Comentariile Avocaților pentru Drepturile Omului asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative în

domeniul violenței în familie

Aprilie, 2015

Avocații pentru Drepturile Omului (denumiți în continuare ”Avocații”) au examinat Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative ale Moldovei în domeniul violenței în familie (denumit în continuare ”Proiectul de lege”).

Comentariile Avocaților sunt bazate pe traducerea neoficială a Proiectului de Lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, asigurată de Centrul de Drept al Femeilor în martie 2015. În cursul examinării, Avocații au examinat mai multe acte normative vizate în Proiectul de lege, inclusiv Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie (Legea nr. 45-XVI din 1 martie 2007) (în continuare denumită “Legea” sau “Legea moldovenească”), precum și secțiunile relevante din Codul Penal al Moldovei, Codul de Procedură Penală, Codul Contravențional și Codul de Procedură Civilă.1 Mai mult decât atât, în 2012, Avocații au prezentat Comentariile sale separate referitoare la Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familiei (Legea nr. 45-XVI din 1 martie 2007). Recomandăm lectura comentariilor sus-menționate în paralel cu prezentele comentarii la Proiectul de lege. Avocații salută inițierea de Guvernul Moldovei a procesului dificil, însă vital, de modificare a legislației pentru a asigura protecția cetățenilor de actele de violență în familie. Prin aceste acțiuni, Moldova își continuă cursul către obiectivul de a îndeplini obligațiile sale pozitive în conformitate cu tratatele și convențiile internaționale ratificate. Aceste obligații conțin garantarea drepturilor omului la o viață fără violență și responsabilitatea statului de a proteja drepturile persoanele nu doar de ingerințe din partea instituțiilor guvernamentale, dar și de orice acte de violență din partea persoanelor fizice.

Avocații denotă aspectele pozitive multiple ale modificărilor stipulate în Proiectul de lege, inclusiv de crearea instituției ordinului de restricție de urgență, introducerea clarificării că încălcarea ordonanței de protecție constituie o infracțiune, precum și lărgirea spectrului serviciilor din domeniul de asistență juridică garantată prestate victimelor violenței în familie. Prin aceste măsuri consistente se va garanta siguranța victimei.

Adițional modificărilor specifice elaborate, Avocații mai propun ca poliția, 1 Cu referire la alte legi vizate în Proiectul de lege, Avocații au specificat la care acte normative relevate nu au avut acces, precum și cazurile când, aparent, existau diferențe dintre versiunile disponibile ale actelor normative și acele versiuni ale legilor pe care se bazează Proiectul de lege.

1

procurorii și judecătorii să revizuie politicile și procedurile interne privind asistența acordată victimelor infracțiunilor; privind reținerea, arestul preventiv și eliberarea persoanelor bănuite de încălcarea legislației penale; și privind criteriile de admisibilitate a probelor în cauzele de contencios administrativ, în cauzele civile și penale pentru a se asigura că toate acestea sunt în conformitate cu și susțin remediile acordate victimelor violenței în familie în orice act normativ nou.

Comentariile specifice la Proiectul de lege

În continuare, Avocații prezintă comentariile sale la Proiectul de Lege. Comentariile Avocaților sunt incorporate mai jos, nemijlocit în secțiunile relevante ale Proiectului de lege. Comentariile noastre sunt bazate pe informația din Ghidul ONU privind bunele practici de legislație în domeniul violenței împotriva femeilor, Centrul Virtual de Informații al ONU pentru Stoparea violenței împotriva femeilor și fetelor, Codul Model al Statelor Unite ale Americii, Convenția Consiliului Europei privind violența împotriva femeilor și violența în familie (Convenția de la Istanbul) și pagina web Stoparea Violenței împotriva Femeilor2.

Legeprivind modificarea și completarea unor acte legislative

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art I. – Legea nr. 45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.55-56, art.178), cu modificările şi completările ulterioare, se completează şi se modifică după cum urmează:

1. În preambul, textul ”Pentru consolidarea, ocrotirea şi sprijinirea familiei, pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale legislaţiei referitor la familie, egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în realizarea dreptului lor uman la viaţă fără violenţă,” se substituie cu textul ”Pentru consolidarea, ocrotirea şi sprijinirea familiei, pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale legislaţiei referitor la familie, recunoscând faptul că realizarea egalității de gen între femei şi bărbaţi este element-cheie în prevenirea violenţei asupra femeilor, şi faptul că violenţa în familie afectează femeile în mod disproporţionat,”

Comentariile Avocaților: Avocații își mențin recomandarea ca scopul Legii moldovenești să fie de a asigura siguranța victimei și de a

2 A se vedea Ghidul ONU privind bunele practici de legislație în domeniul violenței împotriva femeilor, disponibil pe pagina web http://www.un.org/womenwatch/daw/egm/vaw_legislation_2008/Report%20EGMGPLVAW%20(final%2011.11.08).pdf; Centrul Virtual de Informații al ONU pentru Stoparea Violenței împotriva Femeilor și Fetelor, disponibil pe pagina web http://www.endvawnow.org/en/modules/view/8-legislation.html; Stoparea Violenței împotriva Femeilor, http://www.stopvaw.org; și Convenția Consiliului Europei privind violența împotriva femeilor și violența în familie (Convenția de la Istanbul), disponibilă pe pagina web http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/HTML/210.htm.

2

promova/susține răspunderea agresorului. Astfel, textul din preambul, cât și a legii în întregime, trebuie să se focalizeze pe drepturile omului la o viață fără violență și mai puțin pe ”sprijinirea familiei”. Sintagmele ce vizează protecția și sprijinirea familiei trebuie înlăturate, deoarece deseori va cauza interpretări prin care se va prioritiza reunirea familiei, în loc de siguranța victimei. În continuare, Legea trebuie să reflecte intenția de a contracara “violența în familie”, astfel încât să fie stipulat cu claritate că prioritare sunt protecția și prevenirea, și nu reunirea familiei. Mai mult decât atât, agresorii ar putea folosi termenii cu referire la necesitatea sprijinului familiei ca o justificare a abuzului. Avocații salută referirea Legii la prevenirea violenței împotriva femeilor, și recunoașterea faptului că femeile sunt afectate de violența în familie în mod disproporționat.

2. La articolul 2: definiţia violenţă în familie de expus în următoarea redacţie:

Violenţă în familie – toate actele de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral;

Comentariile Avocaților: Deși termenul de ”membru de familie” este definit bine și cuprinzător în Articolul 3 și în Proiectul de lege, Avocații recomandă redactarea textului, astfel încât să se evite accentul neintenționat pe familie. De exemplu, definiția de violență în familie poate conține sintagma “relațiile enumerate” sau “relațiile prevăzute în Articolul 3”. Infracțiunile reglementate de prezentul act normativ trebuie să încadreze faptele comise împotriva partenerului intim și această sintagmă trebuie formulată astfel, încât să includă persoanele cu care agresorul se află sau s-a aflat în relații romantice semnificative sau sexuale, persoanele cu care agresorul se află sau s-a aflat în relații de căsătorie; persoana cu care agresorul are un copil comun.

Avocații salută includerea în Lege atât a faptelor de violență consumate, precum și acțiunile de amenințare, ca fiind elemente constitutive ale violenței în familie. Avocații recomandă includerea explicită în definiția de violență în familiei a acțiunilor de urmărire, hărțuire și control coercitiv. Controlul coercitiv este o tactică caracteristică a făptuitorilor de violență în familie, cu efecte devastatoare asupra siguranței fizice, egalității și integrității personale ale victimelor violenței domestice. O definiție recomandată a controlului coercitiv este: ”modelul comportamental al acțiunilor de violență, forțarea de întreținere a relațiilor sexuale, amenințările și intimidarea, sau alte modalități de abuz, folosite pentru a cauza vătămarea corporală, pentru a pedepsi sau intimida victima. Acest

3

control include un șir de acțiuni, aplicate în scopul de a obține subordonarea și/sau dependența victimei prin izolarea acesteia de sursele de suport, prin exploatarea resurselor și abilităților victimei în avantajul personal al agresorului, prin privarea victimei de sursele necesare pentru independență, rezistență și evadare și dirijarea comportamentului zilnic al victimei.”

în definiţia violenţă spirituală, după sintagma „impunere a unui sistem de valori personal inacceptabil ”se completează cu textul „ ,constrângerea de a adera la un cult religios ori de a exercita practici spirituale sau religioase;”;

definiţia prejudiciu moral de expus în următoarea redacţie:prejudiciu moral – cauzarea suferinţelor fizice și/sau psihice, care

duce la umilire, frică, înjosire, incapacitate de apărare împotriva violenţei, la sentimente de frustrare şi alte consecinţe cu caracter similar;

Comentariile Avocaților: Este dificilă identificarea violenței spirituale și a prejudiciului moral, precum și urmărirea penală a acestor infracțiuni. Este importantă recunoașterea rolul pe care controlul impus îl are în cadrul relațiilor abuzive, aceasta fiind chiar prioritară incriminării acțiunilor de cauzare a prejudiciului spiritual și moral. În conformitate cu cele sus-menționate, “Controlul coercitiv” este definit ca “o acțiune sau un model comportamental de acțiuni de violență, forțarea relațiilor sexuale, amenințare, umilire și intimidare sau alte forme de abuz, cauzate cu scopul de a vătăma, pedepsi sau a instila frică victimei. Acest control conține un șir de acțiuni, care au scopul de a impune victimei o poziție de subordonare și /sau de dependență prin izolarea acesteia de sursele de sprijin, exploatarea resurselor și abilităților victimei în scop de câștig personal, privarea acesteia de resursele necesare pentru independență, rezistență și evadare, și dirijarea zilnică a comportamentului victimei.”

definiţia agresor se completează cu o propoziţie nouă cu următorul cuprins:

„În cazul plângerilor din partea mai multor membri de familie, cu învinuiri reciproce de comitere a actelor de violenţă, agresorul va fi identificat, având în vedere următoarele circumstanţe: care dintre subiecţii implicaţi a acţionat în apărarea sa ori a altei persoane; probabilitatea survenirii unor situaţii critice pentru fiecare persoană; modul de acţionare în cadrul scenei de violenţă şi gravitatea leziunilor provocate de fiecare persoană; plângerile anterioare de violenţă în familie, alte împrejurări care indică la iniţiatorul actelor de violenţă. ”;

Comentariile Avocaților: Cu referire la modificările sugerate a definiției de agresor, Avocații constată următoarele:

Folosirea sintagmei ”mai multor” implică faptul că plângerea trebuie înaintată de mai mult decât un singur membru de familie. Avocații recomandă eliminarea sintagmei ”mai multor”.

4

Prezenta secțiune recomandă, aparent, identificarea agresorului primar. Includerea prevederilor ce impun identificarea agresorului primar constituie o evoluție pozitivă. Avocații recomandă ca analiza pentru identificarea agresorului primar/predominant să fie aplicată în TOATE cazurile de violență în familie.

Adițional, Avocații recomandă organizarea instruirilor pentru polițiști și procurori, care să includă și să recomande aplicarea măsurilor speciale de investigație pentru acumularea probelor relevante în cazurile de violență în familie și violență sexuală și identificarea agresorului primar.

se completează cu definiţii noi ce vor avea următorul cuprins: “situaţie de criză/situaţii critice – totalitatea circumstanţelor care

prezintă pericol iminent pentru viaţa şi/sau integritatea fizică şi/sau psihică a persoanei, necesitând intervenţie în regim de urgenţă cu măsuri de protecţie. ”;

“ordinul de restricţie de urgenţă - măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie, aplicată de poliţie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege, în vederea prevenirii repetării/comiterii acţiunilor violente, asigurând astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în locuinţa lor.”.

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins: ”Articolul 3. Subiecţii violenţei în familie (1) Subiecţi ai violenţei în familie sunt agresorul şi victima, membri ai

aceleiaşi familii. (2) Membri de familie, în sensul prezentei legi, sunt:a) în condiţia conlocuirii - persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de

divorţ, de tutelă şi curatelă, rudele şi afinii lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţii rudelor, persoanele aflate în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinaj) sau dintre părinţi şi copii;

b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, rudele şi afinii lor pe linie dreaptă, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, foştii soţi, persoanele care s-au aflat în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinaj).”.

Comentariile Avocaților: Avocații salută modificările aduse prevederilor referitoare la ”Subiecții violenței în familie”, deoarece recomandă cu fermitate ca definiția de violență în familie să cuprindă un șir de relații diverse. În prezentul text, Avocații recomandă în continuare ca definițiile violenței în familie să stipuleze suplimentar următoarele relații: persoanele care în prezent conlocuiesc sau au conlocuit; persoanele care se află sau s-au aflat în relații semnificative romantice sau sexuale; persoanele ce au copii comuni, indiferent dacă s-au aflat sau nu în relații de căsătorie sau au locuit împreună; și

5

bărbatul și femeia în cazul când femeia este însărcinată și bărbatul este tatăl presupus al copilului, indiferent dacă s-au aflat sau nu în relații de căsătorie sau au locuit vreodată împreună.

4. Articolul 5 litera b) se completează cu sintagma ”şi nediscriminarea;”.

Comentariul Avocaților: Avocații recomandă includerea sintagmei privind nediscriminarea în Articolul 5.

5. Articolul 7 alineatul (1): la litera b) cuvintele “ autorităţile administraţiei publice locale de specialitate ” se substituie cu cuvintele “autorităţile de specialitate ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea”; cuvintele “ organele afacerilor interne ” se substituie cu cuvintele “organele de poliţie”.

litera c) se exclude.

litera d) va avea următorul cuprins: “d) centre/servicii de asistență și protecție a victimelor violenţei în

familie și copiilor lor şi centre/servicii de asistență și consiliere pentru agresorii familiali;”.

Comentariile Avocaților: În măsura în care Articolul 7(d) conține referirea la programele de tratament și reabilitare pentru agresori, este necesar ca acestea să fie reglementate separat de serviciile de asistență pentru victime. Avocații recomandă includerea unei sub-secțiuni separate care să reglementeze serviciile prestate agresorilor. Această abordare este necesară pentru a asigura faptul că în cazul unor resurse insuficiente, serviciile prestate victimelor să fie independente și astfel, să fie posibilă prioritizarea lor cu ușurință. Adițional, este posibilă includerea unei secțiuni separate care să reglementeze structura suplimentară necesară pentru programele adresate agresorilor, precum ar fi necesitatea ca acestea să fie reglementate printr-un răspuns coordonat, sub supraveghere judecătorească, cu menținerea obiectivelor prioritare de responsabilitate a agresorilor și siguranța victimelor. Prezenta recomandare este relevantă pentru Legea în întregime și pentru modificările propuse la aceasta.

6. Articolul 8: la alineatul (1):

litera a) se completează după cuvântul ”de prevenire” cu sintagma și combatere, în continuare după text.”;

litera c) va avea următorul cuprins: ”c) asigura accesul la informare a persoanelor privind mecanismul

6

măsurile de prevenire și combatere a actelor de violență în familie și contribuie la actualizarea paginii Web privind violenţa în familie, prin transferarea informaţiilor cu caracter general privind activităţile desfăşurate, proiectele implementate şi a datelor statistice colectate;”;

litera e) se completează cu cuvintele “, pregătirea şi perfecţionarea lor continuă;”;

litera d) va avea următorul cuprins: ”d) colectează sistematic date statistice pe domeniu, oferă suport în

realizarea cercetărilor despre fenomenul de violenţă în familie;”

articolul se completează cu un alineat nou (11) cu următorul cuprins: ”(11) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în calitatea sa de

autoritate publică centrală, abilitată cu funcţii de elaborare şi de promovare a politicilor de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor, va asigura:

a) crearea şi menţinerea paginii Web privind violenţa în familie, în vederea oferirii accesului populaţiei la informaţia despre mecanismul de soluţionare a actelor de violenţă în familie, infrastructura serviciilor sociale pentru victimele violenţei în familie şi agresori, precum şi rezultatele studiilor, cercetărilor din domeniu;

b) instituirea şi menţinerea serviciului de asistenţă telefonică de urgenţă, care oferă consiliere gratuită apelanţilor, în regim de 24 din 24 ore, 7 zile din săptămână, referitor la toate formele de violenţă în familie, în mod confidenţial şi cu diligenţa cuvenită pentru anonimitatea lor.;

Comentariile Avocaților: Cu referire la sintagma privind oferirea ”consilierii gratuite”, Avocații recomandă cu fermitate ca persoanele ce vor oferi această consiliere să fie instruite în mod corespunzător. De asemenea, trebuie să existe posibilitatea de consultare suplimentară ulterioară din partea unor avocați instruiți și, în caz de necesitate, din partea reprezentanților organelor de ocrotire a normelor de drept. Victimele trebuie consultate privind serviciile disponibile, inclusiv cu referire la ordonanța de protecție.

c) organizează în comun cu partenerii de dezvoltare studii şi campanii de informare în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie.”

la alineatul (2): litera a) se exclude; litera c) va avea următorul cuprins: ”c) instituie şi asigură finanțarea centrelor/serviciilor de asistență și

protecție a victimelor violenţei în familie și copiilor lor şi centrelor/serviciilor de asistență consiliere pentru agresori, iar în cazul existenţei unor resurse limitate, prioritate vor avea alocarea fondurilor pentru susţinerea centrelor/serviciilor de asistență a victimelor violenţei în familie.”

Comentariile Avocaților: Avocații reiterează recomandarea sa privind necesitatea serviciilor separate pentru victime și agresori (a se

7

vedea mai sus). Însă, Avocații sprijină ferm includerea sintagmei ce reglementează prioritatea serviciilor de protecție și de asistență pentru victime, în caz de resurse limitate.

se propune lit.c)1 în următoarea redacție:”c)1contribuie la incluziunea socială a victimelor prin crearea

oportunităţilor de reprofilare şi/sau angajare în câmpul muncii, asigură accesul lor la locuinţă socială. În cazul existenţei unor resurse limitate, prioritate vor avea alocarea fondurilor pentru susţinerea centrelor/serviciilor de asistență și protecție a victimelor violenţei în familie și copiilor lor;”;

litera d) va avea următorul cuprins: ”d) includ în programele de dezvoltare locală problematica prevenirii şi

combaterii violenţei în familie în programele de dezvoltare locală; planifică în bugetul local mijloace pentru organizarea studiilor şi campaniilor de informare în vederea combaterii violenţei în familie, pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă a victimelor violenţei în familie,colaborează la implementarea sistemului de evidenţă a cazurilor de violenţă în familie.”;

litera e) după cuvântul “patronate” se completează cu sintagma “cu organizaţii de cult religioase”;

litera f) se exclude;

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă includerea în prezentul Articol 8 a unei referiri speciale privind responsabilitatea autorităților de a asigura existența și disponibilitatea adăposturilor pentru victimele violenței în familie. Practica demonstrează că finanțarea guvernamentală corespunzătoare și cu regularitate, precum și existența unui rol definit al statului în asigurarea de adăposturi, constituie cea mai sigură cale de a garanta că victimele vor avea acces la servicii și adăposturi, precum și de a spori gradul de siguranță al victimelor. Deși este discutabil dacă sintagma ”centre/servicii” se referă și la adăposturi, acestea din urmă sunt de o importanță atât de critică pentru asigurarea siguranței victimelor, încât Avocații recomandă ca referirea la adăposturi să fie stipulată cu claritate în prezenta secțiune.

la alineatul (3):în lit.a) cuvintele “ organele afacerilor interne ” se substituie cu

cuvintele “organele de poliţie”;în lit.h) cuvintele “ centre/servicii de a victimelor şi a agresori, asigură

acestor centre/servicii suport metodologic şi informaţional” se substituie cu cuvintele “centre/servicii de asistență și protecție a victimelor violenței în familie și copiilor lor şi a centrelor/serviciilor de asistenţă şi consiliere a agresorilor familiali, asigurând sprijinul metodologic şi informaţional al acestora;”;

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă ca legea să stipuleze

8

cu claritate că serviciile prestate victimelor trebuie finanțate corespunzător și că programele pentru agresorii nu vor fi promovate în detrimentul fondurilor alocate victimelor și serviciilor pentru victime.

aliniatul (5) se completează cu lit.c1) cu următorul cuprins: ” c1) soluționează în limitele competenței cererea victimei de eliberare a actului de constatare medico-legală a urmelor infracțiunii:”

Comentariile Avocaților: În măsura în care prezenta sintagmă face referire la necesitatea ca victima să obțină o constatare medico-legală pentru a confirma declarațiile sale privind violența, Avocații recomandă ca astfel de constatări să nu constituie o obligație. Asemenea cerințe plasează sarcini excesive asupra victimelor și le creează obstacole în obținerea protecției. Declarația victimei, dacă este credibilă, trebuie să fie considerată o bază suficientă pentru înaintarea învinuirii. Legea moldovenească trebuie să conțină prevederi explicite că femeile supuse violenței în familie nu vor fi solicitate să prezinte alte probe independente în cadrul niciunei proceduri, adițional declarațiilor sau afirmațiilor sale.

La alineatul (6): în titlul alineatului (6) cuvintele “Organele afacerilor interne ” se substituie cu cuvintele “Organele de poliţie”;

litera f) va avea următorul cuprins: “f) dispune eliberarea ordinului de restricţie de urgentă în privinţa

agresorului, dacă din circumstanţele stabilite la locul faptei, urmare a evaluării riscurilor, există o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă pericol iminent de repetare/comitere a acţiunilor violente;”;

Comentariile Avocaților: În măsura în care aliniatul 6(f) prevede existența unei ”bănuieli rezonabile” sau efectuarea de autoritățile relevante a unei ”evaluări a riscurilor”, Avocații recomandă excluderea oricăror asemenea sintagme. Acestea trebuie înlocuite în Lege cu prevederi ce reglementează cu claritate că ordonanțele de protecție temporare/de urgență (uneori denumite ordonanțe ”ex parte”) vor fi eliberate ex parte de instanța de judecată sau poliție la solicitarea victimei violenței în familie, în cazurile în care victima afirmă că există pericolul imediat și prezent să fie comise acțiuni de violență în familie. Va exista bănuială rezonabilă în cazurile când victima face declarații neconfirmate, însă credibile. Legea trebuie să prevadă cu claritate că prezentarea probelor independente, adițional declarațiilor făcute de femeile abuzate, nu va constitui o condiție pentru obținerea unui ordin de protecție ex parte.

la litera g) sintagma “ asigură executarea” se înlocuieşte cu textul “ asigură supravegherea executării ”;la litera j) se exclude; litera k) va avea următorul cuprins:

9

“k) asigură ordinea publică în centrele/serviciile de asistență a victimelor violenței în familie și copiilor, în condiţiile legii;”.

se completează cu alineatele (7) - (9) cu următorul cuprins: “ (7) Persoanele menționate în art.7, alin.(4) şi alin.(5) din prezenta lege: a) identifică potenţiale familii afectate de violență şi asigură evidenţa cazurilor de violenţă în familie din localitate; b) identifică situaţiile de risc şi referă victimele violenţei în familie spre serviciile de specialitate;

Comentariile Avocaților: Avocații salută includerea prevederilor ce asigură victimelor accesul la servicii de referire, însă recomandă ca actul normativ să conțină clarificarea că victimele nu sunt obligate să apeleze la aceste servicii sau să solicite ordonanțe de protecție.

c) asigură schimbul de informaţii cu alte persoane implicate în examinarea cazului;

d) raportează asistentului social cazul constatat şi măsurile luate, despre cazurile de violenţă asupra copiilor informează şi autoritatea tutelară;

Comentariile Avocaților: Este un fapt bine documentat că violența în familie afectează negativ copiii din căsniciile unde are loc violența în familie. Totuși, Avocații atenționează că instituțiile guvernamentale și avocații trebuie să fie atenți pentru a evita pedepsirea părintelui non-violent prin înlăturarea copiilor din îngrijirea acestuia. Victimele nu vor apela la ajutor dacă vor avea frica de a-și pierde copiii.

e) oferă organelor poliţiei suportul necesar în procesul urmăririi penale a cazurilor de violenţă în familie;

f) acordă victimelor şi agresorilor servicii de informare cu privire la drepturile acestora, organele abilitate cu competenţe în domeniu, infrastructura serviciilor sociale;

g) la solicitare, oferă rezultatele constatărilor pe marginea cazurilor de violenţă în familie organelor judiciare şi de drept, victimei, agresorului sau reprezentanţilor acestora;

h) înfăptuiesc alte acţiuni, conform competenţei, în vederea prevenirii şi combaterii actelor de violenţă, asigurării protecţiei eficiente a victimelor violenţei în familie, resocializării agresorilor.

(8) În vederea asigurării unei abordări sistemice a protecţiei şi asistenţei subiecţilor violenţei în familie, desfăşurării activităţilor comune de prevenire şi combatere a violenţei în familie, inclusiv a activităţilor menţionate la alin.(7), specialiştii abilitaţi se desemnează, prin ordinul conducătorului, în echipa multidisciplinară teritorială.

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă efectuarea acțiunilor de monitorizare anuale sau cu regularitate a implementării Legii, aceasta fiind o practică valoroasă. Această sarcină poate fi inclusă în

10

atribuțiile echipei multidisciplinare.

(9) Membrul echipei multidisciplinare teritoriale: a) este responsabil de rezultatele lucrului efectuat; b) asigură confidenţialitatea informaţiei privind identitatea şi viaţa

privată a victimei; c) colaborează eficient cu alţi membri ai echipei; d) participă la şedinţele echipei; e) realizează în termen lucrul încredinţat.”.

7. Articolul 9 va avea următorul cuprins: ”Articolul 9. Competenţa organului de probaţiune. (1) Persoanele în conflict cu legea penală sau condamnate pentru

acţiuni de violenţă în familie sunt obligate să participe la programe de consiliere, aplicate în cadrul activităţii de probaţiune.

(2) Activitatea de probaţiune este înfăptuită de organele de probaţiune în condiţiile legii.”.

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă cu fermitate ca programele de ”consiliere specială” să fie reglementate în conformitate cu bunele practici din programele de intervenție pentru agresori, pentru a se asigura că obiectivul primar al acestor intervenții este de a asigura protecția victimelor și responsabilitatea agresorului. Programele pentru agresori ce nu urmează aceste principii de bază sunt mai puțin eficiente în modificarea comportamentului agresorului și pot fi periculoase pentru victime.

8. Articolul 10 se expune într-o redacție nouă cu următorul cuprins:

”Articolul 10. Centre/servicii de asistență și protecție a victimelor violenţei în familie și copiilor lor şi centre/servicii de asistență și consiliere pentru agresorii familiali.

(1) Tipologia centrelor/serviciilor:(a) pentru victimele violenței în familie: linia fierbinte; adăposturi

(plasament); centre/servici de consiliere de zi; centre/servicii specializate pentru victimele violenței sexuale; și altele.

Comentariile Avocaților: Avocații salută includerea unei liste vaste de servicii și menționează adițional importanța de admitere în adăposturi a copiilor de toate vârstele și a animalelor de companie ale acestora, după posibilitate. Personalul din adăposturi trebuie să fie unul instruit.

(b) pentru agresori: centre/servicii de asistență și consiliere pentru agresorii familiali.

11

Comentariile Avocaților: După cum s-a mai menționat, deși necesare, serviciile pentru agresori nu vor fi prestate în detrimentul serviciilor pentru victime. Costurile trebuie acoperite de agresorii înșiși, și nicidecum de familiile acestora. Avocații reiterează recomandarea sa fermă privind ”consilierea”, și anume că aceasta nu va înlocui frecventarea de agresor a programelor de intervenție sub monitorizarea instanței judecătorești, care la rândul său trebuie să fie conforme celor mai bune practice de asigurare a siguranței victimei și responsabilității agresorului.

(2) Centrele/serviciile de asistență și protecție a victimelor violenței în familie și copiilor lor oferă servicii specializate de sprijin precum: adăpost (plasament), asistenţă juridică, socială, psihologică, medicală de urgență și alte tipuri de asistență

(3) Organizarea și funcționarea Centrelor/serviciilor de asistență și protecție a victimelor violenței în familie și copiilor lor se desfășoară în conformitate cu regulamentele-cadru și standardele minime de calitate aprobate de Guvern.

(4) Centrele/serviciile pot fi create:a) de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi

Familiei;b) de autorităţile administraţiei publice locale;c) de organizaţiile internaţionale şi organizaţiile neguvernamentale, cu

informarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;d) de autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile

neguvernamentale sau private, în baza unui acord de activitate comună.

(5) În cazul existenţei unor resurse limitate, prioritate vor avea alocarea fondurilor pentru susţinerea centrelor/serviciilor de asistență și protecție a victimelor violenţei în familie și copiilor lor.”

9. Articolul 11: alineatul (4) va avea următorul cuprins: “(4) Victima violenţei în familie are dreptul să ceară agresorului

repararea, în condiţiile legii, a prejudiciului material şi moral cauzat prin actele de violență, iar statului repararea prejudiciului material și moral urmare a neasigurării asistenți și protecției adecvate.”

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă excluderea sintagmei ”moral”. După cum s-a menționat anterior, definirea prejudiciului moral este o sarcină dificilă, precum este și calcularea cuantumului pecuniar al acestuia.

se completează cu un alineat nou (41) cu următorul cuprins: ”(41) Victima violenţei în familie căreia i s-a cauzat vătămarea gravă a

integrităţii corporale sau a sănătăţii beneficiază de o compensaţie financiară din partea statului pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune în condițiile stabilite de legislație.”;

aliniatul (6) se completează cu o propoziție cu următorul cuprins:12

”Examinarea corporală a victimei și perfectarea actelor de constatare medico-legală a infracțiunii se efectuează gratuit.”

Comentariile Avocaților: Avocații salută eliminarea taxei pentru efectuarea examinării corporale medico-legale a victimei. Totuși, deoarece victimei se solicită să obțină examinarea medico-legală pentru a confirma declarațiile privind comiterea violenței în familie, Avocații recomandă ca asemenea examinări să nu fie obligatorii. Asemenea condiții plasează o sarcină excesivă asupra victimelor și le creează obstacole la solicitarea protecției. Declarația victimei, dacă este credibilă, trebuie să fie o bază suficientă pentru susținerea alegațiilor. Deseori nu există urme vizibile ale vătămării, deși amenințarea cauzării vătămării este una reală și serioasă. Impunerea condiției de constatare medico-legală va rezulta în faptul că multe cazuri de violență în familie vor rămâne neidentificate, iar agresorii nu vor fi atrași la răspundere.

10. Articolului 12 va avea următorul cuprins: ”Articolul 12. Sesizarea cazurilor de violenţă în familie (1) Victima are dreptul să sesizeze orice caz de violenţă în familie şi să

solicite protecţie. (2) Reprezentanţilor autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi

combatere a violenţei în familie li se interzice să întreprindă careva acţiuni menite să descurajeze victima în denunţarea actelor de violenţă la care este supusă.

(3) Orice persoană, martoră la acte de violenţă în familie sau care are bănuieli rezonabile că au fost comise asemenea acte, sau că sunt posibile acte de violenţă, este în drept să comunice acest lucru autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie.

(4) Profesioniştii, cărora prin lege le sunt impuse reguli de confidenţialitate, sunt obligaţi să raporteze autorităţilor competente orice bănuieli rezonabile despre comiterea actului de violenţă asupra copiilor. Raportarea actelor de violenţă în privinţa persoanelor adulte se face cu acordul victimei. Acordul victimei nu este necesar în cazurile de vătămare medie sau gravă a integrităţii corporale sau sănătăţii, cazurile cu folosirea armei, cazurile în care victimele sunt deosebit de vulnerabile, pe motiv de dizabilitate sau capacităţi intelectuale reduse.

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă includerea clarificării că victima va fi în controlul deciziilor sale în contextul cauzelor civile, și va fi necesar consimțământul victimei în cazurile de raportare de alte persoane a actelor de violență în familie. Excepție în contextul jurisdicției civile o vor constitui doar victimele minore sau persoanele adulte vulnerabile, în aceste cazuri fiind posibilă solicitarea ordonanței de protecție și de alte persoane. Acestea nu se aplică în contextul cauzelor penale.

Urmărirea penală va fi pornită în cazurile când există o sesizare credibilă că au existat acte de violență în familie, fără a fi necesar

13

acordul victimei. Legea trebuie să reglementeze cu claritate că acordul victimei nu este necesar în cauzele în care statul a inițiat procedura penală. Această regulă se va aplica în toate cazurile de vătămare a integrității corporale, indiferent de nivelul acestora. Multe acte de violență în familie, dacă nu majoritatea, rezultă în cauzarea vătămării ușoare sau medii a integrității corporale.

(5) Poliţia este obligată să răspundă imediat la comunicările despre cazurile de violenţă în familie şi să nu subestimeze importanţa acţiunilor de contracarare a oricăror forme de violenţă în familie.”.

Comentariile Avocaților: Avocații salută această recunoaștere a importanței răspunsului la toate cazurile și formele de violență în familie.

11. Se completează cu un nou articol, 121 , cu următorul cuprins: “Articolul 121. Eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă (1) În cazul stabilirii la locul faptei, urmare a evaluării riscurilor,

circumstanţe din care rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă pericol iminent de repetare/comitere a acţiunilor violente, organul de poliţie este obligat să dispună imediat eliberarea ordinului de restricţie în privinţa agresorului, pentru înlăturarea situaţiei de criză și concomitent înfăptuiește acţiunile necesare de constatare a comiterii infracţiunii de violenţă în familie. Ordinul de restricție de urgență se eliberează indiferent dacă este sau nu în acest sens solicitare de la victimă.

Comentariile Avocaților: Avocații salută includerea în Lege a ordinului de restricție. Însă, după cum s-a mai menționat anterior, este de o importanță vitală ca victima să dețină controlul asupra deciziei sale de a solicita ordonanța de protecție în contextul procesului civil. Avocații consideră că ordonanțele de protecție în procesul civil nu trebuie eliberate fără acordul victimei. În caz de pornire a cauzei penale, dacă instanța judecătorească dispune eliberarea ordonanței de protecție în cursul desfășurării procesului penal, ordonanța poate fi eliberată și în lipsa acordului victimei. Însă ordonanțele de protecție în contextul procedurii civile trebuie eliberate doar cu acordul victimei.

(2) Ordinul de restricţie de urgentă se eliberează pentru o perioadă de

până la 10 zile şi se pune îndată în aplicare, agresorul şi victima, iar în cazul copiilor - reprezentantul legal al victimei, fiind informaţi despre restricţiile aplicate, drepturile şi obligaţiile care le revin, şi despre răspunderea pentru neexecutarea cerinţelor ordinului de restricţie.

(3) Organul de poliţie propune agresorului să părăsească locuinţa familiei, explicându-i şi dreptul de a lua cu sine articole de uz personal (haine, documente, obiecte de igienă). În caz că agresorul refuză să părăsească benevol locuinţa, organul poliţiei este în drept să întreprindă măsurile care se impun, în condiţiile legii, pentru înfrângerea rezistenţei opuse cerinţelor legale.

(4) În perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgentă, 14

agresorul este lipsit de dreptul de a reveni în locuinţă şi de a contacta în orice formă victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea. Nerespectarea ordinului de restricţie de urgență de către agresor, atrage după sine răspunderea prevăzută de lege.

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă ca ordinele de restricție să conțină o specificare clară privind distanța pe care agresorul va fi obligat să o păstreze de la domiciliul, locul de muncă al victimei și de studii al copiilor sau alte locuri pe care victima le frecventează.

(5) Agresorul este în drept să conteste ordinul de restricţie de urgență în instanţa de judecată, în condiţiile contenciosului administrativ. Depunerea cererii nu suspendă acţiunea ordinului de restricţie de urgență.

(6) Victima este în drept, în perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgență, să solicite, în condiţiile legii, eliberarea ordonanţei de protecţie. Acţiunea ordinului de restricţie de urgență în acest caz se prelungeşte de drept şi încetează odată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecţie stabilite de judecată.”.

12. Articolul 13: la alineatul (1) lit.a) va avea următoarea redacţie:

“ a) la organele de poliţie; ”.se completează cu un alineat nou, alin.(21) cu următorul cuprins: “ (21) Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie se depune de

către victimă personal sau prin reprezentant. În cazul imposibilităţii depunerii cererii de către victimă din cauză de sănătate, vârstă, alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie poate fi depusă în interesele victimei, de către organul de poliţie, organul de asistenţă socială sau procuror. Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie în interesele copilului sau a persoanei incapabile poate fi depusă de autoritatea tutelară sau procuror şi în lipsa solicitării din partea victimei sau a reprezentantului ei legal.”;

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă ca prezenta prevedere să stipuleze cu claritate că ”alte motive întemeiate” nu includ nedorința victimei de a solicita ordonanța de protecție. Cererea pentru eliberarea ordonanței de protecție în procedura civilă va fi depusă fără acordul victimei doar în caz de imposibilitate fizică sau mintală a victimei de a solicita personal ordonanța de protecție.

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: “(3) Pentru depunerea în instanţa de judecată a cererii de eliberare a

ordonanţei de protecţie nu se plăteşte taxă de stat.”.

13. La articolul 14: în alineatul (1) textul “în organul afacerilor interne” se substituie cu textul “în organul de poliţie”.

15

alineatul (2) cuvântul “cererea” se substituie cu cuvintele “cererea sau demersul pentru eliberarea ordonanţei de protecţie”.

14. Articolul 15: aliniatul (1) după cuvintele ”asistență victimei” se completează cu

cuvintele ”și copiilor ei”. litera b) aliniatul (1) se completează cu cuvintele: ”, excluzând astfel

orice contact vizual cu victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea;”;

litera c) va avea următorul cuprins: ”c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă

sau în orice alt mod cu victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea;”;

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă ca această prevedere să stipuleze orice modalități de contact prin dispozitive electronice sau folosirea rețelelor sociale electronice, inclusiv mesajele SMS și contactul prin internet.

litera d) va avea următorul cuprins: ”d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al

victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează;”;

litera f) se exclude;

Comentariile Avocaților: În măsura în care oricare dintre aliniatele din Articolul 15 prevăd obligația agresorului de a părăsi locuința comună și interdicția să se apropie de victimă sau alte persoane dependente de ea, Avocații recomandă ca în ordonanțele de protecție să fie specificat cu precizie care este distanța pe care agresorul o va păstra de la victimă, domiciliul victimei, locul de muncă al victimei, de copiii și/sau persoanele dependente de victimă, locul de studii al copiilor și alte locuri pe care victima le frecventează. De asemenea, Legea trebuie să reglementeze permisiunea de a soluționa problema suportului financiar al victimei și copiilor acesteia, precum și modalitatea de folosire a proprietății (pentru întreținerea copiilor, precum și cheltuielile de uz casnic și alte cheltuieli pe care părțile le împărtășesc în mod normal). Ordonanța de protecție trebuie de asemenea să includă prevederi privind exercitarea drepturilor părintești de către părintele non-violent și interdicția clară pentru agresor de a folosi sau poseda arme de foc pe durata efectivă a acțiunii ordonanței de protecție. Ordonanțele de protecție asigură victimelor măsurile de protecție, simultan acordându-le timp pentru a lua decizia cum să rămână în siguranță pe termen lung, fără a fi nevoite să depună imediat cererea de divorț sau a participa la procesul penal.

16

alineatul (2) va avea următorul cuprins: “(2) Ordonanţa de protecţie se comunică imediat inspectoratului

teritorial de poliție care asigură informarea neîntârziată a agresorului despre măsurile aplicate.”;

se completează cu un alineat nou, (21) cu următorul cuprins: “(21) În cazurile în care ordonanţa de protecţie a fost eliberată în

perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă, interdicţiile stabilite prin ordinul de restricţie încetează odată cu aplicarea măsurilor de protecţie dispuse prin ordonanţa de protecţie.”;

alineatul (3) cuvintele: “pot fi retrase odată cu dispariţia pericolului care a condiţionat luarea acestor măsuri” se substituie cu cuvintele: “ pot fi revocate în condiţiile prezentei legi”;

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă ca Articolul 15(3) să fie modificat suplimentar pentru a asigura prelungirea termenului ordonanței de protecție de la trei luni la cel puțin un an. Instanțele judecătorești trebuie să fie autorizate să elibereze ordonanțe de protecție pe o durată îndelungată în cazurile în care pe numele agresorului au fost eliberate mai multe ordonanțe de protecție sau acesta a încălcat măsurile dispuse în ordonanțele de protecție precedente. În cazurile de risc sporit de cauzare a vătămărilor, ce vor fi enumerate specific de Lege, acțiunea ordonanțelor de protecție ar putea fi stabilită pentru o perioadă nedefinită. De exemplu, în Minnesota, legislația permite ca termenul de acțiune al ordonanței de protecție să se extindă pe o perioadă de până la 50 de ani, în cazul în care agresorul a încălcat de 2 sau mai multe ori măsurile expuse în ordonanțele de protecție, sau în situația când pe numele agresorului există 2 sau mai multe ordonanțe de protecție, solicitate de aceeași victimă.

Adițional, este necesară modificarea în continuare a Articolului 15(3) pentru a include o prevedere explicită privind posibilitatea prelungirii termenului de acțiune a ordonanței de protecție, fără a se solicita persoanei protejate să demonstreze dovezi privind un nou act de violență în familie. Indiciile că persoana protejată prezintă semne de frică rezonabilă pentru vătămările ce i-ar putea fi cauzate de agresor trebuie să constituie o bază suficientă pentru a prelungi termenul ordonanței de protecție existente.

se completează cu un aliniat nou 41 cu următorul conținut:” Pe perioada acțiunii ordonanței de protecție exercitarea drepturilor

părintești rămân pe seama părintelui-victimă. La solicitarea părintelui-agresor, vizitarea copilului poate avea loc în temeiul unui program aprobat de către autoritatea tutelară.”

Comentariile Avocaților: Avocații salută prezenta prevedere, în măsura în care aceasta reglementează exercitarea drepturilor

17

părintești de către părintele-victimă. Adițional, este necesară o clarificare privind locația și supravegherea oricăror vizite ale copilului, pentru asigurarea faptului că victimele nu sunt supuse unei victimizări continue și că agresorul nu poate să beneficieze de aceste vizitări într-un mod în care să cauzeze suferință victimei.

alineatul (5) va avea următorul cuprins: “(5) Supravegherea îndeplinirii măsurilor stabilite în ordonanţa de

protecţie ține de competența organului de poliție, în modul prevăzut de lege.”;

alineatul (6) se exclude;

alineatul (7) devine alineatul (6).

15. Se completează cu două articole noi 151 şi 152 cu următorul cuprins:

” Articolul 151. Revocarea măsurilor de protecţie (1) Instanţa de judecată poate revoca înainte de termen măsurile de

protecţie stabilite, la cererea întemeiată a victimei. (2) Revocarea poate fi dispusă dacă sunt îndeplinite, cumulativ,

următoarele condiţii: a) agresorul a respectat interdicţiile şi obligaţiile stabilite; b) agresorul a urmat/urmează consilierea ori tratamentul care i-au fost

stabilite; c) există indici temeinici că agresorul nu mai prezintă pericol real

pentru victimă sau familia acesteia; d) victima nu este impusă de nimeni să solicite revocarea. (3) Instanța de judecată va examina dacă voința victimei este liber

exprimată, asigurându-se că aceasta a avut acces real la asistență și protecție.

(4) Cererea de revocare se soluţionează cu citarea părţilor şi a reprezentantului poliţiei care a exercitat supravegherea executării ordonanţei de protecţie, a cărei revocare se solicită.

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă să fie suficientă cererea victimei pentru a revoca măsurile de protecție, dacă instanța judecătorească este convinsă că victima nu este impusă de nimeni să solicite revocarea. Victima este persoana cea mai indicată pentru a evalua nivelul pericolului. Victima trebuie să aibă acces la serviciile avocaților instruiți atât la etapa depunerii cererii de eliberare a ordonanței de protecție, cât și la revocarea măsurilor de protecție, pentru a beneficia de consiliere confidențială privind riscurile ce le poate întâmpina, și pentru a-i permite să facă o decizie informată. De asemenea, Avocații recomandă ca prevederile suplimentare la Articolul 15/1 alin. (4) să permită implicarea unui “reprezentant al poliției care a exercitat supravegherea executării ordonanței de protecție” SAU a unui alt reprezentant al poliției corespunzător, pentru situațiile când “reprezentantul poliției care a exercitat supravegherea executării

18

ordonanței de protecție” nu este disponibil. Aceasta nu trebuie să devină un obstacol pentru implementarea prezentei prevederi.

Articolul 152. Supravegherea executării ordinului de restricţie de urgenţă şi a ordonanţei de protecţie

(1) Supravegherea executării măsurilor de protecţie a victimei violenţei în familie, impuse prin ordinul de restricţie de urgenţă şi ordonanţa de protecţie este de competenţa poliţiei ordine publică.

(2) Poliţia informează şi, la necesitate, explică agresorului măsurile stabilite de protecţie a victimei.

(3) În cazul când agresorul trebuie să părăsească locuinţa familiei, poliţia trebuie să-i ceară să predea imediat toate cheile de la locuinţă, care sunt ulterior transmise victimei sau preluate spre păstrare provizorie la organul de poliţie. Părăsind locuinţa, agresorul poate lua, sub supravegherea poliţiei, numai articole de uz personal strict necesare (haine, documente, obiecte de igienă).

(4) Dacă agresorul refuză să părăsească benevol locuinţa, organul de poliţie este în drept să întreprindă măsurile care se impun, în condiţiile legii, pentru înfrângerea rezistenţei opuse cerinţelor legale.

(5) Refuzul sau eschivarea agresorului de la executarea cerinţelor ordinului de restricţie/ ordonanţei de protecţie, atrage răspundere conform legii.”.

Comentariile Avocaților: În cazul eschivării de la executarea cerințelor ordinului de restricție de urgență sau ale ordonanței de protecție, eliberate pe un termen mai îndelungat după ședința în instanța de judecată, această încălcare trebuie reglementată ca o infracțiune penală separată, care nu va fi dependentă de actele de violență în familie ca au stat la bază. Siguranța victimei și a copiilor victimei trebuie să constituie cea mai urgentă prioritate a Legii De asemenea, Avocații recomandă instituirea unor penalități mai aspre pentru încălcările ulterioare, astfel încât măsurile de răspundere penală pentru fiecare încălcare a ordonanței de protecție, să fie înăsprite. Este important ca măsurile de protecție să fie implementate, fără a ține seama de faptul dacă victima a permis să se comită încălcarea acestora.

16. Articolul 16:la alineatul (2) sintagma “ centrelor/serviciilor de reabilitare a

victimelor şi a agresorilor ” se substituie cu cuvintele “centrelor/serviciilor de asistență și protecție a victimelor violenței în familie și a copiilor lor şi centrelor/serviciilor de asistenţă şi consiliere a agresorilor familiali ”;

la alineatul (2) după cuvintele ”din alocațiile prevăzute” se completează cu sintagma ”la bugetul de stat” și în continuare după text.

alineatul se completează în final cu o propoziţie cu următorul cuprins: ”În cazul unor resurse limitate, prioritate va avea alocarea fondurilor

pentru susţinerea centrelor/servicii de asistență și protecție a victimelor violenţei în familie.”.

Comentariile Avocaților: Avocații salută prezenta prevedere de 19

prioritizare a finanțării pentru serviciile de asistență pentru victimă.

17. Articolul 17:alineatul (2) se propune în următoarea redacţie: ”(2) Pentru comiterea actelor de violenţă în familie care întrunesc

elementele constitutive ale infracţiunii, se aplică pedeapsa în condiţiile legii, indiferent de stabilirea măsurilor de protecţie.”.

Comentariile Avocaților: Formularea Articolului 17(1) este în continuare vagă și poate să rezulte în impunitatea agresorilor. Avocații recomandă modificarea repetată a prevederilor din Articolul 17 pentru a include prevederi clare vizând sancțiunile aplicate în caz de eschivare de a executa cerințele ordonanței de protecție. În conformitate cu comentariile deja formulate referitoare la Articolul 152, încălcarea măsurilor dispuse în ordonanța de protecție trebuie calificată ca infracțiune. Încălcarea repetată a ordonanței de protecție trebuie calificată ca circumstanță agravantă în săvârșirea acestei infracțiuni.

Articolul 17(3) trebuie să conțină prevederi care să reglementeze procedura de contestare. De asemenea, acesta trebuie să conțină prevederi referitoare la organizarea monitorizării independente și cu regularitate a implementării Legii.

Art. II. – Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.42-47, art.145) cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 21 litera n) sintagma „ordonanţei de protecţie” se înlocuieşte cu sintagma „măsurilor de protecţie, aplicate”.

2. Articolul 25 alin.(5) se completează cu pct.131) în următoarea redacţie:

”131) sa aplice, în cazul violenţei în familie, ordinul de restricție de urgenţă în privinţa agresorului, în condiţiile legii;”.

Comentariile Avocaților: Avocații nu au avut posibilitatea să consulte versiunea curentă a Legii nr. 320 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, pentru a oferi comentarii specifice privind amendamentele propuse. Totuși, Avocații sprijină eforturile polițiștilor, procurorilor și judecătorilor de revizuire a politicilor și procedurilor interne privind asistența necesară pentru victimele

20

infracțiunilor; reținerea, arestul preventiv și eliberarea persoanelor bănuite de săvârșirea infracțiunilor penale; și a standardelor de admisibilitate a probelor în cauzele de contencios administrativ, în procedura civilă și penală, pentru a asigura faptul că acestea sunt în conformitate cu și în sprijinul acordării remediilor pentru victimele violenței în familie în toate actele legislative noi.

Art. III. - Legea nr.198-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.157-160, art.614), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7, lit. e1) se completează după cuvântul ”infracțiunilor” cu următoarea expresie ”și victimelor violenței în familie,”:

2. Articolul 19:

în alineatul (1) lit.c) sintagma ”art.69 alin.(1) pct.2)-12) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova” se substituie cu sintagma “art.69 alin.(1) pct.2)-13) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.”.

alineatul (11) se completează după cuvântul ”infracțiunilor” cu următoarea sintagmă ”și victimele violenței în familie,;

3. Articolul 26:în alineatul (31) după cuvintele ”reprezentatul legal al acestuia ”, se

completează cu următoarea expresie: ”și victima violenței în familie;

Comentariile Avocaților: În versiunea Legii nr. 198-XVI privind asistența juridică garantată de stat, examinată în scopul oferirii prezentului comentariu, avea o formulare ușor diferită de textul din prezentul Proiect de lege. Totuși, Avocații sprijină eforturile de revizuire a politicilor și procedurilor existente privind asistența juridică, pentru a asigura faptul că aceste prevederi sunt în conformitate cu și sprijină remediile necesare pentru victimele violenței în familie în toate noile actele legislative.

Art. IV. - Legea nr.436-XVI privind administraţia publică locală din 28 decembrie 2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32-35, art.116), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 14 alineatul (2) se completează cu litera p1) cu următorul cuprins:

21

“p1) aprobă programe de dezvoltare a serviciilor sociale, conform necesităţilor comunităţii şi determină sursele financiare necesare, la adoptarea bugetului local;”.

2. Articolul 29: alineatul (1) se completează cu literele i1) şi i2) cu următorul cuprins: “i1) organizează studii privind tipurile de servicii sociale necesare

comunităţii, elaborează şi propune spre aprobare consiliului local programe de dezvoltare a serviciilor sociale, conform necesităţilor stabilite;

i2) identifică resursele financiare necesare pentru dezvoltarea şi funcţionarea serviciilor sociale în comunitate, la elaborarea proiectului bugetului local;”.

3. Articolul 43: alineatul (1) se completează cu literele j1) cu următorul cuprins: ”j1) aprobă programe de dezvoltare a serviciilor sociale, conform

necesităţilor raionului şi identifică sursele financiare necesare;”.

4. Articolul 51 alineatul (2) se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:

“b1) asigură examinarea necesităţilor raionului în privinţa serviciilor sociale şi elaborează proiectele programelor de dezvoltare a serviciilor sociale, conform necesităţilor stabilite;”.

5. Articolul 53: alineatul (1) se completează cu literele c1) şi c2) cu următorul cuprins: “c1) organizează examinarea necesităţilor raionului în privinţa tipurilor

de servicii sociale, propune spre aprobare consiliului raional programul de dezvoltare a serviciilor sociale, conform necesităţilor stabilite;

c2) asigură executarea deciziilor consiliului raional de dezvoltare a infrastructurii serviciilor sociale în unitatea teritorial-administrativă.”

Art. V. – Legea nr.412-XV din 9 decembrie 2004 cu privire la statistica oficială (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art. 8) cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 alineatul (1) litera a) va avea următorul cuprins: „a) colectarea, prelucrarea, sistematizarea, centralizarea, analiza,

estimarea curentă a informației statistice dezagregate pe criteriul de sex şi diseminarea acesteia.“.

2. Articolul 9 alineatul (2) se completează cu litera c1) cu următorul cuprins:

“c1) să asigure colectarea, prelucrarea şi generalizarea informaţiei statistice dezagregate pe sexe;”.

3. Articolul 10 alineatul (2) se completează cu litera a1) cu următorul cuprins:

22

“ a1) să elaboreze metodologia de colectare, prelucrare şi generalizare a informaţiei statistice dezagregate pe sexe;”.

4. Articolul 19 se completează cu alineatul (3) în următoarea redacţie: “(3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, partidele, alte organizaţii social-politice, persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător vor prezenta organelor statisticii oficiale informaţiile necesare dezagregate pe sexe.”.

Comentariile Avocaților: Deși Avocații nu au examinat versiunea actuală a Legii nr. 412-XV cu privire la statistica oficială, Avocații sprijină eforturile de colectare a datelor care să fie utile la monitorizarea implementării Legii în domeniul violenței în familie. Asemenea eforturi de monitorizare activă a Legii vor rezulta în identificarea obstacolelor involuntare pentru protecția efectivă a victimelor. Monitorizarea va permite, de asemenea, ajustarea practicilor sau politicilor pentru a depăși obstacolele și, în caz de necesitate, va permite elaborarea unor modificări suplimentare la Lege.

Art. VI. – Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.179-181, art.610) cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 31:în alineatul (1) textul “cazului prevăzut la art.421” se substituie cu

textul “cazurilor prevăzute la art.421 şi art.422.”.

alineatul (2) se completează cu lit.e2) cu următorul cuprins: „e2) pentru protecţia victimei violenţei în familie;”.

2. Articolul 39 alineatul (1) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) este victimă a violenţei în familie.”.

3. Se completează cu un nou articol, 422 ,cu următorul cuprins: ”Articolul 422. Prelungirea dreptului de şedere provizorie pentru

victimele violenţei în familie (1) Dreptul de şedere provizorie poate fi prelungit străinului care este

sau care a fost victimă a violenţei în familie, dacă: a) străinul nu prezintă pericol pentru securitatea naţională şi/sau

pentru ordinea publică;b) străinul confirmă statutul de victimă a violenţei în familie;c) şederea pe teritoriul ţării a străinului este favorabilă pentru buna

desfăşurare a procesului în instanţa de judecată sau în faţa altei autorităţi abilitate;

23

d) există temeri justificate că viaţa sau integritatea corporală a străinului este pusă în pericol ori că el va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în caz de reîntoarcere în ţara de origine.

Comentariile Avocaților: Avocații salută Moldova pentru includerea prevederii din Articolul 43?, care este o prevedere referitoare la străinii care solicită azil în Moldova.

(2) Prin derogare de la art.32 alin.(2) şi art.33 lit.d), la cererea de prelungire a dreptului de şedere provizorie pentru victimele violenţei în familie, străinul va anexa:

a) ordonanţa organului de urmărire penală de recunoaştere a sa în calitate de parte vătămată sau ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie eliberată pe numele său;

b) documentul de trecere a frontierei de stat sau orice alt document care confirmă identitatea sa;

c) confirmarea privind adresa de domiciliu sau de reşedinţă în Republica Moldova.

(3) Dreptul de şedere provizorie pentru victimele violenţei în familie poate fi acordat, la solicitarea victimei, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade de până la 6 luni, în condiţiile alin.(1). La expirarea dreptului de şedere provizorie, în privinţa victimelor violenţei în familie se aplică dispoziţiile generale privind regimul străinilor în Republica Moldova.

(4) Dreptul de şedere provizorie pentru victimele violenţei în familie şi permisul de şedere aferent se eliberează în mod gratuit.”.

Art. VII. – La articolul 18 din Legea nr.130 din 08 iunie 2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.222-227, art.721) cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se completează cu lit.d) în următoarea redacţie:

”d) este persoana, căreia i-au fost aplicate măsuri de restricţie în vederea protecţiei victimei violenţei în familie.”.

Comentariile Avocaților: Avocații salută restricționarea regimului de folosire și posesie a armelor de foc pentru agresorii ce comit acte de violență în familie.

Articolul VIII. - Codul penal nr.985-XV din 18 aprilie 2002 al Republicii Moldova (Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.72-74 din 2009), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 60 se completează cu un nou alineat (21), cu următorul cuprins:

24

”(21) În cazul infracţiunilor privind viaţa sexuală săvârșite faţă de un copil, termenul de prescripţie începe să curgă de la data atingerii de către victimă a vârstei majoratului. Dacă victima minoră a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.”.

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă reglementarea abuzului săvârșit față de un copil, în actele normative separate de legislația privind violența în familie.

2. Articolul 77 alineatul (1): litera a) cuvintele “a fost condamnată pentru infracţiune similară sau

pentru alte fapte care au relevanţă pentru cauză” se substituie cu cuvintele ”a săvârșit o infracţiune similară sau fapte care au relevanţă pentru cauză”;

litera g) după cuvintele “prin intermediul” se completează cu cuvintele “sau în prezenţa”.

3. La Articolul 109 alineatul (4) se completează cu cifra ”2011 ” .

4. Articolul 1331 va avea următorul cuprins: ”Articolul 1331. Membru de familie (1) Prin membru de familie se înţelege:a) în condiţia conlocuirii - persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de

divorţ, de tutelă şi curatelă, rudele şi afinii lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţii rudelor, persoanele aflate în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinaj) sau dintre părinţi şi copii;

b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, rudele şi afinii lor pe linie dreaptă, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, foştii soţi, persoanele care s-au aflat în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinaj).”.

Comentariile Avocaților: Avocații salută includerea extinsă a diverselor tipuri de relații în prezenta prevedere, cu toate acestea, Avocații recomandă ca normele juridice penale să reglementeze în mod specific violența în familie, identificată sub aspectul violenței din partea partenerului intim, fără să abordeze combinat toate tipurile de violență ce au loc între persoanele înrudite. Violența din partea partenerului intim este caracterizată de provocări și pericole unice, care necesită o abordare diferențiată din partea sistemului de justiție, deosebită de orice altă formă de violență în familie.

După cum se evocă în comentariile de mai sus la Legea 45, Avocații recomandă ca infracțiunile să cuprindă actele de violență în familie comise împotriva unui partener intim și să fie stipulată norma juridică care să includă persoana cu care agresorul se află sau s-a aflat în relații semnificative romantice sau sexuale, persoanele aflate sau care s-au aflat în relații de căsătorie; persoana cu care agresorul are un copil comun. De asemenea, Avocații recomandă includerea

25

următoarelor tipuri de relații: persoanele care conlocuiesc în prezent sau au conlocuit; persoanele care se află sau s-au aflat în relații semnificative romantice sau sexuale; persoanele ce au un copil comun, indiferent de faptul dacă s-au aflat vreodată în relații de căsătorie sau au conlocuit; și bărbatul și femeia, în caz că femeia este însărcinată și bărbatul este tatăl presupus al copilului, fără a se lua în considerare faptul dacă s-au aflat vreodată în relații de căsătorie sau au conlocuit.

5. Articolul 145 alineatul (2) se completează cu litera e1), cu următorul cuprins:

”e1) asupra unui membru de familie;”.

6. Se completează cu un articol nou 1771 cu următorul cuprins: ”Articolul 1771 Acte de persecuţie:

Persecutarea în mod repetat a unei persoane care i-a cauzat o stare de anxietate, frică pentru siguranţa proprie ori a rudelor apropiate, fiind constrânsă să-şi modifice conduita de viaţă, săvârșite prin:

a) urmărirea persoanei;b) contactarea sau încercarea de a contacta prin orice persoana sau

orice mijloc; c) răspândirea oricăror informații care au legătura cu persoana;d) controlul accesului persoanei la rețele de comunicare, internet sau

telefon;e) amenințarea cu comiterea actelor de violență.

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau închisoare până la 2 ani.”

7. Articolul 2011 va avea următorul cuprins: “Articolul 2011 Violenţa în familie (1) Acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al

familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin: a) maltratare, aplicare de lovituri, alte acţiuni violente, soldate cu

dureri fizice ori cu vătămare neînsemnată sau uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) izolare, urmărire, intimidare, în scop de impunere a voinţei sau controlului personal asupra victimei;

c) lipsirea de mijloace sau obiecte de prima necesitate pentru existenţă, neglijarea, dacă au provocat victimei vătămare uşoară a sănătăţii, ori prejudiciu moral sau material, se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.

(2) Acţiunile indicate la alin.(1): a) săvârșite asupra a doi sau mai multor membri ai familiei; b) săvârșite în legătură cu solicitarea măsurilor de protecţie; c) care au provocat vătămarea medie a integrităţii corporale sau a

sănătăţii, se pedepsesc cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de la 3 la 6 ani.

26

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă ca prezenta prevedere, Articolul 2011, să stipuleze cu claritate că infracțiunile ce implică acte de violență în familie nu vor fi considerate ca fiind mai puțin grave comparativ cu alte infracțiuni. Legislația penală trebuie să asigure faptul că poliția și procurorii sunt obligați să inițieze urmărirea penală în toate cazurile de violență în familie, inclusiv în cazul actelor de violență ce au rezultat în cauzarea vătămării integrității corporale ușoare. Astfel, Avocații recomandă eliminarea pedepsei cu muncă remunerată în folosul comunității în acest context ca opțiune de pedeapsă penală.

(3) Aceleaşi acţiuni care: a) au cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii; b) au determinat la sinucidere sau la tentativă de sinucidere,

se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 12 ani. (4) Acţiunile violente asupra membrului familiei care au provocat

decesul victimei se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.”.

8. Codul penal se completează cu un nou articol, 320¹, cu următorul cuprins: ”Articolul 3201. Neexecutarea măsurilor din ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie. Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanţa de judecată în ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie, se pedepseşte cu munca neremunerată în folosul comunităţii de la 160 la 200 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani.”

Comentariile Avocaților: Avocații salută elaborarea Articolului 320¹ care clarifică faptul că neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție va fi calificată ca infracțiune. Această prevedere trebuie consolidată și mai mult prin a stipula cu claritate că o asemenea încălcare va fi calificată ca infracțiune, o faptă penală separată, independentă de și cumulativă oricărei fapte penale subiacente violenței în familie. În continuare, Avocații recomandă ca actele de neexecutare a măsurilor de protecție să fie reglementate ca infracțiuni, pasibile de urmărire penală și pedeapsă penală semnificative. Respectiv, Avocații își reiterează recomandarea de a elimina pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității. Adițional, Avocații mai recomandă să fie prevăzute pedepse penale pentru încălcările ulterioare, astfel încât consecințele cu caracter penal în cazul oricărei încălcări a ordinului de protecție, fie în cazul aceleiași sau unei alte persoane protejate, să fie înăsprite. Este importat ca ordonanțele de protecție să fie implementate , fără a se lua în considerare dacă victima a permis sau nu încălcarea acestora. Mai mult, Avocații recomandă ca încălcarea ordonanțelor de protecție (a ordinelor de restricție de urgență) să fie de asemenea calificată ca infracțiune

27

separată, pentru a evita orice discrepanță în sfera protecției, cauzată de lacune în prevederile privind consecințele încălcării ordinului de restricție de urgență înainte ca victima să beneficieze de acțiunea ordonanței de protecție eliberate pentru un termen mai îndelungat.

Art. IX. - Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.3-6, art.15) cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

1. Articolul 78 se completează cu un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:

”(4) Dispoziţiile prezentului articol nu sunt aplicabile în cazul violenţei în familie.”.

Comentariile Avocaților: Avocații salută includerea unei clarificări explicite referitoare la imposibilitatea calificării actelor de violență în familie sub formă de contravenții administrative.

2. Se completează cu un nou articol, 3181, cu următorul cuprins: ” Articolul 3181. Neexecutarea ordinului de restricţie de urgenţă Neîndeplinirea intenţionată sau eschivarea de la îndeplinirea cerinţelor

ordinului de restricţie de urgenţă se sancţionează cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale sau cu arest contravenţional de la 5 la 10 zile.”.

Comentariile Avocaților: Avocații atenționează că includerea actelor de neexecutare a ordinelor de restricție de urgență în Codul contravențional va contribui la menținerea confuziei că actele de violență în familie trebuie calificate în baza legislației contravenționale. Avocații recomandă cu fermitate ca încălcările ordinelor de restricție de urgență să fie reglementate ca fapte penale separate, pentru a evita orice lipsă de protecție, cauzată de inexistența unor consecințe rapide care să survină în cazul neexecutării ordinului de restricție de urgență înainte ca să fie eliberată victimei o ordonanță de protecție pe un termen îndelungat.

În caz că nu este posibilă aplicarea prezentei recomandări, Avocații recomandă ferm să fie incluse prevederi clare care să reglementeze că această normă juridică nu va fi interpretată ca fiind în disonanță cu intenția Articolului 78 care stipulează că actele de violență în familie nu vor putea fi considerate contravenții. Mai mult decât atât, legea trebuie să stipuleze fără echivoc că încălcările măsurilor evocate în ordinele de restricție de urgență constituie o faptă ilegală separată de oricare amenințare sau acțiune de violență în familie, care la rândul

28

său urmează a fi calificată ca infracțiune în baza legii penale. Aceasta va asigura faptul că acțiunile de încălcare a prevederilor ordinului de restricție de urgență nu vor fi pasibile de o pedeapsă/penalitate mai puțin severă, decât aceeași acțiune prin care este încălcată ordonanța de protecție emisă pentru un termen mai îndelungat. În continuare, Avocații recomandă ca în caz că neexecutarea ordinului de restricție nu este calificată ca infracțiune, consecințele acestor acțiuni trebuie urmate de pedepse semnificativ mai aspre. Avocații își exprimă îngrijorarea privind aplicarea amenzilor, din motiv că acestea constituie o povară pentru victimă și familia acesteia.

3. Articolul 395: alineatul (1) pct.1) lit.b) cifra “318” se înlocuieşte cu cifra “ 3181, ”;

4. Articolul 400: alineatul (4) după cifra “243” se completează cu cifra “ 3181, ”; alineatul (6) după cifra “243” se completează cu cifra “ 3181”.

Articolul X. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.248-251 din 2013), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

1. Articolul 69: alineatul (1) se completează cu punctul 13) cu următorul cuprins:

„13) este necesară asigurarea apărării bănuitului, învinuitului, inculpatului în procesul audierii minorului, în condiţiile prevăzute în art.1101.”.

2. Articolul 71: în alineatul (2) textul “art.69 alin.(1) pct.2)-12)” se substituie cu textul “art.69 alin.(1) pct.2)-13)”.

3. Articolul 118: alineatul (2) după prima propoziţie de inclus o propoziţie nouă în următoarea redacţie:

”În cazul infracţiunii de violenţă în familie cercetarea la faţa locului a domiciliului, poate fi efectuată cu acordul victimei, iar dacă victima este o persoană minoră, cu acordul membrului major al familiei, altul decât agresorul.”.

4. Articolul 2151: alineatul (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Dacă în cadrul procesului penal se constată că victima violenţei în familie se află în pericol de a fi supusă violenţei sau altor acţiuni ilegale, inclusiv de distrugere a bunurilor sale, organul de urmărire penală sau procurorul sunt obligaţi să intervină neîntârziat pentru a asigura aplicarea măsurilor de protecţie.

29

(2) Demersul de obţinere a măsurilor de protecţie poate fi înaintat de către organul de urmărire penală sau procuror şi în baza cererii părţii vătămate.”;

aliniatul (3):

în textul alineatului după cuvintele ”protecție victimei” se completează cu cuvintele ”și copiilor ei”;

litera b) se completează în final cu cuvintele ”, excluzând şi orice contact vizual cu ea, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea, ;”;

litera c) va avea următorul cuprins: ”c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă

sau în orice alt mod cu victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea;”;

litera d) va avea următorul cuprins: ”d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al

victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează;”;

alineatul (5) cuvintele „şi organului de asistenţă socială” se exclud.

Comentariile Avocaților: În mod similar cu comentariile privind prevederile din Articolul 15 al Legii 45, Avocații recomandă ca în măsurile de protecție, stipulate în Articolul 2151 din Codul de Procedură Penală, să se reglementează cu precizie maximă distanța pe care agresorul este obligat să o păstreze față de victimă personal, de domiciliul victimei, locul de muncă a victimei, de copiii și/sau alte persoane dependente de victimă, locul de studii al copiilor, precum și alte locuri pe care victima le frecventează. Avocații recomandă să fie incluse în aliniatul (3)(c) prevederi referitoare contactul prin orice modalități electronice de comunicare sau folosirea rețelelor sociale electronice, mesajelor SMS și contactul prin internet. De asemenea, Avocații recomandă modificarea adițională a Articolului 2151 în textul din aliniatul (4) pentru a include sintagma că măsurile de protecție se vor aplica pentru întreaga durată a procesului penal, în caz că acesta se va desfășura pentru o perioadă mai îndelungată decât inițial prevăzută.

5. Articolul 276 alineatul (5) de exclus textul „În cazurile de violenţă în familie, procurorul sau instanţa de judecată va examina dacă voinţa de împăcare a victimei este liber exprimată, asigurându-se că victima a avut acces real la asistenţă şi protecţie.”.

    Comentariile Avocaților: Avocații salută includerea clarificării că 30

prezenta prevedere privind încetarea urmăririi penale în rezultatul împăcării părților nu se aplică și în domeniul violenței în familie.

Art. XI. - Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 (Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.130-134 din 2013), cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. Articolul 77 alineatul (1) litera c) sintagma „art.304 şi 316” se substituie cu sintagma „art.304, 316 şi 3183”.

2. Articolul 318¹ alineatul (1) va avea următorul cuprins: “(1) Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie se depune de

către victimă personal sau prin reprezentant. În cazul imposibilităţii depunerii cererii de către victimă din cauză de sănătate, vârstă, alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie poate fi depusă în interesele victimei, de către organul de poliţie, organul de asistenţă socială sau procuror. Cererea pentru eliberarea ordonanţei de protecţie în interesele copilului sau a persoanei incapabile poate fi depusă de autoritatea tutelară sau procuror şi în lipsa solicitării din partea victimei sau a reprezentantului ei legal.”.

Comentariile Avocaților: Cu referire la Articolul 318¹ aliniatul (1): a se vedea comentariile precedente, precum și comentariile de mai sus privind necesitatea ca decizia finală să fie lăsată la discreția victimei, cu excepția cazurilor în care sunt implicați copiii sau persoane adulte vulnerabile.

3. Articolul 3183 se completează cu alineatele (11) cu următorul cuprins:

„(11) La examinarea cererii victimei violenţei în familie privind aplicarea măsurilor de protecţie, instanţa de judecată solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea neîntârziată a unui avocat, pentru apărarea intereselor victimei. Asistenţa juridică se acordă victimei gratuit.”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:(2) Declaraţia independentă a victimei este suficientă pentru emiterea

ordonanţei de protecţie în caz de pericol iminent de comitere a violenţei fizice. Instanţa poate solicita, după caz, organului de asistenţă socială sau poliţiei, prezentarea unui raport de caracterizare a familiei vizate şi a agresorului. Instanţa poate solicita şi alte acte necesare pentru examinarea cererii.”.

Comentariile Avocaților: Avocații recomandă ca instanța judecătorească să nu recurgă la amânarea eliberării ordonanței de protecției în niciun caz, dacă victima prezintă declarații credibile privind faptul comiterii agresiunii sau amenințării de comitere a violenței. Textul prezentei prevederi este unui vag și este susceptibil

31

de a rezulta în tergiversări neintenționate în emiterea ordonanțelor de protecție, astfel lăsând victima în situație de vulnerabilitate. Avocații recomandă eliminarea sarcinilor suplimentare de probatoriu, care ar putea rezulta în tergiversarea eliberării ordonanțelor de protecție.

4. Articolul 3184: alineatul (2): litera b) se completează cu cuvintele ”, excluzând şi orice contact

vizual cu ea și copiii acesteia;”;

litera c) va avea următorul cuprins: ”c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă

sau în orice alt mod cu victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea;”;

litera d) va avea următorul cuprins: ”d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al

victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează;”;

litera f) va avea următorul cuprins: ”f) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de

consiliere, dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată, ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau dispariţia ei;”;

Comentariile Avocaților: În mod similar comentariilor referitoare la prevederile Articolului 15 din Legea 45, Avocații recomandă ca Articolul 3184 din Codul de Procedură Civilă să conțină direcții clare privind necesitatea ca ordonanțele de protecție să se pronunțe cu precizie maximă cu referire la distanța pe care agresorul este obligat să o păstreze față de victimă, de locul de muncă al victimei, de copiii și/sau persoanele dependente de victimă, locul de studii al victimei și alte locuri pe care victima le frecventează. Avocații recomandă ca măsurile de protecție disponibile să fie aplicabile inclusiv și pentru orice modalități de comunicare electronice sau rețelele sociale, precum și pentru mesajele SMS și contactul prin internet. Adițional, ordonanțele de protecție trebuie să se pronunțe și asupra suportului financiar (întreținerea copiilor, precum și cheltuielile de uz casnic, sau alte cheltuieli în mod normal împărtășite de părți), drepturile părintești ce revin părintelui non-violent, și interzicerea posesiei sau folosirii armelor pe durata acțiunii protecției. Ordonanțele de protecție asigură victimelor măsuri de protecție, alocându-le timp pentru a se determina cum să rămână în siguranță pentru o perioadă îndelungată, fără necesitatea imediată de a înainta cererea pentru obținerea divorțului sau de a participa în procesul penal.

Cu referire la Articolul 3184, aliniatul (2), litera (f), Avocații reiterează comentariile anterioare ca “programele speciale de tratament sau

32

consiliere” să fie reglementate în conformitate cu bunele practice ale programelor de intervenție privind agresorii pentru a asigura faptul că acestea se focalizează în primul rând pe protecția victimelor și atragerea agresorului la răspundere. Programele pentru agresori care nu răspund acestor principii de bază sunt de o eficacitate redusă în modificarea modelului comportamental al agresorilor și sunt potențial periculoase pentru victime.

alineatul (4) cuvintele „şi organului de asistenţă socială” se exclud;

la alineatul (5) se exclude litera f).

4. Articolul 3185 :titlu va avea următorul cuprins: ”Prelungirea ordonanței de

protecție”,alineatul (2) se exclude.

Comentariile Avocaților: Avocații își exprimă îngrijorarea privind faptul că prezenta prevedere înlătură posibilitatea victimei de a revoca sau refuza depunerea cererii pentru eliberarea ordonanței de protecție în procedură civilă. Victima trebuie să-și mențină discreția de a retrage cererea sau refuza depunerea cererii pentru a fi emisă ordonanța de protecție. Eliberarea ordonanței de protecție în contextul procedurii civile este separată de oricare procedură penală și trebuie să fie fără nicio influență asupra eliberării ordonanței de protecție în cadrul procedurii penale. Urmărirea penală împotriva agresorului trebuie să se desfășoare fără a fi necesare acordul și participarea victimei. Faptul dacă victima a depus sau a retras cererea pentru eliberarea ordonanței de protecție în ordine civilă trebuie să fie fără nicio influență asupra derulării în continuare a procesului penal. Dacă în cadrul sistemului de justiție penală se ivesc îngrijorări privind siguranța victimei în cursul derulării procesului penal, este posibilă aplicarea măsurilor de protecție stipulate în Articolul 2151 din Codul de Procedură Penală al Moldovei. Existența simultană a ordonanțelor de protecție în ordine civilă și în conformitate cu procedura penală ar putea rezulta în protecția maximă pentru victimă. Încălcarea ordonanței de protecție emise fie în cursul procedurii civile sau a procedurii penale trebuie întotdeauna calificată ca o faptă penală aparte.

Președintele Parlamentului

33