Alain Montandon

SARUTULTrupul la lirmul buzelor

Traducere din limba francezd deIana Maravis

(:i

ffifr*rm&r*

201,6

CUPRINS

Pregustare / 5

L. Sdrutul: o tradifie a ritualurtlor 11,42. Sdrutul sacru / 353. Abunden[d de senza$t I 454. Sdrutdri peste tot qi de peste tot 171'5. SHrutuI romanesc I 996. imp6rt6girea rdsuflSrii 1119

Pentru a nu indreia I '],"3'1.

Bibliografie lL37

PREGUSTARE

Ce este un sdrut? ]oc muscular al buzelor saufermecatd dezmierdare, indlldtoarea befie a unei guridulci ca mierea, precum o cAnt[ Verlaine?

Sdrut! Floare de nalbd in grddina desfitirilor!Acorduri viguroase pe-a dinfilor clape, ftrsolindDulcea Iubirii cAntare in inimile ce se aprind...1

Nu este oare uimitor gi minunat totodatd cumo simpld atingere a buzelor dd glas cu atAta vigoaretainicelor zvAcniri ale suflefului, senzaliilor celor maifugare, sentimentelor felurite gi la nesfArgit schimbd-toare?

intAi de toate, sensibilitate fuzicd: contact a douiepiderme cu darul de a te face sd exiEti, sd gAndegtilimpede qi sd devii lucid. Vine din c[utarea celuilaltgi a voluptifii. Atingerea, desigur, la propriu, insideopotrivd gi la figurat. Inima tresalti ca urmare aunei atingeri care, fdrd a fi pur simbolicS" este unlimbajgrditor. La fel ca lacrimile, gesturile, suspineleqi hohotele, sdrutul line de o semiologie a sentimen-telor atAt de bogatd incAt adeseori devine prilej deechivoc, eroare, neinlelegere qi confuzie.

l-Pr"t V*t"i", ,,Il Baao", in Poeme Saturniene. ln orig.:Baiser! Rose trimiire au jardin des caresses! I Vif accompagnementsur Ie claaier des dents, I Des doux refrains qu'Amour chante en lesceurs ardents... (n. tr.).

5

Alain Montandon

NiciodatX nu se qtie dacd il ddruim sau ne este

dilruit (,,Pentru Dumnezetl domnigoarS, nu vdnecijif,, dacd sdrutul meu vd stingheregte, dafimi-ltrapoi!"). Ori dacd inseamnH dragoste sau mugcH-

turd. Insd e sigur cd el cere simfire. $i cAt de para-doxal faptul ci un astfel de contact material poateevoca o,,atingere imaterialH" (Verlaine).

Romanii deosebeau mai multe feluri de sdrut:oscula era sdrutul de prietenie, basia cel de dragoste,iar suauia- sHrutul pasional. O astfel de clasificare este

insd departe de a fi exhaustivH. ExistH sirutuImamei,al iubitului, al prietenului, sdrutul pe care-l oferim oripe care-l primim ftr timpul unor ceremonii, sdrutul de

salut sau venerafie, cel care se imparte in timpul jocu-

rilor qi apoinesfArqitele luinuanle, mergAnd de laindi-ferenla unui gest maginal la ddruirea reciprocd gi de

bunfl voie, p6nd la unirea intimi (at6t de intim[ incAt

,cea care igi vinde trupul spune ,,eu nu sirut" dorindsi transmitd prit aceasta cd buzele rdm6n locul celei

mai profunde comunicdri, zona cea mai intime qi maipersonali a trupului). Doar ceea ce e sf6nt se sdrut5,altarul, patrafirul, moagtele, icoanele, pragul sanctu-

arelor, genunchii in semn de implorare (fiindcd li se

atribuia o putere misterioasd pe care Pliniu o explicdprin existenla la nivelul genunchilor a unei cavitdfil).Apoi, sdrutul de pe urmd dat celui defunct, sdrutatulm6inii bunicilor, pupatul de vacanfd gi inevitabilul,,sdrut pe cregte/' al fiscului. Fiecare s5rut este o lumede explorat, de acceptat qi de savurat.

Odinioar5, a siruta putea fi sinonim cu,,a face o

vizlfe" (deoarece, cu prilejul unor astfel de htalniri,

L. Pliniu, lstoria naturald, CIW VI.6

Siirutul. Tiupul k ,tarmul buzehr

oamenii se sHrutau). Doamna de S6vign6 scrie ,,Afisdrutat aqadar intreaga Provenld" vrAnd sX spund cd

toatd acea regiune fusese cutreieratd. in loc de a,,faceo vizTte" se mai spunea ,,a pupdc7", iar ,,a fi pupat"mai insemna ,,a fiprimit cu cinstire". intr-un inlelesincd gi mai vechi, a sdruta putea sd mai insemnegi ,,a reugi", ,,a ajt.:lrrge la", ,,a atirrge" un consens.Saint-Simon, de pild5, scrie:,,Cei din consiliul finan-lelor au intrat acolo firi si qtie daci treaba asta se

pupH sau nu cu cei din conducerea acesfui consiliu."A sdruta mai poate insemna ,,a atrttge ugor" (zefirulsdrutd florile, valurile mdrii sdrutd !irmul). Alteori,ajunge sd capete o semnificalie mai putemicd:urmdrit de vAndtori, cerbul ,,sdrutd apa", adicd se

aruncd in heleqteu.A sdruta mai poate avea qi sensul de ,,a binecu-

ydrrta", ca atunci cAnd trebuie ,,sd sdruli lanturile gi

sil-fi iubegti robia". CAnd nu era vorba despre supu-nerea cea mai deplin5, vreme indelungatS, a s[rutaa insemnat firegte, ,,a face complimente" (,,Vi s6rutmAinile" era o formuld curentd in timpul VechiuluiRegim). CAt despre pupdcioasd, nu incape nicio indo-iald! Termenul desemna alunila pe care doamnelegi-o desenau in colful gurii.

O altX expresie, ,,a sdruta plodul" era sino-nimd cu ,,a aqtepta mult gi birre", cdci plod era gidenumirea datd ciocdnelului de bdtut in ugd: lucrupe care-l lac amorezli de zi gi cei de noapte la ugaiubitei lor. $i erau numeroase feluri de a sdruta: rila florentine, d la colombine, ca o zmeoaicd (adici maidur gi cam indrdznel!), d la pincette (prin apucareacu vArfurile degetelor a ambilor obraji) etc. Existau

Alain Montandon

gi formuldri mai triviale precum ,,a P:uPa babuinul"

sarl ,,apupa baba-n cLLr". Babuinul era o figurd dese-

nat6 pe zidul corpului de gardi ce trebuia sdrutatd

de soldalii care sivArEeau o abatere. ,,A pupa baba-n

cur" era expresia folositd Ia adresa unui jucdtor care

nu marca nici mXcar un punct. in Provenla, se sPune

,,a o siruta pe Fanny", expresie Pe care Pagnol o

explicd astfel: ,,Cand o echipd pierde fdr6' a marca

nici micar un punct, existd obiceiul ca, intr-o anumiticeremonie, membrii acesteia s-o sHrute pe Fanny' Se

aduce un tablou - oPera unui artist amator local -reprezentAnd cea mai dolofand parte a unei creaturi

feminine planturoase. Cei invinEi ingenundleazd' qi,

cu multi umilin!5, ii sHrutH pe rAnd fesele bombate'"

De altminteri, se pare ci aceasti Fanny a existat inrealitate, se numea Dubuisson gi trdia la azilul Crucii

Rogii din Lyon: o fdtuci naivd (cu un putemic miros

natural), bdtaia de joc a bdiefilor cu mingea.

Expresia ,,aquPain cur" a fost aqezatd la loc de

cinste de cdtre Denis Diderot in Nepotul lui Rameau,

parazitul atAt de original 9i de libertin in cugetul sdu

care exclami: ,,Si ne-nlelegem; *1" sH pupi in cur la

propriu gi alta e si pupi la figurat. Intrebali-l pe Gros

Bergier care o pupH-n cur Pe Doamna de La Marque

gi la propriu gi la figura! 91 pe cinstea mea, vi spun

cd, tr acest caz, qila propriu qi la figurat mie unul imidisplace la fel de mult." Un aqa s[rut poate exprima la

fel de bine Ei subordonarea, 9i adorafia. Mama silrutd

cu ard,oare fesele pruncului ei. De sabat, vr[jitoareleil pupH pe diavol tn cur, in semn de supunere (mai

putin erotic5, dar cu atAt mai deferentd era sdrutarea

de citre o fiinli omeneasci a piciorului diavolului,

8

Sdrutul. Tiupul la y,nrmul buzelor

pecetluind astfel un pact mefistofelic). De altminteri,in popor existd mii de expresii, cAt si acopere toatefelurile de a sdruta, incepAnd cu,,a focHi", ,,ase pupape obraji" ori ,,a se sdruta cu limba".l

$i, in sfArqit, intr-un ultim, dar nu gi cel mai nein-semnat sens, a sdruta lbaiserl poate insemna la oraactuald pur gi simplu ,,a face dragoste". in acest caznu mai este vorba despre a sdruta lbaiserl ci desprea regula lbaisel (,,Mi-am ingdduit si spun cd in patcu tine, Antoine, e mai frumos ca in Venefia. Nu maiqtiu care toantd pe care ai cordit-o mi-a descris esca-

padele voastre de m-a ficut si-mi schimb chilofii,atAt de mult imi intrasem in rol" - San Antonio).Printr-o abatere mai mult sau mai pufin acceptabilHde la sensul imediat ,,ategola" pe cineva va ajungesd insemne qi ,,a-1. face" , cu i::rlelesul de ,,a-l infunda",,,a-l domina prin viclenie", ,,a-1 trage pe sfoard".

in paginile care urme azd, dorim si cercetdmsensurile, manifestdrile qi expresiile pe care, in civi-lizalia occidentalS, le poate dobAndi o imemorial5activitate a trupului (actul de a duce Ia gurd) gu toto-datd, un gestin cel maiinalt grad cultural. Cdciinsugigestul de a siruta, cu dimensiunile sale atAt sociale,cAt qi erotice, este, in art[ gi literaturd, subiect a nenu-mdrate transpuneri in text qi aborddri picturale sausculpturale care migund de semnificafii si mesaje. Nis-a pdrut interesant sd facem sinteza etem schimbd-toarelor forme ale sirutului in relafiile personale qi

sociale, ocupAndu-ne qi de diferitele lor formule deexprimare. Pentru a rispunde stdruitoarei intrebdri:

TH "ng;

boi*ttu, piter la bise, rouler une pelte (ou un patin)(n.tr.).

9

Sirutul. Trapul k ydrmul bazelor

Sirutatul mAinii

Dupd pererea unora, sirutatul mainii igi are

origineain strXvechea civilizalie sumeriand din mile-niul al IV-lea i.H. Ceea ce afunci se numea ,,mAnaaruncAnd siruhrl", un gest adresat divinitifii, se

ficea ducAnd mAna in dreptul gurii sau ridicAndspre cer bralul drept cu palma deschisi spre ilrainte.Practicarea de gesturi rituale e intAlnitd in toatd Anti-chitatea. in ttiada lui Homer, Priam ii sdruti mAna

lui Ahile pentru a-l implora sd-i inapoieze trupul luiHector. larinAdiseea,la sosirea lui Telemah, Eumaios

,,merge drept la stdpAnul sdu: ii sdrutd fruntea,il sdrutd pe amAndoi odrii sdi frumogi qi-i sHrutimAinile amAndouil". Potrivit lui Teofrast, cei super-stifioqi,,virsau ulei pe statuetele de piatri amplasatela rdspAntii, ingenundreau dinaintea lor qi le salutaucu un sdrut al miinii."

Foarte rdspAnditul sdrutat al mAinii a irlocuittreptat alte forme, cum ar fi sdrutatul picioarelor.Supugii sdruti mAna suveranului * gest considerat oonoare de care insd niciun ambasador nu are parte.ReprezentAnd un,,rit de supunere" (lat. accedere ad

manutn, a-i fi cuiva ingdduit sd sdrute mAna), aceastH

favoare era prevdzutd de eticheta tuturor curfilorregale europene. S6rutatu1 mAinii este, fir primulrAnd, un gest foarte ceremonios care, in Europa de

pAni Ia 1789, fdcea parte din protocolul de la curteaSpaniei gi nu numai. Conciliul Vatican II a inlocuitsirutatul mAinii episcopului cu sirutatul inelului

Alain Montandon

acestuia - semn de supunere fa[H de prelat 9i de

adora{ie a moaqtelor pe care se considerd cd inelul leconfine. Se sHrutd agadar mAinile femeilor 9i ale preo-

filor, iar obiceiul a ajuns o regulH de aur in orice cod

al bunelor maniere.Sdrutatul mAinii urma reguli foarte exacte. Era

destinat femeilor respectabile, rezervattr primul r6ndcelor cisitorite. SHrutatul mAinii era irsH ingiduitdoar in intimitatea casei, nu ir public. Era nevoie, Ia

rigoare, de un acoperig iar doamna trebuia si fie aceea

care intindea mAna. La sfArEitul veacului al XVII-IeaAntoine de Courtin noteazi in lucrarea sa Nou tratat

despre politelea practicatd tn Fran{a printre oamenii cu

bund educaliel, c6. ,,intotdeauna trebuie s[-fl scoli

mdnuga gi si sdruli mana, lu6nd ceea ce !i se intinde"prompt, fdr6 amAnare, gi c5, intr-o astfel de tmpreju-

rare nu poate fi vorba decAt despre m6na dreapti.

, Nici aceast[ practicd nu este uniform6. La unguri,s[rutatul mAinii (kezdt csokolom) se deosebegte de cel

practicat de austrieci prin faptul cd bdrbatul este cel

care, luAnd m6na doamnei, o ridici la sine (fird a o

atinge insH cu buzele). La fel, in Polonia. Evident,

aceste purtdri sunt cam prdfuite, insd unii considerd

cd sdrutul pe obraz este prea intim, conduce la exce-

sivd familiaritate, astfel ci e preferabili pdstrarea

tradifiei culturale, cu respectul ei dovedit pentrunuanle gi ierarhii.

tntr-adev5r, dupd regulile ,,vechii gcoli", nu era

nevoie ca buzele sX atinga mAna doamnei. in ldrile de

limbd germanS, gestul putea fi chiar inlocuit rostind

L. Titlu1 original Noutseau traiti de la cialiti qui se pratique en

France parmis les honn)tes gms (n. tr.)'

26

Sdrunl. Tiapul k Yarmul buzelar

,,Kil!3 die Hand ", ,,56fi1' mAna" ca o forme de salutla fel de respectuoasX. Cu totul diferit procedeazX

]ames Bond, seducitorul agent secret care intoarcemAna doamnei pentru a-i sHruta incheiefura pe inte-rior, lisAndu-gi ,,victima" sd guste din plin aceastd

senzalie inedite. Sd fie oare un gest spontarL naturalori efectul educaliei primite? intrebarea rezumiintreaga dezbatere despre naturd gi cultur5, despre

inniscut gi dobAndit ce preocupd minlile euroPe-

nilor incd din veacul at XV[I-lea. Gabriele Vicker-mann-Rib6mont a ardtat in ,4oenturile caaalerului de

Beauch1ne, ci Alain Ren6 Lesage Punea i:r directdopozifie doui moduri de a sdruta m6na: gestul de

respect, de supunere chiar, ca fiind dobdndit prinbunH educafie qi sdrutulIa care iF de ghes inima qi

care se intAmpld intr-un mod cAt se poate de firesc:

Doica mi obiqnuise si-i s6rut domnului baron mAna

ori de cAte ori imi dddea cAte ceva; am procedat cu

acelaqi respect ceremonios gi fald de sora mea maimicd, care era atAt de convinsi cd-mi giseam ir asta

o pldcere incAt atunci cAnd eram pedepsit sau aveam

weo supirare imi aducea fuga mAna si i-o s6rut. Trei-

zeci gi cinci de ani nu mi-au putut qterge din memorie

mii de astfel de amdnunte ce dovedesc fird putinldde tdgadd cd inimile noastre erau ficute una pentru

cealaltS, qi cd intr-o bttnd zi, vor fi unite cum, de fapt,

au fost incd de pe atunci, gi cum trcd mai sunt, inpofida sorfii nemiloase care ne f,ne departe unul de

celilalt.l

i. AtrL R "6T"sage,

Aoentures du chmalier de Beauch\ne,Lagrasse, Editions Verdier, 198Q p. 118.

27

Alain Montandon

Sdrutah:I mAinii poate fi, agadar, un semn de respect,

dar totodati gi unul de plicere (put6nd driar si devindmetonimic al relaflei sexuale). Ilrtr-o piesd de teatru a luiMarivaux, personajele Eg16 qi Azor ajung foarte repede

la aceasti conduzie. Azor mdrhrriseqte: ,,Vreau si am

mereu m6inile dumitale;nici eu, nici gura meanune-arnmai putea lipsi de ele." La care Egl6 ii rdspunde: ,,NicimAinile mele de gura dumitale ."r $lar zice cdi:rtre polite,te

gi senzualitate existd intotdeauna un risc de confuzie gi

abatere. in romanul VialaMmiana al aceluiagi Marivaux,eroina respinge primele sirutdri de m6nd ale lui Valville:

,,$i lua$ aminte cA, in timp ce vorbea, elisjirrtindea m6na

pentru a mi-o prinde pe a mea furtr-a s4 iar eu il ldsam

s-o apuce gi el continua s-o s6rute cerAndu-mi in acelasj

timp s6-l iert c[ mi-o sdrutase; qi frumos e cH mie scuzele

lui mi se pSreau sincere gi le primeam cuincrederea cea

mai deplinS, fdri sdpricep cdnuerau altceva decAtrepe-

tarea aceleiaqi gregeli."Pentru Molidre, sirutatul mAinii devenise prilej de

muqcitoare satirX ingroqAnd rAsul la adresa femeilorsavante sau a prefioaselor ridicole. ln $coala femeilor,Agndsii mdrturisegte tutorelui ei, Amolphe cd iubituli-a sdrutat m6na. Ca moralist intransigent, acesta

exclamd: ,,La fel ca lingugirea sdrutatul mAinii / Este

un picat de moarte dintre cele mari..." Se observd qi

aici ambivalenla gestului de a s[ruta. SHrutatul mAiniieste un ritual al bunei creEteri, dar mai irseamnd gi

a incepe sd faci curte. Sadra Guitry exprima griitoracest adev6r spun6nd cd trebuie sI se inceap6 totugide undeva. Libertinii din romanele lui Crdbillon $i ale

1". Marivaux, Thiiltre complet,Frangoise Rubelli+ vol. ILMultimedia \999, p. 607.

28

eds. Frdddric Deloffre &Paris, Classique Garnier