SC INVEST GENERAL CONSTRUCT SRLJudet: Giurgiu Oras: Cartojani Adresa: Com. ROATA DE JOS - Cartojani Cod Postal: 87196 Telefon: 0745008343 (Ajutor*)Fax: 0247454133 Cod Unic de Identificare: RO 3553331 Nr. Registrul Comertului: J52/554/1991 Stare societate : INREGISTRAT din data 16 March 1993 Anul infiintarii : 1991 Informatii din data de 09-May-2010

Toate informatiile despre firma INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL pe site-ul firme.info sunt informatii publice.Pentru a vedea sursele de unde au fost preluate informatiile si dreptul de a fi folosite apasati aici

Evolutia profitabilitatii pentru INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

Informatii Generale preluate la data de 09-May-2010

Firma Infintata in anul 1991 Ultima Inregistrare la ANAF(*): 03 January 2011 Prelucrarea ultimelor informatii depuse la ANAF(**): 03 January 2011 Agent comercial inregistrat ca platitor de impozit pe profit inregistrat la data de 01-01-2004 Firma platitoare de tva incepand cu data de 01-04-2000 Plata contributiei de asigurari sociale platite incepand cu data de 01-01-2004 Plata contributiei de asigurari pentru somaj platite incepand cu data de 01-01-2004 Plata contributiei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata creantelor sociale incepand cu data

de 01-01-2007 Plata contributiei pentru asigurari de sanatate incepand cu data de 01-01-2004 Plata contributiei pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2007 Plata pentru impozitul pe venitul din salarii asimilate salariilor incepand cu data de 01-01-2004 Numar mediu de salariati pentru anul 2010 : 69 angajati

(*) Data ultimei cereri de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a ultimei declaratii de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent.(**) Data prelucrarii cererii de inregistrare/mentiuni de la ONRC sau a declaratiei de inregistrare/mentiuni de la organul fiscal competent, de catre ANAF

SC INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL - Date EconomiceCifra de faceri: 18,490,018 Lei Profitul net: 4,247,940 Lei Pierdere net: 0 Lei Profit brut: 5,088,882 Lei Pierdere brut: 0 Lei Salariati: 69 angajati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale Datorii Total: 6,165,711 Lei Cheltuieli totale: 13,595,509 Lei Venituri totale: 18,684,391 Lei Active imobilizate TOTAL: 8,489,275 Lei Active circulante TOTAL: 11,103,615 Lei Stocuri: 0 Lei Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: Lei Creante: 8,375,159 Lei Cheltuieli in avans 538,177 Lei Venituri in avans 0 Lei Capitaluri: 13,965,356 Lei Patrimoniul regiei: 0 Lei Patrimoniul public: 0 Lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei Capital social subscris si varsat: 48,000 Lei

Firme Index

Verifica Firma  

INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL - CUI 3553331Giurgiu , Cartojani , Com. Roata De Jos, C.p. 81611. Date de identificare - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

Nume INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

CUI 3553331

Registrul Comertului J52/554/1991

Infiintata in 1991

Tip societate Societate cu Raspundere Limitata - SRL

Stare functiune

69

Cod CAEN 4120

Activitate Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (rev 2)

Ultima inregistrare Anaf

31.10.2012

2. Sediu si adresa - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

Adresa Com. ROATA DE JOS, c.p. 8161

Oras Cartojani

Judet Giurgiu

3. Date de contact - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

Telefon -

Fax -

Email -

Web -

4. Actionari si administratori - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

Actionari

Administratori

5. Incidente CIP - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

Incidente Bilete la Ordin

Pentru incidente plati la termen verificati raportul CIP Online: Verifica

Incidente cu Cecuri

6. Date si Indicatori financiari in RON - INVEST GENERAL CONSTRUCT SRL

  2009 2010 2011 2012

Bilant

Active Imobilizate 3172008 2849298 5366698 8489275

Active Circulante 5769961 10947446 11811250 11103615

Stocuri 560000 0 0 0

Conturi 755930 2288290 2495427 2728456

Total Activ 8,941,969 13,796,744 17,177,948 19,592,890

Capital Social 48000 48000 48000 48000

Capitaluri Proprii 3981504 5837835 9717416 13965356

Datorii 5981125 8820128 7271094 6165711

Total Pasiv 8,941,969 13,796,744 17,177,948 19,592,890

Cont Profit si Pierdere

Cifra de Afaceri 9533755 14932448 14571994 18490018

Venituri Totale 10116904 14373162 14731633 18684391

Cheltuieli Totale 10021270 12156279 10116934 13595509

Profit Net / Pierdere 80143 1856331 3879581 4247940

Marja Profit Net 0,84 % 12,43 % 26,62 % 22,97 %

Numar angajati 44 45 48 69

vezi   date financiare din anii anteriori  

Evolutia Cifrei de AfaceriINVEST GENERAL CONSTRUCT SRL9,533,75514,932,44814,571,99418,490,018Anul financiar20092010201120120M5M10M15M20MCifra de afaceri - in RONHighcharts.com

Evolutia Profitului NetINVEST GENERAL CONSTRUCT SRL80,1431,856,3313,879,5814,247,940Anul financiar20092010201120120M1M2M3M4M5MProfitul - in RONHighcharts.com

Constructiile au reprezentat în toate timpurile una din componentele esentiale ale civilizatiei umane, constituind suportul desfasurarii principalelor activitati economice, sociale si politice. De aceea, prima mare problema a sectorului constructiilor o reprezinta identificarea unor noi orientari, pe baze rationale, care sa permita proiectarea activitatilor în constructii ca element al permanentei dezvoltari economice. O problema fundamentala a sectorului constructii în cadrul economiei europene o reprezinta eficienta, principalul deziderat al oricarei activitati economice, ca rezultat al progresului tehnic, al aplicarii imediate si corecte a investitiilor si inovatiilor tehnologice .În Uniunea Europeana, industria constructiilor se bazeaza pe traditia îndelungata a statelor membre. Conceptul de constructie desemneaza atât cladirile cât si lucrarile de inginerie civila.Piata Constructiilor, desi face parte din Piata Unica, se deosebeste de aceasta prin natura produselor, specificul clientilor, modul de manifestare a cererii si ofertei si prin modul de realizarea a tranzactiilor. Constituirea ofertei pe piaaa de constructii genereaza aspecte legate de segmentarea pietei, astfel, o întreprindere ofertanta nu poate sa se adreseze în mod egal tuturor consumatorilor sau utilizatorilor de pe toate pietele. Evolutia Pietei constructiilor în Uniunea Europeana. Analiza situatiei pietei constructiilor în U.E. se face având în vedere principalele componente ale pietei : constructii rezidentiale, constructii non rezidentiale si lucrari de inginerie civila. Tendintele de dezvoltare a celor trei sectoare de constructii sunt diferite de la o tara la alta, dar si între Europa de Vest si statele din Europa de Est. Conform studiilor efectuate de Federatia privind Industria Europeana a Constructiilor, s-a constatat ca piata constructiilor a crescut cu 3,4% în 1999 , cu 2,9% în 2000, iar în urmatori ani a scazut la sub 1%. Din anul 2000 cresterea a fost mai mica, sub 0,7% iar în anul 2001 de 0,6%.In anul 2002 cresterea economica a Europei a fost mai mica decât se astepta, iar sectorul constructiilor a intrat în declin. Corelarea PIB-ului si a rezultatelor din constructii în toate regiunile Europei a aratat ca atât PIB-ul cât si rezultatele din constructii, au înregistrat scaderi; pentru piata constructiilor scaderea a fost de 0,2%; în anul 2003 s-a înregistrat o stagnare a industriei constructiilor, ca în anii 2004 si 2005, sectorul sa înregistreze o usoara crestere. În 19 tarii ale U.E. sectorul de constructii înregistreaza cresteri la un nivel mai mic decât întreaga economie, datorita slabei performante a constructiilor de locuinte.

Principalele motive pentru întârzierea recuperarii sunt: aplatizarea dezvoltarii economiei mondiale; procesul de consolidare bugetara pentru toata Europa; amenintarea cresterii somajului; previziunile pesimiste de afaceri si încrederea consumatorului. În cadrul constructiei de locuinte declinul a început dupa 2004. O revenire a acestui segment de piata s-a realizat în 2005 (+1,0%). Cu toate acestea, constructiile de locuinte arata dezvoltarea cea mai putin favorabila, dintre toate sectoarele de constructii pâna în 2005. Celelalte tipuri de constructii au raspuns foarte repede la schimbarea situatiei macro economice globale, în principal datorita ajustarii descendente pentru facilitatile industriale. În România, domeniul constructiilor cunoaste în prezent o noua orientare, în directia realizarii de produse capabile sa raspunda exigentelor societatii contemporane, fie ca este vorba de exigente de natura economica, sociala sau de mediu. Principalele cerinte la care trebuie sa raspunda sectorul constructiilor în România, tara aflata în plin proces de dezvoltare si restructurare economica, sunt: asigurarea locuintelor pentru populatie; dezvoltarea si modernizarea infrastructurii cailor de comunicati; suplimentarea serviciilor urbane; rezolvarea problemelor legate de protectia mediului .Caile de realizare a unor asemenea obiective implica o serie de eforturi conceptuale, care trebuie sa propuna solutii viabile si eficiente, capabile sa ofere metode si tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmica a economiei românesti . Etapa actuala de dezvoltare a societatii umane este marcata de schimbari complexe: tranzitia la o societate informationala; cresterea continua a complexitatii sistemelor globale; criza economica mondiala; accelerarea progresului tehnic; cresterea populatiei; modificarea structurii familiei; cresterea interesului oamenilor fata de problemele dezvoltarii durabile; cresterea timpului liber; modificarea profilului uman si altele. Adoptarea permanenta si eficienta la tendintele constructiilor constituie o adevarata provocare pentru specialistii din domeniu, atât din punct de vedere competitional, cât si din punct de vedere a surselor de finantare.2007 Anul aderarii Romaniei la Uniunea EuropeanaÎn primii patru-cinci ani dupa integrarea în UE, se estima ca piata constructiilor va cunoaste o evolutie ascendenta, cu conditia ca firmele românesti sa depaseasca problemele legate de cresterea competitivitatii, adoptarea standardelor europene si deficitul fortei de munca. Dezvoltarea pietei urma sa fie determinata, în principal, de lansarea proiectelor mari de infrastructura si a investitiilor importante în dezvoltari imobiliare, pe segmentul rezidential si al spatiilor de birouri, dar si de programele de reabilitare termica a cladirilor si de consolidare a imobilelelor cu risc seismic ridicat. Cea mai vizibila evolutie urma sa se înregistreze în domeniul lucrarilor de infrastructura. Cresterea sectorului constructiilor era anticipata de majoritatea specialistilor din piata; se considera ca vor fi tot mai multi investitori interesati de zona imobiliara din Romania si ca vor conta foarte mult proiectele publice. Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, la data aderarii, declara ca piata constructiilor din Romania are un potential de crestere de minimum zece ani, iar Presedintele Patronatului Societatilor din Constructii considera ca aceasta perioada poate fi extinsa la 15- 20 de ani. În afara proiectelor de infrastuctura rutiera si a celor rezidentiale, sectorul constructiilor hoteliere si cel al infrastructurii turistice trebuia dezvoltat in urmatorii ani, alaturi de programe de regenerare urbana. Principala problema cu care urmau sa se confrunte constructorii români era concurenta companiilor din Uniunea Europeana, cum s-a intamplat si cu tarile care au aderat în 2004, solutia fiind construirea unor consortii care sa poata intra în competitie cu acestea pentru câstigarea proiectelor mari. Un exemplu concludent in acest sens este Ungaria, unde, dupa primul an de la integrare, jumatate din antreprenori erau din UE, 30% societati mixte si doar 20% firme erau maghiare. Desi consortiile locale au

beneficiat de sprijin din partea statului, multe firme au fost cumparate, iar altele si-au încetat activitatea. Potrivit estimarilor ARACO, 20-25% din firmele românesti urmau sa-si opreasca activitatea în 2007, întrucât nu vor avea fonduri pentru rezolvarea problemelor de mediu, asigurarea unor lucrari de calitate si calificarea personalului. Producatorii de materiale de constructii anticipau, de asemenea, o crestere a pietei în urmatorii ani. Cererea pentru materialele de constructii a crescut în primii ani dupa aderare în statele care au intrat în UE în 2004, situatie asteptata si în România. Odata cu aderarea, în cele 10 tari europene care s-au alaturat UE în 2004, s-a produs o adevarata revolutie imobiliara, cu tot ce implica aceasta sintagma: cresteri fulminante de preturi, tranzactii importante si constructii de amploare. Era simplu, daca ne rezumam la aceasta observatie, sa tragem concluzia ca la fel urma sa se intample si în România. Aderarea celor 10 tari europene în mai 2004 a atras atentia investitorilor asupra întregii regiuni. În anul 2003, când Polonia, Cehiasi Ungaria se pregateau sa devina membre ale Uniunii Europene, piata imobiliara româneasca abia incepea sa devina interesanta. O serie de analisti observau la acel moment ca România devenise ceea ce Polonia însemna cu 10 ani în urma, dar erau convinsi ca tara noastra va avea nevoie de numai trei ani pentru a recupera decalajul existent.

Orice întreprindere producătoare de bunuri şi servicii îşi desfăşoară activitatea într-un anumit mediu ambiant, ce exercită o puternică influenţă asupra sa, datorită multiplelor relaţii pe care ea le are atât cu elementele micromediului relaţii directe cât şi cu cele ale macromediului relaţii indirecte. Natura şi � � �obiectul acestor relaţii sunt foarte diverse şi de aceea ele trebuie identificate pentru a fi cât mai eficient utilizate în înfăptuirea ţelului final al întreprinderii.

            Cele mai importante sunt relaţiile întreprinderii cu piaţa, întrucât în economia de piaţă, atât producătorul cât şi consumatorul au posibilitatea de a alege în mod liber cât, unde şi cum pot să ofere şi respectiv să solicite, piaţa fiind aceea care stabileşte ce se produce şi cât se produce. Ca atare, întreprinderea, care are ca obiect de activitate producerea de bunuri şi servicii destinate pieţii, trebuie să cunoască anticipat nevoile reale ale societăţii, pe care i le poate indica piaţa. Întrucât, indiferent de profil, întreprinderea trebuie să se afle în contact direct cu piaţa, analiza condiţiilor de piaţă prezintă deosebită importanţă pentru prezentul şi mai ales pentru viitorul ei, mecanismul pieţei constituind barometrul � �situaţiei actuale şi de perspectivă.

Astfel, piaţa trebuie privită ca locul real şi imaginar de întâlnire la un moment dat, a dorinţelor consumatorilor exprimate prin cerere cu cele ale producătorilor exprimate prin ofertă, locul în care � � �puterile agenţilor care o compun se confruntă. Ea este un spaţiu economic în care se schimbă bunurile şi serviciile care privesc nu numai ofertantul şi solicitatorul ci şi o multitudine de agenţi economici. Piaţa se prezintă ca un ansamblu de relaţii de schimb între consumatori şi producători la un anumit moment al manifestărilor lor ca participanţi la diviziunea socială a muncii, un sistem al tranzacţiilor.

            De asemenea, apare ca o instituţie ce trebuie să asigure în ultimă instanţă prin funcţiile sale: libertatea agenţilor economici, suveranitatea consumatorului, alocarea optimă a resurselor, echilibrul economic pe termen lung.

            Privită ca mecanism economic,  piaţa este mâna invizibilă ce reglementează activitatea � �economică, forţa impersonală care acţionează dincolo de capacitatea de intervenţie a participanţilor, forţa� � � arbitrară ce determină preţul şi implicit venitul, reprezentând astfel o ameninţare atât pentru producător �cât şi pentru consumator.

            În concluzie, piaţa în societatea contemporană se prezintă ca: o construcţie teoretică, un cadru ideal de desfăşurare a activităţii economice, o stare normativă spre care tinde economia, un sistem

complex în care se intercondiţionează legile şi mecanismele clasice ale pieţei, cu instituţiile cu funcţii de reglare, dar şi cu conştiinţa de masă economică şi juridică.