UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

MASTERUL DE ANTROPOLOGIE ȘI DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Curs: Cu un pas înainte: Inovații în cercetarea de piață

SCENARII PENTRU INTEGRAREA

REFUGIAȚILOR SIRIENI PE PIAȚA MUNCII DIN

EUROPA

Irina Georgescu

București, 2015

Statele europene se confruntă cu cea mai mare criză umanitară de după al II-

lea Război Mondial, cauzată de fluxul fără precedent de refugiați care au părăsit Siria din

calea războiului civil care le-a pus sub amenințare viețile (Comisia Europeana, 2015).

În contextul crizei în care se găsesc autoritățile mai multor state europene

cărora refugiații sirieni le-au solicitat azil politic, îmi propun să explorez în cadrul acestui

eseu scenariile pentru integrarea socio-economică a refugiaților fie prin angajarea lor în

companii deja existente, fie prin înființarea unor afaceri sociale care să-i aibă pe aceștia

ca actori principali.

Autorități europene, naționale, dar și entități private depun eforturi pentru

rezolvarea crizei refugiaților sirieni. În prezent, eforturile Comisiei Europene și ale

statelor member, evaluate la peste 4.2 miliarde de euro, se concentrează pe asistență

umanitară pentru îngrijire medicală, apă curată, adăpost și educație. Pe lângă acest sprijin,

autorități europene, naționale, dar și persoane private au făcut apeluri publice prin care le-

au cerut cetățenilor să fie solidari cu refugiații sirieni și să se implice în ajutarea acestora,

apel care s-a bucurat în mai multe locuri de un răspuns masiv: de exemplu, poliția din

Munchen a fost nevoită să transmită un al doilea apel prin care să le spună oamenilor să

nu mai doneze pentru că nevoile sunt pentru moment cu mult acoperite (Dearden, 2015),

iar 10.000 de islandezi s-au oferit să primescă refugiați sirieni în casele lor ca urmare a

unui apel lansat de autoarea Bryndis Bjorgvinsdottir (Hodari, 2015). La aceste cazuri se

adaugă numeroase inițiative private prin care oamenii își exprim fie solidaritatea

simbolică, arătându-le refugiaților prin diverse tipuri de afișaj compasiunea lor și faptul

că sunt bineveniți în Europa, iar pe de altă parte numeroasele inițiative prin care se oferă

sprijin material, prcum spațiu de locuire în Europa prin platforma http://www.refugees-

welcome.net/ sau donații de obiecte care se transformă în bani pentru refugiați, prin

platforma www.refugee-action.org.uk

Dincolo de ajutoarele care asistă temporar social refugiații sireni,

provocarea cea mare a autorităților care găzduiesc refugiați este integrarea lor pe piața

muncii, astfel încât refugiații să câștige venituri care să îi facă autonomi și care totodată

să îi tranforme din asistați sociali în contribuabili la bunăstarea țărilor în care trăiesc.

Yves Pascouau, director pe Migrație și Politici de Mobilitate la Centrul European pentru

politici, alături de oficialii Uniunii Europene “au punctat ca prioritate recunoașterea

calificărilor profesionale ale refugiaților și cursuri de limbi străine pentru a facilita

integrarea nou-veniților pe piața muncii. Aceasta nu este numai cea mai bună opțiune

pentru o integrare de succes în țara gazdă, dar ar putea să rezolve și nevoia crescândă de

capital uman în Europa care tot îmbătrânește” (Valero, 2015). Integrarea este considerată

provocarea principală și de către autoritățile germane. Până în prezent, Germania este

statul care a primit cel mai mare număr de refugiați, aproximativ 331 000 de persoane

până la finalul lunii octombrie (BBC, 2015). În timp ce unele autorități germane s-au

arătat cu mult mai deschise în primirea refugiaților decât celelalte state europene, totuși

există unii oficiali germani, precum Ministrul de Interne Thomas de Maizière care atrag

atenția asupra “provocărilor următoare pe care le vor confrunta în viața de zi cu zi”

(Zimmerman, 2015).

Efortul de integrare al refugiaților este susținut și de reprezentanți ai

corporațiilor care și-au exprimat, pe un ton optimist, responsabilitatea asumată și dorința

de a se implica în rezolvarea dificultăților prin care trec refugiații prin crearea de noi

locuri de muncă (Zimmermann, 2015). Pentru a facilita integrarea pe piața muncii a

refugiaților, autoritățile pot să fundamenteze un cadru legislativ favorabil acestora, în așa

fel încât angajarea acestora să se facă ușor și în mod legal, încurajând totodată și

companiile private să ia măsuri pentru absorbirea acestei forțe de muncă. În acest sens,

Frank Appel, președintele bordului companiei Deutsche Post a solicitat schimbări

legislative care “să le permită corporațiilor să poată folosi potențialul refugiaților”

(Zimmermann, 2015).

Pentru că cel puțin pentru moment piața muncii se arată insuficientă pentru a

putea primi un număr atât de mare de refugiați sirieni, autoritățile statelor gazdă iau în

calcul extinderea pieței muncii și crearea de noi locuri de muncă, prin colaborarea cu

mediul privat. Pe lângă absorbția refugiaților sirieni în companii deja existente care pot să

gândească planuri de dezvoltare care să ducă la noi locuri de muncă, autoritățile

reprezentante ale țărilor gazdă, dar și societățile civile pot lua în calcul și integrarea

refugiaților pe piața muncii prin înființarea unor noi afaceri sociale deținute și

administrate chiar de refugiații sirieni. Conceptul de “afacere socială” a fost implementat,

dar și teoretizat de căte Muhammad Yunus, câștigător al premiului Nobel pentru Pace și

fondator “Grameen Bank” prin care au fost oferite microcredite locuitorilor din

Bagladesh care erau prea săraci pentru a obține un credit bancar obișnuit. Acest model de

success a ajuns sa aiba 2 564 ramuri și 19 800 persoane angajate care deservesc 8.29

milioane debitori din 81 367 de sate, fiind evaluat un număr de aproximativ 40 milioane

de persoane care sunt atinse prin activitățile întreprinse de afacerile sociale create prin

microcreditare (Grameen).

Dupa Muhammad Yunus, capitalismul a generat prosperitate, inovații

tehnologice remarcabile, descoperiri științifice, progres educațional și social, însă acestea

nu sunt disponibile pentru întreaga populație a globului – în continuare 94 % din avuția

globului este deținută de către 40 % din populația globului, în timp ce ceilalți 60 % sunt

nevoiți să trăiască din 6 % din avuție. (Yunus, 2007). Pornind de la multiplele nevoi ale

oamenilor săraci și de la existența unor companii care au ca scop maximizarea

profiturilor, Muhammad Yunnus a introdus idea de “afacere socială creată nu pentru a

urmări interesul personal, ci pentru a împlini anumite scopuri sociale, o afacere dedicată

întru totul rezolvării unor probleme sociale sau de mediu.” O afacere socială este mânată

de cauză și nu de dorința de a obține profit și își propune să furnizeze beneficii sociale

oamenilor cu nevoi sociale.

Pornind de la acest concept care pune interesul pentru bunăstarea comunității

înainte de maximizarea profitului, la care se adaugă faptul că refugiații sirieni aflați pe

teritoriul european au la bază o pregătire profesională avansată, fie că sunt medici,

ingineri sau profesori (Proctor, 2015), autoritățile europene și naționale ar putea să

realizeze un plan complementar strategiilor deja întreprinse prin care sa încurajeze

înfiinațarea de afaceri sociale de către refugiați, urmărind astfel integrarea lor sustenabilă

pe piața muncii și creșterea autonomiei acestora. Pentru ca acest scenariu să fie fezabil,

autoritățile europene și naționale sunt nevoite să facă schimbări legislative care să le

permit refugiaților aceste forme de proprietate. În plus, pentru a cataliza dezvoltarea unor

afaceri de acest tip, o serie de măsuri afirmative legate de scutirea de taxe și impozite pe

o anumită perioadă pot să contribuie la succesul acestora.

De asemenea, autoritățile europene și naționale ar putea susține apariția unor

astfel de afaceri sociale prin acordaarea unor credite pentru investiții inițiale. În acest

efort s-ar putea alătura și companiile private sau instituțiile financiare din zona

respectivă. Acestea ar putea deveni ajutoare substanțiale care să se adauge capitalurilor

deținute de refugiații sirieni și apropiații lor. O altă metodă posibilă pentru completarea

necesarului dedicate investițiilor inițiale, data fiind solidaritatea exprimată de numeroși

cetățeni europeni, ar putea fi finanțările de tip “crowd funding” în care mulțimi de

oameni susțin individual un proiect de afacere, uneori în schimbul unui anumit bun

material care va fi generat de afacere, alteori doar pentru a susține o afacere care duce la

îmbuătățirea calității vieții oamenilor.

Deși se confruntă cu numeroase problem administrative cauzate de fluxul

maxiv de refugiați sirieni care cer azil politic, unele autoritățile europene și naționale,

companii private, dar și persoane fizice privesc aceasta migratie masivă ca o resursă

valoroasă ce poate fi explorată și fructificată, în ciuda dificultăților temporare ce trebuie

depășite. În lumina acestor perspective se pot desprinde o serie de scenarii care să ducă la

integrarea socio-economică a refugiaților, la o mai mare autonomie a acestora și, în

general, la îmbunătățirea calității vieților refugiaților, dar și ale populațiilor gazdă, fie că

este vorba despre extinderea companii deja existente, fie despre afacerile sociale pe care

refugiații sirieni le pot înființa dacă primesc sprijinul necesar.

Bibliografie

1. Comisia Europeană 2015, “Syria Crisis. Key Messages”, Humanitarian Aid and

Civil Protection, disponibil online la http://ec.europa.eu/echo/files/aid/

countries/factsheets/syria_en.pdf [12.11.2015]

2. BBC, 2015, “Migrant crisis: Migration to Europe explained in graphics”,

disponibil la http://www.bbc.com/news/world-europe-34131911 [12.11.2015]

3. Dearden, L 2015, “German police forced to ask public to stop bringing donations

for refugees arriving by train”, The Independent, disponibil la

http://www.independent.co.uk/news/world/europe/german-police-forced-to-ask-

public-to-stop-bringing-donations-for-refugees-arriving-by-train-10481522.html

[12.11.2015]

4. Grameen Bank, disponibil la http://www.grameen.com/index.php?

option=com_content&task=view&id=840 [12.11.2015]

5. Hodari, D 2015, “10,000 Icelanders offer to house Syrian refugees after author's

call”, The Telegraph, disponibil la

http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/iceland/11835537/10000-

Icelanders-offer-to-house- Syrian-refugees-after-authors-call.html [12.11.2015]

6. Valero, J 2015, “Integration challenges loom as refugee crisis enters new phase”,

Euractiv, disponibil online la: http://www.euractiv.com/sections/social-europe-

jobs/integration-challenges-loom-refugee-crisis-enters-new-phase-317985,

[12.11.2015]

7. Yunus, M 2007, Creating a World without Poverty – Social Business and the

Future of Capitalism, New York: Public Affairs Books

8. Zimmerman, N 2015, “Germany's challenge: Integration of refugees”, Deutsche

Welle, disponibil la http://www.dw.com/en/germanys-challenge-integration-of-

refugees/a-18702361 [12.11.2015]