REVISTA

FUNDATIILOR REGALEANUL XIIDIMITRIE GUSTI . .

IANUARIE 1945 Nr. 1. Conceptia de refOrmit social& a lui

Franklin Delano Roosevelt . 3Fantazii Rlisgritene . . . . 13Variante 28In contratimp (I) 32Ruagciunea poetului 47Traduceri din Iosif Utkin 53cilia 57Lucrurile de dimineata 86Inapoi in trecut 90Profetul 105GAndirea nu e fenomen sufletesc 107Traducere din v. Hoffmanstahl . . . 119Problema tragicului la O'Neill . . 120Acasa cu tine 136Votiva . . . . 139Traducere din Ahmed Hasim . . . 141Un original cauc dac? 142

MIHAIL SADOVEANU .

TUDOR ARGHEZIMONICA LOVINESCUGEORGE MAGHERU .

GEORGE LESNEA .

AL. STEFANOPOL .

ION CARAIONEUGEN CRACIUN .

DIMITRIE STELARU.

.

D. I. SUCHIANUN. ARGINTESCU-AMZAEUGEN SCHILLERU . .

MARGARETA STERIANV. CRISTIANAL. T. STAMATEAD . .

TZIGARA-SAMURCASAL.

C

COMENTARII CRITICETUDOR VIANU Figuri i forme literare (Stare poetica

si forma poetica) , 148

CRONICIMetode i moravuri stiintifice », de H. H. Stahl ; Patru cuvgntki rostite laAcademia Romani; (Eliberarea Ardealului de Nord ; Dr. C. Parhon la 70 deani; Ch. Diehl ; M. Djuvara); de Prot D. Gusti ; Poezia sovieticit din aniriizboiului. de Sorana Gurian ; Destinul criticului Ulnas, de Adrian Marino ;i0 editie Gogol interpretat5, de Kukriniksi, de Dan Petrasincu (cu doug re-produceri); 0 fond teorie a calitatii, de Florian Nicolau ; Th. Palady, deN. Argintescu-Amza (cu cinci reproduceri); Salonul Oficial, de Petru Comar-nescu (Cu reproduceri); Pretext pentru schita unei conceptii in critica literara,de Florian Nicolau ; Profira Sadoveanu « Umilinti » 0 istorie romantatia Mediasului, de Florian Nicolau ; Ion Caraion: Panopticum; Tatiana Slama:Realismul lui Pirandello, de Buxandra Otetekseanu; Randuri pentru Iasi;Ursii; 0 carte despre Paris, de Al, Popovici ; Ceva despre traditde f3i insti-tgtie la Englezi, de Al. T. TiGon; Doug studii de d. Al. Claudian, de

Al. Dima.REVISTA REVISTELOR

Studii Literare Viata Româneascg Tribuna Poporului LueeafgrulJurnalul de dimineata Veac nou Gandul Nostru Finante si Industrie

Orizont Democratia The Roumanian Economic Journal Segnteia,tineretului

-PROGRAMUL ACTIVITATII EDITORIALE A FUNDATIEIREGELE MIHAI I

NOTEUn nou scriitor, de T. Arghezi. Ritmul inteligentii elevului de liceu, deC. B. Motru. Idei americane pentru reconstructia lumii, d& Petru Co-i`narnescu. Poet §i combatant: I. V. Utkin; Alexandru Dominic, de CamilBaltazar. Ultimul volum din Bibliogiaua romaneascg veche; In jurulesteticei horatiene, de Adrian Marino. Alai ile puteri i organizarea lumii,de Florian Nicolau. D. Kemenov la Muzeul Statului-Eddigton ; Reaetionala,

de Camil Petrescu

r-

.._

:

- :

... . .

. .

.

.tri

. .

. _

.

.

'. .

,_- -

: '.' '.5.

.,

t.

.

.

.

.

. ..

s

. .. . .

. . .

. . . . . .

. ..... . .

. . . .

. .

. . ...

. . .....

.

CRONICI

METODE I MORAVURI « TIINTtFICE

Seriind paginele de fat5, nu am intentiunea s5, mithnese, cu dinadinsul,pe cineva.

In regulii general5, socotesc c rezultatele muncii acelora care s'austriiduit sec ajung5. la o limurire teoretici, meritä o cercetare

expusi in formele linistite ale stilului stiintifie.Dar de data aceasta, problema in feta careia ni aflu dephseste margi-

nile normale ale interpretarii unor opere izolate, cad voi fi obligat a tratadespre o adevirat5, epidemie psihic, atat de primejdioas5, Inat sentimentuldatoriei m5, indeamng s5, o combat.

De ani de zile, un val de misticism ne-a acoperit, sufocind nem cerce-tare stiintific5 spiritul si procedeele criticismului metodic, vitiind mintiledebile, sau insuficient coapte, ademenindu-le spre atitudini i idealuri acarer singuri calitate este de a fi infierbAntate 0115, la incandescent:9,-

si in aoelasi timp, crescute gigantic dineolo de toate limitele, pin&in haos.

Aceastii, giindire antistiintifia este contagioasa, dela om la om, delagrup la grup, prin prestigiul until anume stil si mai ales printeun apel BM.ruitbr repetat, dupa, tehnica slooganurilor, la superstitii i resentimente

Antidotul nu poate fi cleat demonetizarea ei, prin arlitarea orttd5, aridicolului pe care 11 cuprinde. La analiza rece a acestei epidemii, studiatiatilt in lucrfirile marilor ei promotori ct i in opiniile marunte al contami-natilor de a doua rating, va trebui deci si se adaoge atacul polemic direct,eel putin ori de ate ori, aça cum spune croniearul R lucrurile ating&ndu-sede ridicina rului, gura noastr5, grititoare de adeVez nu se va fabda sànu fie a.

Ounoefterea prin participare la fenoment,

Metodologia ctiinific pretinde ca toate observatiile ficute e,supra feno-menelor pe care vrem si le studiem, sti, tie seama de anumite reguIi. Astfel,observatia trebue si fie obiectivd (adica, lipsiti de prejudeciti i sentiment°de valoare); precied obtinuti pe calea msuthnii, numAririi, si a hire-gistrkii cat mai credincioase, de ate on e ou putinti, au ajutorul unel-telor mecanioe); exacta' (adio ia tobul oorespunatoare on airile de fapt);

»

critic& obiec-tivii i calmä,

roam-Inca

(adica,

I

156 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

mai mult decat atat, ea trebue sa fie corapletd, calitate ce nu se poateobtine decat printr'o observare sistematica: i anatiticd. In sfarsit, obser-vatia trebue sit fie verificatd, repetatd i consemnatd imediat in scris.

Toat seria aceasta de conditii, a caror satisfacere atrage dupa, sinecalitatea stiintifica a observatiei, nu pot fi deplin respectate decal in cazulasa numitelor observatiuni directe, adica in acele pe care observatorul tiin-ific le face la locul 0 in timp ce se petrece fenomenul.

In lipsa observatiilor directe, cercetatorul e obligat a se folosi de obser-vatiile executate de care informatori needucati stiintific, care intampliitorau asistat sau au participat la fenomen. 0 intreaga tehnica, de lucru, des-voltata mai ales in stiintele istorice, care lucreazi aproape exclusiv pe unasemenea material de a doua mana, a fost elaborate, pentru a permite, pebaza unei critici a documentelors, sa, se opereze trecerea dela observareaindirect's.' la reconstituirea faptelor. Gradul de maturitate stiintifica, a uneilucrari se cunoaste ins(); dupit proportia observatiilor directe fat& de celeindirecte, efectuate asupra fenomenelor ce se studiaza.

Respectarea tuturor acestor reguli ne permite deci strangerea unui ma-terial de fapte care au dreptul de a intra in judecatile gratie cazora se into-meiaza stiinta, pe calea aplicarii asa, numitului rationament experimental »,adica a unei tehnice de confruntare sistematica a faptelor cu gandurilenoastre.

Metoda stiintifica, este la largul ei mai ales in asa numitele stiinte alenaturii » in care obiectivitatea deplin, cu alte cuvinte considerarea dinexterior a obiectelor sau fenomenelor considerate drept obiecte, nu este cunimic tulburata.

In schimb, stiintele care se ocupa, de om si de activitatea lui, intampina,extraordinare dificulti, nascute din faptul crt omul este in acelasi timpstibiect cercetator i obiect de cercetare.

La prima aparentd, aceast a. imprejurare ar trebui s permita omuluio cunoastere mai adancita decal aceea a stiintelor naturii, caci, pe langaobservarea exterioarit a fenomenelor, am avea putinta de a cunoasteaspectul subiectiv al faptelor, prin autoanalizarea noastra. Omul nu poateobserva decitt din exterior felul in care de pilda, apa, la 100 de grade Celsius,in conclitii normale de presiune atmosferica, se preface in aburi. Pe candun fenomen social, de pilda viata de familia, poate fi cunoscut atat prinobservarea exterioara a obiectelor, faptelor i opiniilor care constitue viatade familie, cat i prin autoanaliza sentimhttelor i judecat'ilor noastre in-time, pe care in mod fireso le avem, prin traiul nostru zilnic in mijloculunei familii.

In realitate, ceea ce stim noi Inine, in intimitatea gandiriinoastre despre fenomenele sociale la care participant, mai ran ne incurca,dead ne ajuta. Prejudecata curentit a tuturor oamenilor cari nu au fostsupus't acelui dresaj foarte penibil care se numeste educatia riinific, tindetotusi sit acorde acestor cunostinte empirice, niiscute spontan din partici-parea la viata socialii o valoare absoluta, in ciuda faptului c aceste mino-r:Abate sunt partiale, in dublul sens al cuvantului; partiale, pentructi ele nu,

t

s

qi

i simtilii

0

METODE $1 MORANTUR1 $T11NTIFICE 15 7

ne dau seama dealt despre un fragment al vietii sociale, i partiale, pentruciisunt intotdeauna partinitoare.

Ar aparea oricui drept absurd& pretentia de a intemeia stiinta geolo-giei si a geografiei prin considerarea unui singur fir de praf, on a oceano-grafiei prin cunoasterea unei singure picituri de api. In schimb, ni se parec5, este logic ca intreg mecanismul societatii sä poat5, fi reconstituit pe bazaexperiencei spontane a unui singur om, sau a catorva oameni.

Prejudecata aceasta se intemeiazi tocmai pe faptul ci omul este o fiint&cugetiitoare, astfel CO el nu ii poate duce lupta pentru existent,i cleat dac5,Ii face o pirere despre el insusi i despre lumea care ii inconjoara. Este

deci firesc ca omul sö aibe gata elaborati o a sociologie spontani # care iipermite sit judece rostul lui in seria de fenomene care il inconjoarii. Nimeninu are pretentia de a sti, din experienli personalk in ce consist& termo-dinamica san astronomia, dar teat& lumea are pretentia de a sti cc este ofamilie, un oras, un sat, o armat5 un stat, etc.

Intrebarea este cb valoare stiintificii are aceastä cunoastere sociologic&spontani? Dacti am fi incredintaV cii sociologia spontani e deplin valabil&cercetarea stiintifici a omului si a traiului lui, laolaltil cu ali semeni de-ailui, ar fi cat se poate de uvirith, c&ci ea s'ar reduce la o serie de analize aunor informatori bine alesi. Un om luat din piatii, in zorii zilei, cu cosnitain mara, ne-ar putea face un curs de economie politica. Un impiicinat, pesalile Tribunalului, ne-ar putea 1änuri ce este dreptul. Un cetatean ale-gator sau manifestant la o Bahl de intrunin publice, ne-ar desvälui tainelestiintei i artei politice. Un soldat, ne-ar spune ce este nizboiul i ass,mai departe.

Fiecare din nqi ar trebui, de asemeni, si fim perfect lamuriti asupraceea ce este psihologia. Mai mult inck oamenii sanitosi ne-ar inv5,ta ce

_este biologia, iar bolnavii ne-ar invata medicina. Dad, am avea raldaresi depanim toate cunostinele spontane ale oamenilor, am putea deci recon-stitui toati stiinta facult54i1or, academiilor i bibliotecilor.

Demonstratia aceasta prin reducere la absurd, ne dovedeste c toateaceste eunostinte spontane ale oamenilor, näscute din calitatea lor de par-ticipaati la anume fenomene, nu pot constitui

Atunci ce valoare informativ& au toate aceste teorii spontane, ale par-ticipantilor la fenomene ? Nu ne pot servi ele macar drept un indreptarpentru o ulterioara cercetare ? Nici macar atat. Dimpotrivii, eleconstituiesc pentru stiinta o Bursa sistematicii de eroare, pentru simplulmotiv ci scopul acestor cunostinte spontane nu este acela al cunoasterii, cial actiunii. Cunoasterea spontani sociali este de aceea o eunoaftere iluzorie,o cunoastere de caracter fetis », cum s'a spus.

Nu este vorba numai de interventia acelor « idoli », pe care, Inca delainceputurile ei, metodologia stiintifica a senmalat, prin graiul lui Bacon,

nici de acele minciuni conve4onale de care vorbea Nordau, atilt de lamoda acum cateva generatii i &tat de uitate de atunci incoade. Ci este vorbade pricini inc5, mai adanci, care Bunt legate eseqial de procesul cunoasteriinoastre spontane despre viata sociala.

stiinta.

a *

158 1EV1STA FUNDATIILOR REGALE

Societatea este un fenomen de convietuire a oamenilor. Prin insaqi matura ei, ea depti§eqte marginile individualititii. Ceea ce face ca societateasi capete anume forme, sa sufere anume procese de prefacere, aunt o eeriede factori care niciodata nu intra in zona de con§tiinte, a membrului parti-oipant. Omul nu lin dit seama nici de el 1nsuqi, ca flint& biologici, 0 nici deel insusi ca fiinta sociala.

Biologic, el nu VA da seama de prezenta unei masa hereditare care apasiatavic asupra lui, nu-si di seama de rostul organelor lui, nu banuie efecteleechilibrului sau desechilibrului endocrinologio, nu poate surprinde bataiaefectelor pe care dive* microbi sau diverse boli le pot avea asupra tempe-ramentului lui, calitatilor lui intelectuale t}i morale, asupra vietii lui insisi.

Sociologic, omul nu poate sii-0 dea seama de influenta pe care o potexercita asupra lin lupta grupului siu pentru exploatarea naturii, cu aju-torul unei anume tehnici de producere, lupta oamenilor intre ei pentru astilpani qi folosi bunurile produse, nu-si poate da seama de presiunile de-mografice, de structura istorica, a diviziunii sociale a muncii, care li fixeazaun anume loc in societate, de presiunea curentelor de opinie care 11 indeamna,de natura echilibrului instabil care face ca societatea sa mearga de-a-lungulintregii ei istorii.

Este ffira indoiala adevarat ca, acest om este 41 autorul qi actorul pro-priei sale drame *, cum spune Marx, dar aceasta drama seaminà cu aceeaa ucenicului vrajitor, care declanpaza puteri ce 11 intrec cu milk ti pe carenu le poate nici stapani nici intelege spontan *.

Chiar incercarile de cercetare critica, piintifica, aunt limitate, in posi-bilitatile lor, de asemenea impedimente sociale. Cea mai ascutita dintreincercarile de analiza a societatii, poarta de aceea pecetea radacinilor salesociale.

Noi nu ne putem da seama decat de un anume fragment de viata sociala,privit dintr'un anume punct al vietii sociale. Pentru a le depaqi, pentru aeuprinde maimult FA mai obiectiv, trebuie ca insäkii imprejurarile socialesi ne scoata afara din pozitia noastra initiali, desvaluindu-ne alte orizon-turi, ceea ce se poate obtine fie prin studiul comparat al diverselor socie-tati, fie prin schimbarea rapid& a insafn societatii in care traim.

Atata vreme insa cat ne marginim la participarea constanta la o socie-tate, inteun anume punct al ei, toate straduintele noastre de cunoWerenu ne pot duce decal la cunoa§teri iluzorii, al &Law root social este de ausura participarea noastra. Ele ne furnizeaza deci nu explicatii cauzale,teoretic valabile, . asupra ansamblului social care ne cuprinde, ci rnotivdripersonale, pentru justificarea pozitiei noastre in acest ansamblu.

Toati *sociologia vulgara *, nitscuti spontan prin participare la feno-menul social,-este de aceea departe de a constitui vreun inceput de expli-care teoretica. Dinpotriva, explicarea teoretica trebuie sit incerce a lamuri,pe de o parte legile de a fi ale stärilor obiective de fapte din anume Momentde viata ale unei societati kn pe de aka parte legile de a fi ale opiniilor parti-cipantilor la aces viata social& Sociologia spontani a participantilor la feno-mene nu este a§a dar cleat un obieci de studiti pentru sociologia stiintifici,

WitTODE SI MORAVUM STIINTIVICE /S9

a cirei sarcinit este de a explica viata oamenilor in intregul ei, constituitihind ea din fapte ci pdreri, in egali nab:Burg,.

Pentru toate aceste motive suntem in drept s5, afirmim c una din celemai naive iluzii ale celor care vor s ajung5, la cunoagterea vietii socialea productitlor spirituale ale poporului romanese, este de a crede in eficaci-tatea suverani a unei trairi* in mijlocul satelor.

Fir& indoiala, o viat& petrecuti in sat poate, in anume Bens, s5, ajutepe cercetitorul satului. 0 buni parte din folklorictii nogtri sunt in aceast5,situatie favorizatii. Pilda unui Pamfil, pentru care satul natal Tapu, a fosto nesecati mini de informatii, pilda unui Sabin Drigoi, care in culegereasa de cofinde ii dapäni, in prefatii, amintirile care 1-au ficut si stiruie instudiul muzicei populare, pilda atator altora, dintre cei mai de semi, esteconcludenti.

Cu o conditie cafitatea de participant la fenomenul social al satuluis5, nu constituie, singura, metoda de cunoagtere, ci doar un sprijin moralin greaua operatie de cercetare, pe care de altfel i cercetitorii mai sus ari-tati au dus-o cu metodele tehnicile cele mai perfectionate care existaupe timpul lor.

Daci ins5, folkloristul se intemeiiza pe experienta sa personal& pentrua se dispense de munca de cercetare, daci el crede ci se poate ajunge lacunoaSerea folklorului prin instrospectie, atunci calea pe care apuci estecu totul gresiti. Mai gray Inca, daci la prima gresali mai adaoga §i pre-tentia exlusivisti ci singura metodi de cercetare posibili este participareala fenomen, cu aritarea unui dispret fati de metoda cereetarii obiective,atunci totul se transform& inteo absurditate strigitoare la cer gi in acelagitimp inteo pozitie de ridicula demagogic spiritualit.

S. acceptim totugi solipsismul metodologic al acelor folklorigti care sustinidentitatea deplina dintre ei i folldor, raliindu-se la lozinca scornitä inderadere de Constantin BrAiloiu gi care afirmi ci c le folklore, &est moi *!

Cat de war& ar fi mune& cercetatorilor, dee& ar avea acegtia dreptate !In km s apucitm sit, colindam tara in lung gi in lat, anchetand, cu meto-dele aride ale ctiintei, conditiile sociale ale ivirii c dainuirii folklorului,mecanismul creatiei populare gi al raspandirii bunurilor culturale, colec-and documentele necesare asupra melodiilor, textelor, obiectelor gi opi-niilor in lege:tura cu ele, dela un cat mai mare numir de informatori(toate acestea cu pretentia unei inregistrari complete si obiective, cu aju-torul fonogramelor, stenogramelor, fotografiilor, einematografierii, muzeo-logiei etc.), am avea la indeman& calea mult mai ugoara de a da prilej sitvorbeascit gi de a nota marturisirile spontane ale acelora care 4 facand partedin fenomen 5, ar elabora ctiina, aga cum canta privighetorile, primivara.

D-1 Mihail Vulpescu de pildi nu este departe de a credo despre sine-insugi ea ici este siesi eel mai bun informator cu putintä. In volumul situe Ctintecul popular romdnesc*, din 1930, nu se sfiegte sa ne povesteasci urm5,-torul detaliu autobiografic, concludent cu privire la aceasti metoda denarcisism ctiintific: pe cand se afla la Paris, s descoperise s in domnia sa

gi

i

6o REVISTA PuNDATHLott RtGALE

darul sculpturii » i luerand la o statuie, simV nevoia sit cante ceva. Im-proviza, atunci o melodie fara de cuvinte, care era o c clasica melodie po-pulara ».

Care era garantia autenticitiitii acestui canted ? E foarte .simplu: idea-titatea dintre dansul, ea folklorist roman si dansul, ca personificare a folklo-rului roman. Desi crescut departe de tara, trecut prin Conservatoriile Pari-sului, laureat al ivestitei Schola Canthorum, cantar4 la Opera din MonteCarlo, sculptor amator la Paris i, in sfarsit, diriguitoi al operei de o cultu-ralizare a Municipiului Bueuresti, Vacmeste din mine, in mod inconstient,o melodie care prezinta un ansamblu intreg de elemente constitutive catse poate de tipiee 0 de naturale », adica « o melodic clasica popular& roma-neasca s>, 6,6 o in mine, fiu de Vara, din parinti neam de neam cantaretiiubitori de muzica, nu a putut fi nici macar stingheritii vitalitatea etnicaa rasei mele ».

Cu alte cuvinte, dad, vrem sa avem o melodic clasica romaneasca, iirugam pe d-1 Vulpescu sa. cante. Daca vrem s aflam mecanismul aceluitulburator mister al creatiei populare, nu avem decat sa-1 analizam pe d-1Vulpescu in momentul cand s tasneste # din dansul melodia popular.a.

In asemenea conditii, in adevar, folklorul devine o plaeere. Deplangempe un Bella Bartok, care a folosit eu totul alte metode. Domnia sa nefiindinsa membru al ethniei romanesti, a trebuit sä renumte la autoanaliza i saprocedeze la cereetari objective, pe calea severa a stiintei. Ne miram, ins&de ce nu folosesc toti fo1klonitii romani metoda d-lui Vulpescu? De ce si-apierdut vrernea un Kiriae, cel dintai in Vara la noi, colindand Ora 0 flicandinregistrari mecanice? De ce 1-au urmat pe aceasta cale gresita, cei delaArhiva de Folklore a Societatii Compozitorilor Romani? De ce s'au cheltuitbani pentru Arhiva Fonogramica a Ministerului Instruetiunii? De ce atatiaaltii au cules de asemenea cu fonograful?

Sant atatea evidente avanfagii de partea metodei d-lui Vulpescu, Meatar trebui sa se ia masuri impotriva acestei risipe de bani 0 de timp pe careo pretinde cealalta metoda, zisa tiinificä. Folkloritii romani, in masurain care # vitalitatea ethnic& a raseis nu le este s stingherita », ar trebui sa,fie stransi la olalta §i silii sa se autoanalizeze, singuri i reciproe, dupa celemai perfectionate tehnici ale psihanalizei.

Pentru ea metoda se, se dovedeasca eficace, cea mai mare grip, ar trebuiinsit depusa ca nu cumva, in acest conclav al folklorului patriotic, sa, sestrecoare elemente indezirabile. eine nu poate afirma, asa cum face d-1 C. I.Flintiu, folklorist si « doctorand in filosofie i litere » in cartea sa Coreogratieromaneased (Targoviste, 1936) ca face folklor « nu ca u n cercetator eau unculegator de folklor, ci ca unul care am trait si am simtit intens intregulpuls al vietii satesti, ca unul care pana la varsta de 24 de ani mi-am pe-trecut viata printre feciorii satului 0 am luat parte active-, la toate mani-festarile vieii sufletes.i din sat », « fiind astfel in masura de a cunoastefundamental rostul acestor creatii ale geniului popular », nu are ce cants,in cercul inchis al adeviiratilor

*

e

n

pi

folkloripti.

METODE $1 MORAVURI $TIINTIRICE z6I

Nu ar fi rau de aceea, dac a. s'ar cere solicitantilor la acea8t5. meserie,o declaratie scris a. prealabila, cu privire la metodologia tiinificà pe carevor s5. o foloseasca. Sa declare de pilda, cum face d-1 Fliniu, ca o pentrupublica aceste perle a caror tainica semnificatie este de multe ori inteleasaIn mod fals mentionez ca nu am avut trebuinti de a le culege, deoareceele au fost ci Bunt intiparite in sufletul meu 0, e bazat fiind nu pe cercetareasau cunoapterea lor din vazute sau din auzite, ci pe faptul ca le-am simtittO le-am trait in toata intimitatea lor, Inca, din frageda-mi copilarie*.

Sau ea declare, apa cum face d-I C. N. Burileanu in cartea Intre frunzdverde fi doing (Chipinau, 1936), ca lucreaza 4 in calitatea mea de Oltean opi se lase, scondus numai de modestele mele cunoptinte in fapt de muzicapopulara, de dorul de a canta din gura oltenepte pi din vioara ca un lautarroman *. Sau s'ar putea cere macar subscrierea ba declaratia pe care o faced-1 Lucian Blaga in discursul sau de receptie la Academie, intitulat: ElogiulSatului. Nu ap putea rosti cuvantul ca. Etc fi facut vreodata, cercetari,tocmai sistematice pi cu stricte intentli monografice cu privire la satul roma.-nese. Satul traepte in mine intr'un fel mai palpitant (sic), ca experientavie. Stint fiu de preot, that& copilaria o fantastic de lunga, copilarieadolescents., intaia tinerete pan& la- varsta de douazeci i atatia de ani,le-am petrecut, cu intreruperi impuse de nomadismul sezonier al ccolarului,la sat sau In nemijlocita apropiere, In orice caz In necurmat contact cu satulnatal s. Ceea ce pcoala romaneasca sau straina au adaugat, cred c n'aputut sa altereze prea mult o substanta sufleteasca modelata dupa nictetipare cu atat mai efective cu cat pe impuneau mai inconctient pi mai ne-Intrerupt s.

o Voi vorbi prin urmare despre satul romanesc nu ca un specialist carepi-a potrivit In prealabil metodele in laborator i pornepte pe urma sa exa-mineze i pe dinafara un fenomen. Voi vorbi despre satul romaneso dinamintire traita i facand barecum parte din fenomen s).

Sau daci totupi ar exista unii care nu s'ar incumeta sa justifice o iden-titate Intro 4 copilarie i o sat s cum face d-1 Naga, s'ar putea propunespre subscriere urmatorul manifest-program al d-lui Niculescu Varone(Strigdturi dela jocurile populare romdnefil, 1936), care ne poate servi dreptcertificat de a nealterare 0 sau 4 nestingherire o a etniei originale: .Acelacare nu venereaza pi nu sustine intotdeauna, cu tarie i deplina convingere,ideologia satului nostru, acela care nu s'a identificat cu elementul majo-ritar pi baptinap ci cu sufletul poporului (acolo, la brazda stramopeasca, satraiasca d'avalma cu fratii noptri sateni, spre a cunoapte bine cele.mai into-resante aspecte din viata lor sociala), acela care nu iubepte instinctiv pi cutoata inima admirabilele obiceiuri strabune pi tot ce formeaza specificuletnic al neamnlui, acela care nu intelege, nu adora pi nu proslavepte eternafrumusete a poeziei noastre populare, acela nu este Roman neac10, pi caatare nu poate fi folklorist, adica folklorul roman in persoana.

Ca atare, pe bng marturisirea o de a face parte din fenomen ar fibine sa se ceara, tuturor oamenilor de ctiinta i un certificat de etnie, pnin-tr'o declaratie solemna de venerare so a obiectului ce urmeaza a fi cercetat.

11

4

a

a,

a

a

e

z 62 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

Deplangem faptul c un Ovid Densusianu, care s'a pretins a fi 0 el fol-klorist 0 filolog, nu a avut sentimentele de veneratie pe care le are d-1 Va-roue. Ne infra chiar cum de a putut d-sa emite unele pareri de indoiala,asupra valorii folklorului roman. Treaca-mearga asemenea atitudine la unDui liu Zamfirescu, violent dusman al freneziei de a adorare s 0 a venerare a,a tot ce e folklor roman, cu bun 0 ra,u, cäci prin aceasta 1ns6.0, el se dove-deste a nu fi Roman neaos. Dar e de mirare ca un folklorist cum a fost OvidDensusianu a putut avea pretentia de a studia s sine ira et studio * un feno-men social care dimpotriva trebuie neaparat adorat i venerat.

Pentru a evita asemenea confuzii regretabile, pe viitor ar trebui ca OEMsromaneasca sa fie mai prudent i sa nu se multumeasca nici macar cuvreuna din declaratiile pe care am avut onoare a le propune cateva randurimai sus. Ci, in sprijinul acestor declaratii in stil Vulpescu, Flintiu, Blagasau Varone, este necesar sa se exercite i un control prin supunerea candi-datilor folkloristi la o probe; practice: de improvizatie libera in stil cloakpopular *.

La o astfel de proba, dupa, cum am vazut, ar iesi cu mentiunea foartebine s atat d-1 Vulpescu (voce), cat 0 d-1 Burileanu (voce i vioarit). Socotimca domniile kr vor fi oricand gata a spori Comoara Neamnlui a d-luiTazlananu, cu inc6, vreo caleva capo d'opere populare autentice.

Nu mai putin d-1 Varone el insusi ar putea s faca fata foarte bung,.Ne permitem a aduce drept dovada in sprijin, cateva modele de creatievaroniami., in stil clasic popular s, extrase din opul Folklor roma coreo-grafic (1936):

Hora joo de veselieLa munte 0. la campiePe intreaga Romanie.Lautarii cand o antiDin cimpoi sau din lautaFetele se 'mbujoresc

baietii le zambesc.

Sau, tot atat de

Iia toati numa floriCe din noapte panit 'n zoriA cusut-o cu mult sporCa sa placa tuturor.Toata fota 'n trandafiriNuma 'n matase 0 firCu modele romanestiFrumoase ca 'n povestiToata lumea o priveaSi. Mali o dorea.La furcarie am vazut

Jocul, de facia se 'ncepeIar la urma vin si feteSi se prinde fiecarefanga ibovnicul ce are.Ei se mica toti deodataInainte i 'napoi

joaca pe la noi

reusite:

Un covor frumos tesutLucrat di-o mandril, fetitaCe-avea iie cuAlta toarce din fuiorLana 0 cantli de zorNuma, cantece di dor.Una face cusaturiPe panza ci cu ajuriTi-este drag ca sé, privestiIzvoadele romanesti 5.

C'asa

o

0

e t

o 'i

METODE $1 MORAVURI $T11NTIFICE 263

San acestea, reprezentand un nec plus ultra:Hora esto un cero mare

Ce va,zut din depärtareAre buna-asemanare

Sau, Inca mai rewrite, dads:a Hora noastrii e o roataCe-o admira lumea toataFacuta din flacai si feteIncinse la brau cu betoSi au portul din batraniCum se poarta la Romani.Portul nostru taranese

Cu o ghirlandit de floriDin fete si din ficiori o.

asa cova e cu putinta:Nu-I dam p'al orb:genesisCe-i mai zice i nemtescFrantuzesc sau inglezesc.Hora 'n veci are sa fieCea mai buna, marturieDe datina stramoseascaSi origina romaneasca 5.

Regretim din tot sulfetul di nu putem cita volumul intreg, care esteplin de asemenea versuri, de mare iniiitiine etic i admirabila tinuta este-tick scrise in perfect stil clasic popular cu o uluitoare stiinta a versificatiei

cu un vocabular In care abtmda cuvintele eu iz de cronica, precumajuri e, a modele *, ghirlanda * <admir a », c originä i cu vagi urme

dialectale, precum t cantece di dor » sau a ficiori » care intaresc autentici-tatea lucrarii, si care toate formeaza o adeviirata ghirlanda de flori » ce nepoate sta dovada pentru stralucitul talent de versificator popular al d-luiVarone.

E drept ca Domnia sa nu sustine c aceste versuri aunt ale domniei saleproprii. Dar credem c numai din modestie d-1 Varone ne afirma cii, acestestrigaturi* a se obitsnuegte In comuna Calinesti, Plasa Podgoria, jud.

Muscel e. Dovada o avem in faptul ca inteo alta carte a domniei sale (d-1Varone e un foarte prolific publicist, retiparind acelasi material si aceleasicomentarii de cateva ori pe an, In volume si editii multiple) si anume Ina Strigaturi dela joeurile pop:dare remdnefli din acelaci an 1936, domniasa republica aceleasi versuri, riguros selectionate s i caracterizate prinidei variate, exprimate intr'o admirabila si begat& limbit populari roma-neasca 5.

ceea ce e semnificativ, e faptul ea, desi le retipareste in aceeasi ordine,ele poarta totusi mentiunea ea de data aceasta nu se mai a obienueste incomuna Calinesti, etc * ci o parte in Moldova, o parte in Oltenia si o parteIn Muntenia!

Este clar deci c ele apartin d-lui Varone, care isciileste din nou cupseudonimul domniei sale bine cunoscut de a Poporul roman is. Si cum totpopor roman s este si la Calinecti-Muscel, si in Moldova, Oltenia si Mun-

tenia, d-1 Varone este indrituit a mentiona indiferent oricare din provin-ciile sau satele rii ca loc de bastina a acestor poezii in stil clasic popular.Ele mint universal românesti, prin definitie, dupa cum si autorul lor esteinsusi folklorul roman in persoana.

asa este si nu altfel, putem sa ne convingem si din faptul ca d-1 Varonele mai publica odata, tot In anul de gratie 1936 dela nasterea Domnului, de

tariinesti,

*

c

a

o a

o

0

Si

o

Ci

164 REVISTA FUNDATIILOR REGALE

data aceasta Intr'un volum In limba francea. Era neaparat necesara, o ase-menea editare In limbà strait* ca sa aibe i occidentalii prilejul sa adore

sa venere pe d-1 Georges T. Nicolesco-Varone (Le folklore roumainveraifii). De data aceasta ni se spune pe :Amu ca e vorba de niste 4 Verspatriotiques improvieee#. E asa dar limpede c aceste versuri nu puteaufi improvizate, exact eu aceleasi ouvinte 0 in aceeasi ordine odati in tota-litatea lor, la Calinesti-Muscel i alte ofi sub forma de piese detasate, inMuntenia, Moldova 0 Oltenia. Versurile Bunt fare, Indoiala improvizate,dar de d-1 Varone. Ba, in editia franceza, Sand aplicatia acelei reguli pecare Bartock a numit-o Variationstrieb S i care arab', c poporul, in ope-ratia de executare a unui cantec, creiazii variante mereu noi In jurul ace-lorasi teme, d-1 Varone 10 ia libertatea de a reimproviza versurile cu oare-cari modificari, Choi In loc de t origina romaneasca * din textul autohton,se improvizeaza c Et d'origine romaine s, ceea ce, in afara de faptul ca, estecu mult mai nobil, ne dovedeste ca d-1 Varone e capabil s sustie probacrearii de autentic folklor roman versificat, pan& 0 In limba franceza.

De aceea socotim ca este eu totul gresit d-1 Fliniu child 11 denuntit ped-1 Varone (augur augurem) de incorectitudine tiinific, pe motiv ea,dandu-i oateva jocuri-strigaturi, d-1 Niculescu Varone le-ar fi publicat incartes, sa Jocuri romonefti necunoscute (1930, opera premiata de Aca-demia Romana cu premiul Nasturel) s lira ea arate dela eine i unde le-acules *, fàr, sa mentioneze deci c au fost culese dela alt folklor roman Inpersoana, care e d-1 Fliqiu. Dar, In definitiv, eine le-a creat este pentru noiabsolut indiferent. C vor fi aceste versuri ale d-lui Varone sau ale d-luiFlintiu, este acelasi lucru din moment ce din amandoi tasneste melodiaclasica populara, din moment ce gura lor e gura poporului*.

De asemenea este gresit d-1 F1iniu i and 11 acuzi pe d-1 Varone caunora din poezii sle-a denaturat adevarul, fie prin Introducerea unor cuvintecare nu se Intrebuinteaza la fata locului, fie prin schimbarea numirii joculuiiiar la unele strigaturi a Mout adaosuri i Inlocuiri de cuvinte fara de rost

Este la mijloc o ceartit meschina. Dace: d-1 Varone ar fi Inlocuit unelecuvinte prin altele care s se Intrebuinteaza * la fata locului, sau ar fi facutmodificari s cu rost s, asa cum le faceau pe vremuri Alecsandri i ceilaltiautori de poezii populare s culese i corese *, sau Athanasie Marienescu care,vorba d-lui Constantin Brailoiu, mai introducea pe ici pe colo caste o s feti-para., sabinioara s, atunci totul ar fi fost In regula i d-1 Varone ar fi fostan folklorist stil 1944, ultra-modern si

Oricum ar fi insa, d-1 Varone merit& sa fie promovat la proba practicade folklor improvizat.

Facultatea aceasta de libera improvizare de folklor popular, poate dealtfel sa, fie folositoare si in alte imprejurari cleat cele ale unui concurs eli-minator la profesiunea de folklorist. Ciici sunt multe stiintele care, la unmoment dat, pot avea nevoie de o cunoastere a vietii populare. Istoria de

&este deseori un sprijin In cunoasterea legendelor populare.Ne putem de aceea lesne 1nchipui, ce folositor ar fi pentru unii istorici, in

0 *

s

i.

pildit, Ii

0

METODE $1 MORAVURI $TIINTIFICE 165

cautare de dovezi pentru una din tezele .kr, dac ar putea 4 improvizalegende populare versificate care, ca prin minune, s'ar potrivi perfect pentruintemeierea viziunii kr.

Iata de pild5, cum procedeaza unii din a istoricii 0 4 filologii * care apartingrupului e tracd-geto-dacic *, despre a caror §coala se cade sä vorbimdata, mai pe larg. Astfel.d-1 G. Ionescu-Nica, fest magistrat i avocat a,e luptator, prin scris i viu grai, in sprijinul temei identitatii limbii sanscritedace cu limba romttneasca actuala. N'am avut fericirea de a asista la expu-nerea acestei teze in fata satenilor din Chirnogi, in cadrul activitatii cultu-rale (aflate in dispersiune sub conducerea d-lui M. Vulpescu), a Munici-piului Bucureati. Dar imi sta la indemana textul scris, tiparit in ziarulInformariuni a, Bucureati, anul II, 1944, numerele 16 0 17.

Aceeati tezi o sustin de altfel i aiii, precum d-1 Marin BarbulescuDacu, deosebirea fiind doar in stralucirea necontestabili a talentuluimultiplicitatea mijloacelor d-lui Ionescu-Nica.

Caci pe and d-1 Marin Barbulesou-Dacu nu are .1a indemana decato participarea la fenomen a, d-1 Ionescu-Nica adaog5, i putinta de a-0sprijini a trairea a cu facultatea de scornire a folklorului roman.

In adevar, d-1 Marin Barbulescu-Dacu, cu ajutorul d-rei Maria M. Bar-bulescu, scoate un volum intitulat a Originea Daco-traal a Umbel romdne a,vol. I cu un vocabitlar rumdn sanscrit a (Bucurefoti, fara an), in care domnia-sa ne aratii, cum a am aflat adevarul a, pe temeiul unei autoanalize.

Domnia-sa ne spune a fie ca vreau, fie ca nu vreau, eu sunt silit de ra-tiune 0 de fapte s recunose in mine, ca acest mic eu al meu este o clipitain infinitul intins, in timp, spatiu i conatinta, care toate trei se confundaintre ele, formand un sine, care de0 la prima vedere pare de sine statator,acest eu al meu, se confunda in eul natiunii mele a.

Analizandu-se, in continuare d-1 Barbulescu, afirma: a Tot eu, simtacest eu almeu ca existand inteo preexisfentit, de cam 100 ani tráiti inainteamea a. Si apoi, facand Inca un pas spre abisurile autoanalizei, d-1 Barbulescu-Dacu ne comunica marea sa descoperire: a Cetitorule, tu nu atii ca inteozi din anul 1936 pe cand ma aflam la biblioteca Academiei Romane, dinBucureati, am plans... 0 de ce crezi? De bucurie a!

4 Da, era o adevarata nebunie, nebunie prea adevarata. Eul meu serecunoaatea in acela al Dacului din India, care traise cu eel putin10.000 ani in urmit a.

Perpetuitatea eului meu timp de 10.000 de ani a, se dovedise deci d-luiBarbulescu-Dacu, care ne informeaza, ca, el 0 tori ai lui sunt din Tencanau-Dolj, pe calea surprinderii unei a indentitati a (sic) a graiului a rumanesccu graiul Dacului din India. (Scrierea a indentic a, des repetata la acestautor, e probabil adoptata pentru a indica mai staruitor indentitateanoastra cu India).

Dar pentru a surprinde aceasta a indentitate a de euri, trebuie sa fiicunoscator al limbii nu romaneati, ci a rumaneati a, adica limbii care sevorbeate, daca nu &liar la Tencanau-Dolj, eel putin in alte sate din Romania.De aceea d-1 Birbulescu-Dacu se adreseaza nu oricui, ci numai acelora pa

alta-

7-8

o

o

e

o

ci

166 REVISTA F UNDATIILOR REGALE

care ii poate saluta, in prefata sa, cu numele de e Fratilor e i care satisfaourmatoarele conditii de traire: 0 care santeti rumani adevarati, prin nastere§i prin train, eel putin ai primilor vostri 15-20 ani, laolaltä. cu parintiirudele i vecinii vostri, care §i ei s5. fi fost rumani de bastinii, tatitori Inlocaliti rurale (departate de furnicarul cosmopolit al ora§elor), care parinti§i rude §i vecini n'au suferit cumva, din intamplare, vreo influenti strain&sau vreo instrainare mai Indelungata de locul lor statmo§esc ».

Numai acci care fax parte deci din aceasta categoric vor putea sa-si recu-noascii eurile vietuind do 10.000 ani i s5, simta indentitatea cu graiul DaculuiIndian, primordian.

DAIL' dar ca metoda trairii, adica 4 participarea la, fenomen », voiba d-luiBlaga, este folositoare §i in filologie.

Dar cum spuneam, ceea ce Ii lipse§te d-lui Madn Barbulescu-Dacueel putin in acest prim volum, este facultatea de creare a folklorului, pecare o are in schimb, din plin, d-1 G. Ionescu Nica, i d-sa, probabil epe caleaunor initieris de felul celci suferite de d-1 Barbulescu-Dacu, ajunge laconcluzia ca limba roman5, este dad, si ca limbo daca este limba sanscritii,Dar dovezile pe care le educe aunt cu mult mai concludente decat ale riva-lului eau intru descoperiri sensationale. Cad d-1 Nica adaogii, filologieifolklorul, gasind In legendele noastre versificate, dovada originii noastreistoriee, e Certificatul de nastere al poporului roman C.

Srt ascultam cu rabdare cateva pasaje, care ar putea stt face: 85, ingal-beneasca, de gelozie profesionala pe insu§i d-1 Varone:

Vorbim de taranul roman, carpato-dunarean §i balcanic. Sa-1 intre-Ulm eine este §i de unde vine el. Sa-i cerem cartea do vizitii, §i actul denastere C.

Iat5, recomandatiunea lui, do poet nascut, adica in versuri popularein care arat5, ce este poporul roman i de unde. El zice c5, Romfinii sunt:

Un popor de feti frumo§iDe balaci §i balacite

Un popor do fell frumo§iDe balaci §i de balase

Un popor de feti frume§i .De balaci §.1 bahicite

La aceasta recomanda

Romanul se naste crestinCa-i facut de Dumnezeu

Romanul se na§te eun viesa, prinda cerul luminos

De flaciti vesnic voio§iSi de inandre copilite

De voinici vesnie voiosifetite dragalase

De voinici, ce's curajoside gingase fetite s.

tiune, mai adauga:

Cu suflet Meg, veninsa nu gandeasca rau

Ca sa intre 'n \Paradissa vada pe Gristos

4

4

Si

Si *

o

§i

METODE I MORANURI i67

i la aceastä recomandatiune mai adaogit, pentru a nu lasa nicioiala asupra identittgii lui

Strabunii nostri's Fat Frumos Cosinzeanitthn voinic i sanatos Suflet bun, nu de vicleana a.

d-1 Ionescu-Nica, tare pe aceste dovezi ale originei noastre san-scrite D (!), ne apostrofeaza: rog, Romani cetitori, va recunoastetiactul de identitate pe care vi 1-au lasat parinlii? Ma adresez you& Romaninascuti, adica veniti dela Ora, din creierul munVilor i campiile manoaseale Daciei Carpatice dunarene, nu rezultaVi din corcirea orligenilor romanicu tofi veneticii globului pamantesc ratacili pa la noi*.

ne ierte Dumnezeu, dar incetancl a gluini, afirmam ca ceea cc se poaterecunoagte in poezia d-lui Nica este falsul patent.

Intocmai ca 0 in cazul d-lui Varone, in acesti improvizatori de versuripopulare, care au cutezanta de .a-si da propriile kr elucubratii drept creatiiale poporului roman, recunoastem o totala, lipsa de probitatedublata de o total& necunoagtere a materiei.

Ne-am fi agteptat dela acegti fanatici govini ai folklorului, din parteaacestor monopolizatori ai tiinei, pe calea trairii a 0 a etniei s, macaro cunoastere vaga a problemei, care sa le permitä sa pastigeze decent ver-surile populare. Dar toate creatiile lor 4in stil clasic popular a sunt groso-lane mistificari, in care necinstea merge in bung fracietate cu ignoranta.

Hotarit lucru, dela Gh. Dem. Teodorescu i pang astazi, am facut unimens pas inapoi, dacä asemenea aparitii de folkloristi s se pot ivi i dad,ele pot fi luate in serios. Mistificatorii, cu fraza lirica pe buze, cu laiperbolaadorarii gi a venerarii Ethniei romanegti, cu demagogia participarii la feno-men a, VA ingaduie sa tipareascii vOlume peste volume, si apara in sali pu-blice, pe la diverse,attnnee fA serbari populare, s monopolizeze dreptulde a vorbi, i uneori in profitul foarte vizibil personal, sa, se declare a cunos-catoni cercetittori 5, adesebizatori de drumuri a, inteun cuvant profetici oameni de stiinta in acelagi timp, demni de a fi premiqi, felicitati 0 do-corai toate prilejurile festive si comemorative.

Zadarnic li se mate', lipsa de pregatire 0 de probitate ctiiniIica. Za-darnic se ridica impotriva kr acuzatille. Senini i distanti, tari pe efectulmagic al frazei sonore cu nuanta de iubire de tara, acesti impostori Ici con-tinua opera fara sa le pese.

Amuzanti, atata vreme cat sunt modesti sau biefi maniaci singurateci,ei ajung a fi primeidiosi cand glasul kr confuz i agresiv incepe s tulbureminile altora.

H. H. STAHL

$TIINTIF10E

t indo..*:

Hearth:

015,

*,

cu

a Si-o

r

ptiintifick

0 e

e