Scara Lui Bonjean
2
4.7 SCARA BONJEAN 4.7.1. CONSIDERAŢII TEORETICE Dacă se calculează A xij, i = 0, n, j = 0, (m+k) f , se pot păstra graficele funcţiilor A xi = r i (z). Definiţia 4.18. Scara Bonjean este definită de graficele funcţiilor A xi = r i (z), corespunzătoare cuplelor teoretice i = 0, n din planul de forme. În mod obişnuit scara Bonjean este reprezentată pe secţiunea navei în PD, graficele funcţiilor A xi = r i (z), i = 0, n fiind raportate la proiecţiile cuplelor teoretice pe acest plan (fig. 4.44). Se mai întâlnesc însă şi modalităţi de reprezentare: Toate graficele A xi = r i (z) sunt raportate la o singură axă verticală de reper; graficele aparţinând cuplelor teoretice din zona pupa sunt reprezentate în partea stângă, iar cele aparţinând cuplelor teoretice din zona prova în partea dreaptă a axei de reper; -pe secţiunea navei în PD se reprezintă proiecţiile cuplelor teoretice i = 0, n şi plutirilor drepte j = 0, (m+k) f ; în dreptul punctelor de intersecţie ale acestor proiecţii se înscriu valorile ariilor A xij, i = 0, n, j = 0, (m+k) f . Pentru determinarea valorilor A xij, i = 0, n, j = 0, (m+k) f , necesar, trasării scării Bonjean, se utlizează relaţiile (4.109), (4.110), (4.110’), (4.111)e, (4.111’) înmulţite cu 2. Calculul propriuzis se efectuează sub formă tabelară după modelul prezentat în tabelul 4.12 din care dispare coloana IV, aceasta fiind înlocuită cu coloana V. Scara Bonjean se utilizează la rezolvarea următoarelor probleme: a. Calculul volumului carenei şi abscisei centrului de carenă pentru orice plutire dreaptă j, chiar dacă acasta nu apare în planul de forme. În acest scop se utlizează relaţiile: În care s-au făcut notaţiile:
-
Upload
andreiuchiha8649 -
Category
Documents
-
view
121 -
download
2
Transcript of Scara Lui Bonjean
4.7 SCARA BONJEAN
4.7.1. CONSIDERAŢII TEORETICE
Dacă se calculează Axij, i = 0, n, j = 0, (m+k)f, se pot păstra graficele funcţiilor Axi = ri(z).Definiţia 4.18. Scara Bonjean este definită de graficele funcţiilor Axi = ri(z), corespunzătoare cuplelor teoretice i = 0, n din planul de forme.În mod obişnuit scara Bonjean este reprezentată pe secţiunea navei în PD, graficele funcţiilor Axi = ri(z), i = 0, n fiind raportate la proiecţiile cuplelor teoretice pe acest plan (fig. 4.44). Se mai întâlnesc însă şi modalităţi de reprezentare:Toate graficele Axi = ri(z) sunt raportate la o singură axă verticală de reper; graficele aparţinând cuplelor teoretice din zona pupa sunt reprezentate în partea stângă, iar cele aparţinând cuplelor teoretice din zona prova în partea dreaptă a axei de reper;-pe secţiunea navei în PD se reprezintă proiecţiile cuplelor teoretice i = 0, n şi plutirilor drepte j = 0, (m+k)f ; în dreptul punctelor de intersecţie ale acestor proiecţii se înscriu valorile ariilor Axij, i = 0, n, j = 0, (m+k)f .
Pentru determinarea valorilor Axij, i = 0, n, j = 0, (m+k)f , necesar, trasării scării Bonjean, se utlizează relaţiile (4.109), (4.110), (4.110’), (4.111)e, (4.111’) înmulţite cu 2.Calculul propriuzis se efectuează sub formă tabelară după modelul prezentat în tabelul 4.12 din care dispare coloana IV, aceasta fiind înlocuită cu coloana V.Scara Bonjean se utilizează la rezolvarea următoarelor probleme:
a. Calculul volumului carenei şi abscisei centrului de carenă pentru orice plutire dreaptă j, chiar dacă acasta nu apare în planul de forme. În acest scop se utlizează relaţiile:
În care s-au făcut notaţiile:
b. Calculul volumului carenei şi abscisei centrului de carenă pentru orice plutire Wθ - Lθ înclinată în plan longitudinal. În acst scop se utilizează relaţiile:
În care s-au făcut notaţiile:
c. Calculul volumului carenei şi abscisei centrului de carenă pentru orice plutire pe val Wval - Lval , când PD este perpendicular pe frontul valului. În acest scop se utilizează relaţiile:
În care s-au făcut notaţiile:
Valorile Axij , Axiθ , Axi val necesare în (4.206 ... 4.211) se determină din scara Bonjean conform indicaţiilor din (fig 4.44).
4.7.2. EXEMPLU DE CALCUL AL ELEMNTELOR NECESARE TRASĂRII SCĂRII BONJEAN
Se dă planul de forme (fig. 2.7) pentru nava de tip mineralier ale cărei caracteristici au fost prezentate la § 4.5.2.2. Se cere :- să se calculeze mărimile Axij, i = 0, 20, j = 0, (m+k)f , necesare trasări scării
Bonjean.
- Să se traseze scara Bonjean.
Rezolvare.
