transportul trupelor tre-buia să fie livrat în aprilie 2010. Vehiculul urmează săînlocuiască blindatele pe roţi pentru transportul trupelorEE-11 Urutu, folosite la această dată de către armata bra-ziliană. Primele 16 vehicule vor fi construite folosind înprincipal piese importate, estimându-se ca ulterior aproxi-mativ 60% din elemente să provină din producţia locală,cu scopul de a reduce costurile de producţie şi de mente-nanţă. Website-ul Army Recognition sugerează că, prinacest contract, Iveco speră să-şi întărească gradual poziţiacomercială în Brazilia, unde societatea produce deja în jurde 15 000 camioane pe an, plus motoare Diesel.Directorul general al Iveco Defense Vehicles, Pietru Borgo,

Brazilia îşi înlocuieşte vehiculele EE-11 URUTU

Armata braziliană şi Iveco au semnat, în America Latină, pe 18 decembrie 2009,un acord pentru fabricarea a 2 044 unităţi pe modelul de bază al noii familii devehicule blindate pe roţi VBTP-MR (Vehicles Armored for the Transport of PessoalMedio Sobre Rodas). Acest vehicul va înlocui vechile Urutu, folosite în momentulde faţă de către Forţele Armate Braziliene. Contractul a fost încheiat pe o valoarede 6 miliarde USD, pe o durată de 20 de ani. Fabricarea primelor vehiculear trebui să înceapă în 2012, urmând a se termina în 2030.


SA LA ARME LO R

128 • APRILIE • 2011

MaPaMonD

SA LA ARME LO RMaPaMonD

2011 • APRILIE • 129

Elbit Systems a anunţat luni, 20 decem-brie, printr-un comunicat primit la redacţie,că a obţinut, de la Ministerul Polonez alApărării, un contract evaluat la 16 milioaneUSD pentru multi-captorul mobil de urmărireşi supraveghere care urmează să intre îndotarea armatei naţionale, proiect ce urmea-ză a fi finalizat anul viitor.

Potrivit contractului, un consorţiu formatdin Land Elbit Systems, Tadiran C4I şi

Institutul de Comunicaţii Militare din Poloniava livra o varietate de captatori care vor fimontaţi pe vehiculul 8×8 ROSOMAK.Sistemul de la bordul vehiculului se va com-pune din mai multe componente vizuale, dela televiziune şi termoviziune, până la detec-ţia câmpului de luptă prin baleiere radar- caunitate de supraveghere -, sisteme de comu-nicaţii criptate şi o dronă UAV, aceasta dinurmă fiind, de asemenea, parte integrantă asistemului. Proiectul va fi realizat în coopera-re cu industria naţională poloneză.

Vicepreşedintele executiv şi directorgeneral al Land Elbit Systems şi TadiranC4I, Bezhalel (Butzi) Machlis, a apreciat,potrivit comunicatului primit de redacţie:„Suntem mândri că am fost selecţionaţi sărealizăm acest proiect avansat din punct devedere tehnologic împreună cu Institutul deComunicaţii Militare, de care va beneficiaarmata poloneză.” Bezhalel Machlis a maiadăutat că, oferind capacităţi de suprave-ghere completă, care sunt produse de top îndomeniu, compania este în măsură să ofereclienţilor soluţii de avangardă pentru cerce-tarea câmpului de luptă şi a adversarului, însperanţa ca proiectul început să fie urmat şide alte proiecte, atât în Polonia, cât şi înalte ţări. n

Sistem de urmărire şisupraveghere pentru

armata poloneză

• Excelenţă românească la competiţiile militare internaţionale de iarnă p. 132

locotenent Bogdan răDuleSCu Campionatul de Schi al Trupelor Alpine „Ca.STA2011“ s-a desfăşurat, în perioada28.01–06.02.2011, în localităţile San Candido,Sesto şi Dobbiaco din Italia, în condiţiile unei con-curenţe deosebite, aceasta fiind rezultatul firescal participării în concurs a 14 loturi din nouă ţări(Austria, Afganistan, Macedonia, Liban,Germania, Slovenia, Spania, SUA, Italia).

• Complexul aplicativ-militar„Bucegi”, gazda concursurilor sportive şi aplicativ-militare p. 133

Maior ion adrian CuriMan Etapa finală a jocurilor sportive şi aplicativ-militarede iarnă pentru unităţile de instrucţie din cadrulMinisterului Apărării Naţionale s-a desfăşurat încadrul Complexului aplicativ-militar „Bucegi” dinPredeal, în perioada 1-4 februarie. Ceremonia dedeschidere a avut loc în data de 1 februarie, dela ora 10.00, iar întrecerile sportive – biatlon, ştafe-tă şi patrulă militară – s-au desfăşurat în zilele de2, 3 şi respectiv 4 februarie. Pe parcursul celor treizile de competiţie, vremea a ţinut cu concurenţii,iar atât organizatorii, Statul Major General, cât şigazdele, personalul Clubului Sportiv Aplicativ-Militar „Bucegi” din garnizoana Predeal, au făcuttot posibilul pentru ca finala concursurilor aplica-tiv-militare de iarnă să se desfăşoare în cele maibune condiţii.

• Concurs de patrule la Focşani p. 137

Sub patronajul Diviziei 2 infanterie dinBuzău, în perioada 15-16.09.2010, îngarnizoana focşani s-a desfăşuratcompetiţia sportivă de patrule militare,ediţia 2010. la startul celei mai apre-ciate şi dure competiţii aplicativ- milita-re s-au aliniat loturile reprezentative aleunităţilor din subordinea Diviziei 2infanterie (lotul Brigăzii 282 infanterieMecanizată „unirea Principatelor”, lotulBrigăzii 15 Mecanizate iaşi şi cel alBrigăzii 9 Mecanizate Constanţa).

SS pp oo rr ttîî nn FF oo rr ţţ ee ll eeTTee rr ee ss tt rr ee

SPO RT ÎN F OR ŢE LE TER ES TRE

2011 • APRILIE • 133

CoMPetiŢii interne

C eremonia de deschidere a avut loc în data de1 februarie, de la ora 10.00, iar întrecerile spor-tive – biatlon, ştafetă şi patrulă militară – s-au

desfăşurat în zilele de 2, 3 şi respectiv 4 februarie. Pe par-cursul celor trei zile de competiţie, vremea a ţinut cu con-curenţii, iar atât organizatorii, Statul Major General, cât şigazdele, personalul Clubului Sportiv Aplicativ-Militar„Bucegi” din garnizoana Predeal, au făcut tot posibilulpentru ca finala concursurilor aplicativ-militare de iarnăsă se desfăşoare în cele mai bune condiţii.

Cele nouă loturi sportive au fost formate din militariprofesionişti din Forţele Terestre, Navale şi Aeriene, dinComandamentul Logistic Întrunit şi din ComandamentulComunicaţiilor şi Informaticii.

Statul Major al Forţelor Terestre a fost reprezentat deloturile Diviziei 2 Infanterie, Brigăzii 81 Mecanizată,Brigăzii 2 V.M., Brigăzii 2 Infanterie şi Brigăzii 61 V.M.

Prima probă de concurs a fost cea de biatlon şi s-adesfăşurat la data de 2 februarie. Concurenţii s-auînfruntat încercând să obţină un punctaj cât mai bun latragerea cu armele sportive şi să scoată un timp cât maimic la traseu. Primele trei locuri au fost dominate, aşacum era şi de aşteptat, de oameni obişnuiţi cu provocărilemuntelui. Locul întâi a fost cucerit de echipa Brigăzii 2Vânători de Munte, urmată de cea a Brigăzii 81Mecanizate şi de cea a Brigăzii 61 Vânători de Munte.Militarii din lotul Statului Major al Forţelor Aeriene s-auambiţionat şi s-au clasat pe locul al patrulea.

În clasamentul individual, primele trei locuri au fostocupate tot de concurenţii lotului Brigăzii 2 Vânători deMunte. Astfel, primul loc pe podium la proba de biatlona fost cucerit de caporalul Cojenelu Adrian, urmat decaporalul Puchianu Cornel şi de caporalul Şerban Denis.

Complexul aplicativ-militar„Bucegi”, gazda concursurilor sportive şi aplicativ-militare

Etapa finală a jocurilor sportive şi aplicativ-militare de iarnă pentru unităţilede instrucţie din cadrul Ministerului Apărării Naţionale s-a desfăşurat în cadrulComplexului aplicativ-militar „Bucegi” din Predeal, în perioada 1-4 februarie.

Maior Ion Adrian CURIMANFoto: Ion Adrian Curiman


Ca şi la ediţiile precedente, sportivii militariromâni au obţinut o clasare deosebită, loculal II-lea pe naţiuni, performanţă rezultată

din clasările pe primul loc la patrulă biatlon masculin şifeminin şi fond individual, pe cel de-al doilea loc la sla-lom, ştafetă fond şi fond individual şi, nu în ultimul rând,din obţinerea bronzului la ştafetă fond. Pe toată perioadamisiunii, membrii delegaţiei române au fost înconjuraţi deo prietenie tradiţională, au avut o comportare foarte bunăşi au reuşit să devanseze tradiţionalele echipe ale Austrieişi Germaniei.

În urma desfăşurării activităţii Campionatului MilitarInternaţional de Schi al Germaniei, în perioada 06.02.-10.02.2011, în localitatea Regen din Germania, sportiviicomponenţi ai delegaţiei Forţelor Terestre Române auobţinut performanţe deosebite în confruntarea cu sporti-vii militari din Polonia, Spania, Elveţia, SUA şi Germania,rezultatele remarcabile confirmând încă o dată valoareaincontestabilă a schiorilor români. Medalia de aur a fostcâştigată în cadrul probei de patrulă militară, schi de tură(categoria a II-a), biatlon (la toate cele trei catego-rii) şi ştafetă, medalia de argint s-a îndreptat cătrecategoria I a schiului de tură şi a biatlonului, iarmedalia de bronz a fost obţinută la prima catego-rie a schiului de tură.

Statul Major al Forţelor Terestre, BiroulEducaţie Fizică, a fost încântat de reuşita sportivi-lor Clubului Aplicativ Militar „Bucegi” din Predeal;colonelul Armanu Ioan, şeful Secţiei Cultură şiSport a Forţelor Terestre, şi-a exprimat certitudi-nea că, datorită deosebitei oportunităţi de a fi par-ticipat la aceste competiţii grele şi spectaculoase,disciplina, fairplay-ul şi determinarea sportivilorromâni îi califică, fără niciun dubiu, pentru obţi-nerea de viitoare medalii în cadrul întrecerilorsportive militare atât naţionale, cât şi internaţio-nale şi, cu această ocazie, urează succes în anul2011 tuturor sportivilor Ministerului ApărăriiNaţionale în competiţiile care se vor desfăşura.

La startul Campionatului Mondial Militar deSchi, desfăşurat în perioada 21-26.02.2011, în

localitatea Sarajevo din Bosnia şi Herţegovina, s-au aliniatloturi din 23 de ţări (Austria, Bulgaria, Bosnia şiHerţegovina, Estonia, Elveţia, Franţa, Finlanda, Germania,Italia, Liban, Maroc, Norvegia, Polonia, Pakistan, FederaţiaRusă, Spania, Suedia, Slovenia, Serbia, SUA etc.), locul şasefiind ocupat de sportivii militari români care, într-o formămaximă, au reuşit cea mai bună clasare de când se partici-pă la această competiţie. Acest clasament a rezultat înurma însumării a 22 de puncte şi a patru medalii debronz obţinute la probele de patrulă biatlon, biatlon, fondşi schi alpin. De menţionat este faptul că bronzul la patru-lă biatlon ne-a permis o clasare după echipa Finlandei şiînaintea lotului din Norvegia, iar clasamentul pe naţiunievidenţiază rezultate superioare echipelor din Austria,Suedia şi Rusia.

Membrii delegaţiei au fost primiţi la AmbasadaRomâniei din Sarajevo de întreg personalul, în frunte cudl. ambasador Daniel Banu şi ataşatul militar, dl. colonelIoniţă Cornel. Aceştia au participat şi încurajat sportivii launele probe ale competiţiei, fiind prezenţi şi la festivitateade premiere. n

Excelenţă românească la competiţiile militare internaţionale de iarnă

Campionatul de Schi al Trupelor Alpine „Ca.STA 2011“ s-a desfăşurat,în perioada 28.01. - 06.02.2011, în localităţile San Candido, Sesto şi Dobbiacodin Italia, în condiţiile unei concurenţe deosebite, aceasta fiind rezultatul firescal participării în concurs a 14 loturi din nouă ţări (Austria, Afganistan,Macedonia, Liban, Germania, Slovenia, Spania, SUA, Italia).

SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

132 • APRILIE • 2011

CoMPetiŢii internaŢionale

În ziua următoare (3 februarie),proba de ştafetă a fost câştigată totde echipa Brigăzii 2 Vânători deMunte, cu un timp total de o oră,cinci minute şi treizeci şi patru desecunde. A fost urmată de echipaBrigăzii 81 Mecanizată, cu un timptotal de o oră, treisprezece minute şicincizeci şi şase de secunde. Locultrei a fost ocupat şi de această datăde echipa Brigăzii 61 Vânători deMunte, cu un timp total de o oră,douăzeci şi şase de minute şi cinci-zeci şi nouă de secunde. EchipaStatului Major al Forţelor Aeriene s-aclasat, ca în prima zi, pe locul patru,cu un timp total de o oră, treizeci şidouă de minute şi treizeci şi nouă desecunde.

Ultima zi de concurs s-a dovedit afi decisivă în stabilirea câştigătorilordin acest an. Datorită mizei sale,proba de patrulă a fost cea mai inte-resantă şi încrâncenată probă,

punând la mare încercare rezistenţafizică şi psihică a participanţilor.

Echipa omogenă şi foarte bineînchegată a Brigăzii 81 Mecanizată aobţinut cel mai mare punctaj, a ter-minat proba pe primul loc şi în acelmoment avea asigurat locul doi înclasamentul final. În funcţie de punc-tajul obţinut de următoarele douăechipe, ea putea să acceadă pe pri-mul loc al podiumului. „Proba a fostfoarte dificilă pentru că ne-a solicitatatât din punct de vedere fizic, cât şidin punct de vedere psihic – a decla-rat sublocotenentul Harip Adrian lasfârşitul ei. Aruncarea grenadelor câtşi tragerile presupun multă concen-trare, iar un moment de neatenţie tepoate duce spre o ratare. Acest lucruse traduce în final prin victorie saueşec. Pentru colegii mei din cadrul

lotului Brigăzii 81 Mecanizată amnumai cuvinte de laudă pentru cădatorită lor vom putea ocupa un locpe podium, dacă avem în vedere fap-tul că membrii lotului Brigăzii 2Vânători sunt majoritatea sportivi

valorişi, legitimaţi la CSAM «Bucegi»Predeal şi nu au dat prea multe şansecelorlalţi concurenţi.”

Echipa de patrulă a Brigăzii 2Vânători de Munte a reuşit totuşi săse mobilizeze şi să o devanseze pecea a Brigăzii 61 Vânători de Munte,deşi diferenţa a fost mai mică de treiminute.

„Puteam să obţinem locul întâi şila această ultimă probă, dar nune-am mai putut concentra la fel debine, am ratat mult la trageri şi lagrenade” – a declarat la sfârşitul pro-bei plutonierul Coman Nicuşor, com-ponent al echipei Brigăzii 2 Vânătoride Munte.

În final, clasamentul general peloturi s-a prezentat astfel: locul întâi– lotul Brigăzii 2 Vânători de Muntedin Braşov; locul al doilea – lotul

Brigăzii 81 Mecanizată Bistriţa -Năsăud; locul al treilea – lotul Brigăzii61 Vânători de Munte din Miercurea-Ciuc; locul al patrulea – lotul StatuluiMajor al Forţelor Aeriene; locul alcincilea – lotul Comandamentului

SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RES TRE

134 • APRILIE • 2011

CoMPetiŢii interne

Comunicaţiilor şi Informaticii; locul alşaselea – lotul ComandamentuluiLogistic Întrunit; locul al şaptelea –lotul Diviziei 2 Infanterie Buzău; loculal optulea – lotul Brigăzii 2Infanterie din Craiova; locul al nouă-lea – lotul Statului Major al ForţelorNavale.

De pregătirea exigentă şi asiduă aconcurenţilor au răspuns şefii deloturi de la eşaloanele respective.Antrenamentele s-au desfăşurat subatenta îndrumare a lor. Ei sunt ceicare, poate, au trăit uneori mai intensdecât concurenţii emoţia succesuluisau cea a eşecului. Cu emoţie în glas,şeful lotului Brigăzii 81 Mecanizată„General Grigorie Bălan”, locotenent– colonelul Bolbos Ioan, ne-a mărturi-sit că a fost permanent alături demilitari la antrenamente, încurajân-du-i cu o vorbă bună, cu un sfat pre-ţios, dar „meritul performanţei dinacest an este în primul rând al celor19 membri ai lotului”.

Festivitatea de premiere a avut locla data de 4 martie. Premiile au fostacordate de către domnul general-maior Nicuţ Valeriu, locţiitorul pen-tru Operaţii şi Instrucţie din cadrulStatului Major General, domnul colo-nel Ioan Armanu, şeful SecţieiCultură şi Sport din cadrul StatuluiMajor al Forţelor Terestre, reprezen-tanţii Biroului Educţie Fizică dinStatul Major General, precum şi dereprezentanţi ai autorităţilor locale.Declarând închise concursurile mili-tar-aplicative, generalul-maior NicuţValeriu a dorit să-şi exprime satisfac-ţia desfăşurării acestui importanteveniment:

„Am ajuns la momentul în care aţi

cules roadele eforturilor dumnea-voastră. La nivelul Statului MajorGeneral, apreciem că aceste concur-suri militar–aplicative sunt foartenecesare şi ne gândim ca pe viitor săînmulţim astfel de activităţi. Acum25 de ani aveam emoţii ca şi dum-neavoastră, în calitate de participant.Cunosc acest sentiment şi, de aceea,în calitatea pe care o am în acestmoment, vă felicit pentru modul încare v-aţi apărat şansele în aceastăcompetiţie finală. Doresc să mulţu-mesc Statului Major al ForţelorTerestre, comenzilor marilor unităţişi autorităţilor locale pentru sprijinulacordat, precum şi tuturor celor careau planificat şi organizat pregătireadumneavoastră”. n

SP OR T ÎN F OR ŢEL E TE RE STRECoMPetiŢii interne

136 • APRILIE • 2011

Locul I şi câştigător al cupei transmisibile, Divizia4 Infanterie „Gemina“

Locul II – Divizia 1 Infanterie „Dacica“Locul III – Statul Major al Forţelor AerieneLocul IV – Comandamentul Comunicaţiilor şi

InformaticiiLocul V – Divizia 2 Infanterie „Getica“Locul VI – Statul Major al Forţelor NavaleLocul VII – Comandamentul Logistic Întrunit

Proba de BIATLON - individualLocul I: Caporal Adrian Cojenelu – lotul Brigăzii

2 Vânători de Munte BraşovLocul II: Caporal Cornel Puchianu – lotul Brigăzii

2 Vânători de Munte BraşovLocul III: Denis Şerban – lotul Brigăzii 2

Vânători de Munte Braşov

Proba de BIATLON - echipeLocul I: Brigada 2 Vânători de Munte BraşovLocul II: Brigada 81 Mecanizată BistriţaLocul III: Brigada 61 Vânători de Munte

Miercurea-Ciuc

Proba de ŞTAFETĂLocul I: Brigada 2 Vânători de Munte BraşovLocul II: Brigada 81 Mecanizată BistriţaLocul III: Brigada 61 Vânători de Munte

Miercurea-Ciuc

Proba de PATRULĂLocul I: Brigada 81 Mecanizată BistriţaLocul II: Brigada 2 Vânători de Munte BraşovLocul III: Brigada 61 Vânători de Munte

Miercurea-Ciuc

Clasament pe loturiLocul I: lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte

BraşovLocul II: lotul Brigăzii 81 Mecanizată BistriţaLocul III: lotul Brigăzii 61 Vânători de Munte

Miercurea-CiucLocul IV: lotul Statului Major al Forţelor AerieneLocul V: lotul Comandamentului Comunicaţiilor şi

Informaticii.Locul VI: lotul Comandamentului Logistic

Întrunit.Locul VII: lotul Diviziei 2 Infanterie „Getica“

BuzăuLocul VIII: lotul Brigăzii 2 Infanterie CraiovaLocul IX: lotul Statului Major al Forţelor Navale

Clasamentul concursurilor

aplicativ-militare de iarnă, faza pe

MApN

S POR T ÎN F O RŢEL E TE RE STR E

2011 • APRILIE • 137

CoMPetiŢii interne

La startul celei mai apreciate şidure competiţii aplicativ-militare s-au aliniat loturile

reprezentative ale unităţilor din subordi-nea Diviziei 2 Infanterie (lotul Brigăzii 282Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”,lotul Brigăzii 15 Mecanizate Iaşi şi cel alBrigăzii 9 Mecanizate Constanţa).

Fiecare patrulă alcătuită din şapte mili-tari, cu armamentul şi echipamentul dindotare, a acţionat de la linia de start caîntr-un câmp de luptă real, făcând faţă tutu-ror momentelor impuse – deplasare în ritmalert 12 km, în teren accidentat şi împădu-rit, tragere cu armamentul individual dindotare, aruncarea grenadelor de mână laprecizie, trecerea unei porţiuni de teren con-taminat, stabilirea unei legături radio, trans-portul unui rănit. Condiţiile meteo au fostexcelente, iar concurenţii au dat dovadă defair-play şi spirit de echipă în obţinerea de performanţesuperioare, pentru un loc cât mai valoros pe podiumulde premiere.

A câştigat, pe deplin meritat, lotul Brigăzii 15Mecanizate Iaşi, antrenat de cpt. Emil Cioran, cu un timptotal de o oră şi 17 minute, fiind urmat de lotul Brigăzii

282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” (1 orăşi 21 minute – antrenor cpt. Florin Pelin) şi de cel alBrigăzii 9 Mecanizate Constanţa (1 oră şi 59 minute –antrenor plt.adj. Mircea Ilie).

La festivitatea de premiere desfăşurată pe platoulBrigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”,comandantul Diviziei 2 Infanterie, domnul general-maior

dr.Nicolae N. Roman, a înmânat cupeşi diplome câştigătorilor „dovedind căau înţeles rolul acestei competiţii de acontribui la pregătirea şi evaluareacât mai reală, în condiţii de luptă, amilitarilor din Divizia 2 Infanterie,fiecare lot s-a pregătit temeinic şi acăutat să obţină victoria”- a declaratcomandantul diviziei, domnulgeneral-maior dr. Nicolae N. Roman.

Această activitate face parte dincalendarul sportiv al MinisteruluiApărării Naţionale, urmând ca lotulcâştigător să participe la faza finală ceva avea loc în data de 28.09.2010, îngarnizoana Dej. n

Concurs de patrule la Focşani Sub patronajul Diviziei 2 Infanterie din Buzău, în perioada 15-16.09.2010,în garnizoana Focşani s-a desfăşurat competiţia sportivă de patrule militare,ediţia 2010.

Locotenent-colonel Toni ENE Foto: Toni ENE

P E R I S C P

român Grigore Antipa. Impresiile sale despreexperienţa trăită la bord şi despre ofiţerii demarină care i-au devenit prieteni şi colaboratoriapropiaţi, consemnate în scrierile de mai târziu,conturează caractere, valori profesionale,atmosferă de lucru, realizând un tablou veridicşi pitoresc, cu certă valoare documentară.”Revista poate fi descărcată în format PDF de pewebsite-ul Statului Major al Forţelor Navalewww.navy.ro, pagina Produse media. (B.R.)

Frontiera. În cel de-al doilea număr alrevistei editate de Inspectoratul General al

Poliţiei de Frontieră, evidenţiem pozitiv suma-rul din care face parte vizita în România a uneidelegaţii a Parlamentului European, o excelentăprezentare a Aeroportului Internaţional dinSibiu, precum şi o descriere a unor programede învăţământ superior la nivel european pen-tru poliţiştii de frontieră. Totodată, remarcăminformaţiile folositoare privind pensia pentrulimită de vârstă şi facultativă – pilonul III, pagi-nile de tradiţii, dar şi diferenţe între un docu-ment specimen şi unul falsificat. PrezentareaCentrului chinologic din Sibiu se remarcă prindemersul recunoaşterii rolului acestei unităţicare produce, creşte, selecţionează şi distribuietineret canin unităţilor teritoriale de poliţie,şcolarizează cadre şi pregăteşte cupluri chino-tehnice în specialităţi de dresaj necesare struc-turilor Sistemului Naţional de Apărare, efec-tuează cercetări ştiinţifice aplicative şi misiuni,coordonează, îndrumă şi monitorizează activita-tea chinotehnică conform protocoalelor. „LaCentru îşi desfăşoară activitatea aproximativ30 de persoane, gradul de încadrare fiind 90%.[...] Există un lot permanent de 60 de câini lacursuri, la care se adaugă: 20 de câini folosiţipentru demonstraţii, misiuni, concursuri, restulde până la 180 (capacitatea maximă de cazare acâinilor) sunt reprezentaţi de pui, tineret, lotde reproducţie şi câinii cadrelor.” Din sumar:Parlamentari europeni, la Constanţa •Criminalistică • Curricula Higher Education •Trezire la realitate? • Colaborare PFR-CNRR-UNHCR • Tradiţii • Divertisment. Revista poatefi descărcată în format PDF de la adresawww.politiadefrontiera.ro (B.R.)

Oltenia Eroică. Este revista de cultură şiinformare a Asociaţiei Cultul Eroilor „Fraţii

Buzeşti” filiala Dolj, o publicaţie care câştigă unautentic interes din partea cititorilor nu numaiprin informaţiile istorice de o rară vitalitate,dar şi printr-o implicare continuă a colectivuluiredacţional şi a colaboratorilor în realizarea

fără precedent a revistei de cultură şi informa-re. Amintim subiecte puternic documentate caeroul legendar al Şarjei de la Robăneşti, MihaiViteazul, memoriile singurului supravieţuitordin Compania căpitanului Grigore Ignat, învăţă-torii eroi, Regina Maria şi Cavalerii OrdinuluiMilitar „Mihai Viteazul”. Am urmărit cu interescrescut prezentarea participării armatei româneîn cel de-Al Doilea Război Mondial la „Musée del’armée” din Paris şi Argumentul de început alcolonelului(r) Grigore Păsărin: „Ei, Eroii, plăs-muitorii istoriei, tind să se autodepăşească con-tinuu, fiind capabili de o mare voinţă indivi-duală. În mijlocul bătăliei, necunoscutul, anoni-mul, suportă cu stoicism şi resemnare oricechin, îşi lasă în urmă familia, rudele, prietenii,asumându-şi datoria şi înţelegând să-şi îndepli-nească destinul”. Din sumar: Primul documentlegislativ din ţara noastră cu privire la protecţiamonumentelor istorice • Cronici de piatră aleRăzboiului de Independenţă: monumentele dela Calafat, judeţul Dolj • Gheorghe Donici,eroul legendar al Şarjei de la Robăneşti •Memoriile singurului supravieţuitor din compa-nia căpitanului Grigorie Ignat • Activitateapreoţilor militari în cel de-Al Doilea RăzboiMondial. Am solicitat Asociaţiei Cultul Eroilor„Fraţii Buzeşti” filiala Dolj să ne trimită fişierulPDF al publicaţiei pentru a-l posta în Bibliotecavirtuală a „Revistei forţelor terestre”, la adresawww.rft.forter.ro/17_bibvirt/000.htm (B.R.)

Northern Star. Revista Northern Star,publicaţie lunară editată în colaborare cu

Biroul de Afaceri Publice al ComandamentuluiForţelor Întrunite aliat din Brunssum, prezintăaspecte din pregătirea artileriştilor afgani, dis-cuţii privind rolul şi importanţa subofiţerilor,corelate cu pregătirea profesională, ştiri, consi-deraţii în legătură cu site-urile de socializare,decorări şi luări de cuvânt. Cităm din primaparte a editorialului generalului-maior CazameaJ.: „La Summit-ul de la Lisabona, declaraţia şefi-lor de state şi guverne afirmă că «NATO trebuiesă lucreze cu alţi actori pentru a contribui la oAbordare Cuprinzătoare care combină în modeficient instrumente politice, civile şi militarede gestionare a crizelor (...) Alianţa trebuie,prin urmare, să aibă capacitatea de a planifica,angaja şi coordona capacităţi de gestionare acrizelor, atât militare cât şi civile (...)»Implementarea Abordării Cuprinzătoare încadrul NATO şi, în special, prin livrarea produ-selor noastre, câştigă teren, dar sunt uneleetape care trebuie parcurse.” Publicaţia poate fidescărcată de la adresa www.jfbcs.nato.int (B.R.)

2011 • APRILIE • 139

P E R I S C P

La posturi. Publicaţia Centrului deInstruire pentru Tancuri şi Auto „Colonel

Predescu”, surprinde cuprinzător în rubrica„Ştiinţă Militară” războiul în era informaţionalăşi conflictul asimetric iar, în cadrul tematicii„Educaţie şi Instrucţie”, identificăm dimensiuniale transformării învăţământului militar de for-mare continuă, contribuţii ale învăţământului şicercetării ştiinţifice militare, precum şi tehnicisociometrice. Un alt element major de contribu-ţie în aria tehnicii şi tehnologiei îl constituiearticolele „Diagnosticarea autovehiculelor” şi„Aspecte privind necesitatea dotării forţelordislocate în teatrele de operaţii cu vehiculerezistente la mine şi protejate la ambuscade”. Înprimul număr al anului 2011 regăsim mesajeleŞefului Statului Major al Forţelor Terestre, alcomandantului Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţide Luptă „Mihai Viteazul” şi al comandantuluiCentrului de Instruire pentru Tancuri şi Auto„Colonel Pandele Predescu”, cu prilejul sărbăto-ririi Zilei Automobiliştilor Militari. Ne-a atrasatenţia articolul „Contribuţiile învăţământului şicercetării ştiinţifice militare la integrarea învăţă-mântului şi cercetării ştiinţifice româneşti înspaţiul unic european”, din care am extras uncitat: „Este vehiculată ideea că «progresul ştiin-ţific şi tehnologic este promovat de către elite»,iar românilor le place să se laude cu numărulmare al tinerilor supradotaţi [...] Majoritateaacestor tineri alege să nu îşi mai urmeze vocaţiaîn ţara noastră. Din păcate, în prezent, ca şi însecolele trecute, specialiştii români au contribu-ţii originale la ştiinţa şi cultura globală, în spe-cial după ce se integrează în sistemele de cerce-tare occidentale”. (B.R.)

Paraşutiştii. Am primit la redacţie număruldin decembrie 2010 al publicaţiei

„Paraşutiştii”, buletin al Centrului de Instruirepentru Operaţii Speciale „General-maior GrigoreBaştan” din Buzău. Publicaţia debutează cu edi-torialul semnat de redactorul-şef, locotenent-colonelul Dragoş Axinia, cu un titlu sugestiv:„Non multa sed multum”, ocazie cu care seaduce în atenţia cititorului rolul şi importanţainstructorului în centrul de pregătire buzoian.„Într-un domeniu atât de dinamic şi de speciali-zat, provocările pe care trebuie le înfrunteinstructorii sunt cu atât mai diverse şi mai difi-cile. Este vorba nu numai de talentul, nativ saudezvoltat, de a reuşi să transmiţi informaţiiledorite şi necesare celor din faţa ta, dar şi demodul în care reuşesc să se perfecţioneze per-manent, atât din punct de vedere teoretic, cât şipractic. Spun asta pentru că domeniul în care

operăm, cel al forţelor pentru operaţii speciale,este unul eminamente practic-aplicativ. Şi cumuna din calităţile definitorii ale instructoruluieste aceea de a şti să se facă respectat, estenecesar ca el să dovedească o perfectă stăpânirea binomului cunoştinţe teoretice-aplicare practi-că, altfel imaginea sa va avea serios de suferit înochii celui pe care îl instruieşte”. Ne-a mai atrasatenţia, de asemenea, studiul de caz intitulat„Importanţa informaţiilor militare pentru luareadeciziei politico-militare. Criza rachetelor”, con-tinuare a articolului început în numărul prece-dent, semnat de generalul de brigadă LucianFoca. La pagina 20, maiorul Dorel Danciu nepune în temă cu exerciţiul forţelor pentru ope-raţii speciale „Jackal Stone 09”. Din sumar:Conceptul privind iniţiativa de transformare aforţelor NATO pentru operaţii speciale •Misiune de menţinere a păcii în jungla africană• Trupele de paraşutişti şi aeropurtate dinarmatele moderne • Cercetaşii la ceas aniversar• „Asul” din mâneca comandantului •Informaţia, de la primul „cal troian” la cel de-aldoilea „cal troian” • Războiul bazat pe reţea(rbr) - network - centric warfare (ncw) – compo-nentă activă a conflictelor militare actuale •Importanţa înţelegerii aspectului cultural înmisiunile SOF din Afganistan • Învăţarea uneilimbi străine - o nouă fereastră spre cunoaştere• Restituiri: „Un studiu comparativ al celei mainoi şi mai grozave arme” • Paraşutiştii militarişi memorialul „General Grigore Baştan” la nuntade argint • In Memoriam Sergentul(r) paraşutistMircea Fedea • Muzeul - un puternic agent depromovare al luptătorilor paraşutişti. Publicaţiapoate fi descărcată în format PDF de la adresa: www.rft.forter.ro/17_bibvirt/005.htm (D.A.)

Marina Română. Ultimul număr al revisteicuprinde articole care marchează cu suc-

ces împlinirea a 150 de ani de la înfiinţareaForţelor navale Române, a patra participare la„Active Endevour” pentru fregata „RegeleFerdinand” şi simpozionul „Puterea marină amarinelor militare din Marea Mediterană şiMarea Neagră”. De asemenea, se punctează răs-punsuri complexe la adresa activităţilor dincadrul exerciţiului „Dacia 2010”, relaţiei întrepsiholog şi subiect, asistenţei medicale primare,navei de război „România” şi, nu în ultimulrând, la adresa relaţiei dintre savantul românGrigore Antipa şi Marina Militară. „Nu multălume ştie că primele nave româneşti care auparticipat la cercetarea apelor Mării Negre aufost navele Marinei Militare, iar factorul deter-minant al acestei întreprinderi a fost savantul

138 • APRILIE • 2011

P E R I S C P

Buletin informativ privind analiza fenomenu-lui terorist internaţional... Am primit la

redacţie „Buletinul informativ privind analizafenomenului terorist internaţional şi a crimina-lităţii organizate transfrontaliere. Evenimenteinterne care pot avea implicaţii la nivelul secu-rităţii naţionale”, editat de Brigada Specială deIntervenţie „Vlad Ţepeş”, ocazie cu care salutăminiţiativa colegilor jandarmi şi le urăm „Bunvenit!” în presa militară de specialitate.Necesitatea apariţiei buletinului informativ esteprezentată în cuvântul introductiv de cătrecomandantul brigăzii, generalul de brigadăZoltan Balint: „Apariţia unui astfel de buletininformativ, în concepţia Brigăzii Speciale deIntervenţie «Vlad Ţepeş» a JandarmerieiRomâne, a presupus numeroase eforturi dinpartea unui colectiv concentrat şi responsabili-zat pe monitorizarea în timp real, a evenimente-lor generatoare de insecuritate, preluate, de alt-fel, inclusiv de sursele deschise de informare.”Spicuim din concluziile prezentate în ultimulcapitol: „În luna noiembrie 2010, aşa cum dedu-cem din sursele deschise cu privire la diferiteleacţiuni specifice de combatere, se constată untip de flexibilitate adaptată la actualitate, a gru-purilor de criminalitate şi/sau de terorism, înconfrunatarea cu structurile de aplicare a legii”.„Chiar dacă în prezent, datorită actualităţii deultimă oră a subiectului, nu există statistici şistudii care să ofere un răspuns argumentat înprivinţa eventualelor conexiuni, evenimentelerecente internaţionale indică faptul că actualacriză are influenţe asupra mediului social şi,implicit, asupra factorilor criminogeni caredetermină creşterea fenomenului infracţional,izolat sau de tip organizat.” Publicaţia are omachetare la standardele pieţei, apare lunar, înformat A4, full color, 54 de pagini şi, în curândva fi disponibilă online. (D.A.)

Marea conflagraţie a secolului XX. Desprecel de Al Doilea Război Mondial s-au scris

până în prezent mii şi mii de tomuri, în toatelimbile ţărilor participante la această mare con-flagraţie a secolului XX. Lucrarea prezintă,într-un mod concis, preliminariile care au dusla declanşarea războiului şi locul acestora îneconomia generală a marii conflagraţii, dar şiprincipalele măsuri politico-militare care au dusla închegarea coaliţiei statelor antihitleriste. Înlucrare principalele acţiuni militare sunt grupa-te, cronologic vorbind, în trei perioade distinc-te. Prima perioadă cuprinde acţiunile forţelorgermane din momentul declanşării războiului,până la 1 septembrie 1939 şi până la începutul

anului 1943, perioadă în care forţele agresoares-au găsit într-o continuă ofensivă. Cea de-adoua perioadă cuprinde acţiunile desfăşurate încursul anului 1943 şi până în cea de-a douajumătate a anului 1944, marcată de operaţia dedebarcare din Normandia. Este perioada mariicotituri în desfăşurarea Războiului Doi Mondial,când forţele coaliţiei antihitleriste au smulsdefinitiv iniţiativa strategică pe toate teatrele deoperaţii militare. Cea de a treia perioadăcuprinde acţiunile din anii 1944-1945 până laîncheierea războiului, la 9 mai 1945, pe teatrelede operaţii europene, respectiv 2 septembrie1945, când a avut loc capitularea necondiţiona-tă a Japoniei. Lucrarea este structurată pe patrucapitole: „Preliminarii ale izbucnirii celui deAl Doilea Război Mondial”, „Prima perioadă arăzboiului”, „Cea de-a doua perioadă a războiu-lui”, „Cea de-a treia perioadă a războiului”,acţiunile militare din timpul celei de-a douaconflagraţii mondiale sunt ilustrate în 25 deplanşe, iar cartea are 134 pagini în format125x205 mm şi poate fi descărcată în formatPDF din Biblioteca virtuală a „Revistei forţelorterestre”, de la adresa www.rft.forter.ro/17_bib-virt/003.htm. (D.A.)

Complotul simţurilor. Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul” din Alba Iulia a fost

gazda lansării de carte „Complotul simţurilor” aelevei plutonier Eliza Anabella Coţovanu, activi-tate literară la care au participat oameni de cul-tură, scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor dinRomânia, reprezentanţi de la EdituraRomânească, sponsori, invitaţi, cadre didacticeşi militare, elevi. Eliza Anabella Coţovanu s-anăscut în Vulcan, judeţul Hunedoara, la data de13.02.1991. A debutat literar în revista„Destine” din Bucureşti în anul 2001, cu poezia„Vreme trece, trece, trece”. Debutul literar înValea Jiului se realizează în 12.02.2009 în ziarul„Curierul Văii Jiului”. Publică poezii în: revista„Caleidoscop Şcolar” din Vulcan, în perioada2003-2004; „Antologie” – la Centrul judeţean deexcelenţă Alba 2009; „Vise albastre” – culegerede poezii realizată la CML „Mihai Viteazul” în2010. Referitor la volumul de poezii „Complotulsimţurilor”, scriitorul Valeriu Butulescu, mem-bru al Uniunii Scriitorilor Români, filialaHunedoara spune: “Pe parcursul întreguluivolum poeta îşi creionează identitatea, căutân-du-şi febril propriul ego, trasând axele de refe-rinţă ale universului său interior, decelându-şistilul literar şi timbrul limbajului poetic, deta-şându-se tot mai clar de coordonatele modeluluieminescian”. (Daniela Filimon)

140 • APRILIE • 2011

Schimbare de comandă la Statul Major al Forţelor Terestre

Documents

Transcript of Schimbare de comandă la Statul Major al Forţelor Terestre