S.C. AQUACONS...

S.C. AQUACONS S.R.L. Inregistrat la Registrul comertului : J/05/428/199 3 Cod unic de inregistrare : R 3458780 Adresa sediului central: str. Berzei nr.4 - Orade a, jud.Bihor Telefon: 0359-411.915 Fax : 0359-411.915

FOAIE DE CAPAT

Lucrare: Drum de centura in Municipiul Oradea 4 benzi, str. Ogorului, 5,48km Beneficiar: Compania Nationala de Autostrazi

Si Drumuri Nationale din Romania Proiectant general: S. C. AQUACONS S. R. L. ORADEA Subproiectanti : - Electrice - S.C.ELECTRICA SERV S.A. Oradea

Faza: STUDIU DE FEZABILITATE DIRECTOR: ing. Petru Unita SEF PROIECT: ing. Petru Unita


FOAIE DE CAPAT


Si Drumuri Nationale din Romania Proiectant general: S. C. AQUACONS S. R. L. ORADEA

Faza: STUDIU DE FEZABILITATE

VOL I DOCUMENTATIE DE PREZENTARE

DIRECTOR: ing. Petru Unita SEF PROIECT: ing. Petru Unita

S.C. AQUACONS S.R.L. Inregistrat la Registrul comertului : J/05/428/199 3 Cod unic de inregistrare : R 3458780 Adresa sediului central: str.Berzei nr.4 - Oradea , jud.Bihor Telefon: 0359-411.915 Fax : 0359-411.915

Beneficiar: C.N.A.D.N.R. Lucrare: Drum de centura in Oradea - 4 benzi, st r. Ogorului, 5,48km Faza: S.F. Vol. I: Documentatie de prezentare

BORDEROU

1. PIESE SCRISE

Foaie de capat

Borderou

Memorii

2. PIESE DESENATE

Lucrari drumuri PS43 – PS83 Plan de situatie sc. 1:500 PL21 – PL39 Profil longitudinal sc. 1:100 / 1:1000 PT9 Profil transversal tip 9 sc. 1: 50 str. Ogorului – etapa III km. 6+050 – km 11+250

Lucrari de arta

10/P Largire pod peste paraul Adona – str. Ogorului km 9+834 – dispozitie generala sc. 1:50, 1:100 13/P Podet cu elemente prefabricate tip P2 sc. 1:50, 1:100 14/P Podet cu cadre prefabricate tip P2 sc. 1:100

S.C. AQUACONS S.R.L. Inregistrat la Registrul comertului : J/05/428/199 3

Cod unic de inregistrare : R 3458780 Adresa sediului central: str.Berzei nr.4 - Oradea , jud.Bihor Telefon: 0359-411.915 Fax : 0359-411.915

Beneficiar: C.N.A.D.N.R. Lucrare: Drum de centura in Oradea - 4 benzi, st r. Ogorului, 5,48km Faza: S.F. Vol. I: Documentatie de prezentare

1. DATE GENERALE

1.1.– Denumirea obiectivului de investitii

Drum de centura in Municipiul Oradea – etapa a II-a

Sector Etapa I – 5,2km, intre Dn79 si DN76

1.2.– Proiectant SC AQUACONS SRL Oradea

1.3.–Ordonator principal de credite

Ministerul Transporturilor

1.4.– Beneficiar

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania

1.5.– Amplasament Municipiul Oradea, judetul Bihor

Municipiul Oradea este situat in partea de N – V a tarii, in apropierea frontierei R. Ungaria, pe raul Crisul Repede, in zona de contact a campiei Tisei cu ultimele dealuri ale Muntilor Apuseni si cu marginea vestica a depresiunii Vadului.

Teritoriul municipiului se invecineaza la N – V cu localitatea Episcopia Bihorului, localitate apartinatoare orasului, la N cu comuna Paleu, la E cu comuna Osorhei, la S cu localitatea Sanmartin, iar la V cu comunele Santandrei si Bors.

1.6.-Tema, necesitatea si oportunitatea

Drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului naŃional de transport şi constituie obiectul exclusiv al proprietăŃii publice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 947/1990 privind modernizarea reŃelei de drumuri existente şi construcŃia de autostrăzi în România s-a aprobat Programul naŃional de modernizare a drumurilor existente şi construcŃia de autostrăzi în România, beneficiar fiind Ministerul Transporturilor prin Compania NaŃională de Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale din România.

Cadrul general al politicii Guvernului constă în asigurarea şi susŃinerea unei infrastructuri adecvate dezvoltării obiectivelor socio-economice prin modernizarea, dezvoltarea şi administrarea eficientă a sectorului rutier, cu accent pe extinderea numărului de autostrăzi, modernizarea şi lărgirea drumurilor existente, a podurilor şi a tuturor facilităŃilor aferente.

În vederea realizării lucrărilor de modernizări a drumurilor naŃionale, lucrări care privesc siguranŃa şi securitatea naŃională, în contextul îndeplinirii cerinŃelor organismelor internaŃionale, având ca scop integrarea României în structurile euroatlantice, au fost demarate măsuri şi programe de construcŃii de autostrăzi şi drumuri naŃionale.

Dezvoltarea economică a judeŃului, intensificarea legăturilor de cooperare economică, precum şi sporirea sistematică a nevoilor de transport cu exigenŃele populaŃiei în ceea ce priveşte confortul, siguranŃa circulaŃiei şi protejarea mediului, au determinat preocupări susŃinute, pentru modernizarea si sistematizarea reŃelei de străzi destinate traficului de tranzit.

„ Drum de centură in municipiul Oradea - etapa a II-a -”– lărgire la 4 benzi se va desfăşura pe traseul existent al Străzilor Ogorului, Podului, O .Densuşianu, Calea Săntandrei si Drum CET II, legatura str. Ogorului(din zona intersecŃiei cu DJ 54) si DN 19E60 execuŃia realizându-se astfel:

Str. Podului L = 1,60 km

Str. Densuşianu L = 3,34 km

Calea Sîntandrei L = 1,27 km

Str. Ogorului (etapa I) L = 5,48 km

Drum CET II L = 2,65 km

Legatura intre str. Ogorului (de la intersecŃiea cu DC 54) si DN 1 (E60)

L = 1,78 km

Total L =15,880 km

Această variantă este cea mai favorabilă tinând seama de posibilităŃile de finanŃare, durata de realizare şi condiŃiile locale ale zonei privind situaŃia proprietăŃii terenurilor

Obiectivul „Drum de centura municipiul Oradea - 2 benzi de circulatie“ are Avizul CTE-MT in data de 12.12.2006 si aviul CI in 14.06.2007 si este cuprins în H.G. nr. 513/2006 cu modificările ulterioare cu finanŃare de la bugetul de stat.

Drumul de centura in municipiul Oradea - 2 benzi de circularie, in lungime de 8,62 km., a fost proiectat şi avizat în anul 2006 pe baza traficului recenzat în anul 2005 la un volum de trafic pentru o perioadă de perspectiva de 15 ani.

Pentru realizarea centurii de ocolire complete, care sa asigure accesul autovehiculelor de pe DN 19, DN 1 si utilizarea tronsonului din etapa I situat intre DN 79 si DN 76, este necesara reabilitarea urmatoarelor strazi: Podului, Ov.Densuseanu, Calea Santandrei, CET II - Str. Ogorului. Acest lucru asigura capacitatea portanta a drumului, dar nu corespunde din punct de vedere al capacitatii de circulatie, in urma studiului de circulatie elaborat de SC DRUM PROIECT SRL Oradea in luna noiembrie 2007.

Fluxurile de circulatie determinate pentru etapa actuala si prognoza pentru anii 2015, 2022 au evidentiat depasirea capacitatii de circulatie in anul 2007 pe strada Desunsianu, iar la orizontul anului 2015 se intrevede depasirea capacitatii de circulatie pe mai mult de jumatate din traseul drumului de centura, iar pentru anul 2022 se preconizeaza depasirea capacitatii de circulatie pe aproape intrega lungime a drumului.

Aceste considerente au stat la baza necesitatii reactualizarii Studiului de Fezabilitate de la drum de centura cu 2 benzi de circulatie - lucrare deja avizata in CTE-MT si CI, la drum de centura cu 4 benzi de ciculatie, pentru care se solicita inlocuirea vechiului aviz.

Tema de proiectare

Varianta de ocolire este un drum de clasa tehnica II, respectiv drum naŃional cu 4 benzi de circulaŃie.

În zonele cu profil de stradă lăŃimea părŃii carosabile va fi de 14,00 m între borduri.

Pe sectoarele cu profil transversal de drum se vor adauga si acostamente consolidate pe ambele parti ale drumului. La ambele profile se vor adauga benzi de incadrare la marginea aprtii carosabile.

Daca ampriza avuta la dispozitie permite, fara exproprierea de suprafete din domeniu privat, intre sensurile de mers se va introduce o zona verde mediana, incadrata cu borduri denivelate, pe care se va amplasa si reteaua publica de iluminat stradal.

Accesul în/şi din drumul de centură se va face în intersecŃiile importante prin sensuri giratorii sau semaforizare.

Accesul de pe stăzile laterale sau din proprietăŃi se va face numai prin relatie de dreapta

IntersecŃiiile variantei cu toate drumurile nationale si judetene: DN19 spre Satu Mare, DJ 797 spre Sintandrei, DN 79 spre Arad, DN76 spre Deva si DN1 spre Cluj se vor realiza la nivel, prin sensuri giratorii.

La intersecŃia variantei cu DN 1 spre Bors se va utiliza pasajul denivelat existent.

Pentru traversarea pietonilor se vor realiza pasaje pietonale subterane sau supraterane, în funcŃie de posibilităŃile tehnico-economice de construcŃie

În cazul în care acest lucru nu este posibil se vor lua toate măsurile necesare pentru ca pietonii să poată traversa drumul in condiŃii de sigurantă maximă.

Structurile existente se vor aduce la clasa de încărcare E (A30; V80), folosindu-se pentru o cale de circulaŃie unidirectională, sau se vor lărgi acolo unde este posibil de la două benzi la 4 benzi de circulaŃie pe sens.

Structura rutieră va fi dimensionată pentru trafic greu pentru o perioadă de perspectivă de 15 ani, sarcina pe osie de 11,5 to si posibilităŃi de mentenanŃă curentă şi multianuală.

În zonele locuite se vor realiza trotuare având lăŃimea de 1,50 m pe partea dreaptă a drumului (în sensul catre DN19) sau pe ambele părti, acolo unde este posibil.

Se va acorda o atenŃie deosebită scurgerii apelor de pe carosabil; se va realiza, acolo unde este cazul, o canalizare pluvială gravitaŃională (de preferat) urmând ca apele să fie epurate înainte de a fi evacuate spre emisar. Proiectantul va analiza posibilitatea preluării apelor de pe carosabil de către sistemul de canalizare existent al municipiului Oradea.

Varianta de ocolire si toate intersectiile prevazute vor fi iluminate, retelele si stâlpii pentru iluminatul public vor fi realizate in cadrul acestei investitii, prin societati specializate în aceste lucrări.

În proiect se vor prevedea parcări de scurtă durată pe întregul traseu, în funcŃie de condiŃiile existente in teren..

Se vor realiza staŃii de autobuz pe actualele locaŃii prin alveole dimensionate pentru vehicule de acest tip.

Realizarea proiectului va conduce, pe lângă celelalte avantaje expuse anterior şi la reducerea impactului negativ asupra mediului prin diminuarea drastică a emisiilor de poluanŃi în conformitate cu politica de transport aplicată de Uniunea Europeană.

Proiectul va urmări respectarea următoarelor condiŃii:

- aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici corespunzători categoriei de drum naŃional cu patru benzi, asigurându-se astfel condiŃii bune de siguranŃă şi confort în circulaŃia auto;

- realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se încadreze în prevederile legale;

- asigurarea scurgerii apelor pluviale în condiŃii cât mai bune

La definitivarea soluŃiilor tehnice se va urmări realizarea următoarelor deziderate:

• ocuparea terenurilor slab productive sau neproductive, a unei suprafeŃe minime de teren, prin care să revină un cost de achiziŃie cât mai redus;

• evitarea demolării construcŃiilor existente;

• evaluarea tuturor factorilor de impact negativ asupra mediului înconjurator şi adoptarea soluŃiilor fezabile din punct de vedere tehnic şi economic pentru diminuarea impactului negativ;

• pentru lucrările de artă se vor adopta soluŃii constructive care să permită inspecŃia şi efectuarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii cu cheltuieli minime;

• încadrarea peisagistică în zona străbătută de traseul variantei de ocolire.

• protejarea monumentelor istorice

În profil longitudinal linia roşie va fi proiectată cu declivităŃi cuprinse între 0,04% şi 7%.

Razele curbelor verticale vo fi cuprinse între 500 şi 10.000m;

Sistemul rutier va fi dimensionat pentru o perioadă de perspectivă de 15 ani, la o sarcină pe osie de 11,5 tone.

La baza taluzelor de rambleu şi debleu mic se vor executa şanŃuri pavate din beton pentru colectarea apelor pluviale de pe suprafaŃa drumului.

Pentru siguranŃa participanŃilor la trafic, la marginile părtii carosabile, se vor prevedeea parapete de siguranŃă de tip semigreu, greu şi foarte greu.

Se vor lua masuri pentru protejarea de sursele de poluare fonica a ariilor locuite situate in vecinatatea drumului de centura, prin amplasarea de panouri antifonice. Acolo unde este posibil se vor combina panurile antifonice cu parapetii de siguranta, pentru a se reduce suprafata ocupata de aceste lucrari, precum si costul total al acestora.

La proiectarea lucrărilor de arta se vor respecta toate normele în vigoare legate de gabaritul atât pe orizontală cât şi pe verticală.

Deschiderea podurilor va rezulta în urma unui calcul hidraulic conform Normativului de calcul PD 95 – 2002 şi a debitelor comunicate de INHGA.

Semnalizarea propusă va fi corespunzătoare, prin marcaje şi panouri indicatoare de circulaŃie în conformitate cu legislaŃia rutieră în vigoare. Se va asigura presemnalizarea intersectiilor de pe traseu, prin panouri indicatoare montate pe portaluri metalice.

La baza intocmirii studiului de fezabilitate vor sta solutiile recomandate in cadrul Expertizei tehnice realizate de expertul tehnic ing. Aurel Brandau, in luna noiembrie 2007. Dimensionarea capacitatilor de circulatie si a structurilor rutiere va lua in considerare valorile de trafic relevate de Studiul de circulatie intocmit de S.C. DRUM PROIECT S.R.L. din Oradea, in luna noiembrie 2007.

1.7.- Descrierea functionala

Lucrari drumuri

Drumul de centura ce face obiectul prezentului proiect are punct de plecare intersectia dintre str. Podului cu Bd-ul Stefan cel Mare (DN19). Traseul drumului strabate strazile Podului, Ov. Densuseanu, Calea Santandrei pana la intersectia la nivel existenta cu DN 79 (Oradea – Arad), facand jonctiunea cu drumul de centura realizat in etapa I si se continua pe traseul drumului de acces la CET II, dupa care se racordeaza in str. Ogorului care reprezinta legatura cu DN 1.

Lungimea totala a traseului studiat este de 15,880 km din care: pe str. Podului- 1,60 km, pe str. O. Densuseanu- 3,34 km, Calea Santandrei- 1,27 km, str. Ogorului (etapa I) - 5,48 km, drum CET II - 2,65 km, legatura dintre str. Ogorului (de la intersecŃiea cu DC 54) si DN 1 (E60) - 1,78 km.

Lucrarile propuse se incadreaza in Planul Urbanistic General al municipiului Oradea.

1.7.1.- Situatia existenta

Strada Ogorului (etapa I) a fost realizata in anii 2002 – 2003 si are un sistem rutier flexibil, dimensionat pentru trafic foarte greu. Sub sarcinile din trafic, datorita unor defecte de executie, au aparut fagase longitudinale, insa de mica amploare, pe circa 30% din lungime. De asemenea suprafata este slefuita si alunecoasa. Preluarea apelor meteorice se face prin santuri de scurgere, care se descarca prin canale de desecare in p. Peta.

Pe traseul ce face obiectul prezentului studiu exista lucrari de arta a caror stare tehnica impune lucrari de interventii.

Principalele lucrari de arta de pe traseul studiat, sunt:

• podete tubulare • pod rutier peste paraul Adona

1.7.2. SOLUTII TEHNICE

Drumuri

Varianta de ocolire este un drum national de clasa tehnica II, corespunzator unui drum cu 4 benzi de circulaŃie, cu trafic greu preponderent.

Caracteristicile generale ale drumului sunt urmatoarele :

Viteza de proiectare: 80 km/h

Lungime: 15,880 km

Profil transversal tip:

- parte carosabilă 2 x 7,00 m

- acostamente 2 x 2,50 m din care:

- benzi de încadrare 2 x 0,75 m

-acostamente consolidate 2 x 1,75 m

- platforma drumului 19,00 m

Realizarea etapei a II-a din drumul de centura a municipiului Oradea, impune realizarea urmatoarelor lucrari, dupa cum urmeaza:

Pe strada Ogorului Pe sectorul dintre DN79 si DN76 (etapa I), de la km 6 + 050 - km 11 + 250 Reabilitarea acestui sector de drum presupune executarea urmatoarelor lucrari : - mentinerea sistemului rutier cu profil de drum, cu benzi de incadrare si

colectarea apelor pluviale in santuri; - latimea partii carosabile va fi de 14,0 m, iar a benzilor de incadrare de 0,75

m; se vor realiza acostamente consolidate cu latimea de 1,75 m; latimea totala a platformei drumului va fi de 19,00m

- se mentine zestrea rutiera existenta precum si axul drumului existent; face exceptie sectorul situat intre accesul la magazinul Real si intersectia cu strada Universitatii (intre km 6+554 si km 7+265), unde, datorita faptului ca zona drumului situata pe partea stanga a fost ocupata de cartierul Europa si un sant de desecare pereat de sectiune mare, axul drumului se va translata la marginea din dreapta a partii carosabile actuale;

- se repara degradarile imbracamintii asfaltice, prin decaparea prin frezare a stratului de uzura existent care prezinta fagase longitudinale, pe o adancime de 5-6cm

- se sapa simetric, de o parte si de alta a drumului actual, caseta pentru largirea partii carosabile; umplutura pentru benzile suplimentare se realizeaza cu trepte de infratire pe taluzul rambleului drumului existent

- straturile de ranforsare ale imbracamintii existente se vor realiza odata cu straturile imbracamintii noi

- peste imbracamintea existenta se va executa un strat de egalizare din anrobat bituminos tip AB2 care va prelua denivelarile existente si va realiza mici corectii ale profilului longitudinal; se va realiza o imbracaminte in doua straturi, astfel: - strat de legatura din beton asfaltic deschis preparat cu cribluri tip BAD25 - stratul de uzura din mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF16 va fi

preparat cu agregate concasate si bitum modificat cu polimeri; - complexul rutier utilizat pentru largirea partii carosabile va avea urmatoarea

alcatuire: - strat de forma din reziduuri de cariera; - fundatia din balast natural; - strat de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment. - strat de baza din anrobat bituminos tip AB2;

- strat de legatura din beton asfaltic deschis preparat cu cribluri tip BAD25 - stratul de uzura din beton asfaltic tip BA16 va fi preparat cu agregate

concasate si bitum aditivat; - rostul dintre sistemul dintre sistemul rutier existent si sistemul rutier nou se

va acoperi cu o membrana geocompozita care va preveni transmiterea fisurii in imbracamintea rutiera noua;

- acostamentele se vor executa dintr-un strat de fundatie din balast si o imbracaminte din agregate naturale stabilizate cu ciment, protejata cu un tratament bituminos de suprafata;

- evacuarea apelor meteorice se va realiza prin santurile existente care vor fi recalibrate si care se vor descarca in canalele de desecare de pe amplasament;

- pe ambele margini ale drumului se vor amplasa parapeti directionali metalici zincati pentru a preveni caderea vehiculelor in santurile adanci.

- stalpii retelei de iluminat public vor fi amplasati in afara platformei drumului delimitata de parapeti

Intersectia cu strada Universitatii

Amenajarea tine cont de faptul ca in acest punct se intersecteaza doua drumuri, strada Universitatii si drumul de centura, rezultand o intersectie in forma de cruce. In prezent aceasta intersectie este amenajata cu banda de viraj stanga spre Universitate si insule de dirijare longitudinale pe drumul de centura. Odata cu cresterea intensitatii traficului si cu largirea drumului la 4 benzi nu se mai poate accepta acest tip de amenajare al intersectiei, deoarece virajul la stanga este foarte dificil de realizat, prin traversarea a 2 benzi de circulatie cu trafic intens. De asemenea, prin construirea unor complexe comerciale pe partea dreapta a drumului apare ca necesara si amenajrea unei benzi de stocaj si viraj stanga pe sensul opus. Solutia optima pentru reglementarea prioritatii in intersectie este realizarea unei giratii. Conditiile loccale de amplsament si situatia proprietatilor adiacente permit realizarea unei giratii de dimensiuni medii, avanda raza pastile centrale de 18,00 m si latimea inelului de circulatie de 9 m.

In jurul insulei centrale se va amenaja un inel protector si de avertizare a conducatorilor auto, din pavaj de piatra (eventual pavele din beton colorate), cu latimea de 2,00m si contrapanta de 3% spre carosabil. Insula centrala, precum si celelate insule de dirijare a circulatiei, vor fi incadrate cu borduri identice celor utilizate la intersectiile drumului de centura din etapa I-a. Insula centrala se va amenaja ca zona verde, denivelata fata de carosabil cu aprox.80cm, din ratiuni de impiedicare a orbirii pe timp de noapte.

Inelul central de circulatie va fi incadrat pe ambele parti cu benzi de incadrare, de 1,00m latime spre interior si 0,75m spre exterior. Raza exterioara a giratiei este de 27,00m.

Scurgerea apelor de pe platforma drumului va fi asigurata prin pantele transversale si longitudinale proiectate. Colectarea acestora se va face prin santurile de pamant ce urmeaza a se executa, precum si in canalul de desecare al cimitirului municipal.

Pentru separarea curentilor de trafic de sensuri opuse se vor amenaja insule pentru dirijarea circulatiei de forma triunghiulara, amplasate in axul celor 4 bretele ce converg in giratie. Insulele pentru dirijarea circulatiei se vor realiza in felul urmator:

- denivelat fata de carosabil, incadrate cu borduri si pavate cu dale din beton autoblocante pe pat de nisip;

- bordurile se vor funda pe stratul de legatura din mixturi asfaltice pe un pat din beton de ciment cu agregate marunte;

- bordurile vor fi vopsite cu vopsea in culori alternante negru - galben.

Intersectia cu strada Nojoridului Amenajarea tine cont de faptul ca in acest punct se intersecteaza doua drumuri, strada Nojoridului si drumul de centura, rezultand o intersectie in forma de cruce. In prezent nu exista o intersectie amenajata in drumul de centura pentru strada Nojoridului. Necesitatea realizarii acestei intersectii s-a ivit datorita dezvoltarii imobiliare a zonei situate de o parte si alta a drumului de centura, fiind in curs de dezvoltare zone rezidentiale compacte, precum si de comert si servicii. Amenajarea unei intersectii creaza si posibilitatea racordarii unui drum uzinal, preconizat sa preia traficul local generat de aceste societati. Solutia optima pentru reglementarea prioritatii in intersectie este realizarea unei giratii. Conditiile locale de amplsament si situatia proprietatilor adiacente permit realizarea unei giratii de dimensiuni medii, avanda raza pastile centrale de 18,00 m si latimea inelului de circ. de 9 m.

In jurul insulei centrale se va amenaja un inel protector si de avertizare a conducatorilor auto, din pavaj de piatra (eventual pavele din beton colorate), cu latimea de 2,00m si contrapanta de 3% spre carosabil. Insula centrala, precum si celelate insule de dirijare a circulatiei, vor fi incadrate cu borduri identice celor utilizate la intersectiile drumului de centura din etapa I-a. Insula centrala se va amenaja ca zona verde, denivelata fata de carosabil cu aprox.80cm, din ratiuni de impiedicare a orbirii pe timp de noapte.

Inelul central de circulatie va fi incadrat pe ambele parti cu benzi de incadrare, de 1,00m latime spre interior si 1,00m spre exterior. Raza exterioara a giratiei este de 28,00m.

Se va amenaja un trotuar pietonal pe sttrada Nojoridului, care va traversa drumul de centura printr-o trecere de pietoni amenajata in 2 timpi, peste insula separatoare proiectata.

Scurgerea apelor de pe platforma drumului va fi asigurata prin pantele transversale si longitudinale proiectate. Colectarea acestora se va face prin santurile de pamant ce urmeaza a se executa, precum si in canalele de desecare de pe amplasament.

Pentru separarea curentilor de trafic de sensuri opuse se vor amenaja insule pentru dirijarea circulatiei de forma triunghiulara, amplasate in axul celor 4 bretele ce converg in giratie. Insulele pentru dirijarea circulatiei se vor realiza in felul urmator:

- denivelat fata de carosabil, incadrate cu borduri si pavate cu dale din beton autoblocante pe pat de nisip;

- bordurile se vor funda pe stratul de legatura din mixturi asfaltice pe un pat din beton de ciment cu agregate marunte;

- bordurile vor fi vopsite cu vopsea in culori alternante negru - galben.

LUCRARI DE PODURI

Lucrarile la poduri vizeaza pe de o parte reabilitarea acestora pentru readucerea la starea initiala si conformarea acestora cu Standardul de gabarite - respectiv largirea caii pe pod la 7,80 m si a trotuarelor la 1,50 m latime, iar pe de alta parte dublarea podurilor existente, fie prin largirea celor existente la 4 benzi, fie realizarea unor poduri

existente, alaturate celor existente.Toate podurile vor corespunde clasei de incarcare E, pentru convoaie de calcul A30 si V80. Se vor executa lucrari de refacere a caii pe pod, inclusiv hidroizolatia, lucrari de inlocuire sau montare a parapetilor de siguranta directionali si a parapetilor pietonali, precum si lucrari de protejare a albiei.

Largire pod peste paraul Adona – str. Ogorului km 9+834 – 9+842

In prezent pe drumul de centura exista un pod rutier cu lungimea de 7,70m si doua benzi de circulatie, fara trotuare. Este un pod tip “ochelar”, realizat doua deschideri realizate din elemente prefabricate tip C3.

Deoarece drumul pe acest sector se largeste la 4 benzi, cu pastrarea axului longitudinal, se impune largirea podului existent de aceeasi maniera, prin adaugarea de elemente prefabricate, simetric de o parte si alta a podului existent.

Podul este dispus oblic fata de axul drumului, avand o oblicitate de 77o. Podul va avea latimea pe oblicitate de 22,70m; normal pe axul drumului latimea

partii carosabila este de 14,80m, cu 4 benzi de circulatie si acostamente. Lungimea totala a podului va fi de 7,70m.

Se propune executarea urmatoarele lucrari: - desfacerea integrala a caii, aripilor si timpanelor; - demolarea fundatiilor existente pentru aripi - executarea radierului de fundare a elementelor prefabricate, simetric de o

parte si alta a radierului existent, prin sapatura deschisa cu sprijiniri si epuismente

- montarea a cate 2 x 3 elemente prefabricate casetate tip C3, precum si a elementelor prefabricate recuperate : aripile prefabricate tip A3 si timpane prefabricate tip T3

- monolitizarea elementelor din largirea podului, precum si conlucrarea cu structura veche se va realiza cu o placa de suprabetonare

- realizarea scarilor de acces de la nivelul drumului pana la suprafata apei.

PODETE DIN ELEMENTE PREFABRICATE

In prezent pe drumul de centura exista mai multe podete de diferite tipuri. Unele podete se mentin si se largesc; in general este vorba despre podetele de

pe strada Ogorului – Etapa I - realizate din elemente prefabricate tip P2. Podetele tubulare existente se inlocuiesc cu podete realizate din elemente

prefabricate tip P1. La podetele care se largesc se propune executarea urmatoarele lucrari:

- desfacerea integrala a caii, aripilor si timpanelor; - demolarea fundatiilor existente pentru aripi - executarea radierului de fundare a elementelor prefabricate, simetric de o

parte si alta a radierului existent, prin sapatura deschisa cu sprijiniri si epuismente

- montarea de elemente prefabricate tip P2, precum si a elementelor prefabricate recuperate : aripile si timpanele prefabricate


- realizarea scarilor de acces de la nivelul drumului pana la suprafata apei.

La podetele noi tip P1 se propune executarea urmatoarele lucrari:

- executarea radierului de fundare a elementelor prefabricate, prin sapatura deschisa cu sprijiniri si epuismente

- montarea de elemente prefabricate tip P1, precum si a elementelor prefabricate de capat : aripile si timpanele prefabricate


- realizarea scarilor de acces de la nivelul drumului pana la suprafata apei. Pozitia kilometrica si tipul lucrarilor care sunt necesare a fi executate sunt

conform tabelului de mai jos.

TABEL CENTRALIZATOR PODETE DIN ELEMENTE PREFABRIC ATE

POZITIA KILOMETRICA

EXISTENT PROIECTAT

6+256 Podet L = 2m largire stanga + dreapta 6m



6+614 Podet L=2m largire dreapta 12m

6+954 Podet L = 2m oblic largire dreapta 14,50m

7+270 Podet L = 1m, 23m, lateral stanga

7+270 Podet L=1m , 18m lateral dreapta

7+294 Podet L = 2m transversal largire stanga 8.50, dr. 6.0m,

7+644 Podet L = 2m transversal, largire stanga, dreapta 3m

8+072 Podet transversal L=2m, , largire stanga, dreapta 3.50m

8+516 Podet transversal L=2m, largire stanga, dreapta 4.0m

8+967 Podet L=1m, B=20m, lateral stanga

8+967 Podet L=1m, B=22m, lateral dreapta

10+020 podet existent lateral dreapta se demoleaza

Podet L=1m, B=25m, lateral dreapta

10+237 Podet L=2m, largire stanga + dreapta 4.0m

10+410 Podet transversal largire stanga, dreapta 6.0m , L=2m

10+641 Podet transversal largire stanga 4.0m - dreapta L=2m

11+230 Podet transversal largire stanga 3.0m - dreapta L=2m,

SCURGEREA APELOR

Preluarea apelor de pe platforma drumului se face, functie de tipul de profil transversal, fie prin guri de scurgere in canalizarea pluviala pe tronsoanele de drum cu profil de strada, fie prin santuri pe tronsoanele cu profil de drum.

Profil transversal tip de drum : Este caracteristic strazii O. Densuseanu de la km 4+300 la km 4+700, strazii

Calea Santandrei, precum si strazii Ogorului – Etapa I. De ambele parti ale drumului exista santuri de colectare si evacuare a apelor

pluviale, care necesita recalibrare si taluzare, pentru realizarea profilului proiectat. Evacuarea apelor pluviale din santuri se face in Paraul Peta, fie direct, cum este

cazul strazii O. Densuseanu, fie indirect, prin santuri secundare, create special pentru descarcarea santurilor drumului.

Deoarece pantele longitudinale ale santurilor se inscriu in intervalul admisibil, nu s-a prevazut pereerea acestora.

LUCRARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile proiectate urmaresc sa genereze un impact minim asupra amplasamentului. S-a cautat sa se ocupe suprafete cat mai redus de teren, iar solutiile constructive alese vor valorifica in mod superior terenul ocupat si vor genera un mediu construitde calitate superioara.

Imbracamintea propusa este mixtura bituminoasa stabilizata cu fibre, preparata cu bitum modificat cu polimeri. Acest tip de imbracaminte este silentioasa, curata, se dreneaza rapid si are o durata de viata mai lunga, fara interventii majore de intretinere sau reparatii.

Santurile pentru colectarea apelor pluviale vor fi de pamant si se vor inierba. Pantele transversale proiectate sunt optime pentru scurgerea apelor, fara a stationa in santuri si fara a fi expuse eroziunii.

Acostamentele drumului vor fi consolidate si vor fi protejate cu emulsie bituminoasa, pentru a le impermeabiliza si pentru a nu genera praf.

S-a prevazut un numar suficient de podete transversale si laterale pentru a se permite scurgerea corespunzatoare a apelor pluviale colectate de santuri si evacuarea acesteia in emisari (paraurile Peta, Adona, etc.)

Lucrarile rutiere nu afecteaza plantatii de arbori sau arbusti existenti. S-au prevazut in proiect plantatii de aliniament, dincolo de marginea santurilor,

precum si pe zonele verzi existente pe strada Ogorului. Se vor utiliza arbori de talie mica si mijlocie, decorativi, cu valoare economica sau de infrumusetare a ambientului. Se vor realiza perdele de rotectie impotriva noxelor : praf, zgomot, gaze, sub forma plantatiilor dese de arbori mici si arbusti, pe doua randuri, pe toate zonele unde in vecinatatea drumului se afla locuinte sau obiective social – culturale.

O atentie deosebita s-a acordat protectiei locuintelor din apropierea drumului de centura, expuse la poluarea sonora intensa si permanenta. Se vor monta parapeti cu panouri antifonice prevazute cu elemente absorbante de zgomot pentru protejarea locuintelor situate la 20-30m de marginea drumului de centura. Parapetii utilizati vor consta din panouri antifonice de aluminiu, alternand cu panouri de sticla acrilica pozitionate in dreptul ferestrelor. Pozitiile kilometrice stabilite vor fi urmatoarele : 6+650 – 7+230, L = 580m; 9+000 – 9+300, L = 300m; 9+370 – 9+980, L = 610m; 10+020 – 11+020, L = 1000m.


FOAIE DE CAPAT




VOL II CAIETE DE SARCINI


S.C. AQUACONS S.R.L. Inregistrat la Registrul comertului : J/05/428/19 93 Cod unic de inregistrare : R 3458780 Adresa sediului central: str. Berzei nr. 4 - Orad ea, jud. Bihor

Beneficiar: C.N.A.D.N.R. Lucrare: Drum de centura in Oradea - 4 benzi, st r. Ogorului, 5,48km Faza: S.F. Vol. II: Caiete de sarcini

B O R D E R O U

CAPITOLUL I - DRUMURI

Caietul 1. Lucrari de terasamente

Caietul 2. Straturi de forma

Caietul 3. Fundatii din balast

Caietul 4. Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment

Caietul 5. Strat de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald

Caietul 6. Strat de baza din piatra sparta

Caietul 7. Materiale geocompozite

Caietul 8. Imbracaminti rutiere din beton de ciment

Caietul 9. Imbracaminti rutiere bituminoase cilindrate executate la cald

Caietul 10. Dispozitive de scurgere si evacuare a apelor de suprafata

Caietul 11. Lucrari de sustinere si consolidare din beton simplu

Caietul 12. Pavaje dalate

Caietul 13. Semaforizare rutiera

Caietul 14. Marcaje rutiere

Caietul 15. Indicatoare rutiere

Caietul 16. Panouri antifonice

CAPITOLUL II - PODURI SI PODETE

Caietul 1. Lucrări de artă

Caietul 2. Infrastructuri; fundaŃii directe de suprafaŃă şi fundaŃii directe de adâncime

Caietul 3. Infrastructuri; fundaŃii indirecte

Caietul 4. Infrastructuri; culei, pile

Caietul 5. Racordarea culeelor cu terasamente

Caietul 6. Suprastructuri din beton armat

Caietul 7. Schele, eşafodaj şi cintre

Caietul 8. Cofraje

Caietul 9. Armătură

Caietul 10. Betoane

Caietul 11. Suprastructuri din beton precomprimat

Caietul 12. Echipamente tabliere

Caietul 13. HidroizolaŃii şi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataŃie

Caietul 14. ÎmbrăcăminŃi rutiere la poduri

Caietul 15. PodeŃe

CAIET NR.1

Lucr ări de terasamente

I. Domeniul de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcŃia şi reconstrucŃia drumurilor publice. El cuprinde condiŃiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, precum şi controlul calităŃii şi condiŃiile de recepŃie.

II. Prevederi generale

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte standarde şi normative în vigoare, la data execuŃiei, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităŃi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat:

o să efectueze, la cererea beneficiarului şi alte verificări suplimentare faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini

o să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini

o să Ńină evidenŃa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor şi a celorlalte cerinŃe

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul poate dispune întreruperea execuŃiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala antreprenorului.

III. Materiale folosite

3.1. Pământ vegetal

Pentru acoperirea suprafeŃelor, ce urmează a fi însămânŃate sau plantate, se foloseşte pământ vegetal rezultat de la curăŃirea terenului şi cel adus de pe alte suprafeŃe locale de teren.

3.2. Pământuri pentru terasamente

Categoriile şi tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 1243, care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele de mai jos:

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243

Granulozitate

ConŃinut în părŃi fine în % din masa

totală pentru:

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

S

I

M

B

O

L

d<

0,005 min

d<

0,05 min

d<

0,25 min

Coef.

de neuni

formi

tate

Un

Indice

De

plasti-citate

Ip pt.frac-Ńiunea

sub 0,5 mm

Umf-lare libe-

Ră

Ui%

Cali-tate

mate-rial

pentru terasamente

Cu foarte puŃine părŃi fine, neuniforme (granu-lozitate continuă) insen-sibilitate la îngheŃ dez-gheŃ şi la variaŃiile de umiditate

1a >5

1.Pământuri neco-ezive grosiere (frac-Ńiunea mai mare de 2 mm reprezintă mai mult de 50%).

Blocuri, bolovăniş, pietriş

Idem 1a, însă uniforme (granulozitate continuă)

1b

<1 <10 <20

<5

0 Foarte bună

Cu părŃi fine, neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheŃ-dezgheŃ, insensi-bile la variaŃiile de umiditate

2a >5 Foarte bună

2.Pământuri neco-ezive medii şi fine (fracŃiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%).

Nisip cu pietriş, nisip mare, mij-lociu sau fin

Idem 2a, însă uniforme (granulozitate disconti-nuă) 2b

<6 <20 <40

<5

<10

Bună

Cu părŃi fine, neuniforme (granulozitate continuă) sensibilitate mijlocie la îngheŃ-dezgheŃ, insensi-bile la variaŃiile de umiditate

3a - <40

3.Pământuri neco-ezive medii şi fine (fracŃiunea mai mică de 2 mm reprezintă mai mult de 50%). cu liant constituit din pământuri coezi-ve.Nisip cu pietriş, nisip mare, mijlo-ciu sau fin cu liant prăfos sau argilos

Idem 2a, însă uniforme (granulozitate discontinuă)

3b

>6 >20 >40

-

>10

>40

Medi-ocră

NOTA: În terasamente se poate folosi şi material provenit din derocări, în condiŃiile arătate în prezentul tabel.

Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri

S Granulo- Indice

de

Umf-lare

Calitate material pentru

I

M

B

O

L

zitate plasti-citate

Ip pt.frac-Ńiunea

sub 0,5 mm

libe-

ră

Ui%

terasamente

Anorganice cu compresibilitate şi umflare liberă reduse, sen-sibilitate mijlocie la îngheŃ-dezgheŃ

4a <10 <40

Anorganice cu compresibilitate mijlocie şi umflare liberă re-duse sau medii, foarte sen-sibile la îngheŃ-dezgheŃ

4b <35 <70

Mediocră

Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate şi umflare li-beră reduse şi sensibilitate mijlocie la îngheŃ-dezgheŃ

4c <10 <40

Anorganice cu compresibilitate şi umflare liberă mare, sensibi-litate mijlocie la îngheŃ-dezgheŃ

4d >35 >70

Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate mijlocie, um-flare liberă redusa sau medie şi foarte sensibile la îngheŃ-dezgheŃ

4e <35 <75

Rea

4. Pământuri coezive:

nisip prăfos, praf, praf nisipos, nisip argilos,

praf argilos nisipos, praf argilos, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă, argilă grasă, argilă,

Anorganice (MO>5%) cu compresibilitate mare, umflare liberă medie sau mare, foarte sensibile la îngheŃ-dezgheŃ

4f

Conform nomogramei Casagrande prezentate mai jos

>40 Foarte

rea

Indi

ce d

e pl

astic

itate

Ip

4d

4a

0 10

10

20

30

40

Limita de scurgere Wc%

5020 30 40 60 70 80

Ip = 0

,73 (W

c = 20

)

4b

4c 4e

4f

Nomograma Casagrande

70

60

50

10090

NOTA: Materiile organice sunt notate cu MO

Pământurile clasificare ca foarte bune, pot fi folosite în orice condiŃii climatice şi hidrologice, la orice înălŃime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.

Pământurile clasificate ca bune, pot fi de asemenea utilizate în orice condiŃii climatice, hidrologice şi la orice înălŃime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.

Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiŃiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acŃiunea fenomenului de îngheŃ-dezgheŃ la lucrări de drum.

În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianŃi (var, cenuşă de furnal, etc.). Înlocuirea sau stabilizarea, se vor face pe toată lăŃimea platformei, la o adâncime de minim 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minim 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului şi se va stabili în funcŃie de condiŃiile locale concrete, de către Inginer.

Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d din tabel, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minim 15 cm, sau când

pământul din patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separaŃie din geotextil, rezistent şi permeabil:

Wo = W (umiditate naturala) / WL (limita de curgere)

Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluŃiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăŃire să fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, turba şi pământurile vegetale, pământurile cu consistenŃă redusă (care au indicele de consistenŃă sub 0,75%), precum şi pământurile cu conŃinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi Ş bulgări de pământ îngheŃat sau cu conŃinut de materii organice în putrefacŃie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).

4. Apa de compactare

Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conŃină materii organice în suspensie.

Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul beneficiarului, cu excepŃia compactării terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.

Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu se va face decât cu aprobarea beneficiarului, aprobare care va preciza şi modalităŃile de utilizare.

5. Pământuri pentru straturi de protec Ńie

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecŃie a rambleurilor erodabile să aibă calităŃile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi pietrişurile aluvionale. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

6. Verificarea calit ăŃii p ământurilor

Verificarea calităŃii pământurilor constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul de mai jos anexat la prezentul caiet de sarcini.

Laboratorul antreprenorului, va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

Nr.

Crt.

Caracteristici care se

verifică

FrecvenŃe minime Metode de

determinare

cf. STAS

1 Granulozitate 1913/5-85

2 Limita de plasticitate 1913/4-86

3 Densitate uscată maximă

În funcŃie de heterogenitatea

pământului utilizat, însă nu va fi

mai mică decât o încercare la

fiecare 5.000 mc 1913/3-76

4 Coeficientul de

neuniformitate

730-89

5 Caracteristicile de

compactare

1913/13-83

6 Umflare liberă

Pentru pământurile folosite în

rambleurile din spatele zidurilor şi

pământurile folosite la protecŃia

rambleurilor, o încercare la

fiecare 1.000 mc

1913/12-88

7 Sensibilitate la îngheŃ-

dezgheŃ

O încercare la fiecare:

- 2.000 mc pământ pentru

rambleuri

- 250 m de drum in debleu

1709/3-90

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

IV. Executarea terasamentelor

1. Pichetajul lucr ărilor

De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheŃi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legaŃi de reperi amplasaŃi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoŃit şi de o reŃea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaŃi în afara amprizei drumului, cel puŃin câte doi reperi pe km.

În cazul când documentaŃia este întocmită pe planuri fotogrammetrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de execuŃie pe baza planului de situaŃie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren.

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaŃiei arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou în cazul situaŃiei la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detailată a profilurilor transversale, la o distanŃă maximă între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe. PicheŃii implantaŃi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaŃi , în plan şi în profil lung, de aceiaşi reperi ca şi picheŃii din pichetajul iniŃial.

Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin Ńăruşi şi şabloane următoarele:

o înălŃimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului o punctele de intersecŃii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza) o înclinarea taluzelor

Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheŃilor şi reperilor şi are obligaŃia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Beneficiarului, cu notificare cu cel puŃin 24 ore în devans. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaŃiile subterane şi aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.

2. Lucr ări preg ătitoare

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:

o defrişări o curăŃirea terenului de resturi vegetale şi buruieni o decaparea şi depozitarea pământului vegetal o asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaŃă şi adâncime o demolarea construcŃiilor existente

Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu legislaŃia în vigoare.

Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălŃimea mai mică de 2 m precum şi la debleuri.

CurăŃirea de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale, se face pe întreaga suprafaŃă a amprizei.

Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaŃă a amprizei drumului şi a gropilor de împrumut. Pământul decapat şi orice alte pământuri, care sunt improprii pentru umpluturi, vor fi transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.

Pe porŃiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin şanŃuri de gardă, care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei drumului. În general – dacă se impune – se vor executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza drumului.

Demolările construcŃiilor existente, vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare, vor fi strânse cu grijă pentru a fi reutilizate conform indicaŃiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.

Toate golurile ca: puŃuri, pivniŃe, excavaŃii, gropi rezultate dopă scoaterea buturugilor şi rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 şi compactate pentru a obŃine gradul de compactare prevăzut.

Antreprenorul nu va trece la execuŃia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate şi să accepte execuŃia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menŃionată în registrul de şantier.

3. Mişcarea p ământului

Mişcarea terasamentelor, se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor Antreprenorul trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităŃilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare a terasamentelor), precum şi toate informaŃiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distanŃe, etc.).

Necesarul de pământ, care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut. Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului. Dacă în cursul execuŃiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripŃiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiŃiile de execuŃie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienŃei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de laborator, demonstrând existenŃa reală a materialelor şi evaluarea cantităŃilor de pământ ce se vor exploata.

La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentei caiet de sarcini. În acest caz antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale „Tabloul de corespondenŃă a pământului” prin

care se defineşte destinaŃia fie cărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.

Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor, „Tabloul de mişcare a pământului” care defineşte în spaŃiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităŃi izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El Ńine cont de „Tabloul de corespondenŃă a pământului” stabilit de beneficiar, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi de prescripŃiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării beneficiarului în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începere a lucrărilor.

4. Gropi de împrumut şi depozite de p ământ

În cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face antreprenorul cu acordul beneficiarului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minim 8 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoŃită de:

o un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor art.4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondaje şi analize de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina antreprenorului

o acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite şi/sau pentru gropile de împrumut

o un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut şi planul de refacere a mediului

La exploatarea gropilor de împrumut, antreprenorul va respecta următoarele reguli:

o pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi folosit conform prevederilor proiectului

o crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie – în lipsa autorizaŃiei prealabile a beneficiarului – să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului

o taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiŃia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaŃii, iar taluzurile să fie îngrijit executate

o săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri, sau sub cota şanŃului de scurgere a apelor în zona de rambleu

o în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut, vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de 4,00 m lăŃime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut

o fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor

o taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3

Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:

o în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat şi taluzat conform prescripŃiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaŃa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat

o la mai mult de 10,00 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuŃie sau ale celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaŃii este necesar să se obŃină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiŃiile impuse

La amplasarea depozitelor în zona drumului, se va urmări ca prin execuŃia acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului.

Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze – din diverse motive – pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a înrăutăŃi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

AchiziŃionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina antreprenorului.

5. Execu Ńia debleurilor

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu – precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale – să fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către beneficiarul lucrării. Aceste acceptări, în mod obligatoriu, să fie menŃionate în registrul de şantier.

Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăŃime şi pe măsură ce avansează, se realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menŃionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea situaŃii, se va trece la umplerea lor, conform modalităŃilor pe care le va prescrie beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala antreprenorului.

La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităŃile stabilite şi nu este de portanŃa prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100 % Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97 % Proctor Normal.

Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinŃa beneficiarului neconcordanŃa constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor şi modificarea volumului terasamentelor.

Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de maxim 12,00 m sunt date în tabelul de mai jos, în funcŃie de natura materialelor existente în debleu.

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURIL OR

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1,0:1,5

Pământuri mărnoase 1,0:1,5...1,0:0,5

Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide) 1,0:0,1

Roci stâncoase alterabile, în funcŃie de gradul de alterabilitate şi de adâncimea debleurilor

1,0:1,5...1,0:0,1

Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1

Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea favorabilă în ce priveşte stabilitatea

De la 1,0:0,1 până la poziŃia verticală sau chiar în consolă

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiŃii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltraŃii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui să fie curăŃate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunŃând în acelaşi timp beneficiarul.

Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100 % Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct.c.)

În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, antreprenorul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după explozii să se obŃină:

o degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei o cea mai mare fracŃionare posibilă, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor

Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent şi în special după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura părŃile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. După execuŃia lucrărilor se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsă, antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.

ToleranŃele de execuŃie pentru suprafaŃa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata de 3,00 m sunt date în tabelul de mai jos:

ToleranŃe admise Profilul

Roci necompacte Roci compacte

Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm

Platformă fără strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil în funcŃie de natura rocii

Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa – pe cheltuiala sa – cu un strat de pământ pentru aducerea la cote, care va trebui compactat.

Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală, beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:

o în perioada ploioasă – extragerea verticală o după perioada ploioasă – săpături în straturi, până la orizontul al cărui conŃinut în

apă va fi superior cu 10 puncte, umidităŃii optime Proctor Normal În timpul execuŃiei debleurilor, antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.

Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaŃională a apelor, antreprenorul va trebui să menŃină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaŃa părŃii excavate şi să execute în timp util şanŃuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

6. Pregătirea terenului de sub rambleuri

Lucrările pregătitoare arătate la art.8 şi 9 sunt comune, atât sectoarelor de debleu cât şi celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa şi alte lucrări pregătitoare.

Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăŃire, având o înălŃime egală cu grosimea stratului prescris pentru umplutură, distanŃele la maxim 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stâncoase, aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de beneficiar.

Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare, sau pe terenuri de portanŃă scăzută, se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm pentru a obŃine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului.

7. Execu Ńia rambleului

Prescrip Ńii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului – indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale – să fie verificate şi acceptate de Inginer. Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de şantier.

Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Executarea rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităŃile lor minime definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

ExecuŃia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de beneficiar sau reprezentantul său, la propunerea antreprenorului.

Modul de execu Ńie a rambleurilor

Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, întreaga lăŃime a platformei şi în principiu pe întreaga lăŃime a rambleului, evitându-se segregările şi variaŃiile de umiditate şi granulometrie.

Dacă dificultăŃile speciale, recunoscute de beneficiar, impun ca execuŃia straturilor elementare să fie realizate pe lăŃimi inferioare celei a rambleului, aceasta va putea fi executate din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lăŃime a profilului, urmărind ca decalarea în înălŃime între două benzi alăturate să nu depăşească grosimea maxim impusă.

Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăŃime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

SuprafaŃa fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi va avea o pantă transversală de 3...5% către exterior, iar suprafaŃa ultimului strat va avea panta prescrisă conform art.16.

La realizarea umpluturilor cu înălŃimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi – la baza acestora – blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiŃia respectării următoarelor măsuri:

o împănarea golurilor cu pământ o asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare o realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe

cel puŃin 2,00 m grosime la partea superioară a rambleului. La punerea în operă a rambleului, se va Ńine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităŃii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinŃă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităŃii optime.

Compactarea rambleului

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului de mai jos.

Pământuri necoezive Pământuri coezive Zonele din terasamente (la care se

prescrie gradul de compactare) Îmbrăcămin Ńi permanente

Îmbrăcămin Ńi semipermanente

Îmbrăcămin Ńi permanente

Îmbrăcămin Ńi semipermanente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu în ălŃimea :

h < 2,00 m 100 95 97 93

h > 2,00 m 95 92 92 90

b. În corpul rambleurilor, la adâncimea sub patul drumului :

h < 0,50 m 100 100 100 100

0,50 m < h < 2,00 m 100 97 97 94

h > 2,00 m 95 92 92 90

c. În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului :

100 100 100 100

NOTA: Pentru pământurile necoezive, stâncoase, cu granule de 20 mm în proporŃie mai mare de 50% şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de treceri – stabilit pe tronsonul experimental – echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme vizibile la controlul gradului de compactare.

Antreprenorul va trebui să supună acordului beneficiarului, cu cel puŃin opt zile înainte de începerea lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obŃinerea (după compactare) gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente şi folosite pe şantier. În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minim 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obŃinută, antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menŃionate în registrul de şantier. În cazurile când această obligaŃie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăşi 20 cm după compactare.

Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminŃile din beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminŃi şi se acceptă în maxim 10% din numărul punctelor de verificare.

Controlul compact ări

În timpul execuŃiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

a) controlul va fi pe fiecare strat b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului de mai jos

Denumirea încercării FrecveŃa minima a încercărilor

ObservaŃii

Încercarea Proctor 1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de pământ

Determinarea conŃinutului de apă 1 la 250 m de platformă

Determinarea gradului de compactare 3 la 250 m de platformă Pe strat

Laboratorul antreprenorului va Ńine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităŃii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector de drum. Antreprenorul poate să ceară recepŃia unui strat numai dacă

toate gradele de compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepŃie va trebuie –în mod obligatoriu – menŃionată în registrul de şantier.

Profiluri şi taluzuri

Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranŃe admisibile. Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenŃe în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituite ale rambleului. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaŃie cu capacitatea portantă corespunzătoare, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălŃimile maxime pe verticală, indicate în tabelul de mai jos.

Natura materialului în rambleu H max. (m)

Argile prăfoase sau argile nisipoase 6,00

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7,00

Nisipuri 8,00

Pietrişuri sau balasturi 10,00

Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5.

În cazul rambleurilor cu înălŃimi mai mari decât cele arătate în tabelul de mai sus – dar numai până la maxim 12,00 m – înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1Ş1,5 , iar pe restul înălŃimii până la baza rambleului înclinarea va fi de 1:2.

La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor şi în bălŃi, unde terenul de fundaŃie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3...1,5.

Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaŃie cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1:1,5 până la înălŃimile maxime, H max pe verticală indicate în tabelul de mai jos, în funcŃie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundaŃie.

Caracteristicile terenului de fundaŃie

a) Unghiul de frecare internă în grade

5 10 15

b) Coeziunea materialului kPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Panta terenului

de fundaŃie

ÎnălŃimea maximă a rambleului, h max (m)

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

ToleranŃele de execuŃie pentru suprafaŃarea patului şi a taluzurilor sunt următoarele:

o platformă fără strat de formă +/- 3 cm o platformă cu strat de formă +/- 5 cm o taluz neacoperit +/- 10 cm

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3,00 m lungime. ToleranŃa pentru ampriza rambleului realizat, faŃă de cea proiectată este de +50 cm.

Prescrip Ńii aplicabile p ământurilor sensibile la ap ă

Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, beneficiarul va putea ordona antreprenorului următoarele:

o aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate convenabil

o un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare

o tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităŃii o practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităŃii pământurilor cu

exces de apă Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă, se vor executa stropi succesive. Pentru aceste pământuri beneficiarul va putea impune antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.

Prescrip Ńii aplicabile rambleurilor din material stâncos

Materialul stâncos rezultat din derocări, se va împrăştia şi nivela astfel încât să se obŃină o umplutură omogenă şi cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinată în funcŃie de dimensiunea materialului şi posibilităŃile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea – în nici un caz – să se depăşească 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor conŃine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziŃiile de mai sus, vor fi fracŃionate. Beneficiarul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie să fie omogenă. Intercalarea straturilor de materiale fine şi straturi de materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat, este interzisă.

Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12 – 16 tone cel puŃin, sau cu utilaje cu şenile de 25 tone cel puŃin. Această compactare va fi însoŃită de o stropire cu apă, suficientă pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S, unde:

Q - reprezintă volumul rambleului într-o zi, măsurat în mc după compactare

S + reprezintă suprafaŃa compactată într-o zi de utilajul de compactare, care s-a deplasat cu viteza stabiliză pe sectoarele experimentale

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu placa. Valoarea finală va fi cea a testului în care se obŃin module de cel puŃin 500 bari şi un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Încercările se vor face de antreprenor într-un laborator autorizat, iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.

Platforma rambleului va fi nivelată, admiŃându-se aceleaşi toleranŃe ca şi în cazul debleurilor în material stâncos. Denivelările pentru taluzurile neacoperite trebuie să asigure fixarea blocurilor de cel puŃin jumătate din grosimea lor.

Prescrip Ńii aplicabile rambleurilor nisipoase

Rambleurile din materiale nisipoase, se realizează concomitent cu îmbrăcămintea taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris, va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obŃinerea compactării prescrise.

Straturile de pământuri nisipoase vor fi umezite şi amestecate pentru obŃinerea unei umidităŃi omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.

Platforma şi taluzurile vor fi nivelate admiŃându-se toleranŃele arătate în tabelul 4. Aceste toleranŃe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzurile nisipoase.

Prescrip Ńii aplicabile rambleurilor din spatele lucr ărilor de art ă (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)

În lipsa unor indicaŃii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă, vor fi executate cu aceleaşi materiale ca şi cele folosite în patul drumului, cu excepŃia materialelor stâncoase. Pe o lăŃime minimă de 1,00 m măsurată de la zidărie, mărimea maxima a materialului din carieră – acceptat a fi folosit – va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabel şi cu asigurarea integrităŃii lucrărilor de artă. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.

Protec Ńia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecŃia rambleurilor contra apelor pluviale şi inundaŃiilor provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitaŃiilor de care se va Ńine seama, va fi cea furnizată de cea mai apropiată staŃie pluviometrică.

8. Execu Ńia şanŃurilor şi rigolelor

ŞanŃurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secŃiunea, cota fundului şi distanŃa de la marginea amprizei. ŞanŃul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenŃa masivelor stâncoase. Paramentele şanŃului sau ale rigolei vor trebui să fie plane, iar blocurile în proeminenŃă să fie tăiate. La sfârşitul şantierului şi înainte de recepŃia finală, şanŃurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări şi blocuri căzute.

9. Finisarea platformei

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele în profil lung şi în profil transversal, declivităŃile şi lăŃimea prevăzute în proiect. Gradul de compactare şi toleranŃele de nivelare sunt date in tabele. În ce priveşte lăŃimea platformei şi cotele de execuŃie, abaterile limită sunt:

o la lăŃimea platformei se admit: +/- 0,05 m faŃă de ax +/- 0,10 m pe întreaga lăŃime

o la cotele proiectului se admit +/- 0,05 m faŃă de cotele de nivel ale proiectului Dacă execuŃia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.

10. Acoperirea cu p ământ vegetal

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu carotaje din brazde, nuiele sau prefabricate, etc. , destinate a le fixa. Aceste trepte sau carotaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiŃat, curăŃat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire. După răspândire pământul vegetal este tesat cu un mai plat sau cu un rulou uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu suspendată pe timp de ploaie.

11. Drenarea apelor subterane

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitaŃional. Lucrările de drenare a apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin dispoziŃii de şantier de către beneficiar şi reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziŃii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.

12. Între Ńinerea în timpul termenului de garan Ńie

În timpul termenului de garanŃie, antreprenorul va trebui să execute – în timp util şi pe cheltuiala sa – lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menŃină scurgerea apelor şi să repare toate zonele identificate cu tasări datorită proastei execuŃii. În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă – la cererea beneficiarului – toate lucrările de remediere necesare pentru care antreprenorul nu este răspunzător.

13. Controlul execu Ńiei lucr ărilor

Controlul calit ăŃii lucr ărilor de terasamente

Acest control constă în:

o verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalŃi reperi de trasare o verificarea pregătirii terenului de fundaŃie (de sub rambleu) o verificarea calităŃii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi o verificarea grosimii straturilor aşternute

o verificarea compactării umpluturilor o controlul caracteristicilor patului drumului.

Obliga Ńiile Antreprenorului

Antreprenorul:

o este obligat să Ńină evidenŃa zilnică – în registrul de laborator – a verificărilor efectuate asupra calităŃii umidităŃii pământului pus în operă şi a rezultatelor obŃinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate

o nu va trece la execuŃia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi aprobat de Inginer

o va întreŃine pe cheltuiala sa straturile recepŃionate până la acoperirea acestora cu stratul următor

Verificarea tras ării axului şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalte repere de trasare

Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuŃie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului, toleranŃa admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea preg ătirii terenului de funda Ńie (sub rambleu )

Înainte de începerea executării umpluturilor, după curăŃirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformarea terenului de fundaŃie. Numărul minim de probe conform STAS 2914 pentru determinarea gradului de compactare, este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeŃe compactate. Natura şi starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutură.

Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităŃii lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri necesare.

Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31-2002.

Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale, amplasate la maxim 25 m unul după altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).

La nivelul terenului de fundaŃie, se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaŃia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 9, admiŃându-se depăşiri în cel mult 10 % din punctele măsurate. valorile admisibile ale deformaŃiei la nivelul terenului de fundaŃie în funcŃie de tipul pământului de fundaŃie sunt indicate în tabelul 9.

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaŃii, se va face în corelaŃie cu măsurătorile cu deflectometru, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scăzută.

Verificarea calit ăŃii şi stării p ământului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calităŃii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului.

Verificarea grosimii straturilor a şternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ, respectiv şi utilajele folosite la compactare.

Verificarea compact ării umpluturilor

Determinările pentru verificarea gradului de compactare, se face pentru fiecare strat de pământ pus în operă. În cazul pământurilor coezive, se vor preleva câte 3 probe de la suprafaŃa, mijlocul şi baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaŃa şi baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct care trebuie să aibă un volum de minim 1000 cmp conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din tabele.

Verificarea gradului de compactare, se face prin compararea densităŃii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maxim stabilită prin încercarea Proctor STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minim 3 puncte repartizate (stânga, ax, dreapta) distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face în minim 3 puncte repartizate (stânga, ax, dreapta). Aceste puncte vor fi la cel puŃin 1,00 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.

În cazul când valorile obŃinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.

Nu se va trece la execuŃia stratului următor decât numai după obŃinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie.

Controlul caracteristicilor patului drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului, se face după terminarea execuŃiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităŃii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

ToleranŃele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/-0,05 m faŃă de prevederile proiectului. În ce priveşte suprafaŃarea patului şi nivelarea taluzurilor.

Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25,00 m distanŃă.

Deformabilitatea patului drumului, se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie.

Conform Normativului CD 13, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului, se consideră realizată dacă deformaŃia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul de mai jos, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.

Tipul de pământ

conform STAS 1243

Valoarea admisibilă a

deformaŃiei elastice 1/100 mm

Nisip prăfos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos,

praf argilos, praf 400

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă,

argilă prăfoasă nisipoasă, argilă 450

Când măsurarea deformaŃiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie nu este posibilă, antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.

În cazul utilizării metodei de determinare a deformaŃiei liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvenŃa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secŃiune de drum de maxim 250,00 m lungime.

IV.RecepŃia lucrării

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepŃii pe parc ursul execuŃiei (recepŃii pe faze de execuŃie), unei recepŃii preliminare şi unei recepŃii finale.

1. Recep Ńia pe faze de execu Ńie

În cadrul recepŃiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul studiului în fazele de execuŃie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volum 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări, ce se recepŃionează, s-a executat conform proiectului şi atestă condiŃiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepŃie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuŃiei la faza imediat următoare. RecepŃia pe faze - efectuată de către beneficiar şi antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepŃiei purtând ambele semnături – se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

o trasarea şi pichetarea lucrării o decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare o compactarea terenului de fundaŃie o în cazul rambleurilor pentru fiecare metru din înălŃimea de umplutură şi la

realizarea umpluturii sub cota stratului de formă sau a patului drumului o în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse, se va pune la dispoziŃia organelor de control şi a comisiei de recepŃie preliminară sau finală. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părŃi din aceasta, se va proceda la efectuarea recepŃiei preliminare a lucrărilor, verificându-se: concordanŃa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini, cu caietul de sarcini speciale şi a proiectului de execuŃie; şi natura pământului din corpul drumului. Lucrările nu se vor recepŃiona dacă:

o nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect o nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului, cât şi pe

fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepŃie pe faze) o lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare o nu s-au respectat pantele transversale şi suprafeŃele platformei o se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc. o nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

DefecŃiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se vor stabili modul şi termenele de remediere.

2. Recep Ńia preliminar ă, la terminarea lucr ărilor

RecepŃia preliminară, se face la terminarea lucrărilor pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora, aprobat cu HG 273.

3. Recep Ńia final ă

La recepŃia finală a lucrării, se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele şi dacă acestea au fost întreŃinute corespunzător în perioada de garanŃie a întregii lucrări, în condiŃiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat de HG 273.

Anexă – Documente de referin Ńă

pentru Caiet de sarcini generale la Lucr ări de terasamente

I. ACTE NORMATIVE Ordinul comun MT/MI

nr. 411/1112/2000,

publicat în M.O.

nr. 397 din 24.08.2000

Norme metodologice privind condiŃiile de închidere a circulaŃiei şi de instruire a restricŃiilor de circulaŃie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protecŃia muncii

NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea şi întreŃinerea podurilor

Ordinul M.I. nr. 775/1998 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordinul AND nr. 116/1999 InstrucŃiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreŃinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor

Legea nr. 137/1995 Legea protecŃiei mediului

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

III. STANDARDE STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode

de încercare

STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor

STAS 1709/1 AcŃiunea fenomenului de îngheŃ-dezgheŃ la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheŃ în complexul rutier. PrescripŃii de calcul

STAS 1709/2 AcŃiunea fenomenului de îngheŃ-dezgheŃ la lucrări de drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheŃ-dezgheŃ.

PrescripŃii tehnice

STAS 1709/3 AcŃiunea fenomenului de îngheŃ-dezgheŃ la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilităŃii la îngheŃ a pământurilor de fundaŃie. Metoda de determinare

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităŃii

STAS 1913/3 Teren de fundare. Determinarea densităŃii pământurilor

STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităŃii

STAS 1913/12 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracŃii mari

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăŃii volumice pe teren

STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. CondiŃii tehnice generale de calitate

CAIET NR.2

Straturi de form ă

1. Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiŃiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie să le îndeplinească straturile de formă din alcătuirea complexelor rutiere, situate la partea superioară a terasamentelor drumurilor de exploatare. Caietul de sarcini se aplică la construcŃia şi modernizarea drumurilor publice şi la construcŃia drumurilor de exploatare cu trafic greu şi foarte greu.

Straturile de formă, care fac obiectul prezentului caiet de sarcini, sunt realizate din:

a) materiale necoezive: o pământuri necoezive o împietruiri existente sau suprafeŃe de teren cu pietriş în grosimea de minim 10

cm b) Materiale coezive:

o pământuri coezive stabilizate mecanic (STAS 8840) o pământuri coezive tratate cu var o pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var o pământuri coezive stabilizate cu var-ciment

Când terasamentele sunt realizate din pământuri necoezive (deşeuri de carieră, material pietros de balastieră), straturile de formă vor fi alcătuite – de regulă – din aceste materiale.

Straturile de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var, se vor utiliza la terasamentele din pământuri coezive.

Straturile de formă din pământuri coezive, stabilizate cu zgură şi cu var sau cu var-ciment, se aplică – de regulă – la drumurile de clasă tehnica I şi II.

Straturile de formă din împietruiri existente se aplică la modernizările de drumuri existente, dacă sunt îndeplinite condiŃiile arătate mai jos.

2. Prevederi generale


o să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice şi organizatorice, care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini

o să asigure prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor încercărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini

o să efectueze, la cererea inginerului şi alte verificări suplimentare faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini

o să Ńină evidenŃa zilnică a condiŃiilor de execuŃie a straturilor de formă, a probelor prelevate, a încercărilor efectuate şi a rezultatelor obŃinute

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuŃiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

La execuŃia stratului de formă, se va trece numai după ce se constată – în urma verificărilor – că sunt asigurate gradul de compactare şi capacitatea portantă a terasamentelor şi că lucrările respective au fost recepŃionate pe faze de execuŃie.

3. Conditii tehnice

3.1. Elemente geometrice şi abateri limit ă

Grosimea stratului de formă este cea prevăzută în proiect sau în caietul de sarcini speciale.

Împietruirea existentă poate alcătui stratul de formă, dacă este pe toată lăŃimea patului drumului şi dacă are grosimea de minim 10 cm sau dacă prin scarificare şi reprofilare pe toată lăŃimea patului drumului se obŃine o grosime minimă de 10 cm.

Straturile de formă se prevăd pe toată lăŃimea terasamentelor.

Pantele în profil transversal ale suprafeŃei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale suprafeŃei îmbrăcăminŃilor, admiŃându-se aceleaşi toleranŃe ca ale acestora. SuprafaŃa straturilor de formă trebuie să aibă pante transversale de 10 – 20 % pe ultimii 80 cm până la taluzurile drumului, în vederea evacuării rapide a apelor. La drumuri cu mai mult de două benzi de circulaŃie şi la autostrăzi, pantele în profil transversal trebuie să fie de 3,5 – 4 %.

Declivitatea în profil longitudinal ale suprafeŃei straturilor de formă sunt aceleaşi ca ale îmbrăcăminŃilor sub care se execută, prevăzute în proiect.

Abaterile limită la lăŃimea stratului de formă sunt de +0,05 m faŃă de axă şi de +0,10 m la lăŃimea întreagă. La cotele de nivel ale proiectului toleranŃele sunt tot de +0,05 m. Abaterile limită se admit în puncte izolate, care nu sunt situate în acelaşi profil transversal sau în profiluri consecutive.

4. Materiale folosite

4.1. Pământuri necoezive :

Denumire p ământ necoeziv Dimensiunea preponderent ă a fragmentului solid - mm

Bolovăniş 70...200

Pietriş mare 20...70

Pietriş mic 2...20

Nisip mare 0,5...2

Nisip mijlociu 0,25...0,5

Nisip fin 0,05...0,25

La realizarea straturilor de formă pot fi folosite şi deşeurile de carieră, precum şi materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie să îndeplinească condiŃiile arătate în tabelul de mai jos.

Denumirea caracteristicii Valoarea limit ă

Dimensiunea maximă a granulei 100 mm

Granulozitate continuă

RezistenŃă la sfărâmare prin compresiune pe piatră spartă în stare uscată - mm

60 %

Coeficient de calitate - minim 7

Coeficient de gelivitate - maxim 3%

Pământurile coezive sau slab coezive, folosite la realizarea straturilor de formă prin tratare cu var, stabilizare cu zgură granulată şi var sau prin stabilizare mecanică, trebuie să nu conŃină materii organice în procent mai mare de 5%.

4.2. Apă

Apa utilizată la realizarea straturilor de formă, poate să provină din reŃeaua publică sau din altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute în STAS 790. În timpul utilizării pe şantier, se va evita poluarea apei cu detergenŃi, materii organice, uleiuri, argile, etc.

5. Controlul calit ăŃii materialelor

Controlul calităŃii materialelor înainte de punerea lor în operă se face în conformitate cu prevederile tabelului de mai jos.

Frecven Ńa minim ă

Material

Ac Ńiune, procedeul de verificare sau

caracteristicile ce se verific ă

La aprovizionarea materialelor

Înainte de

utilizare

Metode de determinare

conform

CompoziŃia granulometrică O probă la fiecare lot aprovizionat

RezistenŃa la sfărâmare prin compresiune pe piatră spartă în stare uscată

O probă pe fiecare furnizor

Pământuri

necoezive sau

deşeuri de

carieră Coeficient de gelivitate pe piatră

Din buletinul de la furnizor

- STAS 730

Umiditate - o probă/schimb STAS4606

CompoziŃia granulometrică

Echivalentul de nisip O probă la fiecare lot aprovizionat - STAS 730

Pământuri

necoezive sau

material pietros

aluvional Umiditate -

o probă/schimb STAS4606

6. Strat de forma

6.1. Pregătirea stratului suport

ExecuŃia stratului de formă, va începe numai după terminarea execuŃiei terasamentului pe toată lăŃimea platformei drumului şi recepŃionarea preliminară a acestora, conform prescripŃiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

Terasamentele în rambleu se vor executa şi recepŃiona:

o la cota patului minus grosimea stratului de formă când acesta este realizat din pământuri necoezive

o la cota patului când stratul de formă este realizat într-o singură repriză din pământ coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgură granulată şi var

o sau la cota patului minus jumătate din grosimea stratului de formă din pământ coeziv stabilizat, când acesta se execută în două reprize

Straturile de formă se execută conform profilului transversal tip proiectat, pe toată lăŃimea platformei drumului sau autostrăzii.

6.2. Execu Ńia stratului de form ă din p ământuri necoezive

În zonele de ramblee, deşeurile de carieră sau materialul pietros aluvionar, din care se realizează stratul de formă, este aşternut în straturi uniforme, paralele cu linia roşie a proiectului pe întreaga lăŃime a rambleului. SuprafaŃa fiecărui strat intermediar va fi plană, cu înclinări de 3...5% spre exterior, iar suprafaŃa patului la drumurile de clasa tehnică III – V va avea aceeaşi înclinare transversală ca şi îmbrăcămintea drumului. Pentru clasele tehnice I şi II înclinarea transversală a patului drumului va fi de 3,5...4,0 %.

Grosimea straturilor din care se realizează stratul de formă, se alege în funcŃie de mijlocul de compactare, astfel încât să se asigure gradul de compactare prescris pe toată grosimea lui. În funcŃie de grosimea prevăzută pentru stratul de formă şi de grosimea optimă de compactare, stratul de formă se realizează într-o repriză sau în două reprize de lucru.

În cazul debleelor, săpăturile pentru realizarea stratului de formă se vor executa pe tronsoane limitate, imediat înainte de execuŃia acestuia, luându-se măsuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafaŃa patului.

Materialul se aşterne la profil şi se adaugă apa necesară realizării umidităŃii optime de compactare. Stratul aşternut trebuie compactat până la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor

modificată conform STAS 1913/13 în cel puŃin 95% din punctele de măsurare şi de minim 95% în toate punctele măsurate.

La lucrări importante, înainte de începerea lucrărilor de execuŃie a stratului de formă, se va realiza o planşee de încercare pe un tronson experimental, lung de minim 30 m şi pe toată lăŃimea platformei, prin care se vor stabili:

o grosimea optimă de compactare o umiditatea optimă de compactare o componenŃa atelierului de compactare o numărul optim de treceri şi intensitatea de compactare (Q/S), care să conducă la

obŃinerea gradului de compactare menŃionat anterior Rezultatele încercărilor, consemnate în registrul de şantier şi aprobate de Inginer, se vor respecta întocmai la execuŃia lucrărilor.

Stratul de formă se lasă în circulaŃie pe o perioadă de minim 7 zile după care eventualele denivelări sunt remediate (prin compactare cu material sau îndepărtare de material, umectare şi recompactare).

6.3. Controlul calit ăŃii execu Ńiei

OperaŃiunile de verificare a calităŃii lucrărilor pe parcursul execuŃiei şi frecvenŃa cu care se efectuează acestea, sunt arătate pentru fiecare tip de strat de formă, în tabelul de mai jos.

Tipul stratului de form ă care se

verific ă Ac Ńiunea, procedeul de verificare

sau caracteristicile care se verific ă Frecven Ńa minim ă

Metoda de verificare

A B C D E F

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x

Umiditatea materialelor granuloase x

Umiditatea pământului după împrăştiere x x x x

Umiditatea amestecului de pământ cu material granular

zilnic şi ori de câte cori este necesar

1913/1

x x

Granulozitatea amestecului de pământ cu material granular

cel puŃin 3 probe la 1000 mc

1913/5 x x

Dozajul de var şi ciment zilnic şi ori de câte cori este necesar

- x x x

Umiditatea amestecului de var, ciment şi pământ

zilnic 1913/13 x x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu var-ciment şi omogenizare

în cel puŃin 2 puncte la 1000 mc

10473/1 x x

a amestecului

Dozajul de zgură granulată zilnic şi ori de câte cori este necesar

- x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu zgură granulată şi var

în cel puŃin 2 puncte la 1500 mp

x

Gradul de sfărâmare al pământului după amestecare cu var-ciment

în cel puŃin 2 puncte la 1500 mp

10473/1 x

Umiditatea amestecului de pământ cu zgură granulată şi var


x

Umiditatea amestecului de pământ cu var-ciment


1913/1 x

Gradul de compactare al stratului de formă în cel puŃin 2 puncte la 1500 mp

10473/2

1913/15

x x x x x x

Respectarea uniformităŃii grosimii stratului de formă

prin sondaj, cel puŃin unul la 200 m de drum

- x x x x x x

RezistenŃa la compresiune la vârsta de 14 zile a pământului stabilizat

în cel puŃin 2 serii a 3 epruvete la 1500 mp

10473/2 x x

unde:

A. strat de formă din pământuri necoezive – deşeuri de carieră, material pietros de balastieră

B. strat de formă din împietruiri existente C. strat de formă din pământuri coezive stabilizate mecanic D. strat de formă din pământuri coezive tratate cu var E. strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu zgură granulată şi var F. strat de formă din pământuri coezive stabilizate cu var-ciment

Verificarea capacităŃii portante4 la nivelul straturilor de formă şi a uniformităŃii execuŃiei acestora, se efectuează prin măsurări cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD31.

Conform normativului CD31, capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de formă, se consideră corespunzătoare dacă valoarea admisibilă a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spatele de 115 kN) are valori mai mari de 200 în cel mult 10% din punctele de măsurare.

Uniformitatea execuŃiei se consideră satisfăcătoare, dacă valoarea coeficientului de variaŃie este sub 40%.

Toate operaŃiunile efectuate zilnic de laborator, se vor înscrie într-un registru de laborator, care în afară de descrierea determinărilor şi rezultatelor obŃinute va include şi:

o datele meteorologice privind temperatura aerului şi prezenŃa precipitaŃiilor o măsurile tehnologice luate de constructor

6.4. Măsuri dup ă execu Ńia stratului de form ă

Straturile de formă se dau circulaŃiei de şantier, cu excepŃia sectoarelor cu structuri de formă din pământuri coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgură granulată şi var, sau var-ciment, care au fost executate în perioada imediat premergătoare îngheŃului

În cazul în care, prin circulaŃie se produc denivelări accentuate ale stratului de formă, care permite stagnarea apei din precipitaŃii pe suprafaŃa stratului, acestea vor fi remediate prin tăierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compactează cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.

În perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitaŃii abundente şi care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicată darea circulaŃiei de şantier a stratului de formă proaspăt executat. Acesta va fi supus numai circulaŃiei strict necesare execuŃiei stratului de fundaŃie.

În cazul straturilor de formă din pământ tratat cu var sau stabilizat cu zgură granulată şi var, sau cu var-ciment, stratul de fundaŃie se va executa după minim 14 zile de la execuŃie stratului de formă şi numai după verificarea portanŃei terasamentului rutier la nivelul stratului de formă, după recepŃia pe fază a acestuia.

La straturile de formă din pământ stabilizat cu zgură granulată şi var, suprafaŃa stratului se va menŃine în permanenŃă în stare umedă prin stropire cu apă, până la execuŃia stratului de fundaŃie sau cel puŃin 14 zile dacă execuŃia stratului de fundaŃie se face mai târziu.

7. Receptia

7.1. Recep Ńia pe faze de execu Ńie

RecepŃia pe faze de execuŃie a stratului de formă, se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaŃie sunt complet terminate. Verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile actuale.

Comisia de recepŃie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiŃiilor de execuŃie şi calităŃile impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările pe parcursul execuŃiei de către organele de control.

În urma acestei recepŃii se încheie Proces verbal de recepŃie pe fază în care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de execuŃie a acestora şi eventualele recomandări cu privire la modul de continuare a lucrărilor.

7.2. Recep Ńia preliminar ă la terminarea lucr ărilor

RecepŃia preliminară a stratului de formă, se face odată cu recepŃia preliminară a întregii lucrări, conform normelor legale în vigoare.

Comisia de recepŃie va examina lucrările faŃă de prevederile documentaŃiei tehnice aprobate, faŃă de documentaŃia de control şi procesele verbale de recepŃie pe faze, întocmite în timpul execuŃiei lucrărilor

7.3. Recep Ńia final ă

RecepŃia finală a stratului de formă, se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia.

RecepŃia finală, se va face conform prescripŃiilor legale în vigoare.


pentru Caiet de sarcini generale la Straturi de form ă

IV. ACTE NORMATIVE Ordinul comun MT/MI

nr. 411/1112/2000,

publicat în M.O.

nr. 397 din 24.08.2000






V. REGLEMENTĂRI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide

VI. STANDARDE SR EN 196/2 Metode de încercări ale cimenturilor.

Partea 2 – analiza chimică a cimenturilor

SR EN 459/2 Var pentru construcŃii. Partea 2 – metode de încercare

SR 648 Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului

STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare

STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor


STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate




STAS 4242/1 Zgură de furnal. IndicaŃii generale pentru efectuarea analizei chimice şi determinarea umidităŃii

STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianŃi minerali. Metode de încercare

STAS 8840 Lucrări de drumuri. Straturi de fundaŃii din pământuri stabilizate mecanic. CondiŃii tehnice generale de calitate

STAS 10.473/2 Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pământuri, stabilizate cu lianŃi hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare şi încercare.

STAS 12.253 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. CondiŃii tehnice generale de calitate

SR EN 13.282

LianŃi hidraulici rutieri. CompoziŃie, specificaŃii şi criterii de conformitate

CAIET NR.3

Funda Ńii de balast

I. Generalitati


Prezentul caiet de sarcini conŃine specificaŃiile tehnice privind execuŃia şi recepŃia straturilor de fundaŃie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor. El cuprinde condiŃiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcŃie folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaŃie realizat conform STAS 6400.


Stratul de fundaŃie din balast, se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcŃie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30 cm.


o să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini


o să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini.


II. Materiale

1. Agregate naturale

Pentru execuŃia stratului de fundaŃie, se va utiliza balast, cu granula maximă de 63 mm. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheŃ, nu trebuie să conŃină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

În conformitate cu prevederile SR 662, balastul, pentru a fi folosite în stratul de fundaŃie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul de mai jos

Condi Ńii de admisibilitate

Caracteristici Amestec

optim

Funda Ńii

rutiere

Completarea sistemului rutier la înghe Ń-dezghe Ń

- strat de form ă -

Metode de verificare conform

Sort 0 - 63 0 - 63 0 - 63 -

ConŃinut de fracŃiuni % STAS 1913/5

sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3

sub 0,2 mm 4 – 10 3 – 18 3 – 33

0 - 1 mm 12 – 22 4 – 38 4 – 53

0 – 4 mm 26 – 38 16 – 57 16 –727

0 – 8 mm 35 – 50 25 – 70 25 –80

0 – 16 mm 48 – 65 37 – 82 37 – 86

0 – 25 mm 60 – 75 50 – 90 50 – 90

0 – 50 mm 85 – 92 80 - 98 80 - 98

0 – 63 mm 100 100 100

Granulozitate Conform figurii anexate

STAS 4606

Coeficient de neuniformitate (UN) minim - 15 15

Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30

Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % max 30 30 30

STAS 730

Agregatul (balast), se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanŃa calităŃii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinŃele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea inginerului lucrării.

Laboratorul antreprenorului va Ńine evidenŃa calităŃii balastului, astfel:

o într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor o într-un registru (pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de

laborator Depozitarea agregatelor, se va face în depozite deschise, dimensionate în funcŃie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.

În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

În cazul în care la verificarea calităŃii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiŃiilor calitative prevăzute.

2. Apa

Apa necesară compactării stratului de balast, poate să provină din reŃeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conŃină nici un fel de particule în suspensie.

3. Controlul calit ăŃii balastului înainte de realizarea stratului de fu nda Ńie

Controlul calităŃii se face de către antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul de mai jos.

Frecven Ńa minim ă Ac Ńiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce

se verific ă La aprovizionare La locul de punere în

oper ă

Metoda de determinare

conform

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanŃie

La fiecare lot aprovizionat - -

STAS 4606 Determinarea granulometrică

Echivalentul de nisip

Neomogenitatea balastului

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500 tone, pentru fiecare sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort)

-

STAS 730

Umiditate -

O probă pe schimb (şi sort) înainte de începerea lucrărilor şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiŃii meteorologice

STAS 4606

RezistenŃe la uzura cu maşini tip Los Angeles (LA)

O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 tone

- STAS 730

III.Stabilirea caracteristicilor de compactare

1. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului, se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuŃie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13, se stabileşte:

o du max.P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cmc

o Wopt.P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %

2. Caracteristicile efective de compactare

Caracteristicile efective de compactare, se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare , şi anume:

o du ef = greutatea volumică în stare uscată, efectivă, maximă exprimată în g/cmc

o W ef = umiditate efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare [gc]

gc = d.u.ef.du. max.PM x100

La execuŃia stratului de fundaŃie, se va urmări realizarea gradului de compactare arătat mai jos.

IV.Punerea în oper ă a balastului

1. Măsuri preliminare

La execuŃia stratului de fundaŃie din balast, se va trece numai după recepŃionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări. Înainte de începerea lucrărilor, se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului. Înainte de aşternerea balastului, se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaŃii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de fundaŃie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect. În cazul straturilor de fundaŃie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puŃin 15 cm deasupra şanŃului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcŃie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.

2. Experimentarea punerii în oper ă a balastului

Înainte de începerea lucrărilor, antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minim 30 m şi o lăŃime de cel puŃin 3,40 m (dublul lăŃimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea – în condiŃii de execuŃie curentă pe şantier – a componenŃei atelierului de compactare şi a modului de acŃionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea utilajelor de răspândire pentru realizarea grosimii din proiect şi pentru o suprafaŃare corectă.

Compactarea de probă pe tronsonul experimental, se va face în prezenŃa inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şu efectuate de un laborator de specialitate. În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obŃinut, antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării, şi anume:

o grosimea maximă a stratului de balast pus în operă o condiŃiile de compactare (verificarea eficacităŃii utilajelor de compactare şi

intensitatea de compactare a utilajului) Intensitatea de compactare = Q / S

Q = Volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb),

exprimat în mc

S = SuprafaŃa compactat în intervalul de timp dat, exprimat în mp

În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeŃele compactate de fiecare utilaj se cumulează.

Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinŃă pentru restul lucrărilor ce se vor executa. Caracteristicile obŃinute pe acest tronson, se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităŃii lucrărilor ce se vor executa.

3. Punerea în oper ă a balastului

Pe terasamentul recepŃionat, se aşterne şi se nivelează balastul într-unul sau mai multe straturi, în funcŃie de grosimea prevăzută în proiect şi de grosimea optimă de compactare, stabilită pe tronsonul experimental. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăŃimilor şi pantelor prevăzute în proiect.

Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităŃii optime de compactare, se stabileşte de laboratorul de şantier, Ńinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.

Compactarea straturilor de fundaŃie din balast, se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenŃa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundaŃie nu se realizează pe întreaga lăŃime a platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaŃie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor. Denivelările, care se produc în timpul compactării straturilor de fundaŃie, sau care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. SuprafeŃele cu denivelări mai mari de 4 cm, se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.

Este interzisă:

o folosirea balastului îngheŃat o aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiŃă de

gheaŃă

4. Controlul calit ăŃii compact ării balastului

În timpul execuŃiei stratului din balast, se vor face – pentru verificarea compactării – încercările şi determinările din tabelul de mai jos.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica, care se

verific ă

Frecven Ńe minime la locul de punere în oper ă

Metode de verificare

conform

Încercarea Proctor modificat - STAS 1913/13

Determinarea umidităŃii de compactare şi corelaŃia umidităŃii

Zilnic, dar cel puŃin un test la fiecare 250 m de bandă de circulaŃie

STAS 4606

Determinarea grosimii stratului compactat Minim 3 probe la o suprafaŃă de 2000 mp de strat

-

Verificarea realizării intensităŃii de compactare (Q/S)

zilnic -

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăŃii volumice în stare uscată

Zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeŃe < 2000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeŃe >2000 mp de strat

STAS 191/15

STAS 12288

Determinarea capacităŃii portante la nivelul superior al stratului de fundaŃie

În câte două puncte situate în profiluri transversale la distanŃe de 10 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăŃime de 7,5 m

Normativ CD31

În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide – indicativ CD 31. Laboratorul antreprenorului va Ńine următoarele evidenŃe, privind calitatea stratului executat:

o compoziŃia granulometrică a balastului utilizat o caracteristicile optime de compactare, obŃinute prin metoda Proctor modificat

(umiditate optimă, densitate maximă uscată) o caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portantă)

V.Condi Ńii tehnice, reguli şi metode de verificare

1. Elemente geometrice

Grosimea stratului de fundaŃie din balast, este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maxim +20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaŃie este media măsurătorilor obŃinute pe fiecare sector de drum prezentat recepŃie. LăŃimea stratului de fundaŃie din balast, prevăzută în proiect. Abaterile limită la înălŃime pot fi +5 cm. Verificarea lăŃimii executate, se va face în dreptul pofilelor transversale ale proiectului.

Panta transversală a fundaŃiei de balast este cea a îmbrăcăminŃii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanŃă. DeclivităŃile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele fundaŃiei din balast, faŃă de cotele din proiect pot fi de +10 mm.

2. Condi Ńii de compactare

Straturile de fundaŃie din balast, trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă, determinată prin încercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13:

a) Pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III o 100% în cel puŃin 95% din punctele de măsurare o 98% în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate

punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III b) Pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V

o 98% în cel puŃin 93% din punctele de măsurare o 95% în toate punctele de măsurare

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaŃie, se consideră realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul de mai jos (conform CD 31)

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alc ătuit din:

Strat de form ă

Pământuri de tipul (conform STAS 1243)

Grosimea stratului de funda Ńie din balast sau balast amestec optimal – h (cm)

Cf.STAS 12253

Nisip pr ăfos, nisip argilos

(P3)

Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos (P4)

Argil ă prăfoas ă, argil ă nisipoas ă, argil ă prăfoas ă nisipoas ă (P5)

10 185 323 371 411

15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 292

30 118 206 238 266

35 109 190 219 245

40 101 176 204 227

45 95 165 190 213

50 89 156 179 201

Notă: Balastul din stratul de fundaŃie trebuie să îndeplinească condiŃiile de admisibilitate din SR 662 şi STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman, efectuate în scopul calităŃii execuŃiei lucrărilor de fundaŃii, se va face prin examinarea modului de variaŃie la suprafaŃa stratului de fundaŃie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) şi a valorii coeficientului de variaŃie (CV).

Uniformitatea execuŃiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaŃie, valoarea coeficientului de variaŃie este sub 35%.

3. Caracteristicile suprafe Ńei stratului de funda Ńie

Verificarea denivelărilor suprafeŃei fundaŃiei, se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:

o în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaŃie şi nu pot fi mai mari de +2,0 cm

o în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu pot fi mai mari de +1,0 cm

În cazul apariŃiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeŃei fundaŃiei.

VI.Recep Ńia lucr ărilor

1. Recep Ńia pe fază determinant ă

RecepŃia pe fază determinantă – stabilită în proiect – se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuŃie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaŃii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile din prezentul caiet de sarcini.

Comisia de recepŃie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiŃiilor de execuŃie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuŃiei de către organele de control.

În urma acestei recepŃii se încheie „Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.


RecepŃia preliminară, se face odată cu recepŃia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.


RecepŃia finală, va avea loc după expirarea perioadei de garanŃie pentru întreaga lucrare şi se va face în condiŃiile Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.


pentru Caiet de sarcini generale la Funda Ńii de balast

VII. ACTE NORMATIVE Ordinul comun MT/MI

nr. 411/1112/2000,

publicat în M.O.

nr. 397 din 24.08.2000






VIII. REGLEMENTĂRI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi

deflectometrie a capacităŃii portante a drumurilor cu structuri rutiere şi semirigide

IX. STANDARDE SR 661 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. CondiŃii

tehnice de calitate




STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Încercarea Proctor



STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază de fundaŃie. CondiŃii tehnice generale de calitate

STAS 12288 Lucrări de drumuri. Determinarea densităŃii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con şi nisip

CAIET NR.4

Strat rutier din agregate naturale

stabilizate cu ciment

I. Generalit ăŃi


Prezentul caiet de sarcini conŃine specificaŃiile tehnice privind execuŃia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment şi condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 10473/1, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităŃii materialelor şi a straturilor executate. Conform tabelului anexă la STAS 6400, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment, se folosesc la:

a) Execu Ńia straturilor superioare de funda Ńie la: � drumurile de clasa tehnică I...V cu îmbrăcăminŃi bituminoase, care au strat de

bază din mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat)

� drumurile de clasa tehnică III şi IV cu îmbrăcăminŃi bituminoase, care au strat de bază din piatră spartă împănată cu split bitumat

� drumurile de clasa tehnică I...III cu îmbrăcăminŃi din pavaje, care au strat de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat)

� drumurile de clasa tehnică I...III cu îmbrăcăminŃi din beton de ciment b) Execu Ńia straturilor de baz ă la:

� drumurile de clasa tehnică III...V cu îmbrăcăminŃi bituminoase (fără strat de mixturi asfaltice)

� drumurile de clasa tehnică III şi IV cu îmbrăcăminŃi din pavaje de pavele � drumurile de clasa tehnică I...IV cu îmbrăcăminŃi bituminoase (fără strat de

mixturi asfaltice) � drumurile de clasa tehnică I...III, cu îmbrăcăminŃi din pavaje, care au

fundaŃiile alcătuite dintr-un strat inferior de balast şi un strat superior din agregate naturale stabilizate

Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment, se pot folosi şi la:

o lărgirea fundaŃiilor rutiere existente o amenajarea platformelor şi a locurilor de parcare o amenajarea benzilor de staŃionare şi de încadrare o consolidarea acostamentelor


La execuŃia straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment, se vor respecta prevederile din standardele şi normativele specifice în vigoare, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat:

o să asigure măsurilor organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini

o să asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini

o să efectueze, la cererea inginerului, verificări suplimentare faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, inginerul va dispune întreruperea execuŃiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

II.Natura şi calitatea materialelor folosite

1. Cimenturi

La stabilizarea agregatelor naturale, se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment, care trebuie să corespundă condiŃiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective, indicate în tabelul de mai jos.

Cimentul Caracteristici fizice

II/A-S 32,5 SR II/A-S 32,5

şi H II/A-S 32,5

I 42,5 (P40)

SR 388

CD 40

Priza determinată pe pasta de ciment de consistenŃă normală

- să nu înceapă mai devreme de 2 ore

- să nu se termine mai târziu de

1 oră 1 oră 1 oră

10 ore

Constanta de volum determinată pe:

- ture turele să nu prezinte încovoieri, crăpături (fenomene de umflare)

- mărimea de volum la încercarea cu inelul Le Chatelier

< 10

RezistenŃa mecanică la compresiune min. la:

- 2 zile N/mmp - 10 15

- 7 zile N/mmp 16 - 25

- 28 zile N/mmp 32,5...52,5 42,5...62,6 40

NOTĂ: Cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore, se vor folosi în mod obligatoriu cu întârzietor de priză.

Cimenturile:

o care vor prezenta rezistenŃe mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate şi utilizate numai corespunzător noii clase

o care se consideră că s-au alterat, se vor evacua fiind interzis a fi utilizate la prepararea betoanelor

Standarde:

o ciment II/A – S 32,5 conform STAS 1500 o ciment SR II/A – S 32,5 conform SR 3011 o ciment H II/A – S 32,5 conform SR 3011 o ciment I 42,5 (P40) conform SR 388 o ciment CD 40 conform STAS 10092

Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de ciment. Dacă antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obŃine aprobarea inginerului lucrării în acest scop.

CondiŃiile tehnice de recepŃie, livrare şi control a cimenturilor trebuie să corespundă prevederilor standardelor respective. În timpul transportului de la fabrică la staŃia de betoane (sau depozit intermediar), a manipulării sau depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală şi de impurificări cu corpuri străine. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz – atât pentru depozitele de rezervă, cât şi pentru cele de consum – corespunzătoare din punct de vedere al protecŃiei împotriva alterărilor cauzate de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoaşterea controlului acestuia.

În cursul execuŃiei, când apare necesară schimbarea sortimentului de ciment depozitat în silozuri, acestea se vor goli complet şi se vor curăŃa prin instalaŃia pneumatică şi se vor marca corespunzător noului sortiment de ciment, ce urmează a se depozita.

Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de + 500C.

Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data expedierii de către producător.

Cimentul rămas în depozit timp mai îndelungat, nu va putea fi întrebuinŃat decât după verificarea stării de conservare şi a rezistenŃelor mecanice de 2 (7) zile.

Controlul calităŃii cimenturilor pe şantier, se face în conformitate cu prevederile tabelului 6.

Laboratorul şantierului va Ńin e evidenŃa calităŃii cimentului astfel:

o într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare o într-un registru (pentru ciment) rezultatele determinărilor efectuate în laborator

2. Agregate

Conform STAS 10473/1 pentru execuŃia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment, se utilizează sorturile de agregate specificate în tabelul de mai jos.

Agregatele folosite Domeniu de aplicare

Natura agregatului Dimensiunea granulelor

Agregate de balastieră, conform SR 662

tabel 4 , nisip 0 – 4

tabel 8 , pietriş 8 - 16

tabel 15 , balast 0 - 16

Agregate concasate, de balastieră, conform SR 662

tabel 8 , pietriş concasat 8 - 16

tabel 15 , balast concasat 0 - 16

Carieră, conform SR 667, tabelele 3 şi 6

piatră spartă (split) 8 - 16

Straturi de baz ă pentru:

- structuri rutiere nerigide

- platforme

- locuri de parcare

savură 0 - 16

Agregate de balastieră, conform SR 662

tabel 4 , nisip 0 – 4

tabel 8 , pietriş 8 - 25

tabel 15 , balast 0 - 25

Agregate concasate, de balastieră, conform SR 662

tabel 8 , pietriş concasat 8 - 25

tabel 15 , balast concasat 0 - 25

Carieră, conform SR 667, tabelele 3 şi 6

piatră spartă (split) 8 – 16 şi 16 - 25

Straturi de funda Ńie pentru:

- structuri nerigide şi rigide

- platforme

- locuri de parcare

- benzi de staŃionare

- acostamente

savură 0 - 16

Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului folosit la execuŃia stratului rutier stabilizat.

Agregatele naturale folosite la execuŃia straturilor rutiere stabilizate cu ciment, trebuie să îndeplinească caracteristicile indicate în tabelele de mai jos

Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a se asigura omogenitatea şi constanta calităŃii acestor materiale.

Aprovizionarea agregatelor la staŃia de betoane se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.

În timpul transportului de la furnizor la staŃia de betoane şi în timpul depozitării, separate pe sorturi şi păstrate în condiŃii care să le ferească de împrăştiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.

Controlul calităŃii agregatelor de către executant, se face în conformitate cu prevederile tabelului de mai jos.

Laboratorul şantierului va Ńin e evidenŃa calităŃii agregatelor, astfel:

o într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate la fabrica furnizoare o într-un registru (pentru agregate) rezultatele determinărilor efectuate în laborator

NISIP – pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru execuŃia fundaŃiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de bază (conform SR 662, pct.2.3.2.1)

Condi Ńii de admisibilitate

Clasa tehnic ă a drumului

Caracteristici de calitate

I-II-III IV-V

Sort 0 - 4

Granulozitate continuă

Coeficient de neuniformitate (Un) % min 8

Echivalentul de nisip (EN) min 50 30

Agregate de balastieră sau agregate concasate de carieră sau balastieră, pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment

Domeniu de utilizare

Caracteristici de calitate

Straturi de baz ă pt. sisteme rutiere neri-

gide pt. clasele tehnice I-III

Straturi de baz ă pt. sisteme rutiere nerigide pt. clase-le tehnice IV-V şi pt. platforme de

parcare

Straturi de funda Ńie pt. sis -teme rutiere nerigide şi ri-gide, platforme, locuri de

parcare, benzi de sta Ńiona-re, consolidare acosta-

mente

Sort agregate balastieră/

/agregate concasate (mm)

0 – 16

0 -25

ConŃinut de fracŃiuni 0 – 8 mm 50...75 50...80

Granulozitate Continuă

NOTA 1: Pe drumurile cu trafic foarte greu şi autostrăzi este indicat ca cel puŃin 50% din agregate să fie concasate.

Granulozitatea, în toate cazurile, trebuie să fie continuă şi să se înscrie în limitele arătate în tabelele de mai jos.

Treceri în % din greutate prin site sau ciururile c u dimensiuni de... în mm

Domeniu de granulozitate Limita

0,1 0,2 1 4 8 16 25

inferioară 6 8 18 35 51 90 - 0...16

superioară 11 17 34 59 75 100 -

inferioară 6 8 18 35 51 72 90 0...25

superioară 11 17 34 59 75 90 100

Coeficient de neuniformitate (Un) min 8

Echivalent de nisip (EN) % min ) pe

fracŃiunea 0 – 4 mm

30

Uzura cu maşina tip Los Angeles

(LA) %, max.

35

3. Apa

Apa utilizată la prepararea amestecului de agregate naturale şi ciment, poate să provină din reŃeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute în STAS 790. Indiferent de sursă, la începerea lucrărilor, se va face verificarea apei, de către un laborator de specialitate. În timpul utilizării pe şantier, se va evita poluarea apei cu detergenŃi, materii organice, uleiuri, argile, etc.

4. Aditivi

La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, se impune adesea folosirea unui întârzietor de priză. Acesta poate fi întârzietorul de priză folosit obişnuit la prepararea betoanelor de ciment.

5. Materiale de protec Ńie

� Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877 � Nisip sort 0 – 4 mm, conform SR 662

6. Controlul calit ăŃii materialelor înainte de prepararea amestecului s tabilizat

Materialele destinate preparării straturilor de bază şi de fundaŃii din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la încercări preliminare şi la determinări pentru stabilirea reŃetei, a căror natură şi frecvenŃă sunt date în tabelul de mai jos.

Frecven Ńa minim ă Mate-rialul

Ac Ńiunea, procedeul de verificare sau

caracteristicile care se verific ă

la aprovizionare la locul de

punere în oper ă


conform


La fiecare lot aprovizionat -

Constanta de volum/ stabilitate

Timpul de priză

O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai puŃin de o determinare la 100 t, pe o

probă medie

RezistenŃe mecanice la 2 (7) zile

RezistenŃe mecanice la 28 zile

O probă la 100 t sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul

aprovizionat

SR EN 196/1

Ciment

Prelevarea de contra-probe care se păstrează minim 45 de zile (păstrate în cutii metalice sau pungi de polietilenă sigilate)

La fiecare lot aprovizionat probele se iau împreună cu

delegatul Inginerului

-

-

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz

în care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o probă

medie)

Două determinări pe siloz (sus şi jos)

STAS 730


La fiecare lot aprovizionat -

Granulozitatea sorturilor O probă la fiecare lot aprovizionat şi pentru fiecare

sursă

STAS 730

STAS 4606

Echivalentul de nisip O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort

şi sursă

Coeficient de neuniformitate O probă la fiecare lot aprovizionat şi pentru fiecare

sursă

-

STAS 730

Umiditate

-

O probă pe schimb şi sort şi ori de

câte ori se observă schimbare cauzată de condiŃii meteo

STAS 4606

Agregate

RezistenŃa la uzură cu maşina tip Los Angeles

O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort

şi sursă STAS 730

Aditivi Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

-

-

Apă CompoziŃie chimică -

O probă la începe-rea lucrării pentru

fiecare sursă STAS 790

Emulsie bituminoasă

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat - -

III.Stabilirea compozi Ńiei amestecului din agregate naturale stabilizate c u ciment

1. Încerc ări preliminare

Stadiul compoziŃiei amestecului de agregate naturale, ciment şi apă, se va face de către un laborator de specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, care va determina:

o curba granulometrică a agregatelor stabilizate o dozajele de ciment şi aditiv o conŃinutul de apă o densitatea în stare uscată de referinŃă, respectiv caracteristicile de compactare

De asemenea, testul preliminar va determina variaŃiile admisibile ale compoziŃiei în vederea adaptării acesteia la condiŃiile de şantier, păstrând caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea şi caracteristicile cerute la art.10.

2. Compozi Ńia amestecului

Stabilitatea compoziŃiei amestecului, se va face:

o la intrarea în funcŃiune a staŃiei de preparare o la schimbarea tipului de ciment sau agregate o ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziŃiei

utilizate CompoziŃia amestecului de ciment, apă şi agregate naturale se va stabili numai prin încercări de laborator atestat, în funcŃie de îndeplinirea condiŃiilor arătate în tabelul 7.

În tabelul 8 se indică orientativ dozajele de ciment.

Curba granulometrică a amestecului trebuie să fie situată în limitele arătate în tabelul 5. Curba granulometrică aleasă este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime în condiŃiile compactării standard (încercarea Proctor modificat).

În ce priveşte conŃinutul de apă, acesta trebuie să se situeze la nivelul umidităŃii optime de compactare.

Caracteristicile de compactare, respectiv densitatea în stare uscată maximă dumax şi umiditatea optimă Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment, se vor determina de către un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificat, conform STAS 1913/13.

o importanŃă deosebită în cazul agregatelor naturale stabilizate, o are durata de punere în opera. Aceasta este durata în care priza este nulă sau foarte slabă şi permite punerea în operă a amestecului şi comportarea lui, fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. Durata de punere în operă, care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variază între 2 şi 6 ore în funcŃie de condiŃiile de execuŃie. Mărirea duratei peste două ore se poate obŃine prin utilizarea unui întârzietor de priză.

Cantitatea de întârzietor de priză depinde de temperatura ambiantă şi ea va fi stabilită de laborator în cadrul studiilor preliminare, cunoscând că la 100C durata de punere în lucru este estimată la dublul celei obŃinute la 200C, iar aceasta la rândul ei este de două ori mai mare decât cea pentru 400C. Încercarea se face pentru diferite temperaturi şi se trasează diagrama timp de punere în operă – temperatura.

Denumirea stratului şi al lucr ării Caracteristica

Strat de baz ă pentru sisteme rutiere

nerigide, platforme şi locuri de parcare

Strat de funda Ńie pentru sisteme rutiere rigide şi nerigide, consolidarea

benzilor de sta Ńionare, a benzilor de încadrare şi

a acostamentelor

RezistenŃa şa compresiune - N/mmp

- Rc 7 zile 1,5...2,2 1,2...1,8

- Rc 28 de zile 2,2...5,0 1,8...3,0

Stabilitate la apă - % max.

- scăderea rezistentei la compresiune - Rci 20 25

- umflare volumică - UI 2 5

- absorbŃie de apă - Ai 5 10

Pierdere de masă - % max

- saturare-uscare- Psu 7 10

- îngheŃ-dezgheŃ - Pid 7 10

Agregatul Denumirea stratului

Natur ă Granulozitate (mm)

Dozaj orientativ de ciment, în % din

cantitatea de agregate naturale uscate

balast 0 – 16 1. Strat de bază, platforme şi locuri de parcare

agregate concasate 0 - 16

3...7

nisip 0 - 4

balast 0 – 25

2. Strat de fundaŃie, consolidarea benzilor de staŃionare, a benzilor de încadrare şi acostamentelor

concasate 0 - 25

4...6

Dozajul de ciment, va fi stabilit prin încercări preliminare, astfel încât să se asigure rezistenŃele (caracteristicile) prevăzute.

IV.Prepararea amestecului din agregate naturale stabilizate cu ciment

1. StaŃia de preparare

Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment şi apă, se poate efectua în centrale de tip continuu de dozare şi malaxare sau în centrale de beton folosite la prepararea betoanelor rutiere. DistanŃa maximă între staŃia de preparare şi punctul de lucru, va corespunde unui timp de transport al amestecului de agregate naturale, ciment şi apă de maxim 45 de minute.

StaŃia de preparare trebuie să dispună de:

a. depozite de agregate cu dotări corespunzătoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitaŃii

b. silozuri cu ciment marcate corespunzător, având capacitatea corelată cu capacitatea de producŃie a staŃiei

c. instalaŃie de preparare, cu rezervoare şi dozatoare în bună stare de funcŃionare d. buncăre pentru descărcarea din utilajele de preparare a amestecului preparat e. laborator amenajat şi dotat corespunzător f. dotări care să asigure spălarea malaxorului, buncărelor şi mijloacelor de

transport g. dotări privind protecŃia muncii şi PSI

Centralele de preparare trebuie să respecte următoarele caracteristici, privind precizia de cântărire şi dozare:

o agregate +3% o ciment şi apă +2% o aditivi +5%

ToleranŃele se exprimă în funcŃie de greutatea fiecărui component şi trebuie să facă referire la cantităŃile teoretice conform calibrării

Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a staŃiei de preparare a amestecului lista reglajelor care trebuie să fie efectuate la instalaŃie pentru îndeplinirea condiŃiilor prevăzute, comisia controlând dacă s-au făcut aceste reglări, în special:

o etalonarea cântarelor o verificarea dozatoarelor volumetrice o funcŃionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-închidere)

la introducerea agregatelor, a cimentului şi a apei în malaxorul instalaŃiei de preparare

o uzura paleŃilor malaxoarelor Toate aceste verificări se vor face înainte de preparare amestecului.

2. Experimentarea prepar ării amestecului

Înainte de începerea lucrărilor, antreprenorul este obligat să facă teste de staŃia de preparare a amestecului pentru a verifica – folosind mijloacele şantierului – dacă reŃeta amestecului , stabilită în laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Testele trebuie repetate până la obŃinerea rezultatelor satisfăcătoare, privind:

o umiditatea o omogenitatea amestecului o rezistenŃa la compresiune o timp optim de punere în operă

Cu ocazia acestor verificări se va stabili şi durata minimă de malaxare care să asigure o bună omogenitate a amestecului preparat.

Probele pentru verificări, se vor recolta din amestecul preparat în timpul testării, în vederea verificării obŃinerii caracteristicilor cerute, arătate la cap.III, art.10.

3. Prepararea propriu-zis ă a amestecului

Este interzisă prepararea amestecului în instalaŃiile care nu asigură încadrarea în abaterile prevăzute, sau la care dispozitivele de dozare – cu care sunt echipate – sunt defecte. Antreprenorul răspunde permanent de buna funcŃionare a dispozitivelor de dozare, verificându-li de câte ori este necesar, dar cel puŃin o dată pe săptămână.

Cantitatea de apă necesară amestecului, se va corecta în funcŃie de umiditatea naturală a agregatelor, astfel încât la punerea în operă să fie asigurată umiditatea optimă de compactare stabilită în laborator, Ńinându-se seama şi de pierderile de apă în timpul transportului de la staŃia de preparare la locul de punere în operă.

Cantitatea de ciment, ce se introduce în amestec, este cea prevăzută în reŃeta stabilită pentru fiecare tip de ciment aprovizionat.

Amestecarea materialelor componente, se va face în malaxorul instalaŃiei de preparare până la omogenizarea amestecului. Amestecul de agregate naturale, ciment şi apă se introduce în buncărul de stocare a materialului, din care se descarcă în autobasculantă astfel încât să se evite segregare.

4. Controlul calit ăŃii amestecului preparat

Controlul calităŃii amestecului preparat, precum şi confecŃionarea epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare şi rezistenŃa la compresiune), se vor face în conformitate cu tabelul de mai jos.

Frecven Ńa minim ă Ac Ńiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verific ă

La sta Ńia de betoane La locul de punere în lucru


conform

Examinarea documentului de transport - La fiecare transport -

Încercarea Proctor modificată pentru fiecare reŃetă - STAS 1913/13

temperatura (la temperaturi ale aerului în intervalul 00C-50C şi > 300C

la fiecare 2 ore pentru fiecare instalaŃie

la fiecare 2 ore -

CompoziŃia granulometrică a amestecului o determinare pe schimb, dar cel puŃin o determinare

la 500 mc - STAS 4606

Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantităŃii de apă necesară asigurării umidităŃii optime de compactare – umiditatea amestecului

cel puŃin o dată pe schimb şi la schimbări meteo care

pot modifica umiditatea - STAS 1913/13

Verificarea caracteristicilor de compactare

a. umiditate de compactare 2 probe la 1500 mp STAS 1913/13

b. densitatea stratului, gradul de compactare

-

2 probe la 1500 mp STAS 1913/15

c. Q/S zilnic

ConfecŃionarea de epruvete pentru determinarea densităŃii şi a rezistenŃelor la compresiune

la 7 zile

la 28 de zile

2 serii a 3 epruvete cilindrice la 1500 mp - STAS 10473/2

Laboratorul antreprenorului va Ńine următoarele evidenŃe, privind calitatea stratului executat:

o compoziŃia amestecului preparat o caracteristicile de compactare - Proctor modificat o caracteristici ale amestecului preparat:

o umidităŃi: o la staŃia de preparare o la locul de punere în operă

o densitatea stratului compactat o confecŃionarea epruvetelor de amestec şi determinarea caracteristicilor fizico-

mecanice (rezistenŃe la compresiune şi densitate), care vor fi înscrise în evidenŃe.

V.Punerea în oper ă a amestecului din agregate naturale stabilizate cu ciment

1. Transportul amestecului

Amestecul din agregate naturale, ciment şi apă se transportă la locul de punere în operă cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circulă pe fundaŃia de balast. Pe timp de arşiŃă şi ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita modificarea umidităŃii acestuia.

Durata de transport a amestecului nu va depăşi 45 de minute.

Capacitatea de transport trebuie să fie corespunzătoare pentru a asigura funcŃionarea continuă a instalaŃiei de malaxare şi a atelierului de punere în operă.


Înainte de începerea execuŃiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment, se va verifica şi recepŃiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv. de asemenea, înainte de aşternere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dacă acesta este constituit din materiale drenante (dar orice băltire va fi eliminată).

3. Experimentarea punerii în oper ă a amestecului

Înainte de începerea lucrărilor antreprenorul este obligat să execute un tronson experimental. Lungimea tronsonului de probă va fi de cel puŃin 30 m şi pe întreaga lăŃime proiectată a drumului. experimentarea are drept scop de a verifica în şantier – în condiŃii de execuŃie – realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în operă în conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor şi dispozitivelor de punere în operă, stabilirea

parametrilor compactării (grosimea de aşternere a amestecului, condiŃiile de compactare şi intensitatea de compactare necesară). Toate datele vor fi supuse aprobării beneficiarului. Partea din tronsonul executat, considerată ca fiind cea mai bine realizată, va servi ca sector de referinŃă pentru execuŃia lucrărilor pe întregul drum.

4. Punerea în oper ă a amestecului

4.1. Aşternere şi nivelare

Aşternerea şi nivelarea amestecului trebuie să fie executate astfel încât să se realizeze următoarele obiective:

o respectarea toleranŃelor de nivelment admise, la fiecare strat în parte o asigurarea grosimii prevăzute în proiect pentru fiecare strat, în oricare punct al

acestuia o obŃinerea unei suprafaŃări corespunzătoare

Aşternerea şi nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. Amestecul se descarcă pe drum în cordoane şi apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice, se repartizează pe jumătate sau pe întreaga cale a lăŃimii prevăzută în proiect, în funcŃie de tehnologia de execuŃie adoptată şi de natura lucrărilor )ranforsări sau sisteme rutiere noi).

Aşternerea se face de regulă într-un singur strat. În cazul fundaŃiilor, prevăzute cu grosimi mai mari de 22 cm şi proiectate a fi realizate din două sau mai multe straturi, aşternerea se va face conform prevederilor proiectului. Grosimea maximă de aşternere se stabileşte de către antreprenor, pe sectorul experimental, în cadrul testelor de compactare.

O atenŃie deosebită trebuie acordată la rosturile longitudinale de lucru. Aşternerea celor două straturi adiacente, care se execută în aceeaşi zi, trebuie executate în decurs de două ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de bază sau de fundaŃie. marginea stratului aşternut anterior, trebuie să fie verticală. Tăierea şi îndepărtarea marginilor interioare (către axul drumului şi/acolo unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie făcute astfel încât să se asigure o compactare omogenă pe toată lăŃimea părŃii carosabile a drumului. Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilenă sau cu un alt material similar pentru evitarea pătrunderii corpurilor străine.

La execuŃia rosturilor transversale de lucru, pentru a obŃine o margine verticală a stratului, materialul excedentar trebuie tăiat şi îndepărtat.

Aşternerea şi nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, în care scop se va realiza un reperaj în afara suprafeŃei de lucru, în cazul nivelării cu autogrederul sau se vor pune la cotă longrinele şi ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.

4.2. Compactarea

Compactarea de probă pe tronsonul experimental, se va face în prezenŃa inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate autorizat:

o echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de probă efectuate, trebuie aprobat de inginer, înainte de compactare

o cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie să aibă următoarele caracteristici:

- cilindru Tandem cu roŃi tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie de minim 10 tone pe fiecare tambur

- cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minimă de 18 tone şi cu o presiune minimă în pneu de 5 bar

o ateliere combinate (tambur metalic în faŃă şi pneuri în spate) pot fi folosite numai cu aprobarea inginerului

o atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevăzut în procedura de execuŃie aprobată de inginer şi acesta va fi respectată pe toată durata execuŃiei lucrărilor

În cazul execuŃiei straturilor stabilizate cu ciment în locuri inaccesibile compactoarelor (în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, lărgiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu plăci vibratoare. calitatea compactării este apreciată prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie să corespundă valorilor arătate la art.20 din prezentul capitol.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obŃinut, antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării, şi anume:

o grosimea de aşternere înainte de compactare astfel ca după compactare să se realizeze grosimea stratului şi gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini

o condiŃiile de compactare (verificarea eficacităŃii utilajului propus şi a intensităŃii de compactare)

Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S , unde „Q” este volumul pus în operă într-o anumită unitate de timp (oră, zi, schimb) exprimate în mc, iar „S” este suprafaŃa cilindrată în intervalul de timp dat, exprimată în mp. Raportul Q/S este determinat experimental şi se va respecta cu stricteŃe pe tot parcursul execuŃiei, în care scop este indicat ca utilajul de compactare să fie dotat cu un dispozitiv, care să înregistreze datele pentru estimarea lui „S”.

ObŃinerea unei densităŃi ridicate, impune ca, compactarea să fie terminată înainte de a începe priza. Această condiŃie poate să conducă la necesitatea încorporării în amestec a unui întârzietor de priză, în special pe timp călduros. Folosirea unui întârzietor de priză este recomandat pentru a permite execuŃia corectă a rosturilor longitudinale.

Marginile stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie să fie bine compactate, odată cu întregul strat din agregate naturale stabilizate.

Compactarea se va face astfel:

o compactorul (fără vibraŃii) va circula iniŃial cu circa 1/3 din lăŃimea sa pe acostament şi 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate

o apoi compactorul (tot fără vibraŃii) va trece numai stratul stabilizat în aşa fel încât să-l împingă sub acostament, după care compactarea se continuă normal.

Dacă compactarea acostamentelor se face înainte de aşternerea stratului din agregate naturale stabilizate, se vor lua măsuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe întreaga suprafaŃă a drumului.

4.3. Măsuri pentru condi Ńii meteorologice nefavorabile

Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa – în mod excepŃional – la temperaturi sub +50C, dar numai peste 00C şi cu exercitarea unui control permanent şi deosebit de exigent din partea antreprenorului şi a inginerului. Este interzisă:

o utilizarea agregatelor naturale îngheŃate o aşternerea amestecului de agregate pe un strat acoperit cu zăpadă sau cu

pojghiŃă de gheaŃă. Transportul amestecului de agregate, se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului şi se vor evita distanŃele mari de transport şi staŃionările pe traseu. După execuŃia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafaŃa acestuia se protejează imediat, prin acoperire cu prelată sau cu rogojini, astfel încât să se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer staŃionar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatură la suprafaŃă de minim +50C, timp de 7 zile. La temperaturi mai mari de 350C, suprafaŃa stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejată cu emulsie bituminoasă aplicată în două straturi succesive. 5. Protejarea straturilor rutiere din agregate natu rale stabilizate cu ciment Pentru evitarea evaporării apei, suprafaŃa stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejată cel puŃin 7 zile (timp în care nu se circulă pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5...3 cm grosime, menŃinut în stare umedă sau cu o peliculă de protecŃie, care poate fi realizată cu:

o fluid de protecŃie P45, STAS 12013 o polisol, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare o emulsie bituminoasă cationica STAS 8877

Pelicula de protecŃie se va realiza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt şi umed. Dacă stratul de bază al structurii rutiere urmează să se execute mai târziu, după protejarea stratului de fundaŃie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor prezentului articol, pentru a se asigura o legătură bună cu viitorul strat de bază, se va aşterne o cantitate de 7 – 8 kg/mp criblură, sortul 6 – 25, urmată de o compactare uşoară cu compactor cu pneuri (care asigură o încastrare a criblurii în stratul de fundaŃie), operaŃiune care trebuie făcută înainte de începerea prizei. Stratul de bază din agregate naturale stabilizate cu ciment – în cazul structurii rutiere noi prevăzute cu îmbrăcăminŃi bituminoase şi al reabilitărilor de drumuri – se protejează conform prevederilor din tabelul de mai jos.

Stratul urm ător sau îmbr ăcămintea prevăzută

Structura rutier ă nouă Reabilitare drum

Fără * Tratament superficial dublu Strat bituminos, ce se va executa după un interval de timp (15 zile)

Tratament de protecŃie cu emulsie bituminoasă

Strat bituminos, ce se va executa după un Tratament superficial simplu Tratament superficial simplu

interval mai mare de timp sau dublu * la drumuri cu trafic u şor şi foarte u şor şi la reabilitare de drumuri

Stratul de fundaŃie din agregate naturale stabilizate cu ciment, în cazul structurilor rutiere rigide, se va proteja conform prevederilor anterioare, execuŃia îmbrăcăminŃii din beton de ciment urmând să fie începută după o durată de minim 7 zile. Când stratul de fundaŃie trebuie să suporte un trafic de şantier important, tratamentul de protecŃie cu emulsie bituminoasă nu este suficient şi va trebui să se aplice un tratament superficial,.

ExecuŃia stratului rutier superior poate fi începută numai după o perioadă de protecŃie de minim 7 zile de la execuŃia stratului stabilizat cu ciment, perioadă în care este interzis traficul pe acest strat.

Stratul de balast stabilizat nu se va lăsa neprotejat pe timp de iarnă. Peste stratul de balast stabilizat se va aşterne cel puŃin primul strat al îmbrăcăminŃii structurii rutiere proiectate.

7. Controlul calit ăŃii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, puse în oper ă

Controlul calităŃii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse în operă, se va face în conformitate cu prevederile tabelului de mai jos.

Determinarea, metoda de control şi/sau caracteristicile ce se verific ă Frecven Ńa minim ă

Metoda de determinare

conform

Determinarea rezistenŃei la compresiune pe probe cilindrice

- la 7 zile

- la 28 de zile 3 probe cilindrice la 1500 mp STAS 10473/2

Prelevare de carote pentru determinarea rezistenŃei la compresiune

1 carotă la 2500 mp de strat (la cererea comisiei de recepŃie sau a beneficiarului)

Normativ C54

Determinarea grosimii stratului - la fiecare 200 m, în timpul execuŃiei

- pe carote extrase

-

Densitatea stratului rutier pentru calculul gradului de compactare

minim 2 puncte la 1500 mp STAS 10473/2

VI.Condi Ńii tehnice, reguli şi metode de verificare

1. Elemente geometrice

Grosimile stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment, sunt cele prevăzute în proiect.

Abaterile limită la grosime sunt:

o + 10 mm o + 20 mm

Verificarea grosimii stratului de fundaŃie se efectuează prin măsurători directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200 m. Grosimea stratului este media măsurătorilor obŃinute pe fiecare sector prezentat recepŃiei.

LăŃimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în proiect. Abaterile limită la lăŃime pot fi de + 2 cm. Verificarea lăŃimii de execuŃie, se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversală a stratului din material stabilizat este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect. Abaterile limită la pot să difere cu +0,4faŃă de valoarea pantei indicate în proiect şi se măsoară la intervale de 25 m distanŃă.

DeclivităŃile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită faŃă de cotele din proiect pot fi de +10 mm.

2. Condi Ńii de compactare

Gradul de compactare al straturilor de bază şi de fundaŃie din agregate naturale stabilizate cu ciment, în funcŃie de clasa tehnică a drumului, trebuie să fie de:

o minim 100% în cel puŃin 95% din numărul punctelor de măsurare şi minim 98% în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III

o minim 98% în cel puŃin 93% din nu mărul punctelor de măsurare şi minim 95% în toate punctele de măsurare pentru drumurile de clasa tehnică IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidări benzi de staŃionare, benzi de încadrare şi acostamente

Caracteristicile de compactare (densitatea în stare uscată maximă şi umiditatea optimă de compactare) ale straturilor de bază şi de fundaŃie se determină prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 şi sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.

3. Caracteristicile suprafe Ńei stratului din agregate naturale stabilizate cu c iment

Verificarea denivelărilor suprafeŃei, se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:

o în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaŃie, toleranŃa admisă la denivelări fiind de +10,0 mm

o în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor prezentate în proiect, toleranŃa admisă la denivelări fiind de +9,0 mm

VII.Recep Ńia lucr ărilor

1. Recep Ńia pe faz ă determinant ă

RecepŃia pe fază determinantă – stabilită în proiect – se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuŃie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaŃii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile din articolelor 8, 14, 20, 21, 22 şi 23.

Comisia de recepŃie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiŃiilor de execuŃie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuŃiei de către organele de control.

În urma acestei recepŃii se încheie „Proces verbal de recepŃie pe fază” în registrul de lucrări ascunse, în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execuŃie a acestora şi recomandări cu privire la modul de Ńinere sub observaŃie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini.


RecepŃia preliminară a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment, se face odată cu recepŃia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepŃie va examina lucrările faŃă de prevederile documentaŃiei tehnice aprobate, faŃă de documentaŃia de control şi procesele verbale de recepŃie pe faze, întocmit în timpul execuŃiei lucrărilor.


RecepŃia finală a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment, se face odată cu recepŃia finală a întregii lucrări de drum, după examinarea perioadei de verificare a comportării acesteia.

RecepŃia finală, se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.


pentru Caiet de sarcini la Strat rutier din agregate natur ale stabilizate cu ciment

X. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes

naŃional

Ordinul MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice drumurilor de publice

Ordinul comun MT/MI

nr. 411/1112/2000,

publicat în M.O.

nr. 397 din 24.08.2000






XI. REGLEMENTĂRI TEHNICE CD 54 InstrucŃiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul

carotelor

XII. STANDARDE SR EN 196/1 Metode de încercări ale cimenturilor

Partea 1: determinarea rezistenŃelor mecanice

SR EN 196/3 +

SR EN 196/3/AC

Metode de încercări ale cimenturilor

Partea 3: determinarea timpului de priză şi a stabilităŃii

SR EN 196/6 Metode de încercări ale cimenturilor. Determinarea fineŃii

SR 662 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. CondiŃii tehnice de calitate

SR 667 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. CondiŃii tehnice de calitate






STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază de fundaŃie. CondiŃii tehnice generale de calitate

STAS 10473/1 Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământ, stabilizate cu ciment. CondiŃii tehnice

STAS 10473/2 Lucrări de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pământuri, stabilizate cu lianŃi hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare şi încercare

CAIET NR.5

Straturi de baz ă din mixturi asfaltice

cilindrate, executate la cald

I.Generalit ăŃi


Prezentul caiet de sarcini conŃine specificaŃiile tehnice privind execuŃia şi recepŃia straturilor de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale şi bitum neparafinos şi cuprinde condiŃiile tehnice de calitate prevăzute în SR 7970, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităŃii materialelor şi al straturilor executate.

Caietul de sarcini se aplică la construcŃia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor, precum şi la construcŃia drumurilor de exploatare.

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică straturilor de bază executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

Straturile de bază din prezentul caiet de sarcini sunt prevăzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald în centrale şi puse în operă mecanizat.

Mixturile asfaltice pentru stratul de bază sunt de următoarele tipuri:

o tip AB1, cu agregate mijlocii (22%...47% granule cu dimensiunea peste 4 mm) o tip AB2, cu agregate mari (37%...66% granule cu dimensiunea peste 4 mm)

Alegerea tipului de mixtură se face de către proiectant.

Stratul de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, se aplică pe un strat suport care trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute de STAS 6400.

II.Natura, calitatea şi prepararea materialelor

1. Agregate

Pentru stratul de bază din mixturi asfaltice, se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate şi prelucrate, care trebuie să îndeplinească condiŃiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor, după cum urmează:

o nisip natural, sort 0 – 4 conform SR 662 o mărgăritar, sort 4 – 8 conform SR 662 o pietriş sort 4 – 25, sau sortat pe sorturile 4 – 8, 8 – 16, 16 – 25 cf. SR 662 o nisip de concasaj sort 0 – 4 cf SR 667 o savură sort 0 – 8 cf. SR 667 o criblură sort 4 – 8, 8 – 6 sau 16 – 25 cf. SR 667 o filer de calcar cf. STAS 539

Toate agregatele folosite în mixturile asfaltice trebuie să fie spălate în totalitate înainte de a fi folosite în amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereŃi despărŃitori pentru evitarea impurificării lor. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale şi filer şi conŃinutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 şi AB2 sunt conform tabelului de mai jos:

Mixturi asfaltice Caracteristici

AB1 AB2

Granulozitatea agregatelor cuprinse în limitele din fig.1 fig.2

ConŃinutul de agregate cu dimensiunea peste 4 mm % din masă

22...47

(30...55)

36...66

(50...75)

ConŃinut maxim admisibil de agregate cu dimensiu-nea peste 25 mm (31,5) - % din masă

max. 10

ConŃinut în părŃi fine sub 0,1 mm - % din masă 4...14

(4...12)

3...11

(2...10)

ConŃinutul minim de filer - % din masă 7 4

ConŃinut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului (cu precizările din tabelul 2) - % din masă:

I nu se foloseşte 100 – criblură

II 35 – criblură

65 – pietriş concasat

III 100 – pietriş concasat

IV – V 100 – pietriş sortat


Categoria tehnic ă a

str ăzii

Agregate naturale utilizate

Criblură sort 4 – 8, 8 – 16, 16 – 25

Nisip concasare sort 0 – 4

Nisip natural sort 0 – 4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipuri de concasare

I

(autostrăzi) I

Filer

Criblură min. 35% (recomandabil 16-25 sa 8-16 şi 16-25)

Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4

Pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de râu

Nisip natural sort 0-4

II II

Filer

Pietriş concasat sort 4-8 sau 8-25

Nisip natural sort 0-4

Nisip de concasare sort 0-4 sau savură sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 III III

Filer

Pietriş sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 şi 8-25

Nisip sort 0-4 IV – V IV

Filer

2. Filer

Ca filer, se va folosi filerul de calcar care trebuie să corespundă prevederilor din STAS 539 şi să îndeplinească următoarele condiŃii:

o fineŃea (conŃinutul în părŃi fine 0,1 mm) min. 80 % o umiditatea max. 2 %

ObservaŃie:

În condiŃii justificate tehnic şi economic, se poate înlocui parŃial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate înlocui numai împreună cu filerul de calcar; conŃinutul de filer din var stins poate fi max. 2%.

Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

3. Lian Ńi

Pentru realizarea îmbrăcăminŃilor asfaltice şi straturilor de bază din mixturi asfaltice, se folosesc următorul tip de bitum neparafinos pentru drumuri, cf. SR 754:

o bitum tip D 60/80 pentru zona climatică caldă CondiŃiile de admisibilitate care trebuie să le îndeplinească bitumul neparafinos sunt cele prevăzute în SR 754 şi în Normativul AND 537.

În cazul în care adezivitatea bitumului determinată în cadrul testelor preliminare, în funcŃie de calitatea bitumului şi de natura agregatelor, se situează sub valoarea minimă admisă, se va stabili utilitatea aditivării bitumului.

Bitumul se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de reciclare.

4. Controlul calit ăŃii materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru stratul de bază, se verifică în conformitate cu prescripŃiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi condiŃiile arătate la art.3, 4 şi 5 din prezentul caiet de sarcini.

Verificările şi determinările se execută de laboratorul de şantier cf. SR 7970 pct.4.1.2 şi constau în următoarele:

a) Bitum - penetraŃia la 25 0C – STAS 42 şi SR 754 - punctul de înmuiere prin metoda inel şi bilă – STAS 60 şi SR 754 - ductilitatea la 25 0C – SR 61 (la drumuri de clasa tehnică I şi II şi pentru străzi

de categoria I şi II) b) Criblură

- natura mineralogică (examinare vizuală) – STAS 62000/4 - granulozitate – STAS 730 - forma granulelor – STAS 730 - determinarea conŃinutului de părŃi fine sun 0,1 – STAS 730 - conŃinutul de argilă – SR 667

c) Pietriş - natura mineralogică (examinare vizuală) – STAS 4606 - granulozitate – STAS 4606 - forma granulelor – STAS 730 şi 4606 - parte levigabilă – STAS 4606 - conŃinutul fracŃiuni sub 0,63 mm – STAS 730

d) Nisip o Nisip natural

- granulozitate – STAS 4606 - conŃinut de corpuri străine – STAS 4606 - echivalent de nisip – STAS 730

o Nisip de concasaj - granulozitate – STAS 730 - conŃinut de corpuri străine – STAS 4606 - coeficient de activitate – STAS 730

e) Filer - umiditate – STAS 539 - fineŃea – STAS 539

III.Modul de fabricare a mixturilor

1. Compozi Ńia mixturilor

CompoziŃia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de bază, se stabileşte pe baza unui studiu preliminar aprofundat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor precizate în prescripŃiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul îl face antreprenorul în cadrul laboratorului său dacă este autorizat sau îl comandă la un alt laborator autorizat.

Formula de compoziŃie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susŃinută de studiile şi încercările efectuate, împreună cu rezultatele obŃinute, se supune aprobării beneficiarului.

Aceste studii comportă cel puŃin următoarele încercări:

o încercarea Marshall (stabilitatea la 60 0C; indicele de curgere-fluaj la 60 0C, densitatea aparentă, absorbŃia de apă), pentru 5 conŃinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conŃinutului de liant prestabilit; la confecŃionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de bază numărul de lovituri vor fi 50

o determinarea cu prese de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistenŃe la compresiune la 22 şi 50 0C, reducerea rezistenŃei la compresiune după 28 de zile de imersiune în apă pentru aceleaşi conŃinuturi de liant)

După verificarea caracteristicilor obŃinute pentru compoziŃia propusă, beneficiarul – dacă nu are obiecŃiuni sau eventuale propuneri de modificare – acceptă formula propusă de antreprenor.

Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcŃie de greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părŃile fine; dozajul de bitum se stabileşte la masa totală a mixturii.

Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total şi granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie să fie asigurate pentru fiecare tip de mixtură asfaltică, sun t date în tabelul 1.

ConŃinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator cf. STAS 1338/1, 2 şi 3 şi trebuie să se încadreze între limitele arătate în tabelul de mai jos:

Mixturi asfaltice Con Ńinutul de liant

Tip AB1 Tip AB2

La mixturi cu agregate neconcasate - % din masa mixturii 3,5...5,0 3,3...4,8

La mixturi cu agregate concasate - % din masa mixturii 3,6...5,4 3,4...5,0

2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se determină pe corpuri de probă tip Marshall şi pe cuburi confecŃionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compoziŃiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuŃiei, precum şi din straturile îmbrăcăminŃii gata executate.

În lipsa unor dispoziŃii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie să îndeplinească în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaŃie, condiŃiile arătate în tabelul de mai jos:

Tipul mixturii asfaltice

Tip AB1 Tip AB2

Clasa tehnic ă a drumului şi/sau categoria tehnic ă a str ăzii

Caracteristici Bitum

tip

I, II şi III IV şi V I, II şi III IV şi V

A. CARACTERISTICI DIN ÎNCERCĂREA MARSHALL

Stabilitatea la 60 0C, kN, min. D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0

Indicele de curgere, mm D 60/80 1,5 – 4,0 1,5 – 4,5 1,5 – 3,5 1,5 – 4,0

AbsorbŃie de apă, % vol D 60/80 2...8

Densitatea aparentă, kg/mc, min. D 60/80 2200

B. CARACTERISTICI DIN ÎNCERCAREA PE CUBURI

RezistenŃa la compresiune la 22 0C, N/mmp, min D 60/80 2,5

Reducerea rezistenŃei la compresiune la 22 0C, după 28 de zile de păstrare în apă, % max

D 60/80 30

AbsorbŃie de apă, % vol D 60/80 2...10

Densitatea aparentă, kg/mc, min D 60/80 2150

Bitumul conŃinut de mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuŃiei lucrărilor de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maxim 9 0C mai mare decât bitumul iniŃial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizările din SR 7970 pct. 2.4.3.2.

2. Instala Ńia de preparare a mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se prepară în instalaŃii speciale, de regulă în flux discontinuu, prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozate gravimetrică a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi de malaxare forŃată a componenŃilor.

În cazul instalaŃiilor în flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare şi cântărire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale, se realizează – în acest caz – iniŃial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extracŃie cu viteze variabile etalonat sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare bandă de extracŃie din buncăr şi apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscătorului. De asemenea, în cazul instalaŃiilor în flux continuu, corecŃia de umiditate, respectiv corelarea

cantităŃii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe computer.

Indiferent de tipul instalaŃiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregatele naturale şi de +2% pentru bitum şi filer. ToleranŃa admisă la temperatura bitumului este de +3 0C.

În cazul dozării volumetrice a bitumului, se va Ńine seama de faptul că densitatea acestuia variază cu temperatura, astfel încât la 150 0C ...170 0C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09...1,10) l. Dacă – urmare reglajelor – anumite aparate sau dispozitive ale instalaŃiei se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării beneficiarului autorizaŃia de punere în exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea instalaŃiei şi/sau a personalului care o deserveşte, în tot timpul cât durează operaŃiunile pentru obŃinerea autorizaŃiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de refuz. InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice:

o trebuie să dispună de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minimă egală cu consumul mediu zilnic şi care să dispună – fiecare – de o jojă etalonată în prealabil şi de un dispozitiv capabil să încălzească liantul până la temperatura necesară, evitând orice supraîncălzire (cât de mică);

o trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene; dacă cuva malaxorului este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie

o trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare

Durata de malaxare va fi în funcŃie de tipul instalaŃiei de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili în cadrul operaŃiunii de reglare a staŃiei de asfalt, înaintea începerii fabricaŃiei. 3. Autorizarea sta Ńiei de asfalt

Înaintea începerii execuŃiei, antreprenorul trebuie să supună acceptării beneficiarului lucrării, staŃia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor. Beneficiarul va verifica atestarea staŃiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcŃiune după ce va constata că:

o debitele fiecărui constituent permit obŃinerea amestecului prescris, în limitele toleranŃelor admise

o dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate o malaxorul funcŃionează corespunzător, fără pierderi de materiale

O altă condiŃie pentru autorizarea staŃiei de asfalt o constituie şi existenŃa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staŃie, a depozitelor la staŃie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaŃia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenŃa pereŃilor despărŃitori între sorturile de agregate, suprafeŃe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtării apelor, etc.).

Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienŃe, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de acceptarea beneficiarului.

4. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice constă în următoarele operaŃii:

o reglarea predozatoarelor instalaŃiei privind debitele pentru agregate, liant şi filer, prin încercări astfel încât curba granulometrică a amestecului de agregate naturale – inclusiv filerul – să corespundă celei prescrise în limitele de toleranŃă din tabelul de mai jos şi abaterea pentru conŃinutul de bitum (faŃă de dozajul stabilit prin reŃeta aprobată) exprimată în procente de masă să fie de +0,3%

Elemente componente ale mixturii

Abateri admise fa Ńă de dozajul prescris - % -

1. FracŃiunile de agregate naturale:

25...31,5 ±5

16...25 ±5

8...16 ±5

4...8 (3,15...8) ±5

1...4 (0,63...3,15) ±4

0,20...0,63 ±3

0,1...0,2 (0,09...0,20) ±2

0...0,1 )0...0,09) filer şi pref. ±1,5

2. ConŃinut de agregate concasate ±10

o introducerea agregatelor naturale în uscător (sau uscător-malaxor) unde are loc uscarea şi încălzirea acestora; se vor lua măsuri pentru evitarea încălzirii agregatelor la o temperatură care poate să conducă la arderea liantului

o resortarea agregatelor naturale şi dozarea gravimetrică pe sorturi (în cazul instalaŃiilor în flux discontinuu)

o introducerea agregatelor naturale calde în malaxor, unde se amestecă cu filerul rece, dozat separat

o încălzirea bitumului, dozarea acestuia şi introducerea în malaxor sau în uscător-malaxor

o amestecarea componenŃilor mixturii şi evacuarea acesteia în buncărul de stocare; în cazul încărcării acesteia, direct, în mijloacele de transport, la ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate şi trebuie luate măsuri în vederea limitării la maximum a segregării mixturii asfaltice

Durata de malaxare – în funcŃie de tipul instalaŃiei – trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice – funcŃie de tipul de bitum – trebuie să se încadreze în limitele din tabelul de mai jos.

Temperatura în 0C, (func Ńie de tipul

bitumului *)

Materiale şi faza de execu Ńie

D 60/80

Agregate naturale la ieşirea din uscător 170...190

Bitum la intrarea în malaxor 155...165

Mixtură asfaltică:

- la ieşirea din malaxor 165...175

- la aşternere min. 155

- la începutul compactării min. 150

- la sfârşitul compactării min. 110

NOTĂ: *) Măsurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12 .697/13

În cazul utilizării bitumului aditivat, se aplică acelaşi regim termic.

Temperaturile situate la partea superioară a intervalelor, se aplică în cazul execuŃiei lucrărilor în zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minimă admisă (10 0C...15 0C).

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată în intervalul prescris, astfel încât – în condiŃiile concrete de transport (distanŃa şi mijloacele de transport) şi condiŃii climatice concrete – să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare, conform tabelului 7.

Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului în procesul tehnologic.

Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităŃi de bitum de mai multe ori.

În cazul în care – din motive tehnologice – nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, se determină penetraŃia şi ductilitatea la 25 0C a acestuia, iar în cazul unor rezultate necorespunzătoare, se renunŃă la utilizarea bitumului respectiv.

5. Controlul fabrica Ńiei

Mixturile asfaltice, produse în instalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice, sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare şi de punere în operă a mixturilor, a căror frecvenŃă – în cazul lipsei de dispoziŃiuni ale prevederilor caietului de prescripŃii speciale – este cea indicată în tabelul de mai jos.

Categoria controlului *) Natura controlului sau a încerc ării

A B

Verific ări conform

pct.

Frecve Ńa controlului sau a încerc ării

Studiul compoziŃiei X pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului instalaŃiei de preparare, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

X X 20.2.1. la începutul fiecărei zile de lucru şi înaintea începerii fabricaŃiei fiecărui tip de produs

Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice

X 20.2.2. permanent

Verificarea respectării compoziŃiei mixturii asfaltice prestabilită

X 20.2.4. zilnic

Verificarea calităŃii mixturii asfaltice X 20.2.5. unul la fiecare 400 tone mixtură, dar cel puŃin una pe zi

*) A – Încerc ări preliminare de informare

B – Controlul de calitate în timpul execu Ńiei

Prevederile indicate în tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotării instalaŃiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

IV.Execu Ńia straturilor de baz ă

1. Punerea în oper ă

Punerea în operă a mixturilor asfaltice pentru strat de bază, se execută numai în anotimpul călduros, în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 0C, în condiŃiile unui timp uscat. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.

2. Transportul mixturilor

Mixturile asfaltice, executate la cald, se transportă cu autobasculante adecvate, cu benele curăŃate şi uscate, urmărindu-se ca pierderile de temperatură a mixturii asfaltice pe tot timpul transportului, să fie minime.

La distanŃele de transport cu durata de peste 30 minute sau pe vreme răcoroasă (+10 0C...+15 0C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca acesta (motorină, păcură, etc.) este interzisă.

Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de funcŃionare a staŃiei de preparare a mixturii asfaltice şi de execuŃia stratului bituminos, astfel încât să fie eliminate întreruperile procesului de punere în operă.

3. Pregătirea stratului suport

Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, se execută toate lucrările de remediere a stratului suport şi/sau se reprofilează dacă este cazul, apoi acesta se curăŃă şi se amorsează. În acest scop se procedează în felul următor:

o se verifică cotele stratului suport care trebuie să corespundă proiectului de execuŃie

o se aduce stratul suport la cotele prevăzute în proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică (dacă profilul transversal este necorespunzător sau dacă denivelările în profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare

o se remediază toate defecŃiunile existente conform reglementărilor tehnice în vigoare şi se rezolvă problemele privind drenarea apelor

o se curăŃă stratul suport prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor şi prin măturarea mecanică a părŃii carosabile

o se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu emulsie bituminoasă; amorsarea stratului suport se realizează mecanizat cu autorăspânditorul de emulsie sau cu dispozitiv special pentru asigurarea uniformităŃii şi a dozajelor prescrise; în funcŃie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie răspândită pentru amorsare, trebuie să asigure un dozaj de 0,3...0,5 kg bitum rezidual pe metru pătrat, răspândit în film continuu.

Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea aşternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

SuprafaŃa stratului suport pe care se aplică stratul de bază, trebuie să fie uscat.

Amorsarea se face în faŃa finisorului la o distanŃă maximă de 100 m.

4. Aşternerea

Aşternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregătit conform art.15, se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu palpator şi sistem de nivelare automat, care să asigure precompactarea mixturii. Numai în cazul lucrărilor executate în spaŃii înguste (ex. în zona casetelor) aşternerea mixturii se poate face manual.

În funcŃie de grosimea prescrisă şi de utilajele folosite, aşternerea mixturii se poate face într-unul sau mai multe straturi, cu următoarele precizări:

a) grosimea minimă a fiecărui strat aşternut trebuie să fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2

b) grosimea maximă a fiecărui strat aşternut depinde de modul de punere în operă şi nu trebuie să depăşească:

- 12,0 cm în cazul aşternerii mecanizate - 6,0 cm în cazul aşternerii manuale

Grosimea maximă a mixturii, răspândită printr-o singură trecere, este cea indicată în caietul de sarcini speciale sau de beneficiar, la propunerea antreprenorului. Viteza de aşternere cu finisorul, trebuie să fie adaptată cadenŃei de sosire a mixturilor de la staŃie şi cât se poate de constantă ca să se evite total opririle procesului de punere în operă.

Antreprenorul trebuie să dispună, la locul punerii în operă, de un lucrător calificat pentru a corija imediat după aşternere şi înainte de orice compactare, denivelările flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus, cu grijă, în faŃa lopeŃii. În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenŃă, suficientă mixtură pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.

Mixtura asfaltică trebuie aşternută în mod uniform şi continuu, pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă. În cazul întreruperilor accidentale şi la rosturile de lucru longitudinale şi/sau transversale, care separă mixturile asfaltice răspândite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legături continui între suprafeŃele vechi şi cele noi, trebuie să fie executate următoarele operaŃii:

o decuparea marginii benzii vechi pe o lăŃime de cca. 50 cm pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală

o amorsarea cu emulsie bituminoasă a suprafeŃei proaspăt creată prin decupare o la aşternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacentă (alăturată), se va depăşi

rostul cu 5...10 cm de mixtură repartizată; acest surplus de material se împinge apoi – cu o racletă – peste mixtura proaspăt aşternută, înainte de compactare.

Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare – în funcŃie de tipul liantului – temperaturile prevăzute în tabelul 7.

5. Compactarea

Compactarea mixturilor asfaltice, se efectuează aplicând tehnologii corespunzătoare, care să asigure pentru fiecare strat şi tip de mixtură, caracteristicile şi gradul de compactare prevăzute în tabelul de mai jos.

Tipul mixturii Caracteristici

AB1 AB2

Densitatea aparentă, kg/mc, min 2150

AbsorbŃia de apă, % vol 2...10

Grad de compactare, % min. 96

OperaŃiunea de compactare, se realizează cu compactoare cu pneuri şi/sau compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare.

În lipsa unor dispoziŃiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obŃinerea gradului de compactare prevăzut (min 96%), la începerea lucrărilor se determină pe un sector experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcŃie de performanŃele acestora, de tipul mixturii şi de grosimea stratului. Lucrările experimentale se fac înainte de începerea aşternerii stratului pentru lucrarea respectivă, utilizând mixtura asfaltică preparată în condiŃii similare cu cele pentru producŃia curentă.

Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, beneficiarul putând cere intervenŃia unui laborator agreat, care să efectueze în acest scop – pe cheltuiala antreprenorului – încercările de compactare pe care le va considera necesare.

Urmare acestor încercări, antreprenorul propune beneficiarului aprobarea pentru:

o sarcina fiecărui utilaj o planul de mers al fiecărui utilaj pentru a asigura un număr de treceri pe cât

posibil constant, în fiecare punct al stratului o viteza de mers a fiecărui utilaj o presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi în 3 şi 9 bar o temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei prevăzute în

tabelul 7 Pentru obŃinerea gradului de compactare prevăzut, se consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat în tabelul de mai jos:.

Atelier de compactare compus din:

2 utilaje de compactare un utilaj de compactare Specifica Ńii

Compactor cu pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 160 kN


Nr. de treceri, min. 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorŃuri de protecŃie.

Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcŃie de dotarea antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de aşternere concomitentă, câte un atelier pentru fiecare punct de aşternere-compactare.

Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată.

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri şi cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului.

Locurile inaccesibile compactoarelor, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

SuprafaŃa stratului se controlează în permanenŃă. micile denivelări care apar, corectându-se pe toată lăŃimea, după prima trecere a compactorului.

La execuŃia lucrărilor în mai multe straturi succesive, aşternerea şi compactarea se efectuează separat pentru fiecare strat în parte. În acest caz rosturile de lucru transversale şi longitudinale ale straturilor succesive, trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmăreşte asigurarea unei acroşări perfecte între straturi, stratul superior aplicându-se la cel mult 24 de ore de la execuŃia primului strat, a cărui suprafaŃă trebuie să fie uscată şi curată. În cazul în care cel de-al doilea strat nu poate fi aşternut în termen de 24 h, aderenŃa se asigură printr-o curăŃire temeinică a primului strat şi amorsarea conform art.15.

6. Suprafa Ńarea stratului de baz ă

Uniformitatea suprafeŃei stratului de bază, se va verifica, în profil longitudinal (în axul drumului sau în axul fiecărei benzi când aşternerea se face pe benzi separate) şi în profil transversal (în dreptul fiecărei secŃiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m şi pană sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuată şi în oricare alte locuri indicate de inginerul lucrării.

Denivelările admisibile în profil longitudinal, măsurate cu dreptarul de 3 m, sunt de maxim 10 mm.

Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri şi de +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

7. Protejarea stratului de baz ă

Se recomandă ca îmbrăcămintea bituminoasă să se aplice imediat după execuŃia stratului de bază, în acelaşi sezon de lucru. În cazul în care această condiŃie nu poate fi îndeplinită şi stratul de bază este dat în circulaŃie înainte de execuŃia îmbrăcăminŃii bituminoase,

el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subŃiri la rece cu emulsie bituminoasă, conform procedeelor reglementate tehnic.

Alegerea soluŃiei de protejare se face de către proiectant la întocmirea proiectului de execuŃie, de comun acord cu beneficiarul şi antreprenorul lucrării.

8. Controlul punerii în oper ă

Controlul calităŃii lucrărilor de execuŃie a stratului de bază din mixturi asfaltice, se efectuează pe faze.

9.Controlul calit ăŃii materialelor se face conform art.6.

9.1. Controlul procesului tehnologic const ă în urm ătoarele opera Ńii

Controlul reglajului instalaŃiei de preparare a mixturii asfaltice

- funcŃionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru

- funcŃionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice

- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent - temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător:

permanent - temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent

Controlul procesului tehnologic de execuŃie a stratului bituminos

- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv - temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puŃin de două

ori pe zi - modul de execuŃie a rosturilor: zilnic - tehnologia de compactare (atelier de compactare’, număr de treceri): zilnic şi

constă în: a) autocontrolul, executat de antreprenorul lucrării, care trebuie să

vegheze în permanenŃă la: • cadenŃa execuŃiei să fie cea reŃinută la încercări • utilajele prescrise pentru atelierul de compactare să fie efectiv

pe şantier şi în funcŃiune continuă şi regulată • elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina

fiecărui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea în pneuri, distanŃa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să fie respectate cu stricteŃe.

În cazul unui autocontrol insuficient, beneficiarul lucrării va putea opri lucrările pe şantier până când antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.

b) Controlul ocazional al beneficiarului, care va putea să solicite încercări pentru a se asigura că nu există abateri semnificative a

rezultatelor obŃinute, fie inopinat, fi ca urmare a constatărilor făcute în cadrul verificărilor de autocontrol.

În cazul când asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densităŃii de referinŃă prescrisă, obŃinută în timpul experimentării, beneficiarul va putea impune noi încercări de compactare, anulând modalităŃile de compactare aprobate iniŃial. Dacă aceste încercări noi nu permit atingerea densităŃii de referinŃă prescrisă, beneficiarul va dispune alte măsuri.

9.2. Verificarea respect ării compozi Ńiei mixturii asfaltice Verificarea respectării compoziŃiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator, efectuate de laboratorul de şantier al antreprenorului:

o granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranŃă admise, indicate de tabelul 6, faŃă de reŃeta prescrisă) se face zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice

o conŃinutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 şi 2: la începutul fiecărei zile de lucru

o compoziŃia mixturii asfaltice (compoziŃia granulometrică şi conŃinutul de bitum) prin extracŃii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic

9.3. Verificarea calit ăŃii mixturii asfaltice Verificarea calităŃii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă/400 tone mixtură asfaltică, dar cel puŃin una pe zi, care va determina:

o compoziŃia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 1, 2 şi 4 şi să corespundă dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate în tabelul 6

o punctul de înmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltică – conform prevederilor din art.8

o caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall şi epruvete cubice, care trebuie să corespundă cu cele indicate în tabelul 5

9.4. Frecven Ńa controalelor În lipsa unor dispoziŃii ale caietului de sarcini speciale, frecvenŃa controalelor de execuŃie vor fi indicate în tabelul de mai jos.

Categoria de control Faza de execu Ńie

Natura controlului sau a încerc ării

A B C Frecven Ńa controlului

Temperatura de aşternere x permanent În timpul execuŃiei

Etalonarea atelierului x la începutul exec. lucr., apoi când la un control ocazional se constată o compac-tare neconformă

Controlul ocazional de com-pactare prin carote

x x o carotă la fiecare 250 m de bandă

Reglajul de suprafaŃă: controlul cantităŃii medii aşternute

x x zilnic şi la sfârşitul lucrărilor de şantier

Reglarea nivelmentului x

La straturile executate

Controlul denivelărilor x

în fiecare punct indicat de inginerul lucrării

V.Condi Ńii tehnice de calitate ale stratului executat

1. Controlul calit ăŃii stratului bituminos

Verificarea calităŃii mixturilor asfaltice şi a gradului de compactare, se efectuează prin metode nedistructive (determinarea densităŃii aparente a stratului după compactare cu gama densimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placă de minim 40x40 cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 mp de suprafaŃă executată. Carotele se prelevează în prezenŃa delegatului antreprenorului şi al beneficiarului, la aproximativ 1,0 m de la marginea stratului, încheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să reprezinte cât mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate şi izolate, cu defecŃiuni vizibile, stabilite de inginerul lucrării sau de comisia de recepŃie, se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menŃiune specială.

Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare şi prin încercări de laborator pe carotele prelevate conform descrierii de mai sus. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii compactate din strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall preparate în laborator din mixtura respectivă. Încercările de laborator, efectuate pe carote pentru verificarea compactării, constau în determinarea densităŃii aparente şi a absorbŃiei de apă, pe plăcuŃe 100x100 mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obŃinute privind compactarea stratului, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9.

Încercările se efectuează conform SR EN 12697/1, STAS 1338/1 şi 1338/2, de către laboratorul antreprenorului sau de un laborator autorizat şi constau în:

o măsurarea grosimii stratului o determinarea densităŃii aparente, a absorbŃiei de apă şi a gradului de compactare o determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compoziŃie, caracteristici fizico-

mecanice, IB pe bitum extras)

2. Elemente geometrice şi abateri limit ă

Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităŃii suprafeŃei, se face conform STAS 6400 şi SR 174/2 (pct. 3.4) şi constă în:

o verificarea îndepliniri condiŃiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaŃie se face conform STAS 6400

o verificarea grosimii stratului de bază, în funcŃie de datele înscrise în buletinele de analiză întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepŃie, prin maxim 2 sondaje pe km, efectuate la 1,0 m de marginea stratului de bază

o verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate, omologate o verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axă pentru drumuri şi în axă şi

rigole pentru străzi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3,0 m lungime

Abateri limită la elementele geometrice:

Abaterile limită locale admise în minus faŃă de grosime prevăzută în profilul transversal tip al proiectului pentru fiecare strat în parte, pot fi de maxim 10%. Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiŃia respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafeŃei şi gradul de compactare.

Abaterile limită locale admise la lăŃimea stratului faŃă de cea prevăzută în proiect, pot fi cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăŃimea căii de rulare si de +25 mm pentru lăŃimea benzii de staŃionare la autostrăzi.

Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu condiŃia respectării pasului de proiectare adoptat.

Denivelările admisibile în profil longitudinal sunt de maxim 10 mm sub dreptarul de 3 m.

Atunci când caietul de prescripŃii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente de calea rutieră, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeŃe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de inginerul lucrării. ToleranŃele pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise este de +2,5 %. Dacă toleranŃele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată convenabilă.

VI.Recep Ńia lucr ărilor 1. Recep Ńia pe fază determinant ă

RecepŃia pe fază determinantă, stabilită în proiectul tehnic, privind straturile de bază, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuŃie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volum 4/1996.


RecepŃia preliminară a lucrărilor de către beneficiar, se efectuează conform Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepŃie va examina lucrările faŃă de prevederile documentaŃiei tehnice aprobate, faŃă de documentaŃia de control şi procesele verbale de recepŃie pe faze, întocmit în timpul execuŃiei.

Verificarea uniformităŃii suprafeŃei de rulare, se face conform art.18.

Verificarea cotelor profilului longitudinal, se face în axa drumului pe minim 10% din lungimea traseului. La străzi cota în axă se verifică în proporŃie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităŃilor.

Verificarea grosimii se face ca la art.20 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităŃii îmbrăcăminŃii.

EvidenŃa tuturor verificărilor efectuate în timpul execuŃiei lucrărilor, face parte din documentaŃia de control a recepŃiei preliminare.


RecepŃia finală, se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94, după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

Anexa - Documente de referin Ńă

pentru Caiet de sarcini generale la Straturi de baz ă din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald

XIII. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes

naŃional



Ordinul comun MT/MI

nr. 411/1112/2000,

publicat în M.O.

nr. 397 din 24.08.2000






XIV. REGLEMENTĂRI TEHNICE AND 537 Norme privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos

pentru drumuri

XV. STANDARDE STAS 42 Bitumuri. Determinarea penetraŃiei

STAS 60 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă

STAS 61 Bitumuri. Determinarea ductilităŃii

SR 174/2+SR174/2/CI Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate, executate la cald.

CondiŃii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate

STAS 539 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere




SR 754 Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 1338/1 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecŃionarea epruvetelor

STAS 1338/2 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare

STAS 1338/3 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecŃionarea şi decofrarea epruvetelor


STAS 6200/4 Piatră naturală pentru construcŃii. PrescripŃii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice şi a compoziŃiei chimice

STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaŃie. CondiŃii tehnice generale de calitate

SR 7970 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate la cald. CondiŃii tehnice generale de calitate şi prescripŃii generale de execuŃie

STAS 10.969/3 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. metoda de determinare cantitativă

SR EN 12.697/13+

SR EN 12.697/13-AC

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 13: Măsurarea temperaturii

SR EN 12.697/27 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

preparate la cald.

Partea 27: Prelevarea probelor

CAIET NR.

6

STRATURI DE BAZA DIN PIATRA SPARTA

I.GENERALITĂłI

Macadamul este un strat de baza a carui alcatuire se bazeaza pe principiul realizarii unui volum minim de goluri, prin umplerea celor existente cu sorturi de agregate naturale de cariera avand dimensiuni din ce in ce mai reduse.

Tehnologia de executie este in conformitate cu prevederile SR 179. Acest strat rutier nu se recomanda la executia structurilor rutiere pentru drumuri noi, cu exceptia cazurilor in care macadamul se prevede intr-o prima etapa ca imbracaminte rutiera, la drumuri cu clasa de trafic foarte usor – drumuri de clasa tehnica V, conform STAS 6400-84. In acest caz grosimea macadamului este de 10 cm dupa compactare.

II. CONDIłII TEHNICE

1 Elemente geometrice şi abateri limit ă

LăŃimea stratului de baza se stabileşte conform STAS 2900 / 89 şi 1598 / 89. Latimea proiectata este egala cu latimea partii carosabile, plus latimea celor doua benzi de incadrare.

Pantele în profil transversal şi declivităŃile în profil longitudinal ale suprafeŃelor straturilor de baza sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminŃilor sub care se execută

Denivelările admisibile în profil transversal ale straturilor de baza sunt cu ± 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcăminŃile sub care se execută, adica de ± 1,0 cm/m la panta profilului transversal. Nu se adfmit denivelari care ar putea favoriza stagnarea apei pe suprafata imbracamintii.

Denivelările admisibile în profil longitudinal ale suprafeŃei straturilor de baza sub dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 1,5 cm.

La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limita locala de ± 2,0 cm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.

Abaterile limita locale admise la latimea imbracamintii drumului pot fi cuprinse in intervalul ± 5 cm.

Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pot fi de maxim 10%, respectiv de 1cm. Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii.

2. Materiale

Materialele din care se execută straturile de baza trebuie să îndeplinească condiŃiile de calitate în conformitate cu prevederile SR 667 – 2001. Apa se va conforma STAS 790 .

Piatra sparta trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii de admisibilitate :

Piatra sparta mare sort 40-63mm Piatra sparta sort 16-25m

- Clasa minima a rocii de provenienta E E - sortul 40 - 63 mm 25 - 40 mm - conŃinut de fracŃiuni :

- peste 63 (40) mm max. 5 % max. 5 % - sub 40 (25) mm max. 10 % max. 10 %

- corpuri straine max. 1 % max. 1 % - conŃinut de elemente friabile max. 10 % max. 10 % - conŃinut de argila nu e cazul max. 3 % - uzura cu maşina tip Los Angeles max. 30 % max. 30 %

Savura pentru innoroire trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii de admisibilitate :

- Clasa minima a rocii de provenienta D - sortul 0 - 8 mm - conŃinut de fracŃiuni peste 8 mm max. 5 % - corpuri straine max. 1 %

Nisipul utilizat la protectia macadamului se recomanda sa fie de tip grauntos, provenit din concasare, in proportie de cel putin 50%.

Sorturile de materiale si cantitatile folosite la executia unui metru patrat de suprafata finita sunt urmatoarele :

Denumirea materialului STAS Cantitati

Piatra sparta mare, sort 40-63mm 667 140...145 kg

Split, sort 16-25 mm 667 16...20 kg

Savura, sort 0-8 mm 667 30...35 kg

Nisip, sort 0-3 sau 0-7mm 667 sau 662 15...18 kg

Apa 790 25...30 l

3. EXECUłIA STRATURILOR DE BAZA DIN PIATRA SPARTA

3.1. Execu Ńia straturilor de baza va începe numai după recepŃia stratului de fundatie, conf. STAS 6400 / 84 .

Pe fundatia bine compactata se aplica stratul de piatra sparta din sortul de rezistenta 40-63 mm, in grosime de 12 cm, cat mai uniform posibil. Dupa verificarea cu sablonul a grosimii si a profilului se trece la compactarea uscata, cu cilindri compresori cu tamburi metalici netezi, de 6-8 to, fara vibrare. Viteza de deplasare va fi 1,5km/ora. Operatia se incepe de la margine spre ax, in asa fel incat urmele rotilor sa se suprapuna succesiv pe minim 20cm. Deplasarea utilajului trebuie să fie liniară, fără şerpuiri, iar întoarcerea să nu aibe loc pe porŃiunile care se compactează sau care sunt de curând compactate. Operatia se considera terminata in momentul in care materialul asternut nu se mai valureste inaitea tamburului nivelator al compresorului, iar pe suprafata nu mai raman urme ale rotilor acestuia.

Se procedeaza apoi la asternerea pietrei de acoperiere (impanare) – split sort 15-25 mm – in strat uniform, pe toata suprafata stratului de rezistanta, fara sa se formeze cuiburi de material marunt. Se continua cilindrarea uscata, pana la impanarea si fixarea pietrei, de aceasta data cu cilindrii lestati la 10-12 to.

Ulterior se trece la innoroirea stratului de piatra sparta, cu savura 0-8mm, provenita dintr-o roca mai dura si fara continut de argila. Materialul de agregatie se asterne in doua reprize, de cate15 kg/mp, se uda din abundenta si se feaca cu periile, pentru a patrunde in interstitiile pietrelor asternute. Concomitent se continua cilindrarea cu compresorii grei. Operatia de stropire se repeta de mai multe ori, in asa fel incat sa antreneze materialul marunt intre golurile existente ale scheletului mineral, iar suprafata sa se prezinte ca un mozaic. Cilindrarea se considera incheiata in momentul in care o piatra aruncata inaintea cilindrului compresor nu se afunda in corpul macadamului ci se sfarama.

Dupa terminare macadamul se acopera cu un strat de protectie format din savura sau nisip grauntos si se da in circulatie. Ulterior materialul refulat spre marginea imbracamintii, din cauza traficului, se readuce pe suprafata, timp de cel putin doua luni.

Acostamentele din pamant se completeaza si se compacteaza simultan cu stratul de piatra sparta, astfel incat acesta sa fie in permanenta incadrat de acostamente.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de baza, sau care raman dupa compactarea acestora, se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se compacteaza. Suprafetele cu denvelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata grosimea stratului, se complteteaza cu material de aport de acelasi tip si se compacteaza.

4. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALIT ĂłII LUCRĂRILOR

4.1 Verificarea calit ăŃii materialelor

Verificarea calităŃii materialelor se face pe toată durata execuŃiei lucrărilor , conform prevederilor standardelor în vigoare .

Verificarea se face de către laboratorul de şantier sau laboratorul central al intreprinderii constructoare .

4.2 Verificarea elementelor geometrice

SuprafaŃa straturilor de baza se verifică în profil transversal şi longitudinal şi trebuie să corespundă datelor şi abaterilor limită prevăzute la cap. 2.1 din prezentul caiet de sarcini şi celor din proiectul de execuŃie .

LăŃimea straturilor de fundaŃie se verifică conf. STAS 2900 / 89 şi STAS 1598 / 1 / 89 şi trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuŃie .

Verificările se fac la distanŃe de max. 200 m una de alta .

Grosimea straturilor de fundaŃie trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuŃie şi a prevederilor STAS 6400 / 84 .

Verificarea grosimii straturilor de fundaŃie se face prin sondaje cel puŃin unul la 200 m de drum .

Cotele în profil longitudinal se verifică în axa drumului cu aparate de nivel şi trebuie să corespundă celor din proiectul de execuŃie .

4.3 Verificarea execu Ńiei lucr ărilor

Se verifică respectarea proceselor tehnol. prevăzute la cap. 3 din prezentul caiet de sarcini .

Verificarea compactarii straturilor de baza din piatra sparta se face prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica ca si a pietrei utilizate in executie, cu dimensiunea de 40mm, aruncata in fata utilajului cu care s-a executat compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita, fara ca stratul sa sufere dizlocari sau deformari.

Verificările se vor face în cel puŃin un punct la 250 m lungime bandă de drum .

Rezultatele tuturor măsurătorilor , determinărilor şi a verificărilor specificate în prezentul caiet de sarcini vor fi Ńinute la zi în documentaŃia de execuŃie a şantierului , ce va constitui documentaŃia de control în vederea recepŃiei lucrărilor .

5. RECEPłIA LUCRĂRILOR

RecepŃia straturilor de fundaŃie se execută în doua etape : preliminare şi finale .

5.1. RecepŃia preliminară a straturilor de baza din piatra sparta se face odată cu recepŃia preli-minară a întregii lucrări conform reglementărilor legale în vigoare .

Se efectuează astfel :

- se verifică respectarea proceselor tehnologice aplicate în execuŃie, lăŃimi, grosimi, pante trans-versale şi longitudinale, suprafaŃare, calitatea materialelor folosite, calitatea execuŃiei lucrărilor

- se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator ; - se încheie proces verbal de recepŃie specificându – se şi eventualele remedieri

necesare ; Verificarea grosimii straturilor de baza se poate face prin sondaje, la aprecierea comisiei,dar cel putin câte două pe kilometru.

5.2. RecepŃia finală a straturilor de baza se face odată cu recepŃia finală a îmbrăcăminŃii , după expirarea perioadei de verificare a comportării în timp a acesteia. In cazul in care nu se mai executa imbracamntea definitiva peste stratul de baza din piatra sparta, receptia finala a acestei imbracaminti provizorii se face la un an de la darea ei in exploatare si verificarea comportării în timp a acesteia.

ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

PrescripŃiile tehnice la care se fac referiri în cuprinsul prezentului normativ sunt următoarele:

1. STAS 42-68 "Bitumuri. Determinarea penetraŃiei".

2. STAS 60-69 "Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă".

3. SR 61 : 1996 "Bitumuri. Determinarea ductilităŃii".

4. SR 174-1:1997 "ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. CondiŃii tehnice de calitate".

5. SR 174-2:1997 "ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate executate la cald. CondiŃii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate".

6. STAS 539-79 "Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere".

7. STAS 662-87 "Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră".

8. SR 667:1997 "Agregate naturale şi piatra prelucrată pentru drumuri. CondiŃii tehnice generale de calitate".

9. STAS 730-89 "Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare".

10. SR 754:1999 "Bitum neparafinos pentru drumuri".

11. STAS 1338/1-84 "Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecŃionarea epruvetelor".

12. STAS 1338/2-87 "Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare".

13. STAS 1338/3-84 "Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecŃionarea şi decofrarea epruvetelor".

14. STAS 2900-89 "Lucrări de drumuri. LăŃimea drumurilor".

15. STAS 4022/1-90 "Lucrări de drumuri. Terminologie".

16. STAS 4606-80 "Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi naturali. Metode de încercare".

17. STAS 6400-80 "Lucrări de drumuri. Stratul de bază şi de fundaŃie. CondiŃii tehnice generale de calitate".

18. STAS 7970-76 "Lucrări de drumuri. Stratul de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald".

19. STAS 8849-83 "Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeŃei stratului de rulare. Metode de măsurare".

20. STAS 8877-72 "Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrări de drumuri".

21. STAS 10969/2-87 "Lucrări de drumuri. Adezivitatea emulsiilor bituminoase cationice faŃă de agregatele naturale".

22. STAS 10969/3-83 "Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativă".

23. C 22 - 92 "Normativ privind executarea îmbrăcăminŃilor din beton de ciment la drumuri".

24. C 201 – 80 "InstrucŃiuni tehnice pentru folosirea betonului armat cu fibre de oŃel".

25. PrescripŃii AND, indicativ:

- 527-1997 "InstrucŃiuni tehnice privind prepararea bitumului modificat şi a emulsiilor bituminoase cu adaos de polimeri".

- 537-1997 "Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri".

- 538-1998 "Normativ privind metodologia de determinare a caracteristicilor bitumului modificat utilizat la execuŃia lucrărilor de drumuri".

- 539-1998 "InstrucŃiuni tehnice pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloză destinate execuŃiei îmbrăcăminŃilor asfaltice rutiere.

- 547-1999 "Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecŃiunilor la îmbrăcăminŃile rutiere moderne".

- 549-1999 "Normativ privind execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri".

- 550-1999 "Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple şi semirigide".

- 553-1999 "Normativ privind execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat".

CAIET NR.7

MATERIALE GEOCOMPOZITE

Armarea imbracamintilor asfaltice cu geocompozite

Cresterea duratei de viata a imbracamintilor asfaltice

1. Generalitati

Deteriorarea imbracamintilor rutiere (asfalt sau beton de ciment) este generata de urmatorii factori de influenta:

- intensitatea traficului

- clima (regimul temperaturilor, regimul precipitatiilor, frecventa inghet-dezghetului)

- fisurile si crapaturile reflectate din straturile inferioare

- prezenta apei si a oxigenului in sistemul rutier

- tensiunile existente intre straturile rutiere

- calitatea materialelor si acuratetea retetelor de fabricatie (dozajelor)

- calitatea executiei lucrarii

Actiunea acestor factori nu poate fi prevenita dar poate fi intarziata cu ajutorul materialelor geosintetice, prelungind astfel durata de viata a imbracamintii asfaltice.

2.Functiuni

Geocompozitele pot indeplini urmatoarele functiuni in cadrul sistemului rutier.

1. Armarea imbracamintii asfaltice 2. Element antifisura 3. Etansare 4. Detensionare 5. Cresterea aderentei la stratul suport

3.Materiale

Materialul utilizat este un geotextil netesut din polipropilena 100% cu filamente continue, legat mecanic.Materialul are rolul de a intarzia aparitia fisurilor la drumurile degradate.

Materialul indeplineste trei functiuni importante: sigileaza, reduce tensiunile dintre straturi,asigura o legatura uniforma intre straturi

Domenii de utilizare :intretinere drumuri cu trafic mediu – mic, tratamente bituminoase, reparatii locale, sigilarea imbracamintii asfaltice. Se aplica la imbracaminti asfaltice si la betonul de ciment

Instalare : pe toata suprafata partii carosabile

Materialul este un geocompozit alcatuit dintr-un geotextil din polipropilena 100%, stabilizata la UV, legat mecanic cu filament continuu, netesut, armat cu fibra de sticla, care imbina proprietatile celor doua materiale din care este realizat, conducand la o armare eficienta a straturilor rutiere. Materialul are rezistente de 50-100 kN/m si elongatii de 2-3% lucrand in domeniu elastic.

Domenii de utilizare : largirea carosabilului – element antifisura la rost, membrana anti-valurire si anti-fagase, autostrazi,aeroporturi, parcaje pt. vehicule grele, drumuri cu fundatii slabe, drumuri cu circulatie intensa, strazi, bulevarde, intersectii cu trafic intens, la drumuri in zone montane – dif. mari de temperatura, la rosturile betonului de ciment. Se aplica la imbracaminti asfaltice si la betonul de ciment.

Instalare : pe toata suprafata partii carosabile;pe rosturi in latimi de 1 m;in fasii de 1 m latime pe urmele rotilor;in fasii de-a lungul fisurilor

Exemple de utilizare

Metoda se poate aplica la reparatii, ranforsari, covoare asfaltice, tratamente bituminoase, la autostrazi, drumuri nationale, drumuri judetene, bulevarde si strazi.

3.Avantaje

Prelungirea duratei de viata a imbracamintii asfalt ice

Pe baza lucrarilor executate de peste 20 de ani, a experientei acumulate in timp si a testelor realizate materialul geocompozit prelungeste durata de viata a imbracamintii asfaltice de 2-3 ori.

Reduce transmiterea fisurilor de la stratul suport la stratul superior de asfalt si preia tensiunile existente intre straturi.

Prin lipirea intre cele doua straturi de asfalt sau beton de ciment-asfalt a geocompozitului, acesta preia din eforturile de forfecare si de intindere din incovoiere transmise in dreptul fisurilor, preia deasemenea eforturile rezultate din miscarea orizontala a fisurii. Pe cealalta directie intarzie propagarea fisurilor cauzate de incarcari ciclice verticale.

Aceasta comportare conduce la intarzierea aparitiei fisurilor in stratul superior de asfalt, marind substantial durata de viata a imbracamintii asfaltice.

Armarea imbracamintilor asfaltice

Geocompozitul se comporta ca o armatura in structura imbracamintii asfaltice datorita compatibilitatii elongatiilor celor doua materiale respectiv mixtura asfaltica si fibra de sticla. In felul acesta creste capacitatea structurii de a prelua eforturi de intindere, forfecare, torsiune sau combinate.

Reduce infiltratiile de apa prin imbracamintea asfa ltica si mareste rezistenta la trafic

Impregnarea cu bitum a geocompozitului duce la etansarea suprafetei, impiedicand apa si oxigenul sa patrunda in sistemul rutier. Etansarea buna conduce si la o aderenta suficienta la vechiul strat rutier ceea ce conduce la cresterea rezistentei la forfecare si intindere la interfata celor doua straturi, conducand la cresterea capacitatii portante, stabilitatii sub trafic si a durabilitatii constructiei.

Cresterea aderentei la stratul suport

Cantitatea semnificativa de bitum si adaptarea cu usurinta a materialul geocompozit la substraturi neuniforme garanteaza o imbinare foarte buna a straturilor (strat vechi - materialul geocompozit - strat asfaltic nou). Acest efect de imbinare reduce solicitarile din forfecare si ajuta la cresterea duratei de viata a suprafetei asfaltice.

Costuri reduse

Costul geocompozitului gata instalat (geocompozit plus amorsa) este comparabil cu costul a 1-1.5 cm de beton asfaltic. Datorita cresterii duratei de viata a imbracamintii asfaltice de cel putin 2.5 ori, rezulta deasemenea economii importante pe parcursul duratei de intretinere a drumului. Drumul nu va mai avea nevoie de alte reparatii pe cel putin 8-10 ani.

Reciclare

Suprafetele asfaltice ranforsate cu materialul geocompozit pot fi frezate si reciclate 100%. Materialul rezultat în urma frezarii poate fi reciclat si utilizat în mixturi bituminoase. Materialul geocompozit este complet neutru pentru mediu si nu formează deseuri toxice.

Instalare usoara

Materialul geocompozit poate fi instalat manual sau mecanizat, usor si economic. Chiar si aplicarea in curbe nu prezinta dificultati semnificative. Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi. Materialul geocompozit se livreaza in suluri usor de manipulat si se poate taia cu un cuter.

6. INSTRUCTIUNI DE INSTALARE

1. Curatarea suprafetei Curatarea suprafetei se realizeaza cu aer sub presiune sau se matura foarte bine suprafata cu maturi mecanice de mare productivitate

2. Colmatarea fisurilor mai mari de 4 mm Se realizeaza colmatarea fisurilor (> 4 mm) si repararea gropilor.

3. Aplicarea unei amorse bituminoase Se face prin pulverizare - cant. exacta in anexa de punere in opera

4. Aplicarea geocompozitului

Materialul geocompozit se asterne peste amorsa bituminoasa prin roluire, mecanizat sau manual. Nu sunt necesare elemente de fixare – cuie, scoabe pentru pretensionare.

5. Asternerea noului strat de asfalt Imbracamintea asfaltica se asterne imediat dupa instalarea geocompozitului. Nu este necesar un alt strat de amorsa.

Temperatura mixturii asfaltice nu trebuie sa depaseasca 160°C la contactul cu geocompozitul.

Aceasta corespunde unei temperaturi a mixturii asfaltice de aprox.180-185° C.

6. Asternerea tratamentului de suprafata Tratamentul de suprafata se aplica imediat dupa asternerea geocompozitului, in functie de tipul tratamentului, temperatura bitumului si tipul acesteia.

Cantitatea efectiva de amorsa pentru primul strat de criblura este data in anexa de punere in opera.

Nota Tehnica

Functiuni si cerinte de calitate pentru geocompozit e

utilizate la armarea asfaltului FUNCTIUNI : • Armarea imbracamintii asfaltice • Aderenta la stratul suport • Element antifisura – impiedica formarea de noi fisuri si intarzie transmiterea fisurilor din

stratul vechi la stratul nou. • Detensionare – descarcarea tensiunilor existente intre straturi • Etansare – impiedica patrunderea apei

CERINTE PENTRU A INDEPLINII FUNCTIUNILE DE MAI SUS

Functiune Cerinte pentru geocompozit

Explicatii

rezistente la tractiune mai mari de 30 kN/m, la 2% alungire

Fortele ce se dezvolta in interiorul unei crapaturi au valori medii de 20-30 kN/m ;2% alungire deoarece fisurile incep sa apara la 2-2.5% alungire a imbracamintii asfaltice

Antifisura, armare, detensionare

Geocompozitul trebuie sa dezvolte rezistente la tractiune mari si alungiri mici (mai mici de 3%)

Imbracamintile asfaltice lucreaza in mediu elastic si au elongatii (alungiri) 1 - 3%.

Geocompozitul trebuie sa absoarba aprox. 1.1 kg/mp bitum pur

- Permeabilitate mai mica de 10-5 mm/sec. - Incarcarea dinamica aplicata de un turism pe o

fisura este echivalenta cu 276 kN/m2 ;camioane aprox. 517 kN/m2.Permeabilitatea admisa este de aprox. 10-5 mm/sec.

- Pentru o permeabilitate mai mica de 10-5 mm/sec, cantitatea de bitum pur determinata experimental in cadrul programului AASHTO american este de aprox. 1.1 kg/mp.

- Rezistenta la forfecare buna presupune o aderenta buna care este obtinuta prin aplicarea a 1.1 kg/mp bitum pur (Anexa 1)

- Oboseala din incovoiere- este redusa substantial daca se utilizeaza cantitati de amorsa 1.1-1.3 kg/mp bitum pur (detalii in Anexa 1)

Geotextilul trebuie realizat din polipropilena 100%

Deoarece PP este materialul optim din p.v. al costurilor si al capacitatii de a absorbii cantitati suficiente de bitum

Etansare,aderenta

Polipropilena cu fir continuu Deoarece asigura grosimea constanta a geocompozitului. In felul acesta se va obtine o absorbtie de bitum constanta pe toata suprafata geocompozitului conducand la obtinerea unor forte de aderenta egale pe toata suprafata reparata .

Date tehnice geocompozit

Tipul materialului de ranforsare: fibra de sticla

Proprietati mecanice Standard UM 50/50 kN/m

100/100 kN/m

Absorbtia de bitum

(neincarcat)

Texas DOT Item 3099

Kg/m2 1.1 1.1

Punctul de topire ASTM D 276

0C 165 165

Rezistenta la tractiune

Elongatia la incarcare max.

Rezistenta la 2% intindere

EN ISO 3341

KN/m

%

KN/m

50/50

3

34/34

100/100

3

68/68

Dimensiunea ochiurilor mm 40x40 40x40

Grosime la 2KN/m2 incarcare

EN 964-1 mm 1.4

Greutate pe UM

Coeficient de variatie EN 965

g/m2

%

300

< 10

430

< 10

Reciclare 100% reciclabil cu metodele conventionale cunoscute

* punct de inmuiere fibra de sticla 400 0C

Geotextilul ce compune materialul trebuie sa aiba aprox. 140 g/mp

Este conditia necesara pentru a absorbi aprox. 1.1 kg/mp bitum pur.

Etansare,aderenta Geotextilul si geogrila trebuie sa fie intretesute si nu lipite

Daca geotextilul este doar lipit de geogrila atunci exista pericolul delaminarii (desprinderea geotextilului de geogrila la fortele obisnuite ce apar la interfata dintre doua straturi rutiere)

recomandat

galon/m2

0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25

101

100

10-1

10-2

Per

mea

bilit

atea

m

m/s

ec

0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1 1.2

Cantitatea de bitum aplicata, litri/m2

CANTITATEA DE BITUM UTILIZATA CA AMORSA

CAND SE UTILIZEAZA GEOCOMPOZITE

Figura 1 – Rezultatul testului de permeabilitate in cazul mostrelor cu geocompozit taiate direct din mostrele supuse la testul de absorbtie de bitum. Valorile prezentate mai sus reprezinta chiar cantitatea de bitum absorbita de geotextil plus 0.23 l/m2 necesari pentru aderenta intre straturi.

NOTA : 0.8 l/mp = aprox. 0.95 kg/mp bitum pur

Instructiuni de instalare

Introducere

Informatiile ce urmeaza se refera la modul de instalare a geocompozitului. Datorita diferentelor de productie si a tipurilor de fibre utilizate, alte produse pot avea un alt mod de utilizare.

1. Prepararea suprafetei

1.1 Curatarea suprafetei – Etapa critica – A SE ACORDA ATENTIE SPORITA Curatarea suprafetei se realizeaza cu aer sub presiune sau se matura foarte bine suprafata cu maturi mecanice sau manual. Calitatea lucrarii depinde in mod decisiv de aceasta etapa.

1.2 Umplerea gropilor si nivelarea neregularitatilo r suprafetei Rosturile, gropile, suprafetele neregulate trebuie reparate si aduse in plan la acelasi nivel. Procentual, aceste neregularitati nu trebuie sa depaseasca 8%.

1.3 Colmatarea fisurilor Fisurile mai mari de 4 mm trebuie sa fie curatate si apoi colmatate pentru a evita pierderile de amorsa impiedicand fenomenul de exudare. Urmatoarele modalitati au fost utilizate cu succes :

• mastic pentru colmatarea fisurilor • tratament simplu de suprafata • colmatari cu criblura si emulsie • colmatari cu materiale speciale de amorsaj • aplicarea unui covor asfaltic mai ales unde avem suprafete neregulate

Colmatarea fisurilor si crapaturilor este o etapa importanta. Daca nu se colmateaza fisurile inainte de asternerea amorsei pentru lipirea geocompozitului , aceasta (amorsa) se scurge in fisurile si crapaturile necolmatate anterior. In felul acesta va ramane o cantitate de amorsa insuficienta pentru lipirea geocompozitului

2. Aplicarea amorsei

2.1 Tipul amorsei

Cele doua tipuri de amorsa pot fi bitum obtinut prin distilare sau emulsie cationica (>60%).

Ca si amorsa se recomanda bitumul pur, bitumul modificat cu polimeri sau emulsie cationica.

1. Instalare geocompozit Inaintea instalarii Instalare mecanica Instalare manuala Taierea geocompozitului Indepartarea cutelor Taierea Incalzirea Exudarea Vremea

3.9.1 Vantul

3.9.2 Ploaia

2.1.1 Factori de influenta

• Conditii climaterice Temperaturi mari ale suprafetei pot duce la transpiratii si la probleme de adezivitate cu geocompozitul atunci cand punctul de inmuiere al amorsei este mai mic decat temperatura suprafetei. Deasemenea temperaturi mici ale suprafetei pot duce la pierderea adezivitatii cand se foloseste o amorsa cu un punct de rupere mare.

• Covorul asfaltic Amorsa din bitum modificat cu polimeri este recomandata in orice situatie dar este obligatorie atunci cand grosimea stratului de asfalt este < 40mm.

• Incarcarile din trafic Incarcarile din trafic greu, temperaturi mari ale suprafetei si aerului combinate cu un covor asfaltic subtire pot duce la reducerea stabilitatii asfaltului.

2.1.2 Tipuri de amorsa recomandate

• Bitum modificat cu polimeri este recomandat pentru : - Suprafete cu temperaturi mari - Temperatura mare a aerului - Incarcari mari din trafic - Covor asfaltic < 40mm Caracteristici ale bitumului modificat cu polimeri:

- punct de inmuiere : >500 C - punctul de rupere (Fraas) : < -150 C

Valorile de mai sus pot varia in functie de factorii de influenta !

• Bitum standard este recomandat pentru : - temperaturi moderate - Incarcari din trafic medii - Covor asfaltic > 40 mm

(Termenul de standard se refera la tipul de bitum necesar pentru fiecare tip de suprafata, incarcare, utilizand metodele de constructie conventionale) Nota : proprietati ale emulsiei :

- Vascozitate mare (> 500 mPa la 40 0C) Cantitatea mare de emulsie necesara (aprox 1.8 kg/mp) poate duce la valuriri temporare. Aceste probleme se accentueaza atunci cand avem pante, rampe sau pante transversale mari.

- Durata de rupere (evaporarea apei) scurta. O durata de rupere cat mai mica reduce timpul de lucru considerabil.

2.2. Cantitati de amorsa recomandate

Cantitatea necesara de amorsa se calculeaza astfel incat geocompozitul sa se impregneze foarte bine si sa asigure o buna adezivitate cu stratul suport.

• Mixturi asfaltice aplicate la cald : Bitum pur : Q = 1.0 - 1.3 kg/m2

Emulsie 65% = 1.60 - 2.0 kg/m²;

Emulsie 70% = 1.50 - 1.9 kg/m²

Cantitatea de amorsa se ajusteaza pentru a lua in considerare caracteristicile suprafetei de drum existente dupa cum urmeaza :

- suprafata rugoasa : +0.1 kg/m2 - suprafata fisurata: +0.1 kg/m2 - suprafata uscata sfarimicioasa: +0.1 kg/m2 - macadam cu textura deschisa: +0.1 kg/m2 - macadam dens : -0.1 kg/m2 - suprafata asfaltica neteda: -0.1 kg/m2

• Tratament : - Emulsie 65% - Q= aprox. 1.8 kg/m2 - Emulsie 70% - Q= aprox. 1.7 kg/m2

Maximum de toleranta admisa este de +/- 0.20 kg/m2.

2.3. Comentarii generale

Amorsa se va imprastia cu un dispozitiv special care sa asigure dispunerea pe toata suprafata in cantitatea necesara. Suprafata acoperita cu amorsa trebuie sa fie mai mare cu 50 mm pe toate directiile decat suprafata geosinteticului folosit.

3. Instalarea geocompozitului

3.1. Inaintea instalarii

Daca amorsa utilizata este bitum sau bitum modificat cu polimeri , instalarea poate incepe imediat.

Daca amorsa este emulsie atunci geocompozitul se va instala dupa ruperea emulsiei. Acest lucru poate crea intarzieri daca timpul de rupere nu poate fi determinat exact, si poate depinde si de conditiile atmosferice.

3.2. Instalarea mecanica

Daca se instaleaza suluri cu latimea >1 m atunci este recomandat sa se utilizeze un dispozitiv mecanic, dar se pot instala si manual.

Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi.

3.3. Instalarea manuala

Instalarea sulurilor cu latime ≤ 1 m nu necesita un dispozitiv special, si pot exista situatii cand dispozitivele mecanice nu pot fi utilizate. Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi.

Geocompozitul poate fi instalat manual respectand urmatoarele :

- sulul trebuie derulat intins pentru a nu apare denivelari sau incretituri (cute). - Se deruleaza 2-3 m odata - Se mentine sulul intins - Se preseaza usor pe material cu o perie

- Emulsia este preferata atunci cand se instaleaza manual pentru a permite corectii ulterioare, deoarece cand se asterne geosinteticul amorsa nu detine inca forta maxima de aderenta.

- Se taie geosinteticul in segmente pentru a realiza o curba. - Daca geocompozitul este instalat pe o emulsie care inca nu s-a rupt, atunci pot

apare portiuni cu exudari. Aceste exudari pot fi rezolvate prin asternerea de materiale absorbante (cribluri, pietrisuri aprox. 2 kg/m2)

Sulurile de geocompozit se instaleaza cap la cap transversal sau longitudinal, deci fara suprapuneri. Este strict interzisa suprapunerea materialului.

3.4 Taierea geocompozitului

Geocompozitul se taie usor cu un cutit sau cutter.

3.5 Indepartarea cutelor

Geocompozitul trebuie asezat astfel incat sa nu faca cute, dar aceste cute vor apare inevitabil din cand in cand. Cutele se indeparteaza cu perii de mana. Cutele mici pot fi ignorate. Daca apar suprapuneri sau cute a trei straturi de material, aceastea trebuie indepartate prin taiere sau ardere.

3.6 Taierea Cutele mari trebuie taiate cu un cutit sau cutter. O parte a cutei se asterne pe amorsa. Peste material (geosintetic) se aplica o cantitate suplimentara de 0.9 kg/m2 de amorsa (numai pe portiunea de suprapunere) si apoi se asterne cealalta parte de material geosintetic.

3.7 Incalzirea

Cutele se pot indeparta prin incalzire cu un arzator cu flacara. Trebuie folosita cu grija flacara pentru a nu face gauri in geosintetic (amorsa trebuie acoperita de un strat de geosintetic).

3.8 Exudarea (amorsa in exces)

Daca apare fenomenul de exudare, geocompozitul poate fi protejat astfel :

- daca exudarea apare datorita amorsei (in acest caz rotile vehiculelor se pot lipi de geosintetic).

- Punctul de inmuiere al amorsei este prea jos. In acest caz rotile repartizatorului sau a masinilor de transport vor dislocui geosinteticul .

- Rosturile transversale se trateaza cu materiale absorbante (cribluri 2 kg/m2) pentru a permite masinilor de santier sa circule liber.

3.9 Vremea

3.9.1. Vantul

Pentru a instala geocompozitul pe vant se utilizeaza un roler pentru a tine jos membrana.

3.9.2. Ploaia

Asternerea geocompozitului nu trebuie sa inceapa inainte de evaporarea apei de ploaie, altfel adezivitatea va fi drastic redusa. Este acceptabila o anumita umiditate daca temperatura suprafetei este suficienta pentru a permite evaporarea apei. Este posibil sa se circule pe geocompozitul umed dar aderenta pneurilor este redusa considerabil.

4. Aplicarea covorului asfaltic Pot fi folosite toate tipurile de asfalturi cu o temperatura cuprinsa intre 900 C si 1800 C.

Covorul asfaltic va fi asternut asa cum se cunoaste deja, dar tinand cont de urmatoarele :

- masinile utilizate in santier pot circula pe materialul corect instalat. - Trebuie evitate caderi de materiale grele pe geocompozit - Trebuie evitate accelerari bruste ale masinilor care circula pe material. - Cat timp amorsa nu este intarita (nu a facut inca aderenta), traficul pe

material trebuie redus strict. - Atentie la reducerea aderentei pneurilor pe materialul umed.

• peste geocompozit nu se va aplica un alt strat de amorsa in acest caz (material umed)

• Daca apare fenomenul de exudare atunci trebuie evitata circulatia pe material cu masini de santier.

• Nu este recomandat ca repartizatorul sa impinga camioanele cu asfalt.

CAIET NR.8

ÎMBRĂCĂMINłI DIN BETON DE CIMENT

I. PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de sarcini se referă la realizarea îmbrăcăminŃilor din beton de ciment clasa BcR4 – SR 183-1, în grosime de 20cm, într-un singur strat .

Caracteristicile enumerate mai sus au rezultat dintr-un calcul de dimensionare şi sunt minime obligatorii .

1. AGREGATELE NATURALE

Agregatele ce se pot folosi sunt agregate naturale provenite din concasarea rocilor , fie de balastieră, fie de carieră, însă din surse autorizate, cu caracteristici fizico – mecanice corespunzătoare , conform STAS 662 – 89 şi STAS 667 – 90 .

Agregatele nu trebuie să conŃină corpuri străine vizibile ( bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemnte moi sau alterate ( marne, şisturi, gnaisuri ) şi trebuie să provină din roci inerte, fără acŃiune dăunătoare asupra cimentului .

Sorturile de agregate trebuie să se caracterizeze printr-o curbă granulometrică continuă, în aşa fel încât să nu lipsească granule de dimensiuni cuprinse în limitele ce definesc sortul respectiv. Abaterile admisibile la conŃinutul de granule ce nu se încadrează într-un anume sort sunte de ± 10%.

Agregatele vor fi transportate în mijloace de transport curate şi bine închise; fiecare transport va fi însoŃit de un buletin de expediŃie cuprinzînd felul şi sortul agregatelor şi numărul Certificatului de calitate. Agregatele trebuiesc păstrate pe platforme de beton, având pante şi rigole de evacuare a ape-lor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălŃimea corespun-zătoare evitării amestecării cu alte sorturi . Nu se admite depozitarea agregatelor direct pe pământ .

2. CIMENTURI

Cimentul utilizat va fi P40 sau CD40 .

Cimentul se livrează în vrac sau în saci, însoŃit de un Certificat de calitate sau de garanŃie . Cimentul în vrac se transportă în vagoane sau transportoare cisternă, destinate exclusiv acestui produs, iar cel în saci în vagoane închise sau camioane acoperite .

Depozitarea sa se va face numai după verificarea existenŃei Certificatului de calitate sau de garanŃie, în celule tip de siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale, iar cimentul în saci în magazii închise .

Cimenturile depozitate se vor utiliza în ordinea datelor de fabricaŃie, dar nu mai mult de 60 de zile la cimenturi cu adaosuri şi 30 zile la cimenturi fără adaosuri.

3. ADITIVI

Utilizarea aditivului DISAN A sau al altuia similar este obligatorie, în scopul măririi durabilităŃii betonului şi al îmbunătăŃirii lucrabilităŃii betonului proaspăt.

În cazul folosirii agregatelor naturale concasate de balastieră conŃinutul de DISAN A va fi de 0,35 – 0,40 % din masa cimentului. Aditivul se ambalează în saci de hârtie sau polietilenă şi se depozitează în încăperi închise, ferit de umezeală .

4. APA

Apa utilizată la confecŃionarea betoanelor poate să provină din reŃeaua publică sau altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii :

• conŃinutul de săruri solubile sub 1 g/l ; • conŃinutul de materii în suspensie sub 0,5 g/l ; • lipsa materiilor organice, detergenŃi, argile, huilă, ulei, sulfaŃi, etc.

5. COMPOZIłIA BETONULUI

Stabilirea compoziŃiei se face de către un laborator de specialitate, pe bază de încercări preliminare, ce urmăresc obŃinerea următoarelor caracteristici :

- lucrabilitatea , prin metoda tasării, maxim 3 - densitatea aparentă 2.400 ± 40 kg/mc - rezistenŃa medie la compresiune la 28 zile de 35 Mpa - gradul de gelivitate de minim G100 - Valoarea maximă a raportului A / C va fi de 0,45 .

Agregatele utilizate pot fi 0...25mm sau 0...40mm, respectându-se încadrarea între limitele curbelor granulometrice impuse de standard ( SR 183–1/95 Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe ).

6. PREPARAREA BETONULUI

Prepararea se va executa mecanic, în instalaŃii centralizate .

Dozarea agregatelor şi a cimentului se face prin cântărire, iar apa şi soluŃia de aditiv se dozează volumetric.

Betonul preparat în staŃiile de betoane se transportă cu autobetoniere sau autobasculante cu bena amenajată corespunzător, ferite de condiŃii atmosferice defavorabile (ploaie, vânt, soare). Durata maximă de transport este de 45 minute la temperaturi peste 15oC şi de 60 minute la temperaturi sub 15oC. Timpul scurs de la preparare până la finisarea betonului pus în operă trebuie să fie mai mic decât timpul de priză al betonului .

7. EXECUłIA ÎMBRĂCĂMINłII

a) Normativul în vigoare - SR 183 – 1 / 95 – interzice aşternerea manuală a betonului la lucrări rutiere, cu câteva excepŃii, iar una dintre ele este cea de faŃă, şi anume „platforme sau locuri de staŃionare, pe suprafeŃe mici şi izolate, la care folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere tehnico – economic”.

b) Înainte de aşternerea betonului suprafaŃa fundaŃiei din balast se acoperă cu un strat de nisip de 2cm după compactare; pe suprafaŃa nisipului se aşează o foaie de hârtie rezistentă sau de polietilenă.

c) După aşternerea manuală a betonului la grosimea prevăzută în proiect, betonul se compactează cu ajutorul plăcilor sau al grinzilor vibratoare, având minim 3000 de vibraŃii / minut, prin cel puŃin două treceri, durata de vibrare pe acelaşi loc fiind de circa 30 sec. Între cele două vibrări se face controlul stratului de beton, efectuându-se corecturile şi remedierile necesare .

d) Finisarea suprafeŃei se face cu un rulou metalic de 3 ÷ 4 m lungime, confecŃionat dintr-o Ńeavă cu diametrul de 250mm şi masa de 150 ÷ 200 kg . Ruloul se rostogoleşte perpendicular pe axa drumului, fără a lovi longrinele. Se va da o atenŃie deosebită finisării betonului de la margini, operaŃie care se va executa manual cu drişca metalică sau mistria .

e) SuprafaŃa finisată a betonului se striază perpendicular pe axa drumului cu ajutorul unor greble cu fire din material plastic sau otel, având diametrul firelor de maxim 5 mm şi intervalul dintre ele de 15 ÷ 20 mm . Prin această procedură se urmăreşte îmbunătăŃirea rugozităŃii.

f) Protejarea betonului până la completa zvântare se face prin acoperişuri de protecŃie fixe sau mobile . După zvântare ( 4 ÷ 5 ore de la aşternere ) se aplică unul din materialele de protecŃie enumerate în continuare :

• folie de polietilenă, timp de 10 zile ; • peliculă de bitum tăiat sau emulsie bituminoasă cationică, cu dozajul de 0,5 kg/mp ; • un strat de nisip sortul 0/3mm în grosime de 2 ÷ 3 cm, menŃinut umed timp de 10 zile . g) Imbracamintea din beton de ciment se poate da in circulatie pentrua autovehicule

dupa 14 zile, daca temperatura medie a aerului este de peste 20 oC.

8. EXECUłIA ROSTURILOR

Pentru a se evita apariŃia fisurilor şi a crăpăturilor din contracŃie, variaŃii de temperatură şi tasări inegale, şi pentru necesităŃi de construcŃie îmbrăcămintea de beton se execută cu rosturi longitudinale şi transversale, ce împart suprafaŃa în dale.

a) Rosturi de contact longitudinale

Se execută de regulă în axul îmbrăcăminŃii, pe toată grosimea sa, în linie continuă, neadmiŃându-se frânturi.

Se execută prin aplicarea pe suprafaŃa laterală a dalelor turnate anterior a unei pelicule de bitum, prin stropire cu emulsie bituminoasă.

În lungul rosturilor de contact longitudinale îmbrăcămintea se armează cu ancore din oŃel beton OB37, cu D=10mm şi L=100cm, aşezate la jumătatea grosimii dalei, la distanŃa de 1,0m .

La platformele de parcare nu este necesară armarea rostului longitudinal.

b) Rosturi de contracŃie

Se execută pentru slăbirea secŃiunii de beton în locurile indicate în proiect, în aşa fel încât să nu se realizeze dale cu lungimea mai mare de 6,0m. Rostul de contracŃie presupune următoarele operaŃii :

• tăierea betonului proaspăt întarit ( 6-10 ore de la punerea în operă, la temperaturi de peste 12 oC ) pe o adâncime de 5cm şi cu lăŃimea de 8mm, cu ajutorul maşiniide tăiere echipată cu disc diamantat.

c) Colmatarea rosturilor

Golul rezultat la partea superioară a rosturilor se umple până la suprafaŃă cu un mastic bituminos sau cu un alt material similar, elastic şi aderent .

CompoziŃia masticului poate fi următoarea :

• bitum rutier D 80 / 120 ...... 32% • filer de calcar....................... 68%

Se interzice colmatarea în exces a rosturilor. OperaŃia de colmatare descrisă se va repeta ulterior, pe perioada exploatării îmbrăcăminŃii, ori de câte ori va fi necesar .

9. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

• Abaterea maximă la grosimea îmbrăcăminŃii este de ± 10mm. • Abaterea limită la lăŃimea dalei de beton este de ± 15mm. • Abaterea limită la panta proiectată este de ± 0,1%. • Abaterea faŃă de cotele proiectate, măsurate cu aparatul de nivelment, poate fi de

maxim ± 20mm . • Denivelările admise ale suprafeŃei, în sens longitudinal sau transversal, măsurate sub

dreptarul de 3,0m, sunt de ± 6mm. • Denivelările admise între două dale alăturate la rostul longitudinal sau transversal,

sunt de ± 4mm.

10. VERIFICAREA CALITĂłII BETOANELOR

Materialele care se folosesc la prepararea betoanelor trebuie să îndeplinească condiŃiile impuse anterior de prezentul Caiet de sarcini.

Controlul betoanelor şi al materialelor componente se face în staŃiile de betoane.

Pentru verificarea încadrării în clasele de betoane, precum şi a rezistenŃelor la încovoiere la 28 de zile se iau probe de către antreprenor din betonul proaspăt preparat şi se confecŃionează epruvete cubice şi prismatice, în conformitate cu standardul 1275 – 81.

FrecvenŃa prelevării probelor este de 2 epruvete prismatice şi trei epruvete cubice pe schimb .

Verificarea calităŃii betonului din punct de vedere al compactării, grosimii şi rezistenŃei la compresiune se efectuează prin scoaterea de epruvete cilindrice din îmbrăcăminte, la cererea beneficiarului sau a comisiei de recepŃie.

11. RECEPłIA PE FAZE

În cadrul recepŃiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se recepŃionează s-a executat conform proiectului şi respectă condiŃiile impuse de documentaŃia de execuŃie şi de prezentul Caiet de sarcini.

În urma verificărilor se încheie Procesul verbal de recepŃie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii la faza următoare de execuŃie. RecepŃia se efectuează de către dirigintele lucrării, în prezenŃa antreprenorului, iar documentul va purta ambele semnături.

RecepŃia pe faze se face obligatoriu în următoarele momente ale execuŃiei :

• după pregătirea suprafeŃei în vederea aşternerii îmbrăcăminŃii ; • după tăierea rosturilor de contracŃie

12. RECEPłIA PRELIMINARĂ

RecepŃia preliminară se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaŃii sunt complet terminate şi toate verificările au fost făcute.

Comisia de recepŃie examinează lucrările în comparaŃie cu prevederile proiectului, privind parametrii tehnici şi de calitate ai execuŃiei, precum şi constatările consemnate în cursul execuŃiei de către organele de control.

În urma acestei recepŃii se încheie procesul verbal de recepŃie preliminară .

13. RECEPłIA FINALĂ

RecepŃia finală se efectuează după expirarea perioadei de garanŃie prevăzute în contract, urmărindu-se dacă eventualele deficienŃe consemnate la recepŃia preliminară , precum şi cele apărute ulterior, au fost remediate .

Se va consemna respectarea prescripŃiile prevederilor legale în vigoare şi cele din prezentul Caiet de sarcini .

CAIET NR.9

ÎMBRĂCĂMINłI RUTIERE BITUMINOASE

CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

I.Generalit ăŃi


Prezentul caiet de sarcini conŃine specificaŃiile tehnice privind îmbrăcăminŃile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer şi bitum neparafinos şi cuprinde condiŃiile tehnice de calitate prevăzute în SR

174/1 şi SR 174, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităŃii materialelor şi al straturilor executate.

Caietul de sarcini se aplică la construcŃia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor publice şi a străzilor, precum şi la construcŃia drumurilor de exploatare.

Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte în proiect de către proiectant

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminŃilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

ÎmbrăcăminŃile rutiere bituminoase cilindrate, sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald, fiind alcătuite – în general – din două straturi şi anume:

o stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

o MASF8 şi MASF16, mixturi asfaltice stabilizate cu filer o BA8, BA16 şi BA25, betoane asfaltice bogate în criblură o BAR16, beton asfaltic rugos o BAPC16, beton asfaltic cu pietriş concasat

o stratul inferior, de legătură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

o BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblură o BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietriş concasat o BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietriş sortat

În cazurile în care îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, acesta trebuie să îndeplinească toate condiŃiile cerute pentru stratul de uzură.

ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri, se vor executa conform STAS 174/2.

ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform următoarelor normative:

o AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloză o AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri o AND 553 – realizate cu bitum aditivat

II.Natura, calitatea şi prepararea materialelor

1. Agregate

Pentru îmbrăcăminŃi bituminoase, se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate şi prelucrate, care trebuie să îndeplinească condiŃiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor, după cum urmează:

o cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667, tabelul 8

o nisip de concasare sort 0 – 4 conform SR 667, tabelul 10 o pietriş natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5 o pietriş şi pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10

Clasa minimă a rocii din care se obŃin agregatele naturale de carieră, în funcŃie de clasa tehnică a drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienŃă a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie conform SR 667, tabelul 2.

Toate agregatele folosite în realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate înainte de a fi introduse în instalaŃia de preparare.

Fiecare tip şi sort de agregate, trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereŃi despărŃitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.

Aprovizionarea cu agregate naturale, se va face după verificarea certificatelor de conformitate care atestă calitatea acestora.

2. Filer

Fierul care se utilizează şa îmbrăcăminŃi rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă, conform STAS 539, care trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

o fineŃea (conŃinutul în părŃi fine 0,1 mm) min. 80 % o umiditatea max. 2 % o coeficientul de hidrofilie max. 1 %

Filerul se va depozita în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

3. Lian Ńi

LianŃii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini, sunt:

o bitum neparafinos pentru drumuri, tip D 60/80 o bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari o bitum aditivat

Aceştia se aplică în conformitate cu indicaŃiile din tabelul de mai jos.

Tipul îmbr ăcămin Ńii bituminoase Tipul liantului

Îmbrăcăminte bituminoasă din mixtură asfaltică stabilizată cu fibre:

- strat de uzură (cu adaos de fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80 sau

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legătură (fără fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80

Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum cu polimeri

- strat de uzură Bitum modificat cu polimeri

Bitum modificat cu polimeri sau - strat de legătură

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80

Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum aditivat

- strat de uzură şi strat de legătură

Bitum aditivat tip D 60/80a – zona climatică caldă

Îmbrăcăminte bituminoasă cu bitum neparafinos pentru drumuri

- strat de uzură şi strat de legătură

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754,

tip D 60/80 – zona climatică caldă

Zonele climatice sunt delimitate.

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute de SR 754 şi Normativ AND 537 şi o adezivitate de minim 80% faŃă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar se utilizează bitum aditivat.

Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 şi 1.1.3 în scopul creşterii rezistenŃei la deformaŃii permanente la temperaturi ridicate şi a rezistenŃei la fisurare la temperaturi scăzute, îmbrăcăminŃile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnică I...III şi pe străzi de categorie tehnică I şi II, cu trafic greu şi foarte greu şi la alte lucrări speciale (locuri de parcare, zone cu accelerări şi decelerări frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. În cazul utilizării bitumului modificat, se vor respecta prevederile Normativului AND 549 şi cele din Anexa nr.1 din prezentul caiet de sarcini.

În funcŃie de calitatea bitumului şi natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivării bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur faŃă de agregate naturale este mai mică de 80%, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii, la care se foloseşte. Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a este bitumul tip D 60/80, care trebuie să corespundă prevederilor SR 754 şi Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat, se efectuează conform Normativ AND 553.

Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, astfel:

o bitumul se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare

o bitumul modificat cu polimeri, se depozitează în recipienŃi metalici verticali, prevăzuŃi cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanentă pentru evitarea separării componentelor şi sistem de înregistrare a

temperaturii; se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească maxim 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie să fie de minim 140 0C

o bitumul aditivat se depozitează în rezervoare metalice, prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire; se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare să fie de 120...140 0C

Pentru amorsări şi badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curăŃate în prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire.

4. Aditivi

Aditivi utilizaŃi pentru prepararea bitumului aditivat, folosit la execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compoziŃie şi structură specifică polar-apolar, conform celor prevăzute în declaraŃia de conformitate a calităŃii emisă de producător. Aditivii trebuie să fie agrementaŃi tehnic, conform reglementărilor în vigoare şi trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii de bază:

o să fie compatibili cu bitumul o să fie stabili termic până la minim 200 0C o să amelioreze adezivitatea bitumului faŃă de agregatele naturale, fără a afecta

celelalte caracteristici ale acestuia o să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili

Tipul de aditiv şi dozajul acestuia în bitum, se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor tehnice impuse. Aditivii care se intenŃionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării beneficiarului. Pentru fiecare aditiv, la care se cere aprobarea, antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităŃii.

5. Fibre

Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate, trebuie să fie agrementate tehnic conform reglementărilor în vigoare.

Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică, se stabilesc pe baza unui studiu preliminar, efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea următoarelor condiŃii tehnice:

o epruvetele cilindrice tip Marshall, se vor confecŃiona, în funcŃie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+50C, conform reglementărilor în vigoare

o încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338/2

6. Controlul calit ăŃii materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminŃile bituminoase, se verifică în conformitate cu prescripŃiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi SR 174/2 pct.3.1 pentru asigurarea condiŃiilor arătate la art.3, 4, 5 şi 6 din prezentul caiet de sarcini.

III.Modul de fabricare a mixturilor

1. Compozi Ńia mixturilor

Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzură cât şi pentru stratul de legătură, pot fi realizate integral din agregate naturale de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră şi de balastieră, funcŃie de tipul mixturii asfaltice, conform tabelului de mai jos.

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

criblură, sort 4-0 şi 8-16

nisip de concasare, sort 0-4 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

filer

criblură, sort 4-8 şi 8-16

nisip de concasare, sort 0-4 Beton asfaltic rugos

filer

criblură, sort 4-8, 8-16 şi 16-25

nisip de concasare, sort 0-4

nisip natural, sort 0-4 *) Beton asfaltic bogat în criblură

filer

pietriş concasat, sort 4-8, 8-16 şi 16-25

nisip natural, sort 0-4 Beton asfaltic cu pietriş concasat

filer

Beton asfaltic deschis cu criblură criblură, sort 4-8, 8-16 şi 16-25


nisip natural, sort 0-4 *)

filer



nisip natural, sort 0-4 *) Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

filer



nisip natural, sort 0-4 *) Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat

filer

CompoziŃia mixturii asfaltice se stabileşte pe baza unui studiu preliminar aprofundat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor tehnice precizate în prescripŃiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul îl face antreprenorul în cadrul laboratorului sau autorizat, sau îl comandă la un laborator autorizat.

Formula de compoziŃie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susŃinută de studiile şi încercările efectuate împreună cu rezultatele obŃinute, se supune aprobării beneficiarului. Aceste studii comportă cel puŃin încercarea Marshall (stabilitatea la 60 0C, densitatea aparentă, absorbŃie de apă) pentru 5 conŃinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conŃinutului de liant prestabilit. La confecŃionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de îmbrăcăminte la drumuri de clasa tehnică I, II, III (respectiv străzi de categoria I, II, III) şi 50 de lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru celelalte clase şi categorii.

După verificarea caracteristicilor obŃinute pentru compoziŃia propusă, beneficiarul – dacă nu are obiecŃiuni sau eventuale propuneri de modificare – acceptă formula propusă de antreprenor.

Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau un ele adaosuri, sunt stabilite în funcŃie de greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părŃile fine. Dozajul de bitum se stabileşte la masa totală a mixturii.

Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul de mai jos.

Strat de uzur ă Strat de leg ătur ă Frac Ńiuni de agregate

naturale din amestecul


total (%) BA8

BA8a

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16

BAD25

BAD25m

BAD25a

BADPC25

BADPC25m

BADPC25a

BADPS25

BADPS25a

Filer şi frac-Ńiuni din ni-sipuri sub 0,1 mm

9...13 9...13 6...13 9...11 11...14 10...14 9...13 2...7

Filer şi nisip frac Ńiunea 0,1..4 mm

DiferenŃă până la 100 %

Cribluri cu dim. peste 4 mm

22...45

34...58 39...60 47...61 45...60 63...75 - 55...72 -

Pietri ş con-casat cu dim. peste 8 mm

- 18...34 - 39...58 -

Pietri ş sor-tat cu dim. peste 8 mm,

- 39...58

Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie să fie asigurată pentru fiecare tip de mixtură asfaltică este indicată în tabelul de mai jos:

Tipul mixturii asfaltice Mărimea ochiului sitei cf. SR EN 933/2 BA8

BA8a

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16

BAD25; BAD25m; BAD25a

BADPC25;BADPC25m;

BADPC25a

BADPS25; BADPS25a

Treceri prin site cu ochiuri p ătrate – SR EN 933/2

25 mm - - 90...100 - - - - 90...100

16 mm - - 72...90 90...100 - 90...100 95...100 73.. .90

8 mm 90...100 66...85 54...80 61...74 95...100 44.. .59 66...82 42...61

4 mm 56...78 42...66 40...61 39...53 40...55 25...37 42...66 28...45

2 mm 30...55 30...55 30...50 30...42 19...28 20...25 30...55 20...35

1 mm 22...42 22...42 20...40 21...31 16...22 19...22 21...42 14...32

0,63 mm 18...35 18...35 15...35 18...25 13...20 13. ..20 18...35 10...30

0,20 mm 11...25 11...25 8...25 11...15 12...16 11.. .15 11...25 5...20

0,10 mm 9...13 9...13 6...13 9...11 11...14 10...14 9...13 2...7

Zona de granulo-zitate a ameste-cului de agregate naturale

fig. 1 fig. 2 fig. 3 fig. 4 fig. 5 fig. 6 fig. 7 fi g. 8

ConŃinutul optim de liant se stabileşte prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 şi 3 şi trebuie să se încadreze între limitele recomandate.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice

Con Ńinutul de liant din masa mixturii

asfaltice - % -


Categoria tehnic ă a străzii

MASF 8 6,7...7,5

MASF 16 6,5...7.5 I...V I...IV

BAR 16m, BAR 16a I...III

BAR 16 5,7...6,2

II...III

6,0...7,0 I...II BA 16m

6,3...7,3 III

6,0...7,0 II

6,3...7,3 III BA 16, BA 16a

6,5...7,5 IV...V IV

6,5...7,5

5,5...7,0

Strat de uzur ă

BA 8, BA 8a

BA 25, BA 25a 6,0...7,5

IV...V IV

BAD 25m I...III

BAD 25, BAD 25a I...V I...IV

BADPC 25, BADPC 25a III...V III...IV Strat de leg ătură

BADPS 25, BADPS 25a

4,0...5,0

IV...V IV

Raportul filer: liant , recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice, este conform tabelului de mai jos.

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport fil er:liant (recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1,6...1,8

Betoane asfaltice bogate în criblur ă:

Strat de uzur ă

- cu dimensiunea maxim ă a granulei de 16 mm 1,3...1,8

- cu dimensiunea maxim ă a granulei de 25 mm 1,1...1,8

Beton asfaltic cu pietri ş concasat 1,6...1,8

Strat de leg ătur ă Betoane asfaltice deschise 0,5...1,4

ConŃinutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF8 şi MASF16, va fi în limitele 0,3...1,0% din masa mixturii asfaltice, în funcŃie de tipul fibrei utilizate. ConŃinutul optim de fibre se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de specialitate autorizat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor tehnice prevăzute.

2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se determină pe corpuri de probă tip Marshall şi confecŃionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuŃiei, precum şi din straturile îmbrăcăminŃii gata executate. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuŃiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697/27. În lipsa unor dispoziŃii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri şi cu bitum aditivat, trebuie să îndeplinească – în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaŃie – condiŃiile arătate în tabelele de mai jos.

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshal l

Stabili-zarea (S) la

600C

Indicele de

curgere (I)

Raport S/I

Densi-tatea

aparent ă

Absorb Ńie de

apă


Tipul bitumului


Categoria tehnic ă a

str ăzii

kN, min mm kN, mm kg/mc, min.

%, vol.

D 60/80

D 60/80a 6,0 1,3...4,0

BA 8

BA 25

BA 8a

BA 25a

D 80/100

D 80/100a

IV...V IV

5,5

1,5...4,5

1,2...3,6

II 8,5 1,5...3,5 2,4...5,6

III 7,5 1,5...4,0 1,8...5,0 D 60/80

D 60/80a IV...V IV 6,5 1,5...4,5 1,4...4,3

II 8,0 1,5...4,0 2,0...5,3

BA 16

BA 16a

D 80/100

D 80/100a III 7,0 1,5...4,0 1,7...4,6

2300 2...5

IV...V 6,0 1,5...4,5 1,3...4,0

I 9,0 1,5...3,0 3,0...6,0

II 8,5 1,5...3,0 2,8...5,6 D 60/80

D 60/80a III 8,0 1,5...3,0 2,8...5,3

I...II 8,5 1,5...4,0 2,1...5,6

BAR 16

BAR 16a D 80/100

D 80/100a III 7,5 1,5...4,0 1,8...5,0

3...5

D 60/80

D 60/80a 6,0 1,3...4,0

BAPC 16

BAPC 16a D 80/100

D 80/100a

IV...V IV

5,5 1,2...3,6

D 60/80

D 60/80a 5,0 1,1...3,3

BAD 25

BAD 25a D 80/100

D 80/100a

I...V I...IV

4,5 1,0...3,0

D 60/80

D 60/80a 4,5 1,0...3,0

BADPC 25

BADPC 25a D 80/100

D 80/100a

III...V III...IV

4,0 0,9...2,6

D 60/80

D 60/80a 4,5 1,0...3,0

BADPS 25

BADPS 25a D 80/100

D 80/100a

IV...V IV

4,0

1,5...4,5

0,9...2,6

2250

2...5

Tipul mixturii asfaltice Caracteristica

BAR16, BAR16a,

BA16, BA16a,

BA8, BA8a,

BA25, BA25a

BAD25, BAD25a,

BADPC25, BADPC25a,

BADPS25, BADPS25a

Caracteristici pe cilindri confecŃionaŃi la presa de compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giraŃii, % max. 5,0 -

- Volum goluri la 120 de giraŃii, % max - 9,5

RezistenŃa la deformaŃii permanente: Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max

7600 -

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min:

- zonă climaterică caldă 4200 3600

- zonă climaterică rece 3600 3000

RezistenŃă la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare la 15 0C, min

- 4 x 105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul de mai jos.

Tipul mixturii Caracteristica

BA16m BAR16m BAD25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

- stabilitate (S) la 60 0C, KN, min 10,0 8,0

- indice de curgere (I) la 60 0C, mm 2,0...3,5 2,0...3,5

- densitate aparentă, kg/mc, min 2350 2300

absorbŃie apă, % vol 2...5 3...5 3...6

Caracteristici pe cilindri confecŃionaŃi cu presa de compactare giratorie:

- volum de goluri la 80 de giraŃii, % max 5,0 -

- volum de goluri la 120 de giraŃii, % max - 9,5

RezistenŃa la deformaŃii permanente: Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10-4 mm, max

7600 2800 -

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min: 4500 4000

RezistenŃă la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare la 15 0C, min

- 4 x 105

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul de mai jos.


MASF 8 MASF 16

Test Schellenberg, % max 0,2

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

- stabilitate (S) la 60 0C, KN, min 7,0

- indice de curgere (I) la 60 0C, mm 1,5...3,5

- densitate aparent ă, kg/mc, min 2300

- volum goluri, % 3...4

Rezisten Ńa la deforma Ńii permanente

- Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10 -4 mm, max 10.000

- Viteza de deforma Ńie la ornieraj (VDOP) mm/h: Temperatura Temperatura

Numărul de vehicule 1) 450C 2) 600C 450C 2) 600C3)

- < 1500 max 6,0 8,0 6,0 8,0

- 1500...3000, max 4,0 6,0 4,0 6,0

- 3000...6000, max 2,0 3,5 2,0 3,5

- > 6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5

- Adâncimea f ăgaşului mm:

Numărul de vehicule 1)

- < 1500 max 6,0 9,0 6,0 9,0

- 1500...3000, max 5,0 8,0 5,0 8,0

- 3000...6000, max 4,0 7,5 4,0 7,5

- > 6000 <4,0 <7,5 <4,0 <7,5

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min 3600 4000

Deforma Ńia permanent ă la oboseal ă (3600 impulsuri) la 15 0C, 10-4 mm, max

1200 1000

NOTA: 1) Vehicule de transport marf ă şi autobuze în 24 h, calculat pentru traficul de per spectiv ă

2) Zonă climateric ă rece

3) Zonă climateric ă caldă

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat şi bitum aditivat, se face conform STAS 1338-1 şi 1338-2. Caracteristicile prevăzute în tabelele 8, 9 şi 10 se determină conform metodologiilor prevăzute de reglementările tehnice în vigoare. Testul Schellenberg se efectuează conform anexei 2.

Bitumul conŃinut în mixtura asfaltică prelevată în parcursul execuŃiei lucrărilor, de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maxim 9 0C mai mare decât bitumul iniŃial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se exceptează verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de înmuiere IB, se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697/27, iar pregătirea probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtură asfaltică se face conform SR EN 12697/28. Extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697/1, 12697/3 şi 12697/4. În cazul în care

nu se dispune de aparatura prevăzută de SR EN 12697/3 sau 12697/4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338/2.

3. StaŃia de asfalt

StaŃia de asfalt va trebui să fie dotată şi să prezinte caracteristici tehnice care să permită obŃinerea performanŃelor cerute de diferite categorii de mixturi prevăzute de caietul de sarcini.

Instala Ńia de preparare a mixturilor asfaltice

CerinŃele de preparare trebuie să fie automatizate şi dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forŃată a agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalaŃiile în flux discontinuu.

În cazul instalaŃiilor în flux continuu, corecŃia de umiditate, respectiv corelarea cantităŃii de agregat natural total cu cantitatea de bitum, introdusă în uscător-malaxor se face automat, pe computer

Indiferent de tipul instalaŃiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregate naturale şi 2% pentru bitum şi filer.

În cazul dozării volumetrice a bitumului se va Ńine seama de faptul că densitatea acestuia, variază cu temperatura astfel încât la 150 0C...180 0C, 1 kg bitum rutier are un volum de (1,09...1,11) l.

InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea de fabricaŃie de minim 80 t/h la o umiditate de 5%.

Stocarea, înc ălzirea şi dozarea bitumului

StaŃia de asfalt trebuie să aibă rezolvare pentru depozitarea unei cantităŃi de bitum mai mare sau cel puŃin egală cu media zilnică de consum.

Fiecare dintre rezervoare, trebuie să aibă un indicator de nivel gradat şi un dispozitiv de încălzire a liantului până la temperatura necesară, evitându-se supra-încălzirea acestuia.

Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190 0C, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.

Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum şi echipamentul de uscare, trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcŃionare trebuie verificată frecvent. Datele privind verificările trebuie trecute într-un registru specific.

InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice, trebuie să fie dotată cu un sistem automat de alimentare şi dozare a bitumului.

Abaterea pentru conŃinutul de bitum faŃă de dozajul stabilit prin reŃeta aprobată de inginerul lucrării privind compoziŃia mixturii asfaltice este de +0,3%.

Stocarea şi dozarea filerului

La staŃia de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare şi extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită dozarea filerului, cu toleranŃa (pe volum) de ?1,5% faŃă de dozajul din reŃeta aprobată de inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat

Stocarea, dozarea, uscarea şi înc ălzirea agregatelor

Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puŃin o treime din agregatele necesare lucrării pentru un an de lucru.

Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereŃi despărŃitori pentru evitarea contaminării sorturilor. Zona în care sunt depozitate agregatele, trebuie să fie uşor accesibilă şi cu scurgerea apelor asigurată.

Platformele trebuie să fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt) şi suficient de late, astfel încât să permită depozitarea volumului de agregate necesar lucrărilor, având în vedere că depozitele nu trebuie să fie mai înalte de 6,0 m şi cu un raport de lungime/lăŃime de 3,0 m.

InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice, trebuie să dispună de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor, astfel încât să se menŃină o producŃie constantă.

Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric, iar instalaŃia de dozare trebuie să permită alimentarea agregatelor conform reŃetei aprobată de inginer privind compoziŃia mixturii asfaltice, cu abaterile admise faŃă de granulozitatea prescrisă din tabelul de mai jos

Frac Ńiunea

- mm -

Abateri admise

faŃă de dozaj - % -

25...31,5 +5

16...25 +5

8...16 +5

4...8 +5

1...4 +4

0,20...0,63 +3

0,1...0,2 +2

0,0...0,1 +1,5

InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată şi cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea şi încălzirea agregatelor.

Malaxarea

InstalaŃia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea instalaŃiei şi/sau a personalului care o deserveşte, în tot timpul cât durează operaŃiunile pentru obŃinerea autorizaŃiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de refuz. InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice:

o trebuie să dispună de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minimă egală cu consumul mediu zilnic şi care să dispună – fiecare – de o jojă etalonată în prealabil şi de un dispozitiv capabil să încălzească liantul până la temperatura necesară, evitând orice supraîncălzire (cât de mică);

o trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene; dacă cuva malaxorului este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie

o trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare

Durata de malaxare va fi în funcŃie de tipul instalaŃiei de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili în cadrul operaŃiunii de reglare a staŃiei de asfalt, înaintea începerii fabricaŃiei.

Stocarea şi înc ărcarea mixturilor

La ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive şi luate măsuri speciale pentru evitarea segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi/sau la încărcarea în mijloacele de transport. Dacă se foloseşte buncăr de stocare, acesta va trebui să fie încălzit. 4. Autorizarea sta Ńiei de asfalt

Înaintea începerii execuŃiei, antreprenorul trebuie să supună acceptării beneficiarului lucrării, staŃia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor. Beneficiarul va verifica atestarea staŃiei de asfalt şi va autoriza punerea ei în funcŃiune după ce va constata că:

o debitele fiecărui constituent permit obŃinerea amestecului prescris, în limitele toleranŃelor admise

o dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate o malaxorul funcŃionează corespunzător, fără pierderi de materiale

O altă condiŃie pentru autorizarea staŃiei de asfalt o constituie şi existenŃa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staŃie, a depozitelor la staŃie şi a celor intermediare, a căilor de acces

la depozite şi la instalaŃia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenŃa pereŃilor despărŃitori între sorturile de agregate, suprafeŃe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtării apelor, etc.).

Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienŃe, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de acceptarea beneficiarului.

5. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminŃile rutiere bituminoase, va trebui realizată numai în staŃii autonome de asfalt.

O atenŃie deosebită se va da în special respectării prevederilor privind conŃinutul de liant şi se va urmări prin observaŃii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule să fie asigurată într-un mod corespunzător.

Conform SR 174/2 pct.2.2.2. şi tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie să fie cuprinse între următoarele valori:

o 165 0C la 175 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80 o 160 0C la 170 0C pentru mixturi cu bitum D 80/100

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuŃia îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9).

ToleranŃa admisă a temperaturii bitumului este de +3 0C.

Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceluiaşi bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetraŃiei acestuia. Dacă penetraŃia bitumului nu este corespunzătoare se renunŃă la utilizarea lui.

Încălzirea agregatelor naturale, se va face în uscătorul instalaŃiei de preparare a mixturilor asfaltice.

Conform SR 174/2 pct.2.2.2. şi tabel 1, temperatura agregatelor naturale în uscător trebuie să fie între următoarele valori:

o 170 0C...190 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80 o 165 0C...180 0C pentru mixturi cu bitum D 80/100

Temperaturile din partea superioară a intervalului, se utilizează la execuŃia îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9).

Se interzice încălzirea agregatelor peste 190 0C , pentru a evita arderea liantului ConŃinutul de apă al agregatelor după uscare, trebuie să nu depăşească 0,5% şi trebuie verificat cel puŃin o dată pe zi.

După încălzirea agregatelor naturale în uscător, acestea se resortează pe ciururile instalaŃiei, apoi se cântăresc, conform dozajelor stabilite şi se introduc în malaxor unde se

amestecă, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul încălzit, dozat în prealabil şi se continuă amestecarea.

Durata de amestecare este în funcŃie de tipul instalaŃiei şi trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.

Conform SR 174/2 pct.2.2.2. şi tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie să fie între următoarele valori:

o 160 0C...180 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80 o 155 0C...170 0C pentru mixturi cu bitum D 80/100

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuŃia îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase în zone climatice reci (vezi figura 9).

ToleranŃa admisă a temperaturii mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor este de +5 0C.

Temperatura mixturii asfaltice la ieşire din malaxor va fi stabilită astfel ca , Ńinând seama de răcirea care are loc în timpul transportului şi a aşteptărilor în condiŃiile climatice concrete, să se asigure temperatura cerută la aşternerea şi compactarea mixturii.

6. Reglarea instala Ńiei de preparare a mixturilor asfaltice

Înainte de autorizarea staŃiei de asfalt, predozatoarele instalaŃiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obŃinută, să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranŃă din tabelul 11.

După autorizarea staŃiei de asfalt de către beneficiarul lucrării, antreprenorul trece la operaŃiuni de reglare şi etalonare:

o calibrarea dozatoarelor calde şi reci pentru agregate o calibrarea dozatoarelor pentru liant o calibrarea dozatoarelor pentru filer o reglarea dispozitivelor de măsurare a temperaturilor o verificarea ecranului dozatorului o verificarea funcŃionării malaxorului

AutorizaŃia de punere în exploatare va fi dată de inginerul lucrării după ce va constata că debitele fiecărui constituent permit să se obŃină amestecul prescris în limitele toleranŃelor admise.

Dacă – urmare reglajelor – anumite aparate sau dispozitive ale instalaŃiei, se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării beneficiarului autorizaŃia de punere în exploatare.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea utilajului şi/sau a personalului care-l deserveşte, în tot timpul cât durează operaŃiunile pentru obŃinerea autorizaŃiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizaŃiei.

7. Controlul fabrica Ńiei

Controlul calităŃii mixturilor asfaltice, trebuie făcut prin verificări preliminare, verificări de rutină în timpul execuŃiei şi verificări în cadrul recepŃiei la terminarea lucrărilor, cu frecvenŃa menŃionată în tabelul de mai jos.

Categoria controlului *) Faza Natura controlului sau a încerc ării

A B C

Frecven Ńa controlului sau a verific ării

Studiu Studiul compoziŃiei mixturii X pentru fiecare tip de produs

Exe-cuŃie

Controlul reglajului instalaŃiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

X X înaintea începerii fabricaŃiei fiecărui tip de mixtură

Încercarea agregatelor în zona de granulozitate indicată în caietul de sarcini pentru tipul de mixtură asfaltică proiectată, inclusiv starea de curăŃenie (conŃinutul de impurităŃi) a agregatelor

X la începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizează alte agregate

Temperatura liantului la introducerea în malaxor

X

Temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din toba de uscare

X

permanent

FuncŃionarea corectă a dispozitivelor X la începutul fiecărei zile de lucru

urale la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile admisibile la conŃinutul de liant)

zilnic, sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare X în fiecare oră a programului de lucru

Încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator

X zilnic, prin extracŃii

Verificarea compoziŃiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor şi dozajul de bitum, care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator, cu toleranŃele admise indicate în tabelul 11 şi la art.10

X zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice:

. stabilitatea la 60 0C;

. indicele de curgere;

. fluaj;

X câte o probă de 20 kg la fiecare 200-400 tone de mixtură, în funcŃie de productivitatea staŃiei

. densitatea aparentă Marshall;

. absorbŃia de apă Marshall

IV.Modul de punere în oper ă

1. Transportul mixturilor

Transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, care trebuie să fie curăŃate de orice corp străin şi uscate înainte de încărcare.

La distanŃe de transport mai mari de 20 km, sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme (+10 0C...+15 0C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca acesta (motorină, păcură, etc.) este interzisă.

Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea instalaŃiei de preparare a mixturii asfaltice şi de punerea în operă, astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de execuŃie a îmbrăcăminŃii.


Pregătirea stratului suport

Înainte de aşternerea mixturii , stratul suport trebuie bine curăŃat. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat. În cazul stratului suport din macadam, aceasta se curăŃă şi se mătură, urmărându-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

După curăŃare, se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuŃie. În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminŃi existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuŃie, se realizează – după caz – fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuŃie.

Compactarea şi umiditatea trebuie să fie uniforme pe toată suprafaŃa stratului suport. SuprafaŃa stratului suport trebuie să fie uscată.

Amorsarea

La executarea îmbrăcăminŃilor bituminoase, se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcŃie de natura stratului suport.

Stratul suport se va amorsa obligatoriu în următoarele cazuri:

o pentru strat de legătură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din îmbrăcăminŃi asfaltice existente

o pentru strat de uzură pe strat de legătură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de 3 zile de la execuŃia stratului de legătură

După amorsare, se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea şi uscarea emulsiei bituminoase.

În funcŃie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei, trebuie să fie de aşa natură, încât ruperea să fie efectivă înaintea aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

Amorsarea se va face în faŃa finisorului la o distanŃă maximă de 100 m.

La îmbrăcăminŃile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lăŃime de minim 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături, se recomandă acoperirea totală a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplică pe un strat nou de mixtură asfaltică, în grosime de minim 2 cm. Punerea în lucru a geogrilelor şi/sau a materialelor geotextile combinate, se va face conform prevederilor din Anexa 4 şi Anexa 5.

3.Aşternerea

Aşternerea mixturilor asfaltice, se face în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 0C, în condiŃiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 aşternerea se face până la 15 septembrie. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnică I, II şi III şi care asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în spaŃii înguste (zona casetelor) aşternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

În cazul unor întreruperi accidentale, care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, până la 120 0C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaŃa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixturi rămase în capătul benzii. Concomitent se efectuează şi curăŃirea buncărului şi grinzii vibratoare a repartizatorului. Această operaŃie, se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor din prezentul articol.

Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare – în funcŃie de tipul liantului, temperaturi prevăzute în tabelul de mai jos.

Temperatura mixturii

asfaltice la compactare

0C min.

Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la a şternere

0C min.

D 60/80 145 140 110

D 80/100 140 135 100

Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii în buncărul finisorului. Mixturile asfaltice, a căror temperatură este sub cea prevăzută în tabelul 13, vor fi refuzate şi evacuate urgent din şantier. În acelaşi fel se procedează şi cu mixturile asfaltice care răcesc în buncărul finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale.

Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii cât şi cel al afânării. Aşternerea se ca face pe întreaga lăŃime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, antreprenorul supune aprobării beneficiarului, lăŃimea benzilor de aşternere şi poziŃia rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate. Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de caietul de prescripŃii speciale sau de inginerul lucrării, la propunerea antreprenorului, după realizarea unui sector experimental.

Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenŃei de sosire a mixturilor de la staŃie şi cât se poate de constantă ca să se evite total întreruperile.

Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de compactare.

În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenŃă, suficientă mixtură necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.

La executarea îmbrăcăminŃilor bituminoase o atenŃie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară. SuprafaŃa nou creată prin tăiere, va fi amorsată, iar mixtura

pentru banda adiacentă se aşterne depăşind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtură repartizată, împingându-se înapoi cu o racletă, astfel încât să apară rostul, operaŃie după care se efectuează compactarea pe noua bandă.

Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură, se vor decala cu minim 10 cm faŃă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreŃesut.

Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului, se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcŃie de grosimea noului strat, astfel încât să se obŃină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. În plan liniile de decapare, se recomandă să fie în formă de V, la 450. Completarea zonei de unire, se va face cu o amorsare a suprafeŃei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).

4. Compactarea

La compactarea mixturilor asfaltice, se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte. OperaŃia de compactare a mixturilor asfaltice, se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obŃină un grad de compactare conform tabelului 15.

Pentru obŃinerea gradului de compactare prevăzut se determină – pe un sector experimental – numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcŃie de performanŃele acestora, de tipul şi grosimea stratului de îmbrăcăminte.

Această experimentare, se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiŃii similare cu cele stabilite pentru producŃia curentă. Încercările de etaloane vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului.

Beneficiarul poate cere intervenŃia unui laborator autorizat, care să efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala antreprenorului.

Urmare acestor încercări, antreprenorul propune beneficiarului:

o sarcina şi alte specificaŃii tehnice ale fiecărui utilaj o planul de lucru al fiecărui utilaj pentru a asigura un număr de treceri pe cât posibil

constant, în fiecare punct al stratului o viteza de mers a fiecărui utilaj o presiunea de umflare a pneurilor şi încărcătura compactorului o temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime fixată în

articolul precedent. Metoda de compactare propusă, va fi considerată satisfăcătoare dacă se obŃine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menŃionat în art.18.

Conform pct.2.4.4. din SR 174/2, pentru obŃinerea gradului de compactare prevăzut, se consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel menŃionat în tabelul de mai jos.

Compactarea se execută pentru fiecare strat în parte.

Ateliere de compactare

A B

Compactor cu pneuri de 160 kN



Tipul stratului

Număr de treceri minime

Strat de uzură 10 4 12

Strat de legătură 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorŃuri de protecŃie. Numărul atelierelor de compactare, se va stabili în funcŃie de dotarea antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de aşternere-compactare.

OperaŃia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată încât să se obŃină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaŃare.

Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita văluirea îmbrăcăminŃii şi nu se vor îndepărta mai mult de 50,00 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

SuprafaŃa stratului se controlează în permanenŃă, iar micile denivelări care apar pe suprafaŃa îmbrăcăminŃii, vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăŃimea benzii.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorŃuri de protecŃie.

5. Tratarea suprafe Ńei îmbr ăcămintei

Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie, sau executate înainte de această dată în zone umbrite şi cu umiditate excesivă, sau cu trafic redus, suprafaŃa îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta realizându-se numai cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60% bitum diluat cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) şi

răspândire de nisip 0...4 mm cu un conŃinut cât mai redus de praf, sub 0,1 mm , în următoarele cantităŃi:

a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp – răspândire de nisip (de preferinŃă de concasaj) 3...5 kg/mp

b. – stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum c. diluat cu apă (0,8 – 1) kg/mp

– răspândire nisip 3...5 kg/mp

6. Controlul punerii în oper ă

În cursul execuŃiei îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase, trebuie să se verifice cu frecvenŃa menŃionată mai jos următoarele:

o pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul respectiv o temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare: cel puŃin de două ori

pe zi o modul de compactare: zilnic o modul de execuŃie a rosturilor: zilnic Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se face pe epruvete Marshall, prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare: câte o probă de 20,00 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcŃie de productivitatea instalaŃiei

Verificarea calităŃii stratului bituminos executat, se va face pe o placă de minim (40x40) cm pentru fiecare 7.000 mp suprafaŃă executată (conform SR 174- 2:1977/C1:1998) pe care se vor determina următoarele caracteristici:

o la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură şi stratul de legătură: • densitatea aparentă • absorbŃia de apă • gradul de compactare

Aceste caracteristici trebuie să fie conforme cu cele din tabelul de mai jos.

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparent ă

kg/mc, min

Absorb Ńie de apă

%, vol.

Grad de compactare

%, min.

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre:

MASF8; MASF16 2300 2...6 97

BAR 16m 2300 Beton asfaltic rugos

BAR 16a; BAR 16 2250 4...7 96

Beton asfaltic bogat în BA 16m 2300 2...6 96

criblură BA8a, BA16a, BA25a, BAPC16a

BA8, BA16, BA25, BAPC16 2250

BAD 25 2250

Beton asfaltic deschis BAD25a, BADPC25a, BADPS25a

BAD25, BADPC25, BADPS25 2200

3...8 96

o la MASF8, MASF16 şi mixturile asfaltice destinate stratului de uzură, pentru clasa tehnică a drumului I, II şi categoria tehnică a străzii I şi II:

• rezistenŃa la deformaŃii permanente, ceea ce se măsoară prin determinarea vitezei de deformaŃie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 45 0C pentru zona climaterică rece şi de 60 0C pentru zona climaterică caldă, conform metodologiei stabilite de reglementările tehnice în vigoare

Valorile admisibile, în funcŃie de trafic, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Viteza de deforma Ńie la ornieraj (VDOP), mm/h, max

Adâncimea f ăgaşului, mm, max

Temperatura, 0C Temperatura, 0C Numărul mediu de vehicule 1)

45 60 45 60

< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0

1500...3000 4,0 6,0 5,0 8,0

3000...6000 2,0 3,5 4,0 7,0

> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

Controlul compact ării

În cursul execuŃiei compactării, antreprenorul trebuie să vegheze în permanenŃă la:

o etapele execuŃiei să fie cele stabilite şa încercări o utilajele prescrise atelierului de compactare să fie efectiv pe şantier şi în funcŃie

continuă şi regulată o elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcini fiecărui utilaj, planul de

mers, viteza, presiunea în pneuri, distanŃa maximă de depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să fie respectate cu stricteŃe

Beneficiarul lucrării îşi rezervă dreptul ca, în cazul unui autocontrol insuficient din partea antreprenorului, să oprească lucrările pe şantier până când antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.

Calitatea compactării straturilor îmbrăcăminŃilor bituminoase, se va determina de către antreprenor, pe tot parcursul execuŃiei, prin analize de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare în laborator, se efectuează pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din îmbrăcăminte (pe fiecare strat în parte), prin determinarea densităŃii aparente pe plăcuŃe sau carote şi raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică, prelevată de la malaxor sau aşternere (înainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat şi densitatea aparentă determinată pe cilindrii Marshall pregătiŃi în laborator, din aceeaşi mixtură asfaltică.

În cazul analizelor de laborator, se determină densitatea aparentă, absorbŃie de apă şi gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate îmbrăcăminŃile. Determinările se vor face conform STAS 1338/1 şi 1338/2. Probele intacte se iau în prezenŃa delegatului antreprenorului şi beneficiarului, la aproximativ 1,0 m de la marginea îmbrăcăminŃii, încheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât să prezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbrăcăminŃii executate.

Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate şi izolate cu defecŃiuni vizibile, stabilite de inginerul lucrării sau de comisia de recepŃie, se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menŃiune specială.

Reglarea nivelmentului

Atunci când caietul de prescripŃii speciale prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente şoselei, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeŃe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de inginer.

ToleranŃa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legătură şi/sau de uzură) este +/- 1,5 cm. Dacă toleranŃele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată convenabilă.

V.Condi Ńii tehnice de calitate ale îmbr ăcămintei executate

1. Caracteristicile suprafe Ńei îmbr ăcămintei

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiŃiile din tabelul de mai jos.

Caracteristica Condi Ńii de admisibilitate Metoda de încercare

Planeitatea în profil longitudinal 1 )

Indice de planeitate, IRI, m/km:

- drumuri de clasă tehnică I...II < 2,5

- drumuri de clasă tehnică III < 3,5

- drumuri de clasă tehnică IV < 4,5

- drumuri de clasă tehnică V < 5,5

Reglementări tehnice în vigoare privind măsurători cu analizorul de profil longitudinal (APL)

Uniformitatea în profil longitudinal 1 )

Denivel ări admisibile m ăsurate sub dreptarul de 3 m, mm

- drumuri de clasă tehnică I şi străzi de categoria tehnică I...III

< 3,0

- drumuri de clasă tehnică II şi străzi de categoria IV în alte zone decât cele din zona rigolelor

< 4,0

- drumuri de clasă tehnică III...V < 5,0

SR 174/2

Rugozitatea 2 )

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unităŃi SRT

• drumuri de clasa tehnică I...II > 80

• drumuri de clasa tehnică III > 70

• drumuri de clasa tehnică IV...V

> 60

- Rugozitatea geometrică, HS, mm

• drumuri de clasa tehnică I...II > 0,7

• drumuri de clasa tehnică III > 0,6

• drumuri de clasa tehnică IV...V

> 0,55

STAS 8849

- Coeficient de frecare( � GT)

• drumuri de clasa tehnică I...II > 0,95

• drumuri de clasa tehnică III > 0,7

Reglementări tehnice în vigoare cu aparatul de măsură Gip Tester

Omogenitate. Aspectul suprafe Ńei Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite

Vizual

NOTE:

1 ) Planeitatea în profil longitudinal, se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafeŃei de rulare în profil longitudinal, se verifică în axă la drumuri şi în axă şi rigole la străzi.

2 ) Rugozitatea, se determină fie prin măsurări cu pendulul SRT, fie prin măsurarea rugozităŃii geometrice HS. În caz de litigiu, se determină rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafeŃei îmbrăcămintei se efectuează în termen de o lună de la execuŃia acestora, înainte de data recepŃiei la terminarea lucrărilor.

2. Elemente geometrice şi abateri limit ă

Verificarea elementelor geometrice include şi îndeplinirea condiŃiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaŃie, înainte de aşternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400.

Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii îmbrăcăminŃii, se face în funcŃie de datele înscrise în buletinele de analiză, întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de recepŃie prin maxim 2 sondaje pe km, efectuate la 1,0 m de marginea îmbrăcăminŃii. Abaterile limită locale admise în minus faŃă de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat în parte, pot fi de maxim 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării.

LăŃimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect. Eventualele abateri limită locale admise pot fi de maxim +50 mm.

Pantele profilului transversal şi ale celui longitudinal sunt indicate în proiect.

Abaterile limită admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse:

o în intervalul +5 mm/m, atât pentru stratul de legătură cât şi pentru stratul de uzură la drumuri

o şi în intervalul +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm faŃă de cotele profilului proiectat şi cu condiŃia respectării pasului de proiectare prevăzut.

VI.Recep Ńia lucr ărilor

1. Recep Ńia pe fază determinant ă

RecepŃia pe fază determinantă, stabilită în proiectul tehnic, privind straturile de legătură şi de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuŃie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volum 4/1996.

2. Recep Ńia preliminar ă (la terminarea lucr ărilor)

RecepŃia preliminară a lucrărilor de către beneficiar, se efectuează conform Regulamentului de recepŃie a lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepŃie va examina lucrările faŃă de prevederile documentaŃiei tehnice aprobate, faŃă de documentaŃia de control şi procesele verbale de recepŃie pe faze, întocmit în timpul execuŃiei.

Verificarea uniformităŃii suprafeŃei de rulare, se face conform art.20.

Verificarea cotelor profilului longitudinal, se face în axa drumului pe minim 10% din lungimea traseului. La străzi cota în axă se verifică în proporŃie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităŃilor.

Verificarea grosimii se face ca la art.21 şi pe probe ce se iau pentru verificarea calităŃii îmbrăcăminŃii.

EvidenŃa tuturor verificărilor efectuate în timpul execuŃiei lucrărilor, face parte din documentaŃia de control a recepŃiei preliminare.

În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este un an de la data recepŃiei preliminare a îmbrăcăminŃii, toate eventualele defecŃiuni ce vor apare, se vor remedia de către antreprenor.


RecepŃia finală, se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94, după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

Anexa nr.1

Utilizarea bitumului modificat la

stratul de uzură din beton asfaltic

1. Date generale

CerinŃele suplimentare din această anexă se referă numai la acele materiale (adaosuri) care sunt încorporate în compoziŃia bitumului şi la orice alte condiŃii pe care trebuie să le îndeplinească agentul modificator (polimeri) sau amestecul care conŃine bitum modificat.

Alte cerinŃe privind aşternerea materialului, se regăsesc în paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate următoarele două metode de modificare a compoziŃiei bitumului:

I. Agentul modificator este adus pe amplasament şi apoi în staŃia de asfalt, şi anume în malaxor. Aditivul va fi introdus în ordine după agregatele concasate şi înainte de bitum, precum şi în cantitatea indicată de fabricant, dar supus mai întâi aprobării beneficiarului.

II. Bitum gata modificat în fabrică şi transportat apoi pe amplasament În ambele cazuri, antreprenorul va furniza toate detaliile necesare în legătură cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicată în vederea verificării procesului de amestecare a aditivului cu bitum şi cu tehnologia de preparare, depozitare şi transport a produsului final obŃinut, adică a bitumului modificat.

În programul său de execuŃie a lucrărilor, antreprenorul va specifica termenele la care urmează să se facă toate încercările necesare pe probe de bitum, bitum modificat şi mixtură asfaltică, precum şi perioada de timp necesară considerată rezonabilă pentru aprobarea produsului de către beneficiar.

2. Caracteristicile materialelor

Aditivul utilizat se va obŃine dintr-un agent modificator corespunzător, realizat pe bază de polimeri, astfel încât după modificare, bitumul modificat s[ respecte cerinŃele menŃionate în tabelul de mai jos:

Caracteristic Condi Ńii de

admisibilitate

Metoda de

verificare

PenetraŃie la 25 0C, 1/10 mm 55...70 STAS 42

Punctul de înmuiere, 0C, min 55 STAS 60

13 0C, cm, min 40 Ductilitatea la:

25 0C, cm, min 100 SR 61

Punct de rupere Fraas, 0C, max -15 STAS 113

Revenire elastică la 13 0C min 60

- pierdere de masă, % max 0,8

- penetraŃie reziduală (Pf/Pi.100), % min 50

- creşterea punctului de înmuiere, 0C max 9

- ductilitate reziduală la 13 0C, min 40

Stabilizare la încălzire în film subŃire a bitumului la 163 0C (metoda TFOT sau RTFOT)

- revenire elastică la 13 0C, % min 60

Omogenitate (microscop cu lumină fluorescentă) - particule sub 5 �, % min 80

Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163 0C

- diferenŃa între punctele de înmuiere, 0C max 5

Reglementări tehnice în vigoare

Adezivitate pe agregatul natural utilizat, % min 85 STAS 10969/3

Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri, este tip D 80/100 şi trebuie să corespundă prevederilor SR 754, Normativului AND 537 şi condiŃiei suplimentare: indice de instabilitate coloidală – maxim 0,5.

Indicele de instabilitate coloidală se determină conform reglementărilor în vigoare.

Polimerii utilizaŃi pentru prepararea bitumului modificat, folosit la execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase, sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie să fie agrementaŃi conform reglementărilor în vigoare. Tipul de polimer şi dozajul acestuia în bitum, se stabileşte pe baza unui studiu preliminat, efectuat de un laborator autorizat, Ńinându-se seama de respectarea condiŃiilor tehnice prevăzute în tabel.

Atât tipul de agent modificator, cât şi procentul necesar, exprimat în greutate, vor fi propuse de antreprenor şi apoi aprobate de inginer, care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea finală intră în sarcina beneficiarului, care-şi rezervă dreptul de a executa şi alte încercări pe care le consideră necesare, utilizând propriile sale echipamente, în vederea obŃinerii unor rezultate cât mai exacte în ceea ce priveşte calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat, trebuie să se încadreze în limitele din tabel:


BA16m BAR16m BAD25m

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Stabilitate (S) la 60 0C, KN, min 10,0 8,0

Indice de curgere (I) la 60 0C, mm 2,0...3,5

Densitate aparentă, kg/mc, min 2350 2300

Marshall

AbsorbŃie de apă, % vol. 2...3 3...5 3...6

Volum de goluri la 80 de giraŃii 5,0 - Caracteristici pe cilindri confecŃionaŃi cu presa de compactare giratorie, % max

Volum de goluri la 120 de giraŃii - 9,5

RezistenŃa la deformaŃii permanente Fluaj dinamic la 40 0C şi 1800 pulsuri, 10-4 , mm, max

2900 2800 -

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min 4500 4000

RezistenŃă la oboseală numărul de cicluri până la fisurare la 15 0C, min

- 4 x 105

NOTĂ:

- Epruvetele de laborator, necesare încercărilor, vor fi realizate în conformitate cu cerinŃele din STAS 1338/1 şi 1338/2, cu excepŃia cerinŃelor privind temperatura amestecului şi temperatura formelor de turnare, care trebuie să fie între 170 0C şi 180 0C.

- Încercările se vor executa în conformitate cu cerinŃele din STAS 1338/2.

- Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a executa cu propriile sale echipamente şi alte încercări în vederea stabilirii efectelor utilizării materialului pe termen lung. Totuşi, rezultatele încercărilor efectuate de beneficiar, nu vor fi utilizate în scopul luării deciziei de acceptare sau nu a materialelor şi a calităŃii execuŃiei lucrărilor, conform condiŃiilor contractului, dar pot să contribuie la adoptarea unor modificări faŃă de soluŃiile menŃionate în Caietele de sarcini, modificări ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Încercările ce pot fi executate de beneficiar, sunt următoarele:

Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda d e testare

Încercarea ORNIERAGE, privind rezistenŃa la formarea făgaşelor, la 60 0C, la 30.000 cicluri (%)

max. 8 Proiect de norme

franŃuzeşti NF 98 141

RezistenŃa la oboseală la 10 0C, 25 Hz, E6 (10-6)

min. 100 Metoda LPcPC

Costul tuturor încercărilor, efectuate atât în România, cât şi în laboratoarele aflate în străinătate, va fi suportat de antreprenor.

3. Opera Ńiunile de transport, depozitare şi amestec

OperaŃiunile de transport şi depozitare, se referă la bitumul modificat, produs în fabrică:

o Transportul:

La începutul perioade de transport, temperatura va fi de minim 160 0C. Bitumul modificat, va fi transportat în condiŃii corespunzătoare de la fabrică până pe amplasament. Mijloacele de transport, vor fi containere izolate termic.

o Depozitarea: Bitumul modificat pe bază de polimeri, va fi depozitat în containere speciale, aşezate pe verticală şi care se rotesc cu o viteză adecvată pentru a împiedica apariŃia separării materialelor componente.

Temperatura de depozitare va fi de 140 0C. Temperatura va fi urmărită permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale, care pot fi verificate în orice moment de personalul angajat de beneficiar.

Cantitatea de bitum modificat depozitat, trebuie să fie egală cel puŃin cu cantitatea medie prevăzută a fi consumată zilnic.

4. Controlul calit ăŃii opera Ńiunilor de ob Ńinere a bitumului modificat pe amplasament

În timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate următoarele:

I. Temperatura de amestec II. Dozajul aditivului pe bază de polimeri III. Omogenitatea bitumului modificat obŃinut

Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestată prin eliberarea unui certificat de calitate. Aceasta va fi eliberat după efectuarea analizelor şi încercărilor de către un laborator aprobat.

Anexa nr.2

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre;

Testul Schellenberg

1. Principiul metodei

Se determină procentul de material (p) pe care îl pierde mixtura asfaltică stabilizată cu fibre, tip MASF8 şi MASF16, în prezenŃa temperaturilor ridicate.

2. Aparatur ă

o etuvă care asigură temperatura de 170+2 0C o balanŃă cu exactitate de 0,1 g o pahar Berzelius o capsulă de porŃelan o sticlă de ceas

3. Pregătirea probei de mixtur ă asfaltic ă tip MASF

Se prepară în laborator o cantitate de aproximativ 1,00 kg mixtură asfaltică tip MASF, la temperatura de 150 0C.

4. Mod de lucru

Proba de mixtură asfaltică, se cântăreşte cu exactitate de 0,1 g şi se introduce într-un pahar Berzelius, încălzit în prealabil la temperatura de 170 0C. Paharul Berzelius cu proba de mixtură asfaltică se acoperă cu o sticlă de ceas, se introduce în etuvă, încălzită în prealabil la temperatura de 170+20C si se menŃine la această temperatură timp de 1 h + 1 minut. Apoi paharul Berzelius se scoate din etuvă şi mixtura asfaltică se răstoarnă în capsula de porŃelan, cântărită în prealabil. Se cântăreşte capsula de porŃelan cu mixtură asfaltică şi se determină – prin diferenŃă – cantitatea de material fixaz pe pereŃii paharului Berzelius.

5. Exprimarea rezultatelor

Se calculează procentul (p) de material fixat pe pereŃii paharului Berzelius, cu relaŃia: p = m1−m2

m1 x100 , în care: m1 - masa mixturii asfaltice, introdusă în paharul Berzelius, în grame

m2 - Masa mixturii asfaltice din capsula de porŃelan, în grame

Se poate folosi şi procedeul alternativ, de cântărire a paharului Berzelius înainte de încălzire (m) si după răsturnarea mixturii asfaltice (m’) şi a mesei iniŃiale a probei de mixtură asfaltică (m1). Procentul de material aderent la pereŃii paharului Berzelius se calculează cu relaŃia:

p = m1−m2m1 x100

Rezultatul este media a două determinări.

6. Interpretarea rezultatelor

În funcŃie de valoarea procentului (p) de material rămas pe pereŃii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciază astfel:

- p < 0,2 % bună; - p = 0,2 % acceptabilă

Anexa nr.3

Documente de referinŃă

pentru Caiet de sarcini generale la Îmbr ăcămin Ńi rutiere bituminoase cilindrate, executate la cald

XVI. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes

naŃional



Ordinul comun MT/MI

nr. 411/1112/2000,

publicat în M.O.

nr. 397 din 24.08.2000






XVII. REGLEMENTĂRI TEHNICE AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase, stabilizate cu

fibre de celuloză, destinate executării îmbrăcăminŃilor bituminoase rutiere

AND 549 Normativ privind îmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri

AND 553 Normativ privind execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixtură asfaltică, cu bitum aditivat

AND 559 Normativ privind execuŃia îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice, cu bitum aditivat

XVIII. STANDARDE STAS 42 Bitumuri. Determinarea penetraŃiei

STAS 60 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă

STAS 61 Bitumuri. Determinarea ductilităŃii

STAS 113 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraas

SR 174/1 Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate, executate la cald. CondiŃii tehnice de calitate

SR 174/2+ Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase

SR 174-2/C1 Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate, executate la cald.

CondiŃii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice şi recepŃia îmbrăcăminŃilor executate

STAS 539 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere



SR 754 Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 863 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

PrescripŃii de proiectare

SR EN 933-2 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor

STAS 1338/1 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecŃionarea epruvetelor

STAS 1338/2 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare

STAS 1338/3 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Tipare şi accesorii metalice pentru confecŃionarea şi decofrarea epruvetelor

STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaŃie. CondiŃii tehnice generale de calitate

STAS 8849 Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeŃelor de rulare. Metode de măsurare

STAS 8877 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă pentru lucrările de drumuri

STAS 10.969/3 Lucrări de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. metoda de determinare cantitativă

SR EN 12.697/1+

SR EN 12.697/1-AC


Partea 1: ConŃinutul de bitum solubil

SR EN 12.697/3+

SR EN 12.697/3-AC


Partea 3: Recuperarea bitumului – evaporator rotativ

SR EN 12.697/4+

SR EN 12.697/4-AC


Partea 4: Recuperarea bitumului – coloana de fracŃionare

SR EN 12.697/27 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 27: Prelevarea probelor

SR EN 12.697/28 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conŃinutului de bitum, a conŃinutului de apă şi a compoziŃiei granulometrice

Anexa nr.4

Utilizarea geogrilelor la îmbrăcăminŃile

rutiere bituminoase

1. Date generale

Înainte de aşternerea geogrilelor, trebuie luate măsuri speciale de pregătire a suprafeŃelor pe care urmează să se aplice geogrilele.

Nu va fi permisă circulaŃia nici unui tip de vehicule direct pe suprafaŃa geogrilelor.

2. Metode de a şternere

Pregătirea suprafe Ńei SuprafaŃa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităŃi. NeregularităŃile suprafeŃei mai mari de 10 mm, atât pe direcŃie transversală, cât şi pe direcŃie longitudinală, constatate în urma măsurătorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3,0 m ca şi crăpăturile cu o lăŃime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum şi nisip fin.

O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeŃelor asfaltice pe care degradările sunt răspândite, sau în cazul în care această metodă este indicată în proiect, constă în aşternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minimă de 20 mm şi care va fi aşternut înainte de amplasarea geogrilei.

SuprafaŃa suport astfel obŃinută, va trebui să fie perfect curată. Acest lucru se realizează prin îndepărtarea materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

Aşternerea geogrilelor Pe suprafaŃa pe care urmează să se aştearnă geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, încălzit la maxim 150 0C, sau o emulsie bituminoasă cu concentraŃia de 0,8 – 1,2 l/mp, încălzită tot la o temperatură maximă de 150 0C. Cantitatea de bitum se va corecta în funcŃie de tipul materialului aprovizionat.

LăŃimea aplicată este conform proiectului.

Suprapunerea fâşiilor de geogrile, se va realiza pe minim 0,20 m. Aşternerea geogrilelor, se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existând anumite particularităŃi de aşternere.

Se va aşterne apoi stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, cu interzicerea totală a circulaŃiei directe pe materialul geosintetic.

3. Caracteristicile materialului

Materialul din care se execută geogrilele, va fi rezistent la temperaturi de peste 1800C.

RezistenŃa la tracŃiune va fi de 30 kN/m + 1%, măsurată atât pe direcŃie longitudinală cât şi pe direcŃia transversală.

Alungirea maximă a materialului la 60% din efortul de rupere, va fi maxim 3%.

Grosimea materialului nu va depăşi 3,5 mm.

4. Aprobarea materialului utilizat

Antreprenorul va aduce la cunoştinŃa beneficiarului intenŃia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. În acest scop, antreprenorul va supune aprobării beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv, precum şi caracteristicile tehnice ale materialului propus şi va solicita de la inginer aprobarea în scris a materialului, înainte de procurarea şi aducerea acestuia pe amplasament.

În cazul în care crede de cuviinŃă, beneficiarul poate solicita efectuarea unor încercări suplimentare realizate într-un laborator specializat, aprobat de beneficiar. Costul aferent acestor încercări va fi suportat de antreprenor.

Antreprenorul răspunde de înaintarea – foarte din timp – a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel încât să nu apară întârzieri în legătură cu turnarea suprafeŃei îmbrăcăminŃii rutiere.

Anexa nr.5

Utilizarea materialelor geotextile combinate

(geogrile şi materiale geotextile) la îmbrăcăminŃile

rutiere bituminoase

1. Date generale

Înainte de aşternerea materialului geotextil combinat, trebuie luate măsuri speciale de pregătire a suprafeŃei suport.

Numai utilajele prevăzute cu pneuri vor fi admise pe suprafaŃa neprotejată a materialului geotextil combinat. În consecinŃă, este permisă aşternerea stratului următor de binder asfaltic sau a stratului de bază, fără a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. Metode de a şternere

Pregătirea suprafe Ńei Vor trebui luate măsuri ca marginile drumului existent să fie drepte şi paralele cu axul drumului.

SuprafaŃa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităŃi. Denivelările longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate în urma măsurătorilor acestora cu un dreptar standard cu lungimea de 3,0 m , sau crăpăturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum şi nisip fin sau a altor materiale corespunzătoare.

O altă metodă, care se aplică în special în cazul suprafeŃelor mai degradate, sau în cazul în care această metodă este indicată în proiect, constă în aşternerea unui strat asfaltic de egalizare, care trebuie să aibă o grosime minimă de 20 mm şi care va fi turnat înainte de amplasarea materialului geotextil combinat.

SuprafaŃa suport astfel obŃinută, va trebui să fie perfect curată în urma îndepărtării materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

Aşternerea materialului geotextil combinat Pe suprafaŃa suport obŃinută aşa cum s-a menŃionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, încălzit la maxim 150 0C (sau o emulsie bituminoasă) cu concentraŃia de 0,8 – 1,2 l/mp. Tratamentul se aplică succesiv, pe câte o fâşie cu o lăŃime de 0,30 m, materialul geotextil fiind aşezat cu faŃa în jos.

Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dacă apare o cantitate de bitum în exces, aceasta va fi îndepărtata prin periere.

Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil, se va realiza pe minim 0,20 m. Stratul următor de binder asfaltic, sau stratul de bază, se va aşterne reducând numărul de accelerări şi frânări ca şi numărul operaŃiilor de schimbare a direcŃiei de deplasare a utilajelor care acŃionează direct pe suprafaŃa neprotejată de material geotextil.

Temperatura maximă de aşternere va fi de 150 0C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie să acopere în întregime materialul geotextil pentru a permite derularea în continuare a sulurilor de material şi pentru a asigura suprafaŃa minimă de suprapunere a straturilor de material.

3. Caracteristicile materialului

Geogrilele sau materialul geotextil, vor fi realizate din polipropilenă 100%.

În cazul geogrilelor, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:

I. RezistenŃa maximă la tracŃiune a geogrilei pe direcŃie longitudinală şi transversală va fi de minim 30 kN/m

II. Greutatea minimă pe unitate de suprafaŃă va fi de 0,400 kg/mp III. Alungirea maximă la curgere a materialului va fi de 11% IV. Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare şi vor avea aceeaşi grosime ca şi

materialul pe ambele direcŃii (grosime nominală de 3,5 mm). În cazul materialului geotextil, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici tehnice:

I. Materialul realizat di polipropilenă va avea o structură neŃesută şi perforată II. Greutatea minimă pe unitate de suprafaŃă va fi de 0,400 kg/mp, iar greutatea

maximă de 0,160 kg/mp III. RezistenŃa la rupere va fi de minim 7,0 kN/m

4. Aprobarea materialului utilizat

Antreprenorul va aduce la cunoştinŃa beneficiarului intenŃia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile şi va supune aprobării beneficiarului rezultatele încercărilor caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitând în scris beneficiarului aprobarea înainte de procurarea materialului respectiv, în vederea utilizării acestuia pe amplasament.

Beneficiarul poate solicita, în cazul în care crede că este necesar, efectuarea unor încercări suplimentare în laboratoare specializate, aprobate de beneficiar. Costul aferent acestor încercări suplimentare va fi suportat de antreprenor.

Antreprenorul răspunde de înaintarea la timp a propunerilor sale, astfel încât să nu apară întârzieri în legătură cu operaŃiile de turnare a suprafeŃei îmbrăcăminŃii rutiere.

CAIET NR.10

Dispozitive de scurgere şi

evacuarea apelor de suprafa Ńă

I. GeneralităŃi

1.Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere şi evacuarea apelor de suprafaŃăpe trosoanele de drum Calea Santandrei si CET II şi anume:

o şanŃuri la marginea platformei o lucrări de canalizare o drenuri şi dispozitive de colectare şi evacuare a apelor din corpul drumului

El cuprinde condiŃiile tehnice, care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive şi controlul calităŃii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de execuŃie.



o să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini



II.Materiale şi tuburi pentru pereuri drenuri

Prezentul capitol trateaza lucrarile de drenaj pentru tronsonul de drum CET II.

1. Material pentru filtre

Ca material drenant, se foloseşte balastul 0-71 mm care trebuie să aibă un echivalent de nisip (EN) superior lui 40.

Balastul trebuie să fie curat, să nu conŃină elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie să aibă o granulometrie continuă pentru a preîntâmpine contaminarea lui de către terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie să se supună regulei filtrelor lui Terzaghi:

D 15 > 4 d 85

unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasă să treacă 15% din materialul filtrant

d 85 - dimensiunea ciururilor care lasă să treacă 85% din materialele filtrelor

Pietriş ciuruit 8/25 (8/31 conform SR 662) aşezat în zona tubului perforat al drenului de adâncime.

Ca filtru invers, se foloseşte geotextil. Caracteristicile geotextilului, trebuie să corespundă prevederilor Normelor tehnice, privind utilizarea geotextilelor, aprobat de ICCDC indicativ NP 075.

2. Tuburi pentru drenuri

Pentru colectarea şi evacuarea apelor din drenuri, se pot folosi:

o tuburi rigide de policlorură de vinil (PVC) STAS 6675/2 o tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2 o tuburi ondulate riflate perforate

Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt arătate în tabelul de mai jos.

STAS 6675/2 STAS 10617/2 Dimensiuni

Tub PVC rigid Tub PE rigid Tub PVC

Diametrul exterior – mm 75 110 75 110 65 80

Grosimea nominală – mm 3,6 5,3 4,3 6,3 0,6 0,7

Lungimea – m 6,0 6,0 5-12 5-12 140 170

Greutatea – kg/m 1,120 2,610 0,972 2,080 0,220 0,325

SuprafaŃa activă cmp/m 24-45 neperforat 24-45 neperforat 24-45 24-45

Tuburile riflate din PVC (NI 8500 tip Buzău) de 80,5 mm se folosesc la drenuri săpate şi la drenuri forate tubate, învelite în geotextil.

Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm, se folosesc la drenuri forate netubate.

Tuburile neperforate din PE sau PVC de 1120 mm se folosesc la:

o intrări şi ieşiri din căminele drenurilor o la cap de dren o la cap de aerisire o între chesoane pentru evacuarea apelor

Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 X 8,0 mm, trebuie să fie într-un număr care să realizeze o suprafaŃă activă (de intrare a apei în tuburi) de 24-45 cmp/m de tub.

Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri, se folosesc tuburi perforate din beton cu secŃiuni circulare cu cep şi buză, fără talpă, D = 200 mm şi lungime de 1,00 m conform STAS 816.

3. Geotextil

Caracteristicile geotextilului trebuie să corespundă prevederilor din Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor, aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.

Se va accepta materialul care prezintă defecte de cel mult 10% din suprafaŃă. Zonele cu defecte se vor înlătura la punerea în operă.

III. Materiale pentru canalizări

Prezentul caiet de sarcini se aplica pe portiunile de drum cu profil de strada dupa cum urmeaza: strada Podului, stra O. Densuseanu, CET II.

1. Tuburi prefabricate din beton simplu

Pentru canalizarea cu scurgere liberă, se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu secŃiune circulară cu cep şi buză sau cu mufă, cu talpă sau fără talpă, de diverse diametre, conform STAS 816 arătate în tabelele de mai jos.

Folosire tipului de tub cu cep şi buză sau cu mufă pentru îmbinări umede sau uscate, cu talpă sau fără talpă, se va face în funcŃie de prevederile proiectului de execuŃie şi ale caietului de sarcini speciale.

Tuburi circulare f ără talpă cu muf ă pentru îmbin ări umede şi uscate

Tuburi circulare cu talp ă cu muf ă pentru îmbin ări umede şi uscate

Diametru D Diametru D

Nominal

Abatere limit ă

Abatere la

perpend. a

supraf. frontale pe axe

Lungimea

Grosimea

pere Ńilor Nominal

Abatere limit ă

Abatere la

perpend. a

supraf. frontale pe axe

Lungimea

Grosimea

pere Ńilor

200 +3 3 26 - - - -

300 +4 4 36 300 +4 4 45

400 +4 4 42 400 +4 4 50

500 +5 5 50 500 +5 5 58

600 +6 6

1.000

1.250

1.500

2.000

2.500 58 - - -

1.000

2.500

-

Tuburi circulare f ără talpă cu cep şi buz ă Tuburi circulare cu talp ă cu cep şi buz ă

Diametru D Abatere Lun - Grosime Diametru D Abatere la Lun-

Nominal Abatere limit ă

la perpend. a supraf. frontale pe axe

gime a pere Ńilor

Nominal Abatere limit ă

perpend. a supraf.

frontale pe axe

gime

200 +3 3 26 - +3 3 26 160

300 +4 4 36 300 +4 4 36 240

400 +4 4 42 400 +4 4 42 320

500 +5 5 50 500 +5 5 50 400

1.000

600 +6 6

1.000

58 450

Pentru amenajarea gurilor de scurgere, se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm şi 250 mm specificate în tabelul de mia jos.

Specifica Ńia tubului Diametru interior

Lungime Grosime STAS 816â80

Tubul interior la care se racordează canalul

500 1.085 60 Fig.19

700

900 Tubul superior 500

1.000

60 Fig.20

Tubul racord 200 - 26 Fig.21

Cot cu mufă 200 315 26 Fig.12-14

NOTĂ: Toate dimensiunile sunt în mm.

Pentru căminele de vizitare , se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 şi 800 mm, conform STAS 816, precizate în tabelul de mai jos.

Specifica Ńia tubului Diametrul Lungimea Grosimea STAS 816â80

Tubul la partea superioară 1.000 1.000 140 Fig.22

Tubul de la partea superioară 1.000 1.000 Fig.23

800 Tubul racord

1.000 500

120 Fig.24

NOTĂ: Toate dimensiunile sunt în mm.

Pentru căminele de vizitare şi gurile de scurgere, se vor folosi capace carosabile sau necarosabile şi grătare de scurgere din tipurile prevăzute în STAS 2308, respectiv 3272.

Tuburile şi piesele de canalizare trebuie să aibă suprafaŃa interioară cu aspect de beton nesclivisit. SuprafaŃa interioară trebuie să fie netedă şi să nu aibă defecte. Pe suprafaŃa exterioară se admit mici fisuri de contracŃie, distribuite neegal, dacă nu au influenŃă asupra calităŃii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de maxim 200 g să se obŃină un sunet clar, nedogit.

Tuburile trebuie să fie impermeabile, îndeplinind condiŃiile prevăzute în tabelul de mai jos, privind valoarea medie a pierderilor de apă, determinată sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie să difere de medii cu mai mult de 30%.

Pierderea de ap ă la presiunea de 5,0 m (H2O) Diametrul nominal

D mm cmc/m lungimea (la tuburi întregi) max.

cmc/DM2 suprafa Ńa de încercare

200 120 1,9

300 160 1,7

400 210 1,6

500 270 1,5

600 300 1,5

AbsorbŃia totală de apă, determinată pe cioburi de tub, conform STAS 816, va fi de maxim 6%.

RezistenŃa la compresiune pe generatoare pe tuburi de probă, având o vechime de 28 de zile, încercate conform prevederilor STAS 816, trebuie să îndeplinească condiŃiile din tabelul de mai jos.

În cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe şantier, se va folosi cimentul cu marca maxim 30, agregatele vor trebui să îndeplinească condiŃiile din STAS 1667, iar betonul trebuie să aibă cel puŃin clasa BC20.

Diametrul nominal - D mm Înc ărcarea minim ă - P, mm

200 27000

300 30000

400 32000

500 35000

600 38000

Manipularea şi depozitarea tuburilor, se va face cu atenŃie, ferindu-le de lovituri şi şocuri.

Se interzice cu desăvârşire:

o descărcarea tuburilor prin cădere liberă o manipularea tuburilor agăŃate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu

cârlige la capetele tubului o ciocnirea tuburilor între ele sau de alte obiecte

Depozitarea tuburilor:

o se face orizontal cu intercalarea capătului cu mufă (în cazul tuburilor cu mufă), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn

o se face şi pe verticală, cu condiŃia asigurării planeităŃii terenului de depozitare la transportul tuburile se aşează pe suporŃi din lemn, în cazul ambalării pe mai multe rânduri, suporŃii trebuind să se găsească pe aceeaşi verticală. Se pot folosi la transport şi alte dispozitive, precum şi alte materiale care să asigure tuburile împotriva deteriorării. Tuburile cu diametrul de 500 mm se pot transporta şi în poziŃia verticală.

Fiecare lot de livrare va fi însoŃit de documentul de certificare a calităŃii, întocmit conform dispoziŃiilor legale în vigoare.

Tuburile se vor transporta după 28 de zile de la data fabricaŃiei, iar în cazul în care au fost supuse la tratamente speciale de întărire, la termenele când se realizează rezistenŃele betonului la 28 de zile.

2. Tuburi din PVC Utilizarea conductelor din PVC in construirea sistemelor de canalizare s-a dovedit rentabila datorita capacitatii portante si de transport a acestora.Datorita greutatii reduse a conductelor, executia lucrarilor a devenit mai simpla, iar rezistenta la coroziune a crescut considerabil.Sistemele de canalizare menajera si industriala cer o mare eficienta si siguranta de transport. Materialele utilizate la realizarea reteleleor de canalizare sunt : - polivinil clorid neplastifiat (cu PVC) - conducta propriuzisa, care sa satisfaca cerintele standardadelor si normativelor in vigoare; - cauciuc natural - inelul Imbinarea: mufa cu inel de cauciuc Culoarea: maro deschis Pe conducta se va marca diametrul nominal, anul productiei, marca de conformitate, marca calitatii. Proprietati fizice ale materialului din conducta va trebui sa asigure: - densitatea 1,4 g/cmc - coeficientul de dilatare liniara 8 x 10 exp. , 2 mm/mk

- conductivitatea termica 0,15 W/mK - modulul de elasticitate 3000 N/mmp - rezistenta electrica > 1012 Ohm - materialul va fi rezistent la factori de coroziune proveniti din compusi ai diferitilor acizi sau ai clorului, lichide cu pH = 2 pina pH = 12 Amplasarea retelelor de canalizare va respecta prevederile STAS 8591/75 "Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura". Amplasamentele vor fi predate constructorului de catre proiectant si beneficiar prin materializarea retelelor cu tarusi si semne cotate pe stilpi si cladiri.Se sublinieaza obligativitatea unui proces verbal,care sa contina toate elementele de trasare. Distanta minima prevazuta de STAS-ul sus menstionat fata de canalizarea menajera: - retea apa 3 m; - linia copacilor 1,5 m; - fundatia cladirilor 2 m Intersectia cu conductele de apa se realizeaza cu retelele de apa deasupra canalului min.40 cm.Distantele se masoara intre generatoarea cea mai apropiata de elementul fata de care se amplaseaza canalul.Beneficiarul (dirigintele de santier) va coordona si supraveghea lucrarile de executie ale intersectiilor canalului proiectat cu bransamente si conductele de apa,cablurile electrice si de posta existenti. Constructorul are obligatia sa respecte aceste conditii.In cazul in care nu se pot realiza aceste distante,va fi convocat proiectantul pentru a da solutii. Executia lucrarilor de canalizare va incepe dinspre aval spre amonte. In dreptul punctelor de imbinare se va adinci sapatura,realizindu-se o groapa de lungime egala cu L mufa + 0,5 m, adincimea asigurind in spatiu de 2...5 cm sub mufa.Daca terenul de fundare nu este corespunzator se convoaca proiectantul pentru a da solutii.Natura terenului de fundare va fi stabilit de catre geotehnician,convocat de constructor.Numai pe baza de proces verbal se poate continua executia. Conform STAS 3052/68 latimile santurilor de pozare sint: - pentru canale Dn 200 0,80 - pentru canale Dn 300 0,90 Dn 400 1,05 La aceste distante se adauga latimea sistemului de sprijinire.Diametrul minim folosit pentru canalul menajer este de Dn 200 mm.Adincimea de inghet prevazut prin STAS 6054/77 a fost asigurata pentru toate retelele (min.80 cm). Conform STAS 3051/68 pct.2, 3, 4 patul de fundare,trebuie astfel amenajat incit sa asigure un contact intre baza tubului si patul de fundare pe o suprafata corespunzatoare unui unghi la centru de min.90 grade.Lacasul respectiv se va realiza prin afinare si lopatarea nisipului de sub ampriza tuburilor. In cazul in care patul de fundatie este realizat din pamint natural, aceasta se va compacta.In cazul in care patul de fundatie se utilizeaza de material schimbat fundul sapaturii se sapa suplimentar cu 10 cm, iar formarea patului de formatie se porneste de la acest nivel.In cazul in care fundul santului este imbibat cu apa, sau este alcatuit din pamint framintat excavarea suplimentara poate depasi 10 cm.Dupa montarea conductei se poate executa umplutura si compactarea acesteia pina la partea superioara a consuctei.La compactare se folosesc maiuri de mina.In zona conductei umplutura si compactarea se va realiza in straturi de maxim 15 cm.Asezarea si compactarea materialului de umplutura din zona conductei se va face manual.In cazul in care

pamintul de umplutura contine material cu granulatie mai mare de 40 mm, trebuie evitat ca acesta sa ajunga in stratul imediat superior patului de fundatie.Primul strat de 10 cm se alcatuieste din material similar cu materialul patului de fundatie.In cazul in care inaltimea stratului de umplutura este mai mic de 0,90 m trebuie asigurata protectia necesara. Dupa compactarea umpluturii din zona conductei, se poate trece la definitivarea umpluturii. Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija pentru a le feri de lovituri si zgirieturi.Pentru transport,tevile vor fi asezate orizontal.Transportul se realizeaza in calote de lemn.Se recomanda ca manipularea si depozitarea sa se execute tot in calote.Transportul materialelor in perioada de vara trebuie efectuat incit sa se evite actiunea razelor solare. In perioade reci se necesita masuri speciale,datorita faptului ca la temperaturi scazute materialul devine casant si de aceea trebuie evitate loviturile si zgirieturile. Materialele se vor depozita in magazii inchise sau locuri acoperite,ferite de soare.Locul de depozitare va fi curat si uscat,fixat la cel putin 2,0 m distanta de orice sursa de caldura. Tevile se vor aranja in rastele orizontale,pe sortimente si dimensiuni,stivuindu-se pe inaltimi de maxim 0,75 m.Fitingurile se vor aranja pe rafturi pe sortimente si dimensiuni. La manipularea conductelor, se foloseste fringhie de cinepa sa de material plastic, fiind interzise utilizarea cirligelor si cablurilor metalice.Garniturile de cauciuc se depoziteaza in ambalajul de fabricatie. Inainte de punerea in opera a tuburilor si fitingurilor acestea se verifica. La examinarea cu ochiul liber,tevile trebuie sa fie drepte,culoare uniforma si de aceeasi nuanta,suprafata interioara si exterioara trebuie sa fie neteda,fara fisuri,arsuri sau cojeli.Nu se admit bule de aer,incluziuni si arsuri in sectuinea transversala a tevii. Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda,fara denivelari,arsuri zgirieturi,incluziuni,crapaturi. Abaterile la diametrul exterior vor fi numai pozitive in limitele admise de STAS nr.6675/2.Abaterile la diametrul interior,vor fi numai negative,in limitele admise de aceeasi STAS. Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor tevilor se va face in depozit la receptia marfii, cit si inainte de punerea in opera. Pe ambalajele care adepostesc garniturile de cauciuc, trebuie sa fie specificate dimensiunile garniturii. Conductele se pozeaza in patul de fundatie sau pe fundul pregatit al santului.Este interzis asezarea conductelor pe caramizi sau pietre in vederea executarii imbinarilor. Executarea imbinarilor incepe prin curatirea eventualelor impuritati a mufei si a capatului conductei.se aseaza in locasul din mufa garnitura de cauciuc.Locasul garniturii este spatiul dintre bordura a doua si a treia calculat dinspre capatul conductei.Trebuie sa se verifice daca garnitura s-a asezat corespunzator in locas si daca nu este torsionat. Se pot folosi capete de conducta numai cu nervura intacta.Suprafata interioara a mufei se unge cu materialul lubrifiant, iar conducta se impinge cu ajuroul unei bare pina la atingerea pragului de contact.Decalarea axiala este interzisa.Imbinarea conductelor se realizeaza usor, manual, fara echipamente mecanice. Pentru schimbari de directie,se vor utiliza coturile sau daca pozitia permite,curbe din teava uzinata.Pentru ramificatii si reductii,se vor folosi numai teuri si reductii uzinate.Pentru efectuarea probelor de presiune,se vor utiliza,pentru inchiderea

capetelor,capace PVC. Imbinarea tevilor PVC cu tevi din otel,se vor utiliza fitingurile PVC. Imbinarea conductelor se va executa pe marginea santului.Se recomanda,ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de cca.100-150 m. Conductele de PVC vor fi umplute cu apa la presiunea de 0,5 bar masurata din punctul cel mai de jos in care se face proba.Verificarea dureaza 15 minute.Proba se face dupa ce in prealabil intregul tronson de conducte pe care se efectueaza verificarea a fost acoperit cu pamint, facind exceptie mufele care vor fi descoperite pentru a observa eventualele pierderi. Retelele de canalizare din PVC se pot combina cu camine de vizitare din beton sau din PVC.Caminul de vizitare din beton se executa conform STAS 2448/82 din elemente obisnuite, prefabricate, cu partea inferioara din beton monolit.Partea superioara este prevazuta cu rama si capac din fonta.

IV. Modul de executie a lucrarilor

1. Pichetarea si execu Ńia săpăturilor

Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei şi limitele fundaŃiilor sau a amprizelor lucrărilor, în funcŃie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum şi de implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.

Pichetarea se face de către antreprenor, pe baza planurilor de execuŃie, pe care le va respecta întocmai şi se aprobă de către inginer, consemnându-se în registrul de şantier.

Săpăturile pentru fundaŃii, vor fi efectuate conform desenelor de execuŃie care vor fi vizate „Bun pentru execuŃie”. Ele vor fi duse până la cota stabilită de inginer în timpul execuŃiei lucrărilor.

Săpăturile pentru şanŃuri şi rigole, vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a profilului din planşele cu detalii de execuŃie (lăŃimea fundului, înălŃimea şi înclinarea taluzelor), precum şi a amplasamentului acestora faŃă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul şanŃurilor de gardă.

Săpăturile pentru drenuri şi canalizări, vor fi executate cu respectarea strictă a lăŃimii tranşeei, a înclinării taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuŃie.

Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente, acestea cad în sarcina antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de beneficiar, la o distanŃa care nu va putea depăşi 1,0 km decât în cazul unor prevederi în acest sens în caietul de prescripŃii speciale.

În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului, realizând susŃineri joantive sau cu interspaŃii, în funcŃie de natura terenului, care să nu pot depăşi dublul lăŃimii medii a elementelor de susŃinere.

Pământul pentru umplerea tranşeelor, va fi curăŃat de pietre a căror dimensiune depăşeşte 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar nu va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95 % din densitatea optimă uscată, Proctor Normal.

2. Drenuri şi dispozitive de colectarea şi evacuarea apelor din corpul drumului

Evacuarea apei din substratul inferior al fundaŃiei, se realizează în funcŃie de posibilităŃile de scurgere, prin:

o drenuri transversale de acostament o strat drenant continuu o dren longitudinal sub acostament

Drenurile transversale de acostament au o lăŃime de 25...30 cm şi adâncime de 30...50 cm, situate la o distanŃă de 10...20 cm în funcŃie de panta longitudinală a drumului. Panta longitudinală a acestor drenuri este de 3...5% şi se execută normal pe axa drumului când declivitatea în profil longitudinal al drumului este mai mică de 2% şi cu înclinarea de cca. 60 grade în direcŃia pantei când declivitatea este mai mare de 2%.

Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm până la taluzurile drumului. El se recomandă în special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulaŃie.

Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel puŃin 15 cm deasupra fundului şanŃurilor sau în cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim ala apelor stagnate în zonă. Nu se prevăd măsuri de evacuare a apelor din corpul drumului în cazul rambleelor executate din pământuri necoezive sau permeabile.

Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole, se prevăd în zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu există posibilitatea evacuării apelor prin şanŃuri. În acest caz stratul inferior de fundaŃie va fi prelungit până la dren, iar panta longitudinală a drenului va fi de minim 0,3 %.

2.1. Realizarea drenurilor de acostament

După executarea stratului de fundaŃie şi completarea acostamentelor cu pământ la nivelul acesteia, înainte de cilindrare, se vor realiza săpăturile în acostament la dimensiunile, înclinarea faŃă de axe, panta prescrisă şi distanŃa între ele arătate in art.37. Pământul va fi evacuat în afara amprizei şi în locul acestuia se va pune materialul drenant din balast 0-71 mm, realizându-se continuitatea materialului granular şi racordarea cu cota inferioară a fundaŃiei.

Odată terminate aceste operaŃii, se trece la cilindrarea fundaŃiei cu acostamente şi drenurile executate cărora trebuie să li se asigure evacuarea la o cotă superioară şanŃului cu cel puŃin 15 cm.

2.2. Realizarea stratului drenant continuu

Aceasta se realizează odată cu stratul inferior al fundaŃiei, conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Realizarea drenului longitudinal sub acostamen t sau rigol ă

Săpătura pentru realizarea drenului, se poate realiza manual sau mecanizat.

Dacă se sapă manual, lăŃimea acestuia va fi în funcŃie de adâncime , şi anume:

o pentru H = 1,00 – 1,50 lăŃimea = 0,60 m o pentru H = 1,50 – 2,00 lăŃimea = 0,80 m o pentru H = 2,00 – 4,00 lăŃimea = 1,20 m

În cazul drenului săpat mecanizat, lăŃimea va fi în funcŃie de lăŃimea cupei, dar min. 25 m.

În cazul săpăturii manuale, drenurile se vor executa pe tronsoane de 4,00...6,00 m lungime din aval către amonte, sprijinite corespunzător, cu asigurarea permanentă a scurgerii apelor colectate. Tronsonul următor se atacă numai după ce tronsonul precedent a fost umplut, cel puŃin până la jumătatea adâncimii lui, cu corpul drenat. În cazul executării drenului prin săpare mecanică este necesar să se coordoneze săparea şi executarea corpului drenului astfel încât să nu se Ńină săpătura deschisă.

Săpăturile se vor executa cu pereŃi verticali, fără sprijiniri până la adâncimi de:

o 1,00 m în pământuri plastic vârtoase şi nisipuri în stare îndesată o 1,50 m în pământuri tari

Când adâncimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va săpa cu taluze. Este interzis să se menŃină săpăturile deschise. Corpul drenurilor se execută imediat ce săpătura a ajuns la cota prevăzută.

Materialul rezultat din săpătură se va îndepărta de la locul săpăturii la o distanŃă mai mare de 0,50 m.

În funcŃie de soluŃia prevăzută în documentaŃia de execuŃie, se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5 la cota prevăzută în documentaŃia de execuŃie, care poate avea o pantă longitudinală de 0,2 – 10 % sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpă sau din balast, care nu poate avea o pantă mai mare decât şanŃurile şi rigolele neprotejate.

Pe radierul pregătit se pozează tubul de drenaj perforat, cu talpă PVC având diametrul de 80 – 150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul de 65 – 150 mm, conform prevederilor din proiectul de execuŃie.

Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietriş se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizează prin compactare în straturi de 30...40 cm grosime şi pe măsură ce se execută acesta, se demontează sprijinirile dacă acestea există.

Se interzice întreruperea lucrărilor în stadii care pot periclita lucrările executate, stabilitatea terenului sau a construcŃiilor existente în vecinătatea lor.

În cazul săpăturilor mecanizate, lucrările de săpare şi umplere se succed astfel încât să nu rămână săpături deschise la sfârşitul zilei de lucru.

Capacul de închidere, se va realiza dintr-un pereu zidit din piatră brută sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

3.Canalizarea

3.1. Deschiderea s ăpăturilor

Săpăturile se vor executa cu pereŃi verticali, tranşeea având lăŃimea egală cu diametrul exterior al tubului, mărit cu o supralărgire de 0,25 m de o parte şi de alta. Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat – dacă este cazul – de aşa manieră încât densitatea uscată a solului să atingă 95% din densitatea uscată optimă Proctor normal. Când în tranşee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie să fie derocate şi aduse la o cotă cu cel puŃin 10 cm sub fundul săpăturii şi înlocuite pe această grosime cu pământ fin, nisip sau balast.

3.2. Executarea canalelor, gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare

Tuburile trebuie coborâte cu grijă în tranşee, unele în prelungirea celorlalte, facilitând alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucăŃi de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisă. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate şi cu o pantă regulată, respectând prevederile proiectului de execuŃie. Îmbucarea, când există este întotdeauna dirijată spre amonte.

Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minimă. Legătura între tuburile circulare cu îmbucare pe jumătate de grosime este efectuată cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minimă, ranforsat cu o armătură şi turnat pe loc în interiorul unui tipar. El este executat cu mortar în loc.

Umplerea tranşeelor nu se va face decât cu avizul inginerului lucrării. Această umplere va fi executată până la 20 cm deasupra tubului cu pietriş ciuruit şi pilonat cu grijă pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executată cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60

mm, în straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grijă ca să ajungă la o densitate uscată de 95% din Proctor normal.

La execuŃia gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare, se va respecta poziŃia acestora indicată în proiect, cota radierului şi cota de racordare. La gura de scurgere betonul plăcii superioare va avea clasa C 8/10 şi va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi aşezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35, care va depăşi cu cel puŃin 10 cm jur împrejur baza gurilor de scurgere. Elementele gurii de scurgere cu un singur grătar, vor fi asamblate cu mortar de ciment M50.

La căminele de vizitare, îmbinarea tuburilor prefabricate din beton, se face cu mortar de ciment M50.

Fundul căminului va fi tencuit şi sclivisit cu mortar de ciment în grosime de 3 cm cu M50 şi va păstra exact forma şi panta canalului în continuare.

Găurile pentru treptele scărilor vor fi executate pe toată grosimea peretelui cu îngrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment M100 dine îndesat.

Pentru racordarea căminului la cota terenului, se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o îngroşare pentru montarea capacului conform detaliilor de execuŃie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar, care se montează pe tub.

4. Încercări şi controale

4.1. Controlul de calitate şi recep Ńia lucr ărilor

Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reŃetă privind calitatea materialelor elementare care intervin în constituŃia lucrărilor.

Încerc ări de control de calitate

Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiŃiile de frecvenŃă, specificate în tabelul anexat, completat cu dispoziŃiile caietului de sarcini speciale.

Încerc ări de control de recep Ńie

Încercările de control de recepŃie sunt efectuate fie la sfârşitul execuŃiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepŃiei provizorii a lucrării, în condiŃiile precizate în tabelul anexat, completat cu dispoziŃiile caietului de sarcini speciale.

Control Denumirea lucr ării Natura încerc ării

A B C

Drenuri longitudinale Amplasament . .

Cotele radierului .

Realizarea corectă a filtrului .

Amplasarea camerelor de vizitare . .

Controlul funcŃionării . .

Amplasament . .

Cotele radierului .

Pozarea corectă a tuburilor şi realizarea îmbinărilor între ele

.

Realizarea corectă a umpluturii .

Aşezarea şi execuŃia corectă a gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare

. .

Racordarea între gurile de scurgere şi canalizare .

Canalizare

Controlul funcŃionării . .

5.RecepŃia lucrărilor

Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaŃă, vor fi supuse de regulă unei recepŃii preliminare şi unei recepŃii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şi recepŃionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, ş.a. acestea vor fi supuse şi recepŃiei pe fază de execuŃie.

5.1. Recep Ńia pe faze

În cadrul recepŃiei pe fază (de lucrări ascunse), se va verifica dacă partea de lucrare ce se recepŃionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiŃiile impuse de documentaŃia de execuŃie şi de prezentul caiet de sarcini. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepŃie pe faze în care se confirmă posibilitatea trecerii execuŃiei la faza imediat următoare.

RecepŃia pe fază se efectuează de către inginerul lucrării şi antreprenorul. Documentul se încheie ca urmare a recepŃiei şi poartă ambele semnături.

RecepŃia pe faze, se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

a) Pentru drenuri o trasarea şi amplasarea căminelor o executarea săpăturii la cotă o realizarea radierului şi pozarea tubului drenant o la realizarea umpluturii drenante

b) Pentru canalizări o trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare

o executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine o pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea o realizarea radierului din gurile de scurgere şi căminele de vizitare o realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înălŃime şi la realizarea

umpluturii la cota finală c) Pentru lucrări din beton şi zidării: şanŃuri ranforsate, şanŃuri zidite, camere de cădere,

ş.a. o trasarea o execuŃia săpăturilor la cote o executarea cofrajului o montarea armăturii

d) Drenuri transversale de acostament o la realizarea acestora

Registrul de procese verbale de lucrări ascunse, se va pune la dispoziŃia organelor de control, cât şi comisiei de recepŃie preliminară sau finală.

5.2. Recep Ńia preliminar ă

La terminarea lucrărilor sau a unor părŃi din acestea, se va proceda la efectuarea recepŃiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:

o concordanŃa cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale şi a proiectului de execuŃie

o dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate

o dacă au fost efectuate recepŃiile pe faze şi rezultatul acestora o condiŃiile tehnice şi de calitate ale execuŃiei, precum şi constatările consemnate

în cursul execuŃiei de către organele de control (client, inginer, etc.) În urma acestei recepŃii se încheie Procesul verbal de recepŃie preliminară şi în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuŃie a acestora şi recomandări cu privire la modul de Ńinere sub observaŃie unde s-au constatat unele abateri faŃă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

5.3. Recep Ńia final ă

La recepŃia finală a lucrărilor, se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au funcŃionat bine şi dacă au fost bine întreŃinute.

CAIET NR. 11

Lucr ări de sus Ńinere şi consolidare din beton simplu

Generalitati

Lucrarea se măsoară la mc de beton pus în operă. Aceste lucrări cuprind:

o ziduri de sprijin din beton simplu, de rambleu sau debleu o fundaŃii adâncite de parapet din beton simplu

ExecuŃia zidurilor de sprijin din beton simplu, comportă următoarele operaŃiuni:

1. execuŃia platformei de lucru 2. execuŃia săpăturii şi sprijinirea malurilor săpăturii 3. execuŃia fundaŃiei 4. execuŃia elevaŃiei 5. execuŃia drenului din spatele lucrării

I. Descrierea opera Ńiunilor

1. Execu Ńia platformei de lucru

Platforma de lucru va avea dimensiunile conform proiect şi se va realiza din balast sau piatră spartă.

2. Execu Ńia săpăturii şi sprijinirea malurilor s ăpăturii

Săpătura se face pe tronsoane alternante de maxim 6,00 m lungime, în ordinea stabilită prin proiect. Săparea pământului, se execută mecanizat şi manual, necesitând şi sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilităŃilor de declanşare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice şi se execută odată cu săparea. În pământuri cu infiltraŃii de apă sprijinirile se execută cu dulapi verticali suprapuşi (al doilea rând de dulapi se suprapune peste rosturile primului rând de dulapi) sau cu palplanşe astfel încât să se formeze un perete etanş.

Când executarea săpăturilor implică dezvelirea unor reŃele subterane existente (apă, gaze, electrice, etc.), ce rămân în funcŃiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării.

Dacă aceste reŃele nu se cunosc şi apar pe parcursul executării săpăturii, se vor opri lucrările şi se va anunŃa beneficiarul pentru a lua măsurile necesare.

3. Betonarea funda Ńiei

Betonarea fundaŃiei se face după terminarea săpăturilor, betonul turnându-se aderent la pereŃii săpăturii rezultate. Demontarea sprijinirilor, acolo unde s-au realizat, se face pe măsura umplerii săpăturii cu beton.

Turnarea betonului se realizează fără întreruperi, în straturi de 20-50 cm până la cota din proiect, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn, respectându-se regulile de betonare prevăzute în Codul de practică NR 012-99 (Partea A). Betonul se vibrează.

Executarea rostului fundaŃie-elevaŃie prin crearea de praguri cu panta inversă şi mustăŃi

de armătură PC52 (minim 8 buc/m de zid) , � min. 20 mm.

Căderea liberă va fi asigurată sub 1,5 m înălŃime. Se vor evita rosturile de lucru, iar în caz că nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face conform NE 012-99 (Partea A).

Clasa minimă a betonului va fi C16/20.

4. Betonarea eleva Ńiei

FuncŃie de tipul elevaŃiei, operaŃiunile principale, sunt:

o cofrarea elevaŃiei conform prevederilor din proiect montarea tuburilor PVC tip M � 110 în barbacane pentru asigurarea scurgerii apelor

o turnarea şi vibrarea betonului în elevaŃia zidului Clasa betonului va fi conform proiectului de execuŃie.

La execuŃia turnării betonului în cofraje, se verifică:

o dimensiunile în plan o executarea corectă a cofrajelor cu cotele indicate în proiect o verticalitatea cofrajelor şi existenŃa măsurilor pentru menŃinerea formei lor şi

asigurarea etanşeităŃii o asigurarea utilajului de compactare a betonului o starea de curăŃenie a cofrajelor, eventual curăŃirea lor când este cazul

Pentru evitarea apariŃiei unor solicitări interne datorită contracŃiei, se recomandă folosirea betoanelor cu agregate cu D max. cât mai mare posibil şi asigurarea unei lucrabilităŃii T2.

Timpul minim de decofrare este funcŃie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului şi funcŃie de temperatura mediului.

Faza de decofrare se va executa cu atenŃie, astfel încât muchiile şi feŃele să nu fie deteriorate. Eventualele defecte ale betonului se vor remedia.

5. Execu Ńia drenului din spatele lucr ării

Pentru protejarea lucrării împotriva infiltraŃiilor de apă, se realizează în spatele acesteia un dren colector care evaluează apele prin barbacanele lucrării.

Drenul propriu-zis se realizează din zidărie din piatră spartă, pietriş sau balast conform detaliilor din proiectul de execuŃie.

Umplutura din dren s-a prevăzut învelită în filtru de geotextil. Aşternerea filtrului geotextil, se face astfel încât fâşiile să fie suprapuse pe min. 20 cm, pentru ca pământul să nu pătrundă în corpul drenant. Se recomandă ca la margini fâşiile să fie cusute mecanic, în acest caz suprapunerea lor putând fi de numai 2 - 3 cm sau corespunzător tehnologiei fabricantului de geotextile.

La partea superioară a drenului se închide cu stratele componente ale sistemului rutier sau cu dop din argilă bine compactată.

II. Materiale utilizate

1. Apa – trebuie să îndeplinească condiŃiile din STAS 790 dacă nu provine din reŃeaua publică.

2. Cimentul

Pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reŃetă la betonul specificat în proiectul de execuŃie şi va corespunde condiŃiilor de calitate prevăzute in Codul de practică NE 012-99 (Partea A).

3. Agregate

La prepararea betoanelor monolite şi a drenului, se va utiliza balast, nisip, pietriş, piatră spartă, care trebuie să corespundă calitativ prevederilor din STAS 1667; 4606; SR 662 şi 667.

4. Cofrajele

Cofrajele sunt de inventar, executate industrializat şi trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

o să asigure obŃinerea formei şi dimensiunile prevăzute în proiect o să fie etanşe pentru a nu pierde laptele de ciment o să fie stabile şi rezistente sub acŃiunea încărcărilor care apar în timpul procesului

de betonare o să fie prevăzute cu piese de asamblare o să fie unse feŃele care vin în contact cu betonul o să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele

executate

5. Betoane

Betonul simplu – Calitatea betoanelor utilizate, se va stabili de proiectant în funcŃie de condiŃiile de lucru şi de sarcinile la care este supus. CompoziŃia betonului se stabileşte pe bază de încercări preliminare, folosindu-se materialele aprovizionate.

În condiŃii speciale pe timp friguros, se va Ńine seama de temperatura materialelor componente şi a betonului. Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare atmosferică. În timpul turnării trebuie avut în vedere ca betonul să umple complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate colŃurile şi nelăsând locuri goale.

Betonul preparat trebuie turnat în cofraje în maxim o oră, în cazul folosirii cimenturilor obişnuite şi ½ oră când se utilizează cimenturi cu proza rapidă sau când betonul proaspăt are o temperatură peste 40 0C. Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să aibă agregatele segregate. În perioada dintre preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton.

Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi spălate după fiecare întrerupere de lucru.

La vibrarea betonului, se vor folosi mijloace mecanice de vibrare.

6. Geotextile

Ca filtru invers, se recomandă un geotextil cu caracteristicile tehnice conform detaliilor de execuŃie.

III. Verificarea calit ăŃii

1. Platforma de lucru

Se verifică:

o respectarea elementelor geometrice în plan şi profil transversal o realizarea platformei cu materiale corespunzătoare (prevăzute în proiect) o asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuŃiei o semnalizarea punctului de lucru

2. Spălarea şi sprijinirea malurilor s ăpăturii

Se va verifica în raport cu prevederile proiectului:

o poziŃia în plan o dimensiunile fundaŃiilor o măsurile de protecŃia muncii, de siguranŃă a circulaŃiei o natura şi starea de consistenŃă a terenului de fundare o verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fişele tehnologice o concordanŃa între situaŃia reală pe teren şi datele tehnice prevăzute în proiect o scrierea procesului verbal pentru lucrări ascunse

3. Execu Ńia cofrajelor

La terminarea execuŃiei cofrajelor se verifică:

o alcătuirea elementelor de susŃinere şi sprijinire o închiderea corectă a elementelor cofrajelor o dimensiunile interioare ale cofrajelor

4. Betonarea lucr ării

Se fac verificări atât la betonul proaspăt, cât şi la cel întărit:

o realizarea vibrării betonului o temperatura betonului proaspăt, care la punerea în operă trebuie să fie mai de 5

0C o calitatea betonului proaspăt prin recoltări de probe o lucrabilitatea betonului o la staŃia de betoane se ia câte o probă pe schimb şi tip de beton o calitatea betonului pus în lucrare, se va aprecia Ńinând cont de concluziile

analizei efectuate asupra rezultatelor încercării, probelor de verificare a clasei şi a interpretărilor rezultatelor încercărilor nedistructive sau pe carote

o se va urmări şi durata maximă de transport a betonului funcŃie de temperatura şi calitatea cimentului

5.. Decofrarea lucr ării

Se verifică:

o aspectul elementelor decofrate o dimensiunile zidului o poziŃia barbacanelor

6. Drenul din spatele lucr ării

Se verifică:

o funcŃionalitatea lui şi a barbacanelor o dimensiunile drenului o calitatea materialelor

Toate aceste verificări se fac conform NE 012-99, aprobat de MLPAT cu Ordinul nr.59/N 24 aug.1999 şi în conformitate cu Legea nr.10/95 şi în baza unui Program pentru controlul calităŃii lucrărilor de comun acord între proiectant, beneficiar şi constructor.

La toate aceste verificări se încheie:

o proces verbal de lucrări ascunse, o proces verbal de recepŃie calitativă, sau o proces verbal

Anexă – Referin Ńe normative

pentru Caiet de sarcini generale la lucrări de susŃinere şi consolidare din beton simplu

XIX. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI

nr. 411/1112/2000,

publicat în M.O.


nr. 397 din 24.08.2000





Legea nr. 137/1995 Legea protecŃiei mediului

XX. NORMATIVE TEHNICE C 56-85 Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de

construcŃii şi instalaŃii aferente

NE 012-99, partea A

Aprobat de MLPAT cu

Ordinul 59/N/24.aug.99

Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat

XXI. STANDARDE STAS 438/1-89 Produse de oŃel pentru armarea betonului; OŃel beton laminat la

cald; Mărci şi condiŃii tehnice de calitate

SR 662-2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. CondiŃii tehnice de calitate

SR 667-2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. CondiŃii tehnice de calitate

STAS 790-84 Apă pentru betoane şi mortare

STAS 1275-88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenŃelor mecanice

STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi minerali

STAS 1759-88 Încercări pe betoane. Determinarea densităŃii aparente, a lucrabilităŃii, a conŃinutului de agregate fine şi a începutului de priză

SR 1848/4-95 SiguranŃa circulaŃiei. Semafoare pentru dirijarea circulaŃiei. CondiŃii tehnice de calitate

STAS 1848/5-82 Semnalizare rutieră. Indicatoare luminoase pentru circulaŃie. CondiŃii tehnice de calitate

STAS 33491/1-83 Betoane de ciment. PrescripŃii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianŃi minerali. Metode de încercare

STAS 6675/2-92 łevi de policlorură de vinil neplastifiat. Dimensiuni

SR EN 45.014-2000 Criterii generale pentru declaraŃia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22-1996)

CAIET NR.12

PAVAJE DALATE

I. Generalitati

1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea insulelor de dirijare a circulatiei.

Standardul romanesc care descrie lucrari similare celor de realizare a pavajelor autoblocante din dale de beton prefabricate este SR 6978 din sept. 1995 – Pavaje de piatra naturala. Pavele normale, abnorme si calupuri.

Pavajele autoblocante au abilitatea unica de a transfera eforturile si incarcarile spre o zona intinsa a imbracamintii, cu ajutorul inclestarii ce are loc intre elementele constitutive ale

pavajului. O asemenea imprastiere a eforturilor permite unor incarcaturi mai grele si traficului sa se desfasoare pe suprafete care altfel ar fi necesitat o imbracaminte din beton de ciment, chiar armata.

Deoarece dalele de beton sunt prefabricate intr-o varietate de forme si culori, sunt permise diverese combinatii, care sa creeze suprafete decorative unicate.

Prin asocierea dalelor de culori diferite si contrastante se pot realiza marcaje care sa delimiteze spatiile de parcare, incadrarea cailor de mers, trecerile de pietoni, etc.

Utilizarea unei imbracaminti de tip deschis in arealurile sensibile ecologic este o solutie in cazul precuparii crescande pentru protectia mediului. Rosturile pavajului permit intoarcerea apei de ploaie in sol, mai degraba decat scurgerea sa ca un produs rezidual.

Daca sunt corect instalate, dalele de beton rezista deformatiilor in plan orizontal sau vertical sau ale bombamentului, rezultand suprafete excelente pentru plimbare pe jos sau cu bicicleta, sau ca si cai de rulare pentru autoturisme si camioane. Nu sunt de neglijat nici aplicatiile industriale, ca suport pentru circulatia motostivuitoarelor si motoincarcatoarelor.

2. Consideratii tehnice

2.1. Elemente geometrice

Grosimea dalelor utilizate la pavaje pentru uz pietonal este de 6cm, iar a celor pentru uz carosabil este de 8cm. Grosimea substratului de nisip, dupa pilonare este de 3-5 cm, iar a celui de mortar de ciment este de 2-3 cm.

Profilul tansversal ce se va adopta in cazul aleilor carosabile noi este de acoperis cu doua pante egale si cu racordare circulara in treimea mijlocie. In cazul aleilor pe un strat suport existent, se va urmari panta acestuia, daca este corspunzatoare si permite scurgerea rapida a apei. La drumuri si alei cu o singura banda de circulatie, in locurile de parcare, piete si platforme se admite profilul cu panta unica. Panta profilului transversal va fi de 2%, iar la platforme se admite o panta minima de 0,5%.

Denivelarile maxime admise in lungul drumului, sub dreptarul de 3m sunt de 8 mm, iar in profil transversal denivelarile admise sub sablon sunt de maxim 10mm. Nu se admit denvelari care sa favorizeze stagnarea apei.

La latimea aleii se admite o abatere limita de ± 2 cm fata de proiect, iar la cotele masurate in profil longitudinal se admit abateri de ± 5 cm, cu respectarea pasului de proiectare.

Gratarele gurilor de scurgere se vor aseza cu 1- 2 cm mai jos decat suprafata adiacenta, iar in jurul lor se vor lua masuri speciale de impermeabilizare, prin colmatarea rosturilor.

Latimea rosturilor intre dale este de 5mm, dupa terminarea tuturor operatiunilor de executie.

2.2. Incadrarea pavajelor

Deoarece pavajele din dale au tendinta sa se

deformeze sub actiunea incarcarilor exterioare, inclusiv in plan orizontal, este necesara incadrarea lor cu borduri, care sa se opuna acestei deformatii si sa preia eforturile tangentiale ce apar in marginea pavajului.

Bordurile se aseaza pe o fundatie din beton si se rostuiesc cu mortar de ciment.

In cazul aleilor bordurile se aseaza la acelasi nivel cu pavajul, pentru a permte apei de ploaie sa se scurga spre spatiile verzi adiacente.

2.3. Produse si materiale

Dalele de beton utilizate, fie ca sunt dale mici, autoblocante, fie ca sunt dale dreptunghiulare de 50 x 50 cm, vor respecta standardele in vigoare, respectiv :

STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate din beton….. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate din beton….. Reguli si metode de verificare a calitatii

STAS 6657/3-89 Elemente prefabricate din beton….. Procedee, instrumente si dispozitive de veri-ficare a caracteristicilor geometrice.

Nu se admit dale fisurate, crapate, rupte, cu deformatii vizibile. Se vor returna elementele care depasesc abaterea la dimensiunile in plan de 5 mm, iar abaterile in minus fata de grosimea stabilita nu se admit. Nu se vor utiliza dalele colorate care nu se inscriu in nuanta predominanta a lotului livrat. Dalele cu stirbituri ale muchilor se pot admite spre folosire, in cazul in care vor fi pozate la marginea imbracamintii, iar zona deteriorata este taiata pentru ca dala sa se incadreze ca element de margine.

Nisipul utilizat ca substrat trebuie sa respecte prevederile standardului 662-89, privind Agregatele naturale de balastiera. Nisipul trebuie sa aibe un continut redus de parti fine, care ar putea fi antrenate de apa infiltrata prin rosturi. Sortul utilizat este de 0-7 m, cu un continut de fractiuni sub 0,09 mm de maxim 12 %. La colmatarea rosturilor se va utiliza un nisip sort 0-3 mm, in cazul substratului de nisip, iar in cazul asezarii dalelor pe mortar de ciment se va utiliza un nisip stabilizat cu ciment, in cantitate de 150 kg ciment la 1mc de nisip uscat. Amestecul se face in betoniera, la fata locului.

3. Prescriptii generale de executie

3.1. Pavaje pe nisip

Asezarea pavajelor pe nisip se face in cazul imbracamintilor noi, avand ca strat de baza un material drenant. Tehnologia de executie este similara atat in cazul dalelor mici autoblocante, cat si in cazul dalelor patrate de 50 x 50 cm.

Stratul de baza se executa si se receptioneaza conform STAS 6400-84. Nu se trece la executia pavajului fara indeplinirea conditiei descrise anterior.

Se executa incadrarea cu borduri, montate in beton de ciment, la cota stablita in proiect.

Se asterne un strat de nisip de 3cm, care se niveleaza si se piloneaza, dupa care se asterne al doilea strat de nisip de 3cm

grosime, care se niveleaza, dar nu se mai compacteaza.

Asezarea dalelor de beton pe acest substrat afanat trebuie sa se faca cu cel putin 2cm deasupra cotei finale a pavajului. Dalele se bat dupa pozare cu un mai usor de lemn, bucata cu bucata, verificandu-se suprafata cu dreptarul si cu sablonul si corectandu-se eventualele denivelari.

Se acopera ulterior suprafata pavajului cu nisip 0-3mm, in grosime de 1-1,5cm, se stropeste abundent cu apa si se freaca cu peria, impingandu-se nisipul in rosturi pana la umplerea lor.

Se acopera din nou suprafata pavajului cu un strat protector de nisip in grosime de 1-1,5cm si se cilindreaza cu un cilindru vibrator usor de 600kg, sau cu un cilindru mijlociu, cu tamburi lisi imbracati in cauciuc. Orice piatra sau corp dur existente pe stratul de nisip se indeparteaza inainte de inceperea compactarii.

Neregularitatile care raman dupa aceasta operatie se suprima prin desfacerea locala a pavajului si revizuirea grosimii substratului de nisip, adaugandu-se sau scotandu-se material.

Dupa realizarea remedierilor pavajul se poate da in circulatie imediat.

3.2.Racordarea pavajului la bordura

Pentru realizarea legaturii intre pavaj si bordura se utilizeaza elemente de margine, specifice fiecarei forme de dala prefabricata, care trebuie sa fie furnizate impreuna cu restul dalelor de catre producatorul acestora.

In cazul in care terminarea pavajului are loc spre o margine neparalela cu marginea de inceput, sau cu un contur circular, elementele prefabricate de margine nu se pot utiliza si este necesara taierea dalelor pentru a se potrivi perfect in golul ramas.

Taierea se poate face fie cu un foarfece manual tip ghilotina, fie cu ajutorul unui disc diamantat. Prima avarianta are avantajul ca este relativ ieftina, putin consumatoare de resurse, insa marginea taiata nu este perfect dreapta. A doua solutie permite obtinerea de margini perfecte, insa este intens poluatoare fonic si generatoare de praf, iar consumurile sunt relativ insemnate (disc abraziv, carburanti).

Se va evita folosirea dalelor taiate la mai putin de jumatate din suprafata lor initiala.

4. Verificarea si receptionarea lucrarilor

Materialele ce se pun in opera se verifica si se receptioneaza conform standardelor enumerate anterior. Verificarile si determnarile se fac prin laboratoare de specialitate atestate.

Pregatirea stratului suport constituie faza determinanta pentru continuitatea lucrarilor, iar receptionarea sa se face cu respectarea tuturor prevederilor din standardele si normativele aplicabile.

Controlul executiei lucrarilor se va face in permanenta prin organul de control tehnic. Verificarile ce trebuiesc efectuate se refera la :

o Planeitate in profil longitudinal – se efectueaza in ax si pe primul rand de dale de langa bordura de incadrare. o In profil transversal denivelarile se verifica la fiecare 25 de metri, precum si acolo

unde exista denivelari vizibile o Cotele proiectate se verifica cel putin la distanta pasului de proiectare, cu un

aparat de nivelment topografic. Receptia lucrarilor se face cand toate operatiunile ce concura la realizarea pavajului au

fost terminate, iar masuratorile si determinarile au relevat rezultate corespunzatoare, ce se inscriu in abaterile admisibile.

Receptia finala va avea loc la un an de la receptionarea lucrarilor si verificarea in exploatare.

CAIET

Nr.13

SEMAFORIZARE RUTIERA

I. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini are ca scop furnizarea catre beneficiar a conditiilor privind realizarea lucrarilor de semaforizare a unei intersectii sau treceri de pietoni, cu precizarea performanteleor si facilitatilor care se impugn elementelor de infrastructura, pentru integrarea intr-un sIstem avansat de dirijare a circulatiei, care sa conduca la optimizarea dirijarii circulatiei in intersectia respective.

II. CERINTE GENERALE PRIVIND ECHIPAMENTELE CE SE VO R ACHIZITIONA (AUTOMAT DE DIRIJARE, LAMPI DE SEMAFOR)

Se iau in considerare urmatori i indicatori :

• Randamentul energet ic asociat t impi lor de asteptare si de opr i re la intersect i i . Acest indicator are inf luenta asupra :

o Gradului de poluare chimica si sonora;

o Gradului de confor t al part icipant i lor la traf f ic;

• Gradul de siguranta rut iera din punct de vedere al : o Vehicule lor ;

o Pietoni lor

• Faci l i tat i pentru transportul publ ic;

• Faci l i tat i de instalare/dezvol tare;

• Faci l i tat i de exploatare;

• Faci l i tate de intret inere/mentenanta/service/depanare;

• Durata de viata a echipamantelor , dispozi t ivelor si mater ialelor ut i l i zate.

III. NIVELE PROPUSE PENTRU INDICATORI

• Capacitatea de reglare a automatului de dirijare si a perifericelor associate in intersectiile semaforizate. Echipamentele trebuie sa asigure reglarea optima a circulatiei atat inintersectii isolate, cat si in intersectii plasate intr-o retea sau pe o artera. Echipamentele trebuie sa aiba capacitatea de a satisface urmatoarele functii de:

o Macroreglare (selectie orara sau pe baza datelor de trafic - debite, grade de ocupare - a planului de semaforizare adecvat dintr-o biblioteca de planuri prestabilite statistic);

o Microreglarea (adaptarea planurilor selectate la variatiilor aleatorii si imprevizibile ale traficului):

• Adaptarea timpilor de verde prin eliminarea verzilor neutilizati;

• Eliminarea blocajelor, formarii sirurilor de asteptare;

• Luarea inconsiderare si acordare de prioritate pentru transportul public.

o Corelarea intre intersectii plasate in retea sau pe artere;

• Functionarea intr-un regim centralizat realizandu-se de la un Post Central:

o Telesupravegherea functionarii instalatiilor din teren;

o Culegere si prelucrarea datelor de traffic din punctele semnificative;

• Securitate rutiera. Echipamentele trebuie sa satisfaca urmatoarele protectii la:

o RD - rosu defect

o VA - verde antagonist

o BL - blocare pe faza;

De asemenea, echipamentele trebuie sa prezinte performante de:

o Fiabilitate ridicata;

o Facilitati de instalare cu:

• Costuri reduse;

• Lucrari de CM minime;

• Solutii tehnologice de comunicatie la costuri reduse de montaj;

• Facilitati de exploatare:

o Modalitati si mijloace rapide de exploatare;

o Modalitati si mijloace rapide de dirijare in teren;

o Posibilitatea dialogului cu un Post Central;

o Posibilitatea acordarii de prioritati pentru transportul in comun;

• Facilitati de intretinere/mentenanta/service:

o Semnalizarea in timp real a anomaliilor in functionare la un Post Central, astfel incat sa fie premise interventii rapide;

o Sa dispuna de structuri furnizoare de piese de schimb si servicii la un nivel professional corespunzator;

• Durata de viata a echipamentelor trebuie sa se plaseze in jur de:

0 10 ani pentru automate, corpuri de semafoare;

0 7000 de ore pentru lampile (becurile) din semafoare;

Gradul in care sunt atinsi indicatorii de mai sus determina nevelul de performanta a semaforizarii din punct de vedere al:

o Reglarii circulatiei;

o Gradului de disponibilitate;

o Securitatii rutiere;

o

Credibilitatii.

IV. STRUCTURA OBIECTULUI LUCRARILOR

Lucrarile instalatiilor electrice de semaforizare se structureaza astfel:

• Stalpi de sustinere inalti, pe care se monteaza si console si stalpi de sustinere simpli, pentru semafoarele de vehicule si pietoni;

• Cablajul instalatiei de semaforizare;

• Semafoare pentru vehicule, tramvai si pietoni;

• Instalatii de protectie prin legare la pamant a dulapului automatului de dirijare;

• Operatiuni de instalare si programare a automatelor de dirijare, conform programelor de semaforizare proiectate.

Lucrarile, structurate conform celor de mai sus, vor fi reprezentate in piesele desenate din proiectul de executie destinat realizarii lucrarilor de semaforizare.

V. DESCRIEREA ELEMENTELOR STRUCTURALE ALE OBIECTULUI DE

REGLEMENTAREA CIRCULATIEI

• Lucrari privind stalpii de sustinere.

In general, se vor folosi, pe cat posibil, pentru sustinerea semafoarelor, stalpii existenti si cei ai retelelor electrice.

In cazul in care acestia nu sunt corespunzatori din punct de vedere al starii sau amplasamentului, se vor monta stalpi noi simpli sau cu consola (acolo unde sunt necesare semafoare suspendate pentru asigurarea vizibilitatii semnalizarii).

Se vor planta stalpi din teava zincata, cu dimensiunile si modalitatile de montaj conform proiect.

• Cablajul instalatiei de semaforizare se face aerian, prin sustinerea cablurilor de catre stalpii inalti noi si respectiv stalpi de iluminat pana la automatul de dirijare;

• Lucrari de montare a semafoarelor electrice. Aceste lucrari se vor executa astfel:

o Amplasarea semafoarelor in raport cu geometria intersectiei se va face conform proiectului;

o Montarea semafoarelor de baza, pentru vehicule (cu cate 3 corpuri Dn = 200 mm) se va face pe stalpii proprii sau cei ai retelei electrice, pe partea dreapta a sensului care accede in intersectie;

o Semafoare pentru pietoni (cu cate 2 corpuri Dn = 200 mm) se amplaseaza pe fiecare parte a trecerilor de pietoni din intersectie;

o Semafoare de vehicule repetitoare - se amplaseaza pe console, respectandu-se cotele de montaj din proiect.

• Lucrari de instalatii de protectie, prin legare la pamant

o Se vor lega la instalatiile de legare la pamant toti staplii metalici care sustin semafoare, precum si dulapul care contine automatul de dirijare;

o Conectarea stalpilor metalici, respectiv a automatului la priza de pamant se va face cu conductor FY6 sau platbanda zincata 40x4 mm. Lucrarile vor fi executate de o societate autorizata in domeniu;

o Lucrarile de alimentare cu energie electrica la cofretul de alimentare a automatului de dirijare vor fi executate de o societate autorizata in domeniu;

o Lucrarile de instalare a automatului de dirijare a circulatiei constau in:

• Montarea soclului automatului;

• Montarea automatului pe soclu;

• Conectarea cablelor de legare intre automatul de dirijare si semafoare;

• Lucrarile de programare a automatului de dirijare a circulatiei si de punere in functie a semaforizarii constau:

o Masuratori valori trafic;

o Elaborare programe de dirijare

o Implementare programe in automat

o PIF semaforizare.

Lucrarile trebuiesc efectuate de o societate atestata in domeniu, autorizata in utilizarea soft-ului de programare a automatului instalat.

ANEXA 1

CARACTERISTICI TEHNICE AUTOMAT PENTRU

DIRIJAREA CIRCULATIEI

Automatul de dirijare a circulatiei din intersectii si de la trecerile de pietoni trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici tehnice:

- tensiune de alimentare: 220V+10% - 15%; 50 Hz+- 2 Hz;

- comanda becurilor in current alternative: 220Vca;

- mediul de functionare:

- spatiu deschis (aer liber);

- gama de temperature: -30C..... +60C;

- umiditate maxima: -85%;

- putere maxima comandata pe culoare: 800W;

- numar maxim de semafoare independente comandate:18

- numar maxim de detectoare de vehicule care se pot conecta la automat:16

- configurarea variabila functie de aplicatie;

- posibilitatea utilizarii sistemelor de detectie a transportului public VECOMVETAG (tramvaie si autobuze);

- posibilitatea utilizarii butoanelor de pietoni;

- siguranta circulatiei:

- protectii la "ROSU DEFECT"

"VERDE ANTAGONIST" - blocare pe o faza de circulatie

- posibilitatea realizarii functiilor de reglare si supraveghere centralizata a traficului;

- algoritmi implementati de:

- macroreglare (functionare cu detectoare zonale) care permit optimizarea

dirijarii circulatiei si inlaturarea congestiilor in trafic:

- microreglare (functionarea adaptive cu detectoare locale) care permit si inlaturarea blocajelor, inlaturarea timpilor de verde neutilizati; - algoritmi implementati de multiprogramare;

- algoritmi de corelare in LINDA VERDE pentru traficul particular si acordare de prioritate pentru transportul public:

- telecomandarea planurilor de semaforizare de la Postul Central;

- monitorizarea centralizata a functionarii echipamentelor de dirijare;

- identificarea mijloacelor de transport public (autobuze-tramvaie);

- gestiunea centralizata a parametrilor de traffic particular si a celui public;- comunicatie cu postul central si intre echipamante pe finii specializate, in timp real sau pe suport telefonie fixa sau GSM;

- planuri de semaforizare in regim izolat: min.....

- realizarea oricarei succesiuni de culori si durate premise de reglementarile de circulatie;

- garantarea timpilor de verde minim pe fiecare faza;

- pornire/oprire semaforizare:

- pe baza de orologiu intern;

- telecomanda centralizata;

- comanda agent;

- program de capat la pornirea semaforizarii:

- galben intermitent - programabil;

- galben continuu - programabil;

- rosu general - programabil;

- sincronizarea automata la reaparitia tensiunii in cazul unor pene de alimentare;

- memorarea programelor de semaforizare si a protectiilor in memorii nevolatile; - functionare in regim corelat in solutia "fara fir" (GPS) sau cu cablu de legatura intre intersectii;

- functionare in regim corelat si in cazul intreruperii legaturii dintre echipamente sau cu postul central;

- transmiterea la un Post Central a avriilor orodatate;

- soft de programare compatibil cu PC fixes au portabile.

ANEXA 2

CARACTERISTICI TEHNICE SEMAFORIZARE

Semafoarele de vehicule si de pietoni cu lampa cu incandescenta trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici tehnice:

tensiunea de comanda: 220 V; 50 Hz;

- lampa cu incandescenta: soclu E 2.7 (ceramica) 60 .... 100 W, 10000 h;

- temperature ambientala: -55C....+135C;

- grad de protectie: IP 55

- emisie luminoasa:> 200 Cd;

- corp si lentila din policarbonat stabilizat la UV

- diametru lentila antisoc D=200 mm sau D=300 mm;

- culori lentila: standard rosu, galben, verde;

- culori corp sernafor: verde, galben sau negru;

- reflector din aluminium anodizat;

- optional filtru antiphantom;

- diverse masti cu simbol: sageata, figurina.pieton, etc;

Dimensiunile si forma lentilelor dispersoare pentru semafoare vor fi cele prevazute de STAS 1848/6-77.

Semafoarele trebuie sa fie construite astfel incat exploatarea lor sa fie sigura, deschiderea lor sa fie posibila doar cu scule speciale, iar intretinerea sa se poata face fara pericolul deteriorarii elementului optic sau al accidentarii personalului de intretinere.

ANEXA 3

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

III. STANDARDE

STAS 1848/1-86 - Siguranta circulatiei Indicatoar rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare.

STAS 1848/2-86 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice.

STAS 1848/3-86 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire.

SR 1848-4:1995 - Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate.

STAS 184816-77 - Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice generale de calitate.

ANEXA 4

RETELE ELECTRICE EXTERIOARE

1. GENERALITATI

Prezenta parte din documetatie se refera la realizarea retelelor electrice de joasa tensiune in cablu din incinta consumatorului.

2. MATERIALE SI PRODUSE

Principalele materiale folosite:

Cabluri de semnalizare tip CSyABy (CSyy), tevi de protectie tip PVC-U, respective PVC-M, platbanda zincata OLZn 40 x 4 mm.

Standarde si normative

SR 8822 – 80 – Cabluri cu izolatie si manta de PVC pentru tensiuni pana la 750 V pentru instalatii de comanda, control si alimentare cu energie electrica;

SR 4102 – 85 – Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie;

Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice, indicativ PE 107/1996;

Catalog pentru subansambluri IPCT (II) nr. 40/125 – 135 privind pozarea subterana a cablurilor.

3. LIVRAREA, DEPOZITARE, MANIPULARE

Conform SR-urilor indicate la punctul 2.

4. EXECUTIA LUCRARILOR

a). Pregatirea traseelor – se vor stabili evetualelel retele deja existente pe teren;

b). Executarea sapaturilor – se va face mecanizat in zonele de teren liber unde nu exista pericolul de a perturba o retea deja existenta. In rest lucrarile de sapatura se executa manual cu foarte multa atentie si sub supraveghere.

c). Transportul, derularea de pe tambur si asezarea cablului in sant, protectia cablurilor cu nisip si caramida si astuparea santului;

d). Executarea mansoanelor de innadire sau derivatie – daca este cazul.

e). La alegerea tipului de camin se va tine seama de diametrul maxim al cablului electric ce se poate poza in limitele racordarii indicate.

5. VERIFICAREA EXECUTIEI – RECEPTIE

Verificarea instalatiei conform:

- Normativ PE 107 pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice; - Normativ PE 116 de incercari, masurari si probe la echipamentul si instalatiile electrice; a).Verificarea preliminara: - verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei;

b). Verificarea definitiva: - masurarea rezistentei de izolatie a conductelor;

- verificarea legaturilor la tablouri;

- verificarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant;

- montarea corecta a sigurantelor calibrate si reglarea

corecta a releelor intrerupatoarelor automate.

6. MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII SI PREVEN IREA INCENDIILOR

Acte normative

- Norme generale de protectia muncii; - Decret 290 – Norme generale de protectie importiva incendiilor in proiectarea si

realizarea constructiilor si instalatiilor; Conditii de tehnica securitatii muncii

In cazul traseelor de cabluri subterane care trec prin zone adiacente cu cabluri subterane de orice gen, conducte de gaze, abur, etc. se va adduce la cunostiinta intreprinderilor carora le apartin aceste instalatii, executia noilor lucrari. Cu aceasta ocazie se vor obtine informatii si indicatii precise in legatura cu traseele existente. In aceste zone sapaturile sub 0,4

m se vor executa numai cu lopetile, fara nici un fel de scule, pentru a se evita accidentele sau deteriorarile retelelor existente.

La inceperea lucrarilor se va face o prealabila verificare a sculelor de lucru.

Se vor aseza punti de trecere santuri pentru pietoni si vehicule. Toate aceste lucrari vor fi semnalizate vizibil ziua si noaptea.

Pentru desfasurare tamburul va fi ridicat pe niste cricuri si va fi dotat cu o frana pentru oprirea invartirii lui.

Caramizile nu vor fi aruncate in sant ci se vor da din mana in mana pana la locul de asezare.

Este interzisa punerea sub tensiue a instalatiei pana nu s-au terminat toate lucrarile prevazute in proiect.

Punerea sub tensiune se va face numai dupa verificarea ei de furnizorul de energie, conform regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice (HG 236/1993).

7. CONDITII SPECIFICE

Lucrarile se vor executa conform plansei E1.

ANEXA 5

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE

INSTALATII ELECTRICE PENTRU SEMAFORIZARE

Consumatorii sunt obligati sa exploateze corect si sa intretina corect si in stare buna instalatiile electrice care le apartin, precum si sa foloseasca rational energia electrica.

Consumatorii sunt obligati sa respecte regimul de consum al energiei electrice stabilit in contract in conformitate cu dispozitiile legale si regulamentul pentru furnizare mai sus mentionat.

1. In scopul exploatarii sigure a instalatiilor electrice consumatorii sunt obligati in principal:

- sa respecte intocmai clauzele contractuale si in mod special, sa se incadreze permanent in puterile si cantitatile de energie electrica contractate.

- sa exploateze si sa intretina instalatiile electrice interioare in conformitate cu prescriptiile si normative in vigoare.

- sa realizeze un factor de putere mediu lunar de cel putin 0,92 si sa nu monteze consumatori care sa produca energie reactiva fara sa ia masuri de compensare a ei.

- sa nu instaleze si sa nu puna in functiune receptoare electrice neomologate, din tara sau din import, fara acordul furnizorului (S.C. Electrica S.A – Sucursala Oradea).

- sa nu modifice categoria de receptoare prevazute in avizul de racordare decat cu acordul scris al furnizorului de energie electrica (S.C. Electrica S.A. – Sucursala Oradea).

- in cazul unor defectiuni ale aparatajului de protectie si reglaj sa nu se permita inlocuirea lor decat numai cu aparataj omologat si cu aceleasi caracteristici (patroane ale sigurantelor de protectie la scurtcircuit relee termice ale contactoarelor de protectie la suprasarcina).

- eventualele modificari in instalatiile electrice de semaforizare sa fie proiectate si executate numai de catre electricieni autorizati si cu avizul furnizorului de energie electrica.

- sa permita accesul delegatului furnizorului la contor pentru citirea lui si pentru verificarea respectarii prevederilor contractului.

- accesul la utilajele electrice, la corpurile de iluminat, la aparatele de actionare si comanda este interzis persoanelor neautorizate si neinstruite in acest sens.

2. Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa posede cunostintele profesionale si de tehnica securitatii corespunzatoare functiilor pe care le detin;

- sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si de acordare a primului ajutor.

- sa fie apta din punct de vedere medical pentru exploatarea si intretinerea instalatiilor electrice sub tensiune, conditie constatata prin controale medicale periodice.

- pentru prevenirea accidentelor de munca provocate de curentul electric, toate instalatiile si echipamentele de protectie, precum si rezistentele de izolatie vor fi verificate inainte de darea in functiune si ulterior vor fi verificate periodic. Periodicitatea verificarilor va fi stabilita prin normele si instructiunile tehnice departamentale.

3. Pentru lucrul la instalatiile electrice de joasa tensiune se prevad urmatoarele:

- scoaterea de sub tensiune a portiunii de instalatie la care se intervine prin decuplarea unuia sau a mai multor aparate de decuplare montate (amplasate) in amonte de aceasta portiune.

- asezarea de placi avertizoare si blocarea accesului la mijlocul de decuplare pana la incetarea interventiei si remedierea defectiunii.

- verificarea lipsei de tensiune in zona de lucru.

- legarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare si legare la pamant, atunci cand este cazul.

4. Pe timpul exploatarii periodic se verifica starea unor parti din instalatii:

- conform SR 6646 cel putin odata pe luna se fac observari pentru verificarea calitatii iluminatului semafoarelor.

- corpurile de iluminat si lampile vor fi curatate cel putin odata pe luna admitandu-se un factor de depreciere de 1,25 pentru un spatiu cu dispuneri mari de praf, conform Agenda Electricianului de E. Pietrareanu, cap. 12.2.1.

- lampile cu durata de functionare expirata se vor schimba cu altele noi, chiar daca mai functioneaza

5. Pe timpul exploatarii echipamentelor electrice (tablourile electrice, aparatele de conectare, aparatele de protectie) se are in vedere urmatoarele:

- prin controlul vizual de ansamblu se verifica:

- integritatea echipamentelor daca nu prezinta fisuri, loviri, spargeri, etc.

- daca nu au parti componente topite.

- daca nu prezinta urme ale unei incalziri anormale care se manifesta prin schimbarea nunatei culorii, arderea vopselei, inrosirea piesei respective, etc.

- existenta carcaselor de protectie contra atingerilor accidentale.

- starea legaturilor la pamant.

- daca pozitiile aparatelor de conectare, valorile fuzibilelor si reglajelor corespund schemelor electrice.

- daca curatenia generala a echipamentelor electrice este corespunzatoare.

- daca accesul la tablourile electrice este liber.

- daca inscriptiile referitoare la notarea barelor tablourilor, a circuitelor. sirurilor de cleme sunt clare.

- in cadrul controlului se va urmari prezenta oricarui zgomot suspect care poate fi un indiciu al unei functionari anormale a echipamentului ca descarcari, arc electric, vibratii in timpul functionarii.

- in cazul modificarilor importante din instalatiile electrice interioare se verifica stabilitatea echipamentului electric la solicitarile termice si electrodinamice ale curentilor de scurtcircuit care pot aparea, cat si daca puterea de rupere a sigurantelor si aparatelor de conectare care deservesc la intreruperea curentilor de scurcircuit nu este depasita de puterea de scurtcircuit in noile conditii.

- in cazul unor defectiuni si remedieri in exploatare trebuie respectate urmatoarele:

- remedierea deranjamentelor se executa de catre personalul calificat si autorizat in acest scop.

- in cazul deteriorarilor pieselor componente, remedierile se vor executa numai cu piese si fuzibile calibrate originale, care trebuie sa fie, prin constructia lor, interschimbabile pentru acelasi tip de aparataj.

- la declansarea unui aparat de conectarea automat, personalul va incerca repunerea. In caz ca declanseaza din nou se va proceda la eliminarea defectiunii instalatiei protejate.

Instalatia de protectie prin legare la pamant, va fi supusa verificarilor tot la interval de un an. Conform SR 7334, verificarile la instalatia de impamantare constau in verificarea starii conductoarelor de legatura la pamant, a legaturilor dintre priza de pamant si elementele care trebuie legate la pamant (tablouri electrice, utilaje, etc) si a pieselor de legatura.

Verificarile enumerate mai sus au un caracter general si ele sunt reglementate prin normative si SR-uri.

Supuse verificarilor sunt si celelalte aparate si utilaje, dar metodele de verificare si intervalele de timp la care sunt supuse verificarilor sunt reglementate prin cartile tehnice sau alt act emis de producator. Acestea difera de la caz la caz.

CAIET Nr. 14

MARCAJE RUTIERE

I. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, privind circulatia pe drumurile publice precum si a standardelor din colectia Siguranta Circulatiei.

II. CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE

1. Conditii tehnice pentru materiale le cu care se vor executa marcajele

Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier: ,Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier:

Vopsea de marcaj ecologica, alba, tip masa plastica", monocomponenta, solubila in apa (fara solventi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate in pelicula continua sau in model structurat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa.

Marcajul se aplica cu masina echipata cu dispozitive speciale de aplicat vopsea, amorsa si bile de sticla sau manual, in functie de tipul marcajului. - Durata de serviciu a marcajului trebuie

Calitatea vopselei se apreciaza pe baza datelor din "Fisa tehnica" prezentata in Anexa 1, iar calitatea amorsei se apreciaza pe baza datelor din "Fisa tehnica" prezentata in Anexa 2.

Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alba, cu aplicare la cald sau la rece, care sa indeplineasca acelea si conditii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masa plastica de la paragraful anterior.

Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minim 36 luni. Tehnologia de aplicare si fisele tehnice ale materialelor pentru executia marcajelor termoplastice vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare. Materialele folosite trebuie agrementate de o institutie agreata de Beneficiar.

De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calitatii, eliberate de laboratoare recunoscute pe plan international (de preferinta BAST si LGA).

2. Controlul vopselei de marcaj

Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe baza de probe, prelevate din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilati.

Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor emise de catre Laboratorul de Siguranta Circulatiei (AND).

In cazul obtinerii unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent antreprenorul, iar Administratia Nationala a Drumurilor va trimite pentru analiza la LGA, vopsea in ambalaje originale.

L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si confirma calitatea vopselei de marcaj rutier.

Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antreprenor. In cazul confirmarii de catre LGA a unor rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea.

3. Conditii tehnice pentru microbile si bi le mari de sticla

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj, conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda datelor din fisele tehnice.

III. TIPURI DE MARCAJE

1. Marcajele longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru:

- separarea sensurilor circulatie;

- delimitarea benzilor;

- delimitarea partii carosabile.

Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:

- linie discontinua simpla sau dubla;

- linie simpla sau dubla;

- linie dubla compusa dint-o linie continua si una discontinua. Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale.

Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie discontinua simpla, iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua mod prezentat in plansele nr. la, lc.

Marcajele longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de circuiatie este de minim 3,00 m, prin linii discontinue simple, avand segmentele si intervalele aliniate in profil transversal pe sectoarele din aliniament.

In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble. Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrare, in exteriorul limitei partii carosabile cu:

- linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase;

- linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in intersectii.

Acest tip de marcaje sunt prezentate la figura Z din plansa nr. 1a. Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare de drum cu vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cand distanta de vizibilitate dmin. este inferioara valorilor date.

2. Marcaje transversale

a). de oprire - linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel incat din locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie (vezi plansa nr. ld); b). de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi (cu dimensiunile din plansa nr. 2a); c). de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3,00 m sau 4,00 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h, mai mare de 50 km/h.

In intersectiiie cu circulatie pietonala foarte intensa, marcajeie trecerilor de pietoni pot fi compietate prin sageti indicand semnele de traversare.

- de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte.

3. Marcaje diverse

- de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa o urmeze in traversarea intersectiei;

- pentru spatii interzise - se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua, realizate,;

- pentru interzicerea stationarii;

- curbe deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi, pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu latime de 0,40m.

4. Marcaje prin sageti si inscriptii

Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor, directiilor de urmat spre o anumita localitate, limitari de viteza, etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 50 km/h sau mai mica sau egala cu 50 km/h.

Culoarea utilizata la executia marcajelor este atba.

Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.

La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile trebuie sa fie perfect uscata, iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. + 15°C, astfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de liant, iar intensitatea vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.

IV. CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR

1. Tipul si tipodimensiunile marcajului

Marcajele rutiere cu vopsea ecologica, alba, diluabila cu apa, tip masa plastica, care asigura vizibilitate in conditii de ceata, ploaie atat pe timp de zi cat 5i de noapte. Vopseaua se aplica la rece, ca atare sau pe amorsa, in grosime de pelicula uda de 2000 microni.

Marcajele rutiere termoplastice trebuie sa asigure vizibilitate in conditii de ceata, ploaie, atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte.

Marcajele termoplastice se aplica conform tehnologiei Producatorului, dupa aprobarea acesteia de catre Beneficiar.

2. Executia marcajului rutier

2.1. Specificatii generale

Se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini, in ceea ce prive§te:

- calitatea vopselei conform prevederilor din Anexa 1;

- tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, condii;ii de mediu 5i locale;

- filmul marcajului;

- executia premarcajului;

- pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul;

- stabilirea dozajului ud de vopsea;

- dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni;

- metodologia decontrol a calitatii;

- norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor.

2.2. Executia premarcajului

- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafata parii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corecta a marcajelor;

- premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcandu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate;

- corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant, va fi verificata cu ocazia supravegherii realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului; execv.atantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.

Marcajul rutier se aplica numai pe suprafete curate si uscate.

- Pe sectoare de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate; '

- Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea suprafetei drumului sau prin spalare cu detergent sau solvent organic;

- Indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate, in urmatoarele situatii:

1. Cand modificarife impuse de conditiile de teren necesita stergerea marcajului existent;

2. Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament.

Executia marcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara in urmatoarele conditii:

- executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere pentru instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, in vederea executarii lucrarilor;

- executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare, pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii;

- executantul a obtinut dispozitie de lucru din partea administratorului drumului;

- s-a incheiat procesul verbal de receptionare a premarcajului.

Semnalizarea pe timpul executiei lucrarilor;

- presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace de avertizare;

- pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude;

- autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicata pana la darea in circulatie si de a recupera conurile.

V. CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI

1. Specificatii generale

In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere:

- daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj;

- daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de vopsea si microbile;

- banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand microbile sau bile mari

repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea;

- la controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta si retroreflexie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului;

- in cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini de catre aplicator, acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere.

ANEXA 1

FISA TEHNICA

1. Vopsea de marcaj ecologica tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa (fara solveni;i organici) cu uscare la aer, aplicabila ca atare sau pe amorsa, pentru marcaje in pelicula continua sau in mode! structurat sau profilat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea pe timp uscat si ploios.

2. Denumire: conform fabricantului

3. Caracterizare masa plastica:

3.1. tip liant acrilic

3.2. densitate conform fabricantului

3.3. substani;e nevolatile (masa plastica ce se aplica) min. 85%

3.4. vascozitate conform fabricantului

3.5. cenusa % 95°C min. 66%

3.6. timp de depozitare in ambalaj min. 6 luni

4. Caracterizari peliculogene

4.1. test BAST min. 4 Mio pentru grosimi de pelicula uda de 2.000 µm

Buletin BAST

Retroflexie min. 150 mcd/Lx mZ

Factor de luminani;a min. 0,40

Pendul SRT min. 40

Rezistenta la uzura min. 85%

Grosime de pelicula uda 2.000 pm

Tip microbile Buletin BAST

Dozaj microbile gr/mz Buletin BAST

4.2. timp de uscare pelicula uda Buletin BAST

4.3. rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare (4.2.) conform fabricantului

5. Asigurarea calitatii masei plastice si a microbilelor

5.1. vopsea Buletin LGA

5.2. microbile Certificat Lloyd

5.3. agrement MLPTL

6. Conditii de aplicare

6.1. temperatura de aplicare

* aer conform fabricantului

* sol conform fabricantului

6.2. higrometrie conform fabricantului

6.3. dilutie conform abricantului

6.4. masina de marcaj conform fabricantului

7. Toxicitate si protectia mediului ambiant buletin conf. prescriptiei 91/155EWG

8. Reguli de siguranta la transport, manipulare si conform fabricantului depozitare

9. Expediere conform fabricantului

ANEXA 2

FISA TEHNICA

1. Amorsa (primer), monocomponenta, utilizata pentru realizarea unei aderente bune la suprafata suportului vopselelor ecologice monocomponente, cu uscare la aer, pe baza de apa (grosime pelicula uda 600 µm) si a vopselelor de tip masa plastica, monocomponente, solubile in apa, cu uscare la aer. Amorsa se aplica pe suprafete bituminoase noi, vechi sau pe marcaje rutiere vechi.

2. Denumirea vopselei: conform fabricantului 3. Caracterizare amorsa

uda:

3.1. tip liant acrilic

3.2. densitate conform fabricantului

3.3. vascozitate conform fabricantului

3.4. timp de depozitare in ambalaj min. 6 luni

Dozaj microbile gr/m2 Buletin BAST

4. Conditii de aplicare:

4.1. temperatura de aplicare conform fabricantului

4.2. temperatura suprafetei de aplicare conform fabricantului

4.3. umiditate relativa % conform fabricantului

4.4. mod de aplicare conform fabricantului

4.5. grosime pelicula uda conform fabricantului

5. Timp de uscare ca atare sau ud max. 3-6 minute

6. Rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare max. 15 minute

7. Toxicitate si protectia mediului ambiant buletin conf.

prescriptiei 91/155EWG

8. Reguli de siguranta la transport, manipulare si conform fabricantului depozitare

9. Expediere conform fabricantului

ANEXA

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

Legea nr. 90/1996 - Legea protectiei muncii.

Ordin MI nr. 775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

II. STANDARDE

SR 1848/7-:2004 - Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.

CAIET Nr. 15

INDICATOARE RUTIERE

I. GENERALITATI

1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor de semnalizare

rutiera si la receptia acestora dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice si alte conditii ce trebuie indeplinite in vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera pe drumuri natioanle si autostrazi.


Confectionarea indicatoarelor rutiere si calitatea acestora trebuie sa

corespunda prevederilor seriei de standarde privind Siguranta Circulatiei. Indicatoare rutiere (STAS 1848/1, 2 si 3-86) cu completarilor ulterioare.

Producatorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate, efectuarea incercarilor si determinarilor rezulltate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Producatorul este obligat ca la cererea beneficiarului sa efectueze pe cheltuiala sa verificari suplimentare fata de cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.

Producatorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevedeirlor prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune inlocuirea indicatoarelor necorespunzatoare si aplicarea masurilor prevazute de contract si de reglementarile legale in vigoare

II. TIPURI DE INDICATOARE

1.Forme, culori, simboluri ale indicatoarelor

Formele si sombolrurile indicatoarelor sunt prezentate in Anexa 1 a prezentului caiet de

sarcini.

Indicatoare de avertizare a pericolului

Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele forme:

o Triunghi echilateral cu chenar rosu avand simbolul desenat cu negru pe fond alb;

o Dreptunghiuri cu fond alb pe care sunt figurate farfurii de sageti rosii care indica sensul virajului sau benzi rosii inclinate descendent spre partea carosabila.

2. Indicatoare de reglemetare

Indicatoare de prioritate avand urmatoarele forme:

o Sageti incrucisate – pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata, de culoare alba cu chenar rosu – se instaleaza de administratorul caii ferate

o Triunghi echilateral alb cu chenar rosu – pentru cedarea trecerii; o Octogon de culoare rosie avand inscriptia ‘’STOP’’; o Circular cu fon alb si chenar rosu, avand ca simbol doua sageti de sens

contrar, una rosie si una neagra; o Partrat cu doua sageti de sens contrar, una rosie si una alba, pe fond

albastru. Indicatoare de interzicere si restrictii: Au forma circulara cu chenar rosu si simboluri

negre sau dupa caz rosii pe fond alb sau albastru.

Indicatoare de obligare: Au forma circulara cu inscrisuri de culoare alba pe fond albastru.

3. Indicatoare de oriectare si informare

Aceste indicatoare au fondul de culoare verde pe autostrazi, albastra pe celelalte drumuri

din afara localitatilor si alba pentru obiective locale. Semnalizarea devierii temporare a circulatiei este pe fond galben.

Indicatoare de orientare: au urmatoarele forme

o Dreptunghiulara – pentru panourile de presemnalizare; o Sageata – pentru orientarea in intersectii.

Pe autostrazi, scriere va fi de tip ‘’normal’’ cu inaltimea literei majuscule de 250 mm,

iar pe celelalte drumuri va fi de tip ‘’ingust’’, cu inaltimea literei majuscule de 200 mm sau 250 mm.

Indicatoare de informare: au forme patrate sau dreptunghiulare cu inscrisuri de culoare alba pe fon albastru sau cu simbol negru ori rosu intr-un patrat cu fond alb.

4. Semne aditionale

Aceste panouri au forme de dreptunghi, patrat sau sageata si sunt montate sub indicatoarele descrise anterior sau sub semafoarele rutiere din intersectiile de drumuri, completandu-le semnificatia.

5. Indicatoare de semnalizare a lucrarilor

Aceste indicatoare se realizeaza similar cu indicatoarele pentru semnalizarea curenta cu diferenta ca se executa pe fond galben.

III. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR

Indicatoarele se vor confectiona din tabla de otel cu grosimea de 1 mm sau din tabla de aluminiu cu grosimea de 2 mm, conform standardelor in vigoare, astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.

Indicatoarele triunghiulare, circulare, in forma de sageata si cele dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm confectionate din aluminiu vor avea conturul ranforsat prin dubla indoire la un unghi de 900. La indicatoarele din otel, bordurarea va fi facuta prin simpla indoire.

Indicatoarele din otel vor fi protejate integral prin zincare cu un strat de acoperire in grosime de minimum 60 microni. La aceste indicatoare vopsirea se executa in camp electrostatic pentru indicatoare cu dimensiunea maxima de 3 m si prin grunduire si vopsire pentru celelalte dimensiuni. Indicatoarele din aluminiu se vopsesc numai pe spate si pe canturi in culoare gri deschis, mata sau semimata spre a se evita efectul de oglinda. Se interzice utilizarea vopselelor pe baza de ulei. Sistemul de prindere pe stalp al indicatorului va fi de asemenea protejat anticoroziv. Protectia anticoroziva trebuie sa asigure o durata de serviciu a suprotului metalic, egala cu durata de serviciu a foliei retroreflectorizante utilizate, in conditii normale de exploatare.

Legatura intre indicatoare si sistemul de prindere pe stalpi se va realiza cu suruburi montate in gauri practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolturi filetate prinse pe spatele indicatoarelor cu sudura prin puncte sau cu benzi dublu adezive speciale.

Panourile dreptunghiulare sau patrate la care latura cea mai mica depaseste 1000 mm, se executa astfel:

o Din mai multe foi de tabla ranforsate cu cornire sau profile de tabla indoita, pe contur si la imbinarea foilor de tabla;

o Din profile speciale din aluminiu.

La indicatoarele mentionate fetele indicatoarelor se executa din folii

Retroreflectorizante cu performante vizuale minim din clasa Ref.2 (SR EN 12899-1/2003). Conturul de culoare rosie al indicatoarelor triunghiulare si circulare, precum si fondul albastru sau verde al indicatoarelor de obligare si informare, se excuta prin serigrafiere. Simbolul de culoare neagra al indicatoarelor triunghiulare si circulare, preucm si a celor de informare se poate realiza fie prin serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului decupat din folie neagra autoadeziva.

Pentru realizarea indicatoarelor de orientare cu inscrisuri, se procedeaza la aplicarea pe panou a unor folii retroreflectorizante clasa Ref.2 sau superioare peste care se aplica un film colorat de culoare verde sau albastra din care au fost decupate literele constituind mesajul dorit.

Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culoare gri.

Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv prin zincare sau cadmiere.

Folia retroreflectorizanta trebuie sa aiba durata de serviciu garantata de producator, perioada in care performatele vizuale ale acesteia trebuie sa respecte cel putin valorile din tabelul A.

*NOTA:

Pentru lucrarile de eliminare a punctelor negre se vor folosi numai indicatoare confectionate cu folie retroreflectorizanta din cla sa 3 (Diamond grade), aplicata pe suport de tabla de aluminiu. Utilizarea foliei retroreflec torizante din clasa 2 (High Intensity Grade) si/sau a suporturilor din tabla de otel se v a face numai cu aprobarea Consultantului sau a Beneficiarului. Este oblogator ie prezentarea unor monstre de indicatoare fiecaruia dintre cei susmentionati. Nu se accepta utilizarea unei folii

inferioare din punct de vedere calitativ si al perf ormantelor fata de caracteristicile clasei High Intensity Grade si al clasei de Ref.2 (tabel A ).

Pregatirea suprafetei vopsite a indicatoarelor in vedera aplicarii foliei retroreflactorizante comporta unele operatiuni:

o Degresarea cu apa si detergenti a suprafetei pentru a indeparta orice urma de ulei, la o temperatura de cca. 250C;

o Inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in alcool;

o Dupa zvantare se poate trece la aplicarea foliei retroreflectorizante. Aplicarea foliei retroreflectorizante:

Foliile retroreflectorizante trebuie sa corespunda calitativ conditiilor din caietul de sarcini.

Aplicarea foliei se poate face ‘’la rece’’ atunci cand se foloseste folie cu adeziv activat prin presare, sau ‘’la cald’’, in instalatii speciale, atunci cand se foloseste folie cu adeziv activat la cald.

In cazul aplicarii ‘’la rece’’, indicatorul cat si folia se lasa cel putin 24 ore la temperatura incaperii, care trebuie sa fie de 200 – 250C.

Ambalarea indicatoarelor:

Indicatoarele se ambaleaza cate doua bucati, fata in afta, separate, printr-o foaie de hartie

d protectie. Depozitarea se face pe stelaje a caror rafturi sa nu fie la inaltime mai mare de 1.50 m, in pozitie veritcala, fara a se sprijini direct unele de altele spre a evita zgarieturile.

Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se ambaleaza astfel inacat sa nu fie degradate in timpul manipularii si a transportului.

Pe ambalaj se vor aplica sau atasa etichete pe care se va inscrie numarul figurii si denumirile indicatoarelor ambalate.

Tolerantele pentru dimensiunile indicatoarelor sunt in conformitate cu prevederile STAS 1848/2-86, capitolul 6.

Dimensiunile indicatoarelor pentru autostrazi sunt din categoria ‘’foarte mari’’, iar pentru celelalte

drumuri nationale din categoria ‘’mari’’, asa cum sunt prevazute in STAS 1848/2-6. Dimensiunile sunt date in mm.

VI.CONDITII DE CALITATE ALE FOLIEI RETROREFLECTORIZANTE

1. Generalitati

Prezentele specificatii privind calitatea foliilor retroreflectorizante permit Administratiei Nationale a Drumurilor autorizarea instalarii indicatoarelor de semnalizare rutiera executate in conditii optime si cu o durata de exploatare corespunzatoare.

Foliile retroreflectorizante utilizate trebuie sa aiba cel putin caracteristicile din clasa de Ref.2 (vezi SR EN 12899-1/2003).

Metodele de testare se refera la foliile retroreflectorizante noi si la indicatoarele vechi aflate in exploatare si constau din teste fotometrice, incercari la actiuni mecanice si rezistenta la medii agresive.

Foliile retroreflectorizante de orice tip trebuie fie insotite in vedera contractarii de un buletin de calitate emis de unul din laboratoearele specializate recunoscute pe plan european mentionate in Anexa 2.

Tehnologiile de prelucrera, aplicare si imprimare a foliilor retroreflectorizante trebuie sa respecte prescriptiile fabricantului foliei privind precautiile de luat la efectuarea acestor operatii.

Indicatoarele terminate trebuie sa poarte pe spate o eticheta indestructibila cu suprafata de max. 30 cm2 care sa precizeze producatorul indicatorului, producatorul foliei retroreflectorizante, anul fabricatiei si cuvintele ‘’indicator garantat’’.

Pregatirea si conditionarea monstrelor in vederea efectuarii incercarilor de laborator. Monstrele de folii retroreflectorizante se aplica pe placute din aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu asmenatoare cu Al2Mg2MnO3 ori se decupeaza din indicatoare existente. Suprafata placutei trebuie sa fie plana. Conditionarea monstrelor se face prin pastrarea lor timp de 24 ore la temperatura de 230 ± 20C si umiditate de 50 RH ± 5%.

4.1.8. Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari pe trei monstre testate in conditii asemanatoare.

2. Analize fotometrice

2.1. Determinarea coeficientului de retroreflesie

Determinarea se face pe mostre cu dimensiunile de 15 x 15 cm, la unghiuri de incidenta φ a sursei luminoase de 50, 300 si 400 fata de normala si al unghiuri de receptie άde 0,120, 0,20 si 20 in raport cu fasciculul incident. Coeficientul de retrorelesie R’ se masoara conform ‘’CIE Publication’’ nr.54 Retroreflection 1982 pentru sursa de alimentare A (temperatura culorii de 28560 K), se exprima in cd/lx.m2 si se determina in laborator cu reflectometre fixe, iar pe indicatoare montate pe drumuri, cu ajutorul retroreflectometrelor mobile. Valoarea coeficientului R’ rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata suprafata mostrei. Valorile minime admisibile sunt cele inscrise in tabelul A anexat. Pentru foliile albe serigrafiate cu culori transparente coeficientul R’ nu trebuie sa fie mai mic de 70% din valorile pentru foliile colorate inscrise in tabelul de mai jos.

Coeficient minim de retroreflesie – R (Cd/Lx.m2)

Iluminat: CIE – Iluminat Standard A

Folii clasa Ref.2 (SR EN 12899-1)

ά β Alb Galben Rosu Verde Verde

inchis

Albastru Maro Oranje Gri

0.120 5

30

40

250

150

110

170

100

70

45

25

15

45

25

12

20

15

6

20

11

8

12

8.5

5

100

60

29

125

75

55

0.200 5

30

40

180

100

95

120

70

60

25

14

13

21

12

11

14

11

5

14

8

7

8

5

3

65

40

20

90

50

47

20 5

30

40

5

2.5

1.5

3

1.5

1

1

0.4

0.3

0.5

0.3

0.2

0.5

0.3

0.2

0.2

-

-

0.2

-

-

1.5

-

-

2.5

1.2

0.7

NOTA: ‘’-‘’ indica o valoare mai mare ca zero, dar semnificativa.

Pentru foliile galbene serigrafiate cu lac transparent rosu, coeficientul R’ nu trebuie sa fie mai mic decat 50% din valoarea indicata pentru culoarea rosie in tabelul A.

Scopul acestor teste este urmatorul:

o Stabilirea nivelului de vizibilitate a indicatoarelor pe timp de noapte; o Urmarirea evolutiei in timp a retroreflesiei in diferite conditii de mediu; o Stabilirea nivelului retroreflesiei la expirarea perioadei de garantie; o Stabilirea necesitatii de inlocuire a indicatoarelor rutiere; o Verificarea comportarii in exploatare a foliilor retroreflectorizante si a

lacurilor de imprimare utilizare la executie.

2.2. Culoarea

Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile 5 x 5 cm, aplicate pe placutele metalice. Masurarea culorii se face cu colorimetru conform CIE Publication nr. 15.2. Colorimetry, 1986, proba fiind iluminata cu o sursa de iluminare standard D65, sub un unghi de 50 fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 00 (geometrie de masurare si 5/0).

Pentru foliile retroreflectorizante, domeniile de culoare sunt exprimate prin coordonatele punctelor de colt din diagrama CIE 1931, domeniile de culoare pentru materiale noi sunt delimitate pe diagrama din fig.3, iar pentru materiale in exploatare in fig.4, domeniul fiind hasurat. Domeniile coordonatelor cromatice si de luminanta pentru foliile retroreflectorizante noi sunt inscrise in tabelul de mai jos.

(SR EN 12899-1)

1 2 3 4 Culoare

X Y X Y X Y X Y

Factor minim

de luminanta

β

Alb 0.305 0.315 0.335 0.345 0.325 0.355 0.295 0.325 ≥0.27

Galben 0.494 0.505 0.470 0.480 0.513 0437 0.545 0.454 ≥0.16

Rosu 0.735 0.265 0.700 0.250 0.610 0.340 0.660 0.340 ≥0.03

Albastru 0.130 0.090 0.160 0.090 0.160 0.140 0.130 0.140 ≥0.01

Verde 0.110 0.415 0.170 0.415 0.170 0.500 0.110 0.500 ≥0.03

Verde

Inchis

0.190 0.580 0.190 0.520 0.230 0.580 0.230 0.520 0.01≤β≤0.07

Oranje 0.610 0.390 0.535 0.375 0.506 0.404 0.570 0.429 ≥0.14

Maro 0.455 0.397 0.523 0.429 0.479 0.373 0.558 0.394 0.03≤β≤0.09

Gri 0.305 0.315 0.335 0.345 0.325 0.355 0.295 0.325 0.12≤β≤0.18

Coordonatele cromatice pentru foliile neretroreflectorizante gri si negru utilizate la confectionarea indicatoarelor rutiere sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Folii nereflectorizante (SR EN 12899-1)

1 2 3 4 Culoare

X Y X Y Y X Y

Factor minim

de luminanta

β

Alb 0.385 0.35 0.300 0.270 0.260 0.310 0.345 0.395 ≤0.03

2.3. Contrastul de luminanta k al indicatoarelor cu sistem de iluminare interna

Contrastul de luminanta al indicatoarelor cu sistem de iluminare propriu va fi in conformitate cu tabelul de mai jos fiind determinat de raportul dintre luminanta culorii de contrast si luminanta culorii.

(SR EN 12899-1)

Culoare Albastru Rosu Verde Verde inchis Maro

Culoare

de

Contrast

Alb Alb Alb Alb &

Galben

Alb

Contrast

de

luminanta

5≤K≤15 5≤K≤15 5≤K≤15 5≤K≤15 5≤K≤15

3. Caracteristici mecanice

3.1. Adeziunea la suport

Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputand fi posibila fara distrugerea foliei.

Testul de adeziune la suport se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10 x 15 cm. Cu un cutit sau lama se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa mai ramana prinsa la un capat o bucata de 2 x 2 cm. Se incearca jupuirea mai departe a foliei cu mana. Daca aceasta nu este posibila decat prin distrugerea foliei, testul de adeziune se considera ca fiind raspunzator.

3.2. Rezistenta la soc

• O mostra cu dimensiunile de 15 x 15 cm decupata din indicatorul rutier este asezata pe o rama avand laturile de 10 x 10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametrul de 51 mm avand o greutate de 540 gr.

• Testul se considera corespunzator daca folia nu se desprinde de suport sa nu prezinta crapaturi.

4. Rezistenta la mediu

4.1. Rezistenta la caldura uscata

Mostrele de testare avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se mentin 24 ore in etuva la temperatura de 710 ± 30C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, dupa care se

poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri sau desprinderi de suport.

4.2. Rezistenta la frig

Mostrele, avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se pastreaza timp de 72 ore in congelator la temperatura de – 350 ± 30 C, dupa care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

4.3. Rezistenta la coroziune

Testul consta in determinarea rezistentei la ceata salina produsa de pulverizarea la temperatura de 350 ± 20 C a unei solutii de 5 parti in greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti apa distilata. Mostrele de testat, cu dimensiunile de 15,0 x 15,0 cm, sunt supuse actiunii cetii saline la minim 2 cicluri de cate 22 ore fiecare, separate de un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri, mostrele se spala cu apa distilata si se usuca cu o pasla in vederea examinarii.

Testul se considera corespunzator daca mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tipul fisuri, decolorari, etc., iar coeficientul de retroreflesie si coordonatele cromatice conditiilor inscrise in tabelul A, B, C si D.

4.4. Rezistenta la intemperii

Mostrele de folii retroreflectorizante se expun in diferite zone climatice timp de 2 ani, cu fata orientata spre sud si la o inclinare de 450 fata de orizontala. Suprafata mostrei se spala periodic pentru indeprtarea pulberilor depuse din atmosfera in vederea interpretarii testului, mostrele se spala cu apa distilata si se conditioneaza conform prevederilor de la punctul 5.1.7.

Testul se considera corespunzator daca:

• Mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, umflaturi, cojiri, contractii ce depasesc 0,8 mm, intinderi sau desprinderi de suport;

• Coeficientul de retroreflesie masurat pentru un unghi ά = 0,200 si in unghi β = 20, nu trebuie sa fie mai mic decat valorile inscrise in tabelul A;

• Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentate in tabelele B si C, iar factorii de luminozitate sa fie mai mari decat valorile minime inscrise in tabelul D. Durata de serviciu a foliilor retroreflectorizante trebuie garantata de producator.

5. Documente de certificare a calitatii pentru folia r etroreflectorizanta

Buletin de analiza emis de unul din laboratoarele europene specializate inscrise in Anexa 2, care trebuie sa contina conditiile tehnice de la punctele 5.1., 5.2., 5.3., 5.4.

Agrement tehnic pentru folie eliberat de organismele abilitate.

V. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA INDICAT OARELOR

Fiecare lot de indicatoare livrate trebuie sa fie insotit de un buletin de calitate emis de producator.

Verificarea calitatii, a cantitatii si receptia indicatoarelor se fac de catre reprezentantul beneficiarului.

Verificarea calitatii

Furnizorul trebuie sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu acceptat si de beneficiar

Furnizorul va trebui sa propuna in plan de control al calitatii, insusit de beneficiar, cuprinzand testele ce se vor efectua la fabricatie.

In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contra expertizele pe care le considera necesare, pe cheltuiala furnizorului.

Verificarea integritatii si a calitatii indicatoarelor la preluarea din depozitul furnizorului.

Verificarea prin sondaj a planeitatii fetei indicatoarelor si a dimensiunilor.

Verificarea integritatii ambalajelor.

Verificarea corespondentei indicatorului cu imaginile prezentate in Anexa 1 la prezentul caiet de sarcini.

Controlul calitatii consta din:

Verificarea numarului de indicatoare din fiecare tip.

Verificarea buletinului de calitate ce insoteste marfa, emis de producator.

Receptia:

Receptia se face atat in ce priveste calitatea cat si in ce priveste tipodimesiunile.

Toate produsele care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi refuzate.

CAIET DE SARCINI NR. 16

PANOURI ANTIFONICE

I. Date tehnice la pere Ńi şi sisteme fonoizolante

Panourile antifonice propuse a se utiliza,din punct de vedere al sistemului constructiv

sunt:

- PereŃi antizgomot în sistem modular combinaŃi cu parapete de protecŃie

- Parapeti de protecŃie la drumuri din beton prefabricat profil New Jersey,

combinati cu panouri antifonice

A. Pere Ńi antizgomot în sistem modular , prefabricaŃi din beton, combinaŃi în

sistem unitar cu parapete de protecŃie la drumuri şi placaŃi unilateral inspre partea de

carosabil cu panouri fonoizolante si absorbante, executaŃi conform următorilor

parametri:

- Peretii antizgomot:

• betonul: min. C 25/30, grupa de expunere F, clasa de expunere XF4;

XC4, XD3, conf. standardului EN 206-1:2000,

• dimensiunea peretelui: (lungime/lăŃime/înălŃime) de min. soclu 600/105/

si perete 600/10/300cm şi greutatea totala de min. 9.000 kg

• prevazut la soclu cu 2 orificii de drenaj pentru ape pluviale de 40 cm

lungime si 4 cm inaltime

• îmbinarea peretilor: în sistem de lanŃ prin cuplaje de oŃel galvanizat

protejate cu un strat de zinc de cel puŃin 80 µm

• protecŃia la zgomot conf EN 1793-2: ≥ 50 dB

• rezistenŃa la vânt: minumum 1,45 kN / m 2

- panourile fonoizolante absorbante din material la alegerea executantului (lemn,

lemn-beton sau aluminiu)

• absorbŃia unilaterală conf. EN 1793-1: clasa A3 (8 - 11 dB)


• dimensiunile şi greutatea: în funcŃie de dimensiunile elementului

portant; greutatea < 620kg/m³

- parapeti de protecŃie în sistem modular prefabricat din beton



• dimensiunea: 600/40/80cm şi greutatea 2650kg cu profil New Jersey,

• îmbinarea: în sistem de lanŃ prin cuplaje de oŃel galvanizat cu un strat

de zinc de cel puŃin 80 µm

• montajul: montajul în longitudinală; parapetele nu vor fi ancorate în sol

ci vor fi aşezate direct pe soclul peretelui antizgomot; fixarea

parapetelui sau peretelui de sol este permisă doar la capetele

sistemului

• teste: testaŃi conf standardului EN 1317 – 2:1998 prin teste crash la

instituŃii recunoscute din comunitatea europeană, cu nivelul de

protecŃie, indexul severităŃii la şoc şi lăŃimea de lucru conf. SR EN

1317-2 : 2000, dovedite prin rapoarte de testări, de H2 / ASI B / W5

Descriere : peretii antizgomot vor fi executati din trei module separate, din

componente prefabricate din beton la calitatea prevazuta de norma EN 206- 1 si EN

206-2 pentru rezistenta sporita a betonului la inghet-deszghet si clorura de calciu si

anume clasa de expunere XF4.

Module:

- peretele portant sub forma de T, (lungime/lăŃime/înălŃime) de min. soclu 600/105/

si perete 600/10/300cm şi greutatea totala de min. 9.000 kg, perete care este

prevazut la soclu cu orificii de drenaj pentru ape pluviale si este prevazut

constructiv cu armaturi simple si cu un tirant compus din cel putin doua bare de

otel galvanizat de Ø 12 mm, dispuse la inaltimea de 140 cm.

- parapetele de protectie cu profil New Jersey, care se monteaza pe soclu si care

are dimensiunea de 600/40/80cm şi greutatea 2650kg fiind executat tot la

aceeiasi calitate a betonului precum si peretele portant; este prevazut constructiv

cu armaturi simple si cu un tirant compus din cel putin doua bare de otel

galvanizat de Ø 12 mm, dispuse la inaltimea de 60 cm.

- panouri fonoizolante si fonoabsorbante care se aplica prin lipire pe toata

suprafata peretele portant (cu execeptia parapetelui) prefabricate sub forma de

caramizi sau panouri din materiale cu proprietati fonoabsorbante de cel putin 8

dB.

Rapoarte de test:

Sistemul complet trebuie sa fie testat pozitiv prin teste prevazute de norma SR EN

1317-2, producatorul dovedind prin rapoarte de test, clasa de performanta a sistemului.

Nivelul cerut de protectie este de H2 ( (testul TB 51 cu un camion de 13.000 kg la

viteza de 70 km / ora si unghiul de impact de 20 de grade); deflectia maxima este de 35

cm iar indexul impactului la soc asupra pasagerilor este ASI B.

Montajul:

Peretii vor fi transportati la locul prevazut in proiect si vor fi montati direct pe

marginea carosabilului, cu ajutorul unor macarale. Pentru acest sistem nu este

prevazuta fundatie, elementele fiind fixate doar la inceput si la sfarsit prin rampe de

fixare cu inclinatia de 1:5. Elementele sunt prinse intre ele cu cuplaje din otel galvanizat

si pot fi desprinse, schimbate sau reinoite oricand fara unelte speciale.

B. Parapeti de protec Ńie la drumuri din beton prefabricat profil New Jers ey,

combinati cu panouri de protec Ńie antizgomot

1. Parapeti în sistem modular, cu Profil New Jersey, prefabricate din beton,

prevăzute cu panouri fonoizolante, unilateral absorbante din aluminiu, montate

în profiluri de susŃinere HEA-160, executate conform următorilor parametri:

- parapeti de protecŃie la drumuri din beton prefabricat cu profil New Jersey



• dimensiunea: (lungime/lăŃime/înălŃime) 400/80/120 cm şi greutatea de

5.050 kg

• îmbinarea: în sistem de lanŃ prin cuplaje de oŃel galvanizat, protejate cu

un strat de zinc de cel puŃin 80 µm

• drenajul: parapetele este prevazut cu doua orificii de drenaj de

dimensiunea 24 lungime si 5 cm inaltime dispuse la soclul elementului

• montajul: o eventuală fixare de sol a parapetelor este permisă doar la

capetele coloanei (rampe de prindere)

- panourile fonoizolante, absorbante unilateral

• absorbŃia unilaterală conf. EN 1793-1 - 3: clasa A3 (8 - 11 dB)


• dimensiunile şi greutatea: (lungime/lăŃime/înălŃime) 400/12/180 cm;

greutatea < 100kg/m³


• construcŃia: panouri din tablă de aluminiu de 1,25 mm grosime,

perforate la distanŃa de 6 sau 12 mm, montate pe un miez din vata

minerală de 40 mm grosime, prevăzute pe interior cu un strat de

protecŃie din fibre de sticlă şi pe exterior cu un strat de poliester

pulverizat de grosimea minimă de 60 µ, încadrate în rame de aluminiu

şi prevăzute cu garnituri de etansare

- stâlpii de susŃinere

• oŃelul: calitate S235 JRG2 conform normei EN 10056 sau EN 10025,

galvanizat cu min. 85 µm zinc conf. EN ISO 1461

• dimensiunea: înălŃimea 1940 cm, greutatea 64 kg, profil HE-A160

• îmbinarea: stâlpii de suŃinere vor fi fixaŃi prin prindere în şuruburi de

coronamentul parapetilor cu profil New Jersey

Descriere : peretii antizgomot vor fi executati din trei module separate si anume

din parapetii cu profil New Jersey pe care se monteaza doi suporti din otel galvanizat

HE-A 160; intre acesti suporti se monteaza panourile antizgomot. Parapetii vor fi

executati din beton prefabricat la calitatea prevazuta de norma EN 206- 1 si EN 206-2

pentru rezistenta sporita a betonului la inghet-deszghet si clorura de calciu si anume

clasa de expunere XF4; profilul HE-A 160 se executa din otel de calitate S235 JRG2

conform normei EN 10056 sau EN 10025, galvanizat cu min. 85 µm zinc conf. EN ISO

1461; panourile antizgomot se executa din module tip sandwich de aluminiu cu miez de

vata minerala sau spuma poliuretanica, conform propunerilor producatorului si conform

normei EN 1793-1, 2 si 3.

Module:

- parapetii cu profil New Jersey de min. (lungime/lăŃime/înălŃime) 400/80/120 cm şi

greutatea de 5.050 kg, parapete care este prevazut la soclu cu orificii de drenaj

pentru ape pluviale si este prevazut constructiv cu armaturi simple si cu un tirant

compus din cel putin doua bare de otel galvanizat de Ø 12 mm, dispuse la

inaltimea de 60 cm.

- suportul pentru panourile antizgomot: oŃelul calitate S235 JRG2 conform normei

EN 10056 sau EN 10025, galvanizat cu min. 85 µm zinc conf. EN ISO 1461,

dimensiunea: înălŃimea 1940 cm, greutatea 64 kg, profil HE-A160

- panouri fonoizolante si fonoabsorbante care se monteaza intre stalpii de suport

profil HE-A 160 cu protecŃia la zgomot conf EN 1793-2: ≥ 20 dB la dimensiunile

şi greutatea: (lungime/lăŃime/înălŃime) 400/12/180 cm; greutatea < 100kg/m³,

rezistenŃa la vânt: minumum 1,50 kN / m 2 care sunt construite din panouri din

tablă de aluminiu de 1,25 mm grosime, perforate la distanŃa de 6 sau 12 mm,

montate pe un miez din vata minerală de 40 mm grosime, prevăzute pe interior

cu un strat de protecŃie din fibre de sticlă şi pe exterior cu un strat de poliester

pulverizat de grosimea minimă de 60 µ, încadrate în rame de aluminiu şi

prevăzute cu garnituri de etansare din EPDM,

Montajul:

Parapetii cat si modulele pentru protectia antizgomot vor fi transportati la locul

prevazut in proiect si vor fi montati direct pe marginea carosabilului, cu ajutorul unor

macarale. Pentru acest sistem nu este prevazuta fundatie, elementele fiind fixate doar

la inceput si la sfarsit prin rampe de fixare cu inclinatia de 1:5. Elementele sunt prinse

intre ele cu cuplaje din otel galvanizat si pot fi desprinse, schimbate sau reinnoite

oricand fara unelte speciale.

2. Parapeti în sistem modular, cu Profil New Jersey, prefabricate din beton,

prevăzute cu panouri fonoizolante, unilateral reflectorizante, din sticl ă acrilic ă,

montate între profiluri de susŃinere HEA-160, executate conform următorilor

parametri:

- parapeti de protecŃie la drumuri din beton prefabricat cu profil New Jersey



• dimensiunea: (lungime/lăŃime/înălŃime) 400/80/120 cm şi greutatea de

5.050 kg

• îmbinarea: în sistem de lanŃ prin cuplaje de oŃel galvanizat, protejate cu

un strat de zinc de cel puŃin 80 µm

• drenajul: parapetele este prevazut cu doua orificii de drenaj de

dimensiunea 24 lungime si 5 cm inaltime dispuse la soclul elementului

• montajul: o eventuală fixare de sol a parapetelor este permisă doar la

capetele coloanei (rampe de prindere)

- panourile fonoizolante din sticlă acrilică extrudată, unilateral reflectorizante

• absorbŃia unilaterală conf. EN 1793-1 - 3: clasa A3 (8 - 11 dB)


• dimensiunile: (lungime/lăŃime/înălŃime) 400/12/180 cm,


• construcŃia: panouri din sticlă acrilică de min. 15 mm grosime,

încadrate în rame de aluminiu de aceeiaşi calitate ca la punctul 1,

prevăzute cu garnituri de etansare EPDM.

Descriere : peretii antizgomot vor fi executati in trei module separate si anume

din parapetii cu profil New Jersey pe care se monteaza doi suporti din otel galvanizat

HE-A 160; intre acesti suporti se monteaza panourile antizgomot din sticla acrilica

extrudata. Parapetii se executa din beton prefabricat la calitatea prevazuta de norma

EN 206- 1 si EN 206-2 pentru rezistenta sporita a betonului la inghet-deszghet si clorura

de calciu si anume clasa de expunere XF4; profilul HE-A 160 se executa din otel de

calitate S235 JRG2 conform normei EN 10056 sau EN 10025, galvanizat cu min. 85 µm

zinc conf. EN ISO 1461; panourile antizgomot se executa din sticla acrilica extrudata,

conform propunerilor producatorului si conform normei EN 1793-1, 2 si 3.

Module:

- parapetii cu profil New Jersey de min. (lungime/lăŃime/înălŃime) 400/80/120 cm şi

greutatea de 5.050 kg; parapetii vor fi prevazuti la soclu cu orificii de drenaj

pentru ape pluviale si vor fi armati constructiv cu armaturi simple si cu un tirant

compus din cel putin doua bare de otel galvanizat de Ø 12 mm, dispuse la

inaltimea de 60 cm.

- suportul pentru panourile antizgomot: oŃelul calitate S235 JRG2 conform normei

EN 10056 sau EN 10025, galvanizat cu min. 85 µm zinc conf. EN ISO 1461,

dimensiunea: înălŃimea 1940 cm, greutatea 64 kg, profil HE-A160

- panouri fonoizolante si fonoabsorbante din sticla acrilica extrudata care se

monteaza intre stalpii de suport profil HE-A 160, cu protecŃia la zgomot conf EN

1793-2: ≥ 10 dB la dimensiunile şi greutatea: (lungime/lăŃime/înălŃime)

400/12/180 cm; rezistenŃa la vânt: minumum 1,50 kN / m 2 de 1,15 cm grosime,

încadrate în rame de aluminiu şi prevăzute cu garnituri de etansare .

Montajul:

Parapetii cat si modulele pentru protectia antizgomot vor fi transportate la locul

prevazut in proiect si vor fi montate direct pe marginea carosabilului, cu ajutorul unor

macarale. Pentru acest sistem nu este prevazuta fundatie, elementele fiind fixate doar

la inceput si la sfarsit prin rampe de fixare cu inclinatia de 1:5. Elementele sunt prinse

intre ele cu cuplaje din otel galvanizat si pot fi desprinse, schimbate sau reinnoite

oricand fara unelte speciale.

Panourile fonoizolante si fonoabsorbante din sticla acrilica extrudata se pot alterna cu

cu panouri fonoizolante, unilateral absorbante din aluminiu conform schemei de montaj

furnizata de proiectant.

CAPITOLUL II

CAIET 1

Lucrări de artă– specificaŃii tehnice generale

1.1. Prezentarea caracteristicilor principale ale lucrării

1.2. Prevederi generale de proiectare

1.3. Prevederi generale pentru execuŃie

1.4. Prevederi generale privind recepŃia lucrărilor

1.5. Prevederi generale privind exploatarea şi întreŃinerea lucrărilor de

artă

Prezentul caiet de sarcini are un caracter general şi cuprinde toate capitolele specifice lucrărilor de artă: poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri.

Proiectantul lucrării de artă va selecta din capitolele prevăzute în acest caiet de sarcini numai pe cele specifice tipului de lucrări de artă pentru care se întocmeşte caietul de sarcini.

De asemenea, proiectantul va putea completa prevederile din standarde şi normative cu alte specificaŃii faŃă de cele prevăzute, referitor la calitatea materialelor sau o toleranŃelor admisibile la execuŃie.

1.1. Prezentarea caracteristicilor principale ale lucrării

În acest subcapitol, se vor cuprinde caracteristicile principale ce descriu lucrarea privitor la lungime, număr de deschideri, alcătuire constructivă a infrastructurilor şi a suprastructurilor, cât şi date generale referitor la tehnologia de execuŃie.

1.2. Prevederi generale de proiectare

Podurile, pasajele, viaductele, tunelurile şi zidurile de sprijin sunt structuri de rezistenŃă considerate lucr ări de art ă.

Podurile, pasajele şi viaductele sunt construcŃii care susŃin căile de comunicaŃii la trecerea lor peste obstacole, lăsând un spaŃiu pentru asigurarea continuităŃii obstacolului traversat.

În concepŃia oricărei structuri de rezistenŃă, deci şi a lucrărilor de artă, trebuie să se respecte o serie de principii generale, rezultate din experienŃă. şi anume:

- funcŃionalitatea - capacitatea de rezistenŃă - eficienŃă economică - estetică

Din perspectiva acestor principii, podul (pasaj, viaduct) va trebui să corespundă scopului căruia este destinat, şi anume de a asigura circulaŃia nestingherită a vehiculelor la traversarea obstacolului.

Aceasta impune asigurarea spaŃiilor de liberă trecere pe pod şi sub pod, asigurarea unei rigidităŃi a structurii în limitele deformaŃiilor admisibile, asigurarea unor condiŃii optime de exploatare şi întreŃinere.

În funcŃie de condiŃiile de amplasare (lungimea şi înălŃimea obstacolului, condiŃiile geotehnice de fundare, etc.), eficienŃa economică a lucrării se realizează prin stabilirea unei lungimi corespunzătoare a lucrării şi adoptarea unor deschideri economice ale podului.

La proiectarea podurilor se vor respecta, pe cât posibil, simultan toate principiile menŃionate mai sus, iar adoptarea unei anumite soluŃii de pod (pasaj sau viaduct) trebuie să rezulte numai după elaborarea unei documentaŃii tehnico-economice în care să se analizeze comparativ mai multe variante.

La proiectarea podurilor, pasajelor şi a viaductelor se vor avea în vedere prevederile de mai jos:

1.2.1. Asigurarea spa Ńiilor libere pe pod, sub pod

a) SpaŃii libere la poduri Lungimea podului şi nivelul inferior al suprastructurii se va stabilii printr-un calcul de debuşeu, conform Normativului pentru proiectarea hidraulică a podurilor şi podeŃelor ind.PD 95-2002.

La râuri şi fluvii navigabile se va Ńine seama şi de dimensiunile gabaritului de navigaŃie, în special la stabilirea deschiderii maxime centrale.

b) SpaŃii libere la pasaje superioare La stabilirea liniei roşii şi a mărimii deschiderilor, se va Ńine seama de gabaritele minime pe orizontală şi verticală, necesare la traversarea căilor ferate (STAS 4392-84) sau şoselei (STAS 2924-91).

c) Gabarite pe poduri şi pasaje ÎnălŃimea liberă, lăŃimea părŃii carosabile, a benzilor pentru ciclişti, a spaŃiilor de siguranŃă şi a trotuarelor, se vor adopta, în funcŃie de clasă tehnică a drumului în conformitate cu prevederile STAS 2924-91.

1.2.2. Încărcări

La calculul podurilor se va Ńine seama de acŃiunea tuturor încărcărilor la care pot fi solicitate, respectând următoarele standarde:

STAS 10101/1-78 AcŃiuni în construcŃii. GreutăŃi tehnice şi încărcări permanente

STAS 10101/OB-87 AcŃiuni în construcŃii. Clasificarea şi gruparea acŃiunilor pentru

podurile de cale ferată şi şosea

STAS 1545/89 Poduri pentru străzi şi şosele. Pasarele. AcŃiuni

STAS 3221/86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare

STAS 3221/86 Poduri de cale ferată. Convoaie tip

1.2.3. Metode de calcul şi dimensionare

La calculul şi dimensionarea elementelor de rezistenŃă se va Ńine seama că la data elaborării prezentului caiet de sarcini, în România, sunt în vigoare două metode de calcul şi dimensionare la poduri, şi anume:

- metoda rezisten Ńelor admisibile , aplicate la suprastructurile metalice, conform STAS 1844-75 Poduri metalice de şosea – Prescrip Ńii de proiectare şi SR 1991-97 Poduri metalice de cale ferat ă – Prescrip Ńii de proiectare

- metoda de calcul la st ări limit ă (starea limită de rezistenŃă, starea limită de deschidere a fisurilor, starea limită de deformaŃii) aplicată la infrastructuri şi suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat, conform STAS 10111.1-77 Poduri de cale ferata şi şosea – Suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat – prescrip Ńii de proiectare .

1.3. Prevederi generale pentru execuŃie

ExecuŃia unei lucrări de artă nu poate începe decât după ce antreprenorul şi-a adjudecat execuŃia proiectului, urmare unei licitaŃii şi în urma încheierii contractului cu beneficiarul.

La execuŃie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect şi caietul de sarcini.

De asemenea, va lua măsuri pentru proiectarea mediului în timpul execuŃiei.

Se precizează că nici o adaptare sau modificare la execuŃie faŃa de documentaŃie nu se poate face decât cu aprobarea beneficiarului sau/şi a proiectantului elaborator al documentaŃiei.

De asemenea, la execuŃie se va Ńine seama de standardele, normativele şi prescripŃiile în vigoare specifice lucrării.

Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:

- planurile generale de situaŃie, de amplasament şi dispoziŃiile generale - studiul geotehnic cu precizarea condiŃiilor din amplasament şi a soluŃiilor

adecvate pentru fundaŃii - detaliile tehnice de execuŃie, planuri de cofraj şi armare, etc. pentru toate

elementele componente ale lucrării de artă - caiete de sarcini cu prescripŃii tehnice speciale pentru lucrarea respectivă - graficul de eşalonare a execuŃiei lucrării

Aceste documentaŃii se vor elabora de către societăŃi de proiectare şi cercetare autorizate.

La elementele pentru ansamblele şi subansamblele executate în uzină se vor face recepŃii atât după execuŃie cât şi înainte de punerea lor în operă.,

1.4. Prevederi generale privind recepŃia lucrărilor

Pentru a asigura execuŃia de calitate a lucrărilor de artă, se va face recepŃia lucrărilor pe faze de execuŃie şi pe faze determinate conform programului de urmărire a lucrărilor pe timpul execuŃiei.

Beneficiarul va organiza recepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia finală în conformitate cu legislaŃia în vigoare.

1.5. Prevederi generale privind exploatarea şi întreŃinerea lucrărilor de

artă

Încă din fază de concepŃie, proiectul trebuie să conŃină elementele sau rezolvări constructive care să asigure personalului de exploatare şi întreŃinere urmărirea lucrării şi accesul la infrastructuri, la aparate de reazem şi interiorul suprastructurilor după caz, Ńinând seama de prevederile cuprinse în standardele, normativele şi prescripŃiile în vigoare.

La unele lucrări de importanŃă deosebită, la comanda beneficiarului se pot elabora şi documentaŃii (instrucŃiuni, etc.) privind modul de urmărire şi întreŃinere în timp a acestor lucrări.

CAIET 2

Infrastructuri - FundaŃii directe de suprafaŃă

şi fundaŃii directe de adâncime

2. Date generale privind fundaŃiile directe

2.1. CondiŃii tehnice pentru execuŃia fundaŃiilor directe în incintă

2.2. CondiŃii tehnice pentru execuŃia fundaŃiilor directe pe chesoane deschise

2.1 Date generale privind fundaŃiile directe

FundaŃiile directe sunt fundaŃii la care transmiterea încărcărilor se face numai pe suprafaŃa tălpii fundaŃiei în contact cu terenul. FundaŃiile directe pot fi de suprafaŃă (fundaŃii continue sau izolate sub ziduri sau stâlpi, fundaŃii pe radier general) sau de adâncime (fundaŃii pe chesoane deschise, sau pe chesoane cu aer comprimat).

La proiectarea şi executarea fundaŃiilor de suprafaŃă, fundate în condiŃii speciale (pământuri sensibile la umezire, pământuri contractile), se vor întocmi caiete de sarcini speciale, ce vor Ńine seama de normativele specifice în vigoare.

Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomandă numai în cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico-economic şi numai în cazurile în care nu este mai indicată o fundaŃie indirectă. Pentru fundaŃiile pe chesoane cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de condiŃii specifice pentru execuŃie şi care va fi supus aprobării beneficiarului.

Adoptarea sistemului de fundare direct în incintă sau cu cheson, se face numai pe baza exitenŃei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificaŃiei, poziŃiei pânzei freatice şi a gradului de agresivitate naturală sau artificială.

2.1. CondiŃii tehnice pentru execuŃia fundaŃiilor directe în incintă

Antreprenorul va supune aprobării tehnologia preconizată pentru execuŃie.

DocumentaŃia va cuprinde:

- măsurile ce se propun privind dimensionarea incintei, condiŃiile de execuŃie ale acesteia, poziŃionarea incintei, modul de săpare în interior, măsurarea eventualelor deplasări orizontale

- justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul săpăturilor, utilizând elemente de sprijinire (şpraiŃuri filate, contrafişe)

- procedeul de betoane în interior pe toată înălŃimea fundaŃiei Înainte de a începe săpăturile, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în toleranŃe şi dacă instalaŃiile necesare săpăturilor sunt în stare de funcŃionare.

După atingerea cotei de fundare şi terminarea lucrărilor de săpătură, antreprenorul va anunŃa beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziŃia şi stabilitatea incintei, natura terenului de sub talpa fundaŃiei şi va aproba începerea betonării fundaŃiei.

Natura, provenienŃa si calitatea materialelor necesare pentru execuŃia fundaŃiilor executate în incintă, vor corespunde claselor de rezistenŃă ale betoanelor specificate în proiect.

Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface condiŃiile privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda Contractor , astfel încât să se asigure omogenitatea betonului şi evitarea segregării.

2.2. CondiŃii tehnice pentru execuŃia fundaŃiilor directe pe chesoane deschise

Antreprenorul va supune aprobării tehnologia preconizată pentru execuŃie.

DocumentaŃia va cuprinde:

- măsurile ce se propun privind dimensionarea generală a chesonului, condiŃiile de execuŃie ale acestuia, lansarea pe poziŃie, eventuala lestare, coborârea la cotă, modul de săpare în interior, deplasările pe orizontală şi verticală – pas cu pas – şi corectarea eventualelor înclinări ale lui, astfel încât

după aducerea sa la cotă, abaterile să nu depăşească ± 5 cm la axele tălpii de fundaŃie

- toate justificările, în particular, trebuie să arate că sunt îndeplinite condiŃiile de stabilitate şi flotabilitate ale chesonului în diferite faze de execuŃie

- compoziŃia şi caracteristicile betoanelor - procedeul de săpare în interior şi de betonare pe toată înălŃimea chesonului

Procesul tehnologic de execuŃie al chesonului cuprinde următoarele faze importante:

- trasarea axelor şi conturului chesonului - execuŃia chesonului pe amplasamentul definitiv - după caz, chesonul se

execută în tronsoane de cca. 2,00 m înălŃime, pe măsura coborârii până la cota de fundare

- coborârea chesonului prin executarea săpăturilor (manual sau mecanizat) în spaŃiul limitat de pereŃii exteriori

- epuizarea apelor de infiltraŃie - aducerea chesonului la cota prevăzută în proiect şi verificarea finala înaintea

betonării - betonarea dopului de închidere de la baza chesonului - turnarea betonului de umplutură - montarea armăturilor din cuzinet şi betonarea cuzinetului

Înainte de a începe coborârea chesonului, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în toleranŃe şi dacă instalaŃiile necesare săpăturilor sunt în stare de funcŃionare.

Pe tot timpul operaŃiei de coborâre şi până la oprirea chesonului, antreprenorul va asigura în orice moment repartiŃia încărcărilor astfel încât să nu compromită stabilitatea şi siguranŃa lucrării. În cazul în care coborârea chesonului se face în teren eterogen sau de consistenŃă redusă, antreprenorul va lua măsuri pentru a asigura coborârea uniformă şi care să preîntâmpine o coborâre bruscă sau însoŃită de rotiri peste limitele acceptate.

După aducerea la cotă a chesonului şi terminarea lucrărilor de săpătură din interior, antreprenorul va anunŃa beneficiarul pentru a aproba începerea betonării chesonului.

Natura, provenienŃa şi calitatea materialelor necesare pentru execuŃia fundaŃiilor pe chesoane, vor corespunde claselor de rezistenŃă ale betoanelor specificate prin proiect şi vor fi în concordanŃă cu condiŃiile din amplasament.

Dacă betonarea se prevede a se desfăşura cu beton turnat sub apă, acesta va satisface condiŃiile privind betonarea sub apă.

Cofrajul chesonului, atât la interior cât şi la exterior, trebuie să fie bine încheiat şi rigidizat, astfel încât să nu permită curgerea betonului şi să nu se deformeze.

Betonarea chesonului pe înălŃime se va face pe etape de minim 2,00 – 3,00 m.

Proiectarea chesoanelor deschise din beton armat respectă prevederile din Normativ departamental pentru proiectarea chesoanelor deschi se şi cu aer comprimat – Indicativ CD 22-66.

CAIET 3

Infrastructuri - FundaŃii indirecte

3.1. FundaŃii indirecte de adâncime

3.2. CondiŃii tehnice pentru execuŃia piloŃilor foraŃi de diametru mare

3.3. CondiŃii tehnice pentru execuŃia coloanelor

3.4. CondiŃii tehnice pentru execuŃia piloŃilor prefabricaŃi

3.5. CondiŃii tehnice pentru execuŃia baretelor

3.1. FundaŃii indirecte de adâncime

3.1.1. Date generale

FundaŃiile indirecte de adâncime sunt fundaŃiile la care transmiterea încărcărilor la teren se poate face atât prin suprafaŃa bazei cât şi prin suprafaŃa laterală.

Din această categorie fac parte următoarele tipuri de fundaŃii de adâncime:

- fundaŃii pe piloŃi - fundaŃii pe coloane - fundaŃii pe barete (pereŃi mulaŃi)

Prezentul capitol se aplică la fundaŃiile indirecte, de adâncime, pentru lucrările de artă, respectiv poduri, pasaje şi viaducte. Prevederile din acest capitol se pot aplica şi la ziduri de sprijin sau lucrări de consolidare la drumuri. În acest caz, condiŃiile tehnice se vor completa şi cu prevederile specifice acestor tipuri de lucrări.

Radierele sunt elemente de legătură între fundaŃii şi elevaŃii.

Acest capitol conŃine condiŃiile tehnice pentru realizarea următoarelor tipuri de fundaŃii:

- fundaŃii pe piloŃi forŃaŃi de diametru mare - fundaŃii pe coloane - fundaŃii pe barete - fundaŃii pe piloŃi prefabricaŃi

3.1.2. Studii de teren

Datele geologice, geotehnice şi hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrării, se vor transmite de către beneficiar antreprenorului pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrării şi a cheltuielilor pentru organizarea de şantier. Trebuie precizat că aceste date despre teren nu fac parte din contract, antreprenorul neputând în nici un caz să se prevaleze de eventualele inexactităŃi ale acestora pentru a formula reclamaŃii.

Datele despre teren se vor consemna într-un memoriu, care va conŃine elementele reŃinute pe baza sondajelor şi forajelor, a observaŃiilor făcute cu ocazia lucrărilor de cercetare a terenului, a măsurătorilor efectuate în laborator sau in-situ, precum şi a informaŃiilor privind apele de suprafaŃă sau subterane.

3.1.3. Condi Ńii tehnice neprev ăzute

În cazul în care caracterul imprevizibil al condiŃiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv întâlnite la lucrare, impune modificarea esenŃială a execuŃiei lucrării tehnice noi. Deciziile luate de beneficiar asupra acestor propuneri fac obiectul unui ordin de serviciu.

Dacă urgenŃa lucrărilor nu-i permite antreprenorului să acŃioneze conform celor de mai sus, el va lua măsurile pe care le consideră necesare şi va anunŃa beneficiarul în 24 de ore despre măsurile luate.

3.1.4. Elemente de calcul

Solicitările piloŃilor se determină Ńinând seama de prescripŃiile în vigoare, iar calculul capacităŃii portante se face conform STAS 2561/4-90.

3.2. CondiŃii tehnice pentru execuŃia piloŃilor foraŃi de diametru mare

PiloŃii foraŃi de diametru mare sunt piloŃi realizaŃi prin forarea unei găuri cu diametrul de 600 mm sau mai mare, introducerea unei carcase de armătură şi umplerea cu beton. utilizarea piloŃilor foraŃi de diametru mare este indicată în cazul fundaŃiilor care transmit terenului încărcări axiale şi transversale mari şi atunci când baza piloŃilor pătrunde într-un strat practic incompresibil (roci stâncoase sau semistâncoase, pământuri macrogranulare), piloŃii lucrând ca purtători de vârf.

PiloŃii foraŃi de diametru mare pot fi folosiŃi şi ca piloŃi flotanŃi, pe amplasamente în care, până la adâncimile maxime ce pot fi atinse de piloŃi nu se întâlneşte un strat practic incompresibil.

3.2.1. Pilo Ńi fora Ńi netuba Ńi

PiloŃii foraŃi netubaŃi sunt piloŃi foraŃi în uscat Ńi netubaŃi. PiloŃii foraŃi simpli sunt realizaŃi prin punerea în operă a betonării cu ajutorul unei coloane de betonare într-un foraj executat fără susŃinerea pereŃilor. Acest procedeu nu se poate utiliza decât în terenuri suficient de stabile şi situate deasupra pânzei de apă freatice.

3.2.2. Pilo Ńi fora Ńi tuba Ńi

PiloŃii foraŃi tubaŃi sunt piloŃi realizaŃi prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare într-un foraj la care menŃinerea pereŃilor este asigurată printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere sau apăsare, însoŃite eventual de luvoaiere.

În aceeaşi categorie intră şi coloanele care sunt elemente de fundare alcătuite din tuburi de beton armat sau Ńevi metalice, înfipte în teren prin vibrare, pe măsura excavării pământului din interior.

3.2.3. Pilo Ńi fora Ńi sub noroi

PiloŃii foraŃi sub noroi sunt piloŃi executaŃi prin betonare, cu ajutorul unei coloane de betonare, a unui foraj la care menŃinerea golului rezultat în urma forării se asigură cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apă cu bentonită).

3.2.4. Natura, provenien Ńa şi calitatea materialelor

3.2.4.1. Betonul

Betonul din piloŃi foraŃi de diametru mare va avea clasa minimă C20/25 (Bc25).

Tipul şi marca cimentului se stabileşte prin încercări de laborator, funcŃie de clasa betonului şi de agresivitatea mediului în care se execută piloŃii. Pentru piloŃii situaŃi în terenuri cu ape agresive, la alcătuirea reŃetei de betoane trebuie să se Ńină seama de prevederile SR 3011-96 şi STAS 3349/1,2-83.

Dozajul minim de ciment va fi:

o 300 kg/mc în cazul betonării în uscat o 400 kg/mc în cazul betonării sub apă sau sub noroi bentonitic

Dimensiunea maximă a agregatelor va fi cel mult egală cu cea mai mică dintre valorile:

o ¼ din ochiul carcasei de armătură o ½ din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii o ¼ din diametrul interior al coloanei de betonare o 31 mm

Raportul a/c trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.

La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifiaŃi pentru mărirea lucrabilităŃii şi dacă este cazul întârzietori de priză.

ConsistenŃa betonului exprimată prin tasarea conului trebuie să fie:

o 10-15 cm la betonarea în uscat o 15-18 cm betonarea sub apă sau noroi bentonitic

3.2.4.2. Arm ături

Armăturile piloŃilor se realizează din oŃel OB 37 sau PC 52 conform STAS 438/1-89.

3.2.5. Caracteristicile şi modul de calcul al pilo Ńilor

Tipul piloŃilor, lungimea, secŃiunea, numărul total şi distribuŃia în plan, înclinarea şi dispozitivele de control şi injecŃie la bază, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice şi a solicitărilor rezultate sub acŃiunea încărcărilor.

La calculul solicitărilor se vor adopta metode care să Ńină seama de conlucrarea piloŃilor cu terenul şi considerând pilotul ca grindă pe mediu elastic.

3.2.6. Dispunerea în plan a pilo Ńilor

PoziŃia în plan a piloŃilor se stabileşte prin proiect. Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat în plan. Planul pilotajului trebuie să conŃină un minim de date pentru fiecare pilot:

ConsistenŃa betonului exprimată prin tasarea conului trebuie să fie:

o numărul (poziŃia) de identificare o dimensiunile transversale, alcătuirea armăturilor şi numărul de identificare al

tipului de armătură (sau carcasă) o înclinarea şi orientarea o cota de fundare la bază o cota platformei de lucru o cota de betonare a capătului superior şi lungimea de amenajare a zonei de

încastrare în radier o numărul de ordine al execuŃiei forajului sau înfigerii tubajului de protecŃie

DistanŃa dintre axele a doi piloŃi va fi minim 2d + 2 x 0,015 l, în care d este diametrul pilotului, iar l lungimea efectivă în teren.

ToleranŃe:

a. Abaterea limită admisă la poziŃia în plan a piloŃilor, la nivelul inferior al radierului, faŃă de proiect va fi:

o 7,5 cm la piloŃi dispuşi pe un singur rând o 10 cm la piloŃii dispuşi pe mai multe rânduri

b. Abaterea limită admisă la înclinarea axei pilotului faŃă de proiect va fi de 2% c. Abaterea limită la dimensiuni:

o pentru diametru +2 cm o pentru cota bazei pilotului +20 cm o cota capului pilotului +5 cm

În cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea beneficiarului şi a proiectantului.

3.2.7. Utilaje şi dispozitive de execu Ńie

Antreprenorul va obŃine aprobarea beneficiarului pentru utilajele, instalaŃiile şi dispozitivele de execuŃie. Acestea trebuie adoptate în funcŃie de caracteristicile piloŃilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice şi hidrogeologice furnizate de studiile de teren şi Ńinând seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrări existente care trebuie protejate în acest caz.

Propunerile antreprenorului trebuie să precizeze:

o tipul dispozitivelor prevăzute pentru înfigere şi forare o modul de montare a carcaselor de armătură şi de îmbinare a acestora o detaliile pentru eventualele cămăşi tubulare de protecŃie o dispozitivele pentru controlul continuităŃii şi rezistenŃei betonului o dispozitivele de injecŃie la bază o tehnologia de fabricare şi punere în operă a betonului

În cazul utilizării cămăşilor de protecŃie se vor preciza:

o materialul din care se execută o dimensiunile (diametru, grosimea pereŃilor, lungime, toleranŃe o modul de îmbinare dintre tronsoane şi modul de racordare a acestora cu

carcasele de armătură Evazarea la baza piloŃilor se face numai în cazul în care baza pătrunde într-un strat cu coeziune mare, având rezistenŃa la compresiune cu deformare laterală liberă de minim 200 kPa la forarea în uscat şi 300 kPa la forarea în apă.

Evazarea se face sub forma unui trunchi de con cu înălŃimea cel puŃin egală cu diametrul secŃiunii curente a pilotului, iar aria secŃiunii bazei lărgite să nu depăşească de trei ori secŃiunea curentă a pilotului.

3.2.8. Lucr ări preg ătitoare

Platformele de lucru se amenajează pentru a permite accesul, circulaŃia şi lucrul utilajelor de execuŃie necesare realizării piloŃilor în condiŃii optime, pentru a asigura calitatea şi siguranŃa lucrărilor.

Eventualele lucrări de consolidare a terenului, neprevăzute în proiect, dar absolut necesare faŃă de condiŃiile speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea bene4ficiarului. Se va obŃine aprobarea beneficiarului şi pentru natura, calitatea şi condiŃiile de punere în operă a materialelor prevăzute pentru pregătirea platformelor de lucru.

3.2.9. Armarea pilo Ńilor

Armarea piloŃilor foraŃi de diametru mare se face cu carcase de armătură, formate din bare longitudinale, fretă, inele de rigidizare şi distanŃieri. Carcasa de armătura poate avea secŃiunea constantă sau variabilă în lungul pilotului, aşa cum rezultă din calculul de rezistenŃă a elementului de beton armat sau din condiŃii constructive.

Barele longitudinale ale carcasei, funcŃie de solicitări, pot fi din oŃel tip OB37 sau PC52 şi vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi în număr de cel puŃin opt, iar distanŃa dintre ele va fi

minim 10 cm şi maxim 35 cm. Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe două rânduri, în cazul piloŃilor cu solicitări mari. Barele longitudinale se sudează pe inele de rigidizare dispuse la 3 – 4 m în lungul carcasei.

Armarea transversală se execută cu fretă din oŃel tip OB37 având diametrul minim de 8 mm dar cel puŃin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adoptă constructiv sau prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale. La partea superioară a carcasei şi în zonele de îmbinare a tronsoanelor, pe o lungime egală cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.

Dacă lungimea piloŃilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, înnădirea acestora se va face conform prevederilor din proiect şi cu respectarea prevederilor din STAS 10107-90. Având în vedere că înnădirea se execută pe poziŃie, carcasa inferioară va fi susŃinută prin dispozitive de susŃinere adecvate pe tot timpul execuŃiei îmbinării.

După terminarea înnădirilor se interzice lăsarea carcasei pe fundul forajului şi se vor lua măsuri pentru a împiedica ridicarea şi dezaxarea carcasei în timpul betonării.

Fixarea barelor longitudinale pe inele şi a fretei se poate face prin puncte de sudură. Tehnologia adoptată pentru aceasta, se va supune aprobării beneficiarului.

Pentru centrarea carcasei de armătură în gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se montează distanŃieri sub forma unei patine din oŃel beton sau role din beton, câte 4 bucăŃi în secŃiune şi la distanŃe de 3 - 4 m.

Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armătură, măsurată de la faŃa exterioară a barelor longitudinale va fi de minim:

o 4 cm la piloŃi foraŃi cu tubaj nerecuperabil o 6 cm la piloŃi cu tubaj recuperabil sau la cei foraŃi în uscat şu netubaŃi o 8 cm la piloŃi foraŃi sub protecŃie de noroi

Corpul pilotului trebuie să pătrundă în radier pe o lungime de cel puŃin 10 cm, fără a Ńine seama de betonul de egalizare.

Barele longitudinale ale carcasei de armătură se ancorează în radier pe o lungime de cel puŃin 40 d1 (de – diametrul barelor longitudinale), evazându-se.

ÎnălŃimea radierului se ia cel puŃin egală cu diametrul pilotului.

DistanŃa dintre faŃa pilotului şi marginea radierului se ia de cel puŃin 25 cm.

3.2.10. Forarea pilo Ńilor

3.2.10.1. Forarea în uscat

Forarea în uscat, fără tubarea găurii este permisă numai în pământuri cu coeziune ridicată şi deasupra nivelului apei subterane.

Întrucât există riscul surpării pământului cu urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitaŃii, trepidaŃiilor produse de utilaje, infiltraŃiilor din scurgeri de la reŃele subterane, etc. se

recomandă ca intervalul de timp între terminarea forării şi betonare să fie cât mai scurt şi în nici un caz să nu depăşească 24 ore, iar pereŃii găurii se vor proteja la partea superioară cu tuburi metalice pe o adâncime de cel puŃin 1,5 m.

3.2.10.2. Forarea sub ap ă cu tubaj recuperabil

Se poate aplica în orice condiŃii de teren, unealta de săpare adoptându-se în funcŃie de natura stratului străbătut. Este obligatorie prevederea, la baza tubajului, a unei coroane dinŃate.

În cazul forării sub apă în nisipuri şi pământuri slab coezive, deoarece datorită vitezei mari de excavare şi a efectului de piston al benei se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea pământului de la baza forajului, însoŃită de slăbirea terenului din jur şi reducerea capacităŃii portante a piloŃilor învecinaŃi sau a altor fundaŃii aflate în apropiere, se vor adopta următoarele măsuri:

o se interzice introducerea în pământ a tubajului cu ajutorul jetului de apă sub presiune (subspălare)

o se va evita utilizarea dispozitivelor de săpat cu vacuum o baza tubajului se va menŃine în permanenŃă cu cel puŃin ½ din diametrul tubajului

sub talpa forajului (tubare în devans) o nivelul apei în interiorul tubajului se va menŃine permanent cu cel puŃi 1,00 m

deasupra nivelului hidrostatic o ritmul de excavare va fi moderat, urmărându-se ridicarea lină a benei (greiferului)

Intervalul de timp între terminarea găurii şi începerea betonării trebuie să nu se depăşească 36 ore.

3.2.10.3. Forarea sub ap ă cu tubaj nerecuperabil

Tubajul se realizează din elemente cilindrice de beton armat sau metalice care se înfig în teren prin batere, vibrare, apăsare şi/sau luvoaiere şi care se asamblează pe măsura înfigerii. Săparea miezului de pământ din interiorul tubajului se face cu unelte de săpat alese corespunzător naturii terenului întâlnit. Cele două operaŃiuni de înfigere în teren şi săpare în interior se desfăşoară corelat, pas cu pas, până la atingerea cotei de fundare.

Forarea sub baza tubajului (forare în devans) este permisă numai în argile tari sau roci compacte.

În cazul forării sub apă în nisipuri şi pământuri slab coezive se vor respecta măsurile de la punctul 3.2.10.2.

3.2.10.4. Forarea sub noroi

Stabilirea pereŃilor găurii se asigură prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apă cu bentonită) ale cărui caracteristici vor respecta prevederile din STAS 2561/4-90.

Forarea sub noroi a unui pilot a cărui axă este situată la mai puŃin de 3 m de peretele pilotului vecin, nu poate începe decât după ce betonul din pilotul executat anterior a făcut priză.

Nivelul noroiului trebuie să se menŃină în permanenŃă cu cel puŃin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic.

Este indicat ca pereŃii găurii la partea superioară să fie protejaŃi cu tuburi metalice pe o adâncime de cel puŃin 1,5 m.

Intervalul de timp între terminarea forării şi betonare trebuie să nu fie mai mare de 8 ore.

3.2.10.5. CurăŃirea tălpii forajului

Se face obligatoriu, înainte de introducerea carcasei de armătură şi de betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat. În cazul forării sub noroi, curăŃirea tălpii forajului se face cu cel mult trei ore înaintea începerii betonării. În nisipuri sau pământuri slab coezive se interzice curăŃirea fundului forajului prin vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat.

3.2.11. Betonarea

3.2.11.1. Betonarea g ăurii forate în uscat, netubat

La betonarea găurii forate în uscat, netubat se interzice descărcarea betonului direct de la gura forajului deoarece există pericolul de segregare a betonului, de dezaxare a carcasei de armătură şi de desprinderi de pământ sub efectul betonului proiectat pe pereŃi.

Betonarea se face folosind o pâlnie care se centrează pe axul pilotului şi se prelungeşte cu un burlan de dirijare coborât la baza forajului, care se ridică pe măsura betonării.

Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton coborât pe fundul găurii.

3.2.11.2. Betonarea sub ap ă sau sub noroi

Betonarea sub apă, la găuri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum şi betonarea sub noroi se face cu metoda pâlniei fixe ridicătoare (Contractor), pentru a evita contractul între masa betonului turnat şi apă (sau noroi).

Diametrul tubului de betonare se alege în funcŃie de dimensiunile agregatelor betonului şi de diametrul pilotului, fără a coborî sub 20 cm.

Betonarea sub apă sau sub noroi se organizează ca o operaŃie continuă, care se efectuează într-o singură repriză, la un debit de betonare determinat în funcŃie de diametrul şi lungimea pilotului dar care trebuie să fie de cel puŃin 4,00 mc/h. La prima şarjă trebuie să se

asigure separarea betonului de apă (sau noroi). Cantitatea de beton se stabileşte astfel încât tubul de betonare să fie amorsat.

Baza tubului de betonare trebuie să se găsească în permanenŃă cu cel puŃin 2,0 m sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4,0 m.

3.2.12. Injectarea la baz ă a pilo Ńilor

În funcŃie de natura terenului de la bază, pentru sporirea capacităŃii portante pe vârf, precum şi pentru punerea sub sarcină a terenului de la bază, chiar din faza de execuŃie, se poate adopta soluŃia unei injecŃii la bază. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment) prin Ńevi înglobate în corpul pilotului şi care se coboară în gaura forată odată cu carcasa de armătura. ReŃeta suspensiei, tehnologia şi presiunea de injectare se stabileşte la fiecare lucrare în parte în funcŃie de caracteristicile terenului de la baza pilotului.

3.2.13. Pregătirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se execută la o cotă superioară cotei capului pilotului intact înglobat în radier, după cum urmează:

a. La piloŃii foraŃi în uscat, cu sau fără tubaj, înălŃimea suplimentară de turnare trebuie să fie cel puŃin 0,5 d , dar minim 0,50 m la piloŃii cu fişă până la 20 m şi de cel puŃin 0,75 m la piloŃii cu fişă peste 20 m, unde d este diametrul pilotului.

b. La piloŃii foraŃi betonaŃi sub apă sau noroi, înălŃimea suplimentare de turnare trebuie să fie de cel puŃin 1 d, dar minim 1,00 m la piloŃii cu fişă de până la 20 m şi de cel puŃin 1,5 d, dar minim 1,50 m la piloŃii cu fişă peste 20 m.

La terminarea betonării se îndepărtează betonul din capătul superior al pilotului, pe întreaga înălŃime pe care se constată că este necorespunzător, completându-se după caz pentru a asigura înălŃimea minimă de încastrare în radier prevăzută în proiect, cu respectarea prevederilor din STAS 2561/4-90.

3.2.14. Controlul calit ăŃii

3.2.14.1. Controlul calit ăŃii pe timpul execu Ńiei

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizării piloŃilor conform prevederilor din STAS 256/4-90. În cazul forării sub noroi trebuie să se verifice prin laboratorul de şantier calitatea noroiului pe tot timpul excavaŃiei, pe probe luate de la staŃia de preparare a lui şi direct din gaura de foraj. În cazul când noroiul din gaura de foraj este necorespunzător, acesta se recirculă până prezintă caracteristicile prevăzute în standard.

Pe parcursul betonării se vor efectua următoarele determinări:

o la fiecare 10 mc de beton pus în operă se prelevează probe de beton de la locul de turnare şi se determină consistenŃa lui prin metoda tasării conului conform STAS 1759-88

o la fiecare 20 mc de beton pus în operă, dar cel puŃin o dată pentru fiecare pilon, se prelevează probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare şi se determină rezistenŃa betonului conform STAS 1275-88 si 1759-88

o pentru fiecare pilot trebuie să se întocmească o curbă de betonare, porŃie cu porŃie, din care să rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului – la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30 % peste profil) se vor lua masuri în consecinŃă

3.2.14.2. Controlul calit ăŃii dup ă execu Ńie

Controlul calităŃii piloŃilor foraŃi de diametru mare după execuŃie poate cuprinde:

o verificarea poziŃiei în plan şi a înclinării o controlul calităŃii betonului o verificarea continuităŃii corpului pilotului o încărcări de control pe piloŃi

Controlul calităŃii betonului pus în operă, se va face:

a. Pentru piloŃi la care încercarea epruvetelor prevăzute la punctul 3.2.14.1 nu au dat rezultate corespunzătoare clasei prescrise în proiect

b. La piloŃi la care în timpul execuŃiei s-au produs unele deficienŃe care pot afecta calitatea betonului

c. La un număr de piloŃi stabiliŃi prin proiect sau aleşi, prin înŃelegere de către beneficiar, proiectant şi antreprenor

Controlul se face la alegere , prin:

o dezvelirea piloŃilor respectivi o extragerea de carote (după dezvelire sau prin forare de suprafaŃă, cu mijloace

adecvate) o metode nedistructive

Verificarea continuităŃii corpului pilotului se poate face prin:

o carotare pe întreaga lungime a pilotului – procedeul necesită utilaje speciale şi se aplică numai la acei piloŃi la care datele din fişa de forare-betonare, precum şi alte observaŃii pe parcursul execuŃiei pun la îndoială continuitatea

o metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanŃă mecanică, etc.) Dintre metodele de control nedistructiv se recomandă metoda carotajului sonic. În acest caz este necesară echiparea pilotului cu 2-4 tuburi, în funcŃie de diametrul pilotului, coborâte în gaura forată odată cu carcasa de armătură şi înglobate în corpul pilotului.

3.2.14.3. Verificarea capacit ăŃii portante

Verificarea capacităŃii portante a piloŃilor înainte de execuŃie sau în timpul execuŃiei se va face conform pct. 2.5.2. şi 2.6. din STAS 2561/3-90. Numărul minim de piloŃi de probă se va face conform Tabel 1 pct. 2.4.3 din STAS 2561/4-90 şi se va Ńine seama de prevederile de la pct. 2.4.4, 2.4.5 şi 2.4.6. Încercarea statică şi dinamică a piloŃilor de probă se face în conformitate cu STAS 2561/2-81.

3.2.15. Recep Ńia pilo Ńilor fora Ńi de diametru mare

RecepŃia găurii forate înainte de betonare constă din măsurarea diametrului la nivelul terenului şi adâncimii găurii forate şi din stabilirea poziŃiei carcasei de armătură. se verifică totodată datele referitoare la forare din fişa de forare-betonare care serveşte şi ca document de recepŃie a lucrării ascunse. RecepŃia pilotului după betonare constă din stabilirea poziŃiei în plan şi a înclinării, din verificarea datelor referitoare la betonare, precum şi din examinarea documentelor de control al calităŃii (fişa de forare-betonare şi registrul lucrărilor de fundaŃii). Abaterile la poziŃia în plan şi la înclinarea axei pilotului faŃă de cele prevăzute în proiect sunt conform STAS 2561/4-90.

3.3. CondiŃii tehnice pentru execuŃia coloanelor

PiloŃii cu tubaj nerecuperabil, la care tubajul este alcătuit din elemente prefabricate de beton armat sau Ńevi metalice sunt denumiŃi coloane. În mod curent tubajul se va executa din tronsoane de beton armat asamblate prin flanşe metalice sau prin betonare.

Atunci când sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat depăşeşte posibilităŃile utilajelor vibratoare de înfigere, se poate recurge şi la tubaj din Ńevi metalice. În acest caz, tubajul metalic fiind corodabil în timp el se consideră cofraj pierdut, deci pilotul de beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armătura se va dimensiona în consecinŃă.

Coloanele din beton armat, utilizate în mod curent, sunt tuburi de 1,00 – 2,50 m diametru, cu pereŃi de 10 – 14 cm grosime, confecŃionate din tronsoane de 6 – 10 m lungime.

Ele se pot executa pe şantier sau în poligoane specializate ale antreprenorului, prin turnarea betonului în cofrajele metalice de inventar aşezate în poziŃie verticală.

Coloanele de beton armat se vor prevede cu armături capabile să preia solicitările ce apar atât în cursul înfigerii cât şi în exploatare. Înnădirea tronsoanelor se face de regulă cu flanşe bulonate.

łevile metalice pot fi Ńevi sudate elicoidal sau Ńevi realizate în atelier din virole de tablă groasă, cu diametrul de 1,00 – 3,00 m şi grosimi de pereŃi de 10 – 20 mm.

Înnădirea tronsoanelor de Ńeavă, pe măsura înfigerii, se face prin sudură.

La proiectarea, execuŃia şi recepŃia coloanelor se vor respecta toate prevederile cuprinse la subcapitolul 3.2.

3.4. CondiŃii tehnice pentru execuŃia piloŃilor prefabricaŃi

PiloŃii prefabricaŃi din beton armat sau beton precomprimat, se caracterizează prin consumuri ridicate de oŃel care cresc odată cu dimensiunile secŃiunii transversale şi a lungimii lor. De aceea ei nu se vor aplica decât atunci când, în baza unui studiu tehnico-economic, rezultă mai ieftini decât piloŃii foraŃi de diametru mare.

La lucrările de poduri, se pot utiliza piloŃi cu:

o secŃiunea de 35 x 35 cm şi l = 10 - 18 m o secŃiunea de 40 x 40 cm şi l = 12 - 20 m o secŃiunea de 45 x 45 cm şi l = 15 - 20 m

Se recomandă ca la lungimi de peste 14 m piloŃii să se execute din beton precomprimat, fapt care poate conduce la economii de oŃel de 30 – 50 %. La piloŃii din beton armat sau din beton precomprimat clasa minima va fi de C 16/20 (Bc20). În cazul când piloŃii vor lucra în medii agresive, se vor adopta reŃete de betonare corespunzătoare şi eventual, se va proteja suprafaŃa betonului (de ex. în baie de citrom).

PiloŃii prefabricaŃi se vor arma astfel încât să poată prelua solicitările ce apar în diferite faze:

o confecŃionare o transport o depozitare o înfigere o exploatare

CondiŃiile tehnice şi calitative pe care trebuie să le îndeplinească piloŃii, ca elemente prefabricate din beton armat şi beton precomprimat, vor corespunde STAS 7484-74 şi Codul de practică privind executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, indicativ NE 013/02. Armarea piloŃilor se realizează cu bare longitudinale şi etrieri al căror număr, diametre şi pas se stabilesc prin calcul. Se va Ńine seama că la batere pilotul suportă solicitări mari locale în cap, de aceea în această zonă se va prevedea o armare suplimentară, constând din 3 – 5 plase din bare de 6 – 8 mm, cu ochi de 5 – 6 cm şi aşezate la cca. 5 cm una de cealaltă. De asemenea, dacă pilotul urmează să pătrundă cu vârful într-un strat de rocă stâncoasă, vârful se va proteja cu un sabot metalic, prevăzut cu un dorn de 30 – 40 mm diametru. Lungimea vârfului este aproximativ egală cu latura pilotului. Înfigerea în teren a piloŃilor se poate realiza prin batere, vibrare, presare sau înşurubare, dar cele mai răspândite procedee sunt cele prin batere şi vibrare. Baterea piloŃilor se poate realiza cu sonete, acŃionând atât pe uscat cât şi pe apă şi putând fi echipate cu berbeci având cădere liberă, cu abur, cu simplă sau dublă acŃiune sau diesel. Tipul sonetei şi greutatea berbecului se va preciza la fiecare lucrare, în funcŃie de dimensiunea pilotului, de caracteristicile terenului şi de amplasament (dacă este pe uscat sau pe apă). Pentru a evita deteriorarea la batere, capul pilotului se va proteja obligatoriu cu un capişon metalic prevăzut cu amortizor din lemn. La înfigere prin vibrare se va preciza, în funcŃie de pilot şi teren, tipul vibratorului şi respectiv forŃa perturbatoare maximă. Având în vedere că procedeul de înfigere poate avea asupra terenului efecte mai mult sau mai puŃin defavorabile şi cu influenŃe asupra capacităŃii portante, se recomandă următoarele:

o vibrarea se va utiliza mai ales în terenuri nisipoase şi în mai mică măsură în argile prăfoase de consistenŃă redusă

o în argile de consistenŃă ridicată, în pământuri necoezive grosiere (pietrişuri, bolovănişuri) şi în terenuri cu blocuri, se recomandă înfigerea prin batere. În aceste situaŃii nu se recomandă înfigerea prin vibrare.

3.5. CondiŃii tehnice pentru execuŃia baretelor

3.5.1. Elemente generale şi domeniu de aplicare

Baretele sunt elemente de fundare de adâncime, executate cu tehnica pereŃilor turnaŃi în teren. Pentru realizarea baretelor, excavarea tranşeei şi turnarea betonului se execută fără sprijiniri clasice, susŃinerea pereŃilor săpăturii efectuându-se cu ajutorul noroiului bentonitic. În funcŃie de natura straturilor de teren întâlnite de baretă, se stabileşte dozajul de bentonită, rezultând creşterea greutăŃii specifice a noroiului.

Excavarea tranşeei în care se formează corpul baretei se face – de regulă – cu echipamente speciale, specifice celor folosite la realizarea pereŃilor mulaŃi, şi anume:

- InstalaŃii Kelly – Soletanche, ESGH, ESH20, ESH30, care se recomandă în pământuri nisipoase (inclusiv nisipuri argiloase), în pământuri argiloase şi prăfoase indiferent de consistenŃă şi mai rar în roci semistâncoase alternate (gresii slabe, marne degradate). Nu se pot folosi în grohotişuri, pământuri cu bolovani mari, roci stâncoase sau semistâncoase. Geometria tranşeei săpate reproduce, cu mici abateri, geometria sapei, iar talpa tranşeei rezultă în mod normal plană.

- InstalaŃiile ELSE ating performanŃe optime în pământuri nisipoase (inclusiv nisipuri argiloase), dar mai slabe în pământuri argiloase cu plasticitate ridicată, care aderă puternic de cupa dreaptă. Nu sunt indicate în nisipuri cimentate, roci semistâncoase alterate şi nu se pot executa în pământuri cu bolovani mari şi roci stâncoase.

Dimensiunile excavaŃiei pentru batere, executate cu utilaje din Ńară, sunt:

o utilajele tip Kelly , ESGH - lăŃimea cuprinsă între 0,60 – 1,00 m în funcŃie de cupă - lungimea de 2,20 – 2,70 m - adâncimea până la 25 – 30 m în funcŃie de utilaj

o utilajele tip ELSE - lăŃimea cuprinsă între 0,40 – 1,20 m - lungimea de 3,50 – 3,80 m - adâncimea de 30 – 35 m

Domeniu de aplicare a baretelor este acelaşi cu cel al piloŃilor foraŃi de domeniu mare. Acest sistem de fundare se va aplica numai dacă, în urma unui studiu tehnico-economic, prezintă avantaje în comparaŃie cu alte sisteme de fundare de adâncime.

Se recomandă folosirea baretelor atunci când sunt întrunite condiŃiile:

o stratificaŃia stabilită pe amplasament cuprinde în suprafaŃă pământuri puternic compresibile (pământuri argiloase sau prăfoase de consistenŃă redusă, nisipuri afânate, maluri, etc.)

o cu utilajul disponibil se poate asigura încastrarea baretei într-un strat cu capacitate portantă ridicată, puŃin compresibil (nisipuri sau pietrişuri îndesate, argile tari, roci stâncoase sau semistâncoase, etc.)

o structura transmite fundaŃiei încărcării axiale şi transversale mari care nu pot fi preluate cu alte sisteme de fundare de adâncime

Baretele se pot realiza ca elemente de fundare de adâncime, de mare capacitate portantă, dar se pot utiliza şi ca barete scurte, ca alternativă faŃă de fundaŃiile directe.

Lucrările de barete se execută numai pe bază de documentaŃie întocmită de o unitate de proiectare autorizată, care trebuie să conŃină toate detaliile necesare execuŃiei, inclusiv pentru

lucrările pregătitoare şi de organizare a şantierului. ExecuŃia lucrărilor de barete se efectuează numai de unităŃi specializate, cu personal cu pregătire corespunzătoare pentru aceste lucrări şi pentru buna exploatare a utilajelor şi instalaŃiilor respective. Desfăşurarea lucrărilor de pereŃi turnaŃi în teren, trebuie să se facă pe faze de lucru şi în flux continuu, conform tehnologiei utilajului folosit şi pe bază de instrucŃiuni de lucru (fişe tehnologice, caiet de sarcini), care să cuprindă condiŃiile tehnice speciale şi indicaŃiile tehnice de execuŃie.

Capacitatea portantă a baretelor, stabilită prin calcul, se va verifica obligatoriu prin încercări pe teren. Acestea se pot face, fie asupra unor barete de probă, amplasate în afara lucrării, fie pe barete care rămân în lucrare.

Având în vedere că din punct de vedere al tehnologiei de execuŃie baretele sunt similare piloŃilor foraŃi de diametru mare sub protecŃie de noroi bentonitic, la proiectare, execuŃie şi recepŃie se vor respecta prevederile cuprinse în prezentul capitol şi în următoarele:

o STAS 2561/4-90 – PiloŃi foraŃi de diametru mare. PrescripŃii generale de proiectare, execuŃie şi recepŃie

o InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea baretelor P.106/85

3.5.2. Prescrip Ńii generale de proiectare

Betonul din barete va avea clasa minima C20-25, cu un dozaj minim de ciment de 350 kg/mc. Acoperirea minimă a barelor longitudinale va fi minim 7 cm. Încastrarea baretelor în radier va fi de minim 15 cm.

Armarea baretelor se face, de regulă, folosind carcase de armătură pe întreaga lungime a baretelor, formate din barete longitudinale, etrieri, bare de rigidizare, cârlige de manipulare şi distanŃieri sub forma unor role cilindrice de beton, montate pe cele două feŃe ale carcasei prin intermediul unor bare scurte de oŃel sudate de carcasă, aşezate la 2 – 3 m distanŃă pe cele două direcŃii şi ieşite în afara feŃei armăturii cu 7 cm.

Executarea tranşeei pentru barete se face în funcŃie de dimensiunile şi forma ei în plan şi de tehnologia şi utilajul folosit. Forma şi dimensiunile în plan a beretelor se stabilesc de către proiectant în funcŃie de utilajul de excavat, de stratificaŃia şi natura terenului, prezenŃa apei subterane, sarcina transmisă, etc. Astfel. în afara baretelor simple de formă dreptunghiulară se pot realiza şi alte forme în plan ( L , I , T , H , etc.), după caz. Baretele executate sub forme compuse se pot considera fundaŃii rigide, încastrate elastic în terenul de fundare.

CAIET 4

Infrastructuri – Culei, pile

(radiere, elevaŃii, rigle, ziduri întoarse, cuzineŃi)

4. Date generale

4.1. ExecuŃia culeelor şi pilelor

4.2. Materiale de construcŃii folosite

4.1. Date generale

Culeele sunt elemente de infrastructură, care asigură rezemarea traveelor de capăt şi fac racordarea cu rampele. Pilele sunt de asemenea elemente de infrastructură, care asigură rezemarea a două traveei adiacente ale suprastructurii.

Infrastructurile va trebui să respecte condiŃiile prevăzute în proiect, în STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferat ă şi şosea – Infrastructuri de zid ărie, beton şi beton armat – prescrip Ńii de proiectare şi în prezentul caiet de sarcini. Infrastructurile pot fi fundate direct sau indirect, în funcŃie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenului.

Dimensiunile cuzineŃilor vor fi stabilite conform STAS 10111/2-87, dar nu vor fi sub 40 cm înălŃime. CuzineŃii vor fi înglobaŃi într-o banchetă de beton armat, care la culee va fi executată pe întreaga ei lăŃime, iar la pile pe întreaga suprafaŃă a părŃii ei superioare.

ElevaŃiile alcătuite din stâlpi de beton armat pot fi folosite numai la pasaje şi poduri unde nu există scurgeri de gheŃuri. În caz contrar aceste elevaŃii se pot folosi numai deasupra nivelului maxim de scurgere a gheŃurilor.

Zidurile întoarse mai lungi de 1,00 m ale elevaŃiilor culeelor vor fi armate conform prescripŃiilor tehnice legale în vigoare.

4.2. ExecuŃia culeelor şi pilelor

ExecuŃia culeelor şi pilelor nu se poate face decât pe bază de proiect.

Fundarea infrastructurilor nu este admisă fără existenŃa studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligaŃia să urmărească corespondenŃa dintre stratificaŃia prevăzută în proiect şi cea reală şi să semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, în scopul stabilirii măsurilor necesare. Începerea execuŃiei infrastructurilor se va face în urma trasării de către executant a axelor fundaŃiilor. După terminarea trasării, executantul va înştiinŃa beneficiarul care urmează să-şi dea avizul pentru începerea lucrărilor.

După terminarea fundaŃiilor se vor efectua, de către antreprenor, noi măsurători. Antreprenorul are obligaŃia să semnaleze beneficiarului orice abatere de la trasarea iniŃială şi să propună soluŃii de remediere în cazul unor eventuale nepotriviri. Măsurătorile se vor repeta şi după terminarea elevaŃiilor în scopul determinării exacte a distanŃelor dintre aparatele de reazem, precum şi a cotelor din proiect. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului şi numai cu avizul beneficiarului.

Modul de cofrare şi tratare a suprafeŃelor infrastructurilor, va avea acordul beneficiarului, iar la cererea acestuia chiar pe bază de proiect de arhitectură.

4.3. Materialele de construcŃii folosite

Materialele de construcŃie folosite la execuŃia infrastructurilor vor îndeplini condiŃiile de mai jos:

4.3.1. Agregate

Agregate vor corespunde:

o STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi mineral

o SR 667/2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri o Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat – indicativ NE 012/99 Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabilă este de maxim 2%. Se va folosi pietriş de râu, sorturile 7 – 6 şi 16 – 31. Partea levigabilă admisă la pietriş este de 0,5%. Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 – 3 , 3 – 7, pietriş 7 – 16 şi 16 – 31, se va înscrie în zona forte bună a limitelor granulometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate. Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

4.3.2. Cimenturi

Cimentul va corespunde SR 388/95 – Ciment Portland, SR 3011/96, SR 1500/96 şi SR 7055/96. Cimentul se va livra în cantităŃi astfel determinate, încât stocul rezultat să fie consumat în maxim 2 luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase şi tipuri şi utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celulă separată tip siloz.

4.3.3. Arm ături

Armăturile trebuie să respecte planurile de execuŃie din proiect. Restul condiŃiilor sunt prevăzute în capitolul Armături .

4.3.4. Betoane

Betoanele vor respecta clasele prevăzute în proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul Betoane , iar turnarea betonului se va executa în funcŃie de sistemul de fundare şi prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012/99.

4.3.5. Apa

Apa utilizată la prepararea betoanelor, cât şi la stropirea lor, trebuie să corespundă condiŃiilor tehnice prevăzute în STAS 790

CAIET 5

Racordarea culeelor cu terasamentele

Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri de sprijin.

În cazul terasamentelor înalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apă cu viteze mari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomandă a fi realizată cu aripi sau ziduri de sprijin din beton sau beton armat. În celelalte cazuri se recomandă folosirea sferturilor de con. Dacă panta sfertului de con este mai mare decât panta taluzului terasamentelor, sfertul de con se va perea şi în prelungire pe minim 1,00 m pe terasament. FundaŃiile aripilor, zidurilor de sprijin şi sferturilor de con vor fi coborâte cu minim 50 cm sub adâncimea de îngheŃ.

Dacă lungimea podului este mai mică decât lăŃimea albiei majore, fundaŃiile aripilor, zidurilor de sprijin, sferturilor de con şi ale pereurilor vor fi coborâte sub adâncimea de afuiere, iar pereurile vor fi executate pe taluzurile terasamentelor până la limita albiei majore. Aripile şi zidurile de sprijin se recomandă să fie separate de corpul culeei printr-un rost care să permită tasarea independentă a culeelor şi a lucrărilor de racordare cu terasamentele.

La podurile de şosea, partea carosabilă va fi racordată de cea de pe rambleul din spatele culeelor prin dispozitive care să asigure trecerea lină a vehiculelor de pe platforma elastică şi tasabilă a drumului la cea rigidă a podului. În acest scop se recomandă folosirea plăcilor de racordare rezemate articulat pe culee, a căror lungime se stabileşte în funcŃie de înălŃimea rambleului.

În spatele culeelor şi pe feŃele laterale ale zidurilor întoarse care sunt în contact cu pământul, se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat în dublu strat, aşezată pe un mortar de ciment sclivisit de 2 cm grosime.

Pentru scurgerea apelor de infiltraŃie din terasamente, în spatele culeelor masive se vor prevedea drenuri din piatră spartă, aşezată manual.

Pământul de umplutură din spatele culeelor şi a sferturilor de con va avea indicele de consistenŃă mai mare de 0,75% şi se va urmări o bună compactare. Caracteristicile compactării (densitatea în stare uscată şi umiditatea optimă de compactare) straturilor se determină prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83.

La fiecare culee se va prevedea cel puŃin o scară de acces, care în cazul terasamentelor înalte de peste 3,00 m va avea şi parapet pe o singură parte.

In spatele culeelor se recomandă ca scurgerea apelor să se asigure prin casiuri amenajate la capetele podurilor, pasajelor sau viaductelor.

În cazul podurilor sau pasajelor cu culei înecate, în mod obligatoriu pereerea sfertului de con se va face şi sub pod, respectiv sub pasaj.

Pentru împiedicarea pătrunderii apei şi degradării pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se vor colmata cu bitum.

Racordarea cu aripi se aplică de obicei în cazurile cu oblicităŃi mari sau în situaŃii speciale cu spaŃii limitate pentru racordări.

În cazul racordărilor cu aripi la poduri, se vor lua măsuri de asigurare împotriva afuierilor.

CAIET 6

Suprastructuri din beton armat

6.1. Prevederi generale, detalii de cofraj şi armare

6.2. Lucrări provizorii

6.3. Cofraje

6.4. Materiale de construcŃie

6.5. Betoane

6.6. Elemente prefabricate, montaj şi monolitizare

6.7. RecepŃia lucrărilor

6.1. Date generale

Prezentul capitol se referă la lucrările sau părŃile de lucrări executate din beton armat în suprastructurile de poduri, şi anume:

o grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat o plăci turnate monolit sin beton armat o elemente prefabricate din beton armat (plăci carosabile, plăci de trotuar,

elemente prefabricate de trotuar pentru parapete şi plăci prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt)

o monolitizarea elementelor prefabricate În cazul în care proiectul prevede şi precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica prevederile cuprinse în capitolul Suprastructuri din beton precomprimat .

Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive şi utilizări de materiale noi, altele decât cele cuprinse în prezentul caiet de sarcini, se vor întocmi caiete de sarcini speciale.

Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de către o unitate de proiectare autorizată, cu respectarea strictă a prevederilor din STAS 10111/2-87 Suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat – prescrip Ńii de proiectare .

Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoŃite de certificate de calitate.

Proiectul - pe baza căruia se vor realiza suprastructurile din beton armat – va cuprinde proiectul de organizare a şantierului, detaliile de execuŃie ale suprastructurii, programul de asigurare a calităŃii lucrărilor.

Proiectul de organizare a lucrărilor la fiecare lucrare în parte va preciza în special condiŃiile de stocaj şi întreŃinere a materialelor, componentelor prefabricate şi a altor dispozitive necesare execuŃiei. Planşele de execuŃie vor cuprinde toate elementele necesare execuŃiei, inclusiv planşele tehnologice cu fazele succesive de execuŃie. Detaliile de execuŃie vor fi cuprinse în planşele de cofraj şi armare pentru suprastructură în întregime şi pentru părŃi de lucrări din aceasta. În zonele puternic armate, cu concentrări de eforturi (de ex. cuzineŃi) desenele de detaliu vor fi prezentate la scară şi într-o asemenea manieră încât să arate compatibilitatea între planul de armare şi condiŃiile efective de betoane. Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranŃele admise şi modul de trasare a suprafeŃelor aparente ale betonului prin cofraje propuse. Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind armăturile şi modul de poziŃionare (poziŃie, diametru, lungimi totale). Planurile vor conŃine explicit:

o calitatea oŃelurilor )categorie, dacă este profilat sau tip lis, sudabilitatea) o toleranŃele de poziŃionare o poziŃia înnădirilor şi detaliile de înnădire o dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor o în cazul elementelor prefabricate poziŃia şi natura ancorelor încorporate pentru

manipulare De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în secŃiunile de reluare a betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire-dezdoire şi modul de tratare a suprafeŃei de la care se reia betonarea. Zonele de armătură densă se vor detalia la o scară mare cu prezentarea la scară reală a razelor de curbură şi a diametrelor armăturilor.

La execuŃia suprastructurilor din beton armat se vor respecta

o detaliile din proiect o codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat – indicativ NE 012-99

o codul de practică pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-02

o prevederile din prezentul caiet de sarcini

6.2. Lucrări provizorii

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate, se execută cu ajutorul unor lucrări provizorii, ce constau din:

o e4şafodaje, schele şi sprijiniri la elementele de suprastructură cu grinzi şi plăci drepte

o cintre, schele şi sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau boltă Întocmirea proiectelor pentru lucrările provizorii, se va face de către antreprenor sau proiectant. Proiectul va cuprinde desene de execuŃie însoŃite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca acestea să-i fie predate în întregime sau pe părŃi, dar înaintea începerii execuŃiei.

Lucrările provizorii trebuie astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucrările definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaŃiilor lucrărilor provizorii, ca rezistenŃă sau aspect. Lucrările provizorii vor asigura că lucrările definitive se încadrează , din punct de vedere al toleranŃelor , în cele admise în ANEXA III.1 ale Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99.

La realizarea lucrărilor provizorii, se va Ńine seama şi de prevederile cuprinse în capitolul Schele, eşafodaje şi cintre .

6.3. Cofraje

Cofrajele sunt pentru suprastructurile din beton armat sau părŃi ale acestora, vor respecta condiŃiile de calitate precizate în planşe. În principiu acestea pot fi de trei tipuri:

o cofraje obişnuite, utilizate la suprafeŃe nevăzute o cofraje de faŃă văzută, utilizate la suprafeŃe expuse vederii (grinzi, plăci, arce,

bolŃi şi stâlpi) o cofraje cu tratare specială la elementele de suprastructură precum: grinzi

marginale, elemente de trotuare, parapete, etc. Antreprenorul poate propune soluŃii proprii de tratare a feŃei văzute a betoanelor, pentru care va obŃine aprobarea beneficiarului.

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va Ńine seama de prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99, precum şi de cele cuprinse în capitolul Cofraje .

La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate, se va Ńine seama de prevederile Codului de practică pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 013-02, precum şi de cele cuprinse în capitolul Cofraje .

6.3.1. Agregate

Agregatele vor corespunde STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi minerali, SR 667-2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri, Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99 şi Codul de practică pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-02, care prevăd condiŃiile de livrare şi procurare, alegerea dimensiunii maxime, condiŃiile de transport şi depozitare şi controlul calităŃii agregatelor.

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj.

Pietrişul: se va folosi pietriş de râu sau criblură, sorturile 7 (8) – 16 şi 16 – 31 (25) mm, care se vor înscrie în zona foarte bună a curbei granulometrice.

În funcŃie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate, şi anume:

o nisip sorturile 0 – 3 , 3 – 7 o pietriş sorturile 7 – 16 şi 16 – 31 o criblură sorturile 8 – 16 si 16 – 25

Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va înscrie în zona foarte bună a limitelor granulometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate. Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

6.3.2. Cimenturi

Cimentul va corespunde SR 388/95 – Ciment Portland, SR 3011/96, SR 1500/96 şi SR 7055/96.

Cimentul se va aproviziona în cantităŃi astfel determinate, încât stocul rezultat să fie consumat în maxim 2 luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase şi tipuri şi utilizarea acestor amestecuri.

Pentru fiecare marcă de ciment se va asigura o celulă separată tip siloz. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99 şi Codul de practică pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-02.

6.3.3. Arm ături

Armăturile trebuie să respecte planurile de execuŃie din proiect. OŃelul beton livrat pe şantier va corespunde caracteristicilor prevăzute în STAS 438/1-89 OŃel beton laminat la cald – mărci şi condi Ńii tehnice generale de calitate şi STAS 438/2-91 Sârmă tras ă pentru beton armat şi să fie însoŃit de certificatele de calitate ale producătorului.

Domeniul de utilizare, dispoziŃiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor, vor corespunde prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99.

Înainte de fasonarea armăturilor, oŃelul beton se curăŃă de praf şi noroi, de rugină, urme de ulei şi de alte impurităŃi.

Înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeaşi secŃiune totală, se va face numai cu acordul proiectantului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenŃa la rupere, limita de curgere tehnică, alungirea relativă la rupere, numărul de îndoiri la care de rupe oŃelul, etc.) în condiŃiile precizate de Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99 şi Codul de practică pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013-02.

La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor, se va Ńine cont de prevederile din capitolul Armături .

6.4. Betoane

CompoziŃia betonului proiectat, se stabileşte pe bază de încercări preliminare, conform Codului de practică pentru betoane NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite şi verificate de către un laborator autorizat.

La adaptarea reŃetei la staŃia de betoane se va Ńine seama de capacitatea şi tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va Ńine seama de temperatura materialelor componente şi a betonului.

Betoanele se prepară în staŃii de beton verificate şi atestate.

Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face în greutate.

Abaterile limită se vor încadra în prevederile din capitolul Betoane din prezentul caiet de sarcini si ale Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99 – Anexa III.1.

Folosirea plastifianŃilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului, Ńinând cont de prevederile capitolului Betoane din prezentul caiet de sarcini.

Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare atmosferică.

În timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate colŃurile şi nelăsând locuri goale.

Betonul preparat, având de regulă temperatura înainte de turnare cuprinsă între 5 – 30 gr. C, trebuie turnat în cofraje în maxim 1 oră în cazul folosirii cimenturilor obişnuite si ½ oră când se utilizează cimenturi cu priză rapidă. În situaŃia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 gr. C, se iau masuri suplimentare, cu este şi utilizarea de aditivi întârzietori, conform Codului NE 012-99 şi NE 013-02. Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să prezinte urme de

segregare. În perioada dintre preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile Codului NE 012-99 şi NE 013-02.

Jgheaburile autocamioanelor de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi spălate după fiecare întrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare, ca: mese vibrante, vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor.

6.5. Elemente prefabricate, montaj şi monolitizare

În cazul structurilor din grinzi şi plăci prefabricate, atât grinzile cât şi plăcile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de placă sau grindă, prin care se precizează astfel poziŃia acesteia în lucrare.

Montarea elementelor prefabricate va fi condusă de un inginer specializat în acest domeniu şi supravegheată permanent de maiştri cu experienŃa dobândită în lucrări similare. OperaŃia de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare, specifice operaŃiei respective şi care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se montează sau de modul de alcătuire al structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate, se vor folosi utilaje care să asigure montajul în condiŃii de securitate. La aşezarea pe reazeme, se va urmări poziŃionarea corectă conform proiectului, atât în ce priveşte asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului cu suprafeŃele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere după realizarea corectă a rezemării. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazemă pe acestea.

Îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mei scurt timp posibil de la montaj.

FeŃele elementelor, care urmează a veni în contact cu betonul din monolitizare sau mortarul de pozare, vor fi curăŃate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă din abundenŃă sau suflate cu jet de aer.

Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranŃe, se va face conform Anexei III.1 – Abateri admisibile pentru elementele din beton şi beton armat din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, indicativ NE 012-99. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor.

Grinzile şi plăcile prefabricate se vor monolitiza între ele conform detaliilor din proiect. La plăcile prefabricate pentru structuri mixte, se vor monolitiza şi golurile din dreptul conectorilor de armăturile de rezistenŃă ale plăcilor.

La structurile mixte, în zona de precomprimare a plăcilor, se vor monta ştuŃuri pentru continuitatea cablurilor în dreptul rosturilor de monolitizare.

ReŃeta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe bază de încercări.

Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul Suprastructuri din beton precomprimat, Codul de practică NE 012-99 partea B referitor la beton precomprimat şi Codul de practica NE 013-02.

Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat, se vor încadra în prevederile STAS 8600-79, 7009-79 şi 6657/1-02.

Alte abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, lăŃime şi grosime placă) se vor încadra în prevederile Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99, şi a Codului de practică pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 013-02.

6.6. RecepŃia lucrărilor

Antreprenorul are în întregime în sarcina sa cheltuielile pentru încercarea lucrărilor precizate în proiect. Aceste încercări se execută în prezenŃa beneficiarului.

Tot antreprenorul are în sarcină aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare încercării, precum şi schelele sau pasarelele necesare efectuării operaŃiunilor de măsurare.

OperaŃiunile de măsurare, se vor face de către o instituŃie aleasă sau acceptată de către beneficiar.

CAIET 7

Schele, eşafodaje si cintre

7.1. Date generale

7.2. CondiŃiile pe care trebuie să le îndeplinească

întocmitorul proiectului

7.3. Realizarea şi utilizarea lucrărilor provizorii

7.4. ExecuŃie, utilizare, controale

7.5. PrescripŃii complementare privind cintrele, eşafodajele

7.1. Date generale

În funcŃie de destinaŃie, lucrările provizorii, se clasifică în:

o eşafodaje, cintre ce suportă structuri în curs de realizare o schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor şi

materialelor o dispozitive de protecŃie la lucru sub circulaŃie, împotriva căderii de materiale,

scule, etc. Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se avizează de către beneficiar.

7.2. CondiŃiile pe care trebuie să le îndeplinească întocmitorul proiectului

Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de proiectare autorizată şi trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

o să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive o să Ńină cont de datele impuse de lucrarea definitivă o deformaŃiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte lucrării definitive în

curs de priză sau întărire o să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor o să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuŃie

Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenŃă pe şantier la dispoziŃia beneficiarului. Planşele de execuŃie trebuie să definească geometria lucrărilor provizorii ca şi natura şi caracteristicile tuturor elementelor componente.

Din planşe trebuie să rezulte următoarele:

o măsurile luate pentru asigurarea stabilităŃii şi protecŃia fundaŃiilor o modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi

schelelor o reazemele elementelor portante, care trebuie să fie compatibile cu propria lor

stabilitate şi a elementelor pe care sprijină o sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat în spaŃiu, după cele trei dimensiuni o dispoziŃiile ce trebuie respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate operaŃiile

de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare o contrasăgeŃile şi toleranŃele de execuŃie o modul de asigurare a punerii în operă a betonului, libertatea de deformare a

betonului sub efectul contracŃiei şi precomprimării o dispozitivele de control a deformaŃiilor şi tasărilor

Din piesele scrise trebuie să rezulte următoarele:

o specificaŃia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terŃi

o instrucŃiuni de montare a lucrărilor provizorii o instrucŃiuni cu privire la toate elementele a căror eventuală defecŃiune ar putea

avea consecinŃe grave asupra securităŃii lucrărilor

7.3. Realizarea şi utilizarea lucrărilor provizorii

Calitatea materialelor, materialelor de inventar şi materialelor noi, trebuie să corespundă standardelor în vigoare. Antreprenorul are obligaŃia să prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrărilor provizorii, atât când se folosesc produse noi, cât şi când se folosesc materiale vechi pentru care trebuie să se garanteze că sunt echivalente unor materiale noi.

ÎntrebuinŃarea de elemente refolosibile este autorizată atât timp cât deformaŃiile lor sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuŃiei.

Antreprenorul are obligaŃia să scrie pe planşe numărul admisibil de refolosiri.

Materialele degradate, se rebutează sau se dau la reparat în atelier de specialitate. În acest din urmă caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparaŃiei, fără ca această justificare să-i atenueze responsabilitatea sa.

7.4. ExecuŃie, utilizare, controale

ToleranŃele aplicabile la lucrările provizorii sunt stabilite în funcŃie de toleranŃele de la lucrările definitive.

DeformaŃiile lucrărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către antreprenori faŃă de reperele acceptate de beneficiar. rezultatele măsurătorilor se transmit beneficiarului.

Antreprenorul va lua toate măsurile pentru evitarea unor eventuale deformaŃii. Antreprenorul are obligaŃia să asigure întreŃinerea regulată a lucrărilor provizorii.

7.5. PrescripŃii complementare privind cintrele, eşafodajele

Proiectul cintrelor, eşafodajelor, cât şi montajul acestora în amplasament, se avizează de către beneficiar. Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora şi prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu 15 zile – cel puŃin – înainte de începerea execuŃiei.

CAIET 8

Cofraje

8.1. Date generale

8.2. Pregătirea, controlul şi recepŃia lucrărilor de cofrare

8.3. Montarea şi susŃinerile cofrajelor

8.1. Date generale

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise, cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, Ńevile, tiranŃii, distanŃieri, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite.

Cofrajele şi susŃinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităŃi de proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721-90, precum şi a celor din Partea A beton şi beton armat a Codului de practică NE 012-99.

Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiŃii:

o să asigure obŃinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute de Codul de practică NR 012-99 Anexa III.1

o să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment o să fie stabile şi rezistente sub acŃiunea încărcărilor care apar în procesul de

execuŃie o să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele

de beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susŃinerilor o să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care

se decofrează o să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pane sau

praguri o să permită închiderea cu uşurinŃă – indiferent de natura materialului din care este

alcătuit cofrajul – a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului

o să aibă feŃele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături sau alte defecte Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.

Din punct de vedere al modului de alcătuire, se deosebesc:

o cofraje fixe, confecŃionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite – de obicei – la o singură lucrare

o cofraje demontabile staŃionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un anumit număr de turnări

o cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziŃii succesive pe măsura turnării betonului: cofraje glisante sau păşitoare

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecŃionate, se deosebesc:

o cofraje din lemn sau căptuşite din lemn o cofraje tego o cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL, îmbinate sau tratate cu răşini o cofraje metalice

8.2. Pregătirea, controlul şi recepŃia lucrărilor de cofrare

Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate.

Refolosirea cât şi numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.

În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaŃiuni:

o curăŃirea cu grijă, repararea şi spălarea înainte şi după refolosire (când spălarea se face în amplasament, apa va fi drenată în afară – nu este permisă curăŃirea cofrajelor cu jet de aer)

o tratarea suprafeŃelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanŃă ce trebuie să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului (în cazul în care se folosesc substanŃe lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile)

În vederea asigurării unei execuŃii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate, astfel:

o preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi susŃineri

o în cursul execuŃiei, verificându-se poziŃionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor

o final, recepŃia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în Registrul de procese verbale, pentru verificarea calităŃii lucrărilor ce devin ascunse.

8.3. Montarea şi susŃinerea cofrajelor

8.3.1. Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaŃii:

o trasarea poziŃiei cofrajelor o asamblarea şi susŃinerea provizorie a panourilor o verificarea şi corectarea poziŃiei panourilor o încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor

8.3.2. Sus Ńinerile cofrajelor

În cazurile în care elementele de susŃinere a cofrajelor reazemă pe teren, se va asigura repartizarea solicitărilor, Ńinând cont de gradul de compactare şi posibilităŃile de înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor.

În cazurile în care terenul este îngheŃat sau expus îngheŃului, rezemarea susŃinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcŃie de condiŃiile de temperatură.

CAIET 9

Armături

9.1. OŃeluri pentru armături

9.2. Livrarea şi marcarea

9.3. Transportul şi depozitarea

9.4. Controlul calităŃii

9.5. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor

9.6. ToleranŃe de execuŃie

9.7. ParticularităŃi privind armarea cu plase sudate

9.8. Reguli constructive

9.9. Înnădirea armăturilor

9.10. Stratul de acoperire cu beton

9.11. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect

Prezentul capitol tratează condiŃiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.

Pentru condiŃiile specifice privind fundaŃiile, elevaŃiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat şi de beton precomprimat se vor aplica prevederile din capitolele 3, 4, 6 şi 11.

9.1. OŃeluri pentru armături

OŃelul beton trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89, 438/2-91 şi SR 438/3-98.

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din Codul de practică NE 012-99.

Tipul de o Ńel Simbol Domeniul de utilizare

OŃel beton rotund neted STAS 438/1-89 OB.37 Armături de rezistenŃă sau armături constructive

Sârmă trasă netedă pentru beton armat STAS 438/2-91

STNB

Plase sudate pentru beton armat STAS 438/3-98

STNB

Armături de rezistenŃă sau armături constructive (armăturile de rezisten- Ńă numai sub forma de plase sau carcase sudate)

PC.52 Armături de rezistenŃă cu betoane de clasă cel puŃin C.12/15 (Bc 15)

Produse din oŃel pentru armarea betonului. OŃel beton cu profil periodic STAS 438/1-89

PC.60 Armături de rezistenŃă la elemente cu betoane de clasă cel puŃin C.16/20 (Bc 15)

Pentru oŃelurile din import este obligatorie existenŃa certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oŃelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare. În certificatul de calitate se va menŃiona tipul corespunzător de oŃel din STAS 438/1-89, 438/2-91 şi SR 438/3-98, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate. În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza oŃelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.

9.2. Livrarea şi marcarea

Livrarea oŃelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoŃită de un document de calitate (certificat de calitate/inspecŃie, declaraŃie de conformitate), după certificarea produsului de un organism acreditat şi de o copie după certificatul de conformitate.

Documentele ce însoŃesc livrarea oŃelului beton de la producător, trebuie să conŃină următoarele informaŃii:

o denumirea şi tipul de oŃel, standardul utilizat

o toate informaŃiile pentru identificarea loturilor o greutatea netă o valorile determinate privind criteriile de performanŃă

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate, va purta o etichetă – bine legată – care va conŃine:

o marca produsului o tipul armăturii o numărul lotului şi al colacului sau legăturii o greutatea netă o semnul CTC

OŃelul livrat de furnizori intermediari, va fi însoŃit de un certificat privind calitatea produselor care va conŃine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oŃelului beton.

9.3. Transportul şi depozitarea

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanŃe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenŃa beton-armătură.

OŃelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaŃii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

o evitarea condiŃiilor care favorizează corodarea armăturii o evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale o asigurarea posibilităŃilor de identificare a fiecărui sortiment şi diametru

9.4. Controlul calităŃii

Controlul calităŃii oŃelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de practică NE 012-99 si anexa 7 din Codul de practică NE 013-02.

9.5. Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor

Fasonarea barelor, confecŃionarea şi montarea carcaselor de armătură, se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, Ńinând seama de posibilităŃile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspectele tehnologice de betonare şi compactare.

Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:

o deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri) o ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate o contactul cu substanŃe care pot afecta proprietăŃile de aderenŃă sau pot produce

procese de coroziune Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor îndepărta:

o eventualele impurităŃi de pe suprafaŃa barelor o îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin

sudură

După îndepărtarea ruginii, reducerea secŃiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

OŃelul-beton livrat în colaci sau barele îndoite, trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m). Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăŃeniei lor până în momentul montării.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10 gr C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.

Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în Anexa II.1 din Codul de practică NE 012-99 şi cap.10 din Codul de practică NE 013-02.

La pregătirea tuturor tipurilor de armătură pretensionate, se vor respecta următoarele:

o se va verifica existenŃa certificatului de calitate al lotului de oŃel din care urmează a se executa armătura – în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării condiŃiilor de transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercări de verificare a calităŃii în conformitate cu prevederile din STAS 1799-88 pentru a avea confirmarea că nu au fost influenŃate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armăturilor (rezistenŃa la tracŃiune, îndoire alternată, etc.)

o suprafaŃa oŃelurilor se va curăŃa de impurităŃi, stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injecŃie

o oŃelurile care prezintă un început slab de coroziune, nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probe care să confirme că nu au fost influenŃate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice

o armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelaşi lot

o zonele de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisă operaŃia de îndreptare – dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării, barele de oŃel superior au suferit o uşoară deformare, se vor îndrepta mecanic la temperaturi de cel puŃin +10 gr C

o pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de către un laborator de specialitate, în conformitate cu STAS 6605-78 Încercarea la trac Ńiune a o Ńelului, a sârmei şi a produselor din sârm ă pentru beton precomprimat

o în cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reală a modulului de elasticitate, se va determina pe şantier odată cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu

La calculul armăturilor pretensionate, confecŃionarea, montarea şi depozitarea armăturilor, tensionarea, blocarea şi injectarea lor se va Ńine seama de prevederile constructive cuprinse în STAS 10111/2-87 cap.7.9 şi în cap.3, 4,8 şi 9 din Codul de practică NE 012-99 şi cap.10 din Codul de practică NR 013-02.

9.6. ToleranŃe de execuŃie

În anexa II.2 a Codului e practică NE 012-99 sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor. Dacă prin proiect se indică abateri mai mici, se respectă acestea.

9.7. ParticularităŃi privind armarea cu plase sudate

Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB, se utilizează ori de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaŃă în condiŃiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea şi utilizarea plaselor sudate, se va face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul sau cu substanŃe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător. Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate, se vor face cu atenŃie, evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităŃii sudării nodurilor, se vor efectua conform SR 438/3-98.

În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină, se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere. După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secŃiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

9.8. Reguli constructive

DistanŃele minime între armături, precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton armat monolit sau preturnat -în funcŃie de diferitele tipuri de elemente- se vor considera conform STAS 10111/2-87.

9.9. Înnădirea armăturilor

Alegerea sistemului de înnădire, se face conform prevederilor proiectului si STAS 10111/2-87. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunerea fără sudură sau prin sudură, funcŃie de diametrul/tipul barelor, felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potenŃiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

o suprapunere o sudură o manşoane metalo-termice o manşoane prin presare

Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87.

Înnădirea armăturilor prin sudură, se fac e prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric – sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru – sudare în mediu de bioxid de carbon), conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oŃel-beton (C.28/83 şi C.150/99), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiŃiile de execuŃie.

Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oŃeluri ale căror calităŃi au fost îmbunătăŃite pe cale mecanică )sârmă trasă). Această interdicŃie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate, executate industrial.

La stabilirea distanŃelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se Ńină seama de spaŃiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc. funcŃie de sistemul de înnădite utilizat. Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile STAS 10111/2-87.

9.10. Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilităŃii elementelor/structurilor şi protecŃia armăturii contra coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim, Grosimea minimă a stratului se determină funcŃie de tipul elementului, categoria elementului, condiŃiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenŃă la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect.

Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii cu agresivitate chimică este precizată în reglementări tehnice speciale.

În Anexa II.3 a Codului de practică NE 012-99 se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elementele/structuri situate în zona Litoralului.

Pentru asigurarea la execuŃie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanŃierilor din materiale plastice. Este interzisă utilizarea distanŃierilor din cupoane metalice sau din lemn.

9.11. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

DistanŃele minime, respectiv maxime, rezultate între bare, precum şi diametrele minime adoptate, trebuie să îndeplinească condiŃiile din STAS 10107/2-92 si 10111/2-87 sau din alte reglementări specifice.

Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuŃie, care se depun la Cartea construcŃiei.

CAIET 10

Betoane

10.1. Prevederi generale

10.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

10.3 CerinŃe privind caracteristicile betonului

10.4. CerinŃe de bază privind compoziŃia betonului

10.5. Tratarea betonului după turnare

10.6. Prepararea betonului

10.7. Transportul şi punerea în opera a betonului


10.9. Controlul calităŃii lucrărilor

10.10. Executarea betoanelor cu proprietăŃi speciale şi betoane puse în operă prin procedee speciale


Acest capitol tratează condiŃiile tehnice generale necesare la proiectarea şi executarea elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru poduri de şosea.

La execuŃia betoanelor din fundaŃii, elevaŃii, suprastructuri din beton armat şi beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice cuprinse în capitolele: Infrastructuri, Suprastructuri din beton armat, Suprastructuri din beton precomprimat.

De asemenea, se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 şi I.6 din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu Ordinul 59/N din 24 aug.1999 şi prevederile din STAS 10111/2-87 şi 1799-88.

Clasa betonului este definită pe baza rezistenŃei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenŃa la compresiune în N/mmp, determinată pe cilindri de AE 150/H300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi păstrate conform STAS 1275-88.

Elementele de construcŃie ale infrastructurilor vor fi alcătuite din beton simplu sau beton armat, având clasa minimă a betonului conform tabelul următor:

Nr. Crt. Elemente de construc Ńii Clasa minim ă

1 Beton de egalizare C6/7,5

2 Beton de umplutură (chesoane) C8/10

3 FundaŃii din beton simplu C8/10

4 CuzineŃi fundaŃii C16/20

5 FundaŃii din beton armat, chesoane (pereŃi + cuzineŃi) C12/15

6 FundaŃii indirecte (coloane, radier) C16/20

Culei masive

- elevaŃii C12/15

7

- banchetă, zid de gardă, ziduri întoarse C12/15

8 Culei cadru, inclusiv zid de gardă şi ziduri întoarse C16/20

Pile masive

- elevaŃii C12/15

9

- banchetă C12/15

10 Pile lamelare C16/20

11 Pile cadru pe doi stâlpi C16/20

12 Pile pe un stâlp C25/30

13 Beton armat în cuzineŃi C16/20

Pentru elementele de rezistenŃă ale suprastructurilor, se folosesc betoane cu clase minime conform tabelului următor:

Nr. Crt. Elemente de construc Ńii Clasa minim ă

1 Elemente masive din beton simplu şi beton armat C12/15

PodeŃe tubulare şi suprastructuri din beton simplu şi beton armat

- turnate monolit C12/15

2

- prefabricate C16/20

3 Suprastructuri din beton precomprimat C25/30

Pentru asigurarea durabilităŃii podurilor, la proiectare se va Ńine seama de regimul de expunere sau natura şi gardul de agresivitate a mediului, în conformitate cu Codul de practică NE 012-99 cap.5 – CerinŃe privind caracteristicile betonului, din care:

o subcapitol 5.1. pentru rezistenŃă o subcapitol 5.2. pentru durabilitate

Dacă în urma analizei condiŃiilor din amplasament se impune adoptarea unor condiŃii speciale, atunci se va adopta clasa de beton adecvată şi se va preciza după caz:

o gradul impermeabilitate o tipul de ciment o dozajul minim de ciment o valoarea maximă a raportului A/C

La proiectarea şi executarea unor poduri din beton armat şi beton precomprimat, cu caracter deosebit, se recomandă colaborarea cu laboratoare de specialitate şi catedre de specialitate din învăŃământul superior, care poate avea ca obiect:

o aprofundarea unor probleme privind calculul solicitărilor o verificarea comportării prin încercări pe modele sau la scară naturală o elaborarea de caiete de sarcini speciale o stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilităŃii şi asistenŃa tehnică la execuŃie

10.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

10.2.1. Ciment

Cimenturile vor satisface cerinŃele din standardele naŃionale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasifică după cum urmează:

o ciment Portland (tip I) conform SR 388-95 o ciment Portland compozit (tip II) conform SR 1500-96 o ciment de fundal (tip III) conform SR 1500-96 o ciment puzzolanic (tip IV) conform SR 1500-96 o ciment compozit (tip V) conform SR 1500-96

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiŃiile de utilizare sunt precizate în Anexa I.1 şi I.2 din Codul de practică NE 012-99 şi NE 013-02.

a) Livrare şi transport

Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac, transportat în vehicule rutiere, vagoane de cale ferată, însoŃite de documentele de certificare a calităŃii.

În cazul cimentului vrac, transportul se face numai în vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferată speciale tip Z, V şi C cu descărcare pneumatică.

Cimentul va fi protejat de umezeală Ńi impurităŃi în timpul depozitării şi transportului.

În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare), livrarea cimentului va fi însoŃită de o declaraŃie de conformitate, în care se va menŃiona:

o tipul de ciment şi fabrica producătoare o data sosirii în depozit o numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în

acesta o garanŃia respectării condiŃiilor de păstrare o numărul buletinului de analiză a calităŃii cimentului, efectuată la un laborator

autorizat şi datele conŃinute în acesta, inclusiv precizarea condiŃiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanŃie a expirat

ObligaŃiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului, se vor înscrie în contractul între furnizor şi utilizator.

Conform standardului SR EN 196/7-95, pentru verificarea conformităŃii unei livrări sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinŃele unui contract sau cu specificaŃiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenŃa producătorului (vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenŃa utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparŃialitate să fie recunoscută, atât de producător cât şi de utilizator. Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi, dacă este necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maxim 24 ore.

b) Depozitarea

Depozitarea cimentului, se face numai după recepŃionarea cantitativă şi calitativă a cimentului, conform prevederilor din Anexa VI. din NE 012-99, inclusiv prin constatarea existenŃei şi examinarea documentelor de certificare a calităŃii şi verificarea capacităŃii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special amenajate.

până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul tampon inscripŃionat.

Depozitarea cimentului în vrac, se face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment.

Depozitarea cimentului ambalat în saci, trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor, se va Ńine evidenŃa loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor.

Sacii vor fi aşezaŃi în stive pe scânduri dispuse cu interspaŃii pentru a se asigura circulaŃia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanŃă de 50 cm de la pereŃii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaŃiu suficient pentru circulaŃie.

Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.

Nu se va depăşi termenul de garanŃie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanŃie sau în condiŃii improprii de depozitare, va putea fi întrebuinŃat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea stării de conservare şi a rezistenŃelor mecanice.

c) Controlul calităŃii cimentului

Controlul calităŃii cimentului, se face:

o la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanŃie emis de producător sau de baza de livrare, conform Anexa VI.1 pct. A.1 din Codul de practică NE 012-99

o înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform Anexa VI.1 pct. B.1 din Codul de practica NE 012-99

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196/1-95, 196/3-97, 196/6-94, 196/7-95, 196/2-95, SR 227/2-94 şi SR 227/5-96.

10.2.2. Agregate

Pentru prepararea betoanelor, având densitatea aparentă normală cuprinsă între 2201 şi 2500 kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi/sau cu concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinŃele prevăzute în STAS 1667-76 şi 667-01.

Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze funcŃie de dozajul de ciment şi consistenŃa betonului – în zona recomandată conform Anexei I.4 din Codul de practică NE 012-99, iar pentru realizarea elementelor prefabricate şi în NE 013-02.

a) Producerea şi livrarea agregatelor

DeŃinătorii de blastiere/cariere sunt obligaŃi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate, eliberat de un organism de certificare acreditat.

StaŃiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcŃiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie internă în prezenŃa unui reprezentant desemnat de ISC (Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii). Pentru obŃinerea atestatului, staŃiile de producere a agregatelor trebuie să aibă un sistem propriu de asigurare a (sau să funcŃioneze în cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calităŃii care să cuprindă şi această activitate), care să fie cunoscut, implementat şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementări, comenzi, sau contracte. Şeful staŃiei va fi atestat de ISC prin inspecŃiile teritoriale. Reatestarea staŃiei se va face după aceeaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani. Pentru aceasta, staŃiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de:

o autorizaŃiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să dovedească natura zăcământului

o documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităŃii adoptat (de ex. manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaŃionale, plan de calitate, regulament de funcŃionare, fişele posturilor, etc.)

o depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente separate şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate

o utilaje de sortare în bună stare de funcŃionare, atestate CNAMEC o personal care va avea cunoştinŃele şi experienŃa necesare pentru acest gen de

activităŃi ce se va dimensiona în concordanŃă cu prevederile sistemului de asigurare a calităŃii

o laborator autorizat sau dovada colaborării prin convenŃie sau contract cu alt laborator

Comisia de atestare internă va avea următoarea componenŃă:

o preşedinte – conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate), sau în lipsa acestuia

o un specialist atestat de MLPAT ca Responsabil tehnic cu execuŃia, angajat permanent sau în regim de colaborare

o membri o specialist cu atribuŃii în domeniul controlului de calitate o specialist cu atribuŃii în domeniul de mecanizare o şeful laboratorului autorizat al unităŃii tutelare sau al laboratorului cu care s-a

încheiat o convenŃie sau un contract de colaborare În cazul în care atribuŃiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcŃii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităŃii adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie, nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare pentru participarea la acŃiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinŃele necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate.

Verificările periodice, se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru menŃinerea condiŃiilor avute în vedere la atestare şi funcŃionarea sistemului de asigurare a calităŃii.

În vederea rezolvării neconformităŃilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor trimestriale sau a inspecŃiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staŃia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau corective, după caz.

Aducerea la îndeplinire a acŃiunilor corective se comunică în maxim 24 ore organului constatator pentru a decide în conformitate cu prevederile următoare.

În situaŃia constatării unor deficienŃe, cu implicaŃii asupra calităŃii agregatelor, se vor lua următoarele măsuri:

OPRIREA livr ării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puŃin una din următoarele deficienŃe:

o deteriorarea pereŃilor padocurilor de depozitare a agregatelor o deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor o lipsa personalului calificat, ce deserveşte staŃia o nerespectarea instrucŃiunilor de întreŃinere a utilajelor o alte deficienŃe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor

OPRIREA func Ńion ării sta Ńiei de producere a agregatelor în baza uneia din următoarele constatări:

o dereglarea utilajelor de sortare/spălare a agregatelor o obŃinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor o nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare o nefuncŃionarea sistemului de asigurare a calităŃii

În aceste cazuri reluarea activităŃii în condiŃii normale, se va face pe baza reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare.

Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor, se va face conform celor prezentate în paragraful Proiectarea amestecului.

Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivităŃii cu alcaliile din beton.

b) Transportul şi depozitarea

Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitării. Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi, se vor crea compartimente cu înălŃime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea agregatelor direct pe pământ sau pe platforme balastate.

c) Controlul calităŃii agregatelor Controlul calităŃii agregatelor este prezentat în Anexa VI.1 a Codului de practică NE 012-99, iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606-80. Pentru elementele prefabricate se va respecta şi Codul de practică NR 013-02 – Anexa 7.1.

10.2.3. Apa

Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reŃeaua publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 790-84.

10.2.4. Aditivi

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor, are drept scop:

o îmbunătăŃirea lucrabilităŃii betoanelor destinate executării elementelor cu armături dese, secŃiuni subŃiri, înălŃime mare de turnare

o punerea în operă a betoanelor prin pompare o îmbunătăŃirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la

intemperii sau situate în medii agresive o îmbunătăŃirea comportării la îngheŃ-dezgheŃ o realizarea betoanelor de clasă superioară o reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcŃie de

cerinŃele tehnologice o creşterea rezistenŃei şi a durabilităŃii prin îmbunătăŃirea structurii betonului

Aditivii trebuie să îndeplinească cerinŃele din reglementările specifice sau agregatele tehnice în vigoare. Utilizarea agregatelor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menŃionate în tabelul următor:

Nr.

Crt.

Categoria de betoane Aditiv recomandat

ObservaŃii

1 Betoane supuse la îngheŃ-dezgheŃ repetat

Antrenor de aer

2 Betoane cu permeabilitate redusă După caz:

- intens reductor - superplastifiant

3 Betoane expuse în condiŃii de agresivitate intensă şi foarte intensă

Reductor de apă - plastifiat

După caz:

- intens reductor – superplastifiant

- inhibitor de coroziune

4 Betoane de rezistenŃă, având clasa cuprinsă între C12/15 şi C30/37 inclusiv

Plastifiant sau super-plastifiant

Tasarea betonului:

T3-T3/T4 sau T4/T5-T5

5 Betoane executate monolit, având clasă > C35/45

Superplastifiant – intens reducător de apă

6 Betoane fluide cu tasare egală cu T5

Superplastifiant

7 Betoane masive

Betoane turnate prin tehnologii speciale (fără vibrare)

(Plastifiant)

Superplastifiant

+ întârzietor de priză

8 Betoane turnate pe timp călduros Întârzietor de priză +

Superplastifiant (Plastifiant)

9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-îngheŃ

+ accelerare de priză

10 Betoane cu rezistenŃe mari la termene scurte

Accelerator de întărire

În cazurile în care - deşi nu sunt menŃionate în tabel – executantul apreciază că din motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului şi includerea acestora în documentaŃia de execuŃie. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaŃiei de aditivi, se va face după caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luând în considerare recomandările din tabel, Anexa I.3 şi Anexa I.4 – pct. 3.2.2. din Codul de practică NE 012-99, iar pentru elemente prefabricate şi din Codul de practică NE 013-02.

În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută, este obligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate.

CondiŃiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite) prepararea, transportul, punerea în lucru şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz în funcŃie de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menŃionate în fişa tehnologică de betonare.

10.2.5. Adaosuri

Adaosurile sunt materiale anorganice fine, ce se pot adăuga în cantităŃi de peste 5% substanŃă uscată faŃă de masa cimentului, în vederea îmbunătăŃirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăŃi speciale. Adaosurile pot îmbunătăŃii următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenŃa la agenŃi chimici agresivi.

Există două tipuri de adaosuri:

o inerte, înlocuitor parŃial al părŃii fine din agregate, caz în care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0 – 3 mm din agregate – folosirea adaosului inert conduce la îmbunătăŃirea lucrabilităŃii şi compactităŃii betonului

o active - caz în care se contează pe proprietăŃile hidraulice ale adaosului – adică: zgura granulată de furnal, cenuşa, praful de silice, etc.

În cazul adaosurilor cu proprietăŃi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă.

Utilizarea adaosurilor, se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate. CondiŃiile de utilizare, condiŃiile tehnic e pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcŃie de tipul şi proporŃia adaosului utilizat.

Adaosurile nu trebuie să conŃină substanŃe care să influenŃeze negativ proprietăŃile betonului sau să provoace corodarea armăturii.

Utilizarea cenuşilor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări speciale, cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului SănătăŃii.

Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăŃile fizico-chimice ale acestora să nu sufere modificări.

10.3. CerinŃe privind caracteristicile betonului

CompoziŃia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinŃele privind rezistenŃa şi durabilitatea acestuia să fie asigurate.

10.3.1. Cerin Ńe pentru rezisten Ńă

RelaŃia între raportul A/C şi rezistenŃa la compresiune a betonului, trebuie determinată pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată a betonului. Adaosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a raportului A/C.

În tabelul următor, se prezintă clasele de beton definite pe baza rezistenŃei caracteristice f.ck.cil sau f.ck.cub şi corespondenŃa orientativă privitor la clasele definite în STAS 10111/2-87:

Clasa de rezisten Ńă a betonului *C2,8/3,5 C4/5 *C6/7,5 C8/10 C12/15

f.ck.cil. N/mmp 2,8 4 6 8 12

f.ck.cub N/mmp 3,5 5 7,5 10 15

Clasa de rezisten Ńă a betonului

C16/20 *C18/22,5 C20/25 C25/30 *C28/35 C30/37

f.ck.cil. N/mmp 16 18 20 25 28 30

30f.ck.cub N/mmp 20 22,5 25 30 35 37

Clasa de rezisten Ńă a betonului *C32/40 C35/45 C40/50 C45/55 C50/60

f.ck.cil. N/mmp 32 35 40 45 50

f.ck.cub N/mmp 40 45 50 55 60

*) Clase de beton ce nu se regăsesc în normele europene şi rămân valabile numai până la intrarea în vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2) .

10.3.2. Cerin Ńe pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil, care să reziste expunerii la condiŃiile de mediu concrete din amplasamentul podului şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii, trebuie respectate următoarele cerinŃe:

o selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conŃină impurităŃi care pot dăuna armăturii

o alegerea compoziŃiei astfel încât betonul: - să satisfacă toate criteriile de performanŃă specificate pentru betonul

întărit - să satisfacă toate criteriile de performanŃă specificate pentru betonul

întărit - să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură compactă

pentru protejarea armăturii - să se evite acŃiunile interne ce dăunează betonului (ex. reactivi alcalii-

agregate) - să reziste acŃiunilor externe, cum ar fi influenŃe mediului înconjurător

o amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului proaspăt să se facă astfel încât materialele componente ale betonului să fie uniform distribuite în amestec, să nu segrege şi betonul să realizeze o structură compactă

o tratarea corespunzătoare a betonului pentru obŃinerea proprietăŃilor dorite ale betonului şi protejarea corespunzătoare a armăturii.

CerinŃele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum şi păstrarea caracteristicilor betonului la acŃiunile fizico-chimice în timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului. În acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcŃie de clasa de expunere în care este încadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practică NE 012-99.

Nivelele de performanŃă la impermeabilitatea betoanelor sunt:

Adâncimea limită de pătrundere a apei (mm)

100 200

Grad de impermeabilitate

Presiunea apei (bar)

P410

P420

4

P810

P820

8

P1210

P1220

12

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86. RezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ a betonului caracterizată prin gradul de gelivitate funcŃie de numărul de cicluri de îngheŃ-dezgheŃ, trebuie să se încadreze în prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99. Nivelele de performanŃă la gelivitate a betoanelor sunt:

Gradul de gelivitate al betonului

Număr de cicluri de îngheŃ-dezgheŃ

G 50 50 G100 100 G150 150

Valoarea de bază a deformaŃiei specifice la 28 de zile a betonului datorită contracŃiei pentru betoane obişnuite în condiŃii normale de întărire este de 0,25 0/00 conform STAS 10107/0-90.

10.4. CerinŃe de bază privind compoziŃia betonului

PrescripŃiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzătoare betonului a cărui compoziŃie se stabileşte la staŃia producătorului, printr-un laborator autorizat. În cazul în care compoziŃia betonului se stabileşte de către proiectant şi/sau utilizator, se va întocmi un caiet de sarcini special.

10.4.1. Condi Ńii generale

Alegerea componenŃilor şi stabilirea compoziŃiei betonului proiectat, se face de către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. În absenŃa unor date anterioare, se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare. În acest caz, producătorul stabileşte compoziŃia betonului astfel încât să aibă o consistenŃă necesară, să nu segrege şi să se compacteze uşor.

Betonul întărit trebuie să corespundă cerinŃelor tehnice pentru care a fost proiectat şi în mod special să aibă rezistenŃa la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie să fie durabil, să realizeze o bună protecŃie a armăturii.

10.4.1.1. Date privind compoziŃia betonului

În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază:

a) clasa de rezistenŃă b) dimensiunea maximă a granulei agregatelor c) consistenŃa betonului proaspăt d) date privind compoziŃia betonului ( de ex. raportul A/C maxim, tipul şi dozajul minim

de ciment), funcŃie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condiŃiile de expunere, etc. în concordanŃă cu prevederile Codului de practică NE 012-99 şi NE 013-02-

10.4.1.2. StaŃia de betoane şi utilizatorul

StaŃia de betoane şi utilizatorul au obligaŃia de a livra, respectiv de a comanda beton numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind compoziŃia betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare, precum şi partea de structură în care se va folosi.

10.4.1.3. Livrarea betonului

Livrarea betonului trebuie însoŃită de un bon de livrare-transport beton.

10.4.1.4. CompoziŃia betonului

CompoziŃia betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat. Stabilirea betonului trebuie să se facă:

o la intrarea în funcŃiune a unei staŃii de betoane o la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate o la schimbarea tipului de aditiv o la pregătirea executării unor elemente ale podului, care necesită un beton cu

caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de C20/25.

10.4.2. Proiectarea amestecului

10.4.2.1. CerinŃe privind consistenŃa betonului

Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în diferite condiŃii prestabilite şi a fi compactat corespunzător. Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenŃei betonului.

ConsistenŃa betonului proaspăt poate fi determinată prin următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare şi răspândire conform prevederilor Codului de practică NE 012-99 cap.7.1.1. şi Anexa I.4 tabelele I.4.3. şi I.4.5.

10.4.2.2. CerinŃe privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile cap.6.2.2. din Codul de practică NE 012-99.

10.4.2.3. CerinŃe privind alegerea tipului, dozajului de ciment şi

raportul A/C

Recomandări privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în Anexa I.2 din Codul de practică NE 012-99. Raportul A/C este stabilit funcŃie de condiŃiile de rezistenŃă impuse betonului. Valorile orientative sunt date în Anexa I.4 tabelul I.4.2 din Codul de practică NE 012-99. Alegerea compoziŃiei se face prin încercări preliminare, urmărându-se realizarea cerinŃelor.

10.4.2.4. CerinŃe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor

Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităŃi încât să nu reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii.

Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor Anexei I.3 din NE 012-99 pe baza instrucŃiunilor de folosire ce trebuie să fie în acord cu reglementări specifice sau agremente tehnice bazate pe determinări experimentale. În anexele I.4 şi I.5 din NE 012-99 se prezintă recomandări privind stabilirea compoziŃiei betoanelor. Pentru elementele prefabricate se vor respecta şi recomandările din Codul de practică NE 013-02


10.5.1. Betonul proasp ăt

10.5.1.1. ConsistenŃă

ConsistenŃa betonului proaspăt (măsură a lucrabilităŃii) poate fi determinată prin următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare şi răspândire. Clasificarea în clase, funcŃie de diferite metode poate fi făcută conform prevederilor din subcapitol 7.1. al Codului de practica NE 012-99 şi NE 013-02.

10.5.1.2. ConŃinutul de aer oclus

ConŃinutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88, folosind metoda gravimetrică sau metoda volumetrică sub presiune.

10.5.1.3. Densitatea aparentă

Determinarea densităŃii aparente pe betonul proaspăt se efectuează în conformitate cu STAS 1759-88.

10.5.2. Betonul înt ărit

10.5.2.1. RezistenŃa la compresiune

Clasa betonului este definită pe baza rezistenŃei caracteristice, care este rezistenŃa la compresiune N/mmp, determinată pe cilindri de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile. Valorile acesteia sunt conform subcapitolului 10.3.1 din prezentul Caiet de sarcini.

10.5.2.2. EvoluŃia rezistenŃei betonului

În unele situaŃii speciale este necesar să se urmărească evoluŃia rezistenŃei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. În aceste cazuri epruvetele vor fi păstrate în condiŃii similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp prestabilite. În cazurile în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări nedestructive sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.

10.5.2.3. RezistenŃa la penetrarea apei

STAS 3622-86 stabileşte nivelele de performanŃă ale betoanelor, funcŃie de gradul lor de impermeabilitate. Valorile caracteristice sunt conform subcapitolului 10.3.2 din prezentul Caiet de sarcini.

10.5.2.4. RezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ

Valorile caracteristice sunt conform subcapitolului 10.3.2 din prezentul Caiet de sarcini.

10.5.2.5. Densitatea betonului

FuncŃie de densitate, betoanele se clasifică în:

o betoane uşoare, betoane cu densitate aparentă în stare uscată (105 gr.C) de maxim 2000 kg/mc – sunt produse în întregime sau parŃial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasă

o betoane cu densitate normală (semigrele sau grele) – betoane cu densitate aparentă în stare uscată (105 gr.C) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mult de 2500 kg/mc

o betoane foarte grele, betoane cu densitate aparentă în stare uscată (105 gr.C) mai mare de 2500 kg/mc

10.6. Prepararea betonului

10.6.1. Personalul de conducere şi control al betonului

Personalul implicat în activitatea de producere şi control al betonului va avea cunoştinŃele necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activităŃi. Se vor respecta

prevederile articolului 9.1.1 din Codul de practică NE 012-99, iar pentru elemente prefabricate şi NE 013-02.

10.6.2. StaŃia de betoane

StaŃia de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu una sau mai multe instalaŃii (secŃii) de preparat beton sau betoniere.

Certificarea calităŃii betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza Legii nr. 10 a calităŃii în construcŃii din 1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităŃii în construcŃii.

StaŃiile de betoane vor funcŃiona numai pe bază de atestat eliberat la punerea în funcŃiune conform prevederilor Codului de practică NR 012-99.

10.6.3. Dozarea materialelor

La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit următoarele abateri:

o adaosuri +3% o aditivi +5%

10.6.4. Amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare forŃată sau cu cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere liberă. Prin amestecare trebuie să se obŃină o distribuŃie omogenă a materialelor componente şi o lucrabilitate constantă. Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Amestecarea componenŃilor betonului se va face până la obŃinerea unui amestec omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziŃia betonului, de condiŃiile de mediu şi de tipul instalaŃiei. Durata de amestecare va fi de cel puŃin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora după caz pentru:

o utilizarea de aditivi sau adaosuri o perioade de timp friguros o utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm o betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm)

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă între 5 – 30 gr.C.

Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menŃinere a betonului în buncărul tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră, este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită complet.

În cazul betonului deja amestecat (preparat la staŃii, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie să aibă informaŃii de la producător în ceea ce priveşte compoziŃia betonului pentru a putea efectua turnarea şi tratarea betonului în condiŃii corespunzătoare, pentru a putea

evalua evoluŃia în timp a rezistenŃei şi durabilităŃii betonului din structură. Aceste informaŃii trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare sau la livrare. Producătorul va furniza utilizatorului la cerere – pentru fiecare livrare a betonului – următoarele informaŃii de bază:

o denumirea staŃiei (fabricii) producătorului de bază o denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului,

seria înregistrării certificatului şi conform punctului 9.2.2 actul doveditor al atestării staŃiei din Codul de practică NE 012-99

o data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă)

o numărul de înmatriculare al mijlocului de transport o cantitatea de beton (mc)

Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date pentru amestecul proiectat:

o clasa de rezistenŃă o clasa de consistenŃă a betonului o tipul, clasa precum şi dozajul cimentului o tipul de agregate şi granula maximă o tipurile de aditivi şi adaosuri o date privind caracteristicile speciale ale betonului, de ex. gradul de

impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate în conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2 din Codul de practică NE 012-99. Aceste informaŃii pot proveni din catalogul producătorului de beton care trebuie să conŃină informaŃii cu privire la rezistenŃa betonului, dozare şi alte date relevante privind compoziŃia betonului.

De asemenea trebuie consemnat în bonul de livrare data şi ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului ambiant.

După maxim 30 de zile de la livrarea betonului, producătorul este obligat să elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă.

Rezultatele necorespunzătoare obŃinute pentru probele de beton întărit, vor fi comunicate utilizatorului în termen de 30 zile de la livrarea betonului. Această condiŃie va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între părŃi.

10.7. Transportul şi punerea în opera a betonului

10.7.1. Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenŃilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie să fi etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneŃi, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Pe timp de arşiŃă, în cazul transportului cu autobasculante pe distanŃă mai mare de 3,00 km suprafaŃa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilior betonului urmare a modificării conŃinutului de apă.

Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziŃia betonului şi condiŃiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos pentru cimenturi de clasă 32,5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Durata maximă de transport (minute) Temperatura amestecului de

beton (100 < t < 30

0)

Cimenturi de clasă 32,5 Cimenturi de clasă > 42,5

100 < t < 30

0 50 35

t < 100 70 50

În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie

cuprinsă între 5 – 300C. În situaŃia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30

0C sunt necesare

masuri suplimentare, precum:

o stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienŃi, etc

În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute faŃă de limitele din tabel.

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcare şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăŃate cu jet de apă, iar în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute după care se vor goli complet de apă.

10.7.2. Pregătirea turn ării betonului

10.7.2.1. CondiŃii pentru turnarea betonului

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă

între 5 şi 300C. În perioada de timp friguros se vor lua măsuri de protecŃie, astfel încât betonul

recent decofrat să se menŃină la o temperatură de +100C....+15

0C, timp de minim 3 zile de la

turnare. În toate cazurile se va Ńine seama şi de recomandările formulate în cap.15 Tratarea betoanelor din NE 012-99.

Executarea lucrărilor de betoane poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii:

a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor

b) sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcŃionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuŃie în cazul betonului preparat pe şantier

c) sunt stabilite şi instruite formaŃiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuŃie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI

d) au fost recepŃionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz) e) în cazul în care, de la montarea la recepŃionarea armăturii a trecut o perioadă

îndelungată (peste 6 luni), este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii) care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenŃa frecventă a ruginii neaderente, armătura – după curăŃire – nu trebuie să prezinte o reducere a secŃiunii sub abaterea minim prevăzută în standardele de produs; se va proceda apoi la o nouă recepŃie calitativă

f) suprafeŃele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curăŃate de pojghiŃa de lapte de ciment (sau de impurităŃi); suprafeŃele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane

g) sunt asigurate posibilităŃi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului

h) sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul intervenŃiei unor situaŃii accidentale (staŃie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiŃii de creare a unui rost de lucru, etc.)

i) nu se întrevede posibilitatea intervenŃiei unor condiŃii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună, etc.)

j) în cazul fundaŃiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaŃii, astfel încât să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona

k) sunt asigurate condiŃiilor necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport

l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiŃiile tehnice stabilite şi sunt refuzate

10.7.2.2. Începerea turnării betonului

În baza verificării îndeplinirii condiŃiilor de la punctul de mai sus, se va consemna aprobarea începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuŃia, reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile programului de control a calităŃii lucrărilor – stabilite prin contract.

Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în care:

o au intervenit evenimente de natură să modifice situaŃia constantă la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activităŃii la lucrări sistate şi neconservate)

o betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării

Înainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcŃionarea utilajelor pentru transportul local şi compactarea betonului. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate de la punctul de mai sus.

10.7.3. Reguli generale de betonare

Betonarea unei construcŃii va fi condusă de conducătorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuŃie.

Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenŃei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile – care vor veni în contact cu betonul proaspăt – vor fi udate cu apă cu 2 – 3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată

b) din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare

c) dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenŃă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăŃirea consistenŃei numai prin folosirea unui superplastifiant

d) înălŃimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m în cazul elementelor cu lăŃime maximă de 1,00 m şi 1,50 m în celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaŃă (plăci, fundaŃii, etc.)

e) betonarea elementelor cofrate pe înălŃimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betonează

f) betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărându-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălŃime şi turnarea noului strat înainte de începerea prozei betonului turnat anterior

g) se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faŃă de poziŃia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării

h) se va urmări cu atenŃie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului

i) nu este permisă ciocănirea sau scuturare armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului

j) în zonele cu armături dese se va urmării cu toată atenŃia umplerea completă a secŃiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oŃel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităŃi de acces lateral al betonului, prin spaŃii care să permită pătrunderea vibratorului

k) se va urmării comportarea şi menŃinerea poziŃiei iniŃiale a cofrajelor şi susŃinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări

l) circulaŃia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziŃia armăturii; este interzisă circulaŃia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt

m) betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuŃie

n) durata maxim admisă a întreruperilor de betoane pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos

o) în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeŃelor rosturilor conform cap. 13 Rosturi de lucru din Codul de practică NE 012-99

p) instalarea podinilor pentru circulaŃia lucrărilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe zonele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 – 48 de ore, în funcŃie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 de ore dacă temperatura este de peste 20

0C şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5)

10.7.4. Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat încât să conŃină o cantitate minimă de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcŃie de consistenŃa betonului, tipul elementului, etc. În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

o introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secŃiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă

o întreruperea funcŃionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la poziŃia corespunzătoare a unui rost

o se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare) În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.

Detalii privind procedeele de vibrare mecanică sunt prezentate în Anexa IV.2 din Codul de practică NE 012-99, iar pentru elementele prefabricate şi în NE 013-02.

10.7.5. Rosturi de lucru şi decofrare

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizându-se execuŃia astfel încât betonarea să se facă fără întreruperea la nivelul respectiv sau în două rosturi de dilataŃie. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziŃia lor va fi stabilită prin proiect sau procedura de execuŃie şi se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012-99 şi NE 013-02.Elementele de construcŃii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenŃă care este prezentată în documentaŃia de execuŃie Ńinând cont de prevederile NE 012-99.


10.8.1. Generalit ăŃi

În vederea obŃinerii proprietăŃilor potenŃiale ale betonului, zona suprafeŃei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcŃie de tipul structurii, elementului, condiŃiile de mediu din momentul turnării şi condiŃiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.

Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.

Acoperirea cu materiale de protecŃie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenŃă pentru ca materialul să nu adere la suprafaŃa acoperită.

Tratarea betonului este o măsură de protecŃie împotriva uscării premature, în particular, datorită radiaŃiilor solare şi a vântului.

ProtecŃia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:

o antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sa apelor curgătoare) o diferenŃelor mari de temperaturi în interiorul betonului o temperaturii scăzute sau îngheŃului o eventualelor şocuri sau vibraŃii care ar putea conduce la o diminuare a aderenŃei

beton-armătură (după întărirea betonului) Principalele metode de tratare/protecŃie sunt:

o menŃinerea în cofraje o acoperirea cu materiale de protecŃie, menŃinute în stare umedă o stropirea periodică o aplicarea de pelicule de protecŃie

10.8.2. Durata trat ării

Durata tratării depinde de

o sensibilitatea betonului la tratare o temperatura betonului o condiŃiile atmosferice în timpul şi după tratare o condiŃiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

Se va Ńine cont de prevederile Codului de practică NE 012-99.

10.9. Controlul calităŃii lucrărilor

Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuŃiei structurilor din beton şi beton armat. Controlul de calitate se poate face astfel:

o control interior (executat de către producător şi/sau executant) o control exterior (executat de către un organism independent) o control de conformitate )executat de organisme independente autorizate pentru

efectuarea activităŃii de certificare a calităŃii produselor folosite) Procedeele de control a calităŃii în construcŃii constau în controlul producŃiei şi execuŃiei, ceea ce include:

o controlul preparării betonului o controlul punerii în operă a betonului o verificările rezultatelor încercărilor pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit.

10.10. Executarea betoanelor cu proprietăŃi speciale şi betoane puse în operă prin procedee speciale

La executarea lucrărilor supuse unor acŃiuni deosebite, se folosesc:

o betoane rezistente la penetrarea apei o betoane cu rezistenŃă mare la îngheŃ-dezgheŃ şi la agenŃi chimici de dezgheŃare o betoane rezistente la atacul chimic o betoane cu rezistenŃă mare la uzură

De asemenea o serie întreagă de elemente ale podurilor se execută prin procedee speciale de punere în operă, cum ar fi:

o turnarea betonului sub apă o turnarea betonului prin pompare o turnarea betonului în cofraje glisante o turnarea betoanelor ciclopiene

Pentru aceste betoane cu proprietăŃi speciale şi procedee speciale se vor respecta prevederile capitolelor 8 şi 16 din Codul de practică NE 012

CAIET 11

Suprastructuri din beton precomprimat


11.2. Cofraje, tipare, susŃineri pentru cofraje şi condiŃii suplimentare

11.3. Armături

11.4. Ancoraje, blocaje

11.5. CerinŃe şi criterii de performanŃă privind betonul pentru

elemente/ structuri din beton precomprimat

11.6. ExecuŃia lucrărilor

11.7. Controlul calităŃii şi recepŃia lucrărilor din beton precomprimat


Acest capitol se referă la lucrările sau părŃile de lucrări executate din beton precomprimat, post-sau preîntinse în structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane. Măsurile specifice structurilor executate în consolă nu fac obiectul acestui capitol. Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive noi, sau care prevăd utilizarea altor materiale decât cele indicate în prezentul capitol, se vor întocmi de către proiectant caiete de sarcini speciale odată cu elaborarea proiectului.

Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de către o unitate de proiectare autorizată.

Executarea lucrărilor de precomprimare va fi încredinŃată unor unităŃi care sunt dotate cu utilaje necesare şi care dispun de personal cu pregătire teoretică şi practică, atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrări. Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoŃite de certificate de calitate.

Proiectul, pe baza căruia urmează a se realiza lucrările din beton precomprimat, va cuprinde: detaliile de execuŃie ale suprastructurii, proiectul de organizare a şantierului, programul de asigurare a calităŃii lucrărilor, modul de organizare al beneficiarului în cadrul şantierului.

La execuŃia lucrărilor, ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta:

o detaliile din proiect o Cod de practică NE 012-99 Partea B pentru executarea lucrărilor din beton

precomprimat o Cod de practică NE 012-99 Partea A pentru executarea lucrărilor din beton şi

beton armat o Cod de practică NE 013-02 pentru execuŃia elementelor prefabricate din beton,

beton armat şi beton precomprimat o prevederile prezentului capitol

11.2. Cofraje, tipare, susŃineri pentru cofraje şi condiŃii suplimentare

Cofrajele, tiparele şi susŃinerile lor – utilizate la lucrările din beton precomprimat – se vor executa numai pe baza unor desene de execuŃie, întocmite în unităŃi de proiectare în conformitate cu prevederile din STAS 7721-90: Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat – condiŃii tehnice de calitate.

În cazul grinzilor executate din tronsoane mari cu rosturi umede, proiectul trebuie să cuprindă detaliile necesare de cofrare a rosturilor. În cazul în care acestea lipsesc din proiect, antreprenorul are obligaŃia să întocmească aceste detalii şi să le prezinte beneficiarului spre aprobare.

În afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească şi următoarele condiŃii specifice lucrărilor din beton precomprimat:

o să permită montarea şi demontarea dispozitivelor de deflectare a armăturilor preîntinse

o să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul a pieselor înglobate din zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiŃie, teci, etc.), iar piesele de asamblare temporară, care traversează betonul, să poată fi eliminate fără dificultate

o să permită o compactare corespunzătoare în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate

o să asigure posibilitatea de deplasare şi poziŃiile de lucru corespunzătoare a muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului, evitându-se circulaŃia pe armăturile pretensionate

o să permită scurtarea elastică la precomprimare şi intrarea în lucru a greutăŃii proprii

o să fie prevăzute , după caz, cu urechi de manipulare o cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feŃele ce

vin în contact cu betonul o să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj

când aceasta este înscrisă în proiect

11.3. Armături

11.3.1. Caracteristici generale

Armătura nepretensionată pentru elementele din beton precomprimat va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 OŃel laminat la cald; Mărci şi condiŃii tehnice generale de calitate şi STAS 438/2-91 Sârmă rotundă trefilată. Domeniul de utilizare, dispoziŃiile constructive şi modul de executare al acestor armături vor corespunde indicaŃiilor din capitolul Armături al prezentului caiet de sarcini şi Codul de practică NE 012-99 Partea A şi NE 013-02.

Înlocuire unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeaşi secŃiune totală, se va face numai cu acordul proiectului. Folosirea armăturilor de pretensionare din import, se va face pe bază de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armăturilor pentru precomprimări utilizate la construcŃii civile, industriale şi speciale – GAT 253

(MLPAT). În absenŃa unor date privind lungimea de transmitere (lt) şi de ancorare (la) acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor româneşti şi cu luarea în considerare a normelor naŃionale din Ńara de origine a oŃelului în cazuri speciale.

Armătura ce intră în alcătuirea cablelor de precomprimare, va fi alcătuită din sârme pentru beton şi beton precomprimat calitatea I, având caracteristicile conform STAS 6482/1-73 şi 6482/2, 3, 4-80.

SuprafaŃa sârmei trebuie să fie fără fisuri, aşchii, adâncituri şi fără pete de rugină.

Sârma se livrează în colaci bine depănaŃi. Fiecare colac trebuie să fie legat în patru locuri cu sârmă moale, bine strânsă. Capetele colacilor se îndoiesc spre interior, pentru identificarea lor. Colacul trebuie să conŃină un singur fir continuu, sudurile sau lipiturile nefiind admise. Fiecare colac trebuie să poarte o etichetă metalică bine legată, cu următoarele inscripŃii:

o marca de fabrică a întreprinderii producătoare o notarea sârmei conform STAS 6482/2-80 o simbolul lotului şi numărul colacului o semnul CTC

Lotul de sârmă SBP este alcătui din colaci de sârmă de acelaşi diametru, fabricată din aceeaşi şarjă de oŃel şi cu aceeaşi tehnologie. Mărimea unui lot este de maxim 7000 kg, iar a

unui colac 80 – 50 kg în funcŃie de diametrul sârmei. Fiecare lot de livrare va fi însoŃit de documentul de certificare a calităŃii, întocmit conform prescripŃiilor legale în vigoare.

RecepŃionarea oŃelurilor se va face în conformitate cu regulile şi metodele de verificare a calităŃii prevăzute în STAS 1799-88 ConstrucŃii din beton, beton armat şi beton precomprimat; PrescripŃii pentru verificarea calităŃii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcŃii din beton, beton armat şi beton precomprimat.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenŃa la rupere şi numărul de îndoiri alternante) pentru fiecare colac în parte, iar pentru 10% din numărul colacilor, determinarea limitei de curgere tehnică, a alungirii relative la rupere şi a numărului de torsiuni la care se rupe sârma. Aceste caracteristici se determină pe câte o epruvetă luată de la fiecare capăt al colacului.

Caracteristicile geometrice, chimice şi tehnologice ale armăturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din:

o STAS 6482/2-80 Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat; Sârmă netedă

o STAS 6482/3-80 Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat; Sârmă amprentată

o STAS 6482/4-80 Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat; Toroane

Sârmele care prezintă corodări pronunŃate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcătuirea fasciculelor. Cablele de sârmă uşor ruginite vor fi curăŃate de rugină cu peria de sârmă înainte de a fi puse în operă.

11.3.2. Manipulare, transport şi depozitare

La transportul şi depozitarea produselor din oŃel destinate utilizării cu armături pretensionate, se vor respecta prevederile prezentate în continuare:

a) Transportul se va efectua în vagoane închise sau în autocamioane prevăzute cu prelate. Aceste vehicule vor fi în prealabil curăŃate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdărie a oŃelului şi în mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri).

b) Depozitarea se va face pe loturi şi diametre, în spaŃii închise, ventilate corespunzător, pe suporŃi care să prevină contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stivă pentru controlul periodic.

c) În cazul spaŃiilor de depozitare fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă şi în care umiditatea este sub 60% nu se iau măsuri suplimentare de protecŃie.

d) Pentru colacii şi tamburii prevăzuŃi cu ambalaje speciale de protecŃie, aplicate în uzină, se va da o deosebită atenŃie ca, la transport, manipulare şi depozitare, ambalajul să nu fie deteriorat. Dacă s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armătura protejată. Periodic, se va verifica – pe colaci de probă – eficienŃa ambalajului pentru condiŃiile efective de depozitare.

e) La transportul, manipularea şi depozitarea oŃelurilor, se vor lua măsurile necesare pentru a preveni;

- zgârierea, lovirea sau îndoirea

- murdărirea cu pământ, materii grase, praf - contactul cu materialul incandescent provenit de la activităŃi de sudare, de

tăiere sau de încălzire cu flacăra aparatelor de sudare autogenă - acoperirea prelungită cu diverse materiale care pot menŃine umezeala

f) Barele vor fi livrate în formă rectilinie şi vor fi manipulate, transportate şi depozitate astfel încât să-şi păstreze forma. Eventualele prelucrări de la capete se vor proteja prin manşoane singure împotriva degradărilor mecanice sau din coroziune.

11.3.2.1. Pregătiri pentru confecŃionarea armăturii pretensionate

În cadrul lucrărilor pregătitoare sunt incluse următoarele operaŃii;

a) Verificarea existenŃei certificatului de calitate al lotului de oŃel din care urmează a se executa armătura; dacă există îndoieli asupra respectării condiŃiilor de transport şi depozitare, semnalele de existenŃa ruginii, murdăririi, deformării, se vor efectua încercări de verificare a calităŃii în conformitate cu prevederile din standardele de produs de către unitatea de producŃie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea că nu au fost influenŃate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armăturilor. În toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii stării de coroziune şi a consecinŃelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate.

b) SuprafaŃa oŃelului se va curăŃa de impurităŃi, de stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul) pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injectare.

c) Armăturile, care urmează să fie tensionate simultan, vor proveni – în limita posibilităŃilor – din acelaşi lot.

d) PorŃiunile de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisă operaŃia de îndreptare. PorŃiunile de armătură pretensionată (sârme, toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudură, se vor îndepărta. Barele de oŃel superior, care în timpul transportului sau al depozitării au suferit o uşoară deformare (sub 5 cm/m), se vor îndepărta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel puŃin +10 gr.C.

e) Se va evita rebobinarea sârmelor şi toroanelor, în diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici decât cele de livrare.

Pentru cazul în care controlul efortului de pretensionare se face şi prin alungirea armăturii, este necesară cunoaşterea valorii modulului de elasticitate al armăturii.

Pentru armături pretensionate individual, modulul de elasticitate sa va determina de către un laborator de specialitate, în conformitate cu prevederile STAS 6605-78.

În cazul fasciculelor postîntinse, specificate în Anexa 4 din Codul de practică NE 012-99 Partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105 N/mmp limitele de variaŃie putând fi de +2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv, sau se va determina de către laboratoarele de încercări autorizate. La construcŃii importante sau în cazul în care sunt condiŃii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomandă ca valoarea reală a modulului de elasticitate global să se determine pe şantier odată cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

Se vor asigura dispozitivele de derulare şi debitare care corespund tipului de armătură se urmează a se confecŃiona, în ceea ce priveşte precizia la lungime şi la înclinarea secŃiunilor de tăiere (mai exigente, de ex. în cazul armăturilor la care se realizează bulbi la capete).

11.3.2.2. ConfecŃionarea şi poziŃionarea armăturii preîntinse

Modul de confecŃionare şi poziŃionare a armăturii preîntinse, precum şi a celorlalte armături şi piese înglobate, după caz, va face de regulă, obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat.

Tăierea la lungime se va face astfel încât să nu se producă deformări ale secŃiunii de tăiere care să împiedice introducerea armăturii prin ecranele de distanŃare, în blocajele de inventar ale instalaŃiilor de pretensionare sau alte operaŃii tehnologice. La debitare se recomandă să se elimine zonele de toron în care s-a înnădit una din sârmele componente, dacă aceste zone pot fi identificate.

Se va da o atenŃie deosebită pentru evitarea murdăririi armăturilor prin contactul cu porŃiunile unse ale pereŃilor tiparelor sau ale platformelor de turnare.

Abaterile la poziŃionarea în secŃiunea elementului a armăturilor pretensionate, nu vor depăşi 3 mm faŃă de poziŃia din proiect, dacă nu se specifică altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armăturilor preîntinse, se evidenŃiază faptul că nu sunt permise toleranŃe negative.

Pentru aşezarea şi păstrarea armăturilor preîntinse în poziŃia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distanŃate. În tehnologia de stend unele din aceste ecrane sunt fixe şi altele deplasabile. Diametrul găurilor din ecrane va fi mai mare decât diametrul armăturii preîntinse cu 1 – 2 mm în cazul sârmelor şi cu 2 – 3 mm în cazul toroanelor. Dispozitivele de blocare la capetele stendului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel încât devierea maximă a armăturii de la ultimul distanŃier să nu depăşească panta de 1/10.

Pentru a permite aranjarea în poziŃie a armăturilor nepretensionate, se admite pretensionarea în două etape. ForŃa de pretensionare din prima etapă se va stabili în funcŃie de tehnologia de execuŃie adoptată, dar nu va depăşi 40% din forŃa de control prescrisă. Armăturile nepretensionate se vor monta, poziŃiona şi lega cu sârmă neagră moale, iar după efectuarea acestor operaŃii se poate trece la pretensionarea definitivă pentru realizarea forŃei de control.

Nu se admit sisteme de poziŃionare a armăturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la faŃa betonului.

La armăturile preîntinse, realizate sub formă de bare îmbinate prin manşoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate şi montate în succesiunea verificată în prealabil, iar lungimile de înfiletare se vor verifica înainte de pretensionare.

Dacă se utilizează dispozitive de îmbinare a armăturii, acestea vor fi amplasate astfel încât să permită alungirea liberă a armăturii şi să nu antreneze tiparele în timpul pretensionării. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenŃă cel puŃin egală cu 92% din forŃa de rupere a armăturii îmbinate.

11.3.2.3. ConfecŃionarea armăturii postîntinse

La tăierea sârmelor, toroanelor sau barelor, în vederea confecŃionării armăturii postîntinse, se vor utiliza scule şi dispozitive care nu deformează extremităŃile acestora pentru a

nu produce deteriorarea tecilor la introducerea armăturii în canale, precum şi pentru a permite efectuarea corectă a unor operaŃiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans, etc.).

Se vor lua precauŃiile necesare pentru ca oŃelul să nu fie murdărit cu pământ, materii grase, etc. să nu fie îndoit sau zgâriat în timpul operaŃiilor de tăiere şi confecŃionare.

La fasciculele la care sârmele de blochează în ancoraje înainte de pretensionare, nu este necesară îndepărtarea protecŃiei temporare. La celelalte tipuri de fascicule, protecŃia temporară se va păstra numai dacă este imperios necesară datorită mediului de lucru corosiv, precum şi dacă sârmele vor putea fi degresate în zona de prindere în prese şi în ancoraje definitive.

Măsurile minime care trebuie avute în vedere la confecŃionare şi poziŃionare, pentru a se evita degradarea protecŃiilor definitive ale armăturilor, vor fi indicate de producătorul armăturilor sau de proiectant prin caietul de sarcini, executantul urmând a le adapta şi completa în funcŃie de tehnologiile de lucru utilizate.

Fasciculele ca şi toroanele individuale se execută în ateliere centrale permanente ale unităŃilor specializate în lucrări de beton precomprimat, în ateliere temporare de şantier sau prin împingerea directă, în canale, a armăturii derulată progresiv din colac şi tăierea succesivă la lungime (dacă procesul aplicat permite această operaŃie). Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de producŃie, precum şi de tipul fasciculelor de urmează a se realiza. În Anexa 5 din NE 012-99 sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra în dotarea atelierelor de confecŃionare a fasciculelor având caracteristicile prezentate în Anexa 4 sau similare acestora. Fasciculele şi toroanele individuale executate în ateliere centrale vor fi însoŃite, la livrare, de un certificat de calitate care va conŃine – în mod obligatoriu – numărul certificatului de calitate al sârmelor din care au fost confecŃionate fasciculele, respectiv al toronului. Lungimea de tăiere a sârmelor care alcătuiesc fascicule de tipul celor din Anexa 4 din NE 012-99 Partea B, se va determina prin adăugarea la lungimea fasciculului măsurată între suprafeŃele de rezemare ale ancorajelor, a lungimilor minime indicate la pct.25 şi 26 din tabelul din anexă. Dacă tăierea urmează să se facă cu aparatul de sudură, se vor adăuga încă minim 30 mm (zona influenŃată de temperatură).

Fasciculele din sârme paralele (anexa 4), ancorate în secŃiune circulară (ancoraje tip inel-con), se realizează fără elemente de ordonare (resort sau rozete ştanŃate).

Asamblarea sârmelor sub formă de fascicul, se va face prin legături de sârmă moale de 1,5 mm diametru la capete şi la distanŃe de cca. 200 mm. Se recomandă ordonarea sârmelor, cu sârmă continuă de cca. 1 mm diametru. Legăturile de sârmă intermediare se pot elimina sau reduce ca număr prin răsucirea elicoidală a fasciculului, cu un pas de cca. 250 mm. Toate legăturile de sârmă vor avea capetele îndoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu împiedica introducerea în teci.

Pentru fascicule de alte tipuri decât cele din anexa 4 din NE 012-99 Partea B, datele (condiŃii, criterii de performanŃă) privind confecŃionarea armăturilor postîntinse trebuie prevăzute în proiect (caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic. În cazul în care pe şantier se utilizează fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar să se prevadă marcări corespunzătoare, iar depozitarea să se facă pe tipuri de fascicule.

Pentru transport şi depozitare, fasciculele neintroduse în teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5 din Codul de practică NR 012-99). Diametrul de rulare se recomandă să fie de minim 2100 mm în cazul fasciculelor executate din sârmă cu diametrul de 5 mm şi de minim 2300 mm în cazul sârmelor cu diametrul de 7 mm.

Se pot rula şi fascicule introduse în Ńeavă de polietilenă. În acest caz diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea Ńevii şi a numărului sârme din fascicul, stabilindu-se prin încercări. Diametrul de rulare a fasciculelor în teci speciale din tablă, procurate din import, va fi indicat de producător sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizează.

11.3.2.4. Realizarea canalelor pentru armături postîntinse

Canalele în care se introduc armături postîntinse, se execută conform prevederilor din proiect prin înglobarea unor teci flexibile din tablă de oŃel, Ńevi din material plastic sau din oŃel cu pereŃi subŃiri. Pentru procedeele indicate în Anexa 4, canalele (care pot fi căptuşite sau necăptuşite), se vor realiza conform datelor din Anexa 4 şi 6 din Codul de practică NE 012-99 Partea B şi planurilor de detaliu.

Canalele şi tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate în Ńară trebuie să răspundă următoarelor cerinŃe principale:

o asigurarea obŃinerii razelor de curbură în concordanŃă cu prevederile proiectului o asigurarea protecŃiei armăturii pretensionate împotriva coroziunii: în acest sens

este interzisă utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor o rigiditatea transversală a tecilor va trebuie să fie în concordanŃă cu solicitările

provenite din etapele de execuŃie: grosimea tablei va fi de minim 0,2 mm pentru tecile de diametru mic şi se va spori până la 0,6 mm pentru diametre mari

o raportul între diametrul canalului şi cel al fasciculului trebuie să permită introducerea armăturii pretensionate şi injectarea în bune condiŃii a suspensiei de ciment; diametrul interior al tecii trebuie să fie cu minim 10 mm mai mare decât cel al fasciculului, iar aria secŃiunii interioare a tecii va fi de cel puŃin două ori mai mare decât cea a armăturii

o asigurarea realizării unor legături bune cu trompetele în zonele de capăt o asigurarea etanşeităŃii în sensul împiedicării pătrunderii apei în interior o asigurarea corespunzătoare a marcării, ambalării, manipulării, transportul şi

depozitării Utilizarea tecilor din material plastic este permisă numai la elemente care nu se calculează la oboseală şi cu condiŃia ca în exploatare temperatura să nu depăşească +40 gr.C. De asemenea, în cazul acestor teci nu se va utiliza tratamentul termic pentru întărirea betonului. Dacă tecile din material plastic prezintă ondulaŃii transversale la interior şi exterior, se poate renunŃa la restricŃia privind elementele calculate la oboseală. Înlocuirea tipului de canal/teacă prevăzut în proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului.

Se vor utiliza teci cu rigiditate transversală sporită în cazul unor condiŃii mai grele de execuŃie în ceea ce priveşte pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea şi compactarea betonului, etc. De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide şi cu un număr cât mai redus de îmbinări când grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte condiŃii nu permit intervenŃia ulterioară pentru deblocarea zonelor de teacă obturate la betonare.

Racordurile (teurile) pentru injectare şi pentru aerisire, amplasate în conformitate cu prevederile din cap.8 al Codului de practică NE 012-99 Partea B şi a detaliilor din planurile de execuŃie, vor fi racordate la tecile ce căptuşesc canalul, astfel încât să nu reducă din diametrul interior al acestuia. O soluŃie posibilă este utilizarea unui manşon sau semimanşon, prevăzut cu Ńeavă pentru injectare/aerisire, aplicat peste teacă; găurirea acestuia se va face înainte de injectare cu o unealtă adecvată introdusă prin Ńeavă. În elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate în rosturile dintre tronsoane.

Toate îmbinările între teci trebuie asigurate împotriva deplasărilor relative în timpul diverselor operaŃii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). În acest scop se pot utiliza manşoane exterioare similare tecilor, manşoane fixate cu bandă adezivă sau alte sisteme sigure. Asamblarea cu mufă (mamă-tată) a tecilor din material plastic, se va face în acelaşi sens pe toată lungimea canalului pentru a uşura introducerea fasciculelor (dinspre partea tată).

În lipsa datelor de proiect, abaterile la poziŃionarea tecilor faŃă de traseul din proiect, se vor încadra în următoarele limite:

a) pe direcŃia înălŃimii elementului (h): - pentru înălŃimi până la 200 mm*) + 0,02 h

- pentru înălŃimi cuprinse între 200-1000 mm + 5 mm

- pentru înălŃimi mai mari ca 1000 mm +10 mm

b) pe direcŃia lăŃimii elementului: - pentru lăŃimi până la 200 mm*) + 5 mm

- pentru lăŃimi cuprinse între 200-1000 mm +10 mm

- pentru lăŃimi mai mari ca 1000 mm +20 mm

*) Pentru tecile aflate la marginea sec Ńiunii elementului, aceste abateri vor fi considerat e pe direc Ńia respectiv ă, fără valorile negative.

În cazul mai multor fascicule, depăşirea abaterilor individuale - cu excepŃia celor de la marginea secŃiunii - pot fi admise dacă rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se încadrează în aceste limite. În cazul canalelor din tronsoane, ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor depăşi +3 mm pentru traseul aceluiaşi canal. Pentru diferenŃe între diametrul fasciculului şi cel al canalului mai mari de 15 mm sau rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depăşi +5 mm.

Dispozitivele de poziŃionare a tecilor vor fi realizate şi amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor întocmite de executant şi avizate de proiectant. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armăturii nepretensionate, cu condiŃia ca abaterile de montaj ale acestora să nu influenŃeze defavorabil precizia de poziŃionare a tecilor.

DistanŃele între punctele de rezemare vor fi cuprinse între 500 şi 1500 mm, în funcŃie de rigiditatea longitudinală a tecilor. La tecile extrase distanŃa poate fi sporită până la 2000 mm. DistanŃe mai mari se pot utiliza pe bază de experimentare.

Este obligatorie amplasarea de dispozitive de poziŃionare în secŃiunile de schimbare a curburii traseului.

Elementele orizontale pe care reazemă tecile, vor fi realizate din bare OB.37, platbande, profile, alese în funcŃie de rigiditatea transversală a tecilor. În mod curent, folosirea barelor OB.37 cu diametrul de 10 – 14 mm este satisfăcătoare. La tecile din tablă cu falŃ sau din polietilenă, fără fascicule în timpul betonării, suprafaŃa de rezemare a tecii de distanŃier va fi mai mare pentru a evita deformarea transversală.

Dispozitivele de poziŃionare trebuie să împiedice şi deplasarea ascendentă a ansamblului teacă-fascicul, datorită efortului de flotare a acestuia la betonare şi vibrare. Nu se admit dispozitive de poziŃionare a tecilor la care piesele metalice ajung la faŃa betonului.

În zonele de capăt, axa canalelor (căptuşite sau necăptuşite) va fi perpendiculară pe suprafaŃa de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevăzută în proiect sau în specificaŃiile procedeelor de precomprimare. Pentru procedeele din Anexa 4 lungimea respectivă este de 400 mm.

11.3.2.5. Montarea armăturilor postîntinse

În cazul canalelor căptuşite cu teci din tablă, conform tabelelor 6.1 şi 6.2 din Anexa 6 ale Codului de practică NE 012-99 Partea B, sau din material plastic, se recomandă ca fasciculele să fie montate înainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversală şi longitudinala a tecilor. De asemenea, în anotimpurile reci şi cu umiditate ridicată, se vor adopta (în cazul în care este necesar) alte procedee de sporire a rigidităŃii tecilor (bare sau Ńevi din oŃel, Ńevi din material plastic de diametru mai mic, ş.a.), fasciculele introducându-se ulterior. Introducerea ulterioară a fasciculelor se poate face prin împingere sau prin tragere. Capătul de avans al fasciculului va fi prevăzut cu o piesă de formă conică ancorată de sârmele fasciculului.

Varianta de montare a fasciculelor prin împingere în canal, în mod succesiv, a elementelor componente derulate direct din colac, se va aplica în cazul toroanelor, capătul de avans protejându-se cu o piesă conică. Acest procedeu impune ca toronul să poată fi derulat de la interiorul colacului.

Înainte de închiderea cofrajului este necesar să se verifice starea şi poziŃia tecilor, acesta conŃinând un punct de staŃionare pentru care se va încheia un proces-verbal pentru lucrări ascunse, în ceea ce priveşte:

o încadrarea în abateri a traseului realizat faŃă de prevederile proiectului o deformaŃiile parazitare (şerpuirea) în plan orizontal sau vertical între punctele de

susŃinere, aceste deformaŃii putând introduce frecări suplimentare de care nu s-a Ńinut seama la proiectare

o deteriorări (străpungeri, crăpături, deşirări) nereparate ale tecii o puncte insuficiente etanşate la îmbinări între teci o montarea racordurilor pentru injectare şi pentru aerisire

În cazul în care se constată neconformităŃi, se vor face remedierile necesare.

În perioada dintre montarea armăturii în canale şi până la începerea operaŃiilor de pretensionare şi injectare, în scopul prevenirii pătrunderii apei în canale şi a coroziunii, este obligatoriu să se protejeze extremităŃile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic, ş.a.) şi să se etanşeze zona de ieşire a fasciculului din canal.

Pregătirea pentru confecŃionarea armăturilor pretensionate, confecŃionarea armăturii întinse, realizarea canalelor pentru armătura postîntinsă şi montarea armăturilor postîntinse se vor realiza în conformitate cu cap.3 din NE012-99 Partea B – Beton precomprimat.

11.4. Ancoraje, blocaje

Ancorarea fasciculelor cuprinse în Anexa 4 se face cu ancorajele indicate în Anexa 7 ale Codului de practică NE 012-99 Partea B. Alte tipuri de ancoraje şi sisteme de blocare se utilizează pe bază de agrement tehnic.

Ancorajele cu buclă şi dorn (anexa 7 – fig.7.6 din NE 012-99 Partea B) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseală. Se recomandă ca ancorajele cu buclă şi dorn să fie introduse în locaşuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protecŃie, peste care se aplică beton de monolitizare, care trebuie să fie bine ancorat de capătul elementului şi armat corespunzător.

Ancorarea armăturilor preîntinse se va realiza cu blocaje omologate sau având agrement tehnic, corespunzător diverselor tipuri de armături. În cazul utilizării toroanelor individuale ca armături postîntinse, se vor folosi ancoraje (blocaje) fără sensibilitate la coroziune. Ancorajele pentru fascicule alcătuite din SBP cu diam. de 7 mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele sârmelor, vor trebui să îndeplinească următoarele condiŃii de acceptare în ceea ce priveşte bulbii:

- diametrul 10,6 + 0,3 mm

- înălŃimea 7 + 0,3 mm

- excentricitatea max. 0,3 mm

- suma deschiderii fisurilor max. 1,5 mm

- cel mult două fisuri înclinate cu mai mult de 30ş faŃă de ax

- nici o fisură înclinată cu mai mult de 60 grade faŃă de ax

Se acceptă fasciculele la care cel mult 5% din numărul de bulbi nu îndeplinesc condiŃiile.

Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin înglobarea unuia din capete în beton, se vor putea utiliza fără omologare, pe bază de experimentări executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat/acreditat pentru încercări în acest domeniu şi avizul expertului (specialist în domeniu).

PărŃile componente ale ancorajelor şi blocajelor vor fi manipulate şi păstrate în condiŃii care să evite deteriorarea sau coroziunea.

Pe baza unor verificări periodice, se vor îndepărta blocajele care nu mai corespund în ceea ce priveşte siguranŃa ancorării armăturilor preîntinse şi încadrarea în valorile limită ale lunecărilor la blocaje.

11.5. CerinŃe şi criterii de performanŃă privind betonul pentru elemente/ structuri din beton precomprimat

Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie să îndeplinească următoarele cerinŃe specifice:

o asigurarea unei clase minime: - C 20/25 în cazul elementelor cu armături

pretensionate alcătuite din bare având Rp02e” 590 N/mmp şi Rm e” 890 N/mmp

- C 25/30 în cazul elementelor cu armături pretensionate trefilate (sârme, toroane, liŃe)

o asigurarea unor caracteristici de contracŃie şi curgere lentă cât mai reduse pentru ca pierderile de tensiune în armăturile pretensionate să fie c-t mai reduse

o un conŃinut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorită acŃiunii corozive a clorului asupra armăturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitată folosirea aditivilor în soluŃie ce conŃin cloruri în cantitate mai mare decât apa potabilă

o asigurarea unei compactităŃi corespunzătoare şi continue în tot elementul (structura)

Pentru punerea în operă şi tratarea betonului se vor avea în vedere şi următoarele prevederi specifice:

a) În cazul în care pentru compactarea betonului se utilizează pervibratoare, se vor lua următoarele măsuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator şi armăturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor:

- punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile - în punctele în care se introduce pervibratorul, se recomandă a se prevedea

dispozitive constructive speciale (de ex.: carcase metalice, etrieri şi başe), care să împiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armăturile postîntinse

b) Se va acorda o deosebită atenŃie la compactarea betonului în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate pentru a se obŃine o umplere cât mai bună, fără deteriorarea şi deplasarea armăturilor şi pieselor înglobate în beton. În acest scop se recomandă utilizarea în aceste zone atât a vibrării de interior, cât şi de exterior.

c) La elementele cu armătura preîntinsă, executate în tehnologia de stend, betonarea se va face continuu astfel ca între începerea turnării primului element şi terminarea compactării ultimului element din stand să nu se depăşească intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30 gr.C, pentru a nu perturba aderarea armăturii în elementele turnate anterior. La temperaturi de lucru mai mari de 30 gr.C se vor adopta măsuri corespunzătoare prin proiect şi fişe tehnologice.

d) Se va evita ca – prin scoaterea din betonul proaspăt a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic – să se producă fisuri în lungul armăturilor pretensionate, care au efect defavorabil asupra aderenŃei şi protecŃiei anticorozive.

e) Se recomandă ca după terminarea betonării, fasciculele de armături introduse în teci să fie mişcate pentru reducerea efectului de blocare în urma eventualelor deformări ale tecilor sau pătrunderii de lapte de ciment, dar în aşa fel încât să nu se producă deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) şi se va sufla aer pentru îndepărtarea apei şi impurităŃilor.

f) Măsurile de protecŃie a armăturilor cu protecŃii permanente, în timpul betonării şi a tratamentului de întărire, vor fi stabilite pe baza recomandărilor acestora. În cazul

construcŃiilor realizate prin glisare, această verificare se va face imediat la ieşirea din cofrajul glisant pentru a se putea interveni în timp util, de pe platforma inferioară a cofrajului.

g) Descintrarea elementelor şi a construcŃiilor din beton precomprimat se va face numai după precomprimarea acestora (parŃială sau totală, conform prevederilor proiectului)

h) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale căptuşite cu materiale plastice.

i) La elementele cu armătura preîntinsă nu se va depăşi temperatura de +60 gr.C, iar perioada de răcire va trebui să permită coborârea temperaturii elementului sub +20 gr.C înainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare.

j) Armătura va fi protejată de contactul cu aburul sau materialele umede folosite la tratarea betonului.

La întocmirea programului de desfăşurare a lucrărilor aferente betonării, se vor avea în vedere şi următoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din momentul aducerii armăturii din depozit la punctul de lucru şi până la executarea protecŃiei finale a acesteia:

o în zona fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă, armătura se va poziŃiona, pretensiona şi proteja în maxim 60 de zile, cu condiŃia ca de la pretensionare şi până la realizarea protecŃiei să nu treacă un interval mai mare de 15 zile

o pentru armăturile preîntinse intervalul de la pretensionare la betonare se recomandă să nu depăşească 48 de ore

o în cazurile deosebite în care – prin soluŃia de proiectare – intervalele specificate mai sus nu pot fi respectate (de ex. la fasciculele introduse în canale înainte de betonare şi tensionate în diverse faze de execuŃie a lucrării), se vor adopta – prin proiect – măsuri de utilizare a armăturilor pretensionate cu protecŃie permanentă

11.6. ExecuŃia lucrărilor

11.6.1. Monolitizarea elementelor prefabricate

Prezentul paragraf tratează monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi şi plăci, în soluŃia grinzi prefabricate şi plăci prefabricate cu conlucrare.

Monolitizarea dintre tronsoane, se va executa cu beton C32/40 (Bc.40), ca şi-n elementele prefabricate, cu asigurarea continuităŃii dintre canalele cablelor şi barele din oŃel moale de pe conturul secŃiunii grinzii. Antreprenorul va prezenta spre aprobare beneficiarului detaliile privind asigurarea continuităŃii canalelor cablelor şi etanşeitatea acestora.

Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C32/40, iar dintre plăci prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C25/30 (Bc.30) şi cu vibrarea atentă a acestora pentru asigurarea conlucrării dintre grinzi şi plăci în cazul suprastructurilor din grinzi cu plăci prefabricate.

Atât pentru zonele de monolitizare dintre grinzi, cât şi pentru golurile pentru conectori, reŃeta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe şantier pe bază de încercări pe cuburi de probă.

La zonele de monolitizare dintre grinzi se va folosi acelaşi tip de ciment ca si-n grinzi astfel ca să nu apară o diferenŃă de culoare a betonului.

Elementele de mai sus privind clasa betonului şi modul de punere în operă a acestuia rămân valabile şi pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placă.

11.6.2. Tensionarea şi blocarea ancorajelor

ForŃa de blocare va fi cea prevăzută în proiect.

ConcepŃia de calcul şi procedeul de precomprimare, se vor preciza prin contract.

Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare, următoarele:

o provenienŃa şi caracteristicile materialelor o referinŃe asupra calităŃii materialelor de pus în operă o programul de precomprimare o desemnarea unui responsabil însărcinat cu execuŃia precomprimării o provenienŃa şi calităŃile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea

şi practica în acest domeniu Programul de precomprimare, va face parte din programul general de execuŃie a lucrărilor. Acesta comportă un memoriu amănunŃit a operaŃiunilor şi mijloacelor de asigurare a securităŃii muncii. Programul de precomprimare va preciza următoarele:

o mijloacele şi instrucŃiunile de folosire a materialului utilizat în operaŃiunile succesive

o modul de punere în operă a armăturilor de precomprimare o nota privind măsurile de protecŃia armăturilor de precomprimare o consemnările privind fiecare etapă de precomprimare, şi anume:

Înainte de punerea sub tensiune a cablelor:

- măsurile de protecŃie provizorie a armăturilor şi ancorajelor - eventualele măsuri de verificare a rezistenŃei în beton, în particular în

vecinătatea ancorajelor În timpul punerii sub tensiune:

- ordinea de punere sub tensiune - tabel cu relaŃiile dintre forŃele de tragere şi alungirile cablelor, cât şi pentru

coeficientul de frecare calculat şi cel efectiv - metoda de măsurare a eforturilor şi alungirilor - dispoziŃiile asupra măsurilor de luat în caz de accident, de alungire anormală

sau rupere de sârme

După precomprimare:

- măsurile de reînnoire a protecŃiei provizorii, şi anume la locaşurile ancorajelor - măsurile de protecŃie definitive şi programul injecŃiei - modul de verificare a canalelor rămase libere.

Rezultatele precomprimării vor fi înscrise pentru fiecare cablu, într-o fişă de pretensionare de tipul celei din Anexa 12 a Codului de practică NE 012-99 Partea B.

11.6.3. Injectarea cablelor

Injectarea cablelor trebuie să se facă pe baza unui program, întocmit de antreprenor, care va cuprinde:

o caracteristicile mortarului de injecŃie şi durata de întărire o condiŃiile de a folosi materialul de injecŃie, cât şi destinaŃia materialului rămas

disponibil în caz de accident o ordinea detaliată a operaŃiunilor de curăŃire cu aer sau spălare a canalelor

cablelor o ordinea detaliată a operaŃiunilor de injecŃie şi încercările corespunzătoare o volumele de material de injecŃie pentru un cablu pentru o familie de cable o măsurile ce trebuie respectate în caz de accident sau în condiŃii climaterice

defavorabile La injectare se va Ńine cont de prevederile Codului de practică NE 012-99 Partea B, secŃiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 şi 14 privind amestecul de injectare şi fişa de injectare.

11.7. Controlul calităŃii şi recepŃia lucrărilor din beton precomprimat

RecepŃionarea elementelor prefabricate din beton precomprimat sau a elementelor care urmează a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producător, în conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89, precum şi din proiectul sau norma internă de fabricare a elementului.

Producătorul va emite un certificat prin care atestă calitatea corespunzătoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele înscrise în documentele interne de verificare a calităŃii.

Pentru a evita returnarea de la şantier a unor elemente prefabricate, uzina va obŃine acordul antreprenorului înainte de expedierea acestora.

Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afectează capacitatea portantă sau durabilitatea elementului , ca: ştirbituri, segregări pe zone restrânse, se fac pe baza unui program întocmit de antreprenor ce se supune aprobării beneficiarului.

Nu se admit în lucrare elemente cu zone puternic segregate, goluri, fisuri.

CAIET 12

Echipamente tabliere

12.1. GeneralităŃi

12.2. CondiŃii pentru materialele componente

12.3. Dispozitive pentru asigurarea etanşeităŃii, hidroizolaŃia

12.4. Aparate de reazem

12.5. Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataŃie

12.6. Dispozitive de evacuare a apelor

12.7. Parapete

12.8. Bordurile de trotuar

12.9. Dispozitivele antiseismice

12.1. GeneralităŃi

Acest capitol se referă la dispozitive, lucrări şi elemente necesare conservării podurilor şi asigurării unui nivel de exploatare satisfăcător pentru toŃi cei ce folosesc drumul pentru circulaŃie.

Capitolul se referă la:

o dispozitive pentru asigurarea etanşeităŃii o aparate de reazem o rosturi de dilataŃie o dispozitive de colectare şi evacuare a apei (guri de scurgere) o parapete de siguranŃă direcŃionali şi parapete pietonale o borduri pentru trotuare o dispozitive antiseismice

12.2. CondiŃii pentru materialele componente

Materialele care intră în compunerea echipamentelor, vor corespunde din punct de vedere calitativ condiŃiilor precizate din proiect, şi anume:

o oŃelurile vor corespunde celor prevăzute în proiect sau vor fi calităŃi apropiate şi în orice caz vor fi sudabile

o betoanele prefabricate vor avea clasa precizată prin proiect sau minim C16/20 (Bc.20)

o vopselele utilizate pentru protecŃia parapetelor, vor avea aprobarea beneficiarului

12.3. Dispozitive pentru asigurarea etanşeităŃii, hidroizolaŃia

Etanşeitatea se poate asigura prin următoarele elemente:

o hidroizolaŃia o protejarea hidroizolaŃiei o îmbrăcămintea asfaltică din două straturi

Acestea vor avea dimensiunile şi calităŃile precizate prin proiect şi vor trebui să asigure impermeabilitatea.

Antreprenorul va da o atenŃie deosebită hidroizolaŃiei, după cum urmează:

o stratul suport al hidroizolaŃiei trebuie să nu prezinte proeminenŃe mai mari de 2 mm

o la planeitate se admit abateri de maxim +5 mm verificată cu un dreptar de 3,00 metric pe orice direcŃie

o este interzisă circulaŃia personalului de şantier pe suprafeŃele pregătite pentru aplicarea şapei

o nu este permisă aplicarea şapei propriu-zise la temperaturi sub +5 grade C o este interzisă circulaŃia personalului de şantier peste straturile şapei

Antreprenorul poate propune beneficiarului şi alte soluŃii decât cele din proiect, în care caz, va întocmi o documentaŃie tehnică, cuprinzând planşe de detalii, tehnologia de execuŃie şi calităŃile materialelor componente, cât şi ale îmbrăcăminŃii în ansamblu, ce se va supune aprobării beneficiarului şi care vor respecta cerinŃele caietului de sarcini pentru hidroizolaŃii.

12.4. Aparate de reazem

Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legătură dintre pile şi culei pe de o parte şi tablier pe de altă parte (sau traveele tablierului) destinate transmiterii sarcinilor şi care să permită deformaŃiile din temperatură, contracŃie şi curgere lentă ale betonului din tablier.

Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface condiŃiile de calitate minime prevăzute în STAS 4031-77 şi 4031/2-75.

Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor satisface condiŃiile prevăzute în STAS 10167-83.

Antreprenorul poate propune şi alte tipuri de aparate de reazem decât cele prevăzute, în care caz va obŃine aprobarea beneficiarului şi proiectantului.


Rosturile de dilataŃie sunt dispozitive care asigură continuitatea suprafeŃei de rulare – în bune condiŃii de confort – între tablier şi culei sau între diverse travei ale tablierului. Tipul de rost ce urmează a fi utilizat cât şi tehnologia de montare a acestuia, trebuie să fie precizate prin proiect.

Antreprenorul , respectând caracteristicile necesare ale rostului şi toleranŃele4 lui de pozare, poate propune şi alte tipuri de rost, în care caz va trebui să obŃină aprobarea beneficiarului şi care vor respecta cerinŃele caietului de sarcini.

Sunt de preferat alcătuirile constructive, ce conduc la reducerea numărului de rosturi sau la eliminarea lor totală.

12.6. Dispozitive de evacuare a apelor

Dispozitivele de evacuare a apelor sunt alcătuite din guri de scurgere destinate evacuării apelor pluviale ce cad pe suprafaŃa podului. Numărul şi poziŃia lor sunt precizate prin proiect.

Dispozitivele de evacuare a apelor de pe suprafaŃa suprastructurii sunt – în general – prefabricate, conform STAS 4834-86 şi se montează pe suprastructură astfel încât să permită evacuarea apelor fără infiltraŃii în corpul structurii.

Antreprenorul poate propune şi alte soluŃii decât cele din proiect, privind evacuarea apelor, dar numai cu aprobarea beneficiarului.

12.7. Parapete

Parapetele pot fi pietonale, de siguranŃa circulaŃiei şi cu rol dublu. Realizarea lor se va face în conformitate cu prevederile cu proiectul, STAS 1948/1-91 şi SR 1948/2-95.

Parapetele din oŃel se vor proteja prin vopsire, calitatea şi culoarea vopselei fiind aprobate de beneficiar.

12.8. Bordurile de trotuar

Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate de beton sau din piatră, conform STAS 1139-87.

Calitatea betonului sau a pietrei, modul de tratare a suprafeŃei şi dimensiunile, se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor, se va face cu respectarea profilului în lung şi transversal al căii.

Bordurile prefabricate de beton, se vor realiza cu beton de clasă minim C32/40 (Bc.40), realizat cu ciment I.42,5 , având grad de impermeabilitate minim şi va rezista la cel puŃin 150 cicluri de îngheŃ-dezgheŃ. Pentru bordurile din beton simplu, clasa minimă de beton este de C20/25.

12.9. Dispozitivele antiseismice

Podurile şi pasajele cu deschideri mari, situate în zone seismice conform SR 11100/1-93 cu gradul 7 de seismicitate (scara mks) sau mai mare, vor fi prevăzute cu dispozitive de asigurare împotriva deplasărilor din seism.

Modul de alcătuire şi locul de amplasare al acestora, se vor preciza din proiect.

CAIET 13

Hidroizola Ńii - Dispozitive de acoperire

a rosturilor de dilata Ńie

13.1. HidroizolaŃii



Acest capitol tratează condiŃiile tehnice generale, ce trebuie îndeplinite la realizarea hidroizolaŃiilor pentru lucrările de poduri.

HidroizolaŃiile au ca scop:

o împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistenŃă o colectarea apelor ce se infiltrează prim îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre gurile

de scurgere La lucrările de artă, hidroizolaŃiile sunt alcătuite în general din şapă hidroizolatoare. termenul de „şapă hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile componente şi anume:

o stratul suport o stratul de amorsă o stratul de lipire o stratul hidroizolator de bază o stratul de protecŃie

Şapa se execută în câmp continuu şi se racordează acesteia la marginea elementului care est6e hidroizolat. Racordarea se face şi la gurile de scurgere şi la dispozitivele etanşe de acoperire a rosturilor de dilataŃie. FuncŃionalităŃile unor straturi pot fi comasate în diferite soluŃii ale firmelor specializate în hidroizolaŃii.

HidroizolaŃiile pot fi alcătuite din:

o folie lichidă cu întărire rapidă o membrană hidroizolatoare

Tehnologia de aplicare, poate fi:

o prin pulverizare o prin lipire la cald a membranelor cu soluŃii pe bază de bitum o prin lipire la rece cu soluŃii pe bază de răşini sintetice o prin aplicarea de membrane autoaderente o prin lipirea cu supraîncălzirea membranelor

În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condiŃiile fizico-mecanice.

13.1.2. Caracteristicile tehnice

Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanŃie de minim 8 ani de exploatare normală a podului. Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare trebuie să asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor cauzate de infiltraŃiile de apă la structura de rezistenŃă.

Materialele incluse în elementele şapei hidroizolatoare trebuie să fie imputrescibile şi să fie pasive chimic.

Şapa hidroizolatoare:

o trebuie să poată fi aplicată la poduri în exploatare, la care lucrările se execută pe o jumătate de cale, iar pe cealaltă jumătate se desfăşoară circulaŃia normală, asigurându-se continuizarea şapei cu păstrarea caracteristicilor tehnice

o trebuie să reziste la circulaŃia de mică viteză a utilajelor de transport şi aşternere a straturilor îmbrăcăminŃilor asfaltice pe pod

o trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminŃii din asfalt la stratul săi superior o trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice:

- forŃa de rupere 800 N/5 cm - alungirea la rupere minim 20% - rezistenŃă la perforare statică

- clasa de rezistenŃă L4 neperforată la 250 N pe bila � 10 mm - adezivitate la tracŃiune minim 0,5 N/mmp - flexibilitatea pe un dorn 50 mm fără fisuri la -10 grade C - absorbire de apă în 24 ore maxim 0,5% - temperatura minimă la care membrana este stabilita 120 grade C - temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie

să reziste fără diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice este de 180 grade C

- domeniu de temperatură de exploatare curentă este -20 gr.C, 70 gr.C - intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa

hidroizolatoare este +5...+30 gr.C Stratul superior al şapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din alcătuirea asfaltului îmbrăcăminŃii rutiere pentru a evita agresarea şapei.

Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

13.1.3. Prescrip Ńii

13.1.3.1. Stratul suport

Stratul suport al hidroizolaŃiei se realizează din mortar de ciment marca M100. SuprafaŃa sa nu trebuie să prezinte proeminenŃe mai mari de 2 mm şi trebuie realizată prin drişcuire. Mortarul de ciment M100 se va realiza cu ciment II B – S 32,5 conform SR 1500, iar agregatele vor avea dimensiunea maximă de 4 mm.

Verificarea planeităŃii suprafeŃei se face cu dreptarul de 3,0 m lungime pe orice direcŃie. Se admite o singură denivelare de +5 mm la o verificare.

Pregătirea suprafeŃei suport, se face astfel:

o se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton, petele de grăsime şi orice alte corpuri străine

o se aplică stratul egalizator o stratul suport întărit se curăŃă cu jeturi de apă şi aer comprimat în vederea

aplicării straturilor următoare, pe o suprafaŃă curată şi uscată.

13.1.3.2. Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenŃa membranei hidroizolatoare la beton. SoluŃia cu care se execută amorsa poate fi pe bază de bitum sau pe bază de răşini sintetice. Componentele soluŃiei nu trebuie să conŃină produse care atacă chimic betonul.

Amorsa se aplică prin inundarea suprafeŃei şi repartizarea manuală a soluŃiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Se aplică pe suprafaŃa uscată a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5 gr.C. Se va urmări ca suprafaŃa ce urmează a se izola să fie amorsată în totalitate.

Pe suprafaŃa amorsata nu se permite circulaŃia pietonală sau cu utilaje de orice fel.

13.1.3.3. Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrană utilizată. HidroizolaŃia se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderenŃa pe toată suprafaŃa pe care se aplică. Nu se admit umflături sau margini desprinse.

Se va asigura petrecerea şi continuizarea prin lipire în câmp continuu a membranelor livrate în fâşii.

Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se etanşeitatea şi scurgerea apelor colectate.

La rosturile de dilataŃie, tratarea hidroizolaŃiei se va face conform proiectului, funcŃie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilataŃie.

Lateral, marginile stratului hidroizolator, se vor racorda cu cordoane de etanşare.

În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu trebuie să fie mai mare de 250 gr.C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv de membrană îşi modifică caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.

Membranele hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant de cel puŃin +5 gr.C, după minim 28 de zile de la data turnării betonului de ciment sau mortarului (indicativ AND 577-2002).

13.1.3.4. Stratul de protecŃie

Stratul de protecŃie poate fi:

o şapa de beton de 4 – 5 cm grosime, realizat din beton clasa C20/25 (Bc.25), armat cu împletituri din sârmă Zn 1,8 – 2,5 mm, cu ochiuri de 3-8 cm, sau plase sudate tip Buzău 4-5 mm, cu ochiuri de 10x10 cm

o betonul pentru stratul de protecŃie se realizează cu ciment II A-S 32,5 şi agregate cu dimensiunea maximă de 7 mm

o mastic bituminos cu grosimea de 1 – 2 cm o membrane de protecŃie aderente la membranele hidroizolatoare

Verificarea şi recepŃia lucrărilor de hidroizolaŃie se face pe etape, după cum urmează:

o pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse

o la terminarea lucrărilor de hidroizolaŃie, prin încheierea unui proces verbal Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaŃie se face asupra aspectului, iar în cazul unor constatări nefavorabile din procesele verbale de lucrări ascunse se poate face şi asupra etanşeităŃii prin inundarea pe o înălŃime de minim 5 cm pe suprafeŃele limitate, pe durata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul execuŃiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaŃii, se vor remedia pe baza unor soluŃii propuse de antreprenor şi pot fi acceptate sau nu de către beneficiar.

În cazul în care beneficiarul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolaŃii.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice, se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:

� SREN ISO 527/1-2000 Materiale plastice; Determinarea caracteristicilor de tracŃiune. Partea I principii generale

RezistenŃa şi alungirea la rupere

� SR 137-95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli şi metode de verificare

� STAS 5690-80 Materiale plastice. Determinarea absorbŃiei de apă � Ordin MT 497-98 Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri

� SR ISO 2409-94 Lacuri şi vopsele. Încercarea la carotaj � STAS 6615/1-74 Adezivi pe bază de elastomeri. Determinarea vâscozităŃii � STAS 9199-73 Masticuri bituminoase pentru izolaŃii. Metode de analize şi încercări

13.1.3.5. Controlul calităŃii lucrărilor de execuŃie

Se vor face conform indicativului AND 577-2002, prin măsurători „in situ”. In situ se verifică aderenŃa stratului hidroizolator suport. Măsurătorile vor fi efectuate de către instituŃii abilitate, prin procedee agrementate în România. Pentru verificarea calităŃii lipirii membranei de stratul suport, se face cel puŃin o încercare la 20 de ml cale pod pe sens. Rezultatele obŃinute vor fi consemnate într-un proces verbal ce va însoŃi recepŃia de bază.

Nu se va trece la faza următoare în situaŃia în care rezultatele obŃinute nu corespund valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului de execuŃie al hidroizolaŃiei.



Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataŃie, utilizate la poduri rutiere, asigură:

o deplasarea liberă a capetelor tablierelor de poduri în rosturile lăsate în acest scop

o continuitatea suprafeŃei de rulare a căii în zona rosturilor o etanşeitatea la scurgeri şi infiltraŃii de apă

Pentru satisfacerea acestor exigenŃe, se utilizează dispozitive etanşe.

În general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataŃie, sunt:

o elementele elastomerice care asigură deplasarea o elemente metalice suport, fixate pe structuri o betoane speciale în zona prinderii pieselor metalice o mortare speciale de etanşeizare o benzi de cauciuc pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltraŃie

FuncŃie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcŃionalităŃile unor elemente ce intră în alcătuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataŃie se aplică la poduri noi sau la poduri în exploatare, având rezolvări specifice de prindere pentru fiecare caz. Dacă se aplică la poduri în exploatare, dispozitivele trebuie să permită executarea lucrărilor pe o jumătate a părŃii carosabile, circulaŃia urmând a se desfăşura pe cealaltă jumătate a podului fără ca această tehnologie de execuŃie să afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.

Termenul de „dispozitiv de acoperire a rostului de dilataŃie”, prescurtat „dispozitiv” utilizat în continuare, include toate elementele componente, şi anume:

o betonul în care sunt fixate elementele metalice o elementele metalice de prindere o elementul elastomeric o elementul de etanşeizare din cauciuc o mortarul special pentru etanşeizarea elementului elastomeric

13.2.2. Caracteristici tehnice

Termenul de garanŃie a dispozitivului este de minim 10 ani de exploatare normală a podului. Elementul elastomer trebuie să fie interşanjabil. Termenul de garanŃie a elastomerului este de minim 5 ani. Pe durata garanŃiei, firma care garantează dispozitivul trebuie să asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acestuia şi remedierea efectelor deteriorărilor structurii ca urmare a defecŃiunilor dispozitivului apărute în perioada de garanŃie.

Firma care livrează dispozitivul, trebuie să asigure:

o livrarea elementelor interşanjabile, la cerere, pe durata de 30 ani de la punerea în operă a dispozitivului

o asigurarea sculelor şi confecŃiilor de mică mecanizare specifice, necesare la punerea în operă a dispozitivului şi la schimbarea elementului elastomer

o asigurarea supravegherii tehnice la punerea în operă a dispozitivului o instrucŃiuni tehnice de execuŃie şi de exploatare

Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice în domeniul

de temperaturi -350C, +80

0C:

o asigurarea deplasării libere a structurii la valoarea prescrisă o elementele mecanice de fixare trebuie să reziste la agenŃii corozivi o să fie etanş o să fie fixat de structura de rezistenŃă a podului preluând acŃiunile verticare şi

orizontale; pentru 1,00 m de pod aceste acŃiuni sunt: - forŃa verticală 11,20 tf

- forŃa orizontală 7,80 tf

Elementul elastomeric trebuie să aibă caracteristicile:

o duritate, grade Shore A 60 + 5 o rezistenŃă la rupere prin întindere 12,00 N/mmp o rezistenŃă la rupere prin compresiune 75,00 N/mmp o tasarea sub sarcină verticală maximă 15 % o alungirea minimă la rupere 350 % o rezistenŃa la ulei – variaŃia caracteristicilor fizice şi mecanice:

- duritate grade Shore A max. +5

- pierdere de rezistenŃă la rupere max.% -15

- alungirea la rupere max. % -15

o nefragibilitatea la temperaturi scăzute - temperatura minimă -35

0C

o rezistenŃa la îmbătrânire accelerată - pierdere din rezistenŃa la rupere % max. -15

- scăderea alungirii la rupere % max. -30

- creşterea durităŃii grade Shore A max. 10

o rezistenŃa la ozon după 100 ore să nu prezinte fisuri Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataŃie, vor fi agrementate în România, conform Legii nr. 10/1995.

13.2.3. Prescrip Ńii

13.2.3.1. Betoane speciale

Agregatele folosite la realizarea betonului, vor fi în mod obligatoriu de concasare, iar cimentul folosit va fi I 42,5 R conform SR 388-95.

Betonul va avea gradul de gelivitate G150. CirculaŃia rutieră pe acest beton se poate deschide la vârsta de 28 zile a betonului.

Se recomandă utilizarea de betoane speciale cu întărire rapidă, peste care se poate deschide circulaŃia la vârsta de 10 zile.

În varianta în care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul în care se ancorează aceste buloane trebuie să fie cel puŃin de clasă C20/25 (Bc.25). Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de râu spălate. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388-95.

În cazul în care betonul existent în suprastructură nu are clasa minimă C20/25 (Bc.25) zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolată şi rebetonată cu beton de clasa minimă C20/25 (Bc.25).

Se recomandă ca betonul din grinda de încastrare să fie tratat cu material corespunzător pe faŃa care vine în contact cu pneurile astfel încât să se realizeze aceeaşi culoare cu îmbrăcămintea asfaltică.

13.2.3.2. Mortare speciale

Pentru egalizare, sun unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilataŃie sau pentru etanşeizarea laterală a elementului din elastomer, se utilizează mortare speciale, pe bază de răşini sintetice.

ToleranŃele dimensionate la montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzător de dispozitive.

Mortarele utilizate trebuie testate în prealabil conform prescripŃiilor fabricantului şi tipului de dispozitiv.

13.2.3.3. Elemente elastomerice

Elementele elastomerice, pot fi:

o panouri din neopren armat o profile speciale, deschise sau închise, din neopren o benzi late din neopren

Aceste confecŃii se livrează la cerere, având caracteristicile (tip, dimensiuni) specificate în proiect. La primire se efectuează recepŃia cantitativă şi calitativă a confecŃiilor.

13.2.3.4. Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se încastrează în structură şi de ele de fixează elementele elastomerice interşanjabile.

La livrare se efectuează recepŃia cantitativă şi calitativă, urmărându-se concordanŃa cu prevederile proiectului şi a caietului de sarcini.

Pozarea elementelor metalice, înainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la poziŃie cu dispozitive special adaptate, care asigură şi menŃinerea lor în această poziŃie până la întărirea betonului.

Banda de etanşare din cauciuc neoprenic trebuie să fie continuă pe toată lungimea şi lăŃimea dispozitivului de acoperire.

Se admite pe toată lungimea o singură înnădire vulcanizată. Pe zona vulcanizării se admite o toleranŃă la grosime de +10% din grosimea nominală a benzii.

În zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului şi îmbrăcămintea de asfalt, se va urmări ca:

o geometria să fie cea prevăzută în proiect o asfaltul să nu prezinte denivelări o să nu aibă fisuri, segregări sau ciobiri o să îndeplinească condiŃiile specifice îmbrăcăminŃii din beton de ciment sau

îmbrăcăminŃii din asfalt turnat

13.2.3.5. Alte recomandări

La podurile, având deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 20 mm (+10 mm,

considerând temperatura de montaj de +50C), se recomandă soluŃiile simple necostisitoare.

Se vor efectua:

o recepŃii pe faze de execuŃie, care au în vedere constatarea executării corecte a elementelor suport de prindere a elementului elastomeric

o recepŃia finală La recepŃia finală, se poate efectua şi proba prin inundare a zonei rostului de dilataŃie, cu înălŃimea lamei de apă de minim 5 cm, pe durata de 24 ore.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice, se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:

� SR ISO 7619-2001 Elastomeri vulcanizaŃi. Determinarea durităŃii în grade de duritate Shore A

� SR ISO 37-1997 Cauciuc vulcanizat şi termoplastic. Determinarea caracteristicilor de efort; deformaŃii la tracŃiune

� SR ISO 1817-2000 Cauciuc vulcanizat. Determinarea acŃiunii lichidelor � SR ISO 188-2001 Elastomeri vulcanizaŃi. Încercarea la îmbătrânirea accelerată � SR ISO 812-2001 Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii limită de

nefragibilitate

� STAS R 9449-74 Elastomeri vulcanizaŃi. Determinarea rezistenŃei la fisurare datorată ozonului, în condiŃii statice

� SR ISO 815-A/1-95 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformării remanente după compresiune la temperaturi ambiante, ridicate

sau scăzute

� SR EN 10002/1-95 Materiale metalice. Încercarea la tracŃiune – Partea I : Metoda de încercare (la temperatura ambiantă)

� SR 13170-93 Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc. Epruvete speciale şi metode de evaluare

� Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe epruvete Charpy – Partea I Metode de înceracare

CAIET 14

ÎmbrăcăminŃi rutiere la poduri


14.2. CondiŃii tehnice

14.3. Materiale

14.4. PrescripŃii de execuŃie

14.5. Verificarea şi recepŃia lucrărilor


Prezentul capitol tratează condiŃiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la realizarea îmbrăcăminŃilor de tip bituminos turnate, aplicare pe partea carosabilă a podurilor şi pe trotuare.

Acest tip de îmbrăcăminte, se execută la cald din mixturi preparate cu agregate naturale, filer şi bitum neparafinos pentru drumuri şi vor respecta prevederile din următoarele standarde:

� STAS 11348-87 Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase pentru calea pe pe pod. CondiŃii tehnice de calitate

� STAS 175-87 Lucrări de drumuri. ÎmbrăcăminŃi bituminoase turnate, executate la cald. CondiŃii tehnice de calitate

� Indicativ AND 546-99 Normativ privind execuŃia la cald a îmbrăcăminŃilor bituminoase pentru calea pe pod, publicat în Buletinul Tehnic Rutier

nr. 15 din 2002

Utilizarea altor tipuri de îmbrăcăminŃi pe poduri, precum îmbrăcăminŃi din beton de ciment, nu se vor aplica decât pe baza unor studii şi cercetări efectuate de instituŃii de specialitate şi numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului.

ÎmbrăcăminŃile bituminoase se utilizează în funcŃie de clasa tehnică a drumului sau categoria străzii, în conformitate cu precizările din STAS 11348-87 tabel I Ind. AND 546-99 şi AND 569-2002 şi cu prevederile din caietul de sarcini, putând fi îmbrăcăminŃi bituminoase turnate, realizate cu asfalt turnat dur, sau îmbrăcăminŃi bituminoase cilindrate, realizate din beton asfaltic cu bitum.

Tipurile de mixtură sun cele din tabel:

Nr.

Crt.

Tipul mixturii asfaltice Simbol Dimens. max. a

granulei

Domeniul de aplicare

1 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum pur

BAP 16

2 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat sau polimeri*)

BAmP 16

Îmbrăcăminte pe partea caro- sabilă a podurilor rutiere

3 Asfalt turnat dur ADT 8 Îmbrăcăminte la poduri cu placă de beton

4 Asfalt turnat AT 7 Îmbrăcăminte pe trotuare

5 Mortar asfaltic turnat MAT 5 Strat de protecŃie a hidroizolaŃiei de pe calea pe pod sau ca strat de egalizare a căii podului

NOTA: *) Se execut ă pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foa rte intens şi greu, în scopul cre şterii rezisten Ńei la deforma Ńii permanente la temperaturi ridicate şi a rezisten Ńei la fisurare la temperaturi sc ăzute.

Îmbrăcămintea bituminoasă pe partea carosabilă a podului, se aplică pe strat de protecŃie executat conform STAS 5088-75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 şi/sau conform prezentei caiet de sarcini.

Adaptarea tipului de strat de protecŃie al hidroizolaŃiei, se va face la fiecare lucrare, cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului. SoluŃia de protecŃie cu mortar asfaltic turnat se va adopta, în special, în cazul platelajelor de tip ortotrop pentru a reduce încărcarea permanentă.

Îmbrăcămintea bituminoasă la trotuare se realizează din asfalt turnat conform STAS 11348-87, 175-87 şi prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată, realizată din beton asfaltic tip BAP, se execută în

perioada mai-octombrie, cu condiŃia ca temperatura atmosferică să fie de minim +100C.

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată, realizată din beton asfaltic modificat cu polimeri, se execută în perioada mai-septembrie, cu condiŃia ca temperatura atmosferică să fie de minim

+150C.

Îmbrăcămintea bituminoasă turnată, realizată cu asfalt turnat dur, se execută în tot timpul anului, cu condiŃia ca stratul suport să fie uscat, iar temperatura atmosferică să fie de

minim +50C.

14.2. CondiŃii tehnice

14.2.1. Elemente geometrice

Grosimea straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic turnat), se stabileşte constructiv la fiecare lucrare în parte, dar vor avea cel puŃin grosimile precizate în tabelul 2 din STAS 11348-87, şi anume:

o asfalt turnat dur - turnat mecanizat: grosime minimă 5,0 cm - turnat manual, în 2 straturi grosime minimă 2x2,5 cm

o asfalt turnat grosime minimă 2 cm o mortar asfaltic turnat grosime minimă 1...2 cm

Grosimea totală a îmbrăcăminŃii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm şi se execută din 2 straturi (3+4 cm).

Profilul transversal şi longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reală a îmbrăcăminŃii bituminoase este indicată în documentaŃia tehnică.

14.2.2. Abateri limit ă

Abaterile limită la grosimea straturilor faŃă de valorile din proiect vor fi de -10%.

Abaterile limită la panta profilului transversal sunt de +2,5 mm/m pentru îmbrăcăminŃi turnate mecanizat şi +5 mm/m la îmbrăcăminŃi turnate manual.

Denivelările maxime admise în lungul căii pe poduri sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm în cazul execuŃiei mecanizate şi de 5 mm în cazul aşternerii manuale.

14.3. Materiale

Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat şi mortar asfaltic) sunt precizate în tabelul 3 din STAS 11348-87 şi vor îndeplini condiŃiile de calitate prevăzute în standardele respective de materiale, şi anume:

� STAS 662-2002 pentru nisip natural � SR 667-2001 pentru nisip de concasare şi criblură sorturile 3-8 şi 8-16 � STAS 539-79 pentru fier � Normativ Ord. MT 497-98 pentru bitum; se utilizează bitum tip D60/800 pentru zona cu

climă caldă şi D80/100 pentru zona cu climă rece Alte materiale:

o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, conform STAS 8877-72, pentru amorsarea suprafeŃelor la podurile cu placă de beton armat

o cordon de etanşare, pentru colmatarea rosturilor în zonele de contact ale şapei hidrofuge şi a îmbrăcăminŃii bituminoase cu unele elemente de construcŃie (borduri, rosturi de dilataŃie, guri de scurgere, etc.)

CompoziŃia şi caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur şi ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din STAS 175-87 (conform tabel).

CompoziŃia şi caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP şi BAmP, vor respecta prevederile din Normativul Ind. AND 546-99, publicat în BTR 15/2002.

CompoziŃia şi caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat vor respecta prevederile din STAS 11348-87.

Mixturi asfaltice Caracteristici fizico-mecanice

Asfalt turnat dur Asfalt turnat

A. Încercare pe cuburi:

Densitatea aparentă – kg/mc 2400 2400

AbsorbŃia de apă - % vol. 0 - 1 0 - 1

Umflarea după 28 de zile de păstrare în apa, vol. max. 1 1

RezistenŃa la compresiune la 220C – N/mmp; min. 3,5 3,0

RezistenŃa la compresiune la 500C – N/mmp; min. 1,7 1,5

Reducerea rezistenŃei la compresiune după 28 zile de

păstrare la apă la temperatura de 220C %; max.

10 10

Pătrunderea la 400C , sub forŃa de 525 N, aplicată timp de

30 minute cu ajutorul unui poanson având secŃiunea de 500 mmp , mm

1 - 7 1 - 7

B. Încercare pe cilindri Marshall:

Stabilitate (S) la 600C – N, min. 5500 1000

Indice de curgere, fluaj (l), min. 1,5 – 4,5 1,5 – 4,5

Raport S/I – N , mm, min. 1500 1000

CondiŃiile pentru compoziŃia şi caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care urmează:

Nr.

Crt.

SpecificaŃii CondiŃii de admisibilitate

1. CompoziŃia agregatelor naturale şi filer

Trece prin ciurul de 16 mm, % 90 - 100

Trece prin ciurul de 8 mm, % 60 – 80

Trece prin ciurul de 3,15 mm, % 45 – 60




2. ConŃinutul de bitum, % din masa mixturii 6 - 7

Beton asfaltic cilindrat tip BAP

Tipul bitumului

Nr.

Crt.

Caracteristici

D 60/80 D 80/100

A. Caracteristici pe probe Marshall

1 Densitatea aparentă kg/mc , min. 2350 2350

2 AbsorbŃia de apă, % vol. max. 1,0 1,0

3 Stabilitatea (S) la 600C, min. 7,5 7,0

4 Indice de curgere (I) la 600C, min. 1,5 – 4,5 1,5 – 4,5

B. Caracteristici pe probe intacte - carote

1 Densitatea aparentă kg/mc , min. 2250 2250

2 AbsorbŃia de apă, % vol. max. 2,0 2,0

3 Grad de compactare, % min. 70 90

Abaterile limită privitoare la compoziŃie în procente din masa mixturilor asfaltice turnate sau cilindrate, vor respecta prevederile STAS 175-87 şi SR 174-97.

14.4. PrescripŃii de execuŃie

Pregătirea stratului suport, se va executa în funcŃie de tipul acestuia, şi anume:

o în cazul când îmbrăcămintea se aplică pe suprafaŃa din beton de ciment, se va asigura planeitatea acestuia prin aplicarea unui strat de tencuială din mortar de ciment; suprafaŃa astfel tratată – după uscare – se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă

o în cazul când îmbrăcămintea se aplică pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafaŃa acestuia se curăŃă şi se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică, cu rupere rapidă atunci când turnarea îmbrăcăminŃii se efectuează la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului

Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice de tip ATD, se efectuează conform STAS 175-87, iar a celor de tip BAP conform SR 174/1-2002, 174/2-97 şi Normativului Ind. AND 546-99, cu precizarea că mixturile se aplică după amorsarea hidroizolaŃiei cu emulsie.

14.5. Verificarea şi recepŃia lucrărilor

Verificarea materialelor folosite la execuŃia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din standardele respective de materiale.

Verificarea mixturilor asfaltice, se va face cu respectarea prevederilor din STAS 11348-87 – cap.4 şi Normativ Ind. AND 546-99.

Verificarea îmbrăcăminŃii rezultate, se va face prin metode nedistructive sau pe carote şi plăci, conform SR 174/2-97.

Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul execuŃiei şi final conform SR 174/1-2002 şi SR 174/2-97.

RecepŃia la terminarea lucrărilor şi recepŃia finală a lucrărilor, se va face conform prevederilor legale în vigoare, Ńinând cont de precizările din SR 174/2-97.

CAIET 15

PodeŃe – prevederi tehnice generale

PodeŃele sunt lucrări de artă a căror deschideri au suma a deschiderilor este mai mică sau egală cu 5,00 m. Lumina podeŃelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic întocmit în conformitate cu Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor şi podeŃelor. LăŃimea căii pe podeŃ va fi egală cu cea din calea curentă, iar lăŃimea totală dintre coronamente va fi egală cu lăŃimea totală a platformei. PodeŃele se vor executa fără trotuare, cu excepŃia amplasamentelor în care acest trotuar există şi trebuie să i se asigure continuitatea.

Convoaiele de calcul pentru podeŃe sunt aceleaşi ca şi pentru poduri, conform STAS 1545-89 Poduri pentru străzi şi şosele. Pasarele – AcŃiuni, şi STAS 3221-86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare.

Din punct de vedere al plasării căii faŃă de suprastructură, podeŃele se împart în podeŃe deschise (cu calea direct pe suprastructură) şi podeŃe înecate (amplasate în corpul rampei la o adâncime de minim 50 cm sub nivelul căii).

Ca alcătuire constructivă podeŃele se împart în podeŃe dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau monolite.

Indiferent de sistem acestea trebuie să corespundă din punct de vedere al debuşeului şi al exploatării în condiŃii de siguranŃă şi să fie uşor de întreŃinut. ExecuŃia podeŃelor se face pe bază de proiecte întocmite de unităŃi specializate de proiectare şi se aprobă de către beneficiar. PărŃile componente ale podeŃelor – infrastructura, suprastructura – se execută după aceleaşi reguli ca şi pentru poduri.

CondiŃiile de fundare, modul de realizare a lucrărilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, descintrare, urmează să îndeplinească condiŃiile din proiect şi cele ce fac obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini: capitolele infrastructuri, Eşafodaje şi cintre, Cofraje, Armături, Betoane, HidroizolaŃii şi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataŃie şi ÎmbrăcăminŃi rutiere.

În cazul în care podeŃele se execută din elemente prefabricate în uzină sau pe şantier, acestea trebuie să fie însoŃite de certificate de calitate. Oricare abatere de la condiŃiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini, se vor aduce la cunoştinŃa beneficiarului. Eventualele reparaŃii intervenite în urma transportului, manipulărilor, montajului, se vor face pe baza unei tehnologii întocmită de antreprenor şi aprobată de beneficiar.

Lucrările ascunse nu vor fi acoperite înainte de a primi viza consultantului.

Proiectul podeŃului va cuprinde şi adaptarea la teren a acestuia. Proiectul şi soluŃia de adaptare la teren trebuie să Ńină cont şi de modul de întreŃinere a podeŃului pentru funcŃionarea acestuia în permanenŃă la parametrii proiectaŃi.


FOAIE DE CAPAT




VOL III DOCUMENTATIE ECONOMICA


S. C. AQUACONS S. R. L. Inregistrat la Registrul comertului : J/05/428/199 3 Cod unic de inregistrare : R 3458780 Adresa sediului central: str. Berzei nr. 4 - Orad ea, jud. Bihor

Beneficiar: C.N.A.D.N.R. Lucrare: Drum de centura in Oradea - 4 benzi, st r. Ogorului, 5,48km Faza: S.F. Vol. III: Documentatie economica

BORDEROU

Centralizator financiar al categoriilor de lucrari Obiect 6 – Lucrari de protectia mediului

Liste cantitati – parapet antifonic

Centralizator financiar al categoriilor de lucrari Obiect 7 – Drumuri Liste cantitati – str. Ogorului km. 6+050 – 11+250

Centralizator financiar al categoriilor de lucrari Obiect 8 – Poduri Liste cantitati – larg pod ADONA km9+840

Centralizator financiar al categoriilor de lucrari Obiect 9 – Giratii

Liste cantitati – Giratie str. Universitatii Liste cantitati – Giratie str. Nojoridului

Centralizator financiar al categoriilor de lucrari Obiect 14

– Podete din elemente prefabricate Liste cantitati – podet dalat P1; B = 23m; 1buc Liste cantitati – podet dalat P2; B = 35m; 1buc Liste cantitati – podet dalat P2; B = 6m; 2buc Liste cantitati – podet dalat P2; B = 7m; 1buc Liste cantitati – podet dalat P2; B = 8m; 3buc

Centralizator financiar al categoriilor de lucrari Obiect 16 – Siguranta circulatiei

Liste cantitati – semnalizare rutiera

S.C. AQUACONS...

Documents

Transcript of S.C. AQUACONS...