OMUL ŞI NATURA( despre poluare )

Apa , Aerul , Pământul , Plantele , Animalele , Oamenii:

Mediul înconjurător noi compunem

Şi multe vrem să vă spunem .

Trei elemente cu viaţă şi trei fără viaţă ,

E timpul să ieşim astăzi în faţă .

Apă , aer , pământPlante , animale , oameniVă dăm dreptul la cuvânt !Să vorbim despre poluare !

PĂMÂNTUL :

Sunt una dintre cele 9 planete care orbitează în jurul Soarelui . Am forma unei mingi din mai multe straturi de rocă şi metal . Sunt bogat în resurse naturale pe care oamenii le utilizează pentru a crea energie , bunuri şi materiale . Eu ofer cărbunii , petrolul şi gazele naturale , metalele , mineralele şi pietrele preţioase , argila şi altele .

APA :

Exist pe Pământ de milioane de ani . Eu am permis apariţia şi

dezvoltarea primelor vietăţi . Ocup trei sferturi din suprafaţa Terrei şi datorită mie i se mai spune şi Planeta albastră .

Sunt singura substanţă care poate fi întâlnită în toate cele trei stări ( lichidă , gazoasă , solidă ) şi mă aflu pretutindeni , în râuri , lacuri , mări , oceane , în atmosferă şi chiar şi în adâncul pământului.

AERUL :

Mă aflu pretutindeni şi stiu că fără mine nu ar exista viaţa pe pământ . Formez acel înveliş în jurul Pământului , numit atmosferă şi sunt format din mai multe gaze ( oxigen , nitrogen , dioxid de carbon şi altele ) .

PLANTELE :

Noi , plantele , alcătuim lumea verde de pe Terra , care este foarte variată şi bogată , de la plante mici , greu de observat , până la uriaşii arbori de vârstă seculară . Încă de la apariţia omului pe Pământ , am fost prietenul cel mai apropiat , asigurându-i hrana , îmbrăcămintea , folosindu-i în prevenirea şi tratarea bolilor , la construirea uneltelor şi a locuinţelor .

ANIMALELE :

Am apărut pe Pământ acum 650 milioane de ani . Suntem

prezente prin peste un milion de specii , dintre care amintim : meduzele , coralii , melcii , viermii , insectele , şerpii , peştii , păsările, mamiferele . Ca şi plantele , avem un rol bine definit în viaţa omului . Suntem o sursă importantă pentru procurarea unor produse neceare vieţii lui ( carne , ouă , lapte , blană , grăsimi , piele , lână , pene ) . Unele dintre noi îl ajutăm pe om în activităţi ca transportul , paza , vânătoarea .

OMUL :

Am apărut în urmă cu câteva milioane de ani în urmă . Dacă la început ne deosebeam foarte puţin de celelalte animale , cu trecerea timpului , primele născociri – focul , uneltele , vorbirea – ne-au diferenţiat de ele .

Cu timpul , am învăţat să cultivăm plante , să creştem animale , să folosim metale , să ne construim case şi să ne întemeiem aşezări tot mai mari şi mai puternice .

Am reuşit , aşadar , prin inteligenţă şi muncă să modificăm natura din jurul nostru .

☻ : Din păcate , aceste modificări s-au produs în ultimele sute de ani într-o măsură mult mai mare decât în milioane de ani , pe cale naturală . Dezvoltarea tehnicii şi ştiinţei în toate domeniile ţi-au adus, omule , multe avantaje , dar au avut şi primejdioase

urmări pentru poluarea mediului înconjurător .

OMUL : - Dar n-am vrut decât să-mi fie din ce în ce mai bine !

☻ : Da , dar ca un copil atras de jocul de-a stăpâni natura , de-a călători mai repede , de-a trăi mai comod , ai devenit vrăjitorul cel rău în unele situaţii, stârpind natura , punând-o în pericol cu propria ta nesăbuire .

PĂMÂNTUL :

Aşa este . Cerinţele voastre s-au mărit şi mă gândesc că va veni vremea când toate aceste daruri pe care vi le ofer se vor epuiza . De aceea vă sfătuiesc să căutaţi şi alte moduri de a exploata resursele inepuizabile care vă stau la dispoziţie , cum ar fi : soarele , vântul şi apa .

APA :

Este drept că urmez un ciclu natural , mă transform mereu şi că sunt una dintre resursele inepuizabile , dar nu trebuie să uitaţi că doar 1% din cantitatea de apă de pe Pământ se poate folosi pentru băut . Sufăr când oamenii poluează aerul şi solul pentru că este dificil să rămân curată şi limpede . Şi în aceste condiţii afectez sănătatea tuturor vieţuitoarelor .

AERUL :

Mă văd obligat să vă anunţ că nici eu nu prea am fost lăsat în pace . Este drept că am în componenţa mea şi elemente care mă poluează natural , cum ar fi sarea de mare , nisipul deşertului , polenul sau sporii ciupercilor , dar şi gazde sau alte elemente rezultate din erupţii vulcanice . Dar , din păcate , în ultima sută de ani , oamenii m-au poluat cu multe alte elemente otrăvitoare . Gazele emanate de fabrici şi maşini , funinginea rezultată din arderea combustibililor mă murdăresc din ce în ce mai mult şi afectează viaţa tuturor vieţuitoarelor , cât şi stratul de ozon . Nu uitaţi că aproape toate substanţele care se elimină în atmosferă , în urma activităţilor umane , ajung înapoi pe Pământ , mai devreme sau mai târziu .

OMUL :

Şi ce să facem în această situaţie !

APA :

Trebuie să nu uitaţi că sunteţi singurele fiinţe care gândesc . Şi aşa cum v-aţi creat confortul necesar , la fel trebuie să găsiţi soluţii de salvare

a naturii de la dezastru . Şi pe voi , de altfel , pentru că faceţi parte din ea . PĂCALĂ ŞI NEGUSTORUL(dramatizare după „Anecdota” de Ion Creangă,

Personaje: - Povestitorul- Păcală- Negustorul

Povestitorul:- Dragii mei, vă spun îndatăO poveste minunatăDespre Păcală cel vestit,În toată lumea cunoscut.Pare că-i puţin prostuţ,Dar, nu-i aşa, pe păcăleli e pus.Ce-a mai făcut vreţi să aflaţi?Ascultaţi şi vă minunaţi!Astăzi vă voi povesti ce-a făcut c-un negustorDe bucate cumpărător.Pe-acest negustortoţi îl ştiau de mare înşelător,De-aceea s-a bucuratCând pe mâna lui a intrat!

( Păcală stă tolănit sub un copac, îmbrăcat în costum naţional, cu căciulă pe cap şi cu un pai în colţul gurii. )

Povestitorul:- După ce prin sate multe a umblatDe a căutatBucate de cumpărat,De Păcală el a datŞi l-a întrebat…Dar, nimic nu a aflat!

Păcală:- Ei, cum n-a aflat?Ce, nu i-am răspunsLa câte întrebări mi-a pus ?!

Povestitorul:- Ba, i-ai răspuns, cum să nu!Dar toate planurile peste cap i-ai dat

Şi nimic n-a câştigat!

( Negustorul apare îmbrăcat în haine de „orăşean” – pantaloni şi haină de stofă, pălărie şi baston)

Negustorul:- Cu-acest Păcală nu mi-a mers,Căci n-am putut să fac, cum îmi place mieMai multă înşelătorie,Căci, prin alte părţi, pe unde am umblatAşa mulţi bani am câştigat!

Povestitorul:- Vreţi să aflaţi cum a păcălitPe-acest negustor nesocotit?Iac-aşa:

Negustorul:- Ziua bună, măi creştine!

Păcală:- Bună să-ţi fie inima, străine!

Negustorul:- De unde eşti dumneata?

Păcală:- De un’ să fiu?Ia, de pe ici…colea…

Negustorul:- De unde „ de ici-colea”?

Păcală:- Din satul care se vedeLângă pădurea aceea verde…

Negustorul:- Bine, bine,dar satul acela n-are nume?

Păcală:- Ba are numele ce i l-a datPopa când l-a botezat!

Negustorul: ( îşi dă cu palma peste frunte)- Şi cum l-a botezat?

Păcală: (imită)

- Popa aşa faceCum îi scrie lui în carte:Ia o căldăruşă plină-ochi Cu aghiazmă şi-un mănunchi de busuiocŞi-n dreapta şi-n stânga stropeşte…Şi-aşa satul denumeşte.

Negustorul: ( pentru sine)- Nu cumva l-am nimeritChiar pe Păcală cel vestit?Acum l-oi întrebaŞi îndată oi afla.( tare)Dar pe tine cum te cheamă?Eşti cumva un om de seamă?

Păcală: ( îşi pocneşte palmele)- Ia te uită ce mă-ntreabă!Mă cheamă ca pe oricine:„Vino-ncoa’, vino la mine!”

Negustorul: ( îşi face cruce)- Omule, eu nu mai pot!Cu tine la capăt n-o scot!Dar omul când te chemaCum te mai striga?

Păcală: ( se uită „şmechereşte la negustor, făcându-se că nu pricepe)

- Iac-aşa: „U, mă, vino la mineCă am oleacă de treabă cu tine!”

Negustorul:- Apoi, măi, n-are rost!Încep să cred că eşti un prost!

Păcală: ( dă din mână cu nepăsare)- Poţi ce vrei să crezi,Dar, stai puţin şi ai să vezi!

Negustorul:- Să te întreb altfel:Ce bucate se fac la voi?

Păcală:- Dacă bine mă gândesc

Foamea mi-o potolesc Cu mămăligă bună Într-o strachină plină!

Negustorul: ( disperat)- Of, of, prostule!Eu nu te-ntreb Ce bucate-n oală fierb…

Păcală: ( „nevinovat”)- Dar de care?

Negustorul: ( enumeră)- De orz, de grâu, de păpuşoiDacă s-au făcut la voi.

Păcală:- Ăăăă, da’ sigur că s-au făcut!Uite-aşa de mari au crescut! ( arată cu

mâna când sus, deasupra capului, când mai jos de genunchi, nehotărât)

Negustorul:- Nu te-ntreb cât de înalte, ci te-ntreb:Cum e la voiGrăuntele de păpuşoi?

Păcală: ( pufneşte)- Vai, ce om! Să nu ştieCum grăunţele să fie?Grăunţa de păpuşoiE galbenă, ca şi la voi,Şi se face pe ştiuleteCe-l dezghiocăm pe îndelete…(arată)

Negustorul:- Bine, bine, asta se ştie.Dar cum se vinde la voiRecolta de păpuşoi?

Păcală: ( aparent nedumerit)- Ei, cum? Nici asta nu ştii?Unul păpuşoii da,Iar cel ce cumpăra, cu bani îi plătea.

Negustorul:- Nu asta te-am întrebat,Ci păpuşoii cum s-au dat?

Păcală: ( se scarpină în cap)- Bre, negustor nepriceput!

Cum de-ai plecatDupă bucate de cumpăratDacă tu nici măcar nu ştiiBucatele cântări?Iată cum: cu vârf umpli baniţa,În sac o vei deşerta,Şi tot aşa, şi tot aşaPână sacul vei umplea….

Negustorul: ( se enervează)- Dar nu asta întreb!

Păcală:- Dar ce? Că eu nu pricep.

Negustorul:- Grăunţe aş cumpăra.Cu ce preţ mi le-ar da?

Păcală:- Aşa cum te-nvoieşti:Bani mulţi dai, multe grăunţe primeşti!

Negustorul: ( exasperat)- Of,of,of, măi creştineN-o scot la capăt cu tine!Tare m-ai supărat!Aşa ca tine-s mulţi în sat?

Păcală:- Ăhăă! Dar câţi ca mine!Ion, Grigore,Vasile,Şi badea Coman, şi MuşatŞi câţi ca ei la noi în sat!

Negustorul:- Ho, mă destul! Dar n-am aflatCine-i mai mare la voi în sat?

Păcală: ( se gândeşte, frecându-şi barba)- Cine-i mai mare…cine-i mai mare?Păi, fac prinsoare că-i badea Vasile,Cu-atât îi mai mare ca mine (arată cât),E-atâta de lung Că aşa mă-ntind să-l ajung! (arată cât)

Negustorul:- Eu nu te-am întrebat aşa.

Păcală:- Dar cum?

Negustorul:- Pe cine ascultaţi mai tare la voi în sat?

Păcală:- Păi, pe moş Barbu, lăutarul.Când îl asculţi, uiţi tot amarul,Când începe a cântaTot satul îl asculta…

Negustorul:- Of,of, of, m-am săturat!La câte te-am întrebatNici un răspuns omenesc nu mi-ai dat!Altceva aş vrea să ştiu: mai tare, de cine vă e fricăÎn satul vostru, bădică?

Păcală:- Văleleu, măiculiţă!Păi de cine? De taurul lui Gheorghiţă.De la păscut când el vine

Lumea fuge şi se-ascunde,Că-i aşa de-nfricoşatCă gândeşti că e turbat,Când începe să mugeascăLumea tre’ să se ferească.Şi copiii din satFug când e la adăpat!

Negustorul:- Ce fel de om eşti tu, Doamne?Ori eşti neam cu Miazănoapte?

Păcală:- De ce mă-ntrebi?Ce, nu mă veziCă-s om ca şi dumneata.Oare nas, ochi, gură n-oi avea?N-am şi două picioare,Ce, nu mă vezi oareCă mă uit şi mă mişc ca şi tine?Oare acum nu mai vezi bine?

Negustorul:- Aşa te văd şi eu,

Dar, să mă ierte DumnezeuDacă cu tine mă-nţeleg.

Un lucru vreau să te mai întreb:În sat la voi mai sunt dogari?

Păcală:- Da’ cum să nu?La ce-ţi trebuie?Vrei să cumperi şi butoaie?

Negustorul:- Ba nu!( caută în buzunar şi scoate o

monedă)Na-ţi cinci lei.

Păcală:- Şi ce să fac eu cu ei?

Negustorul:- Ca să plăteşti dogarul ce-ţi va puneDoagele lipsă.Văleu, lume,La toată lumea oi spuneDespre Păcală cel vestit,Păcălitorul iscusit!

Povestitorul:- Şi uite-aşa aţi aflat toţiCum Păcală cel isteţPe negustor l-a păcălit,Şi-aşa satul a feritDe hoţul de negustorDe bucate cumpărător!

INTOTDEAUNA are dreptate... chiar daca nu i se da.NU copiaza niciodata... consulta.NU doarme in timpul orei... reflecteaza.NU vorbeste... schimba impresii.NU isi distrage atentia... studiaza anatomia mustelor.NU chiuleste... este solicitat in alte parti.NU ramane corigent... este lasat corigent.NU fumeaza... se stimuleaza.NU injura... se descarca.NU insulta profesorii... le aminteste ceea ce sunt.NU citeste reviste in timpul orelor... se informeaza.NU distruge scoala... o decoreaza.NU arunca cu creta... studiaza legea gravitatiei.NU rade in ore... e fericit.

.Scoala - Castelul groazei2.Dirigintele si elevii - Ali Baba si cei 40 de hoti3.Profesorii - Haiducii din Rio-Frio4.Sedinta cu parintii - Mult zgomot pentru nimic5.Anul scolar - Calvarul în serii6.Lipsa profesorului - O întamplare extraordinara7.Perioada tezelor - Curg ape tulburi8.Ora de teza - Contraspionaj9.Corijenta - Soarta unui om10.Extemporal - Alarma în munti11.Elevul la tabla - Cadavrul viu12.Elevul ce vine de la tabla - Omul care a vazut moartea13.Cei ce nu sufla - Mizerabilii14.Suflatul - Vânt de libertate15.Fituica - Reteta fericirii16.Nota 4 - Salariul groazei17.Examenul - Procesul maimutelor

Crezul elevuluiCred intr-una sfanta matematicaMateria tuturor notelor releFacatoarea tuturor problemelorDezlegate si nedezlegateSi intr-una sfanta geometrieCare din matematica se trageMaine inainte de toate obiecteleLumina-ntunecataSi stiinta blestemataCare de-o fiinta cu contabilitatea

Prin care toate s-au facutCare pentru noi si a noastra suferintaA reusit in scoalaSi s-a intrupat in manualele autorilor si spaima elevilorSi-a reusit in zilele lui septembrieSi-a incheiat un an intregSi-a inviat in prima zi dupa vacantaSi s-a urcat la catedraSa oranduiasca pe cei trecuti in clasa urmatoareSi slava sa judece pe cei slabiA caror situatie nu a fost incheiataMarturisesc intr-un sfert de oraCopierea unei teze pentru a scapa de sfanta c

Scoala = casa groazei....cancelaria = academia de politie.....sala de clasa = zona crepusculara....dictionarul = inamicul nr. 1 ...eleva corigenta = sarmana maria...substantele de chimie = Dosarele X ...ora de dirigentie=Stirile ProTv ...ora de mate = Misiune imposibila...fituica = te uiti si castigi...suflatul = înca o vorba sa-ti mai spun ...vacanta = am mai întalnit si români fericiti...nota 10 = fenomen paranormal...nota 3 = chestiunea zilei....elevul silitor = extraterestru ...elevul chiulangiu = tânar si nelinistit...chiulul = disparitie în 5 minute...sedinta cu parintii = întâlnire de gradul 3...

1.Scoala - Castelul groazei2.Dirigintele si elevii - Ali Baba si cei 40 de hoti

INTOTDEAUNA are dreptate... chiar Dumnezeule din cer,Din al camerei ungher,Unde stau si ma trudescLectiile sa sfarsesc,Catre Tine ma indrept,Tu esti mare, Tu esti drept,Numai Tu ma poti salvaDupa mare mila Ta!In al anilor sirag, Unii fac si altii trag,Si dreptate asta nu-i!Cezar daca-n vremea luiAr fi fost mai potolit,Nero de n-avea chibritMarii Rome foc sa-i dea,Pius de nu se nastea,Si atitia Ludovici,Plus atitia Frederici, Napoleon dac-ar fi fostOm la casa lui cu rost,Noi scapam de-un obiect.Arhimede dac-a vrut Sa se scalde si-a vazutCa in apa scufundatCorpul lui s-a usurat,Il priveste personalSi socot ca-i imoralSa ne spuna ce-a simtit.Iar Papin fiind racit,In loc ca sa stea in pat,S-a gasit el mai motat Sa isi fiarba ceai cu macIn ulcica cu capac.Iar eu nu zic, dara va spui,Ce am eu cu ulcica lui?Nu ma bag, o stie scoala,Unde nu imi fierbe oala.Iara domnul Copernic,A baut mai mult c-un pic, Si atunci i se pareaCa pamantul se-nvartea.Pentru tot ce-au inventatEdison cel invatat,Newton, Fulton, Galileu,Sa le trag pacatul eu?Mult necaz si mult veninMi s-a tras de la Franklin,Ce cu zmeul s-a jucat,

Cand era innourat,Si-atunci traznetul hai-hui,A traznit in zmeul lui,Fara tinta, fara tel,Mai bine-l traznea pe el. Numai cei din BabilonM-au bagat in ghinion,Din moment ce s-au pornitTurnul Babel de-au zidit,Iar Tu, Doamne, suparat,Limbile le-ai incurcat;Si pentru greseala lor,Eu sunt tap ispasitor.Ce sa-nveti atatea limbi, Cand e timpul sa te plimbi.Drept aceea, Doamne, euMa retrag de la liceu.Ori de vrei sa mai raman,Tu, al tuturor stapan,Schimba-ne Pamantul tot;Pune ore de innot,Recreatii de fumat,Pune ore de dansat; Schimba-ntregul Univers,Schimba apele din mers,Fa sa curga tot ce-i udIn directia Nord-Sud.Fa Pamantul mititelNumai cu Romani pe el,Sa invat eu limba mea.Sus pe cer fa doar o stea.Schimba Tu din radical Tot sistemul zecimal,Fa un alt sistem solar.Stabileste-un numar fixCum e in algebra X.Fa toti pomii numai pruniFa doi Pasti si doi Craciuni.Fa-ma, Doamne, sa pot stiCe m-ascult-a doua zi.Daca faptul e prea grav,Fa, Doamne, sa fiu bolnav.Numai Tu ma poti salva,Dupa mare mila Ta!

SCOALA ESTE UN POLIGON DE ANTRENAMNET PENTRU LUMEIAR PROFESORUL INCEARCA SA NE AJUTE CAT POATE…..PROFESORII INCEARCA.EI DAU TOT CE POT.CHIAR MAI MULT DECAT POT.IAR NOI, LIBERI IN SFARSIT SI NERABDATORI SA ZBURAM,NE LUAM ADIO CU O DISIMULATA AROGANTA SI PLECAM.FARA SA NE DAM SEAMA CA I-AM LUAT CU NOI PENTRU TOTDEAUNA.NE AMINTIM MAI DEGRABA OMUL-PROFESOR DECAT PROFESORUL-OM.IMI VOI ADUCE AMINTE MEREU SI MEREU….

P.S Ca profesor aflat la sfarsit de cariera, las gandurile sa-mi zboare tainic si duios la generatiile carora am incercat sa le picur din sufletul meu, atat cat am putut, intelepciune si umanitate…

Stiu ca o sa mi se faca dor, de scoala, de colegi, de elevi….dar imi raman amintirile si frumusetea de a fi slujit cauza nobila de a construi viitorii oameni.

,,Dragii mei elevi, copilăria este o lume

minunată, duioasă, dulce şi lină. Aşa cum

primăvara este cel mai îndrăgit anotimp al

anului, la fel şi copilăria este cea mai

frumoasă perioadă din viaţa fiecărui om de pe

pământ. Aşa cum în picătura de rouă

străluceşte tot cerul, la fel fiecare clipă a

copilăriei reflectă întregul univers, cu bucurii

şi tristeţi. În copilăriese poate întâmpla orice:

plângem de mai multe ori în aceeaşi zi, ne

supărăm şi iertăm repede, suntem singuri şi

totodată cu toată lumea, credem în magie, în

spiriduşi şi zâne, în balauri şi vrăjitori, în Moş

Crăciun cu sacul doldora de jucării şi bunătăţi.

O parte din copilărie este la şcoală, alături de

colegi, alături de doamna învăţătoare, mama

familiei clasei, ce retrăieşte alături de elevii ei

minunatele clipe ale copilăriei şi îi ajută pe

aceştia să ajungă în lumea celor mari. Am

încercat şi am reuşit să facem ca

această ,,călătorie” de patru ani împreună să

fie cât mai plăcută, interesantă şi benefică,

astfel încât să trezească peste ani, în muntea şi

sufletul elevilor mei, amintiri plăcute. Vreau

să cred că trecerea timpului va face să

rodească ce aveţi bun şi curat în voi, ca

oamenii vor vedea întâi calităţile voastre şi cei

ce vor zidi mai departe, la formarea voastră,

vă vor sprijini ca să vi le puneţi în valoare. Vă

mulţumesc, dragi părinţi, pentru că aţi avut

credinţa că voi şlefui cu grijă ,,comoara” pe

care mi-ati încredinţat-o: copiii

dumneavoastră. În acest moment al

despărţirii, vă doresc din suflet mult succes, să

vă bucuraţi de tot ce este frumos şi bun în

viaţă, să treceţi cu bine peste greutăţile cu care

viaţa vă va încerca şi să învîţaţi din lecţiile pe

care ea, viaţa, vi le va da. Îndrăznesc să Îl rog

pe Dumnezeu să poarte de grijă copiilor mei,

să Îi iubească şi să Îi ferească de tot ce nu le

este de folos. Vreau să vă asigur, dragii mei,

că veţi rămâne pentru vecie în inima mea.”