SARMANUL DIONISProza lui Eminescu este mai redusa ca numar decit poezia dar ca si in poezie si in proza, Eminescu este un deschizator de drumuri.Eminescu este creatorul basmului cult prin Fat Frumos din lacrima. Apoi este creatorul prozei fantastice Sarmanul Dionis in care realizeaza nu numai o nuvela fantastica ci si una filosofica. Valorificind idei filosofice antice cit si idei moderne.Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel: 1) proza de inspiratie social-istorica in Geniu pustiu 2) proza fantastica si filosofica: Umbra mea, Sarmanul Dionis. 3) proza de inspiratie folcloorica: Fat Frumos din lacrimaProza eminesciana aduce in contextul vremii visul romantic si cugetarea filosofica. Cea mai reprezentativa creatie din domeniul prozei filosofice si fantastice este Sarmanul Dionis.Nuvela este una dintre cele mai originale dintre prozele lui Eminescu. Nuvela este rezultatul contactului cu filosofia si literatura europeana din perioada studiilor de la Viena .Partea introductiva a nuvelei care ne familiarizeaza cu lumea gindurilor si a existentei cotidiene a lui Dionis, continua cu prezentarea strazii, a cafenelei, a locuintei lui Dionis toate sordite; sordime apasata parca de un blestem a descompunerii evidenta sub ploaia care cade. Singurul element feeric este luna care apare in sfirsit dintre norii risipiti de ploaie.n acest pasaj exista cheia de aur a prozei eminesciene. Prin aceste afirmatii Eminescu inaugureaza jocul cu spatiul si timpul n literatura romna, acestea fiind coordonata majora a literaturii fantastice universale. Aceste afirmatii se aseamana cu reflectiile lui Novalis din unul din "Fragmentele" sale filosofice: "Visam calatorii prin univers: nu-i oare universul n noi? Adncimile spiritului nostru nu le cunoastem. Drumul cel tainic duce nauntru. n noi sau nicaieri este vesnicia cu lumile ei, cu trecutul si viitorul".n finalul preambulului sau Eminescu sustine posibilitatea alegerii timpului si spatiului n care vrem sa traim. Toate aceste idei trec prin capul lui Dionis. Nuvela nu este dect descrierea visului lui Dionis, dar Eminescu ntretine confuzia: vis-realitate.Nuvela lui Eminescu se ncadreaza n definitiile fantasticului: cea a lui Roger Callois, dupa care fantasticul consemneaza "o ruptura n ordinea realitatii" si cea a lui Zvetan Todorov, dupa care marca fantasticului o constituie "ezitarea cititorului". n "Antologia nuvelei fantastice universale", Roger Callois includea si nuvela lui Eminescu, alaturi de trei nuvele romnesti, adevarate capdopere ale genului: "Moara lui Califar" a lui Gala Galaction, "La tiganci" a lui Mircea Eliade si "Pescarul Amin" a lui Vasile Voiculescu.Dionis este un modest copist din arhiva unei cancelarii. n ciuda conditiei sale sociale umile, Dionis reprezinta intelectualul metafizic, pasionat de aventura cunoasterii, un inadaptabil superior, ce ntruchipeaza conditia omului de geniu. Eminescu si ia o distanta ironica fata de Dionis, pentru care manifesta toata compasiunea si ntelegerea, asa cum se observa din titlul nuvelei.Eminescu creeaza toate premizele producerii fantasticului, ncercnd sa motiveze delirul imaginativ al eroului sau. Dionis este orfan de parinti: tatal sau murise ntr-un spital de alienati, de aici rezultnd mostenirea lui Dionis ncarcata. Dionis este o fire poetica si visatoare dupa care "lumea era un vis, iar visul era o lume". Dionis citea numai carti rare, vechi: tratate de magie, alchimie si astrologie, deci Dionis poate fi si victima lecturii sale.O astfel de carte veche si rara, un tratat de astrologie bizantina, scris cu litere grecesti si latine, ilustrat cu numeroase scheme si tabele, si nu ntmplator cu portretele lui Platon si Pitagora, citeste Dionis cnd se ntoarce la miezul noptii acasa, n locuinta sa n dezordine si intrata n circuitul naturii. Sub influenta lecturii si a acordurilor divine de pian ce vin de la vecina sa de peste drum, "un nger blond", "o noua Ofelie pe care numai geniul divinului brit Shakespeare ar fi putut-o crea", Dionis adoarme si se viseaza n epoca lui Alexandru cel Bun, sub nfatisarea calugarului Dan. Doctrina metempsihozei este transpusa n vis.Portretul fizic al lui Dionis si imaginea camerei sale confirma atmosfera romantica a intregii evocari. Aproape toate notele caracteristice viziuni romantice se regasesc aici. Dionis e tinar, palid, melancolic, orfan si sarac, povestea insa-si a nasterii lui e neobisnuita ca si destinul parintilor morti inca din vreme. Sint prezente in nuvela motive pe care am gasit si in poezii motive romantice, filosofice ca: viata un vis, motivul umbrei. In final un motiv prezent in Glossa, motivul lumii ca teatru. Noutatea si fascinatia incontestata a poemului provine din felul original in care Eminescu imbina filosofia cu naratiunea fantastica cu descriereaClasificarea prozei eminescieneProza eminesciana poate fi clasificata n functie de doua criterii: cel al aparitiei si al editarii ei si cel al directiei n care se ncadreaza. Din punct de vedere al aparitiei si editarii ei, proza eminesciana este antuma si postuma. Cea antuma este restrnsa. Eminescu a publicat putine creatii n proza n timpul vietii: "Fat-Frumos din lacrima" ("Convorbiri literare" 1870), "Sarmanul Dionis" ("Convorbiri literare" 1872), "Cezara" ("Curierul de Iasi" 1876) si "la aniversara" ("Curierul de Iasi" 1876).Fantasticul eminescian n context universalMult mai voluminoasa este directia fantastica, din care fac parte "Fat-frumos din lacrima", "Sarmanul Dionis", "Cezara", "Avatarii faraonului Tl", "Archaeus", etc. Fundamentul filosofic al prozei eminescieneFantasticul eminescian este un fantastic filosofic, metafizic, doctrinar, de idei. ntr-o notita din manuscrisele sale Eminescu spunea ca adevarata "fantezie" se naste din contemplarea ideilor eterne, definind astfel formula, tipul de fantastic n care se ncadreaza. Proza fantastica are fundamentul filosofic format din reflectiile despre spatiu si timp din doctrina metempsihozei si din concepte ca "arheu", "avatar", "arhetip", "anamneza". Aceste fundamente filosofice asigura originalitatea fantasticului eminescian n literatura universala.Eminescu si basmul cultn "Fat-Frumos din lacrima" ntlnim un fantastic mitologic. Este un basm cult si cu semnificatii mistice pentru ca eroul se naste dintr-o lacrima a Maicii Domnului. Fat-Frumos este un Orfeu autohton, care porneste la drum cu doua fluiere: unul pentru doine, altul pentru hore, "si Fat-Frumos doinea si horea".Eminescu se ndeparteaza cu mult de modelul basmului popular prin descrierile de natura si prin lirism.