SC Divori Prest SRL Focşani Str ... - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www.divori.ro - [email protected] Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271 Mobil: 0727 878 411; 0722 322 239

ÎNFIINȚARE FERMĂ DE VACI DE LAPTE CU UNITATE DE PROCESARE ȘI UTILIZARE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE,Mărășești, județul VRANCEA

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. BACĂU

Pagina 2

Denumirea lucrării: MEMORIU DE PREZENTARE conform Anexei 5 din Ordinul 135/2010

Proiect: ÎNFIINȚARE FERMĂ DE VACI DE LAPTE

CU UNITATE DE PROCESARE ȘI UTILIZARE

DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE

Amplasament: oraș Mărășești, județul Vrancea, T 152, P 1510Beneficiar: S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L.

Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.Certificat de atestare:

Colectiv de elaborare:Ing. Adrian Simulescuing. Volodea Fechetedrd. ing. Jurist Iuliana Fechete

Responsabil lucrare: Iuliana FECHETE

Director General,Volodea FECHETE

Iulie 2012

Registrul național al elaboratorilorde studii pentru protecția mediului

www.mmediu.ro /poz. 68

http://www.mmediu.ro/



CUPRINS

I. DENUMIREA PROIECTULUI………………………………...…………….……………. 5

II. TITULAR…………………………………………………...……………………………..…..5

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

A. Un rezumat al proiectului……………………………………………………………5

B. Justificarea necesităţii proiectului…………...…………………………………...7

C. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi

amplasament……7

D. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de

construcţie etc.)………………………………………………………………………7

E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

1. Profilul şi capacităţile de producţie……..……………….………………………..….....….10

2. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament……..….10

3. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul

investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea……………….…….…11

4. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a

acestora……..24

5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă…………………….…………..….……..25

6. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei……………………………………………………..25

7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente…………………..……..…25

8. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare………………....……………..26

9. Metode folosite în construcție…………….…………………………….…………….......26

10. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară…………………………….….……………………..………..31

11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate……………….……….…….………...…31

12. Detalii privind alternativele care au fost luate în

considerare……………………………..31

Pagina 3


TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. BACĂU13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea

numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)………………..…...…….32

14. Alte autorizaţii cerute pentru proiect……………………………………….……….……32

F. Localizarea proiectului…………………………………………….……………...…..33 G. Caracteristicile impactului potenţial……………...…………….…………………...35

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI

DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

1. Protecţia calităţii apelor………………..…………………………………………..…..50

2. Protecţia aerului………………………………….……………………….……..……..55

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor……………………………….……..…..56

4. Protecţia împotriva radiaţiilor………………………………………………….…..….56

5. Protecţia solului şi a subsolului………………………………………………..…..…..57

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice…………………………………...………59

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public………………….…59

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament…………………………….…….59

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase……………….……..60

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI…………………………61

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DEŞEURILOR ETC.)…………………..…...…..63

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER………………….……….74

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE………….………...74

IX. ANEXE - PIESE DESENATE……….………………………….…………..……….77

Pagina 4



I. DENUMIREA PROIECTULUI:

ÎNFIINȚARE FERMĂ DE VACI DE LAPTE CU UNITATE DE PROCESARE ȘI UTILIZARE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE

II. TITULAR

Numele companiei: S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L.; Adresa poştală:obiectiv – Mărășești, T 152, P 1510, județul Vrancea;

Sediu – Bacău, strada Miron Costin, nr. 75, sc. A, ap. 5, județul Bacău;

Numărul de telefon/fax: 0234525275 Director/manager: Administrator Marius Rusu Responsabil pentru protecţia mediului: Marius Rusu

III. DESCRIEREA PROIECTULUI:

A. Un rezumat al proiectului

SC COMFERT AGRICULTURA SRL este proprietarul terenului cu suprafața totală de 18.640 mp pe care se dorește realizarea investiției „Înființare fermă vaci lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile" amplasată în extravilanul localității Mărășești, județul Vrancea, conform contractului de vânzare-cumpărare anexat.

VECINĂTĂȚI: Nord: canal și drum de exploatare; Est: proprietate particulara-Mareș Grigore; Sud: drum național DN 24; Vest: proprietate particulară - Labă Neculai.Terenul pe care va fi amplasată ferma este situat în partea de sud a

teritoriului administrativ al orașului Mărășești, adiacent drumului DN 24, pe

Pagina 5



partea stânga pe direcția de mers Tișița –Tecuci, cu locație cadastrala T152, P1510.

Proiectului analizat - construirea fermei pentru creștere vaci de lapte și unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile prevede construirea obiectivelor din tabelul următor:

Nr. crt.

Denumire obiectiv - Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din

surse regenerabile

Suprafață construită Capacitate

1 Grajd vaci + Sala muls 3.232.44 2 Grajd tineret 1.772.44 3 Secție procesare lapte 362.85 4 Fânar 507 5 Siloz masă verde 600

6 Gospodărie de apă

Puț forat de mare adâncime 80 m

adâncime Rezervor de înmagazinarea apei

100 mc

Grup de pompare cu hidrofor

7 Post transformare 400 KVA8 Bazin vidanjabil (ape menajere) 2 mc9 Bazin vidanjabil (ape tehnologice sala muls) 10 mc

10Unitate de producere energie din surse regenerabile 2 fermentatoare

960,00 250 kw

11Platforma stocare fertilizant solid și bazin stocare fertilizant lichid

Platforma stocare fertilizant solid - suprateran

984.05

1150 mc

Bazin stocare fertilizant lichid - subteran

1500 mc

Bazin încărcare separator: construcție subterana deschisa

Stație de separare 12 Dezinfector rutier 39.89 13 Împrejmuire

Pagina 6



B. Justificarea necesităţii proiectului

Realizarea obiectivului este justificata din următoarele puncte de vedere:• Obținerea de energie electrică din surse regenerabile;• Managementul eficient al dejecțiilor provenit de la Ferma de vaci; • Se creează noi locuri de munca;• Se asigura stabilitatea forței de munca în zona rurala;• Contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și încurajarea

activității legate de producția produselor alimentare;• Valorificarea complexa a resurselor agricole și conexe în scopul

realizării produselor destinate alimentației umane• Contribuie la dezvoltarea economica a unității și a localității, cu

impact asupra populației.

C. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

Se anexează planșe cu Plan de amplasament al obiectivului și Plan de amplasare în zonă.

D. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

Încadrarea imobilului:

- Categoria de importanta globală: C (normala) conform HG nr. 766/1997;- Clasa de importanţă: I (clădiri agricole – fosta clasa IV conform P100-

1/2006);- Zona seismică de calcul: B conform P100 – 1992;- Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999;- Risc de incendiu al clădirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999

.

Pagina 7



Grajd de vaci și sala de muls – clădire cu regim de înălțime parter, cu înălțimea de 10,2 m, pe fundații izolate din beton armat, suprastructura și șarpanta metalică și cu închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante. Pardoselile se vor executa din beton elicopterizat cu tratament special pentru impermealizare.

Grajd pentru tineret bovin - clădire cu regim de înălțime parter, cu înălțimea de 6,2 m, pe fundații izolate din beton armat, suprastructură și șarpantă metalică și cu închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante. Pardoselile se vor executa din beton elicopterizat cu tratament special pentru impermealizare.

Secție procesare lapte – este o clădire cu regim de înălțime parter, cu infrastructură pe fundații izolate, suprastructură din stâlpi și ferme metalice, șarpanta metalică, închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante. Compartimentările interioare se vor realiza din panouri termoizolante cu finisaje speciale de uz alimentar iar pardoselile se realizează din beton elicopterizat acoperite cu rășini epoxidice.

Fânar – construcție pe parter cu înălțimea de 5,0 m, cu infrastructura pe fundații izolate din beton armat și suprastructura și șarpanta metalică. Construcția este acoperită cu tablă profilată, dar este deschisă.

Siloz masa verde – este o construcție de stocare a masei verde, cu pereți și pardoseală din beton armat, cu o înălțime maximă de 5,5 m acoperită, deschisă.

Platforma stocare fertilizant solid și bazin stocare fertilizant lichid – este o construcție alcătuită dintr-un bazin subteran din beton armat (bazin stocare fertilizant lichid) și o platformă la cota de peste planșeul acestuia pentru stocarea fertilizantului solid, cu o înălțime de 5,5 m acoperită deschisă. Suprastructura este realizată din profile de oțel cu acoperiș din tablă profilată. Acest obiect mai include și o stație de separare: Materialul rezultat după fermentarea în stația de biogaz, digestatul, este trimis în bazin încărcare separator și apoi prin pompare către stația de separare amplasată adiacent platformei de fertilizant solid. Stația de separare digestat are rol de separarea părții solide de partea lichidă prin eliminarea din digestat a particulelor solide cu o granulometrie superioară a 500-800 microni, în acest mod obținându-se două faze, una substanțial solidă (substanța uscată=20-30%) care se depune pe o platformă de beton și o substanță lichidă dirijata către bazin, fiind un excelent îngrășământ natural.

Pagina 8



Unitate de producere energie din surse regenerabile – are următoarea alcătuire : Fermentatoarele (2 bucăți) sunt construcții cilindrice cu înălțimea de 6.00 m (5.00 m îngropate și 1.00 m elevația la suprafața la care se adaugă înălțimea membranei de stocare biogaz), cu fundații tip “radier general” din beton armat și pereți din segmente prefabricate din beton armat. În centrul fiecărui digestor se afla un stâlp din beton armat care sprijină structura secundară din lemn, necesară anvelopării. Anvelopa este o folie specială impermeabilă și nonpenetrabilă pentru gaze , care se “ umflă” pe măsură ce cantitatea de biogaz crește , realizând practic stocarea acestuia.

Echipamentele adiționale fermentatoarelor sunt următoarele:

- buncăr de încărcare cu biomasă vegetală;- echipamentele de agitare a biomasei de fermentație;- conducte de transportoare a masei de fermentație consumate;- separator tip presă a biomasei fermentate în lichid și solid (respectiv

fertilizant natural lichid și solid);- echipamente de captare și transportoare a biogazului către stația de

cogenerare.Funcționare : • În perioada de recoltare biogazul va fi utilizat cu precădere în

sistemul de uscare cereale și nu va putea fi utilizat pentru producerea de energie prin cogenerare, ci numai într-o proporție mică pentru întreținerea sistemului.

• În restul perioadei , se va consuma cu precădere energie din unitatea de producere energie din surse regenerabile (producere de biogaz și cogenerare) , cu mențiunea că instalația din proiect prevede o putere instalată de 250 kw din care efectiv utilizabilă circa 85%, restul fiind necesară pentru autoîntreținere. Diferența se va regla din postul de transformare.

• În perioada de revizie a unității de cogenerare, sau în perioadele de mentenanță se va utiliza exclusiv energie din postul de transformare.

- clădire cogenerare și automatizare instalație biogaz – este o clădire pe parter, cu structura din zidărie portanta cu sâmburi din beton armat, înălțime liberă de 3,5 m și acoperiș din panouri termoizolante.

Pentru realizarea obiectivelor și funcțiunilor mai sus descrise este necesara o suprafața de teren de 12.521,13 mp, suprafața care include și zonele de protecție ale clădirilor.

Pagina 9



E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

1. Profilul şi capacităţile de producţie

Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu standardele din Uniunea Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de protecţia mediului în vigoare, în domeniul creşterii vacilor de lapte.

Capacități realizate în ferma: secțiunea zootehnica de creșterea a bovinelor:⇒ 200 vaci în lactație⇒ Un maxim de 250 capete tineret bovin, funcție de perioada din

flux Secțiunea procesare lapte⇒ 5.130 litri lapte procesat / zi (lapte din ferma proprie).⇒ Un maxim de 500 kg/zi brânzeturi filate ( cașcaval) produse și

ambalat în unitatea de procesare proprie⇒ Un maxim de 150 kg/zi Smântână Secțiunea biogaz ⇒ 250 kw

În urma realizării investiţiei, ferma de vaci va fi dotată cu utilaje moderne ce vor asigura hrănirea, adăparea, şi microclimatul necesar creşterii vacilor de lapte.

2. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz)

Nu este cazul. Terenul este liber de construcții.

Pagina 10



3. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea

a) Secțiunea - Ferma vaci de lapte și tineret

Considerații generale. Modernizarea producției animale în cadrul fermelor zootehnice este o componenta logică și obligatorie în contextul abordării sistemice, integralist, a producției agricole. Creșterea producției și a productivității se realizează prin creșterea nivelului de cunoștințe aplicate, inclusiv a dotărilor cu echipamente și materiale.

Animalele vor fi crescute în adăposturi moderne, care îndeplinesc cerințele și reglementarile Uniunii Europene, realizându-se un microclimat corespunzător.

Proiectarea adăpostului se face astfel ca să cuprindă obligatoriu soluții constructive care să asigure un microclimat salubru și posibilități de igienizare eficiente. Aceasta înseamnă ventilație, colectarea și eliminarea bălegarului și a urinei, pereți și pardoseli etanșe, lavabile.

De asemenea exista spatii corespunzătoare de depozitare și pregătire a furajelor, de depozitare a utilajelor. Spatiile de depozitare și pregătire furaje sunt existente (silozuri masa verde și fanar).

1. Caracteristici:• Grajdurile nou create unde are loc creșterea vitelor în sistem de

stabulație libera, este prevăzut cu spațiu pentru stabulație, spațiu pentru hrănire, alee furajare, instalație de adăpare, alee pentru circulația utilajului distribuitor de hrana.

Pentru crearea condițiilor optime de creștere și exploatare se va avea în vedere ca la calcularea spatiilor de cazare care se vor asigura în sistemul liber de exploatare să se prevadă o suprafata utila în adăpost de 4-6 m²/vaca și un front de furajare de 0,75-0,80 ml/cap.

Odihna vacilor se face în zona de odihnă pe pat de paie (cușeta). Aleea de plimbare și pentru accesul la frontul de furajare este dimensionata, iar evacuarea dejecțiilor se face prin raclare în bazinul de precolectare la capătul adăposturilor, iar apoi prin pompare către stația de biogaz, separare digestat și în final platforma de stocare/bazine. Furajele sunt introduse în grajd pe aleea de furajare. Pentru administrarea furajelor grajdul este prevăzut cu un front de

Pagina 11



furajare. Acest tip de grajd asigura un confort sporit pentru animale prin asigurarea unui microclimat corespunzător. Grajdul este dotat cu:

- adăpători cu nivel constant care funcționează cu ajutorul unui plutitor;- canal ghidaj alunecare bara realizată din oțel și profil omega pentru

pardoseala (pluguri racloare);- front furajare cu autofixare cu bare inclinate.Pardoseala (are o pantă de 1,5-2%) reprezintă elementul de închidere

care delimitează partea inferioara a grajdurilor. Pardoseala este executată din beton. Funcțional, pardoseala împarte grajdul în mai multe zone:

- Zona (aleea) de circulație și furajare. Aceasta este confecționată din beton;

- Zona de odihnă (cușeta), este, în fapt, un pat pentru odihnă confecționat din paie. Anterior, înspre perete, prezintă un limitator de piept, iar posterior, spre aleea de circulație, zona este delimitată de o poartă;

- Zona de furajare este proiectată pentru a oferi confort animalelor și în ideea încurajării și maximizării consumului de furaje; în zona de furajare, se disting următoarele elemente:

• grilajul de furajare - în partea inferioara, grilajul delimitează zona de furajare de cea de circulație printr-un panou;

• frontul de furajare va fi mai înalt cu 5-10 cm decât pardoseala zonei de circulație; lățimea este de 80-90 cm, iar suprafața este netedă și neporoasă;

• zona de acumulare și depozitare a furajului –continua frontul de furajare ; suprafata este mai rugoasa și se continua cu zona destinata depozitarii temporare a furajelor.

Pentru tratarea dejecțiilor a fost prevăzut prin proiect o instalație de mărunțire și amestecare cu un mixer pentru omogenizarea acestora. După omogenizare dejecțiile vor fi transferate prin intermediul unei stații de pompare și printr-o tubulatură de înaltă presiune către stația de biogaz. Materialul (digestatul) rezultat în urma procesului de obținere energie regenerabilă este trimis către stația de separare.

2. Fluxul tehnologic - conține itinerarii tehnologice a căror cunoaștere și realizare constructivă este obligatorie, aceste itinerarii au fost numite generic drumuri (cai de circulație).

- Drumul (accesul) oamenilor cuprinde circulația omului în procesul de furajare, muls, transportul produselor care intră și ies din grajd. Lățimea optimă a unei alei în spatele vacii este de 1,20 m. Ea se va executa din beton rugos.

Pagina 12



Rigola va fi executată în formă dreptunghiulară, fiind finisată cu ciment, pentru a permite scurgerea lichidelor și întreținerea ușoară a curățeniei.

- Drumul animalelor cuprinde atât patul (cușeta), accesul la hrană, la apă, precum și zonele de deplasare, intrare și ieșire din grajd.

Delimitarea teritoriului personal al vacii se face prin implantarea de bare despărțitoare realizate din țeavă.

Aleea de furajare reprezintă culoarul pe care se deplasează mijloacele de transport, este realizată din beton carosabil. Cușetele pentru vaci sunt amplasate pe un singur rând. Sunt prevăzute distinct boxele pentru fătare, ca și spatiile pentru vițeii nou-născuți care rămân în același grajd cu mamele lor.

Mulsul mecanic se face în sala de muls, iar laptele obținut se transportă prin conductă de inox la punctul de colectare și răcire (tanc de răcire de 10.000 litri) și apoi procesat în secția de procesare lapte-cca 60 % din laptele crud obținut în fermă (cașcaval), restul de lapte crud (cca 4000 litri) va fi vândut către alte fabrici de lactate din județ sau județele limitrofe.

Circulația în incinta secțiunii vaci de lapte și tineretAmplasamentul unității este organizat astfel încât accesul și circulația să fie

controlată.Porțile de acces sunt construite astfel încât să nu permită accesul liber în

interior.Curtea interioară este suficient de mare ca să permită manevrarea ușoară a

camioanelor și este organizată cu platforme betonate care unesc poarta de acces cu clădirile, dar și cu spatii verzi tip gazon tuns scurt, delimitate.

Accesul în incinta al oricăror mijloace de transport, se realizează exclusiv prin poarta de acces prin dezinfectorul rutier, respectiv pentru circuitul furajelor și pentru circuitul produsului finit și a personalului.

Accesul și circulația personalului la vestiare se face exclusiv prin poarta de acces, pe cel mai scurt drum către vestiare sau birouri.

Fluxul tehnologic conține itinerarii tehnologice a căror cunoaștere și realizare constructiva este obligatorie, aceste itinerarii au fost numite generic drumuri (cai de circulație).

- Drumul (accesul) oamenilor cuprinde circulația omului în procesul de furajare, transportul produselor care intra și ies din grajd. Lățimea optimă a unei alei de circulație este de 1,20 m. Ea se va executa din beton rugos. Rigola va fi executata în forma dreptunghiulara, fiind finisata cu ciment, pentru a permite scurgerea lichidelor și întreținerea ușoara a curățeniei.

Pagina 13



- Drumul animalelor cuprinde atat cușeta (patul), accesul la hrana, la apa, precum și zonele de deplasare, intrare și ieșire din grajd spre sala de muls.

1. Personalul care deservește ferma de vaci de lapte intra în ferma printr-un vestiar filtru aflat la intrarea în fermă, după care afluiește către spațiul de lucru. Personalul care deservește secția procesare brânzeturi utilizează o facilitate socială diferită, aflată în cadrul secției de procesare și legată de aceasta, facilitate care dispune de toate dotările necesare, respectiv: filtre vestiar pe sexe, toalete în număr suficient, loc de luat masa, etc.

2. Tractorul cu remorcă transportă furajele (fânețuri, silozuri, concentrate) și intră în incinta prin poarta de acces din spatele fermei și alimentează grajdul. Furajele concentrate se vor procura de la unul din FNC urile aflate în zonă.

3. Furajele grosiere sunt transportate cu ajutorul remorcii de transport furaje.

4. Vacile pentru fătare sunt duse în adăposturile pentru tineret unde s-a prevăzut un spațiu pentru vacile gestante, iar după fătare se reîntorc la grajdul de vaci cu lapte.

5. Circulația laptelui impune o atenție deosebita, care să asigure, atât prin dotarea cu echipamente specifice, cât și prin respectarea tehnologiilor în conformitate cu legislația națională, calitatea aparaturii de muls. Mulsul se face mecanic în sala de muls, iar laptele se transportă pneumatic, în recipientul de colectare și răcire din imediata apropiere a sălii de muls, iar de acolo va fi transportat pneumatic prin conducte la secția de procesare.

Circulația furajelorDrumul furajelor este legat de spațiile în care se depozitează acestea.

Baza rațiilor furajere va fi asigurată în fermă de: fân, lucernă, porumb siloz, cereale, etc. Furajele concentrate vor fi asigurate din extern, în timp ce pentru însilozare există silozuri la interiorul fermei, iar pentru depozitarea fânului un fânar în interiorul fermei. Furajul va fi preparat în bucătăria furajeră (magazia) aflată în apropierea silozurilor de masă verde.

Circulația dejecțiilor animaliereEvacuarea dejecțiilor animaliere impune amenajări constructive și dotări

cu echipamente specifice, dar și tehnologice pentru evacuarea acestuia din adăpost. Astfel ferma va fi dotată cu o pluguri racloare și instalații de transport pentru dejecția animalieră, stație de biogaz, instalație de separație a părții lichide, platforma de stocare temporară a fertilizantului solid. Ambele

Pagina 14



componente se utilizează, după fermentare în stația de biogaz, ca îngrășământ biologic.

Schema generală a activităților din ferma vaci de lapte

CONSIDERENTE DE BIOSECURITATE ADOPTATE:Pentru grajduri: Pardoselile sunt lavabile, netede și dotate cu pluguri racloare pereții sunt alcătuiți cu precădere din prelate, ușor de întreținut. Grajdul este dotat cu sistem de asigurare a apei potabile sub presiune.

Pagina 15

Sala mulsTanc racire lapte

Livrare lapte crud catre sectia de procesare proprie și alte fabrici de lactate din judet

Alimentare cu dejectii statia de biogazApe menajere/Ape tehnologice

Stocare în grup fose vidanjabile

ADĂPOSTURIVACI și TINERET

Furnizare nutrețuri

Alimentare apa din foraj

Depozitare fertilizant lichid/fertilizant solid

Aplicare pe terenurile arabile de

catre terti



Amplasarea utilajelor în spatiile de producție se va face cu respectarea regulilor de bunăstare a animalelor, respectându-se întocmai dimensiunile recomandate pentru animale.

igienizarea spatiilor de producție se va realiza după o procedura scrisa personalul care deservește grajdul beneficiază de o facilitate sociala

separată.

Generale În exterior, incinta va fi luminata, acordându-se atenție sporită iluminării

acceselor în clădire, atat cele destinate aprovizionării Aleile vor fi betonate și ușor de igienizat Accesul autovehiculelor se va face utilizând în exclusivitate dezinfectorul

rutier

Monitorizarea stării de igiena

a) Igiena utilajelor și spatiilor de creștere Pentru asigurarea condițiilor de igiena necesare, igienizarea pentru toate

utilajele precum și pentru toate spatiile de creștere se efectuează conform unei proceduri documentate.

La alegerea soluțiilor detergente și dezinfectante se au în vedere specificațiile prescrise în cărțile tehnice ale utilajelor și instalațiilor.

b) Igiena personalului Personalul este controlat periodic din punct de vedere al sănătății,

conform normativelor legale în vigoare și poartă haine de protecție. Echipamentul de protecție se va păstra în spatiile special amenajate pentru acest scop situate lângă vestiarele tip filtru.

În timpul lucrului, personalul va purta în mod obligatoriu haine pentru protecție care să acopere complet îmbrăcămintea personalului.

Echipamentele de protecție vor fi de culori diferite specifice locului unde vor fi folosite în conformitate cu un cod al culorilor ce va fi stabilit ulterior.

c) Controlul de laboratorLa laboratorul DSV, cu care societatea va încheia un contract, se vor

realiza analize complete de laborator în cadrul programului strategic completat cu programul de autocontrol.

Pagina 16



B) Secțiunea – prelucrare lapte

Flux lapte crud: Laptele crud pornește din tancul salii de muls, unde are loc răcirea acestuia la o temperatura de 10-12 grade având 2 fluxuri distincte:

Livrarea către procesator Laptele crud care nu este procesat în unitatea proprie va fi livrat ca atare către procesatori. Astfel cisterna de lapte va andoca și se va cupla cu instalația de livrare lapte crud, transferul făcându-se prin pompare, iar recepția efectuându-se volumetric.

Livrarea către unitatea proprie . Laptele crud ce trebuie procesat în unitatea proprie va fi pompat către aceasta prin intermediul unei conducte de transfer transferul făcându-se prin pompare, iar recepția efectuându-se volumetric.

Flux secție de lapte:Materia primă o constituie laptele crud de vacă obținut în cadrul fermei,

urmând a se prelucra un minim de 60% din totalul de materie primă disponibilă.Procesul tehnologic de fabricație a cașcavalului se desfășoară în doua etape distincte: fabricarea cașului și fabricarea a cașcavalului.

Recepția laptelui. Laptele se recepționează din punct de vedere calitativ de către laboratorul uzinal (minilaboratorul propriu) unde sunt efectuate analize fizico-chimice prin care se determină aciditatea, unitatea de grăsime și gradul de impurificare. În vederea determinării încărcăturii microbiene laboratorul de microbiologie prelevează probe de lapte pentru controlul gradului de contaminare (proba reductazei, NTG, bacterii coliforme, Escherichia coli). Pentru verificarea încărcăturii de celule somatice, antibiotice, metale grele și pesticide probe de lapte sunt trimise pentru analiza la un laborator autorizat.Recepția cantitativa constă în trecerea laptelui din sala de muls (tanc de răcire) în instalația de recepție automatizată, dotată cu un sistem automatizat de măsurare volumetrică.

După ce laptele a fost recepționat din punct de vedere cantitativ acesta este supus următoarelor operațiuni:

Filtrarea – Instalație recepție este dotată cu 2 filtre de mătase ce lucrează în paralel, în care se acumulează impuritățile grosiere din lapte. Instalația recepție are o capacitate de 3000 l/h. Când viteza laptelui scade sub 3 l/s, este rezultatul unei încărcări a filtrului, operatorul comută filtrarea pe filtrul liber, iar cel încărcat este schimbat. Filtrul cu încărcătura este spălat și dezinfectat.

Răcirea – După filtrare laptele intră în vana de răcire și stocare lapte unde se realizează răcirea la temperatura de 3+1 oC.

Pagina 17



Separarea centrifugală – cu ajutorul separatorului centrifugal. În interiorul acestuia se realizează separarea laptelui integral în lapte degresat și smântâna.

Pasteurizarea smântânii - Pasteurizarea smântânii se realizează la peste 85 oC ( 85 - 90 oC), cu menținerea la aceasta temperatura timp de 20 – 30 minute. Rolul pasteurizării smântânii la temperatura ridicată constă în distrugerea microflorei banale și patogene și inactivarea peroxidazei, care reprezintă și un indicator al aplicării corecte a operației de pasteurizare.

Ambalarea smântânii de consum se face în ambalaje de polistiren (pahare de gramaje diferite). Dozarea produsului în ambalaje se va realiza cu ajutorul unei mașini automate de ambalare produse lactate vâscoase, productivitatea mașinii este de 300 buc. /h..

Paharele cu smântâna se așează în cutii cartonate și se introduc în depozitul de produse proaspete.

Laptele degresat este utilizat mai departe la fabricarea cașului și apoi cașcaval. Astfel :

Pregătirea laptelui pentru coagulare presupune realizarea mai multor operații și anume:

- însămânțarea cu culturi de bacterii lactice; - maturarea se realizează la temperatura de 34-36 °C și durează 30-40

minute;- adăugare cheag în funcție de puterea lui de coagulare.Coagularea se va realiza la temperatura de 32-34 °C, va dura 60-70

minute și se va desfășura în vana mecanizată de prelucrare a coagulului (capacitate 1000 l).

Prelucrarea coagulului presupune realizarea următoarelor operații care se vor realiza mecanizat cu ajutorul dispozitivelor din dotarea vanei mecanizate de prelucrare a coagulului:

- tăierea în coloane cu secțiune pătrată cu latura de 2-3 cm și apoi în cuburi de aceeași dimensiune, aceasta operație realizându-se cu ajutorul harfei;

- repaus 5-10 minute;- eliminarea parțiala a zerului.Scoaterea coagulului pe crinta, autopresarea se va realiza în sedila

așezată pe crintă și va dura 40-50 minute, având loc cu ruperea marginilor.Opărirea cașului urmărește modificarea structurii și consistentei cașului,

acesta devenind apt pentru formare și frământare. Operația de opărire se desfășoară cu ajutorul mașinii automate de opărit și frământat cașcaval ce va fi

Pagina 18



alimentată cu un amestec având temperatura de 72-74 °C. Amestecul va fi preparat într-un cazan cu pereți dubli care va fi încălzit cu ajutorul apei calde. În cazan se introduce până la 50% din capacitate, un amestec format din 70% apa și 30% zer deproteinizat cu aciditate 60-70 %, în care se dizolvă și sare albă până la atingerea unei concentrații de 10-12 %. Pentru opărire feliile de caș tăiate în prealabil, cu ajutorul mașinii de tăiat se introduc în mașina automată de opărire și formare a cașcavalului. Aceasta fază a procesului tehnologic va dura 50-60 secunde.

Urmează apoi frământarea cașului pentru eliminarea apei de opărire și uniformizarea pastei, operație care se va desfășura tot cu ajutorul aceleași mașini. Frământarea trebuie efectuată cât mai repede.

Filare-Formarea este o operație importantă care se execută manual și necesită o anumită îndemânare și pricepere. Pasta de caș este trecută pe masa de lucru, unde este împăturită și presată cu mâinile de mai multe ori, în vederea obținerii unei paste cât mai omogene, bine legată și fără spații libere. La final se dă pastei o formă aproape sferică, printr-o mișcare de rotire, rămânând o porțiune strangulată (buric), care apoi prin rotiri mai rapide este îndepărtată. Cașul se introduce în forme lungi , ca niște fire , confecționate din material plastic sau oțel inox, căptușite cu sedilă, așezate pe o masă acoperită cu sedilă, favorizându-se astfel eliminarea zerului și formarea cojii. Operația de formare trebuie făcută cât mai repede, pentru a evita răcirea masei de caș, asigurându-se astfel o bună legare a ei.

Zvântarea cașcavalului așezat în forme se desfășoară pe o perioada de 16-20 ore și se va realiza în depozitul de maturare I. Suprafața cașcavalului crud se înțeapă cu un ac gros în mai multe puncte, pentru favorizarea eliminării aerului. Urmează întoarcerea formelor, care în primele 30-60 minute se întorc mai des (3-5 întoarceri).

Maturarea cașcavalului se face în două faze, în prima fază la temperatura de 16-18 °C și umiditatea relativă a aerului de 83-85%, durând 10-12 zile. Aceasta primă fază se va desfășura în primul depozit de maturare al cașcavalului, depozit condiționat la temperatura și umiditatea relativă a aerului descrise mai sus. Acest depozit va fi prevăzut cu rafturi cu suprafața din oțel inox pe care se vor așeza bucățile de cașcaval. Aceasta fază a procesului tehnologic poate fi realizată și după ambalarea bucăților de cașcaval sub vid, dar cașcavalul va prezenta o culoare mai deschisă, pastă mai moale și gust slab acid.

Maturarea a II a este operația tehnologică care se desfășoară la temperatura de 14-15 °C și durează 50-60 zile realizându-se în depozitul de

Pagina 19



maturare II al cașcavalurilor. Aceasta operație se realizează pentru transformarea „brânzei crude” în produs finit, în timpul maturării modificându-se compoziția chimică a pastei, aspectul și consistență și se formează aroma tipic caracteristică.

Ambalarea sub vid a bucăților de cașcaval se realizează în folie de PVC contractibilă. Bucățile de cașcaval trebuie să prezinte o suprafață netedă, fără urme de mucegai superficial și fără găuri. În cazul în care se întâmplă acest lucru, bucățile de cașcaval vor fi răzuite și șterse cu un tifon uscat.Depozitarea finală a cașcavalurilor se va realiza în depozitul de produse finite (brânzeturi) la o temperatura de 8-10 0C, unde cașcavalurile vor rămâne depozitate până se livrează.

Produsul final se caracterizează printr-o calitate superioară, asigurată de calitatea laptelui din ferma proprie.

DESCRIEREA FUNCȚIONALA ȘI TEHNOLOGICA A STAȚIEI DE PRODUCERE A ENERGIEI REGENERABILE

Obținerea biogazului se bazează pe procesul biologic de digestie anaerobă. Digestia anaerobă este un proces biologic complex, prin intermediul căruia, în absența oxigenului, substanța organică este transformată în biogaz (sau gaz biologic), constituit în principal din metan și anhidridă carbonică. Procentul de metan din biogaz variază în funcție de tipul de substanță organică digerată și de condițiile de proces, de la un minim de 50% până la 80%. Ca procesul să aibă loc, este necesară acțiunea diferitelor grupuri de microorganisme, în măsură să transforme substanța organică în compuși intermediari, în principal acid acetic, anhidrida carbonică și hidrogen, utilizabile de microorganismele metanigene care conclud procesul, producând metanul. Microorganismele anaerobe prezintă o scăzută viteză de creștere și o mică viteză de reacție și deci e necesar să mențină optime, pe cât posibil, condițiile mediului de reacție. Cu toate aceste scurtări, timpii de proces sunt relativ lungi dacă se compară cu cei ale altor procese biologice; totuși avantajul procesului este că materia organică complexă este transformată în metan și anhidride carbonice și astfel duce la producția finală a unei surse alternative de energie, sub formă de un gaz combustibil de o înaltă putere calorică. Ambientul de reacție, definit fermentator, pentru a permite creșterea simultană a tuturor microorganismelor implicate, va trebui să rezulte dintr-un compromis între exigențele fiecăror grupuri microbice. Ph-ul optim, este în jur de 7/7,5.

Pagina 20



Temperatura optimă a procesului este în jur de 35-40 °C, dacă se utilizează bacterii mezofile, sau în jur de 55° C, dacă se utilizează bacterii termofile. La proces participă următoarele grupuri de bacterii:

• bacterii hidrolitice, care descompun macromoleculele biodegradabile în substanțe mai simple;

• bacterii acidogene, care utilizează ca substrat compușii organici simpli eliberați de bacteriile hidrolitice și produc acizi organici cu lanț scurt, care la rândul lor reprezintă substratul pentru grupurile următoare de bacterii;

• bacterii acetogene, producătoare obligate de hidrogen (OPHA: ObbligateHydrogen Producing Acetogens), care utilizează ca substrat produsele din bacterii acidogene dând naștere la acetat, hidrogen și anhidride carbonice;

• bacterii omoacetogene care sintetizează acetat plecând de la anhidride carbonice și hidrogen;

• bacterii metanigene, diferențiate în două grupe: a) cele care produc metan și anhidride carbonice din acid acetic, numite acetoclastici;b) cele care produc metan plecând de la anhidride carbonice și hidrogen, numite hidrogenotrofe.În timp ce metanul este eliberat aproape complet în faza de gaz văzută

fiind scăzuta sa solubilitate în apă, anhidrida carbonică participa la echilibrul carbonaților prezente în biomasa în reacție. Interacțiunile între diferitele specii de bacterii sunt foarte strânse și produsele metabolismului anumitor specii pot fi utilizate de alte specii ca substrat sau ca factori de creștere.

Caracteristici principale.Acest proces de digestie anaerobă utilizează dejecțiile. Fermentatorul este

de forma cilindrică și va fi dotat cu o instalație de amestecare cu elice, cu pompa de recirculare externă temporizată și sistem cu deschizături de fund pentru a obține mișcarea dejecției și rupere de crustă. Digestorul va fi alimentat zilnic cu dejecție proaspătă, în timp ce dejecția digerata va ieși după un timp mediu de ședere în bazin de aproximativ 20/25 zile.

Fazele procesului: Procesul se desfășoară cu scopul final de a obține o mai mare producție

posibilă de biogaz, iar pentru aceasta este fundamental ca dejecțiile produse să

Pagina 21



ajungă “proaspete” la fermentator; pentru aceasta trebuie adoptate toate mijloacele cele mai oportune pentru a evacua din grajdurile zootehnice cel mai rapid posibil dejecțiile produse. Dejecția produsă este dirijată spre un prebazin de depozitare, omogenizare, amestecare și ridicare, prevăzut cu mixer și o pompă de mărunțire, cu un conținut de solide nu mai mare de 10%, care îmbogățește cu substanța organica dejecția destinata să alimenteze digestorul.

Digestia anaeroba a dejecțiilor așa cum sunt, este obținută în interiorul unui fermentator adecvat prin activitatea bacteriilor capabile să fărâmițeze moleculele complexe cu formarea de metan, anhidride carbonice, apa și hidrogen sulfurat. Activitățile biologice expuse mai sus sunt condiționate de diferiți factori ca: PH-ul, temperatura și timpul de ședere al dejecției în fermentator. Este posibilă și divizarea volumului de digestie în doi reactori, unul primar și unul secundar, adaptați la a permite desfășurarea într-un mod mai controlat a fazelor acidogenă și metanigenă.

Pentru a opera în condiții controlate din punct de vedere termic, pereții fermentatorului trebuie să fie bine și adecvat izolați, iar interiorul fermentatorului este încălzit și menținut la temperatura procesului de un schimbător de căldura pus în apropierea fundului, realizat cu tubulaturi din oțel inoxidabil în care apa caldă mișcată circular este produsă de arderea biogazului în cogenerare.

Biogazul produs este strâns direct în partea superioară a fermentatorului printr-un acoperiș în formă de cupolă gazometrică. Cupola are forma de semicilindru sau calotă sferică și este realizată cu membrane suprapuse din țesut de fibre poliestere din PVC și sudată cu un sistem electronic la frecvență înaltă. Membrana care este situată la interior are menirea de a închide biogazul într-o cameră în contact cu dejecția, cea intermediară este în contact cu exteriorul de-a lungul bordurilor laterale și evită ca biogazul să se poată, eventual, amesteca cu aerul conținut în volumul închis între membrana intermediară și cea mai exterioară, care rămâne întotdeauna umflată. Camera de aer este menținută în presiune de o centrală de control și de supape care, atingând sau scăpând aer, mențin biogazul mereu la presiunea de 200 mm H2O, independent de cantitatea de biogaz conținut. În acest mod, alimentarea arzătoarelor este constantă și membrana externă este întotdeauna întinsă. Sistemul de acoperire cu membrană presostatică oferă între altele următoarele avantaje:

• evită construirea separată a unui gazometru; • simplifică întreținerea fermentatorului, fiind ușor de înlăturat; • asigură un grad ridicat de izolare al cupolei fermentatorului;

Pagina 22



• permite înmagazinarea biogazului la presiunea de utilizare a arzătoarelor, evitând instalația compresoarelor pentru gaz;

• este rezistent la zăpadă și vânt; • face posibilă o gestiune mai flexibilă a utilizatorilor de biogaz datorită

volumului mare închis în interior; • favorizează deumidificarea gazului conținut, mai ales în lunile mai

răcoroase, prin condensarea apei în contact cu peretele cupolei. De-a lungul unei conducte corespunzătoare legată de acoperișul

înmagazinator de gaz al fermentatorului, gazul produs și recuperat este orientat spre instalația de cogenerare alcătuită din cele doua cogeneratoare, care arzând biogaz produc energia electrică și căldura. O parte din căldura produsă este recuperată și utilizată pentru termostatarea și menținerea temperaturii din fermentator.

Dejecția la ieșirea din fermentator, nămolul, de acum stabilizată și dezodorizată, va fi acumulată bazine de stocare în așteptarea utilizării agronomice.

Fluxul tehnologic al stației de biogaz 1 – alimentarea cu substrat solid și lichid; 2 – fermentator; 3 – biogaz;4 –sistem de analiză a gazului; 5 – cogenerator;6 – fertilizant; 7-8 energie electrica și termică.

Pagina 23



4. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

Informațiile privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției sunt cuprinse în tabelul nr. 4.1

TABELUL 4.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Nr. crt. Denumire intrări anuale cantitate u.m. 1 porumb siloz și similar 600 tone/an2 curent electric și echivalent termic 250 kw/h3 apă 37 mc/zi4 nr. vaci lactație 200 capete5 nr. capete tineret bovin 250 capete6 dejecții din ferma proprie lichid 12 mc7 dejecții din ferma proprie solid 5 mc8 Lapte din producția proprie 5130 l/zi

nr. crt. Denumire ieșiri anuale cantitate u.m.

Pagina 24



1 curent electric și echivalent termic 250 kw/h2 cantitate de biogaz 1041 mc3 nămol fermentat solid 1407 mc/an4 nămol fermentat fracție lichida 5631 mc/an5 brânzeturi filate 500 kg/zi6 smântână 150 kg/zi

5. Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Utilitățile existente: Energia electrică va fi procurată de la furnizorul local, urmând a se prevedea un post de transformare. De asemenea se prevede realizarea unei stații de biogaz ce va produce energie electrică și termică necesare activităților. Alimentarea cu apă se va realiza din sursa proprie puț forat. În zonă nu există racord la rețeaua de canalizare centralizată, apele menajere și tehnologice rezultate vor fi canalizate și captate în bazine vidanjabile iar apele pluviale se vor deversa intubat în canalul vecin, aflat în partea de Nord a terenului. În zona nu există rețele de gaze naturale, încălzirea spatiilor realizându-se cu energia termică rezultată din unitatea de biogaz.

6. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

Zona afectată de execuția investiției, prin depozitarea temporară a materialelor utilizate la realizarea construcțiilor și instalațiilor, se limitează strict la terenul deținut în folosință de S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L. și drumul de acces, care va fi reabilitat la finalizarea lucrărilor. Terenul va fi împrejmuit la începerea execuției investiției.

7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Comunicare rutieră – accesul în incintă se realizează din drumul național Tișița-Tecuci, prin partea de sud al terenului. Accesul pe terenul aparținând SC COMFERT AGRICULTURA SRL se va realiza din căile de acces existente și propuse de pe terenul aparținând SC COMFERT SRL, conform acordului dintre cele doua societăți.

Pagina 25



În cadrul proiectului de execuție există prevăzută o subzonă aferentă căilor rutiere și platforme. Aceasta zonă este reprezentată de totalitatea căilor de acces rutiere și pietonale, precum și platformele tehnologice necesare funcționarii corecte a componentelor complexului. Accesul către elementele componente ale Complexului Agrozootehnic se realizează din drumul de legătura cu DN24 (drumul de acces și intersecția cu DN24 sunt realizate de SC COMFERT SRL, conform aviz nr. 8993/11.09.2009 a CNADNR - DRDP Iași, în cadrul PUZ – CONSTRUIRE COMPLEX AGRICOL- aprobat). Sistemul rutier a drumurilor de deservire din incintă are o lățime de 8,0 m, în profil transversal, alcătuit din două benzi de circulație de 3,5 m lățime și acostamente-rigole de 0,5 m. Platformele adiacente clădirilor sunt dimensionate pentru a corespunde cu funcțiunile specifice ale acestora. Infrastructura sistemului rutier și a platformelor este alcătuită din 30 centimetri balast compactat, 2 centimetri nisip de râu și 20 centimetri beton de ciment marca BcR 3,5. Aceasta subzonă are o suprafață cumulată de 7.716,21 mp.

Aleile și platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform normativului NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislației rutiere din România.

8. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Resursele naturale utilizate în construcție sunt agregate minerale de rău sortate și apă.

Resursele naturale utilizate în funcționarea obiectivului sunt:- apă – aproximativ 37 metri cubi pe zi;- porumb siloz și similar circa 600 tone pe an;- dejecții din ferma proprie lichid – circa 12 metri cubi pe zi;- dejecții din ferma proprie solid – circa 5 metri cubi pe zi .

9. Metode folosite în construcţie

SISTEMUL CONSTRUCTIV

• Obiectul 1 - Grajd vaci+sala de muls Caracteristici clădire- dimensiuni exterioare adăpost vaci: 110.70 x 29 m- Suprafața construită = 3232.44 mp;

Pagina 26



- număr niveluri = P;- hmax = 10.20 m.Grajdul de vaci: construcție metalica ce va avea următorul sistem

constructiv:- Fundații izolate;- Structura: stâlpi și ferme metalice;- Șarpanta pe ferme metalice;- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută

cu jgheaburi și burlane;- Pardoseli impermeabile din beton.Sala de muls:- Suprafața construită = 132 mp;- număr niveluri = P;- Fundații izolate;- Structura: stâlpi și ferme metalice;- șarpanta pe ferme metalice;- învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioara, prevăzută

cu jgheaburi și burlane;- închideri perimetrale din panouri termoizolante, tâmplărie aluminiu;- pardoseli din beton elicopterizat, perfect lavabile.

• Obiect 2 Grajd tineretCaracteristici:- dimensiuni exterioare adăpost: 60.70 x 29.20 m;- Suprafața construită = 1772.44 mp;- număr niveluri = P;Grajdul va fi o construcție metalica ce va avea următorul sistem

constructiv:- Fundații izolate;- Structura: stâlpi și ferme metalice;- Șarpanta pe ferme metalice;- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută

cu jgheaburi și burlane;- Pardoseli impermeabile din beton.

• Obiect 3 Secție procesare lapte Caracteristici:- dimensiuni exterioare: 24.19 x 15 m;- Suprafața construită = 362.85 mp;

Pagina 27



- număr niveluri = P;- Fundații izolate;- Structura: stâlpi și ferme metalice;- Șarpanta pe ferme metalice;- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută

cu jgheaburi și burlane;- Închideri și compartimentări: panouri termoizolante de uz alimentar;- Pardoseli impermeabile din beton elicopterizat acoperit cu rășină

epoxidică.Finisajele interioare ce se vor executa vor fi – tencuieli obișnuite la pereți

și tavane, pardoseli PVC pardoseli gresie placaj faianță în grupul sanitar și zugrăveli lavabile.

La exterior se vor executa tencuieli obișnuite și zugrăveli lavabile. În jurul construcției se va executa un trotuar de protecție din beton simplu, ce va avea o pantă de 1.5% spre exterior. Între trotuar și construcție se va turna un dop de bitum pentru etanșare.

• Obiectul 4 Unitate de producere energie regenerabilă Suprafață construită = 960 mp, h max=6 m.Fermentatoarele (2 bucăți) sunt constructii cilindrice cu fundații tip

radier general din beton armat dispers și pereți din segmente de tablă inox, cu întăritură prin nervuri. Atât radierul general al fermentatorului cât și pereții din tablă de inox sunt izolați cu o manta exterioară.

Echipamentele adiționale fermentatoarelor sunt următoarele:- buncăr de încărcare masa verde;- echipamentele de agitare a digestatului de fermentație;- conducte de transportoare a masei de fermentație consumate;- separator de fertilizant în lichid și solid (respectiv fertilizant natural

lichid și solid);- echipamente de captare și transportoare a biogazului către stația de

cogenerare.Clădire multifuncțională destinată instalației de biogaz reprezintă centrul

de comandă pentru stația de biogaz alcătuita din:1. Camera automatizare2. Zona cogenerator3. Camera tablou general de distribuție4. Depozit piese de schimb și mentenanță.

Pagina 28



Construcția dezvoltată pe un singur nivel (parter), având următorul sistem constructiv:

- fundație continua din beton;- zidărie portantă din cărămidă Porotherm cu înalt grad de izolare fonică

pentru a nu emite în exterior zgomote mai mari de 50 dB;- sâmburi, centuri și planșeu din beton armat;- șarpanta din lemn;- învelitoare din panouri termoizolante;- tâmplărie: uși și ferestre metalice conform cerințelor de siguranța în

exploatare;- finisajele interioare din tencuieli obișnuite la pereți și tavane;- pardoseală din membrană electrostatică;În jurul construcției se va executa un trotuar de protecție din pavele

prefabricate ce va avea o pantă de 1.5% spre exterior. Între trotuar și construcție se va turna un dop de bitum pentru etanșare.

• Obiectul 5 Fânar - dimensiuni exterioare: 50.70 x 10 m;- Suprafață construită = 507 mp;- h = 6 m;

Fanarul va fi o construcție metalică ce va avea următorul sistem constructiv:

- Structura: stâlpi și ferme metalice;- Șarpantă pe ferme metalice;- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută

cu jgheaburi și burlane.• Obiectul 6 Siloz masa verde platforma betonata, 50 m/ 12 m • Obiectul 7 Platformă stocare fertilizant solid și lagună stocare

fertilizant lichid Platforma stocare fertilizant solid este o construcție supraterană, de formă

pentagonală neregulată, din beton armat, finisată la interior prin tencuire cu mortar bicomponent hidrofug cu înălțime hmax = 3.7 m;

Laguna de stocare fertilizant lichid este o construcție subterană, cu o adâncime de 3 m, realizată din beton armat.

• Obiectul 8 Gospodărie de apa și incendiu- construcție subteranăComponenta gospodăriei de apa:- 1 puț forat; Puțul pentru alimentarea cu apă a fermei va fi forat la circa

80 m, și va avea o gospodărie de apă cu zonă de protecție sanitară constând în:

Pagina 29



- Rezervor de înmagazinarea apei V = 100 mc - construcție metalică autoportantă pe o fundație tip radier general;

- Stație de pompare cu hidrofor;- Conducte tehnologice.

• Obiectul 9 Post de transformare Se va realiza un post de transformare de 400 KVA în anvelopa din beton,

alcătuită din două elemente prefabricate.Fundația este un element prefabricat monobloc, alcătuită dintr-un radier

de 10 cm grosime și pereți de 8 cm grosime, armați cu plase sudate. Interiorul cuvei va fi împărțit în două elemente - unul destinat cablurilor și unul pentru recuperarea uleiului, realizat astfel încât să nu permită infiltrarea uleiului în mediul exterior. Planșeul de acoperiș este realizat din beton cu o panta de 2% pentru scurgerea apelor pluviale. Hidroizolația se execută cu membrane termosudabile în două straturi, din care, ultimul este cu ardezie. Ușile vor fi din oțel zincat care să fie rezistente la coroziune.

• Obiectul 10-11 B azine vidanjabile : Construcție hidroedilitară subterană, perfect etanșă care colectează apele

tehnologice și menajere de la sala de muls și de la unitatea de procesare lapte.Structura bazinului este din beton armat, finisat la interior prin tencuire cu mortar bicomponent hidrofug.

• Obiectul 12 Dezinfector rutier - dimensiuni exterioare: 10.86 x 3.6 m;- Suprafață construită = 39.09 mp;- h max = 0.10 m.

Bazinul realizează decontaminarea la intrarea în fermă.Construcția este din beton armat și respectă întocmai constrângerile

referențialelor în vigoare, fiind dotat inclusiv cu recuperatoare de soluție de pe roți.

• Obiectul 13 Împrejmuire

10. Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Pagina 30



În această etapă titularul proiectului nu a realizat planul de execuție.

11. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Pentru zona analizată s-a emis decizia etapei de încadrare nr. 9 din 21.02.2011 revizuită la data de 06.06.2012 pentru proiectul Înființare silozuri cereale cu utilizare de energie din surse regenerabile - titular S.C. COMFERT SRL BACĂU.

12. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Alternativele care au fost luate în considerare sunt alternative tehnologice care se referă la alte modalități de obţinere a energiei electrice din surse neconvenţionale şi, deasemnea, la alte metode de tratare a deşeurilor organice. În tabelul 12.1. sunt prezentate sumar principalele alternative cu avantaje şi dezavantaje specifice.

Tabel 12.1. Alternative tehnologiceTehnologie Materie

primă

Produse

principale

Produse

secundare

Implicaţii de

mediu

Observaţii

Fermentarea anaerobă

Siloz de porumb, deşeuri organice (dejecţii)

Energie electrică şi termică

Nămol fermentat – îngrăşământ natural pentru sol

Se pot folosi o gamă largă de deşeuri organice. Se produce energie electrică şi termică din surse regenerabile

Alternativa propusă de beneficiar. Obiectivul principal al proiectului este obţinerea de energie

Compostarea aerobă

Deşeuri organice (dejecţii animaliere, resturi vegetale)

Compost îngrăşământ natural pentru sol

- Există restricţii în ceea ce priveşte materiile prime

Prin compostare nu se poate capta energie

Turbine eoliene

Vânt Energie electrică

- Pot avea impact semnificative asupra mediului

Suprafaţă mare de teren

Pagina 31



Este preferată fermentarea anaerobă din mai multe motive: disponibilitatea materiei prime; eficienţă energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei

verzi, certificate verzi etc. posibilitatea de comercializare a produselor secundare . disponibilitatea terenului şi implicarea comunităţilor locale.

13. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor)

Activitățile necesare care vor apărea ca urmare a realizării proiectului, sunt:

- asigurarea sursei de alimentare cu apă;- soluții de valorificare/eliminare deșeuri rezultate din activitate.

14. Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Prin Certificatul de Urbanism nr. 200 din 28,11,2011 emis de Primăria Mărășești sunt cerute următoarele avize/acorduri, studii, pentru realizarea proiectului (obținerea autorizației de construire):

- avizul privind alimentarea cu energie electrică;- avizul privind securitatea la incendiu;- Direcția sanitar-veterinară și controlul alimentelor Vrancea;- avizul privind sănătatea populației;- documentația tehnică privind organizarea execuției.

F. Localizarea proiectului: - distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context

Pagina 32



transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin legea nr. 22/2001

Nu este cazul. Proiectul nu cade sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind: ● folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente acestuia; ● politici de zonare şi de folosire a terenului; ● arealele sensibile; ● detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.

Terenul pe care va fi făcută investiția este situat în partea de sud a teritoriului administrativ al orașului Mărășești, adiacent drumului DN 24, pe partea stânga pe direcția de mers Tișița –Tecuci, cu locație cadastrală T 152, P 1510.

Cea mai apropiată construcție de amplasamentul studiat este situată în intersecția DN2 - DN24 Tișița, la circa 600 m distanță.

SC COMFERT AGRICULTURA SRL este proprietarul terenului cu suprafața totală de 18.640 mp pe care se dorește realizarea investiției „Înființare fermă vaci lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile" amplasată în extravilanul loc. Mărășești, județul Vrancea, conform contractului de vânzare-cumpărare anexat.

VECINĂTĂȚI: Nord: canal și drum de exploatare; Est: proprietate particulara-Mareș Grigore; Sud: drum național DN 24; Vest: proprietate particulară - Labă Neculai.

Terenul a făcut obiectul unui PUG împreună cu terenul deținut de S.C. COMFERT SRL în vecinătate. Suprafața totală a terenului care a făcut obiectul PUG este de 51.005,92 mp, din care 32.365,0 mp aparținând SC COMFERT SRL și 18.640,92 mp aparținând SC COMFERT AGRICULTURA SRL. Zona care a făcut obiectul PUZ-ului are o suprafață de 34.964 mp, reprezentând

Pagina 33



suprafețele cumulate ale celor două societăți ( mai puțin suprafața de teren aparținând SC COMFERT SRL de 16.041,0 mp care a făcut obiectul PUZ - CONSTRUIRE COMPLEX AGRICOL- aprobat anterior).

Accesul în incintă se realizează din drumul național 24 între localitățile Tișița-Tecuci, prin partea de sud al terenului.

Localizarea amplasamentului propus pentru realizarea investiției în raport cu ariile protejate:

Amplasamentul propus de titularul P.U.Z. pentru realizarea investițiilor se află la o distanță de aproximativ 4000 de metri DE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR „LUNCA SIRETULUI INFERIOR” ROSPA 0071.

În înţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional _ Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se înţelege „zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”. Legea evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi

Pagina 34



identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.

Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexă.

G. Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

Întrucât proiectul propus de S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L. se încadrează în Anexa nr. 2- LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului a H.G. nr. 445/2009 la punctele:

- punctul 1. Agricultura, silvicultura și acvacultura: litera e) instalații pentru creșterea intensiva a animalelor de fermă, altele decât cele incluse în anexa nr. 1;

- punctul 3. Industria energetică : a) instalații industriale pentru producerea energiei electrice, termice și a aburului tehnologic, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1, este necesară parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Identificarea și evaluarea impactului asupra factorilor de mediu în perioada de construcție

► Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă:

- Poluare specifică lucrărilor de construcții și constă din poluarea cu praf, emisii de noxe chimice, zgomot și vibrații generate de utilajele pentru construcții și mijloacele de transport;

- Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defecțiuni ale utilajelor și mijloacelor de transport, alimentării de urgență cu carburanți din recipienți necorespunzători și fără luarea măsurilor de siguranță etc.

► Principalii poluanți generați de proiectul propus în perioada de construcție:

a.) Praful, generat în incinta șantierului de construcții (operațiunile excavații, încărcare - descărcare, manipulare și transport pământ din săpături și

Pagina 35



materiale de construcții în vrac) și pe drumul de acces, în timpul transportului (praful rezultat din deplasarea mijloacelor de transport pe drumul provizoriu depământ sau de la suprafața încărcăturii în vrac).

b.) Noxe chimice, generate de arderea carburanților în motoarele utilajelor și ale mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

c.) Zgomotul, generat de utilajele și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

d.) Vibrații, generate de utilajelor și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

e.) Deșeuri gospodărite necorespunzător.Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiații, ca

urmare, în zonă nu se va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanțe chimice periculoase pentru sănătatea populației.

► Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol, biodiversitate, așezări umane) identificate în perioada de construcție:

- impact direct asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe chimice rezultate din arderea carburanților, zgomote din surse mobile mecanice, vibrații, deșeuri gospodărite necorespunzător, acțiunea mecanică/manuală de excavare, construcții supraterane și subterane, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere;

- impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe chimice rezultate din arderea carburanților, zgomote, vibrații, deșeuri gospodărite necorespunzător, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere în timpul programului de lucru în șantierul de construcții;

- impact pe termen lung asupra apei, solului și subsolului prin acțiunea de excavare, construcții supraterane și subterane, pe perioada de construcție și de funcționare a proiectului propus;

- impact rezidual asupra aerului prin persistența după aplicarea măsurilor de reducere, solului și subsolului, vegetației și faunei prin construcții supraterane și subterane și asupra apei prin exploatarea resurselor de apă subterană.

În perioada construcției, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiectele propuse sau aprobate despre care are informații elaboratorul , distanța dintre amplasamente fiind de 5 km – 15 km, cu mult mai mare decât distanțele până la care se pot propagă poluanții generați de activitatea din

Pagina 36



șantierul de construcții și pe drumul de acces. Mai mult, perioada construcției proiectului propus este posibil să nu coincidă cu cea a celorlalte proiectelor propuse identificate.

► Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de construcție:

a.) Impactul produs asupra aeruluiActivitatea de construcții, prin specificul său, poate produce poluarea

aerului cu praf, emisii de noxe chimice, zgomot și vibrații, atât în incinta șantierului, cât și pe drumul de acces.

Emisiile de praf au ca sursă pământul rezultat din săpături manipulat în timpul lucrărilor de excavare, încărcare/descărcare/ transport și materialele de construcții transportate în vrac. Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport. Cantitatea de praf este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitații, în timpul de funcționare al utilajelor și mijloacelor de transport și este generată de un număr limitat de utilaje care funcționează concomitent.

Curenții de aer dispersează emisiile de praf pe suprafață mare. Acesta se propagă în incinta și în jurul perimetrului ocupat cu construcții, precum și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de cel mult 50 m și se depune pe iarbă și frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia.

În timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă gaze de eșapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de construcții și mijloacelor de transport, în a căror componență sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuși organici volatili (COV), pulberi. Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării motoarelor și în cantitate redusă, fiind generate de un număr limitat de utilaje care funcționează concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul șantierului de construcții și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 150 m, concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la distanța de 50 m. Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor și prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Activitatea de construcții se desfășoară într-o zonă cu vegetație. În procesul de fotosinteză plantele consumă mari cantități de dioxid de carbon și eliberează cantități importante de oxigen. Prin asimilația clorofiliană, masa

Pagina 37



verde consumă (absoarbe) mari cantități de CO2 emanat în atmosferă, dar și restituie o mare parte prin respirație și prin descompunerea materiei organice moarte. În acest fel, o parte a emisiilor generare de proiectul propus va fi eliminată prin funcția îndeplinită de vegetației existentă, de filtrare și epurare a aerului pe cale biochimică, ca și aceea de a emana oxigen și a absorbi CO2.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport și se propagă în jurul șantierului de construcții și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m. Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot se prognozează scăderea intensității acestuia cu 30%.

Vibrații sunt generate de utilajele și mijloacele de transport, se produc în timpul funcționării acestora și nu reprezintă surse semnificative de vibrații. Posibilitatea propagării vibrațiilor în împrejurimile incintei șantierului de construcții, cel puțin teoretic, este foarte redusă.

Activitatea desfășurată în amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă în etapa de construcție generează asupra aerului un impact direct, semnificativ dar cu intensitate redusă, rezidual, temporar și un grad de extindere zonal.

b.) Impactul produs asupra apeiLucrările de construcții, conform prevederilor din studiul de fezabilitate,

se desfășoară suprateran și subteran, la mică și mare adâncime, afectând apele de suprafață și subterane:

- Impactul asupra apelor de suprafață:Pe amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă nu sunt ape de

suprafață care să fie afectate de lucrările de construcții prin acțiuni de schimbare/eliminare a cursurilor de apă sau cu repercusiuni asupra alimentării cu apă a rețelei hidrografice de suprafață.

- Impactul asupra apelor subterane.Lucrările de construcții se desfășoară suprateran și subteran deasupra

nivelului hidrostatic (în zonă acviferele au fost identificate la adâncimea de 10 – 12 m), cu excepția puțului forat pentru alimentarea cu apă, care se va executa sub nivelului hidrostatic, la adâncime medie, în funcție de acviferele întâlnite.

În timpul lucrărilor de construcții, singura sursa de poluare a apelor subterane ar fi poluarea accidentală cu produse petroliere, ca ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar acesta este puțin probabilă și de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje și mijloace

Pagina 38



de transport care acționează în incinta fermei. În timpul execuției lucrărilor apele pluviale vor fi colectate prin șanțuri și rigole, vor trece printr-un separator de nisip și hidrocarburi, de unde vor fi deversate în spațiul verde. Puțul forat se execută cu tehnologie specifică (foraj mecanic de mare adâncime cu dispozitive acționate de la suprafață) și materiale de construcție nepoluante. Exploatarea apei din foraj se face cu echipamente nepoluante, acționate electric. Exploatarea apei din foraj, deși se produce pe termen lung, nu are impact asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra apei un impact direct, fără efecte semnificative, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

c.) Impactul produs asupra solului și subsoluluiÎn timpul execuției lucrărilor de construcții, solul și subsolul din

amplasamentul proiectului propus sunt afectate integral pe suprafețele ocupate definitiv cu construcții supraterane și subterane, platforme betonate, drumuri de incintă și alei pietonale. În cazul platformelor betonate, drumurilor de incintă și aleilor pietonale, stratul de sol este distrus parțial, prin lucrările de săpături/umpluturi pentru aducerea la cotă și este scos din mediul natural prin acoperirea cu strat de beton sau materiale de construcții specifice sistemelor rutiere.

În cazul construcțiilor supraterane și subterane specifice proiectului, stratul de sol este distrus integral, iar subsolul parțial (pe adâncimea de excavare) prin săpăturile efectuate pentru fundații / amenajări subterane, îndepărtarea pământului neutilizat și scoaterea terenului din mediul natural prin acoperirea cu construcții realizate cu materiale industrializate specifice. Pentru diminuarea impactului asupra solului, stratul de sol vegetal va fi recuperat și depozitat corespunzător pentru refolosire.

Execuția lucrărilor de terasamente, indiferent de adâncimea de excavare și a construcțiilor aferente proiectului propus are ca efect distrugerea totală a solului și, prin urmare, distrugerea suportului dezvoltării biocenozei locale cu întregul lanț trofic. Practic, prin excavare, odată cu distrugerea vegetației erbacee, a solului și subsolului se produce modificarea completă a landșaftului, prin schimbarea mediului morfogeografic natural, creându-se forme de relief artificiale. În acest fel, calitatea factorului de mediu sol, în amplasamentul fermei este modificat esențial în sens negativ de activitățile de construcții.

Impactul negativ produs asupra solului și subsolului se menține până la refacerea stratului de sol cu calitățile specifice pentru refacerea biocenozei

Pagina 39



inițiale. Impactul negativ produs asupra solului și subsolului se menține până la refacerea stratului de sol cu calitățile specifice pentru refacerea biocenozei inițiale.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra solului și subsolului un impact direct, semnificativ cu intensitate puternică, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

d.) Impactul produs asupra vegetației și fauneiActivitățile specifice desfășurate în perioade de construcție pe

amplasamentul proiectului propus vor avea impact negativ asupra florei și faunei în incinta fermei și în vecinătatea acesteia, care se manifestă prin:

- Înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament, respectiv distrugerea vegetației existente și a faunei subterane prin decopertare și excavare, precum și deplasarea faunei terestră spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică;

- Reducerea productivității biologice în zona limitrofă prin creșterea gradului de poluare în zonă.

Vegetație erbacee și lemnoasă de pe amplasamentul proiectului propus va fi îndepărtată prin lucrările de terasamente (excavare, manipulare) necesare pentru execuția construcțiilor supraterane și subterane. În zona limitrofă, pe o bandă cu lățimea de maxim 50 m, vegetația naturală sau cultivată va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitate de construcții, care se depune pe iarbă și frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitații, în timpul de funcționare al utilajelor și mijloacelor de transport și este generată de un număr limitat de utilaje care funcționează concomitent. Vegetația afectată prin execuția lucrărilor de construcții este formată din specii care nu necesită o protecție strictă.

Concomitent cu pierderea vegetației supraterane, prin lucrările de terasamente (excavare, manipulare) necesare pentru execuția construcțiilor supraterane și subterane este îndepărtată și fauna subterană. Activitatea umană în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect imediat îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, o parte din speciile de insecte etc.), în afara zonei afectate cu lucrări, mai puțin cei aflate în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă.

Fauna terestră va fi puțin afectată de poluanții generați de activitate, mai puțin de praf și emisiile de noxe chimice degajare prin arderea carburanților, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de

Pagina 40



transport, împiedicarea accesului în unele zone etc. Concentrațiile potențiale ale poluanților chimici din aer în perioada șantierului sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru fauna zonei. Prezența acestor poluanți va avea ca efect deplasarea indivizilor aflați de animale și păsări spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică, situație care se menține pe termen lung, până în momentul aducerii amplasamentului la starea inițială. Poluanții generați de activitate nu duc la restrângerea arealului, diminuarea numerică/dispariția unor specii din fauna locală care pot fi întâlnite în amplasamentul proiectului și zona limitrofă, acestea fiind cu areale largi la nivel local și național.

Indivizii din speciile din faună imobilă (insecte, gasteropode) sau faună mobilă aflați în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă, precum și fauna subterană vor fi afectați până la distrugere prin acțiunea mecanică de îndepărtarea vegetației și a solului de pe suprafața ce va fi afectată cu lucrări de construcții. Cantitativ, cu excepția faunei subterane, numărul de indivizi afectați de lucrările de construcții este relativ mic (indivizi din fauna mobilă aflați în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă), mai ales dacă lucrările se desfășoară în afara perioadei de fătare sau cuibărit. Impactul asupra vegetației și faunei în zona amplasamentului se menține pe toată perioada de existență a proiectului, revenirea la starea inițială se va produce numai după refacerea amplasamentului cu lucrări specifice de renaturare.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra vegetației și faunei un impact direct, semnificativ de intensitate redusă, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

e.) Impactul asupra așezărilor umanăAșezările umane (Mărășești) aflate la distanță de peste 2.5 km față de

amplasamentul proiectului propus pot fi afectate de poluarea cu praf, emisii de noxe chimice, zgomot și vibrații. Acestea pot ajunge în zona locuită ocazional, în funcție de direcția și intensitatea curenților de aer. Din informațiile existente, distanța până la care se pot propaga poluanții identificați este de până la 0,5 km, iar intensitatea scade direct proporțional cu creșterea distanței față de sursă.

Prin crearea locurilor de muncă pe perioada construcției, proiectul propus poate avea impact pozitiv asupra așezărilor umane.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra așezărilor umane un impact direct, fără efecte semnificative, pe termen scurt și un grad de extindere zonal.

Identificarea și evaluarea impactului asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare

Pagina 41



► Tipuri de poluare ce se pot produce în perioada de exploatare:- Poluare specifică procesului tehnologic în ferme zootehnice moderne și

constă emisii de praf, noxe chimice, noxe biologice, mirosuri zgomot generat de utilajele tehnologice și mijloacele de transport, zgomot generat de animalele din fermă, ape uzate pluviale și menajere, deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deșeuri cu risc biologic;

- Poluarea accidentală cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defecțiuni ale utilajelor și mijloacelor de transport, alimentării de urgență cu carburanți din recipienții necorespunzători și fără luarea măsurilor de siguranță, precum și emisii generate de instalația de producere a biogazului.

► Principalii poluanți generați de proiectul propus în perioada de exploatare:

f.) Praful, generat în zona limitrofă, pe drumul exterior de acces în fermă, în timpul transportului furajelor, altor materiale și animalelor vii.

g.) Noxe chimice, generate de arderea carburanților în motoarele utilajelor și ale mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

h.) Noxe biologice, generate în procesului tehnologic din ferma zootehnică (efluenți gazoși produși în halele de creștere și în procesul de colectare, fermentare și eliminare a dejecțiilor), precum și în procesul de utilizare de energie din surse regenerabile.

i.) Emisii urât mirositoare produse în halele de producție și în procesul de colectare, fermentare și prelucrare a dejecțiilor.

j.) Zgomotul, generat de utilajele și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

k.) Zgomotul produs de animale în halele de creștere, mai ales în timpul hrănirii.

l.) vibrații, generate de utilajelor și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

m.) Ape uzate pluviale, menajere și tehnologicen.) Deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv animale moarte,

dejecții și deșeuri cu risc biologic.Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiații, ca

urmare, în zonă nu se va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanțe chimice periculoase pentru sănătatea populației.

Pagina 42



► Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol, biodiversitate, așezări umane) identificate în perioada de exploatare:

- impact direct asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe chimice rezultate din arderea carburanților, noxe biologice rezultate în procesul tehnologic din fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din surse mobile mecanice, zgomot produs de animale în halele de producție, vibrații, ape uzate pluviale și menajere, deșeuri gospodărite necorespunzător, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere emisii generate de instalația de generare energie electrică din surse regenerabile;

- impact pe termen lung asupra factorilor de mediu emisiile de praf, noxe chimice rezultate din arderea carburanților, noxe biologice rezultate în procesul tehnologic din fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din surse mobile mecanice, zgomot produs de animale în halele de producție, vibrații, ape uzate (pluviale și menajere, deșeuri gospodărite necorespunzător, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere și emisii generate de instalația generare energie electrică din surse regenerabile;

- impact rezidual asupra solului și subsolului, vegetației și faunei prin construcții supraterane și subterane, asupra aerului prin emisii de praf, zgomote, noxe chimice/biologice și vibrații, asupra apei prin exploatarea resurselor de apă subterană.

În perioada exploatării, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiectele propuse sau aprobate, distanța dintre amplasamente fiind de peste 5 km, cu mult mai mare decât distanțele până la care se pot propaga poluanții generați de activitatea din ferma zootehnică și pe drumul de acces.

► Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare

a.) Impactul produs asupra aeruluiÎn perioada de exploatare, în ferma zootehnică, prin specificul său, se

poate produce poluarea aerului cu praf, emisii de noxe chimice și biologice, zgomot și vibrați.

Emisiile de praf se întâlnesc numai pe drumul de acces în afara fermei, în perioadele de secetă și este generat de surse mobile - mijloace de transport specifice activității în zootehnie (autospeciale pentru transport furaje și pentru transport animale vii, autospeciale pentru vidanjare, mijloace de transport de mic tonaj pentru transport materiale diverse, autoturisme). Praful se propagă de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de cel mult 50 m și se depune pe vegetația existentă în cantitate descrescătoare de la

Pagina 43



interiorul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf emisă în atmosferă este direct proporțională cu numărul mijloacelor de transport care se deplasează pe drum și cu numărul orelor de funcționare ale acestora .

În incinta fermei nu se produc emisii de praf, ca urmare a modului de amenajare a acesteia și a utilajelor tehnologice din dotare, astfel:

- drumurile de acces, aleile, trotuarele și platformele carosabile sunt amenajate cu suprastructură din beton;

- mijloacele de transport circulă cu viteză redusă, iar încărcarea/descărcarea furajelor care produc praf (furajele uscate) și prepararea/administrarea acestora se face în spații închise/parțial închise, care reduc până la eliminarea dispersia pulberilor în atmosferă;

- utilajele și instalațiile folosite în procesul de producție nu sunt generatoare de praf, acestea funcționând în sistem închis.

- zonele neocupate de construcții vor fi amenajate și întreținute ca spații verzi.

În timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă gaze de eșapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de deservire și mijloacelor de transport, în a căror componență sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuși organici volatili (COV), pulberi. Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării motoarelor și în cantitatea redusă, fiind generate de un număr limitat de utilaje care funcționează concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe chimice se va produce în jurul fermei și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 150 m, concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la 50 m. Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor și prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Emisii de noxe biologice sunt specifice procesului tehnologic de creștere a vacilor de lapte, se produc în spațiile de cazare animale vii și în procesul de colectare și fermentare a dejecțiilor. Acestea sunt efluenți gazoși, care conțin metan (CH4) amoniac (NH3), hidrogen sulfurat (H2S), dioxid de carbon (CO2).

Emisii de gaze în halele de producție – nivel maxim admis:- CO ………. 0,3% (sub valoarea măsurabilă)- H2S ………. 0,01% (sub valoarea măsurabilă)- NH3 ………. 0,002% (maxim admis 10 ppm)- CO2 ………. Volum maxim admis 0,20%

Pagina 44



Temperatura și umiditatea aerului, nivelele de praf, circulația aerului și concentrațiile de gaze trebuie sa fie menținute sub nivelele dăunătoare.

Emisiile ce pot rezulta de la bazinele de stocare a dejecțiilor lichide și platformele de depozitare a deșeurilor solide sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Emisiile de poluanți în atmosfera, rezultate din depozitarea dejecțiilor lichide în bazin, se vor încadra în valorile limita de emisie de NH3 de la diferite sisteme de depozitare a dejecțiilor. Debitele masice calculate pentru sursele staționare nedirijate se situează mult sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993.

Ferma este amplasată într-o zonă cu vegetație, care în procesul de fotosinteză absoarbe mari cantități de dioxid de carbon și eliberează cantități importante de oxigen. În acest fel, o parte a emisiilor generare de proiectul propus va fi eliminată prin funcția îndeplinită de vegetației existentă, de filtrare și epurare a aerului pe cale biochimică.

În cadrul fermelor zootehnice un factor de poluare nenormat este mirosul neplăcut emanat de surse staționare, cum ar fi rezervoarele de stocare din interiorul halelor, bazinele exterioare de dejecții, precum și în timpul împrăștierii fertilizantului pe teren. Acesta se produce permanent în perioada de funcționare a fermei. Emisiile urât mirositoare din fermă depind și de factori precum activitățile de întreținere și organizare a fermei, compoziția hranei și tehnicile folosite pentru manevrarea și depozitarea bălegarului.

Având în vedere că gestionarea dejecțiilor prevede îndepărtarea acestora cu ajutorul plugurilor racloare de pe diversele alei ale grajdurilor zootehnice, cu frecvență zilnică se va reduce la minim fenomenul de fermentație în interiorul grajdurilor și se garantează excelente conditii igienico-sanitare animalelor.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport în timpul funcționării și se propagă în jurul fermei și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m.

Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot se prognozează scăderea intensității acestuia cu 30%.

Zgomotul produs de animalele din fermă în special în timpul hrănirii se propagă în jurul halei de producție pe distanță de 100 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m. Acesta se produce permanent în perioada de funcționare a fermei și nu depășește valorile limită legale.

Pagina 45



Vibrații sunt generate de utilajele și mijloacele de transport, se produc în timpul funcționării acestora și nu reprezintă surse semnificative de poluare.

Activitatea desfășurată în etapa de exploatare în incintă și în zona limitrofă generează asupra aerului un impact direct, semnificativ, dar de intensitate redusă, rezidual, pe termen lung și un grad de extindere zonal.

b.) Impactul produs asupra apeiPe amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă nu sunt ape de

suprafață care să fie afectate de activitatea specifică fermei zootehnice în perioada de exploatare, prin acțiuni de schimbare/eliminare a cursurilor de apă sau cu repercusiuni asupra alimentării cu apă a rețelei hidrografice de suprafață.

În perioada de exploatare, conform prevederilor din studiul de fezabilitate, activitatea în ferma zootehnică se desfășoară suprateran și subteran, la mică și mare adâncime, afectând apele subterane prin:

- Apa uzată pluvială se preia de sistemul de canalizare pluvială al fermei și se deversează în spațiul verde.

- Apa uzată menajeră rezultă provine din spațiile de administrație (pregătirea hranei, toalete) și din filtrul sanitar (toalete și dușuri). Aceasta se preia de sistemul de canalizare menajeră al fermei, se colectează într-un bazin vidanjabil și se transportă cu vidanja spre stație de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provine din sala de muls și din unitatea de procesare lapte, în procesul de igienizare a acestora. Aceasta se colectează într-un bazin vidanjabil și se transportă cu vidanja spre stație de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provenită din grajduri în procesul de igienizare a acestora se colectează împreună cu dejecțiile în bazinele pentru dejecții lichide și se folosește în procesul tehnologic de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Bazinele de precolectare din interiorul halelor de producție și bazinele de stocare a dejecțiilor lichide sunt construcții subterane prevăzute cu sistem de impermeabilizare, care să nu permită înfiltrațiile de apă uzată în sol și de aici în apele subterane.

Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare menajeră, colectarea si stocarea dejecțiilor, poluarea apelor subterane se poate produce numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excepționale care pot determina cantități de ape pluviale peste capacitatea de preluare a bazinelor de stocarea dejecțiilor, apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara zonelor protejate.

Pagina 46



În perioada de exploatare, poluarea apelor subterane se poate produce accidental cu produse petroliere, ca ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar acesta este probabilă și de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje și mijloace de transport care acționează în incinta fermei.

Exploatarea apei necesare în procesul tehnologic și pentru consum uman se face din pânza freatică de adâncime. Puțul forat funcționează sub nivelul hidrostatic la adâncime medie, în sistem închis și este dotat cu echipament din materiale nepoluante, acționat electric. Gospodăria de apă va fi protejată conform prevederilor din “Norme speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție și hidrogeologice” aprobate prin H.G. nr. 930/11.08.2005”. Exploatarea apei din foraj, deși se produce pe termen lung, nu are impact asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă valorificată în condiții total nepoluante.

În faza de exploatare, proiectul propus generează asupra apei un impact direct, fără efecte semnificative, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

c.) Impactul produs asupra solului și subsoluluiÎn perioada de exploatare, solul și subsolul din amplasamentul proiectului

propus sunt în continuare afectate fizic prin ocuparea terenului cu construcții supraterane și subterane, platforme betonate, drumuri de incintă și alei pietonale, dar suprafața afectată este mai mică decât în perioada de construcție deoarece terenurile ocupate temporar au fost renaturate și amenajate ca spații verzi. Impactul negativ produs asupra solului și subsolului se menține până la refacerea stratului de sol cu calitățile specifice pentru refacerea biocenozei inițiale.

În perioada de exploatare, poluarea solului și subsolului se poate produce cu ape cu ape uzate menajere, pluviale și dejecții de la animale. Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare menajeră, colectarea și stocarea dejecțiilor, poluarea apelor subterane se poate produce numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excepționale, apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara instalațiilor și amenajărilor specifice.

Solul poate fi poluat cu nitriți, în situația în care nu sunt respectate prevederile Ord. MMGA nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, și prevederile Codului Bunelor Practici Agricole și a celorlalte prevederi legale conexe, în baza unor Permise de aplicare aprobate de

Pagina 47



autoritățile competente și în baza unei monitorizări stricte a caracteristicilor fizico – chimice și biologice a amestecului de dejecții lichide.

Solul poate fi poluat cu deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deșeuri cu risc biologic.

În perioada de exploatare, poluarea solului și subsolului se poate produce accidental cu produse petroliere, dar acesta este probabilă și de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje și mijloace de transport care acționată în incinta fermei.

În faza de producție, proiectul propus generează asupra solului și subsolului un impact direct, semnificativ cu intensitate puternică, rezidual, pe termen lung, cu grad de extindere zonal.

d.) Impactul produs asupra florei și fauneiÎn perioada de exploatare, procesul tehnologic se desfășoară numai în

incinta fermei.Activitatea umană desfășurată în amplasamentul proiectului propus va

avea ca efect menținerea impactului negativ asupra faunei generat în faza de construcție, respectiv îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră în afara zonei de impact.

Impactul asupra vegetației din incinta fermei și zona limitrofă este mai scăzut decât în perioada construcției, datorită faptului că se reduc cantitățile de poluanți ca urmare a soluției constructive adoptate și realizarea amenajărilor protecția mediului din faza de construcție (perdele forestiere de protecție).

Vegetația din incintă și din zona limitrofă poate fi poluată cu deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deșeuri cu risc biologic.

Poluanții generați de activitate nu duc la restrângerea arealului unor specii din flora locală, distrugerea habitatului sau diminuarea numerică/dispariția unor specii din fauna locală.

În spațiile verzi amenajate și mai ales în perdelele forestiere de protecție pot să revină elemente de faună terestră, în special păsări și animale mici, mai tolerante față de activitatea umană.

Impactul asupra vegetației și faunei în zona amplasamentului se menține pe toată perioada de existență a proiectului, revenirea la starea inițială se va produce numai după refacerea amplasamentului prin de renaturare, la scoaterea din funcțiune a fermei.

În faza de producție, proiectul propus generează asupra florei și faunei un impact direct, semnificativ de intensitate redusă, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

Pagina 48



e.) Impactul asupra așezărilor umanăAșezările umane (Mărășești) se află la distanță de peste 2,5 km față de

amplasamentul proiectului propus, și, în mod normal nu pot fi afectate de poluarea cu praf, emisii de noxe chimice și biologice, mirosuri neplăcute, zgomot și vibrații. Acestea pot ajunge în zona locuită ocazional, în funcție de direcția și intensitatea curenților de aer. Din informațiile existente, distanța până la care se pot propaga poluanții identificați este de maxim 0,5 km, iar intensitatea scade direct proporțional cu creșterea distanței față de sursă.

Concentrațiile potențiale noxelor chimice și biologice în incinta fermei și în zona limitrofă sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru populația din zonă.

Nivelul zgomotului datorat funcționării utilajelor va avea valori care se vor încadra în limita admisibilă stabilită prin STAS 10009/88.

Mirosurile neplăcute pot afecta zonele locuite doar în momentul împrăștierii în teren a digestatului, dacă terenurile pe care se administrează îngrășământul natural sunt la distanță de sub 0,5 km, încorporarea în sol se face cu întârziere și sunt favorizate de curenții de aer.

Așezările umane pot fi poluate accidental cu deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deșeuri cu risc biologic, dar în cantități foarte reduse.

Implementarea proiectului propus poate avea efecte benefice pentru comunitățile locală prin crearea de locuri de muncă într-o zonă cu un nivel ridicat al șomajului și prin asigurarea unor cantități însemnate de îngrășăminte naturale pentru culturi agricole ecologice.

În perioada de producție, proiectul propus generează asupra așezărilor umane un impact indirect, fără efecte semnificative, pe termen lung și un grad de extindere zonal.

e.) Impactul esteticImplementarea proiectului propus produce modificări ale landșaftului

local prin aparții unor elemente artificiale, ale căror forme geometrice, dimensiuni, coloristică vin în contrast cu peisajul general, caracterizat de o fizionomie proprie unui teritoriu, ce rezultă dintr-o anumită combinație între componentele sale naturale. Interpunerea formelor artificiale în peisaj are ca efect anularea ansamblului, rezultat al combinațiilor ancestral reglate dintre componentele naturale specifice fiecărui landșaft local.

Modul de amenajare a incintei fermei, prin crearea spațiilor verzi și a perdelei forestiere de protecție, vine să armonizeze elementele artificiale

Pagina 49



specifice proiectului propus cu landșaftul local, creând astfel, un peisaj agreabil pentru ochiul uman.

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

1. Protecţia calităţii apelor:Sursa de apă O constituie acviferul de adâncime ce se va capta printr-un puț forat cu

adâncimea H=80 metri.. Puțul va fi echipat cu pompa submersibilă.Forajul va fi prevăzut cu o cabină din beton armat îngropata cu

dimensiunile interioare:L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejează instalatiile hidraulice

și electrice.Gospodărie de apa Cuprinde următoarele obiecte:- rezervor de înmagazinarea apei V = 100 mc bicameral (46 mc pentru

consumuri în ferma și 54 pentru rezerva de incendiu)- stație de pompare cu hidrofor - conducte tehnologice.Apa provenită de la puț va fi pompată în rezervorul de înmagazinare și

apoi distribuită prin pompare în rețea; presiunea necesară va fi asigurată de o stație de pompare cu hidrofor.

Rezervorul de inmagazinare În schema tehnologică a sistemului de alimentare cu apă, și în

conformitate cu prevederile Normativului P66 și a STAS-urilor 1343 și 4706 , rezervorul de înmagazinare are rolul de acumulare al volumului de apă pentru compensare orară și rezerva de incendiu.

Cuva rezervorului este o construcție circulară, subterană, hidroizolată și termoizolată.

Rezervorul cilindric va fi realizat din plăci metalice din oțel galvanizat. Instalațiile hidraulice:Funcție de prescripțiile furnizorului, rezervorul va fi prevăzut cu :- conducta de alimentare;- conducta de distribuție (aspirație pompe) prevăzută cu 2 sorburi (unul

pentru preluarea rezervei de incendiu, și celălalt preluarea debitului de consum).

Pagina 50



- conductă de golire și preaplin;- racord PSI .Toate conductele sunt prevăzute cu vane de închidere, cu excepția

conductei de preaplin care va debușa în conducta de golire.Conductele de incendiu au vanele închise în mod obișnuit, deschiderea

lor făcându-se numai de către responsabilul PSI.Rețea de distribuție a apeiFuncție de condițiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate

sau pe zonele verzi din incintă.Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta în spatii limitate,

iar tranșeea în care se vor monta acestea va fi cu pereți-verticali cu o lățime minimă de 0,60 mm conform STAS 4163 și h min = 0,95 m.

Rețeaua va fi alcătuită din conducte de polietilenă de înaltă densitate PEID D 40 mm.

În conformitate cu normativele în vigoare pe conductele rețelei de distribuție se prevăd:

- Cămine de vane;- Vane de secționare cu tija de manevră; - Hidranți de incendiu. Aparatura de măsurare a debitului captat Pentru măsurarea debitului captat s-au prevăzut:- Contor de apa rece; Asigurarea zonei de protecție sanitară Prevederile referitoare la normele sanitare și tehnica securității sunt în

conformitate cu “NP028/2000, GP 106/2004, HG 930/2005 – Norme specifice privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară; pentru alimentarea cu apă potabilă se instituie zona de protecție hidrogeologică în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității apei”.

Se asigura perimetru cu regim sever privind protecția sanitară prin împrejmuire la:

- Puț –sursă apă; (10 m)- Gospodăria de apă prin împrejmuire cu panouri din plasă de sârma cu

dimensiunile: 78/75/25 ml.

DESCRIEREA FUNCȚIONALA și TEHNOLOGICA A SISTEMULUI DE EVACUARE A APELOR UZATE MENAJERE+TEHNOLOGICE.

Pagina 51



Proiectarea rețelei de canalizare ape uzate (menajere+tehnologice) este în concordanță cu standardele și normativele românești precum, și cu cerințele MLPTL și legislația europeană în domeniul mediului.

Apele uzate (menajere și tehnologice) se colectează în grupul de bazine vidanjabile (este prevăzut un bazin bicompartimentat etanș, pentru colectarea separată apelor menajere, cât și a celor tehnologice). Apele uzate rezultate din cadrul fermei se vor vidanja periodic de către o societate din zona autorizata în acest sens. Capacitatea bazinelor vidanjabile este de 2 metri cubi pentru apele menajere și 10 metri cubi pentru ape tehnologice sala de muls.

Apele de proveniență meteorică de pe constructii se vor deversa prin jgheaburi și burlane către zona verde.

DESCRIEREA FUNCȚIONALA ȘI TEHNOLOGICĂ A SISTEMULUI DE EVACUARE ȘI TRANSPORT DEJECȚII DE LA ANIMALE, MOD DE COLECTARE și SEPARARE.,

Gestionarea dejecțiilor prevede îndepărtarea acestora cu ajutorul plugurilor racloare de pe diversele alei ale grajdurilor zootehnice, cu frecvență zilnică, astfel încât să se reducă la minim fenomenul de fermentație în interiorul grajdurilor și de a garanta excelente conditii igienico-sanitare animalelor.

Dejecțiile din grajduri sunt adunate pe capete și deversate în canale colectoare de capăt, cu dimensiunile H=1,00 m și B=0,70 m, care printr-o instalație racloare sunt dirijate la un bazin de precolectare dejecții cu dimensiunile: 6,00 x 6,00 m, h=4,0 m. Bazinul de precolectare dejecții este echipat cu o instalație de mărunțire și amestecare a dejecțiilor constând dintr-un mixer (tocător) de putere 7,5 kw. și două pompe de putere 15 kw și Qp=15 mc/h fiecare.

Pagina 52



Instalația de mărunțire și amestecare a dejecțiilor are rolul de mărunțire a materialelor fibroase (paie, fân), aglomeratelor solide, de omogenizare a dejecțiilor. După ce dejecțiile au fost omogenizate, cu ajutorul celor 2 pompe sunt dirijate printr-o tubulatură subterană de înaltă presiune (tuburi PVC și tuburi inox) către stația de biogaz. După obținerea biogazului, materialul care iese din fermentatoare (digestatul) este trimis la stația de separare pentru a obține o parte lichidă și una solidă.

Stația de separare digestat este amplasata în zona celor două bazine de stocare fertilizant.

Tubulatura de presiune se va monta îngropat la adâncimea minimă de îngheț.

Stația de separare are rol de separarea părții solide de partea lichidă prin eliminarea din dejecții a particulelor solide cu o granulometrie superioară a 500-800 microni, în acest mod obținându-se două faze, una substanțial solidă (substanță uscată = 20-30 %) care se depune pe o platformă de beton (dim. 30,0 m x 16,0 m) și o substanță lichidă dirijată către bazine, fiind un excelent îngrășământ natural. Fiecare bazin de colectare fertilizant lichid este dotat cu câte un cămin din beton echipat cu un sistem special de prindere a vidanjei ce permite golirea în siguranța a compostului și distribuirea acestora în teren fie cu ajutorul vidanjelor fie cu un sistem special de fert-irigare conectat direct prin intermediul unei pompe la bazinul de stocare.

Pentru evacuarea dejecțiilor din sala de așteptare din sala de muls se utilizează același sistem.

Pagina 53



Alimentarea cu apă

Debite zilnice:

BREVIAR DE CALCUL Necesar de apa

Nr. Categorie de consumCoeficient de variație zilnica (Kzi)

Coeficient de variație orara (Ko)

Qn zi med (mc/zi)

Qn zi max (mc/zi)

Qn orar max (mc/h)

1 angajați permanenți 1.10 2.50 0.84 0.92 0.0962 pentru adăpare vaci de lapte 1.30 2.50 18.00 23.40 2.4383 pentru adăpare tineret 1.30 2.50 10.50 13.65 1.4224 pentru spălare pardoseli (sala muls) 1.20 2.50 0.26 0.32 0.1585 unitate procesare lapte 1.20 1.15 6.00 7.20 1.0356 unitate producere biogaz 1.20 1.15 1.00 1.20 0.058

TOTAL 36.60 46.69 5.149

Pagina 54

Evacuare dejecții din adăposturi

Bazin precolectare dejectii și omogenizare

Platforma stocare fertilizant solid

Utilizare în agricultura

Statie separare digestat solid/lichid

Bazin stocare fertilizant lichid

Stație Biogaz



Cerința de apă:

BREVIAR DE CALCUL AL CERINȚEI DE APĂ DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)Coeficient de pierderi prin rețele Kp 1.10

Coeficient pentru folosințe tehnologice Ks 1.02Qs zi med =Kp*Ks*Qn zi med 41.07 3.42Qs zi max=Kp*Ks*Qn zi max 52.39 4.37Qs orar max=Kp*Ks*Qn orar max 5.78

BREVIAR DE CALCUL APA UZATADENUMIRE (mc/zi) (mc/h)Qu zi med 6.62 0.28Qu zi max 8.94 0.37Qu orar max 0.75

Proiectul nu cuprinde realizarea unei stații de epurare mecano-biologică a apelor uzate de la ferma de vaci. Apele tehnologice rezultate vor fi folosite în procesul tehnologic de la Unitatea de producere de energie din surse regenerabile.

Din aceste considerente, nu este necesară efectuarea unei dezinfecții finale a apelor tratate.

Apele meteorice Apele pluviale se vor deversa intubat în canalul vecin, aflat în partea de

Nord a terenului.

2. Protecţia aerului:

Principale surse de emisii de noxe din ferma de creștere vaci sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Emisii aer - poluanţi

Sursa de emisii poluanţi în aer

Amoniac (NH3)

Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor

Metan (CH4) Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilorProtoxid de azot (N2O)

Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor

Miros (H2S) Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor Pagina 55



Praf Stocarea hranei - furaje, halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor

Fum /CO Arderea resturilor

În activitatea de creştere a vacilor, aşa cum se va desfăşura în cadrul Fermei de vaci deţinută de S.C. COMFERT S.R.L., pot fi identificate următoarele surse de poluare a aerului:

- mijloacele de transport auto aprovizionare hrană vaci – surse mobile de poluare a aerului- instalația de cogenerare – sursă staţionară dirijate;- platforma stocare fertilizant solid - suprateran - surse staţionare difuze;- împrăştierea fertilizantului pe terenuri agricole - surse staţionare

difuze.

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi pentru mediu)

Poluare de fond

zgomot

continuă Ventilatoare

65,0 dB(A)

Poluarea de fond în zona obiectivului nu poate depăşilimita maximă admisă

discontinuăTransport auto.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor:

Nu este cazul.

Pagina 56



5. Protecţia solului şi a subsolului

După punerea în funcţiune a obiectivului o posibilă sursă de poluare a solurilor este stocarea temporară a dejecţiilor.

O cantitate mare de azot, fosfor, potasiu sub formă de diferiţi compuşi ai acestora sunt eliminaţi în urma activităţii ce se va desfăşura pe amplasament, de creştere a vacilor.

Dejecţiile animaliere conţin cantităţi variabile din aceşti nutrienţi precum şi o serie de minerale şi elemente elementare sulf, magneziu, etc.

Principalele surse de poluare cu N şi P sunt:- pentru N – scurgeri accidentale de ape de spălare, procesele de

denitrificare a compuşilor cu azot, NO2, NO, N2,;- pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spălare;- acumularea N şi P în componența organică a solului.Principalele substanţe poluante ale solului şi apelor subterane rezultate

din împrăştierea directă a fertilizantului (DIGESTAT) pe sol.

Soluri şi ape subterane Operaţia tehnologicăCompuşi cu azot

Împrăştierea fertilizantului (DIGESTAT) direct pe sol

FosforK şi NaMetale greleAntibiotice

Emisia, în sol şi în apele de suprafaţă, datorită aplicării îngrăşămintelor (composturilor), poate fi prevenită prin corelarea ratei de aplicare cu cerințele solului, exprimate în funcție de necesarul de nutrienţi al solului şi vegetației. Rata aplicării este raportul între concentrația de nutrienți din îngrășăminte (composturi), volumul acestora și suprafața disponibilă pentru aplicare (kg/ha/an). În general, cerința de P2O5 a culturilor este de 3-4 ori mai scăzută decât cea de N, astfel, o fertilizare echilibrată va include atât aport de N cât și de P, însă în așa fel încât să se evite saturarea progresiva cu fosfor a solului.

Aportul de nutrienți în sol și vegetație este complex și dependent de sol, de condițiile meteorologice din timpul aplicării, de anotimp și de tipul de iarbă sau de recoltă. În mod ideal, pentru a preveni aplicarea unui exces de nutrienți, nu mai trebuie aplicate îngrășăminte (composturi) până când solul/recolta vor permite. Având date concentrația de nutrienți și volumul îngrășământului, se Pagina 57



poate determina macheta cerinței cantitative de nutrienți pentru combinația cultură/sol. Cu alte cuvinte, rata maximă de aplicare a N și P poate modifica tipul de sol, care la rândul sau poate avea impact asupra producției șeptelului (inclusiv a numărului de animale care pot fi crescute).

Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizării solului sunt:

- balanța nutrienților din sol;- evaluarea sistemului, a numărului de animale pe terenul disponibil.Balanța nutrienților calculează diferența între intrările și ieșirile totale de

nutrienți în și respectiv din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balanței necesare scopurilor naționale. Acesta arată orice exces de nutrienți aplicați (N și P) și oferă indicații asupra eficientei nutrienților utilizați în sectorul agricol. Calculele dau indicații referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a îngrășămintelor naturale și ale altor deșeuri organice, la depunerile atmosferice de azot și fixarea biologică a acestuia, precum și la utilizarea culturilor.

La nivelul fermelor, se aplică o versiune derivată, care ține evidența tuturor mineralelor care intră și ies din sistemul de producție animală, corelată cu aplicarea tehnicilor de management nutrițional. Aceasta indică eficiența nutrienților utilizați. Următorul pas este utilizarea nivelului de nutrienți necesar culturii pentru calcularea ariei disponibile împrăștierii îngrășământului organic.

Evaluarea numărului de animale în funcție de terenul disponibil este o abordare mai pragmatică și este aplicată, de exemplu, în Italia, Portugalia și Finlanda. Comunitatea Europeană a calculat balanța și Standardele de producție a azotului pentru diferite categorii de animale și le-a prezentat în referințele date.

Beneficiul pentru mediu dobândit: Este dificil de estimat efectul utilizării balanței nutrienților asupra solului. Ținta este să se evite acumularea unui exces de nutrienți în sol, datorită aplicării îngrășămintelor (composturilor). Câteodată, este posibil, ca în mod deliberat să se cauzeze un exces temporar de nutrienți, cum ar fi fosforul, pentru al face disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe același teren.

Este necesar studiul pedologic și agrochimic – OSPA pe terenurile pe care se vor împrăștia fertilizantul (DIGESTATULUI) solid și lichid.

Pagina 58



6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Amplasamentul propus de titularul P.U.Z. pentru realizarea investițiilor se află la o distanță de aproximativ 4000 de metri de ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR „LUNCA SIRETULUI INFERIOR” ROSPA 0071.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor de viață din zonă este unul nesemnificativ pentru populația din zona de sud a orașului Mărășești, care se află la o distanță de cca. 2500 m față de fermă. Amplasarea terenului pe care se dorește realizarea investiției în raport cu zonele protejate – locuințe, respectă distanța minimă recomandată în art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației.

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Deşeurile rezultate din activitatea fermei sunt de două categorii şi anume: deşeuri menajere și asimilabile deşeuri din activitatea de creştere a vacilor

Tipul, cantităţile şi modul de eliminare a deşeurilor prevăzute a fi generate din activitatea Fermei de vaci lapte și a Unitații , sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tip deşeu Cod deşeu*

Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor

deşeuri menajere

20 03 01 la rampă de deşeuri conformă, prin operator autorizat

deşeuri din ambalaje

15 01 01 15 01 02

Se colectează selectiv şi se valorifică prin unităţi specializate

Deşeuri metalice

02 01 10Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se valorifică prin unităţi specializate

cadavre vaci 02 01 99 Se vor colecta într-o incintă special amenajată, dotată cu instalație frigorifică şi se predau la

Pagina 59



unități de ecarisare

dejecţii de vaci

02 01 06 Se folosesc în procesul tehnologic de producere energie din surse regenerabile

Ambalaje de medicamente

15 01 06Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate

Ambalaje de la substanţele dezinfectante

15 01 10* Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate

*- În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Se vor utiliza, la punerea în funcțiune a obiectivului, următoarele substanțe și preparate chimice periculoase:

- substanțe dezinfectante pentru igienizarea și dezinfecția halelor;- antibiotice, vaccinuri, vitamine;- motorină – utilizată la mijloacele de transport (carburant auto);- ulei de motor – utilizat la mijloacele de transport.Substanțele dezinfectante, produsele medicale sunt ambalate în

ambalaje de plastic, ce vor fi eliminate prin operatori autorizați. Produsele vor fi depozitate într-o incintă special amenajată.

Substanțele folosite pentru dezinfecție vor fi însoțite de fișe tehnice de securitate.

Proiectul nu prevede și achiziția de mijloace de transport. Nu au fost prevăzute spații/rezervoare sau alte recipiente pentru stocare ulei/ulei uzat sau motorină.

Pagina 60



Denumirea substanţei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuală utilizată

Clasificarea şi etichetareasubstanţelor sau a preparatelorchimice Categorie- Periculoase/Nepericuloase(P/N) -

PericulozitateFraze de risc

Antibiotice +vaccinuri

1600 doze anual N -

Vitamine neprecizat N -substanţe dezinfectante - VIROCID

1500 litri P S02;S13;S20/21;S24/25S36/37/39;

R20/21/22;R34;R40.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Nu sunt necesare dotări şi măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. Acestea se referă la practicare orificii în coșuri de evacuare a gazelor arse, platforme pentru prelevare gaze arse la anumite înălțimi, laboratoare de analiză, etc. Nu sunt necesare aceste tipuri de dotări pentru monitorizarea calității factorilor de mediu.

În continuare sunt date câteva practici comune de monitorizare aplicate în firmele de vaci:

Fermierii vor înregistra cheltuielile făcute de ei în special pentru furajare, combustibili (inclusiv electricitate), consumurile de apă etc. Întrucât furajele și apa sunt principalele intrări pentru şeptelul fermei, acestea pot fi trecute la înregistrări indiferent dacă sunt sau nu sunt păstrate chitanţele (facturile).

Înregistrarea computerizată și administrarea costurilor, intrările-ieşirile etc., sunt tot mai mult aplicate la unităţile mari. Acolo unde se aplică sistemul de înregistrări, unitatea trebuie să fie echipata cu apometre, contoare de electricitate și calculatoare astfel să se asigure și un control al climatului din interiorul halelor .

Trebuie de asemenea avut în vedere ca depozitele de dejecţii trebuie verificate pentru a depista scurgerile.

Pagina 61



În mod curent, fermierii nu monitorizează și controlează emisiile în aer, dacă aceasta nu se impune ca rezultat al plângerilor vecinilor. Aceste plângeri se referă în special la zgomot și emisii odorizante.

Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduuri pentru a decide dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi în beneficiul mediului. Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantităţile de hrană pentru animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi bălegarului va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi evaluarea trebuie să fie legate de grupele de animale, operaţiunile specifice sau să fie făcute gradual, după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la îmbunătăţiri. De asemenea, monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea de situaţii anormale şi să permită ca să fie întreprinse acţiuni corespunzătoare.

Propunem un Plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales pentru monitorizarea fiecărui factor:

Pagina 62



Propunere Plan de monitorizare a mediului

Componenta de mediu

Periodicitatea propusă

Parametrii analizaţi Valori limită de emisie – acte normative

Locul de prelevare

Apă apă uzată

menajerăSemestrial sau

înainte de vidanjare

pH, suspensii, CCO-Cr,CBO5, azot amoniacal, substanţe extractibile,

fosfor total, cupru, zinc

NTPA 001 și/sau studiu OSPA

Bazin colector,

apă tehnologică

Semestrial pH, suspensii, CCO-Cr,CBO5, azot amoniacal, substanţe extractibile,

fosfor total, cupru, zinc

NTPA 001 și/sau studiu OSPA

Bazin colector,

apă subterană

anual pH, azotiţi, azotaţi, azot amoniacal, fier, cupru, zinc

Legea nr. 458/2002 Foraje de hidro-observaţie

amonte și aval de platforma de stocare dejecții

Aer aer în

emisienu este cazul - - -

aer în emisie

anual NH3, CH4,

zgomot

Valori calculate - PRTR

STAS 10009/1988

La limita amplasamentulu

i fermei, spre zonă

rezidenţialăSol anual pH, Cu, Zn, Cd, Pb, Azotiţi,

FosforOrdinul 756/1997 Zona forajelor

de hidro-observaţie

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DEŞEURILOR ETC.)

Categoria de activitate propusă nu se încadrează în categoriile de activități industriale pentru care este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006 (Directiva IPPC).

Pagina 63



Proiectul nu intră sub incidența Directivelor SEVESO, COV și LCP.Conform H.G. nr. 804/2007, cantitatea minimă de gaz natural și GPL,

posibil a fi prezentă pe amplasament, pentru a intra sub incidenţa Directivei Seveso, este de 50 t.

CAPACITATEA MAXIMĂ DE STOCARE GAZ NATURAL ȘI GPL

Calculul s-a făcut în conformitate cu prevederile H.G. nr. 804/2007 (Anexa 1, pct. 4), luând în considerare cantităţi maxime, posibil a fi prezente pe amplasament.

Biogazului produs intra pe circuitul de"consum" (nu exista rezervor de înmagazinare).

În fiecare fermentator există un volum de cca. 2900 mc la presiune de 2 mbar , densitate de cca. 1,3 kg/m3 pentru colectare biogaz. Cantitatea de biogaz și GPL din conducte este neglijabilă, fiind mai mică decât 2% din cantitatea relevantă.

Pentru a avea o rezervă de siguranță pentru uscarea cerealelor se va realiza, din resurse proprii, o gospodărie GPL alcătuită din 2 rezervoare cu o capacitate de 5000 l fiecare. Gospodăria GPL nu este element de construcție definitivă ( este numai o platformă) și se realizează cu recipiente GPL închiriate de la furnizor.

Cantitatea de biogaz (gaz natural) și GPL maxim posibil a fi prezentă pe amplasament este cu mult mai mică decât limita cantitativă din coloana 2, Anexa nr. 1, Partea 1, gaze lichefiate extrem de inflamabile (inclusiv GPL) și gaz natural, respectiv 50 tone.

Directiva Cadru privind Apa a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legea apelor nr. 107/1996.

Directiva-cadru privind calitatea aerului descrie principiile de bază privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului în statele membre. Directiva specifică, de asemenea, poluanţii pentru care s-au dezvoltat şi specificat în legislaţia ulterioară standarde şi obiective privind calitatea aerului (cele patru directive „fiice”).

Directivele europene din domeniul calităţii aerului sunt:- Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea

calităţii aerului înconjurător (Directiva-cadru);

Pagina 64



- Directiva Consiliului nr. 1999/30/EC privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător (Directiva fiică 1);

- Directiva 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aerul înconjurător (Directiva fiică 2);

- Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul înconjurător (Directiva fiică 3);

- Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (Directiva fiică 4).Directivele au fost transpuse în legislaţia naţională printr-o serie de acte

normative.Directiva privind deşeurile are o importanţă deosebită pentru România

având în vedere dificultăţile şi costurile pe care le implică acest sector.Directiva Cadru privind Deşeurile a fost transpusă în legislaţia României

prin:- Legea 211/2011 privind gestionarea deșeurilor ; - HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – a abrogat HG 155/1999. Facem precizarea că gestionarea dejecțiilor se face în conformitate cu

prevederile BAT/BREF și a Codurilor de bune practici agricole. Cele mai bune tehnici disponibile pentru Instalații pentru eliminarea sau

valorificarea carcaselor de animale și a deșeurilor de animale, având o capacitate de tratare ce depășește 10 tone/zi din punctul 6.5. din Anexa 1 din OUG nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării sunt transpuse în documentul de referinţă WT_BREEF_0806 - Integrated Pollution Prevention and Control; Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries Reference Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006 şi în Regulamentul CE 1774/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Referirile stricte la procesul de fermentare anaerobă sunt prezentate în continuare.

Tehnici specifice de manipulare şi depozitare pentru procesele biologice

BAT se referă la:

Pagina 65

http://www.mmediu.ro/legislatie/protectia_atmosferei.htm

http://www.mmediu.ro/legislatie/protectia_atmosferei.htm



existenţa vaselor de recepţie şi a bazinelor de egalizare; spaţiile de producţie închise (hale, magazii, zona de acceptare, buncăre)

sunt dotate cu echipamente specifice: sistem de colectare şi exhaustare a aerului (cu conţinut de praf, COT, amoniac, miros şi germeni) şi, acolo unde este posibil, instalaţie de filtrare. Se practică în general schimbarea aerului de 3-4 ori/oră.

purificarea aerului exhaustat sau reutilizarea acestuia (de ex. ca alimentare a sistemelor aerobe de degradare a deşeurilor);

menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:• devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;• utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;• minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;• curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;• curăţarea benzilor transportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin odată pe săptămână;

utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea acestora cu cortine de aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste dotări sunt menite să minimizeze schimbul de aer în timpul descărcării sau încărcării.

buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea contactului dintre deşeuri şi aerul exterior. În buncărele deschise, se practică aspirarea gazelor rezultate din deşeuri şi exhaustarea acestora într-o instalaţie de tratare.

În plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri sunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:• acoperirea benzilor transportoare;• curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi

rutelor de trafic;• spălarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei deşeurilor

preluate pe roţi în afara amplasamentului;• micşorarea distanţei de cădere între benzi transportoare• instalaţie de desprăfuire aferentă sistemului de exhaustare a aerului din

hale;Descompunerea aerobă a deşeurilor sau materiilor prime organice

depozitate trebuie evitată pe cât posibil. Pagina 66



Tehnici generale pentru fermentarea anaerobăBAT se referă la:

1. Integrarea managementului apei şi a deşeurilor;2. Reciclarea în reactor a unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a

facilita conversia în biogaz a materiei organice dizolvate;3. Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia

patogenilor, rata de producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări timpul de retenţie;

4. Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi de evacuare, astfel încât să se poate optimiza reţeta de alimentare pentru producţie maximă de metan;

5. Controlul parametrilor relevanţi în apa de fermentaţie, reziduul de fermentaţie şi în apa uzată la intervale regulate pentru a asigura buna funcţionare şi operare a instalaţiei;

6. Buncărele de alimentare trebuie să fie închise şi să dispună de o fantă specială pentru încărcare / descărcare camioane. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu un sistem de preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei instalaţii de filtrare;

7. Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat, proiectat pentru capacităţi lunare de materii prime;

8. Proiectare, construcţie şi operare astfel încât să se asigure protecţia solului;9. Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.

Sistemele de fermentare anaerobă în general, sunt adaptate pentru producţii cât mai mari de metan, însă ele pot opera şi în sensul reducerii la maxim a CCO din efluent. Astfel, efluentul din sistemele anaerobe tinde să fie mai concentrat decât cel rezultat din sistemele aerobe. Este indicat ca efluentul instalaţiilor de biogaz să fie tratat prin metode anaerobe înainte de a fi eliminat.

Aceste măsuri aduc următoarele beneficii mediului: cresc eficienţa fermentării anaerobe şi permit o mai bună utilizare a

produselor. Minimizarea cantităţii materialelor potenţial toxice este de asemenea un factor important pentru calitatea produselor finite. Sistemele anaerobe sunt eficiente în descompunerea inelelor aromatice (de ex. fenol) şi generează metan care poate fi utilizat ca şi combustibil. Totuşi există compuşi aromatici care nu sunt mineralizaţi prin procedee anaerobe (de ex. xenobiotica).

Pagina 67



În aceste condiţii se impune o etapă de mineralizare aerobă pentru a se realiza mineralizarea totală a materiei organice.

emisiile de miros de 500-1000 GE/mc rezultate din sistemele anaerobe pot fi atinse utilizându-se o combinaţie între biofiltre şi scrubere dacă conţinutul în NH3 este mai mare de 30 mg/mcN.

Utilizarea nămolului provenit de la staţiile de epurare în instalaţiile de fermentare anaerobă trebuie decisă de la caz la caz datorită conţinutului diferit în metale grele ale acestuia. Metalele grele inhibă drastic procesul de fermentare anaerobă.

Flexibilitatea este unul dintre cele mai mari avantaje ale fermentării anaerobe. Se pot trata foarte multe categorii de deşeuri organice umede sau uscate.

Sistemele anaerobe sunt sensibile la compuşi clorinaţi şi sulfuraţi, pH şi la fluctuaţiile de temperatură. În general se recomandă o etapă de pre-acidifiere.

Creşterea timpului de retenţie în procesul de fermentare anaerobă Implică creşterea timpului de staţionare a nămolului fermentat în condiţii de degradare (în reactor/fermentator). Un timp de retenţie mai mare duce la o calitate mai bună a nămolului şi la o cantitate mai mare de biogaz. Creşterea temperaturii şi a timpului de retenţie asigură că nămolul este maturat şi nu conţine bacterii patogene sau seminţe şi, de asemenea. mirosurile sunt diminuate.

Tehnici pentru reducerea emisiilor la utilizarea biogazului ca şi combustibil Biogazul rezultat din fermentatoare este dezumidificat, desprăfuit (înlăturarea particulelor solide) şi este utilizat ca şi combustibil pentru utilizatori externi sau interni. Biogazul poate fi utilizat şi în motoare pe gaz (ex. unităţi bloc de încălzire, boilere pe gaz, vehicule sau ca şi combustibil în procedeele de reducere a COV-urilor prin metode termice). Din aceste procese pot rezulta 2 categorii de emisii:

emisii rezultate la curățarea biogazului înainte de utilizare emisii rezultate după combustia biogazului

Măsuri pentru reducerea emisiilor sunt:

Pagina 68



reducerea hidrogenului sulfurat prin scrubarea biogazului în soluţii cu ioni de fier sau adăugarea sărurilor de fier direct în fermentator.

utilizarea reducerii catalitice selective (SCR) pentru reducerea NOx utilizarea unităţilor de oxidare termică pentru a reduce CO şi

hidrocarburile; utilizarea filtrării cu cărbune activat; echiparea staţiilor de biogaz cu rezervoare de stocare şi cu

arzătoare cu flacără deschisă de urgenţă.Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min.

900˚C. Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50 ppm sau eficienţa de epurare de 98%.

Valori la emisie când se utilizează motoare optime şi tehnici de reducere a emisiilor:

Parametru Biogaz Gaze exhaustate (de ardere)AOX( adsorbable organically bound halogens)

<150

CO 100 – 650*Praf <10 – 50NOx 100 – 500**H2S <5HCl <10 – 30HF <2 – 5Hidrocarburi <50 – 150SO2 <50 – 500Datele sunt în mg/Nmc la 5%O2

*) când se utilizează motoare cu aprindere prin scânteie de capacitate mică (<3MWth), valoarea de 650 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă**) când se utilizează motoare cu injecţie de capacitate mică (<3 MW), valoarea de 500 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă

Curăţarea biogazului (cu excepţia deshidratării şi a desprăfuirii) înainte de intrarea în motorul pe gaz pentru generarea energiei / căldurii şi tratarea gazelor de ardere rezultate din motor nu sunt întotdeauna necesare. Conform informaţiilor disponibile, pentru a atinge valorile limită din tabelul de mai sus,

Pagina 69



este suficient un management eficient al arderii (reglarea motorului). Necesitatea epurării gazelor apare la utilizarea dejecţiilor de porcine care conţin concentraţii mari în sulf.

Epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifică economic şi nici din punct de vedere al protecţiei mediului. Instalaţiile mai mici de 3 MWh nu necesită instalaţii de epurare a fluxurilor gazoase (nici a biogazului şi nici a gazelor de ardere - de ex. în Germania, pentru aceste tipuri de staţii s-au impus limite la emisie mai mari).

Creşterea eficienţei energetice la generatoarele de electricitate şi la sistemele de fermentare anaerobă

1. Pentru o eficienţă energetică bună, este de preferat un biogaz cu un conţinut de energie cuprins între 20 şi 25 MJ/Nmc;

2. Eficienţa conversiei energiei poate varia în funcţie de tipul instalaţiei de ardere. Experienţa practică cu motoare de dimensiuni mici (<200 kW) indică o eficienţă de conversie energetică în jur de 36%. Dacă se utilizează cogenerarea energiei termice (schimbătoare de căldură pe traseul de exhaustare a gazelor de ardere), atunci eficienţa creşte la 65-85%.

3. Pentru ca o instalaţie de biogaz să fie eficientă, randamentul de conversie al energiei trebuie să fie cel puţin 30%.Electricitate şi căldură generate prin fermentare anaerobă:

Parametru Valoare mică (kWh/t deşeu)

Valoare mare (kWh/t deşeu)

Producţia de biogaz 70 Nmc/t deşeu

140 Nmc/t deşeu

Procentul de metan 55% 60%Valoarea calorifică a metanului 385 840Electricitate generată (eficienţă de 30%) 116 252Electricitate exportată (70% din total generat) 81 176Căldura recuperată pentru CHP (Combined heat and power (CHP) , cunoscută ca şi cogenerare) – 70%

189 412

Căldură exportată pentru CHP (80% din căldura totală recuperată)

151 329

Pagina 70

http://www.epa.gov/chp/basic/index.html

http://www.epa.gov/chp/basic/index.html



Comparaţie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referinţă(BREF) şi activitatea din instalaţia analizată

Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie

Integrarea managementului apei şi a deşeurilor;

Se utilizează procedeul “uscat” de fermentare anaerobă, în care este necesar aport de apă din exterior. In aceste condiţii, consumul de apă tehnologică pentru procesul biologic este mic.

Reciclarea în reactor a unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a facilita conversia în biogaz a materiei organice dizolvate;

Ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului (separatorul de condens) – această apă poate conţine sulf şi fosfor. Este introdusă în bazinele de stocare unde se amestecă cu materia primă.

Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia patogenilor, rata de producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări timpul de retenţie;

Procesul biologic al procedeului tehnic are loc in fermentatoare legate in paralel. La un timp de staţionare mediu de 45 – 70 de zile, se produce, pas cu pas, o descompunere aproape completă a substanţelor organice.Încălzirea fermentatoarelor se face direct prin încălzirea pereţilor acestora, folosindu-se energia termică de la blocul de cogeneratoare a instalaţiei. Temperatura de exploatare se află in domeniul mezofil intre 35 şi 42 grade Celsius. Un distribuitor al circuitului de încălzire leagă circuitele de încălzire in parte. Numărul circuitelor de încălzire este dat de către cantitatea de căldură necesară. Temperatura din fermentatoare este măsurată cu ajutorul a doi senzori şi este transmisă pentru dirijarea procesului. Automatizarea reglează apoi temperatura la o valoare ce trebuie prestabilită.

Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi de evacuare, astfel încât să se poată optimiza reţeta de alimentare pentru producţie maximă de metan;

Se utilizează materie primă cu compoziţie constantă, astfel încă se poate aplica reţeta fără a fi necesară analiza concentraţiei în COT, CBO etc.

Aceste date sunt valorile medii din analize(KTBL,1998-99).15% din azotul amoniacal se transforma la fermentare in NH4-N.

Controlul parametrilor relevanţi în apa introdusă, nămolul de fermentare şi în apa uzată la intervale regulate pentru a asigura buna funcţionare şi operare a instalaţiei;

Procesul biologic anaerob este controlat automat prin senzori chimici şi fizici. Nămolul fermentat rezultat este de asemenea analizat chimic, fizic şi biologic pentru verificarea calităţii acestuia

Pagina 71



Prevederi BAT Practica curentă în instalaţie

Buncărele de alimentare trebuie să fie închise şi să dispună de o fantă specială pentru încărcare / descărcare camioane. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu un sistem de preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei instalaţii de filtrare;

Buncărele de alimentare sunt închise, proiectate astfel încât emisiile de mirosuri să fie minime la operaţiile de descărcare şi transfer.

Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat, proiectat pentru capacităţi lunare de materii prime;

Trei depozite: de siloz şi dejecţii ( 53 mc;53 mc; 200 mc );

Trei fermentatoare ( fiecare de cate 3040 mc); Doua depozite de resturi de fermentaţie ( fiecare de

4955 m3 ) – asigură stocarea pe o perioadă de 6 luniProiectare, construcţie şi operare astfel încât să se asigure protecţia solului;

Încărcările şi descărcările de material au loc in zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri

Toate autovehiculele sunt etanşate corespunzător, pentru a preveni contaminarea solului prin scurgeri

Titularul de activitate are in dotare o cantitate corespunzătoare de substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia oricărei pierderi prin scurgere

Utilizarea nămolului în agricultură se face funcţie de caracteristicile rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/ECE privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani (Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice)

Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.

Ape uzate tehnologice provenite de la instalaţia de deshidratare a biogazului (C 17- separatorul de condens) Sunt introduse în proces.

Conform datelor din tabelul de mai sus, staţia de biogaz este proiectată şi va fi construită în acord cu Cele mai bune tehnici disponibile din domeniu.

Pagina 72



În tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile chimice specifice ale diferitelor tipuri de substrat:

Tabelul 2.5. VALORILE LIMITĂ ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile*)

Specificaţie Unitate de măsură Staţie de biogaz Conform BREFApă mc/tona materie

prima0,02 0,078

Materiale auxiliare- anionic polymeric flocculants (polyacrylamide powder)

g/tonă materie primă - 60 grams per tonne waste

iron chloride solution (40 w/w-%)

Kg/tonă materie primă

- 3 kilograms per tonne waste

anti-foaming products (polyalkylene glycol solution in water)

g/tonă materie primă - 50 grams per tonne waste.

Energie electrică kWhe/tonă materie primă

54,32(5 805 800 kWh EE/an6 698 900 kWh ET/an)

50 - 55

Consum de biogaz pentru producerea

Nmc /tonă materie primă // kg/tonă

10,05 // 13,4 29,1//37

Pagina 73

INTRĂRI C/N = 4/1MASAUSCATA[t SU/an]

SUBSTRATCARACTERISTICI SPECIFICE TOTALUL

NUTRIMENTELORN tot

[% v. SU]

NH4-N[% v. SU]

P2O5

[% v. SU]

K2O[% v. SU]

N tot

[kg/an]

NH4-N[kg/an]

P2O5

[kg/an]

K2O[kg/an]

98,58 Dejecții porcine

9,30 4,00 5,20 4,90 9.168 3.943 5.126 4.830

175,20 Dejecții bovine

4,80 1,80 1,90 6,40 8.410 3.154 3.329 11.213

584,00 Dejecții păsări

8,00 0,80 4,30 2,50 46.720 4.672 25.112 14.600


TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. BACĂUenergiei (eficienţă 35%)

materie primă

Consumurile instalaţiei proiectate se încadrează în specificaţiile BAT.

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER: Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” -

desfăşurarea fluxurilor tehnologice fiind următoarea:- lucrări de împrejmuire;- lucrări de infrastructură;- lucrări de suprastructură;- lucrări de închidere şi compartimentare;- lucrări de tâmplărie şi finisaje;- lucrări de amenajare exterioară.Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare

alte suprafeţe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).În această etapă nu s-au transmis de către proiectant mai multe detalii

privind organizarea de șantier astfel încât să putem face o evaluare a surselor de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu în timpul organizării de șantier.

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE:

Pentru dezafectarea și demolarea halelor de creștere bovine și a unității de producere energie electrică din surse regenerabile, precum și a construcțiilor/instalațiilor anexă, trebuiesc parcurse următoarele etape:

a) Dezafectarea utilajelor;b) Dezafectare reţele de conducte tehnologice;c) Dezafectare / dezmembrare agregate;d) Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare;e) Demolarea construcţiilor;

Pagina 74



f) Aducerea terenului la starea iniţială

a) DEZAFECTAREA UTILAJELORDezafectarea utilajelor se va face după un program şi o tehnologie

specifică, ce cuprinde:- verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor.- demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor.

b) DEZMEMBRARE REŢELE DE CONDUCTE TEHNOLOGICEDezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice presupune abordarea

problemei sub următoarele aspecte:- Identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în funcţie de

fluidul vehiculat.- Stabilirea condiţiilor de lucru în vederea dezmembrării.- Pregătirea reţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare.- Dezmembrarea propriu-zisă.- Sortarea elementelor de conductă.- Sortarea armăturilor.- Evaluarea gradului de uzură pentru conducte, fitinguri, etc.

c) DEZAFECTARE / DEZMEMBRARE AGREGATE Dezafectarea agregatelor se va face după un program şi o tehnologie

specifică, ce cuprinde:- Izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi

asigurarea împotriva prezenţei accidentale de produse periculoase.- Transportarea în secţiile specializate pentru inspectare din punct de

vedere electric şi mecanic.- În funcţie de gradul de uzură constatat, echipa de inspecţie va hotărî

destinaţia agregatului de pompare, respectiv:A. Vânzare prin licitaţie sau reutilizare în altă instalaţie.B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor.Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate într-un proces -

verbal de constatare.

d) DEZAFECTARE INSTALAŢII ELECTRICE ŞI DE AUTOMATIZARE

Pagina 75



Dezafectarea instalaţiilor electrice şi de automatizare presupune ca primă măsură scoaterea lor de sub tensiune. Baza acestei activităţi va fi, în mod obligatoriu, schema electrică şi de automatizare a instalaţiei respective.

Conform schemei, consumatorii sunt grupaţi în:- Instalaţie de iluminat.- Instalaţie de forţă.- Instalaţie de automatizare.

e) DEMOLAREA CONSTRUCŢIILOR- întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a

reţelei de canalizare.- demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu

energie electrică, apă potabilă şi canalizare.- inspectarea părţilor de construcţie pe niveluri, depistarea locurilor

periculoase şi marcarea lor cu plăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului muncitor.

- demontarea elementelor de construcţie în ordine: tâmplăria, învelitoarea din plăci de azbociment de la acoperiş, grinzile secundare longitudinale şi transversale şi cadrele de beton armat.

Demolarea trebuie începută de la învelitoare, respectându-se cu stricteţe normele de protecţie a muncii referitoare la lucrul la înălţime (centura de siguranţă legată de elementele sigure).

Elementelor demolate vor fi sortate pe categorii în vederea eliminării/valorificării acestora.

f) ADUCEREA TERENULUI LA STAREA INIŢIALĂSe recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte

de aceasta, se analizează şi se compară rezultatele obținute cu valorile de referință (la punerea în funcțiune a obiectivului).

În cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare funcţie de poluantul depistat.

IX. ANEXE - PIESE DESENATE

Pagina 76



1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului;2. Planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor;3. Certificat de urbanism nr. 200/28.11.2011 .

Elaborat : SC DIVORI PREST SRL

Iuliana FECHETE

Volodea FECHETE

Adrian SIMULESCU

Pagina 77

SC Divori Prest SRL Focşani Str ... - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of SC Divori Prest SRL Focşani Str ... - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM...