Scara Portage

download Scara Portage

of 5

Transcript of Scara Portage

  • 7/22/2019 Scara Portage

    1/5

    Scara Portage- interpretare -

    Nume: Andrei Gabriel LicuData naterii: 6.XI. 2006Data evalurii: 30.XI. 2011

    Varsa socializare: 3.25(3 ANI 3 LUNI )Varsa limbaj: 2.49(2 ANI 6 LUNI )

    Varsa autoservire: 3.82(3 ANI 10 LUNI )Varsa cognitiv: 3.2(3 ANI 2 LUNI )

    Varsa motor: 3.25(3 ANI 3 LUNI )

    Varsa mentala: 3.2(3 ANI 2 LUNI )Varsa cronologica: 5.08(5 ANI 1 LUNI )

    IQ: 63 (Retard uor)

    130 - Exceptional/120-129 Foarte bun/

    110-119 Mediu - Superior/90-109 Mediu/80-89 Mediu - lnferior/

    70-79 Zona de granita/55-69 Retard usor/

    40-54 Retard moderat/30-39 Retard sever/Sub 30 Retard profund

    Recomandarea mea este sa realizai o evaluare mai complexa a lui Andrei si pentru acestlucru v-o recomand pe dna psiholog Blu Elena 0740422125.

    Recomandri pentru activiti cu familia i la gradiniDe la primirea copilului n grdini i pn la plecare, acesta primete mesaje cu impact asupradezvoltrii emoionale i sociale:Bine ai venit, m bucur s te revd!, Mulumesc pentru c aezi aa

    frumos ghetuele! Ai o cciuli colorat!, Ai o bluz nou!, Bravo, ai aezat aa de frumos erveelele!,mi place cum te joci cu Alina!, M bucur c aezi cana cu ceai departe de marginea mesei!, Am observatc i-ai cerut scuze!, mi place cum participi la pregtirea materialelor pentru serbare!, L-ai ajutat pe

    Mihai s urce scrile., Florile s-au bucurat c le-ai udat, au simit c le iubeti.

    Obiective:1. Initierea si mentinerea unei interactiuni cu un copil

    Vizeaza o serie de formule verbale si comportamente care l ajuta pe copil sa stabileasca relatii cu cei din jur.Copiii nvata acest tip de comportamente prin imitarea adultilor sau a altor copii care s-au aflat n situatiisimilare.

    1

  • 7/22/2019 Scara Portage

    2/5

    Ce pot face parintii si cadrele didactice?

    - Jucati-va cu copilul astfel nct sa-i oferiti un model de comportament.- Cititi mpreuna cu copilul povesti si vizionati desene animate n care sunt relatate relatiile dintre doi prieteni sidiscutati la final cum se comportau cele doua personaje. ncurajati copilul sa-si spuna parerea. Dupa ce cititi o

    poveste ntrebati-l ce crede despre personaje sau cele ntmplate.

    - Priviti mpreuna cum se joaca alti copii, jucati-va apoi lnga ei, iar n final cu ei.Aceste etape sunt foarte importante pentru copiii mai timizi.- ncurajati n permanenta si ghidati copilul n initierea a ct mai multe interactiuni cu ceilalti copii (ex. Cezici, l chemam si pe Sergiu sa ne ajute sa construim podul?)- Initiati teme de joc noi si implicati fetele si baietii deopotriva.La aceasta vrsta, de multe ori a initia o interactiune presupune a sti sa intri ntr-un joc aflat n desfasurare.Daca un copil patrunde ntr-un mod agresiv si deranjeaza jocul celorlalti este foarte probabil ca el sa fie respins,iar pe viitor copiii sa evite relationarea cu el.Atunci cnd copiii doresc sa se integreze n jocul celorlalti pot ncerca mai multe strategii: Copiii mai mici folosesc semnale nonverbale cum ar fi zmbetele, gesturi care manifesta interes, stau lngaceilalti copii si se uita cum se joaca spernd ca cineva i va observa si i va chema sa se joace cu ei;

    Unii copii se implica n paralel ntr-un joc asemanator celui din grupul copiilor si spera ca daca jocul lui esteacceptat de ceilalti va fi integrat si el n grup; Alti copiii se comporta intruziv si intra peste jocul celorlalti spunnd ca unele jucarii sau spatiul respectiv esteal lui; Copiii mai experimentati folosesc anumite formule verbale: Pot sa ma joc si eu?, Tu de-a ce te jociacum?; Alti copii stau si privesc jocul asteptnd o oportunitate de a se implica n joc.La aceasta vrsta s-a observat ca strategia cea mai eficienta este cea de a se implica ntr-un joc paralel si de acontribui cu ceva semnificativ la desfasurarea acestuia.

    Din observatiile facute de catre cadrul didactic la grupa s-a sesizat ca mai mult de jumatate din cererile copiilorde a se integra ntr-un joc (ex. Pot sa ma joc si eu cu voi?) sunt refuzate. Fiind o autoritate n fata copiiloreducatorul poate sa determine grupul sa accepte un copil atunci cnd observa ca exista tendinta din parteacelorlalti de a-l izola, dar n acest mod problema nu va fi rezolvata. Grupul s-ar putea sa aiba resentimente fatade copil deoarece prezenta lui a fost impusa.Daca parintii sau educatorii observa ca de multe ori copilul sta mai retras si este marginalizat de catre grupacestia trebuie neaparat sa intervina. Marginalizarea este un predictor pentru aparitia problemelor emotionale sicomportamentale.

    Relatiile pe care educatorul le stabileste cu un copil influenteaza modul n care grupa l priveste pe copilul

    respectiv: daca educatorul are o atitudine pozitiva fata de el copiii vor prelua acea atitudine; daca ceilaltiobserva ca educatorul e ncruntat ori de cte ori vorbeste cu un copil care are unele comportamente negative sicopiii vor face la fel deoarece el reprezinta o autoritate n fata lor.Situatiile sociale noi sau ntlnirea unor persoane necunoscute este principala cauza a manifestarii timiditatii,mai ales daca un copil simte ca este n centrul atentiei.n anumite conditii timiditatea este un raspuns normal, adaptativ, la o situatie sociala coplesitoare; copilul seretrage temporar si are nevoie de putin timp pentru a se familiariza cu contextul si a dobndi sentimentul decontrol.

    Familia ofera modele de comportament pentru situatiile sociale, modelele pe care le transmit copiilor fie verbal(ex. Nu-i frumos sa ceri, trebuie sa stai cuminte pe scaun daca mergem n vizita!, Nu se cuvine sa pui

    ntrebari unei persoane mai mari!), fie nonverbal, prin comportamentul lor n acele situatii.Unii parinti care si descriu copiii ca fiind timizi, ncurajeaza comportamentul respectiv la copii astfel nct eiajung sa se conformeze etichetei care li s-a pus.

    2

  • 7/22/2019 Scara Portage

    3/5

    2. Diminuarea timiditiiCe pot face cadrele didactice pentru a ajuta copiii timizi?- Amintiti-va ca timiditatea este doar un aspect al personalitatii copilului. Identificati aspecte pozitive si micilereusite ale acestuia si laudati-l pentru ele.- Cereti copilului sa ndeplineasca singur sarcini n care stiti ca va avea succes; astai va da ncredere n fortele

    proprii. Atentie! Daca el nu este pregatit, se va simti speriat si coplesit de aceasta situatie si exista riscul sa

    refuze pe viitor implicarea n activitate.- Atunci cnd vedeti ca are o initiativa ct de mica, laudati-l pentru a-i da curaj.- Deoarece se simt incomodati de diferite situatii sociale, multi copii reactioneaza foarte bine la lucrul n grupemici, care i face sa se simta mai putin intimidati.Prin urmare, invitati acasa sau la un loc de joaca cel mult unul sau doi copii cu care sa se exerseze abilitatilesociale.

    3.Ascultarea activaAceste comportamente se refera la:- stabilirea contactului vizual;- ndreptarea corpului spre persoana cu care comunicam;

    - concentrarea atentiei pe ceea ce ni se spune.n comunicarea cu copiii se recomanda asezarea adultului la nivelul copilului sau ridicarea copilului pe o masasau scaun, astfel nct acestia sa fie la acelasi nivel. Aceasta pozitionare i transmite copilului o atitudine dedeschidere si de colaborare cu el.Daca observati ca Andrei are dificultati n a stabili contactul vizual ghidati dumneavoastra usor cu mna capulcopilului pna cnd acesta va priveste si repetati-i mereu ca trebuie sa va priveasca n ochi atunci cnd vavorbeste.Uneori va fi nevoie sa folositi doar doua degete pentru a-i indica copilului unde sa priveasca. Laudati copilul

    pentru orice efort ct de mic (ex. Bravo! Ce frumos mi-ai povestit si te-ai uitat la mine!); asta i va dancredere n el sa continue.Evitati sa fortati copilul sa va priveasca toata conversatia. La nceput va va privi doar pentru perioade maiscurte, att ct se simte confortabil. Treptat nsa pe masura ce va dobndi ncredere n el va privi persoaneledirect n ochi.Unii copii ntrerup mereu conversatia celorlalti fie pentru ca nu au fost nvatati modalitatile de ascultare activafie pentru ca doresc sa fie mereu n centrul atentiei. Acesti copii au nevoie sa constientizeze faptul ca nu pot fintotdeauna n centrul atentiei, dar asta nu nseamna ca sunt mai putin importanti. De asemenea, este importantsa i se explice copilului consecintele comportamentului sau asupra altora; nevoia lui de a povesti ceva estela fel de mare ca si nevoia celuilalt, iar daca el l ntrerupe mereu colegul lui se va supara si nu-i va mai povestinimic.Ce pot face cadrele didactice?- Oferiti un model adecvat de comunicare evitnd ntreruperea copilului atuncicnd acesta vorbeste;

    - Pentru a constientiza mai bine consecintele negative ale acestui comportament, copilul poate fi ntrerupt(functioneaza la copiii mai mari, de 5-6 ani) de cteva ori si apoi ntrebat de catre parinte cum s-a simtit.- O regula importanta pe care copiii o nsusesc la gradinita este asteptarea rndului.Exista unii copii care si doresc sa fie ntotdeauna primii. Acesti copii au nevoie sa nvete ca ceilalti copii sidoresc la fel de mult ca si ei sa faca un anumit lucru, iar pentru a mentine relatii bune cu ceilalti trebuie sa tinacont si de dorintele altor copii.- O alta regula care are rol de prevenire a problemelor emotionale si comportamentale se refera la prevenireaexcluderii, marginalizarii unor copii de catre alti copii de la grupa. Copiii care sunt exclusi au un nivel ridicatde singuratate si de depresie si pot reactiona agresiv pentru a atrage atentia celorlalti. Prin urmare, esteimportant sa se introduca o regula de genul Toti copiii de la grupa sunt prieteni! Nu avem voie sa spunem:Tunu te joci cu noi!

    4.Cooperarea cu alti copiiCooperareaReprezinta abilitatea de a lucra mpreuna cu alte persoane pentru atingerea unui scop comun.

    3

  • 7/22/2019 Scara Portage

    4/5

    Este esentiala pentru buna relationare dintre membrii grupului.Cooperarea se refera la:- mpartirea materialelor ntre copii;- disponibilitatea de a face ceea ce ti se cere;- coordonarea actiunilor pentru atingerea scopului;- acceptarea ideilor membrilor grupului;- negocierea si compromisul n cadrul grupului.

    5. Dezvoltarea limbajului

    Recomandari pentru parinti i cadre didactice:

    Jocurile prin care il ajutati pe Andrei sa vorbeasca mai bine sunt si cele prin care il faceti sa devina unascultator desavarsit. Pana la sfarsitul varstei prescolare, copilul ar trebui sa vorbeasca coerent si sa aiba unvocabular destul de dezvoltat. Este important nu numai ca el sa pronunte cuvinte, ci sa se implice si inconversatii alaturi de ceilalti. Jocurile si activitatile amuzante il pot ajuta! Vorbii cu Andrei ori de cate orisunteti in preajma lui!

    Provoacati-l la discutii de cate ori aveti ocazia!

    Folositi-va de povesti, de intamplari din desene animate sau din conversatii reale legate de prietenii lui, decopiii de la gradinita, de activitati zilnice etc. Faceti din activitatile casnice intamplari amuzante si descrieti-lemereu! De exemplu, cand speli haine, poti face o intreaga conversatie haioasa pe marginea modului in caresepari haine, pui detergenti, stabilesti programul si dai drumul masinii. Pentru tine nu este interesant, dar pentrucopil poate fi fascinant si il poti suscita sa iti puna intrebari si sa patrunda in conversatie.

    Puneti-i mereu intrebari deschise copilului!

    In acest fel ii lasati posibilitatea sa detalieze si sa se implice in conversatii mai lungi. De exemplu este maiindicat sa il intrebati "Ce ai facut in parculet?" in loc de "te-ai distrat astazi in parc?". Dati-i o sansa sa vadescrie toate intamplarile hazlii si mai putin hazlii si aratati entuziasm pentru orice va spune.

    Inregistrati-l atunci cand canta, spune o poezie sau o poveste!

    Surprindeti un astfel de moment si inregistrati-l rapid. Apoi redati-i copilului sa auda ce ati inregistrat! Se vasimti extraordinar si va fi foarte amuzat, pentru ca el adora sa isi auda propria voce. Puteti dezvolta jocuridragalase pornind de la inregistrarile pe camera sau pe reportofon ori telefon. Pe masura ce creste, probabil caveti trece prin jocuri de-a cariera de crainic de stiri, prezentator de emisiuni, actor si alte activitati amuzante.

    Puteti "condimenta" si mai mult joculetele imbracandu-l in tinute specifice sau imitand anumite personaje dedesene sau de poveste pe care Andrei le adora.

    Puneti-l sa descrie anumite show-uri tv sau emisiuni pentru copii

    Provocati-l la acest exercitiu de memorie si de imaginatie, dar si de dezvoltare a vorbirii. Daca Andrei se uita lamai multe emisiuni sau desene animate, va puteti juca scriind biletele cu numele lor si punandu-l sa extragadintr-un bol un biletel. Pe acela va trebui sa il istoriseasca!

    Ajutati-l sa exploreze natura si sa invete cat mai multe lucruri din ea!

    Mergeti cat puteti de des cu Andrei in mijlocul naturii. Poate fi la padure, munte, in parcuri sau in alte locatiiunde are ocazia sa exploreze tot ce compune natura. Luati si un cosulet si incepeti sa adunati "comori": pietre,frunze, flori etc. Apoi, cand ajungeti acasa provocati-l la discutii despre comorile adunate. Puneti-l sa va descriefiecare recolta in parte, sa va spuna ce este, forma, marimea, functia si culoarea etc.

    4

  • 7/22/2019 Scara Portage

    5/5

    Jucati-va de-a povestile!

    Este o idee draguta de a va juca impreuna, in familie alaturi de Andrei sau cu copiii la gradinita. Jocul consta ina sta toata lumea in cerc pe podea si in inceperea unei povesti (a carei tema o alegeti inainte sau il lasati pe copilsa o aleaga) de catre un membru al jocului, apoi continuarea de catre cel din imediata apropiere pana cand seajunge la copil. Daca micutul se impotmoleste ajutati-l punandu-i intrebari.

    Puneti-l sa deseneze si sa descrie anumite lucruri!

    De exemplu, il puteti provoca la un exercitiu de imaginatie in care sa isi deseneze eroul preferat sau o creaturafantastica si apoi sa il puneti sa o descrie. Il puteti ajuta cu intrebari legate de ceea ce se vede in desen: Dacainoata sau merge? Daca are puteri fantastice? Care sunt ele? De ce are parul rosu? Etc. Jocurile de rol Jucati-vaimpreuna diverse jocuri de rol in care sa il puneti pe copil in diverse posturi: de actor, de medic, de cantaret etc.Acestea ajuta la imbunatatirea vorbirii la copii si ii invata lucruri esentiale de viata si legate de respectivele

    personaje sau cariere.

    Prof. psiholog Brindusa Chirita

    5