Metafora Proliferării În Teatrul Absurd Şi În Arta Pop.

8/17/2019 Metafora Proliferării În Teatrul Absurd Şi În Arta Pop.

1/14

Irina-Gabriela RusTPI, anul II, CESI

Disciplina Cultură vizuală (post)mo ernăPro!" #te!ana Pop-Cur$eu

%eta!ora proli!erării &n teatrul absur $i &n arta pop"Capitalismul ' marele b lci

n această lucrare vom trata problema abun en*ei $i a proli!erării obiectelor &n

societatea e consum, $i vom &ncerca să i enti!icăm ilustrări plastice ale acestui !apt &n arta pop, $i meta!ore ale ei &n teatrul absur , mai e+act &n piesaUcigaş fără simbrie a lui Eu enIonescu"

" .au rillar consi eră că ne a!lăm &ntr-o stare e !apt care ar putea !i !oarte bineescrisă prin sinta ma / upă or ie0, prin această or ie &n*ele n ezlăn*uirea tuturor

ener iilor, a tuturor !or*elor posibile pentru atin erea eliberării politice, se+uale, a !or*elor e pro uc*ie, a !emeii etc" n epoca &n care ne a!lăm, totul a !ost eliberat, a$a ar e+isten*ei umane

nu &i mai răm ne nicio miză e &nsu$it, niciun /zi 0 e ăr mat, nicio limită e epă$it"1 2ea!lăm a$a ar &ntr-o stare e simulare, &n care tot ceea ce ne răm ne e !ăcut este săre&nscenăm toate evenimentele, eliberările, scenariile care au avut e3a loc"

4$a ar ceea ce se &nt mplă este o interminabilă repro ucere a i ealurilor, !anteziilor trecutului, o replicare la in!init a acestora" n consecin*ă, lo ica upă care se propa ă valorile&n societate se suspen ă" Criterul răsp n irii lor nu mai poate !i eterminat, propa area lor este complet imprevizibilă, c5iar acci entală, am putea spune" %o ul &n care valorile se

/in!iltrază0 &n societate seamănă, e această ată, cu o cre$tere or anică, e nestăp nit, cu o proli!erare 5aotică" /%oartea0 unei valori nu se mai petrece prin epuizare, prin e+tenuare, ci prin proli!erare" " .au rillar !olose$te inclusiv termenul e ispersie fractalică "6 Descrieacest !enomen rept o epi emie a valorii, o metastază enerală a acesteia, o ispersie $i o

1 ean .au rillar ,The Transparency of Evil. Essays on Extreme Phenomena , 7on ra $i 2e8 9or:, E " ;erso,6


2/14

proli!erare 5azar ată a valorii, care &n acela$i timp se evalorizează in cauza răsp n irii etip reac*ie &n lan*"

P nă acum s-au succe at istoric trei tipuri e propa are a valorii" " .au rillarvorbe$te espre un sta iu natural (valoarea utilitară), care are la bază un re!erent in lumeanaturală $i se bazează pe lo ica necesită*ilor !un amentale care pot !i toate &n eplinite prinapelarea la natură" După acesta urmează sta iul bunurilor, al pro uselor, !on at pe o lo ică arăsp n irii măr!urilor" 4l treilea sta iu, sta iul structural, sau al valorii e tip semn ( sign-value ) este uvernat e un co , e un set e mo ele atribuite pro uselor a!late &n circula*ie pe pia*ă" n sc5imb, proli!erarea !ractalică ar apar*ine unui nou sta iu e răsp n ire a valorii, &ncare orice criteriu este suspen at, nu mai e+istă nicio le e, niciun tipar al ezvoltării"=

nsă !enomenul acumulării este mai vec5i ec t acest tip e răsp n ire !ractalică, el aluat na$tere o ată cu !ormarea societă*ii e consum" 4cest tip e societate, prin iversitatea $icantitatea măr!urilor $i pro uselor pe care le pune la ispozi*ie in ivi ului, lasă impresia că ar !i o societate a abun en*ei" nsă această impresie este !alsă, abun en*a nu este caracterul ei

e!initoriu, e+cesul este" ?ri acest atribut al societă*ii e consum presupune e+isten*a unuie+ces e bunuri care at *ă !antezia abun en*ei, a isponibilită*ii absolute a oricărui pro us,st rne$te orin*a acumulării, a atin erii satura*iei, sa*ietă*ii, prin această virtuală posibilitate

e a cumpăra Totul" nsă impresia abun en*ei !rustrează, &n e!initiv in ivi ul nu va puteanicio ată ac5izi*iona toată mar!a e un anume tip e pe pia*ă, oric n e mult ar acumula $iar epozita, &ntot eauna va răm ne un e+ces pe care nu va reu$i să $i-l atribuie nimeni" 4cestava !i aruncat" .unurile, la s! r$itul procesului e circula*ie a lor pe pia*ă, se vor trans!ormainevitabil &n e$euri, a$a ar totalitatea lor neatinsă nu va !i nicio ată accesibilă societă*ii &ncauză, iar orin*a in ivi ului e /mai mult0 nu va !i nicio ată stăvilită, in contră, va !i perpetuu &ntre*inută e această isponibilitate care nu se materializează nicio ată">

n piesa lui Eu en Ionescu,Ucigaş fără simbrie , obiectele pe care le !olose$te

uci a$ul pentru a a emeni oamenii $i a le istra e aten*ia &nainte e a-i uci e sunt !oarteiverse, ar ceea ce le reune$te ar !i e+oticul, !enomenalul, e+cep*ionalul" Printre ele se

numără poze obscene, !lori arti!iciale, ceasuri e m nă pentru copii, a ra!e, suporturi estilou etc" Cuv ntul cel mai potrivit, care ar &n loba toate aceste caracteristici, ar !isenza*ionalul" %a3oritatea par a !i esprinse intr-o colec*ie e obiecte e b lci, sau obiecte

3 Ibidem , p" @"

4 ean .au rillar , ocietatea de consum. !ituri şi structuri , tra " 4le+an ru %atei, .ucure$ti, E "Comnicare"ro, 6


3/14

puse &n v nzare la tarabele improvizate &n aer liber, tarabe neautorizate, !ără rept e!unc*ionare" Iar maniera &n care uci a$ul &ncearcă să &$i atra ă victimele &l apropie !oarte mu

e contraban i$tii amatori care e+istau &n Rom nia &n timpul comunismului" El scoate inservietă un obiect, a asează persoana respectivă *in n u-se upă ea &n timp ce aceasta&ncearcă să-$i va ă e rum, o urmăre$te să va ă acă are o reac*ie, acă pare nu neapăratinteresată, c t atrasă, !ascinată" Iar acă acest lucru nu se &nt mplă, &ncearcă in nou cu un altobiect" n !inal, toate persoanele pe care le abor ează mani!estă interes pentru o !oto ra!iealb-ne ru a unui colonel cu ecora*ii, to*i i-o iau in m nă orin să o e+amineze maiamănun*it"

4cela$i senza*ional, aceea$i !ascina*ie, o e+ercită $i obiectele-emblemă alecapitalismului &ntr-o societate cu o economie e tranzi*ie, sau &n care capitalismul nu a pătruns &ncă" n ciu a !aptului că acele obiecte sunt banale, triviale c5iar, unele intre elec5iar"itsch , ele capătă o valoare eosebită tocmai prin raritatea lor, prin !aptul că nu au mai!ost &nt lnite p nă atunci" ascina*ia se tra e nu neapărat in noutatea acestor obiecte, c t inimpresia că ele se tra intr-o altă lume, o lume a abun en*ei ratuite, ne3usti!icate, ira*ionalea lucrurilor" Ele poartă emblema aceste lumi prin tocmai inutilitatea lor, prin !aptul că suntobiecte e care ne-am putea lipsi"

Pentru a-$i a emeni victimele, uci a$ul se comportă &ntocmai ca un $arlatan"?biectele pe care le !lutură pe sub nasul trecătorilor trebuie să &n eplinească o oarecare!unc*ie /ma ică0, prin care să !ascineze, să istra ă aten*ia, &n a$a !el &nc t /$arlatanul0nostru să-$i poate urmări interesul, pro!it n e pe urma acestora" nsă această /ma ie0 nu pare a !i nici ecum enerată e uci a$, ea este in epen entă e el, se asociază obiectelor inservietă, care se comportă &ntr-un mo emn e scopul e ivertisment pe care ar trebui să-lservească" Sunt obiecte antropomor!izate, care !ac scamatorii,@ trucuri e presti i itator "B

Ele sunt ni$te obiecte par*iale autonome, un concept intro us e Slavo3 ize: &n !ilmul

e uca*ionalThe Pervert#s $uide to %inema " 4cestea sunt obiecte care slu3esc unui interes personal, sau c5iar păr*i ale corpului &nzestrate cu abilită*i eosebite care se &ntorc &mpotriva posesorului lor, sau care persistă inclusiv upă ispari*ia acestora, e!ectul !iin unul e

5 Eu en Ionescu,Ucigaş fără simbrie , tra " Dan C" %i5ăilescu, .ucure$ti, E " Fnivers, 1 @, p" 6B= /.Hren er (scoate totul in servietă, precum scamatorii e la circ in pălăria !ără !un obiectele se &n rămă esc pe masă $i&ncep să ca ă pe alături) a ra!e""" alte a ra!e""" suporturi e stilou""" $i astaJ asta ce-iJ0

6 Ibidem , p" 6B> / ncepe să-l a3ute pe E ouar &n str n erea lucrurilor c n , eo ată, c n să pună la loc cutia

ne esc5isă a ineaori, aceasta se esc5i e in ea se &mpră$tie pe masă tot !elul e ocumente, &mpreună cu zecie căr*i e vizită, totul &ntr-un stil e presti i itator"0

3


4/14

stranietate" 7ucrurile care se revarsă in servieta uci a$ului sunt obiecte-circar, &nzestrate nuoar cu abilitatea e a in!luen*a oamenii care sunt atrase e el, ar $i cu voin*a e a le uci e"

n acest caz, moartea persoanelor respective nu a uce niciun bene!iciu personalcriminalului" El este instrumentul propriilor sale obiecte senza*ionale, nu !ace ec t să le ucăla &n eplinire voin*a" nsă aceste obiecte e b lci nu sunt ec t o !i ură e stil pentrusocietatea e consum, &ntre ele se a!lă o le ătură metonimică" De ce ar provoca societatea econsum moartea in ivizilor care pătrun &n eaJ 4r !i mai e rabă vorba espre o !atalitatemeta!orică, !atalitatea trans!ormării omului &ntr-un simplu consumator e bunuri, precum $i

espre e!ectele perverse ale pie*ei capitaliste, espre care vorbe$te $i " .au rillar "Pro usele pe care le ăsim &ntr-o pia*ă capitalistă sunt caracterizate e serialitate $i e

pro uc*ie &n masă, ouă trăsături care &nso*esc $i obiectele e care se !olose$te uci a$ul" Elesunt incre ibil e numeroase, se revarsă in toate păr*ile, $i toate sunt i entice"

Persona3ele sunt permanent uimite să constate că toate aceste obiecte sunt e acela$i!el /.Hren er (uit n u-se &n continuare la !oto ra!ie) /Fn militar cu musta*ă, cu aloane

e""" un colonel, cu ecora*ii, cu crucea e onoare""" (4pucă alte !oto ra!ii") #i &n celelalte""acela$i cap &n toateK0L /.Hren er Ia te uită, căr*i e vizităK Păi si ur că a, vezi bineK Toateau &nscris acela$i nume, Fite, cite$teK0A

?biectele par să se reverse peste persona3e, să inva eze camera &n care se a!lă, par căse auto enereză, că se ezvoltă la mo ul aproape or anic, &n toate irec*iile" ntr-o in ica*iescenică, Eu en Ionescu su erează ca unele obiecte să !ie !ie aruncate &n aer, altele să plutească prin cameră" Prin multiplicarea lor e neoprit, obiectele evin amenin*ătoare, au ostare e nelini$te, an oasează" 4ceea$i stare o &ncearcă $i in ivi ul societă*ii e consum,op*iunea pentru un pro us evine cople$itoare, in moment ce e+istă o iversitate at t emare e mărci, care !ace ale erea unuia sin ur !oarte i!icilă" Iar an oasa poate !i asociată!rustrării pe care o enerează această !alsă abun en*ă, acest e+ces care nu va putea !i

nicio ată absorbit e către puterea e cumpărare" Este un permanentă amă ire a orin*ei e posesie a unui lucru in!init, e &nsu$ire a &ntre ii mase e obiecte comercializate, a căror

7 Ibidem , p" 6B6"

8 Ibidem , p" 6B>"

9 Ibidem , p" 6B= /Trebuie insistat mult pe acest 3oc unele obiecte pot pluti &n aer, !ul i etc" alt!ele pot !iaruncate e .Hren er &n toate păr*ile"0

4


5/14

a lomerare $i proli!erare &i apare omului e r n ca o binecuv ntare coti iană, o binecuv ntare cu un &n*eles mai lumesc, un mic miracol mun an al capitalismului"

ot ra!iile, a ra!ele, suporturile e stilou, !lorile e plastic, toate se revarsă &n permanen*ă,1< se multiplică &n ri3orător e repe e, se &nmul*esc or anic"11 %ultitu inea lor ecople$itoare"16 E o cre$tere e neoprit, o proli!erare &n toate irec*iile, un !enomen ec5ivalentcelui pe care " .au rillar &l escrie ca ispersie !ractalică" Ine+isten*a unui principiu e propa are a acestor obiecte pare să !ie &nsă$i mani!estarea 5aosului, o e+pansiune aira*ionalului, la !el e impre ictibilă ca propa area valorilor &n societatea actuală"

Fn alt lucru pe care &l constatăm este con!uzia lui E uar re!eritor la aceste obiecte pecare le ucea cu el &n propria servietă" El pare că nici măcar nu era con$tient e con*inutulacesteia, i noran*a sa este totală, iar el este un in ivi care nu pare să-$i pună &ntrebări asupraactivită*ilor rutiniere zilnice, le e+ecută !ără a se n i la actele pe care le realizează aproapemecanic"1= E ouar corespun e, &ntr-o oarecare măsură, in ivi ului care nu se opre$te nicioclipă să analizeze critic societtea &n care trăie$te in punctul e ve ere al consumului e bunuri" Este un in ivi incon$tient la a resa e!ectelor perverse ale societă*ii e consum, ale

istorsiilor pe care acestea le provoacă &n mentalul colectiv re!eritor la !ericire, la libertate, lamo ul e trai, la ima inea corpului i eal, la ceea ce e apreciat e cei in 3ur etc" De aceea, elnu realizează nici !elul &n care el &nsu$i este in!luen*at e această /i eolo ie0 a consumului"4cumularea e obiecte nu este văzută ca atare, este privită mai e rabă ca &nsu$irea unor valori care &ncarcă acele obiecte e semni!ica*ie" 4bea &n momentul &n care această !alsăle ătură &ntre pro us $i valoare este enun*ată, obiectele apar ca vi ate e semni!ica*ia ce le

10 Ibidem , p" 6B6 / n rum spre u$ă, .Hren er e urmat e E ouar care, n să treacă servieta pe easupramesei, o esc5i e in neaten*ie in ea se revarsă ni$te !oto ra!ii mari"0

11 Ibidem /Dă să ia !oto ra!iile, &n timp ce altele i se revarsă in servietă pe masă"0

12 Ibidem /E ouar 2i$te !lori arti!iciale, upă cum vezi".Hren er Dar sunt o mu*imeK""" Iar astaJ""" Ia teuită, poze obscene""" (7e prive$te" E ouar ă $i el să le va ă, peste umărul lui .Hren er") Ce oribilK0

13 Ibidem /.Hren er ( ă la o parte pozele obscene $i continuă inventarul) .omboane""" pu$culi*e""" (scoatetotul in servietă $i !ormează o rămă3oare e obiecte iverse)""" ceasuri e m nă pentru copiiK""" 4sta ce maicaută aiciJE ouar (con!uz) Păi""" e un e să $tiu euJ""" nu *i-am zis că""".Hren er Ce !aci cu astaJ

E ouar 2imic" Ce să !ac cu astaJ0

5


6/14

&nsu!le*ea o ată, ca o simplă acumulare absur ă, lipsită e &n*eles, vi ă $i amenin*ătoaretocmai prin imensiunile acestui vi "

Fn e+ponent al artei pop la care apare e asemenea această ima ine a proli!erăriiincontrolabile este CHsar .al accini, cunoscut simplu rept CHsar, care arealizat o serie esculpturi in spumă e poliuretan intitulate Expansion " ormele acestora re!lectă &ntocmaii eea e revărsare necontrolată, e neoprit, amor!ă" Ele au impresia unui material aparent!lui care cur e in iverse surse, !ie ele vizibile (un televizor, o ăleată) sau invizibile ' &nacest caz, e+pansiunile par că-$i au ori inea &n ele &nsele, cu alte cuvinte &n nimic, !iin cuat t mai &ncărcate e ira*ional"

Fn alt lucru pe care &l consi erăm relevant, materialul &ntrebuin*at pentru realizareasculpturilor este, e asemenea, !olosit pentru !abricarea maselor plastice" ?ri plasticul estemi3locul prin care a !ost posibilă o bună parte in masi!icarea pro uc*iei, obiectele in plasticsunt simplu e !abricat, ie!tine $i relativ urabile (cel pu*in mai urabile ec t sticla, careaproape a ispărut in procesele in ustriale &n urma apari*iei plasticului)" 4cest material esteemblema !acilului, a banalului, a serialită*ii, $i &n s! r$it a !alsului, multe obiecte e calitate!iin &nlocuite a esea cu imita*ii e plastic"

4$a ar e+pansiunile lui CHsar sunt ni$te proli!erări ale !alsului, banalului $i ale!acilului, pe alocuri c5iar $i o revărsare a"itsch -ului, cum se &nt mplă &n cazul Expansion &o.'( , a cărei culoare roz-lucios este absolut respin ătoare" Cu toate acestea, pe l n ă caracterulrespin ător sau u$or tulburător al crea*iilor sale, e+istă $i o oarecare atrac*ie a oc5iului privitorului care le contemplă" Ele sunt !ascinante prin ambi uitatea lor, prin !aptul că, esteticvorbin , respin $i atra &n acela$i timp" Inclusiv ambi uitatea !lui ului, a v scosului pe care&l su erează este econcertantă"

ean-Paul Sartre i enti!ică !oarte bine această problemă a cate oriilor ambi ue" Elconstată natura 5ibri ă a v scosului, care nu sunt nici soli , nici lic5i , e instabil, ar nu

cur e, se e!ormează ar nu alunecă" Pe l n ă toate acestea, asemenea lic5i elor secretate ecorp nu se poate spune acă apar*ine sau nu corpului e care se lipe$te o parte in materierăm ne ca o ventuză lipită e e ete, iar cea care se esprin e alunec n lasă impresia că ar !i c5iar substan*a secretată e propriul corp" Substan*ele v scoase sunt aberante, sunt oe+presie onotolo ică i5otomică la că erea &napoi a unei lin uri*e e miere peste rosulmierii care se a!lă &n borcan, substan*a &$i men*ine vec5ea !ormă, re!uză să se inte reze &nneant, să evină una cu acea supra!a*ă anterior netetă, ca $i cum $i-ar a!irma i entitatea,

6


7/14

i!eren*a &nsă ime iat &ncepe să-$i topească !orma pentru a se reinte ra e!initiv cu materiaamor!ă, !ără a opune rezisten*ă ten in*elor e uni!ormizare"1>

E+pansiunile pot !i, la !el e bine $i &n aceea$i măsură ca $i proli!erarea obiectelor &n piesa lui Eu en Ionescu, o e+presie a ispersiei 5aotice a valorilor &n societatea e consum" ncazul opereiT) set , televizorul este sursa e+actă a acestei materii a lutinante care se revarsă&n casca e, !apt !oarte su estiv, &ntruc t mass-me ia este mi3locul instantaneu e i!uzare $i

e propa are a valorilor actualită*ii" %ass-me ia se comportă ca o loterie a valorilor,contribuie la răsturnarea lor, la promovarea senza*ionalului, a mar inalului, a cazuluispectacular &n locul valorilor autentice"

Seriile e%onserve expansion , realizate &n 1 BB, par a !i un citat care trimite la vestita%ampbell oup a lui 4n M Nar5ol ' observăm $i că ma3oritatea conservelor lui CHsar au uncon*inut ro$u sau rozaliu, care trimite la culoarea supei e ro$ii" Conserva este obiectul

epozitării $i acumulării prin e+celen*ă" Este $i o m ncare !acilă, u$or e preparat, ar incomparabilă cu supa ătită &n casă" Reprezintă o e+perien*ă !alsi!icată, semni!ic n acela$ilucru ca $i materialele plastice" Sper eosebire e Nar5ol, CHsar nu multiplică acesteconserve, ar le !ace con*inutul să se reverse, trans!orm n u-le &n obiecte-!eti$, a căror le ătură cu consumatorul este at t e intimă &nc t a3un să-i in!luen*eze starea e spirit"4bun en*a, &n viziunea lui CHsar, este ezirabilă, atră ătoare, ar &n acela$i timp

ez ustătoare, ca o plăcere vinovată" De$i trebuie să recunoa$tem că ceea ce iese &n evi en*ămai &nt i este ez ustul, pozi*ia artistului !a*ă e !enomenul consumului este &n mo evi entuna critică"

9aMoi Ousama este o altă artistă, e ori ine 3aponeză, care tratează tema aceasta aabun en*ei obiectelor &n capitalism, mai e+act a mobilierului care poate &mbrăca o camerăclasică a in ivi ului e r n " n anii B


8/14

/ ezin ivi ualizare0" ? stranietate care !alsi!ică lucrul asupra căruia se mani!estă &n aceea$imanieră &n care plasticul !alsi!ică materialul pe care &l &nlocuie$te $i supa la conservă !alsi!icăo masă ătită" Dacă !alicul simbolizează puterea sau valoarea autentică, atunci multiplicarealui etermină emonetizarea, trans!ormarea acestor lucruri &n ceva rizibil"

4rman este un artist recunoscut pentru /acumulările0 sale e obiecte, e!ectiv ostivuire sau o &n rămă ire e obiecte comune, cum ar !i ceasuri, scaune, panto!i sau ma$ini,at t e e+cesivă &nc t ve em acele obiecte &ntr-o lumină nouă" 4rtistul a uce evi ent o criticăa e+cesului, a inutilită*ii sale $i a ira*ionalului său, o critică ce se e+tin e $i asupra risipei eobiecte, asupra acumulării e obiecte evalorizate, care $i-au pier ut utilitatea oar pentru caau !ost &nlocuite !oarte repe e cu altele" Societatea e consum pro uce /mun*i0 e e$euri pecare &i !olose$te pentru a-$i consemna valorile care o e!inesc libertatea, !ericirea, abun en*a ' e$eurile sunt mărturiile palpabile ale acestor lucruri promise e capitalism" 4ceste e$eurise e+in la !el e rapi ca $i pro usele e pe pia*ă, ele evin o proeminen*ă pe care la unmoment at nu o mai putem i nora"

Cu toate acestea, putem suspecta că &n *ccumulation of %loc"s este vorba e mai multec t at t" Timpul este o problemă istinctă a societă*ii e consum, iar " .au rillar vorbe$teespre trans!ormarea atitu inii pe care oamenii o au !a*ă e timp" De$i timpul este oimensiune apriorică, absolută $i alienabilă, societatea e consum reu$e$te să-l trans!orme $i

pe acesta &ntr-un obiect e consum" Timpul a$a-zis liber este acel timp care trebuie neapăratocupat cu ceva istractiv, plăcut" E+istă acest imperativ al umplerii timpului cu o activitatevaloroasă, in ivi ul cumpără propriul timp care se scur e n la sc5imb contra-valoarea sa

e &ntrebuin*are" Timpul evine o no*iune căreia i se poate aplica i eea posesiei, ase mentării, $i care poate !i c5iar ec5ivalată &n baniTime is money " Consumatorului i sevin e propriul timp timpul evine un obiect la !el ca oricare alt pro us e pe pia*ă"1@

?bservăm că, &n cazul ceasurilor cu alarmă, 4rman a ales să le &n rămă ească pe toate

&ntr-o cutie e sticlă, &ntr-o vitrină, $i nu a optat pentru stivuirea lor ezor anizată peverticală" Este posibil ca artisul să !i ales această vitrină tocmai pentru a ilustra i eea e timpca obiect, care $i-a pier ut caracterul or anic, inamic, care nu mai este urată reală, ci uratăconsumată, epuizată $i valorizată prin imperativul umplerii timpului liber cu o activitateneapărat plăcută"

15 ean .au rillar , ocietatea de consum. !ituri şi structuri , tra " 4le+an ru %atei, .ucure$ti, E "Comnicare"ro, 6


9/14

9


10/14

CHsar, et T) CHsar, Expansion no.

CHsar, Expansion no. '( CHsar,%onserve expansion

CHsar,%onserve expansion

10


11/14

Detaliu

9aMoi Ousama, *ccumulation culptures

11


12/14

12


13/14

4rman, *ccumulation of %loc"s

4rman, /ong Term Par"ing

4rman, !adison *venue

.iblio ra!ie

13


14/14

.au rillar , ean,ocietatea de consum. !ituri şi structuri , tra " 4le+an ru %atei, .ucure$ti,E " Comnicare"ro, 6

Metafora Proliferării În Teatrul Absurd Şi În Arta Pop.

Documents

Transcript of Metafora Proliferării În Teatrul Absurd Şi În Arta Pop.