Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

221

Click here to load reader

description

folclor

Transcript of Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

Page 1: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

ACADEMIA ROMANIA

DIN VIEATA POPORULUI ROMANCULEGERI I STUDI1

XIX.

SARBATORILE LA ROMANI

SARBATORILE DE TOAMNA

POSTUL CRACIUNULUI

STUDIU ETNOGRAFICDE

TUDOR PAMFILE.

SEDINTA DELA 27 MAIU 1913.

BUCURE*T1LIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEA

LEIPZIG VIENAOTTO HARRA9SOWIT5 GEROLD & Comp.

1914

www.digibuc.ro

Page 2: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

NICOLAE BALCESCU

www.digibuc.ro

Page 3: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

DIN YIEATA. TOPORULUI RONAN

I. Hot-a din Canal, de Pompiliu Parvescu, 1908 . . L. 3.Cimiliturile romdnefti, de T. Pamfile, 1908 a 1.Pogii populare din Maramuref, de Tit Bud, 1908 a I .

IV. Cdntece ci ureituri, de Al. Vasiliu, 1909 a 5-V. Din literatura populara, de N. Pasculescu, 1909. » 6.

VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909VII. Sdrbâtorile poporului, de C. Riidulescu-Codin

D. Mihalache, 1910 a I .

Industria casnica la Români, de T. Pamfile.Premiul oNeuschotz» din 1909, 1910 »

IX. Hore chinituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 » 2.X. Legende, amintiri istorice, de C. Radulescu-

Codin, 1910 1.50XI. Sarbatorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911 » 2.

XII. Cântece de tard, adunate de T. Pamfile, 1913 . . a 4-XIII. Bou ci leacuri, la oameni, vite i pasari, dupa dati-

nele i credintele poporului roman adunate dinTepu (Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 » 1.

XIV. Cdntece poporale ronninepi din Comilatul Bihor (Un-aria), adunate de Bela Barta, 1913 » 5.

XV. Vremuri intelepte. Povestiri si legende romanesti, culese de Dumitru Furtuna, 1913 » I.

XVI. Agriculiura la Români, de T. Pamfile, 1913 . . . . a 5--XVII. Ingeral Romdnului. Povesti si legende din popor, de

C. Rädulescu-Codin, 1913XVIII. Povestea lumii de demult, dupa credintele poporului

roman, de T. Pamfile, 1913 » 2.-Sarbatorile la Romdni : Sarbatorile de Martina Postul

Crâciunului, de T. Pamfile, 1914 » 2.-XX. Seirbâtorile la Romtini : Craciunul, de T. Pamfile sub presd

XXI. Superstitiile poporului roman, de G. F. Ciausanu.Premiul Adamachi din 1913 sub presd

XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 . a 2.Cuvinte scumpe. 7-clank, povestiri i legende romdnefi,

» 1.50culese de D. Furtuna, 1914

www.digibuc.ro

Page 4: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

ZIUA MACA VEILOR.

Luna lui August 1 incepe cu Ziva Macaveilm 2, numitä si ZivaMacoveilor 3, Macovei 4, Macavei sau Zina crucii de varii 5, serbändu-sede fapt Inchinarea sau Scoaterea sfintei crud.

Prin Bucovina se crede cä acest Macavein are fapte capece iscu-site, dar cà pägânii, cu toatä intelepciunea sa, l-au ars in cuptor,de viu °. In aceastä credintä gäsim de bunä samä un räsunet alcelor scrise in Vietile sfintilor cu privire la Cei fapte frati dupd trupcari s'au numit Macobei, ucenicii preotului Eleazar din Ierusalim,feciorii Salomoniei, cari au fost uci0 de cätre Antioh.

Prin jud. Neamt se crede pe alocurea ca au fost odatà numaicinci Macovei, cari se si serbeaza 7.

i. August se mai numepte in popor pi Agust, Agost; Marian, S4r-biitorile, I, p. 96: Augustru, A ust, Masalariu, Gustar, Gustea sau Secerar,luna seceripului. In Gr. Tocilescu, Materialuri folkloristice, p. 1198,gasim aceste pire,de bunft sama o compozttie,date ca populare

In August este treieripulla graiu (= greiu'!)

Alearga pretutindeni gloate,Unii la vie, altii la carpmuri,De munca obositi, ei, biet, n'au

rastimpuri.

2. Marian, Insectele, p. 168.3. Culegere din jud. Neamt.4. Culegere din corn. Baltatepti, jud. Neamt, cornunic. de d-1 I.

Preutescu.5. Culegere din com. Vanatorii-Neamtului, jud. Neamt, comunic. de

d-1 V. §tirbu.6. Diet. de Gb. Bileteki, corn. Voloca, cornunic. de d-na E. N.-Voronca.

Voronca, Datmile, p. 561: 'In Voloca, despre Macoveiu se spune.... [ca] aavut 7 capete ; [paganiil I-au prins i l-au pus sa-1 arda ; a venit trisa unulcu un cap pi acela l-a scapata.

7. Cred. Rom. din Baltate§ti, jud. Nemt, comunic. de d-1 I. Preut-scu.

Sarlditerite de toamm7.

Numai leneii asiguraSa le pice mura 'n gura.Du-te, lenepule, pi strange

la iarna nu mai plange,Ajuta pe altii, impaca

tie parte Bali faca I

www.digibuc.ro

Page 5: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

In aceasta zi, prin Bucovina, se face aghiasma in grädini,pentru insectele §i viermii vatarnatori pomilor legurnelor. In corn.Ropcea se duc la biserica snopi de .flon, buruieni i spice. Aceste flori

buruieni, dupa ce se vor sfinti, vor fi bune de intrebuinot inscildatorile sau baile oamenilor bolnavi ; spicele imblatite, dupa ces'au sfintit, dau cea mai buna arnantä de samanat 1. Maria .sfintitin aceasti ti nu face viermi

Prin ud. Neamt aceasta zi se tine de catre gospodine, pentruca sa le fie copiii feriti de boli «si alte napaste» 3 . Prin alte parti,tot din acest judet, se crede ca in aceasta zi nu-i este nimanui in-gäduit sä culeaga ainepa. «Sunt cazuri când s'au gäsit culegatorimorti in cânepà». 4

Prin Tara-Româneasca, pe unde aceastii sarbatoare se numesteZiva-Crucii, preotii, ca de obiceiu, umblá «cu , boteaaiar poporul o pazeste cu nelucru, ca sä fie ferit de friguri 5. Acelasnume il poarta sárbatoarea si prin Oltenia ; pe aici insä o serbeazanumai femeile 6, «ca e rau de lovituri de moarte».

Tot prin unele parti ale Olteniei, sarbaroarea a.-easta se chiarnaMacoveiul stupilor ; deci in aceasta zi este datina de a se reteza,

de a se taia fagurii, luându-se mierea si lasindu-se albinelor numaiatât cat le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarna. «Unii oameni,cari au stupi multi, mai opresc miere, pastriind-o in boranase depimânt, mai pun in stickle sau plostele de rachiu», ca sá aiba dince sa bea, dupace o amestea bine, pe la zile mari si praznice 7 .

Vremea incepand sa se racoreascii, prin jud. Riau se credecá nimänui nu-i este ingáduit peste aceasta zi ca sa se scalde, de-'oarece scaldându-se cerbul in apa acum, apele se racesc 8 .

1. Voronca. Datinile §i credintele poporului romda, p. 942.2. Ibidem, p. 561.3. Cred. Rom. din Baltatepti, comunic. de d-I E. Preutescu.4. Cred. Rom. din Vânatorii Neamtului, comunic. de d-1 V. .tirbu.5. C. Radulescu-Codin pi D. Mihaiache, Sarbatorile poporului, p. 82.6. Calendarul alustrat, Craiova 1911, la zi.7. Dat. Rom. din Voicepti, jud. Vilcea, comunic. de d-I I. N. Po-

pescu.Cred. Rom. din Baltatepti,jud. Neamt, comunic de d. T. Preutescu:et August, Macoveiu, e cap de post[ul Sântainarieif pi ziva crucii.Sunt trei zile ale Crucii pe : ziva de 14 Septemvrie, Duminica a treiadin Postul-mare i ziva de 1 August».

8. Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Buzau, comunic. de d-I C. Gh.Vartolomeiu.

www.digibuc.ro

Page 6: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

PO BRRJENILE.

Ziva de 6 August, când biserica noastrii serbeazä SchimbareaJa faiii a Domnului nostril This Hristos, poporul o numeste PAY-jeni, Probajine, Probajeni In Bucovina, ProbAje, Probejeni, Probrejeni,Probajne in Moldova, Bobrehjan, Pobreajen, Pobrejenia, PobrijeniaObrejenia 2 sau Obrojenia in Tara-Romindiscä si Oltenia.

Poporul nostru crede cä din aceastä zi incepe sä se probaje-neascii, adecã sä se ingälbeneascä frunza codrului 3. Prin unele partise zice chiar cä in aceastä zi se probo,-me cimpul si codrul 4.

Mai pretutindeni se crede ca orisicine are datoria sa se poartebine cu ai säi, copiii mai ales, sa fie ascultätori si cuminti,-ca sä nu fie probo,ziti, oat-4i sau mustrati in aceastii zi, dtci altfelvor fi proboziti tot anul 5. In deobste oamenii nu trebue si se pro-bazeascd, «hueascä», intre dânsii 2.

Prin jud. Neamt, gospodarii cautä sä fie apucati de aceasta ziimpäcati i împäciuiçi unii cu altii, did alttel aceastä sirbätoare iiva probazi i vor rämânei vräsmasi peste an 7.

Multe gospodine si cite odati i unii gospodari se phesc casä nu mânânce mere, pere sau perje pänä la aceastä zi; in aceastä ziinsä pot mâncä, deoarece cerul este deschis 8 Oricum, la aceastä

i. C. Radulescu-Codin, 0 seama de cuvinte din Muscel, 1901, p. to.2. Com. Voice§ti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu.3. &ultoarea, f, p. 128. Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Bacau,

comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomeiu.4. &zatoarea, II, p. 52.5. Cred. Rom. din com. Scanteia, jud. Vasluiu, comunic. de d-1 E.

Vuza.Voronca, Datinele, p. 693.6. .5eziltoarea, VI, p. 52. Cred, Rom. din corn. Larga, jud. Bacau,

comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomeiu.7. Cred. Rom. din corn. Baltatqti, cOmunic. de d-1 I. Preuttscu.8. Voronca, op. cit., p. 792.

www.digibuc.ro

Page 7: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

4

sárbátoare se desleagä, se ingädueste, mâncarea poamei sau strugurilor, când se si duc la bisericá spre a se sfinti. Prin jud. Tutovase zice chiar cä cel ce mânâncd struguri inainte de aceastä zi, «isiafuriseste matele» 1

Prin Bucovina, Mo,sii de Schimbarea la fatä se sfintesc, sezice, «prin rugicinne asupra strugurilor dusi la bisericä, din carigustind oamenii drept naforä, se socotesc astfel ca pomana mo,silor.Dar si afarä de bisericä, dau acasä matroanele aceasti rornanä destruguri ; insä la Schimbarea la fafa se Mid putini struguri prispitori,copti» 2

Prin jud. Fálciu in aceastá zi se duce la bisericii must fácut dinpoama vaiatecä, pentru apaos ; altii fac coliva de struguri 3.

Aromânii din Strumio «nu mânânca struguri pânä in ziva de6 August, cum fac si ceilali Aromâni din alte Ord. In ziva aceasta,fiind sdrbätoarea Schimbarea la fata, toti Aromânii cari au vii, aducstruguri la biserick in strächini ori in cosuri de nuiele, i dupä cepreotul ceteste asupra strugurilor binecuvânteazä, crestinii ieauin gurd câte o boabd. De aici incolo este deslegare la mâncare destruguri». «In Moldova e obiceiul ca atunci când se iea in gura oboabä din strugurul cetit, se zice : «poamä nouä in gurä veche». InMacedonia, când gustä intâiu dintr'un fruct nou, zic : «sänitatea anoasträ, hiavra Uvreilor», adecii «nouä sänätatea iar Ovreilorfrigurile» 6.

Deoarece in aceastä zi din postul Sdna-Mdriei nu este ingd-duitá mâncarea de pefte i untdelemn, in cinstea Pobrejenilor, acestemâncäruri sunt deslegate, chiar de ar cdded inteo Miercuri sau Vineri.

Prin Bucovina se duc faguri de miere sau miere ca colivá labisericd 5.

Pobrejenile socotindu-se ca zi de hour pentru varä, urnieazdcä apele, dupd credino poporului, se rdcesc in aceastä zi. Cerbii lespurd, urinándu-se in ele, si deci dela aceastä zi inainte nimänuinu-i mai este ingäduit sa se scalde 6.

132r.r.ele se duc, «se cäldtoresc», iar fokirtele,

i. Cred. Rom. din corn. Schineni, comunic.2. Marian, Immorintintarea, p. 392.3. Etym. tnagn. rom. p. 1260.4. I. Nenitescu, Dela Rcuntinii5. Voronca, op. cit., p. 1179.6. C. Gheorghiu, Calendarul femeielor superstitioase, p. 88.

din Turcia

de d-nii frati Kahu.

eurofiecina, p. 24.

www.digibuc.ro

Page 8: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

5

terii §i toate jiginiile inträ in pamant. Care vietate nu va fi intratiOra la aceastä zi, se poate ornori ; in deolwe fe,pii trebuesc neaparatuciO. Dad din intamplare un voinic vede un Farpe §i nu-1 omoara,acel §earpe se va preface in sineu. Dad §earpele va fi väzut de o fe-meie i nu va fi ucis, el va mud panä la anul 1.

Prin Oltenia se crede ca in aceasta zi este bine ca fiecare si-§iica. §i pästre.ze cate o crecuta cu apte prune, §i catevä aluneintr'un loc indosit, unde .nimeni sä nu umble ca sa le atingä orisa le strice, cad ele vor fi bune de friguri i de alte boale in cursulanului 2.

Prin jud. Mehedinti ferneile se duc la pädure §i despoiate,cauta alune, pe cari le culeg Rand trei inchinAciuni. Aceste alunesunt bune pentru friguri 3.

Prin jud. Muscel se crede ca la aceastä sarbatoare este bine sase fure fiori de tigvit, cari sa se plarnadeasca in apa neinceputa. Dinaceasta 'apä si bea ori§icine chiar din aceastä zi, ca sa fie ferit pestean de brdncd §i alte umflaturi. Oricurn, cel care capa.tä branca, dacabea din aceastá apa, se crede cà se tarniduqte.

Acurn se culeg de pe camp avrameasa, finparateasa, tnufetelul,Juicteanul §i usturoiul de siimulastra, precum i alte -bälarii, cari vorfi folosite peste an ca leacuri impotriva multor boale.

Fetele nil se laie, nu se- la, caci dad ar face astfel, coadelenu le-ar mai cre§te 4, intocmai cum nid iarba nu va mai crestepeste aceastä zi de inceput al toamnei.

Prin Bucovina se mai spune ca aceastä zi trebue tinuta«pentru guri» 5.

In sfarOt sarbatoarea aceasta trebue tinuta pentrud... «trebuenutä». «Acum vreo caliva ani, di se povestote din jud. Valcea,un orn s'a dus cu carul sa iea din fanul ce-1 avea peste Olt in za-voiu. Nici n'a apucat sa tread Oltul dincolo, caci i s'a fararnat carul,ducandu-se pe apä la vale i ne mai gasind in urmä decal o roatä,afara de provap, pe care l-au scos boii inot la mal» G.

1. R.-Codin, Mihalache, Sarbátorile, p. 82.2. Dat. §i cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, corpunic. de d-I

--tit. St. Tutescu.3. Etym. magn. rom., p. 951.4. R.-Codin. Mihalache, op. cit., p. 81-3.5. Voronca, op. cit., p. 694.6. Culezere din corn. Voice§ti, comunic. de d-I I. N. Popescu, invatator.

www.digibuc.ro

Page 9: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SANTÄ-MARIILE.

I. Maica Domnului.

Ráposatul Pdr. Sim. Fl. Marian ne-a läsat o lucrare intreagicompletä cu privire la persoana Sfintei Fecioare Maria1, care cu-

prinde urmätoarele capitole : i. Nasterea Maicei Domnului, 2. MaicaDomnului in stare binecuviintatd, 3. Maica Domnului ci Creiciun, 4..Maica Domnului ci Trif cel nebun, 5. Fuga Maicei Domnului la Egipt,6, Maica Domnului i paingönul, 7. Cdutarea Domnului ¡sus Hristos,8. Adormirea Maicei Domnului §i 9. Maica Domnului, scdparea oame-niter.

In cele ce urmeazä, vom alipi la aceste capitole, numai Inparte, material inedit, vom adaoge ca al io-lea capitol : Minuni aleMaicei Domnului, läsand, fireste, de-o parte interesanful material cuprivire la «Minunile Maicei Domnului», recte : «Cälätoria MaiceiDomnului la Iad» i «Visul Maicei Domnului», de origine arm-räreascA.

Adaugeri la Maica Domnului Crdciun se vor face când vafi vorba despre Nasterea Domnului nos:ru bus Hristos, cu prilejuldescrierii Crdciunului cu toate datinile sale.

La Maica Domnului i Trif se adaug urmätoarele douä Po-vestiri :

India, care se aude prin jud. Covurluiu, are urmátorul cu-prins :

«Si la patruzeci de zile dupä Nasterea Mântuitorului, MaicaDomnului luä doi pui de turturdle §i porni spre biserick cl se I'm-plinise sorocul dupä lege. Mergeä sä-si inchine pruncul la templu.

Cum inergei pe drum, iatä cä lute() grädinä sub un copac,.sta Trif cu un cutitas in mânä i curätià pomii de omizi. Trif,.

i. Legendele Maicei Domnului, Bucurqti 1904.

www.digibuc.ro

Page 10: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

7

când vede pe Maica Domnului, incepe s'o tuyasca 1, crezand ca arfi o altä femeie i nu Ea.

Maica Domnului a intors capul si a vazut pe Trif. Suparan-du-se, s'a intors inapoi zicand:

Fie azi ziva ta, cad a mea o sà fie mâni !Si s'a intors acasa spre a se duce a douaai la templu.Si de aceea la i Fevruarie cade T riful (ziva sfântului Triton),

iar la 2 cade Stratenia, adeca Intâmpinarea Domnului 2.A doua povestire o au Macedo-Românii i sunii :«Maica Precista a avut un frate, pe S fan tul Trifon. Acesta

nu prea dadea crezarnânt sorá-sei, ca a nascut pe pruncul Isus dinbinecuvantarea lui Dumnezeu, si Ii punea la indoealä cinstea ei defata ; din pricina asta nu vorbià cu (Musa i nici aveà ochi s'o vaza.

Inteuna din zile, Trifon se afla cu mai multi oameni la taiato vie.

Iaca pe o carare ce trecea pe lânga gardul viei, oamenii vádo femeie tinerica, frumusicá, cu un prunc in brate, dar pe care n'oputeau cunoaste.

Mai, cine sä fie femeiusca ceea cu plodul in brase ? iintrebäunul ; i toti isi aruncara ochii inteacolo.

Cine sä fie, raspuns.! Trifon, care cunoscù pe sora-sa,ia cäteaua ceea a noastra !

Sfanta Fecioara, care se ducei sa-si fad nwlifta de 40 de zile,inchine pe prunc in templu, se intoarse din cale inapoi, când

auzi cuvintele dusmänoase Cu cari o cinstia frate-sau, tocmai candse ducea la sf. altar.

Fie ziva ta azi, c'a fi a mea mâni ! i pleca inapoi.Ajungand acasä, spuse mamei sale :

Mama, iea o manä de sare i o carra de in si fugi la vie,cá frate-meu taiat nasul !

Marna-sa luä cele ce-i spuse i inteo fuga ajunse la vie, numaic'o mina de suflet, de teaniä i grijä. and colo, &Eve pe Trifonbun sanatos.

r. Când un barbat vrea sa atraga atentia unei femei ori chiar pialtui barbat, cu anumife scopuri, tumte, se face ca tupepte ccha-chi., sprea nu atrage luarea-aminte a altora, cari poate din intamplare se aflä prinprejur. (Cine vrea sa-pi faca de cap, tu§e§te pi lume straina,.

2. Culegere din corn. jorapti, comunic. de Par. I. C. Beldie.3. A mies viea, primavara ori toamna, a o curatI de uscaturi pi de

ramurile nefolositoare.

www.digibuc.ro

Page 11: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

8

Da ce-i, mama, de venisi asa de speriata ?Ce sa fie, dragul mamei! la, sorii-ta mi-a spus cà ti-ai

täiat nasul !Hm !... Cum sa-1 taiu!.. Caci ask ridicand cosorul cu in-

covoetura in sus,nu 1-am putut taià; doar iaSi läsand cosorul peste nas cu ascutisul, flat harp !, iar nasul

Ii pica la pamant.Atunci mama-sa il luà nurnai cleat, tranti mana de sare peste

dietura, i punandu-1 la loc, Il lega cu carpa de in.Trifon vazit in aceasta un semn dumnezeesc i incepù a se

incredintà de sfintenia i binecuvantarea dumnezeasd a rodului pan-tecelui surorii sale» 1.

La Maica Domnului painganul se adaug urrnatoarele doulpovestiri :

Intaia e aude prin jud. Tecuciu i suna astfel :«Ci-cl Maica Domnului torcea in furca fuior de canepa, cand

vine painjánul si-i spune :- Maid Precurata, eu torc mai subtire ca tine !

Dar dad nu vei toarce, ce sa-ti fac? ti zise Maica Dom-nului.

Dad n'oiu toarce, si-mi dai tu foc atei mele; iar dad nu,sä-ti dau eu foc fuselor tale !

Mai trecù ce mai trecù si vine iar painjanul la Maica Dom-nului zice :

Maid Preacurata, eu torc i es totdeodata, si nu ca tine !Dar daca n'ai tese, ce si-ti fac ?SA mà ucizi !

$i s'au despartit. Peste putintica vreme, vazù Maica Domnuluipanza painjanului cea de tot. subtire i pe pain* mandru foc. $ipentruci Maica Dornnului nu se dada räniasà ca panza lui era maisubtire decat tortul Preasfintei, lasa gangania sa-i dea foc fuselor.

Dar tortul gräì atunci :Maica lui Dumnezeu, de ce mä lasi sa ard ?

$i Maica Fecioara a zis :

r. Dict. de Coba Munteanu, com. Grivita, jud. Tutova, care qtie poves-tirea din Macedonia,comunic, de d. T. Popovici. Aceasta. legend& aromâ-neasca, necunoscuta in variante, o gasim aproape intocrnai între povesti-rile bulgäre§ti ; cfr. L. Schischrnánoff, Légendes religieuses bulgares, Paris1896, p. 125.

www.digibuc.ro

Page 12: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

9

PainjAnule, pInza ta sA fie subtire, dar tot pe unde nu-s.oameni s'o tesi si nimeni sä n'o poarte ; iar cdnepa mea sä creascApe toate clile cu dânsa sä se imbrace tot omul.

Ci-ci 1-ar mai fi i blAstärnat : cA cine va ucide un pain*,-sä i se ierte «dela Dumnezeu» trei pacate 1

Din vremea aceea, painjânul erA prigonit de oameni, iar cânepa.cu mare cinste sAmAnatA.

Väzând un painjin cinstea cea mare la care ajunsese cânepa,-isi luà chipul sdnuintei de cdnepd, i coloarea schimba, i picioa-rele si le subtiè, ca doar-doar va scAph de moarte.

Maica Domnului aflä de aceasti prefacere meni din nousA fie ucis i asa ; iar cine Il va ucide, sä i se ierte de Dumnezeu-sapte pacate.

De atunci, cine ucide painjânul roscat, cu cap si cu picioarelegrase, are iertate trei pacate, iar cine ucide pe celalt, «fArA cap»,cu trupul ca sAmânta cânepei si cu picioarele lungi i subtiri ca firelede Or, va aveA dela Dumnezeu sapte pacate iertate» 2.

A doua povestire se aude prin Oltenia si sunä astfel :aPaianjenul s'a pus la intrecere cu Maica Precista : care sá

toarcA mai subtire.Se pune Maica Domnului i toarce subtire... subtire...Un' se pune i pAianjenul si toarce si mai subtire, si-si mai

dä i drumu'n jos pe fir...FA si tu daca poti asA !

Când vede Maica Precista una ca asta, c'a intrecut-o un pi-ianjän, cA-i mai dA i cu sic !, cA vezi dumneata, ea nu puteA sAse lase pe firu-i tors,-1-a blestemat :

Unde-i fi tu, ori in ce coltisor Ai fi bAgat, sA te omoare ;si cin' te-o omori, sä i se ierte dintr'o datA sapte pacate !» 3.

i. C. Hogas in Arhiva, IV, p. 494: cAceasta credinta in popor si eintemeiata pe faptul ca oarecând Maica Domnului s'ar fi intrecut cu pa-injenul la tesut pi ca in cele din urma, tot Maica Domnului ar fi intrecutpe painjen, dar ea, suparata de curajul lui, ar fi lasat cuvânt in lume case vor iertâ câte sapte pacate de fiecare painjen ce va ucide cinevh». Cfr.mitul A rachneei, fiica lui Idmon, regele Colofonului, prefacuta de Minervain painjen.

2. Culegere din corn. Tepu.3. Diet. de M. I. Dumitrascu, corn. Boureni, jud. Dolj, cornunic. de

N. I. Dumitrascu.

www.digibuc.ro

Page 13: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

10

La Cautarea Domnului Isus Hristos se adaug urrnätoarele po-vestiri :

Intaia se aude prin Bucovina ; ea se poate socoti i ca o le-gendä a foarecelui i paianganului i are urmätorul cuprins :

«Dupä ce au rästignit Jidanii pe Domnul Hristos, Maica Dom-nului umblä plângând i väicärându-se de jale si de durere cä i-aurästignit fiul. Pe unde mergeä ea plângând, plângeau de jalea eitoate vietätile de pe pärnânt ; iarba câmpului i florile livezilor seplecau inaintea Maicei Dort nului in sernn de jale.

Un stol de nindunele au iesit inaintea Maicei Domnului pe uncâmp frumos i i-au spus cá Fiul ei a treia zi are sä invie dirtmorti, aiätându-i-se ei i Apostolilor. Atunci s'a mai linistit Maica.Domnului si a zis cätre rândunele :

Voi rândunelelor, de azi inainte sä fiti cele mai curatepaseri de pe fata pämântului ; si la care casä yeti face voi cuibul,.acea casä sä fie cu noroc. Si cine va sparge cuibul vostru, sa fieblästiimat !

A mers Maica Domnului mai departe, a trecut printr'o pa-dure i s'a intâlnit cu Ufl piiiangän i cu un parece. Si väzInd päian-gänul i oarecele pe Maica Domnului plângänd, i-au zis :

De geaba plângi, cä Fiul täu e mort si nu mai invie dupacum crezi tu!

Dar Maica Dornnului le:a räspuns :Fiul meu e fiul lui Dumnezeu j Dumnezeu va face ce

voeste!Si s'a dus Maica Domnului mai departe, si a tot mers pänä ce

a dat inteo pädure. Temându-se sä nu riiticeascl, s'a intors înapope unde a venit. In timpul acesta, väzând päiangänul i oarecelecá Maica Dornnului nu le-a dat nici o blagoslovenie, s'au sfkuit ca.atunci când vor mai vedeä-o, so spänzure !

A zis soarecele catre päiangän :Pentrua n'a vrut Maica Domnului sä ne blagosloveascä,.

tu pdiangänule fa' o funie i and vom vedeä-o, s'o spänzuram !Si n'a trecut mult, numai ce iatä Maica Domnului venind

tot pe acel loc, la päiangän si la soarece. Päiangänul fäcuse o atä.groasä, o legase de o creangä, iar soarecele säpase sub creangä o groapäadâncä.

Dar Maica Dornnului a stiut gändul päiangänului si al pare-celui si le-a zis :

www.digibuc.ro

Page 14: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

11

Tu, pdianganule, ai fäcut atä sä ma spänzuri pe mine ; totspurcat si plin de viermi sa fii ; si cine te va vedea, sä te ucidä 1.Si tu, soarecule, atâta de spurcat sä fii de azi inainte, di unde veipieri tu, sd rimale locul spurcat ; si cine te va vedea, sa te omoare ;.si cine va ucide un §oarece ori un paiangan, sa-i ierte Dumnezeutrei päcate !

De atunci soarecele si päiangänul sunt spurcati !» 2,A doua povestire se aude prin Transilvania si sunä precum

urmeazä :

A fost uti om mare$i a plecat inteo pildure mare$i a tiiiat tin copac mare$i a facut o hisericä mare.

Cu nouil usi,Cu nouil altare.

In altarul äl mare, a fost cetindit Sfdina-Maria-a-mare carteamilostivirii, de joi pâna Sâmbätd.

Sâmbatä si-a facut carpe de fier si opinci de otel si a plecat.la Jordan. $i s'a intalnit cu Joan. Si a zis Maica Precista :

Pärinte Ioane, Sfinte Ioane, ai vlzut ceva si ai auzit, cäam avut i eu un fiu din trupul rneu ? $i pe toti fiii i-am pututcell i adtvdra, numai pre fiul meu nu 1-am putut ceti si adevärl.

0, Maicä Fecioarii, d n'ar fi sd graesc inaintea sfintiei tale,ca 1-au prins cânii de Jidovi, si-1 chinuesc si'n cruce de brad I!rästignesc !

Si se luä Maica Precista pe cale, pe cärare, cu cosita alba de.porumb 3", fata albii sgariind si se intâlnì cu inefterul de lemn.

Bunä ziva, mestere de lemn !Mutumesc dumitale, Maid Precistä!De unde vii, mestere de lemn ?Am fost la Hristos de i-am fdcut crucea! Mi-a zis sä a

fac mai usoarä, si am fäcut-o mai grea!Oh, sa lucrezi cu anul si sä nu ieai banul!Multumim dumitale, Maid Precistä !

r. Compara aceasta credinta cu cele ce rezultá din povestirile capitolui Maica Domnului fi paingdnul, de mai inainte.

2. Diet, de d-1 Nichita Bizom, corn. Vatra-Dorna si cornunic. de d-1Teofil Bizom, tot de acolo.

3. Cu parul ca pana hulubului alb ?

www.digibuc.ro

Page 15: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

12

Si se lua Maica Precista pe cale, pe cirare, cu cosita alba de-porumb, fatä alba sgariind, i se intalni cu mqterul de fier.

De unde vii, nieftere de fier ?Am fost la Hristos de i-am fäcut piroane in talpi §i in

palmi. Mi-a zis sa le fac mai mici, §i le-am fácut mai mari !Oh, sä lucrezi cu anul §i sa nu ieai banul !

Se luä Maica Precesta pe cale, pe carare, cu co§ita alba de po-rumb, fata albi sgariind §i a ajuns la Impilatl. Acolo portile erauincuiate. Maica Prccesta a strigat, portile s'au descuiat §i a väzut pefiul sail chinuindu-se pe cruce ; §i a zis :

Pentru ce te chinue§ti tu, o fiul meu ?Nici pentru tine, nici pentru trine, ci pentru lumea toata.

Cad n'ai auzit glas de secure in pädure §i cantec de fata mare; i

n'ai auzit sa se despartä vitelul de vacä §i vaca de vitel §i copilulde mamä §i mama de copil !...

Si care va auzi cuvintele mele i nu le va spune la lume, lalunä, la saptämâna, la an, la jumätate de an, va apuca pe mina[ce]a stangä, se va duce pe calea a stramba, la mese stranse, la pa-hare goale, la viermii Ai neadormiti, in care se va viclui in veci, amin !

lar care va auzi cuvintele mele §i le va spune la lume, la

lunä, la saptämana, la an, la jumiitate de an, se va duce pe manaa dreaptä, pe calea a oablä, la mese puse, la pahare pline, la in-.genii lui Durnnezeu, unde va viclui in veci, amin !» 2.

A treia povestire ne vine din pärtile de sus ale Moldovei, subnumele de Pavestea lui Dumnes.-eu. Ea este versificatä, dupa cum dealtfel pare a fi fost §i cea de mai sus :

Cruce'n caskCruce'n maskCruce 'n tuspateunghiuri de cas'A ;Da asta nu-i de fel caskDa-i biserica frumoaskCu pristariuDe mgrgäritari,Cu ferestile de bucilti de tilmaie

[mart.SW bisericii mare,Din lemn mare,

Cu nouil usi, cu nouà altare.Maica Precesta'n mijlocu' bisericii

[erk'N maina dreapta cruce sffint5,Carte albil'n milna stfingà;SedeaSi cetiù§i-adiveriaPe toti stintii,Pe toti proorocii,Pe toti schiopii,

t. De sigur ca : Pihit.2. Dict, de batranut D. Magrineanu, de loc din corn. Frana, cornu-

nic. de d-1 C. N. Mateescu, profesor in R.-Vilcea.

www.digibuc.ro

Page 16: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

13

Pe toti orbii$i pe toatä lumen.$i-a putut cellSi-adeverl5Pn ce chip ar fi ;Da de fiul ei Hristos,Isus cel prea frumos,Nu 1-a putut cell,Nu 1-a putut adiverl,Nici in ce chip ar

pornit cu poalele strânse ;Maica PrecistaPe drum wergeä,Lacrämi din och îi curgeä,Mere de aur se faceä,Pe toti slìntii strfingeil,La Raiu ii ducea,Pe Hristos 11 pomeniä.Iar pe la o mijlocire de loc,S'a 'ntfinit eu Moisi- Prooroc.

Moisi-Prooroc,N'ai väzut,N'ai auzitDe fml meu, Hristos cel iubit

N'amN'am auzit,Nici cine-i n'am oblicit.

CA eu In mijlocul bisericii stam,Pe scaun de aur sedeam,'N milna dreaptá cruce sfântä,Carte albä'n mâna stângá,$edeam5i cetiam$i-adeveriamPe totiPe tosi proorocii,Pe totiPe toti orbii5! pe toatä lumea.$i am putut cetl5i-adeveri$i'n ce chip arDa pe fluE meu Hristos,Isus cel prea frumos,Nu 1-am pututNu I-am putut adeveri,Nici In ce chip ar

Ba, Maid, 1-am väzutCA el e de mult stiutPusca lui de varäFulger de cu seará ;Dacä-i acela,Eu Il stiu$i 1-am väzutCum 1-au chinuit

1-au bätut,L-au prins doisprezece tfilhari,Jidovi arturari,Nu-adeväratiCi räu invätati ;Pe cruce de chiparos 1-au rilstignit_Drept In poartil la Pilat,Cu piroane-1 pironiaDe siingelei curgeä,Din sfinge, vin se fAceä.Cine muriä,Cu vin Il prohodià$i'n puímânt Il punea,Pe Hristos îJ pomeniä.Cu cilmesä de urzicil-1 imbräcá,De sudori värsä,Din sudori mir se fäceä ;Cine se nästeä,.Se botezá,Cu mir miruiit,Crestin '11 friceä,Pe Hristos Il pomeniä.Curoana de spini 'n cap îi puneä,.De párul pe jos add";Din pär busuioc cresteä,Biserici se MeekPreotii le sfintiä,Cu busuioc le slintiä,Pe Hristos il pomeniä.

$i-a pornit pc muntele Vaflimulu5i-a strigat din vilrful muntelui :

Secati voi märilor,Secati izvoarelor,Uscati-vii voi, dimpurilorUscati-vil voiUscati-vä voi codrilor,Lä flu! meu Hristos Ii mort!

Maica de munte s'apropià$i muntele se topià

www.digibuc.ro

Page 17: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

14

aur si-argint se sic-M.Maica Precista staSi se mirA :Ce sA fie astA':Si-atunci a strigat inger din cer

0, MaicA PrecistA, ce-aiBine n'ai fAcut,CA lumea'n ist ceas ar'sA moarA!

Las'sA moaril.CA nu-miCA finl meu Hristos Ii mort !

0, MaicA PrecistA, sá te duciPe cararea lui Adam,La fânteina lu Iordan,C'acolo te-i IntAlniCu Maria Magdalina,Cu Maria lui Iacov

cu toate mironositele.Dimineata te-i sculA,Pe fatä albA te-i spälà,La rásfirit te-i uitA,Pe Hristos eh' 1-äi vedeA,Nid In cer, nici pe pAmAnt,Foarte de cAnii de JidoviCu Duhul ii sut15,Ränile vindecA.

Ea atuncea s'a bucuratSi-asA a strigat :

Izvoriti voi mArilor,IzvorIti izvoarelor,Inverziti voi cAmpurilor,Infloriti voi florilor,Faceti-vä voi pAnilor,Infrunziti voi codrilor,Ireseliti-vA voi paserilor,CA pe fini meu, Hristos cel iubitL'am adiverit,

5i s'a dus Maica PrecistaPe cArarea lui Adam,La fAntAna lui lordanSi-acolo s'a 'nfalnitCu Maria Magdalina,Cu Maria lui IacovSi cu toate mironositele.Acolo a dormit,CU dilusele-a vorbit.De dimineatä s'a s.ulat.

Pe Mil albil s'a spillat,La rAsArit s'a uitat.Pe Hristos cAnd.1-a vilzut,Cu duhul a suflat,Riinile i-a vindecat.

0 flut meu Hristos,Toate puterile'n milna ta au fost,Ce nu i-ai detunat,Ce nu i-aiIn fundul IaduluiSA-i fi bAgat,Untie stun serpiiSi smeiiSi balauriiSi toate limbile cele rele !

0, maica mea sfAntà,Cu cìt vorbesti.Cu-atilta pAcAtuesti !Par' nu m'am dat chinului$i nacazuluiSi muncilor,Cine se nristeA,Nu se botezA;Cine se 'mpreunA,Nu se cununA.Da de-amft.Cine se naste, se boteazii.Crestin se tlice;Cine se'mpreuniiSe cununA.Si se leagiiOnia de miel,Mielul de ()Me;Iapa dc mAnz,MAnzul de iapii ;Vaca de vitel,Vitelul de vacA ;$i cate-s pe pämAntToate una de alta!

0, Elul men Hristos !Scrie'n cArticie aceste cuvinte :Cine o spune cuvintele-aceste'N-toatA seara .Da nuaqiqi lu toatA seara,Da la o jumAtate de an ;Da nu la o jumiltate de au,Da miicar la un an,

www.digibuc.ro

Page 18: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

15

Aceala sil dea din maim dreaptil,Sa se duca pe cärarea dreapta,La mese 'ntinse,La faclii aprinse,La pahare pline,La cuvinte bune.Da cine-a sto

Si n'a spune-o,Sa deie din maim stanga,S'apuce pe cararea strambil,La mese stranse,La faclii aprinse,Li pahare desarte,La cuvinte rele,

Amin, ami i, amin !

A patra povestire, asemeriea versificatii, cu mai multe amiinunteinsä, se aude prin partea Moldovei de jos i sulfa. astfel.

Plecat-a un om mareCu un topor mare,Pus pe spinare,La pädurea mare,Pe drumul cel mare,

taie un lemn mare,Dintr'insul sa fact' o maniistire

[mare.Lemnul 1-a allat,In notiä 1-a despicat,Dinteinsul c'a duratManastirea eea mare.Cu nouil altare,Iar din lamara si cranca mai mica,Fäc0 i o bisericaMai mititica.La biserica cea mare-Cetia StinM-Maria-cea-mare,La strana cea mare,Cartea cea mare.La manastirea cea micaCetia Setnta-Maria-cea-mica,La strana cea mica,

Din cartea cea mica.Cetia Santa-Maria cea milostivnicti,La tofi fiisorii crestini cetia,

cetiauSi-adiveriau,Numai fiisorul Maicei Preciste nu

[se afia$i nu cetiii,Niel nu adiveria,Si Maica cu ochii Il cilta.Purees-a Maica DomouluiPe cale,Pe carare,Plangand,Vaicarand,Iaä alba zdrelindPar galben darapandndLa mijloc de caleSe intalnl cu IonSdn-lon,Botezatorul Domnului.Graf Maica Domnului:

Ioane,

3.

1. Comunic. de d-1 D. Furtuna, corn. Manastireni, jud. Botwani, careadauge : cAceasta poveste mi-a spus-o rnatusa Marghioala P. Furtuna,

S'o scriu prin cat-0,S'o auda tor:: ;Cine-a vrea s'a cefi,M'a pomeni

Ea o zice in fiecare dirnineata i sara, dupa rugaciune i fetelor din-sat cu de-a sila le-o spune

2. Mai inainte am vazut :Fates alba sgAriind.

wp 3. Par galben despletind [pe spate, cum obisnuesc femeile cand lemoare cineva din casa ori dintre rudeniile apropiate].

www.digibuc.ro

Page 19: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

16

Sfin-Iuane,De vazutN'ai vazut,De auzitN'al auzit,De Hristos, flu! meuSi liul lui Dumnezeu,Ce-a facut cu dfinsul nenmul Ji-

[dovilorGrait-a Ion

San-Ion,Botezutorul Domnului,Catre Maica Domnului :

Maicri Preacurata,De vazutNu 1-am vazut,De-auzitNu 1-am auzit,Da' am auzitCe Jidovii ca dfinsul au facut,Cii 1-au prinsSi 1-au legat

1-au batutSi I-au judecat$i osanda i-au datCanii,CapctiniiDe Jidovi.Chinuitu-1-au,Horopsitu-l-au,Cum nu s'a mai vazutSi nu s'a mai auzitSi nu s'a mai aflat.Cu crucea'n spinare 1-au purtat,Pe cruce I-au tintuit,Sus 1-au ridicat,Intre doi tilhari 1-au pus,In coastil 1-au Intepat,Din coasta i-au curs&Inge i apa.Din sange í spaVita de vie;Din vita (le vie

Din poamaVin,&Inge le Donmului pentru crestini.

Maica pli'ngeaSi se vaicara,La putul IordanuluiCu broasca se'ntalnia.

Bung ziva broasca!Multamim,

Dar ce esti Elsa de mfilmitaCum MI nu liu

Ca un flu nvuiSi de acela aflaiCe Jidovii cu dfinsul au facut.Cil 1-au prins i 1-au legat,Ca I-au batutSi judecat,

osânda i-au dat.(Anil,C51)611111

De JidoviChinuitu-l-au,Horopsitu-1-au,Cum nu s'a mai vazut,Cum nu s'a mai auzit$i nu s'a mai aflat.Cu crucea'n spinare 1-au purtat,Pe cruce I-au tintuit,Sus I-au ridicat,Intre ioi tfilhari 1-au pus,In causal 1-au Intepat,Din coasta i-au curs&Inge i apii ;Din sangeVita de vie,Din yip de vie

Din poamaVin.Stinge!e Domnului penh-u crestini.

Broasca grai :Maicuta, nu te mâhnl

$i nu te tfingui,CA í eu avui doisprezece fecioreiCa doisprezece luceterei,Mititei,Si-a venit o roataForforoata

mi-a omm-it unsprezece dint.[dat5 ;

www.digibuc.ro

Page 20: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

17

$i am ramas cu unul,Cel mai mititel,Mai frumusel,La ochi holb4telLa picioareZise Maica Domnului cAtre broas-

[ea :Chiam5-1 sa-1 väd si eu !

Strigli broasca cAtre flu :Siminoace,

Busuioace,Vin la Maica Domnului Incoace !

Maica It viízù5i-1 drAggliSi cAtre broascA gräl :

BroascA, brosculitä,Tu'n apA sà trAesti,Din ea sA te hränesti,Puturi sà DU paraduesti 2,In apA sä moriSi de Imputit sit nu te Imputesti,SA fli spaim5 Jidovilor.

Plecat-a Maica Domnului mai de-[parte,

Si se IntAlnl cu lemnarul,Mesterul lemuar :

Tu mestere lemnar,De vAzutN'ai vAzut,De auzitN'ai auzit,De fiul meu,Fiul lui Dumnezeu,TatAl ceruluiSi al pamAntului ?

Riispuns-a mesterul lemnar :

icutà,De auzitNu 1-am auzit,

Dar de väzutL-arn väzut,La curtile lui Pilat.11 chinuiau cAnii,CApaniiDe Jidovi.Cu spini I-au bätut,Pe fatä sfAntA 1-au stupit,Trestii sub unghii i-au yarn,Pe cruce 1-au rAstignit,Cuie'n palme i-au bätut,Cuie'n patine i tälpi.Chiar eu crucea i-am filcut.De ce ziceau sfi i-o fac mai micrt,De ce eu i-am ficut-o mai mare,Ca A-1 intinzA mai tare.

Alei, mestere lemnar !Blestemat sit tii de azi inainte,Ca s'A inuncesti cu anulSi cu greu cfistigi banul !

$i a purces Maica DomnuluiPe cale,Pe cArare,PlAngAndSi vAicArând,Fatä dalbä zArAind,Pär galben dArApAnând.La mijloc de cale se'ntAlnl cu fie-

(rarul,Mesterul fierar :

Tu, mestere fierar,De väzutN'aiDe auzitN'ai auzitDe fiul meu,Fiul lui Dumnezeu,Tatal ceruluiSi al pArnântului?

Räspuns-a mesterul fierar :

r. Holbat, ochios, cu ochii mari si bulbucati ; Eminescu zice : (Bahbucatii ochi de broasca I»

2. A se paradul, a se darapani, a se pustil (despre casele parasite).Intelesul vier sului este deci : cPrin fiinta ta in apa de fantanä, aceasta sanu fie socotitä ca spurcatä 0 din aceastä pricina sä se paradueasca.

3. De ce... de ce, cu cu at.Pamffle, Siirtnitorile de toamnd.

www.digibuc.ro

Page 21: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

18

Maicuti,

De auzit nu I-am auzit,Dar de v5zutL-am viizutLa curtile lui Pilat:

chinuiau canii,CàpciniiDe Jidovi.Cu spini I-au batut,Pe fat5 sfantd 1-au stupit,Trestii sub unghii i-auPe cruce 1-au ristignit,Cuie'n palme i-au britut,Cuie'n palme tälpi.Cuiele chiar eu le-am fácut.Adusu-mi-au tier de-ajuns si de

[rimas,Eu le-am spus ci nu-i de-ajuns§i drinsii inc5 mi-au adus.$i din fierul dat,Eu nou5zeci si nou5 de pirti

[le-am turat ;Spus-an si fac cuiele cat palma.Eu le-am flicut cât degetul$i le-tan scurtat, sri nu fie miri-

[soare,Ca sii nu-I str5pung5 tare.

Alei, mestere fierar,Blagoslovit sri Ili de mine,Ca sii dai odati cu ciocanul,

iasä lesne banul!Plecat-a Maica Domnului

Pe cale,Pe c5rare.$i-a ajuns la Dealul-mare.Pe deal s'a suit.Când la mijlac de deal,Usa raiuluiStrigi Maica:

PetreSiin-Petre,De vizutN'ai vizut,De auzitN'ai auzit,De full meu,

Fitti lui Dumnezeu,Stäpfin cerului$i pimantului?

Maicutri,De auzitNu 1-am auzit,Dar de vazutL-am vilzutLa curtile luiII cifinuiauCripcaniiDe Jidovi.Cu spini 1-au bitut,Pala sfânt5 i-au stupit,Trestii sub unghii i-au Oat,Pe cr.:ce 1-au ristignit,Cuic'n paime i-auCuie'n palmeFittI ti-a muritSi'n Haiti sta de-a dreapta Dom-

[nului.Stri.45 Maica Doinnului

Cu glas tare:0 ilia Mell,

Fad lui Dunmezeu,Stipan cerutui$1 p imântului !De vazutNu te-am vizut,De auzitDespre tine am auzit,Ce Jidovii cu tine au fäcut,Cii te-au prius$i te-auCA te-au britut

te-au judecat51 osânda ti-au dat.Cânii,

De JidoviChinuitu te au,Horopsitu-te-au,Necinstitu-te-au,Cum nu s'a mai v5zutSi nu s'a mai auzit$i nu s'a mai allot.

www.digibuc.ro

Page 22: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

19

Cu crucea'n spinare te-au purtat,Pe cruce te-au tintuit,Sus te-au ridicat,Intre doi tâlhari te-au pus,In coastA te-au IntepatDin coastri au cursSânge si apA,Din sAnge si WIVita de vie,Din vitA de viePoarnii,Din poamAVin,Stange le tAn pentru crestin!

RAspuns-a liulcu gura catre Maica:Maick toate s'au Intâmplat,

Cu rostul lor cel adevArat,CA nainte oamenii se luauli de cununat nu se cununau;

Copiii se nAsteauSi de botezat nu se botezan ;Oamenii când muriau,In iadul negru mergeau.Pe-atunci, stiuca'n talger nu se

fsbilteil 2Si coiosul noaptea nu cânta.Iar de când toate s'au IntAmplatCu rostul lor eel adevArat,Oarnenii cari se lean, se cunund,FAcutii se boteaza,Iadul s'a sfarilmat din temelieSi raiul s'a deschis,.tiuca se sbate.,,i cocogul dintii.

Mai väzut-ati piinil acumUrine de secureIn pAdure,Ori copil de fatà mare$i sbierând oaia dap mielSi mielul dup. oaie,Ori copilul dupa mama,Si mama dupä copil?De-acum toate-or II!

Povestea asta cine o stie,S'o spuie ;Cine n'o stie,SA n'o spuie ;Cine-a sti-oSi a spune-o,Il va lua Dumnezeu de mrina

dreaptALa luna,La sAptAmAna,5i-1 va puriA pe la racse'ntinseCu Mall aprinse,Cu pahare pline,Cu bucate bune ;Iar eine-a sti-o$i n'a spune-o,Il va lira Dumnezeu de milna

[stiingilLa luna,La A p tilmAna,$i-1 va purtA pe la mese goale,Cu ochii beliti,Cu dintii rânjiti,Amin ! 3

1. A se hat =a se casatori.2. Stand Jidovii la masa i ospatand rasol de gtiucc1, indata dupa.

rastignirea Domnului, se zice ca unul dinteinpii a zis :Cu toate acestea, ma tem ca nu cumva Isus Nazarineanul sa nu

invie a treia zi din morti, dupa cum s'a lauddt !Atunci sarira alti Jidovi ;i strigara :

Atunci va invia cel rastignit, cand va invia gtiuca aceasta!Ddr §tiuca indata, zice-se cä a inceput a sari In taler i a stropi.

pe Jidovi pe fata.i de atunci neamul jidovesc se crede ca-i pistruiat. (Cule2,-ere di i

om. Tepu, jud. Tecuciu).3. Diet. de Maria N. Rugina, corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 23: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

20

A cincea povestire se aude totsi are pär;i deosebite de cea de mai

Era un orn mareSi-avea un topor mare,S'a dus la o padure mareSi-a täiat un lemn mareSi-a fäcut o mänästire mare,Cu noua ui, nonä altare,In altarul cel mare,Sfanta-Maria-mare ;In celelalte altare,Maica Precista.Dot-anal nostru Isus HristosI-a dat voieSA se suie la ceruri$i el s'a dat jos.Daca s'ar it datLa niste crestini botezati,Dar el s'a datLa niste card de Jidovi spurcati.Si a iesit Maica Domnului afarA$i s'a uitat In sus, in jos,SA vadA pe fiul ei.$i nu 1-a vazut.Si a intrat inuntruSi a luat callaCu maim dreaptA$i a plecat pe petrteal lerusali-

[mului,Care pe deasupra se topia,Pe dedesubt se del&Milicuta DomnuluiPe llama mergea,Cu glas mare pan' la cer,Cu lacrirni pan' la pamant,Cu fata albä sgariind,Cu par mare decurand 2.S'a'ntalnit c'un tne§ter de lemtsSi-a zis:

Buna calea, Maicutá ;

prin aceeas parte a Moldoveisus. Ea urmeazä astfel :

Multämesculi, dráguta ICe umbli, MAiculä,

Ce cauti?Ce umblu, ce caut

Sfanta verdeleanca (sic)Fiul lui Dumnezeu,Carele-i mai marele cerurilorSi al pAmantuluiSi al tuturor noroadelor.

De vazut, nu 1-am väzut,Dar de auzitL-am auzit,Cand 1-au prins canii de JidoviIn campul lerusatimului.Cu brau de rug 1-au incins,CoroanA de spini pe cap i-au pus,Cu fiere 1-au hränit,Cu otet 1-au adapat,Trestie pe sub unghii i-au bägat,In sfantul obraz 1-an scuipat,Cu sulita in coastä 1-au Impuns,Sangele 1-au pornit,In pahar 1-au oprit.Pe cruce 1-au rastignit,Cu piroane 1-au pironit$i crucea chiar eu i-am filcut :De ce zicea s'o foe mai mica,De ce o faceam mai mare,CA nu mä tinà lemnul bani.

Sa dea Dumnezeu,Me*ter de lemn,Cate surcele.Atatea carpèle ! 3

$i iar a plecat Maica DomnuluiPe partea Ierusalimului,Care pe deasupra se topia,Pe de desupt se sleia.Maicuta Domnului

1. Parte, partie, cArare fAcutA prin ornAt ; accent pe (22 (Tepu-Tecuciu)..2. cExpresie ce.se poarta din gura in gura §i tine Ioc de despletinds

(nota culegAtorului).3. Ccirpeala, arpiturA, petec, adeca : SA ai pe tine atAtea petece

[din lipsa banitor], cate surcele ai facut cioplind cruceal

www.digibuc.ro

Page 24: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

21

Pe (Musa mergea,-Cu glas mare pana'n cer,Cu lacrAmi pana'n pamant.Fata albA sgariind,Cu par galben decurand,S'a intalnit c'un me§ter de fier.

i-a zis :Bunä cale, Maicuta,Mullumescu-ti, draguta !Ce umbli,

Ce cauti?Manta verdeleancA,

Care-i mai mare-al cerurilor-Si al pamantului$i al tuturor noroadelor.

De vazutNu 1-am vazut,Dar de dansul am auzitGaud l-au prins canii de JidoviPe campul Ierusalimului :Cu brat' de rug 1-au incins,CoroanA de spini pe cap i-au pus,Cu fiere 1-au hranit,Cu otet 1-au adApat,Trestii sub unghii i-au bagatIn srantul obraz I-au scuipat,Cu sulita In coasta I-au 1mpuns,Sangele s'a pornit,In pahar 1-au oprit,Pe cruce 1-au rästignit,In piroane 1-au pironit,$i cuiele chiar eu le-am tAcut.

de ce ziceau sa le fac mai mari,De ce le fAceam mai mid$i mai subtiri,SA nu treacä priu degetel,SA nu-1 doara, sarmanul de El !SA dea Dumnezeu, mester de fier,Cand ai da cu ciocanul,SA se facA banul !

Si iar a plecat Maica DomnuluiPe partea Ierusalimului,Care pe deasupra se topia,Pe dedesubt se sleia.IMäicua Domnului,

I. [Plangand] cu glas

Pe (Musa mergea,Cu glas mare pana'n cerCu lacrAmi pana'n pAmant.Fata albk sgariind,Si cu pärul decurand.S'a Intalnit cu o broasca.

Blind calea, MaicutA !Multärnescu-ti, drAgutä ICe umbli, MaicutA, ce cauti?Ce umblu, ce caut?

Sfanta verdeleanca,Fiul lui DumnezeuCare-i mai mare cerurilorSi pämântuluiSi tuturor noroadelor.

A, Maica, pentru un fecioras iti[faci sama ?

Eu am avutDoisprezece feciorasiCa niste nAsturasiSi a venit Sf. PetruCu math'Fulfuroata

mi i-a omorit pe ate doispre-[zece deodatA.

Atunci Mdicuta DomnuluiIi lam). samiSW dada cu carja'n cap$i-o omoarA.$i se duse la un lac$i se spdla pe brata,Pe &IA,Pe spate.Si avek un ou roq in buzunar.Se uitA 'n sus,Se uità 'n jos,Pe campul IerusalimuluiSi-a vazut o fan de Jidov$i a zis:

Cafelico, ia vino'ncoace!Na oul aist'ro i te duLa tatil-tau acasA, spune :Tan, a inviat Dumnezeu!"

Copila se duseSi spuse

mare, [ca se auzia] pana'n cer.

www.digibuc.ro

Page 25: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

22

Cum a invätat-o Maica Domnului.Pe cand tata-sau se gatiäSa se pupa la maskCu cocop fript,.tiuca fiarta'n zeama,Pane de grail In vatrkAtunci copila zise:

Tatä, a inviat Dumnezeu!Da, a mai 'nvià

Isus Nazarineanul,Cand a cantaCocosul aist friptSi a bate stiuca asta flartaDin zearnk din aripi!Si a creste pânea cea de grailDin vatril !

Atunci cocosul cel friptDe graba a cantat,Stiuca cea fiartä in zeamäDin aripi a batut,Când alergä la pane,Daduse spicele pe bdgeac 1.Un sgomot mare s'a auzit,Porti de fier singure s'au deschis,Mäicuta Domnului a rasPe fiul ei 1-a väzut si a zis:

Ah, ilia meu.Eu ti-am dat voieSa te sui dela cerul hittiduRana la a/ cloilea,Si dela al doilea,Rana la a/ nouálea cet,Si tu te-ai dat jos.Dacä te-ai 11 datLa niste crestini botezati,Dar te-ai dat la niste cani de

pidovi spurcati.

A, maid, maicuta mea,.Mi-a fost dragS'aud vantul batând,Iarba fasaind,Boii mugind,Plugurile scartiind,Voinicii suierand,Copiii cantând,Femeile cantând

Cine va spuneAceste cuvinteLa luna,La saptarnana,Mid i-a da /liana,De mana dreapta 1-oiu luk_Si 1-oiu duceLa porti deschise,Fac lii aprinse,La mese 'ntinse,Pahare plineSi bucate bune.Gine-a stiSi nu le-a spuneLa luna,La saptarnana,Când i-a da maim,De maim stângaL-oiu luk.$i 1-oiu duceLa porti inchise,Fac lii stanse,La mese strânse,Pahare deserteSi strachini deserte.Amin, AminSi cu Dumnezeul nostru lauda! 3).

a.

i. Bageac, bageag, bageaca, hogeag, horn, horn&2. Cele 7 versuri de pana aici se aud si In plugupoarele din ajunul

lui Sf. Vasile pi descrie mergerea caralor incarcate de grail, spre mom-ä .pentru a macinä de colaci.

3. Dict. de Ilinca V. Vintila, si comunic. de d-1 T. Cruceanu, invatator, Tutcani, jud. Covurluiu.

www.digibuc.ro

Page 26: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

23

A §asea povestire se aude prin jud. Buzau §i sunä precumurmeaza :

A fost un ona mareSi a lust un topor mareSi a täiat un copaciu mareSi a Meat o bisericä mai e,Cu nouà upi, cu nouil zährele.In zäbreaua mareSade Stint4-M4ria-mare;In ziibreaua micàSade Sánt4-Maria-mial;In z5breaua din mijlocSade Maica Domnului.Maica Domnului pedeä,Carte eetia,Lacrämile ii eurgea,k.0 mähramele ptertea,Slove de aur se fäceä.Se uitii Maica Domnului pe umärul

[snugSi n'a väzut pe nirneni;Se uità i pe umärul drept$i váza pe IonSfeintu-Ion,Pe un cal alb.Ci nu era alb de fel,Ci era alb de spumä.Si ti IntrebN Maica Domnului :

Ioane,SfInte-loane,N'ai väzut un flu al meu,Domnul Dumnezeu,Si un fin al täu?

Nu 1-am väzut, Maicä,Dar de auzitAm auzit,CA-1 cAsnesc câinii de JidovfLa poarta lui Pilat,Pe cruce de brad

Maica Domnului daca auziä,Lepäda haine cereptiSi MA haine calugäreptiSi pleca multä calePap aibà sgâriind,Pär galben stnulgänd,Plfingänd$i tânguind,Prin spini$i prin märäcini.Dincolo de Oda era un cal, un

[mägar i o salcie.Vino incoace, calule !

SA tree,ca má inec

lará calul n'a volt sä vieSi Maica Domnului I-a blästámat.

Sä miinânci pi sat sä nu mai ai.A chetnat pe mägar

$i mágarul a venit.Dar Maica Domnului i-a zis:

Intoarce-te indärät,Cä epti prea märunt pi ma Inec.

Apoi i-a sis salciei :Sälcioarä.

1. Cuprinsul catorvA versuri de pâna aici, 11 gasim In acest colindardelean, comunic. de d-1 Petre

La cea piatra razimataMaica sfânta-i suparata.Vin trei lagen i.o Intreaba :

Ce eti, Maica, suparata ?Cum sa nu fiu suparata,

Ca cu ochii m'am uitat,Pe Hristos mi 1.or lfiatMi 1-or luat$i mi 1-or dusLa curtile lui Pilat,

Ugl ;:Pe cruce de lenan 1-or pus,Cu sulita 1-or strapuns,Apa i sânge a curs.Si-1 luara5i-1 sburara,Sus la cer il ridicara,

Plânge Maica 0 se frânge$1 inima-i noata 'n sânge.Luna fata pi-a schimbat,Soarele s'a'ntunecat !

www.digibuc.ro

Page 27: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

24

P1eac5-ti vârful si te f5 punteSA trec,Cii mi inec.

Iarii salcia plecat vfirful5i s'a läcut punte$i a trecut Maica Domnului.$i i-a zis :

Si fii blagosloviti !In ziva de Florii,Si te iea toti oamenii prin mini

[si bisericiPleci Maica Domnului

Multi cale Imparitie,Fati albi sgfiriind,Fir galben smulgand,Plfingând$i tânguind,Prin spini§i prin märicini5i s'a intalnit cu un rne§ter de

[lemn.Mestere de lemn,

Mestere de lemn,N'ai vizut un fiu al meu,Domnul Dumnezeu ?

Nu I-am väzut,Dar au venit la mine si-i fac

[crucea.5i de ce au zis ca si i-o fac mai

[mici,D'aceea am ficut-o mai mare ;$i de ce au zis s'o fac mai usoari,D'aceea am ficut-o mai grea.

Maica Domnului a zis :Mestere de lemn,

Mestere de lemn,Nici un spor s5 nu se mai aleagi

[de lucrul Liu!Plecà Maica Domnului

Multi cale imp5ritie,Fati albi sgfiriind,Pir galbin smulgind,Plângind5i tinguind,Prin spini$i prin nuirìicini

5i s'a intilnit cu un me§ter de fier,intrebi Maica Domnului,

[zicând :Mestere de fler,

Mestere de iler,N'ai vizut un fiu al meu,Domnul Dumnezeu 1

N'am vizut, Maica Domnului,Dar au venit la mine si-i fac

[piroane de tier.De ce au zis sä le fac mai suMiri,De aceea le-am$i de ce au zis

De aceea le-am

fäcut mai groase;si le fac mai as-

[cutite,ficut mai ne-

[ascutite.Maica Donmului a zis :Mestere de fier,

Mestere de fier,Si dai cu ciocanulCa si capeti banul I

Plecä Maica DomnuluiMulti cale impärätie,Fati albi sgfiriind,Pin galben smulgtmd,Plângfind$i tânguind,Prin spini5i prinValli a ajuns la poarta lui Pilat.Maica DnmnuluiA dat cu piciorul sting si nu s'a

[deschis,A dat cu piciorul drept si s'a des-

[chis.Când In curte,Era o piatrà ascutiti$i s'a pus ca inima pe ea,Ca si se taie.Dar piatra s'a topit ca ceara de foc.Maica Domuului s'a sculat§i Ovreii au vilzut-o§i i-au zis :

Mario, Mario,Cand s'o face piinea spic de grau$i paharul de vin vita de strugure,§i ourile albe dela babk rosii,

www.digibuc.ro

Page 28: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

25

cocosul din strachina o inviadin aripi o da,

Atunci fiul täu o Invia!Dar nici vorba nu sfarsia,

Si pânea spic de grail MeekPaharul vita de strugure se fäce a

(male albe se rosiaSi cocosul InviaSi pe toti Ii orbiaSi Domnul Hristos invia.Maica DomnuluiDacä 11 vedeA,Ii zicea :

Fiul meu,Dumnezeu,Mare putere ti-am dat eu tie,Sa nu te dai câinilor de Jidovi,Sá te chinueascäSi sä te omoare.

Maica,Nu m'am dal pentru unul ori pen-

[tru doi,Ci m'am dat pentru lumea toata,Cä pal nu ma dadusem,Eu n'auziam cocosul cantand,Bicisor trosnind,Flueras zicând,Niel a dorl liica de maicii,Nici maica de fiica.Nici vaca de vitel,

Nici vitelul de vaca,Nici oaia de miel,Nici mielul de oaie.Dar cand m'am dat,Pre toate le-am auzit I

meu, Dumnezeu,Cine a sti povestea ta i o povesti-o

[la anul,La jumatate de an,La lunä,La saptamânii,Sà mai dreptii sa 11 ieaDe mâna dreaptä

sä It dual pe calea cea dreaptii,La mese intinse,La fäclii aprinseíi la pahare pline.larä cine o sti-o

n'o povesti-o,Nici la anul,Nici la jumätate de an,Nici la luna,Nici la saptämänä,Sä DIM strâmbii täi,Sa-1 iea de mâna stângii,Sa-1 clued pe calea cea strâmba,La mese stranse,La Mai stânse

la pahare goale

In sarsit a saptea povestire ne spune numai partea carc pri-veste intalnirea Maicei Domnului cu 6roasca. Ea se aude prin pàrçilede jos ale Olteniei si glasueste astfel :

«and Jidovii au rastignit pe Domnul Hristos, Maica Doinnuluis'a dus sa-1 jaleasca 2. Tot jaluindu-se ea asà, haid' ca nimereste obroasca. Mai din una, mai din alta, broasca 'ce s :

La ce te mai jelesti, Maica Precista, de geaba, ca... s'a dus...s'a dus !...

Da' Maica Precista :

I. Culegere din cona. Sageata, jud. Buzau, comunic. de d-1 C. N._Mateescu, prof. in 11.-Valcea.

2. A jáll un mort, a-1 boci la stall), a-1 plânge la stalp.3. [Zi]ce.

www.digibuc.ro

Page 29: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

26

Päi de ce sä nu mä jälesc, cä doar unul am avut i 1 pe-

ästa mi 1-au rästignit Jidovii !Las', Maid Precistä, d i eu am avut

Nouii brotdcei,.Toti cracdndtei 1,Cu ochii holboreitei 2,Ca mine de trumu§ei,

pe tosi i-au cälcat carele mocänesti de pe drum ; si dor unufmi-a mai limas, i i-acela ca vai de el !

Maica Precesta de colo :la chiamA-1 sä väd i eu !

Broasca-1 chiami :

Fir de busuioace,fa fa-mi-te 'ncoace,

mi te van Maica Precista!5i broticelul odatã sare de unde era bagat : creac-creac, Asti-

cum e el &cut.Cum 1-a vizut aà Maica Precista, a 1nceput sä zambeasci

(linga fiu-säu rästignit untie s i-a zis i «fir de busuioace...»Si fiindcä a fäcut-o sä zâmbeascä, broasca pe Maica Domnului,

Maica Precista a blestemat-o :Tu sä mori §i si nu te'mputi i nici hoara 4 sá nu faci

ca alte leghioane...Si zice[-se], e adeviirat.51 ci-ca de-atunci broasca se usucá'n drum, calcä carutele peste

ea si hoarä nu face !» 5O variantä a acestei povestiri se aude si'n pärtile de sus ale Olteniei:«Pe vremea când rästigniserä Jidovii pe Dornnul Hristos, Maica.

Domnului plângeä la cruce, de udà lemnele i pietrile. 0 broascä,.trecând din intimplare p'acolo, i väzând cum Maica Domnului-plângeä si se väicäria, prinse a o'ntrebh :

Da' bine, femeie, ce ai de plângi asà cu foc si cu suspin ?

I. Cracdnatel i crelcdnicel, cracanat de picioare.2. Holbordtel, cu ochii bulbucati.3. Uncle, fiindca; ex. unde n'ai nici 'o palma de loc, sprijini pe cei

ce vor impärtirea pámânturilor sträine ?4. Hoard, viermi.5. Culegere din coin. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1 N. I. Du

mitraFu.

www.digibuc.ro

Page 30: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

27

Iaca ce sä am, broasca lui Dumnezeu, e fiul meu rästignitde Jidovi, Ii räspunse Maica Domnului.

E, si numai pentru atâta te olicAi i te väidri dumneataPäi vezi bine Ca da ; ce, e putin lucru sä-ti omoare cine-

va copilul ?He, he, dar mie cä aveam :

Noull copilasi,Nouä cräcdnei

bortooi,A trecut unul cu carul peste ei !

§i nu mi-a pärut räu ; dar tie de unul numai !I, broasca necredincioasä, omul sä te omoare, dar tu sä nu

imputi : sä te usuci ca prigorica la soare !» 1.Dintre colindele ce pomenesc aceasti cäutare a Maicei Domnului,..

care se aude in Transilvania

Pe unde-ati trecutPiisorul meu,Drag sufletul men 1

Fiioru1, maic5,Noi nu 1-am vAzut,§i de 1-am väzut,Nu 1-am cunoscut.

Fiisorul meu,Sufletelul meu,Lesne-i d'a-1 cunoaste :Perisorul lui,Pana corbului :Fetisoara lui,Spurna laptelui;Ochisorii lui,Douil mure coapte,Coapte de sub toi,Ne-ajunse de ploi ;Coapte la racoare,Ne-ajunse de soare ;Coapte la plimânt,Ne-ajunse de vânt ;Mustäcioara lui,Spicul grâului ! 2

te

tOt

pomenim urmätoarea,

Zori, dragi zori,Nu vA revàrsati,Nu vä arätati,C'am Intârziat,Umblând, colindând,Toate satele,Toate casele,PánA ce-am ajunsLa aceastà cas4Naha i frumoas5,Cu varCu fie §icuit4,Cu aur boffin'.Umblând, colindând,Noi c'am IntâlnitMaica supáratà,Fata lacramatii ;Maica obidità,La haine cernità.Maica läcrAmaS-i asâ ne'ntrebA :

Juni colindatori,D'umblând, colindând,Nu cumv' ati vgzut

1. Dict. de d-1 I. Fira, corn. Zlätärei, jud. Valcea, cornunic. de d-1

Gh. Fira. Mai scurt in .5ez4toarea, XIII, p. 176.2. A. Bârseanu, Cincizeci de colinde, Brasov 1903, p. 567.

www.digibuc.ro

Page 31: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

28

La capitolele de mai sus, ar mai fi trebuit, dupä socotintamea, inca alte douä. In intâiul trebuiau asezate toate MinunileMaicei Domnului pe cari poporul nostru le cunoaste, iar in cel de-al doilea, tot ce nu se putea cuprinde in capitolele premergatoare sianume : Alte povestiri fi credinte ca privire la Maica Domnului.Acestea insa, ca si minunile, sunt ao de multe, incat de bunä samazä raposatul academician dinadins le-a läsat de-o parte, pentru ca sanu mareascä prea mult culegerile celor nouä capitole. Tot din aceastipricina nu pot nici eu aclauga, la cele de mai sus, decât urmätoa-rele sire, ca exemplu numai :

Intre minuni pomenim legenda plantei Palma Maicei Domnului :(Se zice ea mai inainte yreme, boala grabnicd nu avea leac.hue() zi, Lisaveta, maica Sfantului loan Botezätorul, care su-

ferià de aceastä boala, calatoria impreuna cu Maica Domnului pe niste-câmpii ; si din una in alta, s'au luat in vorbä.

Si a zis Maica lui Sf. Ioan :De multi ani umblu sä ma lecuesc si n'am dat Inca peste

o buruianä buna.Si Maica Domnului i-a räspuns :

Uitä-te la iarba asta ; iea-o, fierbe-o si'n scaldätoare scaldä-tede cate trei ori pe zi, trei zile in sir, ca te vei tämädui!

Maica Lisaveta fäcù intocmai dupa invätiitura Fecioarei si do-ban& sänätate.

De atunci rämase acelei buruieni numele de Palma MaiceiDomnului, pentrucä are frunza in chip de palma ; iar o boald, cea

grabnica, de atunci are leac pe lume» 1Prin jud. Doroboiu, se aude urmätoarea legendä a Navalnicului:aNavalnic erà numele unui fläcäu frumos, cäzut din cer de

frumos. Fetele, cum il vedeau, se prapädiau dupa dânsul si si faceausami. Dad intra undeva in vreun sat, toate cärärile se incurcaupentru fetele cele frumoase si toatä partea temeiascä nu-si mai tinelfirea si umblau femeile buimace, bete, nu altceva.

Bliatul cel näzdrävan, caci si nazdravan era galätusul celfrumos, ajunse inteo pädure, si acolo ce sä se mai afle ? MaicaDomnului, având a trece prin locurile acelea pline de copaci si deburuieni fel de fel, îsi incurcä si ea drumul din pricina lui, si oriincotro s'ar fi intors, tot degeaba: trei zile si trei nopti a trebuit

I. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 32: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

29

sä rätäceascä Prea Sfânta, panä ce inteo bunä dimineatä, drept lazori, se intâlneste in intunericul pädurii c'o babá imbracatä in ca-m* albä, umblând dupä buruieni de leac. $i fiind pe semne §i eatehuitä de holteiul cel fermecator, o intrebá :

Pe cine cauti, bättina a lui Durnnezeu, in zorii diminetei ?Hei, pe Navalnic, voinicul cel ce urseste fetele, räs-

punse baba. Si am sä-i fac de urit, sä nu mai incurce cärärile oamenilor!Navalnic, care pândia inteun tufis, a si iesit la luminä, gata sä

iea vieata, si. bätrânei precum si Maicei Prea-curate. Dar aceasta, cu-noscând cine-i fäcuse mare necaz, a blagoslovit asuprä-i, zicând :

ITilvalnic esti, navalnie, sl fii;Intre buruiene de dragoste esti,

buruianA de dragoste sä rfimâi,

precum a §1 rämas : buruianä de dragoste pentru leac, caci §i acum,el creste prin päduri pe vetre, anume stiute de babe fäckoare de«lulnea dragä».

De Sfânta-Maria mare, de obiceiu, se duce vreo baba de acesteain zori la pädure ; si impreunä cu ea merge tineret mult chiuind

!». Supärat, nu se cade nimeni sä meargä la o asà is-codire, care cere veselie si voie bunä. Duc in mânä mai cu sarnizähar si pe langa altele, zice biata baba cea imbräcatä in curatäfrurnoasä cä m esä al ba :

Curn näväleste lurnea la zähar, ash sa näväleascä si dra-gostea'n casi la mine !

De obiceiu se chiue mai tare, când se dä cu ochii de buruiana.

dragostei, adicä a näzdrávanului si frumosului Nävalnic» 1Ca «povestire diferitä», pomenim iarä§ numai una in care se-

vorbeste despre blestemarea Apostolilor de cätre Maica Domnului«In seara vinderii Fiului dumnezeesc, Jidovilor de cätre Iudar

väzuse Maica Precista cum din toatä multimea Apostolilor, nici Petru,care se jurase cä nu se va deslipi de Domnul nici la moarte,

nu era lângä Fiul ei. De asta, cu mare jale isi plânse ea odrasla

t. Culeasa de d-1 D. Furtuna, dela d-ra Alexandra Leontescu, com.Vlasinesti. Z. Pantu, Plantele cunoscute de poporul romdn, Bucureti1906, p. 185-6 : c Nitvalnic, Limba cerbului, Limba vacii, Llmba vecinei,Scolopendrium vulgare Smith. = Scolopendrium officinarum Schwartz...-Aceasta planta, cu proprietati amare §i rezolutive, eate purtata de fete inBan, caci dupa credinta poporului, navalnicul are puterea magica de a.face sa navaleasca petitorii din toate partile».

www.digibuc.ro

Page 33: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

30

Zumnezeeascä ; i jalea ii erà cu atât mai mare, cu clt Mci un ucenicapärase cu credinta §i bärbätie.Dupä immormântarea trupului sfânt, venit-au Sâtnbätä dimi-

neap. Apostolii la Maica Doninului, sä plängä Irnpreunä cu dânsastäpânul lor, dar St. Fecioarä nu-i primi, ci-i blästämä sä se im-

prävie §i sä umple pämântul, cum s'au imprä§tiat in seara vinderii ;-iar lui Iuda, cel care pretuise mai presus banul decát pe Fiul luiDumnezeu,

Iar tu, i neamul tau, sá vä vindeti §i pentru bani sä väucideti.

Cei unsprezece apostoli s'au impr4tiat, propäväduind cuvántullui Dumnezeu, cä-i usturase mult la suflet blästamul Mdicei Dom-

iar Iuda se facù negustor, el i urma5ii lui; ace§tia pentrubani se mânâncä i se vând unii pe altii. Din neamul lui Iuda se

-trag ludeii, adicä Ovreii sau Jidanii, «cä lor, in cärtile adevarate lezic numai Iudei, adecä feciori de-ai lui Iuda vânzatoral !» 1

Cat privete credintele pe cari poporul nostru le are desprepersoana Maicei Doninului, ele sunt nenumärate. Tara§ numai ca opildä insetnnäm aici urmätoarele lucruri

S'a väzut in povestirile cu privire la «Cautarea Domnului IsusHristos», cum se vorbege de Maica Doinnului, de Sdntii-Mdria-mare-§i de Sdntd-Mdria-micd, intocmai ca de trei persoane bine deosebiteintre dânsele. Cu privire la aceasta, rnarturisesc §i eu ca prin cele maimulte pärti cele doua Sdntd-Marii sunt privite de poporul nqtiutor

.de carte ca neavând nici o legatura cu Maica Domnului.Prin Bucovina, unii spun cä Maica Domnului e o stea care se

aflä längä lunä 2 Tot pe acolo se zice ca Maica Domnului esteLuceafdrul de dimineard 3.

Cultul Maicei Domnului insä este foarte adânc säpat in sufle-tul poporului nostru. Dacá Ut cu totul aproape pe Dunineszeu i peSf. Dub, pomenind numai pe Isus Hristos, «Doamne Isuse Hris-toase, Dumnazeul nostril», nu uitä niciodatá pe Maica Domnului.Tormulele «Doamrte, Maica Domnului» §i «Dumnezeu i MaicaDomnului» sunt stereotipe.

Când cere ploaie, zice : «Doamne, Maica Domnului,cla Doatnne

1. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.2. Voro»ca, op. cit., p. 5142.3. Ibidem, p. 1329.

www.digibuc.ro

Page 34: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

31

ploaie !» ; când blastamä zice : «SI dea Dumnezeu i Maica Domnului,-sa nu mai vada lumina soarelui, etc.». Pentru aceasta i icoanaSfintei Fecioare rareori lipse§te din casele Românilor. Mânastirileposed multe asemenea icoane despre cari se zice cà sunt fdcatoare-de minuni numite sfinte, «sfânta dela...», scotindu-se inprocesiuni pentru ploaie §i purtându-se spre acest scop din sat insat 1.

Prin Bucovina, pe vremuri de seceta, se aruncii o icoana de aMaicei Darnaului pe apa. 2. «Pentru dragoste», tot prin aceste parti,feciorii i fetele spalä Icoana Maicei Domnului cu busuioc §i apa seatuncä peste flori 3.

Pe langa nepretuitul ajutoil pe care Mika Domnului II dä cre--tiniloi, atat prin rugaciunile ei catre Domnul Hristos, cat §i prinputerea sa insas, precurn ar fi scoaterea cu navodul, fácut din fuiorulce se elk preo;ilor la Boboteazä,a sufletelor din iad 4, pe lInga marea.ajutorinta ce o da bolnavilor ce se «caineaza si se väicareaza», Easingua auzindu-i §i scoborindu-se la ei pe «scari de aur», MaicaDomnului, pe lânga toate acestea, mai poruncqte spre binele no-rodului §i o sumä de lucruri. Astfel de cite ori poporul nu stie

motiveze o trebuintä, zice ate odatä ca «ash e bine», dar maiales ca. place Maicei Domnului» ; i de câte ori vrea sä dove-deasca pricina pentru care ceva «nu-i bine», zice cá anu-i placeMaicei Domnului». Ci câteva exemple incheiu acest prea lung capitol

Prin jud. Vâlcea, dupä ce se ridicä räsboiul din casa, trebue cagospodina mature de indata casa, ca sä nu stea Maica Domnuluiin genunchi din aceasta pricina ;

Cu spatele ina poi sa nú meargä ninieni, ca râde Dracul §i plângeMaica Dornnului 6 j

Sa nu sezi cumva pe o masa, ca. läcrameazä Maica Domnului. 7

1. Vezi mai pe larg intea mea Agricultara la Români, p. 12-3.Voronca, op. cit., p. 931.

3. Ibidem. p. 897.4. Marian, Sarbâtorile, I, p. 173-4 ; Immormântarea, p. 330-1.S. Cred. Rom. din Zlatarei, jud. Valcea, comunic. de d-1 G. Firi.6. .5eztítoare1, I, p. 123.7. Culegere din jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 35: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

32

II. Postul Santa-Märiei.

Cu cloud säptarnâni inainte de ziva Adormirii Maicei Domnului,.se lasa sec pentrn Postul Santit-Mariei, care se socoteste a fi tot*de «mare», ldica de sama, ca si «Postul mare» de dinaintea Pas-tilor, din care se zice a este chiar rupt. Toatä lumea trebue sä-1

.tinä cu sfintenie, nefiind ingäduitä mâncarea de frupt sau de dulcecleat bolnavilor si copiilor 1

Cu privire la jud. Muscel, despre acest post se scriu urmatoarele :«In acest post nu se rnananca nici chiar [mancari prajite cu] unt-delemn, iar deslegarea de peste nu-i decat o singurä zi, Pobrejenia, caciPostul Seintd-Mariei este rupt din Paresemi». E credinta cä la inceputpostul Pastilor era de noua saptamâni, dar väzandu-se cà e prealung si prea säracicios, ash cä oamenii iesiau prea slabi in prima-vara, cand trebuià sä se dea cu totul muncilor, s'a micsorat acestpost cu doua saptämâni si s'au pus aceste zile de post inaintea &in/a-Mdriei mari, cand e belsug de legume si zarzavaturi

Prin unele parti din Bucovina se crede cä clad plouä mult inacest rost, aceasta se intampla din princinä ca la starsitul Cdflegilorde carne a nins mull 3. Lucrul acesta este vrednic de stiut, pentrucape aceasti vrerne munca campului este in toiu si se stie cat de multpot strica ploile.

Nu trebue si se confunde postul acesta al Santä-Märiei cuPostul Maicei Domnului, care este altceva. Acest post dacä se päzeste,se crede cä aduce implinirea tuturor dorintelor. Färä a fi manios pecineva sau supärat pentru vreun lucru, gospodarul, si mai ales gos-poditv, incepe sa posteasca ziva de Luni toata ziva, pink a doua zidimineata. In saptämlna urmätoare se posteste ziva de Mani, §i totastfel mai departe, zilele urmätoare, in curgere de sapte saptamâni.Candela, in tot timpul acesta, trebue sä ardi farä curmare. Unii oa-meni totus mänâncä putina pane si beau api 4. Prin jud. Suceava,

i. Ion Creanga",I, p. 23, credinta din corn. Tepu, jud. Tecuciu: (Co-.pilul mic se intarca de obiceiu la un an pi jumatate, El n'are pacat dacasuge tata in zi de post pi chiar in pusturile nzari (Postul cel mare piPostul ScInta-M4riei care-i rupt din postul cel mare)». Cred. Rom. din.csm. Voicepti, jud. Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu, inv.

2. R.-Codin-Mihalache, op. cit , p. 83.3. Cred. Rom. din corn. Straja, comunic. de d-I D. Dan.4. E. N.-Voronca, op. cit., p. 280.

www.digibuc.ro

Page 36: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

33

postirea aceasta de sapte zile se tiiceä mai de mult numai in Postulmare, in chipul aratat mai sus. In saptiimâna patimilor se postiaude-a valma, toate zilele, mâncând numai o singurit datä pe zi, seara,dupä ce räsäriä. Steaua ciobanului. «Cine vrea sä aibä noroc i sä -ajunglzile bune, posteste cu drag si Dumnezeu I! ajutä» 1.

Acest post se aseamänä si el cu un altul, care se chiarna postulnegru. «Dacä ti s'a furat o vità sau altcevä de sama, sit fad postulnegru pentru a aflà pe hot, adicä daca il incepi Joia, de pilda, sänu mänânci nimic i nid sä bei, si desbräcat de orice hainä, sä teinchini i sd bati mätänii toatä ziva, de dimineatä pâna seara,nici din casa sä nu iesi. Aceasta, ziva intâia. In sAptämâna viitoare,postesti ziva care vine la rând, Vineri, si tot ash sapte saptamâni,pâna ce ai iricheiat säptämäna hi. ziva-in care ai inceput postul negru.Dacä ziva de incheiere cade inti'o särbätoare mare, ca Craciunul,Pastele, treleue sa se posteascä i aceasta pentru ca postul sä fie cufolos. Dad postul e facut cu credintä, i se va trage moartea tâlha-rului, daca nu se va descoperi. Acest post se face tot a ì stândin pielea goala la intunerec, astupat in cuptorul unde coci pânea,pentru a fi si mai negru» 2.

III. Santa-Mária-mare.

Särbätoarea dela i 5 August, Adormirea Maica Domnului, se cu-noaste i se serbeazä in popor sub nurnele de Santa-Maria-mare,Stinta-Maria-cea-mare sau Precista-mare.

Ea este wcptatii cu aceeas bucurie aproape ca si Pastele sau«cild postril ei a fost tinut mai abitir ca al Cräciunului».

Inspre aceasta zi, ca si in zilele de primejdie, prin jud. Muscelrostesc urmatoarele versuri, cari sunt cunoscute sub numele de VisulMacei Doinnului.

Piatra pesteMaica DomnulniJos pc piaträ sedeä,Domnul HristosP'altä parte veniä.

0! Maica noastrii ce iubesti,

Ori dormi, ori odinefti?0, Doamne, fiul men,

Niei dorm. nici odinesc,Putinel sown insomnai$i mare vis cà visai :Uncle te prinsese eânii de Jidovi.

t. Credinta pi datina comunic. de d-1 M. Lupescu, pentru corn. Bog-danepti pi Spatarepti.

2. Dat. i cred. Rom. din corn. Hantepti, jud. Dorohoiu, Impart. ded-1 N. V. Hântescu.

Pauline, Sarbdtorile de toamnd. 3

www.digibuc.ro

Page 37: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

34

In UdeiaTe ciísniä,Te chinuiä,Cu otet si liere te-adiipä' ;Te'mbräcaseCu ciimasii de urzicii,Te 'ncinseseCu bräu de märäcine,Si-ti puseseCoroanä de spini pe cap,

0, Doamne, Maica noastrii,Cum mä vrea bate eu palmele

Peste fa(a obrazulni,Cu biciu de foc din cer,L-oin sägetä.

0, Doamne, Hui men,Cine va prea zieeAste cuvinte slinte,Ziva de trei oriSi noaptea de dotal ori,Niei locu nu-1 va arde,Nici Tatarii nu-1 va rob],Nici de ciumä nu va murl;

lucru care se si urmeaza, recitandu-se z.ua trei on si nuaptLa decloud ori 1.

Dimineata, femeile rnerg la biserica si impart sirugnri la saracipentru sufletul mortilor. Tot astfel se dau si prune coapte ; aseme-nea prin Bucovina st partite Moldovei de sus, gospodinele aduc labiserica faguri de lniere 4. In de obste, cu acest prilej merg si pe lachnitire tarniiiazi mortii familiilor lor 6. Prasnice pentru acestiraposati se tac atat in dimineata Sambetei de dinaintea Santa-Mariei 8,cat si a doua zi dupa Santa-Marie, nui ales cand acesti morti suntproveniti din inecati, arsi, mancati de lupi, i alte cumpene 7.

Peste zi se fac hori in s te tineretul joaca, iar Litt-Anil sicopiii bat nucii pe la vii, campuri i prin gradini.

Femeile cari au ca nume de botez pe cel de Maria sau Mar:a,îi serbeaza «patronul», adica ziva numelui ; tot astfel fac i barbatiicari poarta nurnele de Marin sau Mdrin. Totus unele temei seferesc de a-si avei acurn hjrljmósuj, cand e vorba de o Adormiredeci de o Moarte, fie chiar si a Maicei Domnului. Hirtimosul ilvor tinea deci la cealaltä Scintd-Marie sau la Maria Magdalena 6

«In aceasta zi se povestesc Minunile ivlaicei Precistei, tacuteatunci cand i-au prins Jidovii feciorul : cum a binecuvantat pe broascdcand a marwaiat-o, cum a binecuvantat pc rac sä pima merge si

1. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 84.2. Calendarul Ilustrat, Craiova .1910, la zi.3. Madan, Immormantarea, p. 392.4. Voronca. op. cit., p. 1179.5. Marian, Immornuintarea, p. 341.6. Voronca, op. cit., p. 389.7. Ibidem, p. 887.8. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu

www.digibuc.ro

Page 38: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

35

-ash. (d'a'nclAratelea, pentrucä d'a'ndiratelea mersese and furase cuiulpe care 11 bätuse Mäntuitorului in inima), sä-i fie de atunci inainte

..deste apärätor piciorul cu care a apucat cuiul ; i carnea lui a-racului sa se poatä mânch in ofice zi, chiar in post» 1 Asemeneapovestiri am dat si eu mai sus.

Prin unele pärti din Transilvania, in aceastä zi unii cautä säprinda insecta numitä goanda-de-aini 2 ; ea se va tineä ascunsi un anintreg sub icoana Maicei Domnului, pentru ca si fie feriti de tur-bare cânii de _pe lângä casa gospodarilor 6.

Prin jud. Muscel, deoarece rodul viilor acum incepe sä deaîn copt, in aceastä zi se obisnueste a se tocmi pindarii 4.

Din struguri, in aceastä zi este bine sä se miinânce intâiu 5.Despre gustosii i frumosii struguri de pe la aceastä siirbätoare, seyomeneste in descantece, zicându-se :

...Iar N. sà ramaie curat,Luminat,Ca steaua din cer,Ca roua din camp,Ca strugurii in vieIn ziva de Seintä-Marie 6.

Tot pe acum este si vrernea când turmele scoboarä dela munte,dupä cum ne spune urmiitorul cântec muscelean :

La Scintii-Alaria-mareTulesc oile devale

se duc i nu mai vinPan' la Stântul-Constantin;

se duc si nu vin iaräPan' la dalba primävara.

Raman stäni

sau acest cântec argesean,

Saraci brazi Incetinati,Voi la ce và legänati?

Fara stapani,StrunguteFara oite,

Scaune fär' de Wife,IzvoareFar' de mioare 7;

o varianti a celui de mai sus :

Cum sa nu ne leganam,Când noi singuri rämânern!

1. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 83-4.2. Hippobosca equina, Latr.3. Marian, Insectele, p. 398.zt R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 83.5. Dat. Rom. din corn. Voicesti, jud. Vâlcea, comunic. de d-1 I. N.

l'opescu.6. Dintr'un descântec de spurc, cules din corn. Rusca, jud. Falciu.7. R.-Codin-Mihalache, op, cit., p. 83.

www.digibuc.ro

Page 39: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

36

La Santa:Maria-mareTulesc oile devaleSi rAmiin stânele goale;liArnân stAniFAO stApAni,

Sau, in sfarsit, acest cântec doljean :

Drliguvi Scintä-M4rie,Nu rasa toamna sä vie,CA-mi iea baciu'n melitle,Riiman stânile pustie,TArlita fArli oite,Scilunel lAráCare face brAnza dulce,

Despre culegerea

StrunguteFárg oite,Scaune fárá bAcite,

MunteFiírA oi miíruntel

SA dea la ciobani sA Wince.Foaie verde miirgälit,Merge vitele ptiscând

ciobanii fluierândSi mieluseii vghiertind 2

mamele lor plângiind 3 !

navalnicului aceastâ zi am pomenit mai

IV. Sânta-Maria-mica.

SUS-

Ziva de 8 Septernvrie, când Biserica noasträ särbeazä NaftereaMaicei Domnului, poporul romfm o nume§te Srinta-Maria-cea-mica,Srinta-Maria-mica sau Precista-mica.

Prin unele poporul o socote§te ca ziva unei sfinte, indeosebi de SF. Fecioarä Maria sau Sântä-Mária-mare

Ca si prin unele pfuli se socotqte §i aceastäsärbatoare ca zi de botar pentru vara 5. Páliiria nu se mai poate pura

câtid copiii vád pe cu pe cap dupá aceast" zi, le strip:A trecut SântA-Märia,

De-acum se spurcA cânii In pAlArie,

sau incii mai dt-a dreptul 6. Prin jud. Vfilcea se strigá :A trocut SAntA-MAria,

SA lepildám l

1. T. Pamfile, Ctintece de fara, BucureSi 19t3, p. 233.2. Vgherlind, sbierând.3. Candrea, Densusianu, Speranta, Graiul nostru Bucuresti 19°6,

p.4- C. D. Gheorghiu, Calendarul fen.eilor superstifioase, p. 89.s5. Marian, SarMtorile, I, p. 94.6. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.7. Culegere din corn. Voicesti, comunic. de d. I. N. Popescu, ca re-

ferindu-se, fara cuvânt dupa soeotinta mea, la Stintd-Mtiria-mare.

83.

www.digibuc.ro

Page 40: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

37

«Gerul stä pana in Postul Sdnipietrului pe ape si dä krona, cändsunt pe-atuncea brumi; apoi se ridicä si se duce cu totul i tocmaiintre Sdntd-Mdrii vine iar» 1.

Prin uncle parti se crede ca daca dela Santa-Maria-mare sipana la Santa-Maria-cea-inica nu cade brurnd, se imput Jidovii. Fi-indcä in timpul celor trei säptämâni dintre aceste douä särbátori seintärnplii foarte rar sä cadà bruind, poporul român din Banat spuneastfel, ca sd-si batä joc de Jidovii blestemati de Maica Domnului.

Prin jud. Muscel se fac prasnice pentru räposati, iar bärbatii sifemeile cari n'au copii merg la bis.erici si se inchinä cu multe mä-tänii, ca sä se indure Durnnezeu i sä le dea si lor prunci, cum adat odatä bätrânilor Ioachim si Ana, nasatorii Maicei Domnului 2.

Prin jud. Vâlcea, aaceasti Sdntdmdrie se socoteste mai micädecât cealalta, dar se piizeste cu nelucru ca si Stintainfiria cea lnare»3.

V. Stoborul

A doua zi dupä Säntä-Märia-micä, prin jud. Muscel poporulserbeazä Stoborul Sfdntd-Mdriei-rnici, in cinstea Sfintilor Ioachim si Ana.

Cine lucreazä in aceastä zi, va suferi de lovituri'.

i. Voronca, op. cit., p. 888.2. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 84-5.3. Cred. Rom. din corn. Voice;ti, cornunic. de d-1 I. N. Popescu.4. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 85.

www.digibuc.ro

Page 41: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SEINTUL MAN DE TOAMNA.

Sirbätoarea Tdierii capului Sflintului loan Botgfitornl se numeste in popor Sfeintul loan de toarnnd, Sf. loan taie capul pe var.;:d1,.Sf. loan taie capul pe curechiu 5, Sf. Ivan, tfiierea capului 3, Sf. loancap tdiat 4-, Ziva crucii 5 sau Brumariul '1.

De aceastä särbätoare se leagii urnmItoarea legendä care se audeprin jud. Muscel :

Sf. Ioan erà un tânär särac, cuminte si foarte frumos ; si tocmaipentru aceastä frumusete, o femeie bogatá isi puse ochii pe dânsul.

Inteo zi se intâlneste si-i spune chiar Ca peste noapte II vaasteptâ la dânsa acasä. Sä vinä dar, cä va fi bine de el, sl vinä,ci de nu va veni, vai si amar va fi de capul lui.

Sf. loan, care stia din ce pricinä Il paste acest greu päcat, seintristä adânc si se rugä lui Dumnezeu sä-i iea ceeace ce-i cäsuneaziatâta scârbä frumusetea cea ademenitoare si sä-1 facä urit. Inacest chip socotià el cii femeia aceea isi va intoarce fata si gându-rile cele rele dela dânsul.

Dumnezeu se milostivi de fecior si-1 invätä, se zice, ca säscoatá cutitul si sä-si taie capul. Sf. Ioan facù intocmai in aceastazi de toamnä si in locul capului sail se pomeni cu un cap de oaie.

Astfel a plecat spre casa femeii care il chemase. Când aceasta1-a vilzut, s'a cutremurat de spaimä si cu ocäri I-a dat Mara,

1. Corn. Tepu, jud. Tecuciu.2. Corn. Baltatwi, jud. Nearnt, cornunic. de d-1 I. Preutescu. Vo-

ronca, op. cit., p. 944.3. Voronca, op. cit., p. 797.4. Ibidem, p. 754.5. Calendarul ilustrat, Craiova 1910, la zi. Com. Voicepti, jud.

Valcea, comunic. de d-1 I. N. Popescu.6. Corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu : gSf.

Joan de toamn4 se mai numepte pi Brumariu, fiindca el de multe ori vinecu bruma».

www.digibuc.ro

Page 42: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

39

In acest chip St. Joan a fost scutit de phcat.Frumosul lui cap a fost aflat toctnai mai tarziu, la 2 5 Main,

cand biserica porunceste i poporul nostru erbeazá chiar Aflareacapului Sfcintului Ioan Bote;:ittorull.

Bucovinenii cunosc urmátoarea povestire :Sf. loan cap taiat erà un fecior in casä la Irod-Impitrat §i

femeia lui Irod tare s'a ingradit cu dânsul, dar el n'a vrut sä sedea in dragoste cu ea.

De dull, impärAteasa i-a pus un inel scump in buzunar. Acäutat la t-cqi si numai la el s'a gäsit inelul ; i de aceea ha pus lainchisoa re.

Impäratul acesta aveh o fatä care juch tare frumos i la o pe-trecere fata a jucat ash ca tatäl ei i-a zis sä ceari ce va vrea, cáci

el îi va da.Mä-sa a 'nvärat-o sä cearä capul lui St. loan.

De stiam ash., a zis impäratul, iti dam mai bine capul meu.Dar =it n'avea ce face si a poruncit de i l-a taiat.Atunci fata a venit cu capul pe tipsie, jucand ; i impäratul

a blestemat-o:De-amù, draga mea, tot sä joci !

Si intrn una joad, cäci ea e frigurile, boala ce cutremutä pe om» 3.Aceste povestiri, fireste, sunt inrudite cu cele ce se cetesc in

biserid, din Mineie, la aceastä särbätoare.Tdiarea capului e vaqei sau pe curechiu insemneazi Täierea

capului ca pe varzñ, adicä nu retezarea gatului, ci hdcuirea capului,cum se hdcuie sau se toaca (tocaneaW yarn (curechiul). Deci inaceasta zi nu va fi ingäduit sa se taie nimic cu cu¡itul, ci totul säse rupä cu mâna 3 ; nu va fi ingAduit sä se rnanânce vaqa 4 Cad«lui Sf. loan de sapte ori i-au täiat capul pe curechiu i iar a'nviat» 6.

Tot astiel in aceastä zi nu este bine sit se manânce fructe ro-

i. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 66 0 84-2. Voronca, op. cit.) 13- 754.3. Dat. i cred. Rom. din corn. Voice0i, jud. Valcea, cornunic de d-1

I. N. Popescu, înv. Cred. Rom. din com. Costepti, jud. Tutova, impart.de d-ra Maria I. Mircea : ,,Sa nu se taie nimic in aceasta zi; nici chiarunghiile".

4. Pretutindeni.5. Voronca, op. cit., p. 944. Cred. Rom. din Nemti§or, jud. Neamt,

impart. de d-1 Al. Moisei.

www.digibuc.ro

Page 43: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

40

tunde taxi seamänä cu un cap, precum : merele, perele, nucile si nicicapatinile de usturoiu 1. De asenleni nu se mânâncä perje sau prune,cari, fiind negre, au cerut acelas post si pentru poama sau struguriinegri. Cine gusta dinteacest soiu de fructe, face un päcat 2 sau sepune in primejdie de a cäpAtà tot soiul de boale 3.

Prin alte pärti nu se bea nici vin rosu si nici fructe sau legumerosii, asemuite, credem, cu sângele ce a curs din capul StântuluiJoan, si nici coarne sau curechiu murat 4 nu trebue sä se rnânânce,deoarece oin aceastä zi e Sf. Ioan care taie capul pe curechiu» 5.

Numai femeile insärcinate, cari din pricina poftelor ar puteäpierde, au voie sä guste in aceastä # de post din orisice ar vol. 6.

Postul se tine pentru amäduirea de boale si mai ales de friguri.In aceastä zi, la Mândstirea Topolnita din jud Mehedinti, care

are bramul acestei zile, odin vechime este obiceiu» sä se adun'e «omultime de lume din satele vecine la petrecere. Aceastä adunare, uniio numesc goire, altii rugii. Este credintä in popor, cä oricine ar fiprins de friguri, de ar posti in ziva aceasta si ar merge la mâniis-tire, este insänätosit indatä si pentru totdeauna scäpat de a-1 maiprinde acea boalä» 7.

Prin jud Neamt, in aceastä zi de post hora nu este ingäduitä.Vitele scoboarä dela munte, in asteptarea frigului 6.

I. Voronca, oß. cit, p. 278, 797 0 944.2. Cred. Rom. din corn. Jora0i, comunic de d-1 P. Gh. Savin.3. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.4. Nici nu se gase§te pe aceasta vreme, decât foarte rar 0 numai

pe la târguri poate, pe la birturi.5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 88.6. El. Sevastos, Nafterea (câteva coale intrerupte), p. 89.7. Rev. pentra ist. arh. fi filolog. An. I, vol. I, p. 166.8. Cred. Rom. din con,. Coste0i, jud. Tutova, impart. de d-ra Maria

I. Mircea.

www.digibuc.ro

Page 44: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SIMION STÁLPNIC UL.

Legenda Sfdntului Simeon StdIpnicul, cäruia poporul Ii zice maiales Simion Std1pnicul, Stdlnicul 1 sau Sldlpnicul 2, al ciirui prasnjc seserbeazä in ziva de i Septemurie 3, urineazä a§à cum se aude inBucovina :

A fost odatä un bãiat siirac dar frumos, frumos de sta sä semäsoare cu soarele, cu toate cä nimic nu-i mai frumos pe lume casoarele. Si inteo zi, flädivasul acsta se impäcii sii aducä apä unui

i. Sezcitoarea, VI, p. 63.2. Culegere din corn Stefanepti, jud. Vâlcea, comunic. de d-1 I. N.

Popescu.3. Septemvrie se mai numepte i Siictèmvre, Rapciune, Rapciuni,

Vinimeriu sau Viuiel. 0 zicala din Tara-Româneasca zice ca :

In luna lui Rapciuni,Cad ropii pe täciuni,

aratind, cred, lasarea frigului pi deci indesarea copiilor la foc (Marian,Särbatorils I, p. 98 7).

Prin alte parti se aude :A venit tuna lui Rapciuni,

S'apeaza Tiganii pe taciuni,

cu acelap inteles (Tocilescu, Mat. folk., p. 1206). In jud.Valcea, acest fragmentde cântec, Invederat nou, suna:

Septemvre (Rapciune, i rau o infurniaCad copiii pe taciune). Musca d'abià sbarnâepte,.Septemvre este racoare, Ea ca vara nu ciupepte.Dupa bruma da i soare Puricele sta, nu pipca,Dar el nu p -ea incalzepte, Lesne-1 prinzi daca te muFalPielea o cam fnurzicet (Mat. folk., p. 1198).

Macedo-Românii numesc luna lui Septemvrie Avidznulciunle, eu-lesul viilor (P. Papahagi, Basme aromeine, p. 546.)

www.digibuc.ro

Page 45: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

42

Jidov. Merge la antânii, dar când sä scoboare cofa, vede un fearpcincolacit in fantânä. Cum 11 vede, se inspäimantä i da sa fuga, darsearpele indata I! striga

Mete, hiete, nu te'nspaimânta din pricina mea ; vino maibine si mä scoate de aid, ca mare bine ti-oiu prinde si eu. La ce-

vei gandì, aceea ;i se va izbandi pe data !Fläclul se intoarse indärat, scoase searpele din fântanä, merse-

apoi intealt loc, luä apa. pentru Jiclov si apoi i-o duse.Mergand pe drum se gândia ca foame ; si se mai gandià

ca bine ar fi sa aiba ceva toale nou5. Acasii vede spânzurat inteuricuiu un suman si aláturi de el o camasii. Pe masa apoi, stäteaufel de fel de bucate si bauturi, ca sä rnânânce i sa se indestulezecum se cade.

Seara deci, se culd multämit si a doua zi se scula plin de-

voia cea buna.Apoi daca-i ash, ii zise bäiatul, de ce sa nu ma folosesc

eu de darul acesta dat de Dumnezeu. Hai de-acurn la imparat !Si la impärat porneste numai deck Imparatul tocmai atunci

isi nuntia tata cu nu stiu cine. Nunta era mare, minunata, fru-moasä, dar mireasa era pare-ca si mai frumoasä.

Ce bine i-ar sta fetei de impfirat lânga mine si mie ce binemi-ar sta 15130 dansa ! Colea, aläturi ! 5i sa purceada ingreuiatk

sä fad un copil, ca sä aiba cine sa-mi zicá 5i mie «tata» !pe data lucrurile se intâmplara dupä &duffle lui. Toate

se implinesc, dar imparatul se intuneca amar de aceasta rusine nemai pomenita. la auzi ! Jute porunceste sa-i fad un polobocmare, sa puna in poloboc pe cele trei sufiete i apoi sä le dea dru-mul pe at* sa se tot dud, si de intors sä nu se mai intoarca !

Si cum porunceste, asà se si face. Feciorul cel frurnos cu fatade 'mpärat si cu pruncul lor incep sä pluteasca in poloboc pe apa,

ar fi plutit mult si bine, daca voinicul nostru nu s'ar fi ganditcà mai bine ar fi sä traga vasul la mal, acolo crape cercurileastfel el si cu ai säi sa se pomeneasca pe uscat.

Si intocmai asa s'a í intamplat.A doua zi a socotit O. se trezeascä in palatul impärätesc,

si-asa a fost, tocmai atunci când impäratul bätran se intâinplasemurise. Tânärul nostru s'a incununat si a inceput sä-si stapaneascinorodul.

www.digibuc.ro

Page 46: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

43

Acest irnparat a fost mai tarziu, nu se stie cum, Sf. SimionPrin unele parti se zice ci Sf. Silnion se nurneste Strilpnicult

din pricina ca el «toatä vieata lui a stat inteun picior pe un stalpinalt si mânile tinea pitnântul sä nu cada ; mä-sa niciodata nu1-a vizut la fatä, din pricina cá nu voià sa se scoboare jos» 2.

Credinta ca Sf. Simion a stat toata vieata lui inteun stalp, ocetim de altfel in mineiul acestei zile, de unde, fireste, a trecut inpopor :

«Suparandu-se fericitul fSimion, la care lumea se adunase casa-1 vada] de ô cinstire ca aceea si de neodihnä, aflat un strainchip de scäpare din acevile ornenesti. Pentruca a gandit sa-si zi-deasca un stdlp i pe dânsul sa stea ca asa sa nu poatä cei ce veniaila se atinge de dansul. Deci a zidit sttilpul si pre dânsul o chiliutästramta de doi coti si acolo suindu-se, petreceà in post si in rugaciune»..

Prin jud. Neat-lit se crede ca acest sfânt petrecut treizecide ani in acest stâlp 3.

Prin Bucovina se spune ca Sf. Simion a stat pe stl!p un ande zile, inteun picior, rugand pe Dumnezeu numai sa nu ploaie inacest timp. «In ziva aceea, cred ca la i Septemvrie, mergvrabiile si-I ciupesc» 4, poate pentru a nu indura lipsa foamei prici-nuitä de secetii.

Povestirea cu «stalpul» o intalnim i prin Oltenia 6.Sf. Simon tine, se zice pe alocuri, cerul si pamântul, adicapfinidntuluz ce stau pe peftele din mare. Pentru acest cuvânt,

ziva lui se serbeaza prin Bucovina ca zi de mare primejdie 6.Prin Oltenia ziva se lucreaza prin unele parti din Tara-Ro-

mâneastä nici nu se pomeneste de acest sfânt 7.Prin Bucovina se zice cà Sf. Simion tine minturile toate la un

loc. Odata, murindu-i 1.11:1 copil, s'a maniat inteatita pe Dumnezeu,incat s'a pus si a inchis vanturile, astfel cà in curand lumea s'a

I. Voronca, op. cit. p.2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 88.3. Cred. Rom. din com. Baltatqti, comunic de d-1 I. Preutescu.4. Voronca, op. cit., p. 393.5. Cred. Rom. din corn. Voice;ti, jud. VAlcea, cornunic de d-I I. 'N.

Popescu : gSe nume§te astfel (Stalpelnicul), fiindca toata vieata lui a ;ezutnurnai intr'un stfilp

6. Voronca, op. cit., p. 393.7. In R.-Codin-Mihalache, op. cit., nu-I aflarn.

www.digibuc.ro

Page 47: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

44

umplut de toate räutatile neavând cine sa le spulbure de pe fata.pamantului. Dumnezeu, vazand aceasta, s'a pus cu rugaminte peliinga dânsul, dar de geaba ; i-a trimis pe ceilalti sfinti apoi ca

sa-1 roage, dar iaräs in zadar. Nuinai inteun târziu, când a venitacqul §i i-a spus CA si lui i-a luat Dumnezeu o multime de copii,Sf. Simion s'a mai potolit si a dat drumul vânturilor. Iar pe cocosI-a blagoslovit ca sa poata avea }Ana la patruzeci de gaini de neveste ls.

In aceasta zi se zice CA vrabiile merg sl-si fad boierescul, luânddin tot soiul de pdne cite cevà in cioc si ducând aceste roduri nuse stie unde. Plecarea vrabiilor, cad in ziva de Sf. Simion nuse \Tad 3, se mai chiarna si ,nergerea la mdsurii. «Undeva, inteovizuina de munte sau codru, este o baba, Impdrdteasa tuturor pase-rilor», unde pornesc toate vrabiile. Baba «le mäsura [grauntele] cudimerlia ; numai vârful 11 rade si acela sboara inapoi, iar celelalte[graunte] ii ramân sa-i fie de brand babei peste an» s.

Pe-alocuri, unii socot aceasta zi ca inceput de an, se intelege,o riimäsita din vechea datina bisericeasca care socotià la i Septem-vrie inceputul anului. De aici credinta ci St. Simion «tine anul icum e ziva lui, aF,à e tot anul». 4

Prin jud. Neanat se socoteste ca Inceput de toamna §i ca zi

4e hrarn 5.Felul cum va fi vremea peste an, se poate afla si dupa viermele

.care de obiceiu se afla in merele sau gogoa,sele de stejar. In acestea,«cine stie sa caute in ziva de Sf. Simion, e ca si cum ar calla inzodie». Daca viermele va fi sburat pe aceasta vreme, e semn caanul va fi secetos, usciicios. Dad' viermele va fi cu aripi, anul vafi potrivit in roade. Daca aripele nu-i vor fi crescute, Inca anulviitor va fi bogat in roade 6.

Prin jud. Suceava se crede ca dacl va tuna dupa aceasta zi,este semn cii toamna va fi lungii 7.

/. Voronca, op. cit., p. 413-4.2. eblu-i gasì o vrabie, sa dai un galbena.3. Voronca, op. cit., p. 393.4. Ibidem : eDaca dimineata e ploioasa, va fi pritnavara ploioasa_

Daca e la amiazi frurnos, va fi anul bun. Daca toatä ziva e ploaie eau-soare, va fi tot anul ploios sau secetos. Daca este Sf. Simion posomorît,toamna e rea §i n'au chip oamenii saii stranga graneley.

5. Cred Rom. din corn. Baltatqti, comunic de d-1 I. Preutescu,6. Voronca, op. cit., p. 394.7. ..eziitoarea, VI, p. 63.

www.digibuc.ro

Page 48: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

45

Mai pretutindeni, in aceastä zi, atat barbatii, cat si femeilelucreaza.

Dacä nu va fi o gresealä, pomenesc si faptul a prin unele 0114sub numele de Simion Stalpnicul, se intelege si ziva de 2 1 Julie 1..

VAVILA.

In ziva de 4 Sqtemvrie se serbeaza prin unele parti Vavila,.ziva Mucenicului Vavila, ((pentruca toata vieata lui a petrecut-o nurnai-in pädure cu dobitoacele», din care pricina chiar ajunsese sä aibitrupul acoperit cu par, ca .si dänsele 2

i. C. D. Gheorghiu, op. cite, p. 87.2. Ibidem, p. 88-9.

www.digibuc.ro

Page 49: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

C1UDA LU1 ARHANGHEL.

Chula lui Ai hanghel, numitä si Ciuda Arhanghelului 1 CiudaSfiniilor Arhangheli 2, Ciada 3 sau Minunea Sfdniului Arhanghel Mihail,se serbeazá mai ales in Bucovina si partea de sus a Moldovii, inziva de 6 Septemvrie.

Ciuda lui Arhanghel se crede a fi, prin unele pill-0 din Bu-covina, nurnele nevestei lui Arhanghel pe care acesta ar fi läsat-odin pricina traiului räu, aici, in aceastA zi, iar el a fugit atatea sätp-tämani, panä s'a oprit la 8 Noemvrie.

Prin alte parti, asemenea bucovinene, se crede cà aceasti ziste läsatä ca sä se serbeze in cinstea ciudei Sfantului Arhanghel, carei-a pricinuit-o diavolul atata vreme cat Sfântul l-a slujit. Inteadevär,se povesteste cá hotarind Dumnezeu lui Adant sä are numai treibrazde, acesta, dupii sfatul diavolului, care i a prins boii, in schimbulunui legarnant, s'a dat necuratului, pe sine si pe toti urmasii lui.Dumnezeu, ca sä scoatä legamântul dela iad, a trimis pe ArbanghelulGavriil, spunându-i sä slujeascii un an, pinä cand diavolul il va in-trebà la ce a venit.

Arhanghelul sluji un an, diavolul nu-1 intrebä si Dumnezeu-trimise pe cel mai mare intre ingeri, dill nou. Dupa al doilea an,Arhanghelul tranti cu ciudd usa iadului, incat diavolul se inspiiimântä.Atunci acesta a fost intrebat :

Cum se poate dobandi zapisul de inchinare al omenirii ?Iar stäpanul iadului Ii räspunse:

1. Culegere din com. 13altate;ti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preu-tescu.

2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p.3. 1. A. Zanne, Proverbele Românilor, vol. IX, p. 289. D. Dan,

Straja, p. 99.4. Ca nume propriu intdlnim un personaj in pov4ti, Ciuda-frafilor.,

numele celui mai mic, dar celui mai istet dintre cei trei frati, care cu tot-nacazul sau ciuda ce-i purtau fratii, ii scapa dela multe nevoi T. Pamfile,-Graiul vremurilor, p. bi).

www.digibuc.ro

Page 50: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

47

Cand se va nave cincva din Duh sfant prin Fecioara !

In aceasta zi nu se cade sa lucreze nitneni, caci se poate in-tamplà ca pe unul ca acela sa-1 apuce o ciudd din care i se poatexi-age chiar inoartea.

Arhanghelul Mihail zice chiarNu te teme de mine, dar teme-te de ciuda mea!

In aceasta privinta se povestqte ca doi frati au pornit in a-.ceastd zi sa-§i faca stogurile de fan. Alti oameni, vazIndu-i, le-au zis:

Nu mergeti astazi, ca-i zi de mare primejdie ; azi e Ciudalui Arhanghel!

Dar fratii raspunsera :Puteti sa vi ciuditi voi cat veti vol, cà noi tot ne ducem !

Si s'au dus.Acolo la camp, unul s'a ridicat pe stog ca sa aze palele de

fin, iar celalalt a inceput sa-i dea de jos fanul cu furca. Si tot lu-.crand astfel, a gre§it cel de jos i a luat pe cel de sus in furca,ucigandu-1 in chipul acesta.

Iar Dumnezeu, ca sa dea lumii o pilcla, lua chipurile acestor.doi frati i le puse in lunä .

Prin jud. Dorohoiu, in aceasta zi nu se coasii, ca sa nu se in-fample cevi rim 3 .

Prin a'te parti se crede ca in aceasta zi fiecare trebue sa sefereasca de sfe.zi si batdi, ca sa nu fie indnios tot anul 4.

Prin jud. Neamt, sub numele de Cuida Sfintilor Arhangheli seintelege i ziva de 13 Julie

i. Voronca, op. cit., p. 37.2. Ibidem, p. 620-1. D. Dan, Straja, p. 99: Ciuda Arhanghelilor

-se serbeaza pentru primejdii.3. Cred. Rom. din com. Viasine*ti, impart. de d-1 Al. Leontescu.4. Zanne, op. cit., IX, p. 289. Cred. Rom. din corn. Baltate§ti, jud.

-Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu : Ciuda Arhanghelului se tine pentrua nu fi cuprins [ornul lesne] de mânie, sau pentru [a fi ferit] de ciuda».

5. Culegere din corn. Nemti§or-Vanatorii, jud. Neamt, comunic. ded-I Al. Moisei.

www.digibuc.ro

Page 51: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

ZIUA CRUCII.

L Postul Crucii.

Prin jud. Tecuciu unele femei tin postul crudi in cinstea Sfintefneniancând de duke o siiptämänä intreagä inainte de 14

Septemvxie, adica inainte de iva Cructi.Femeile cari tin acest post onelegat la carte», adici neporuncit

de biserid, inerg in ziva de Inaltarea Sfintei Crud la bisericä, ieaunafurit i aghiasmei mare,agbiasrnä dela Bobotea25,-- iar acasä urmeazä a nu mind" si a nu bea nimic pinä seara, and väd c'au_räsärit stelele. Chid stelele se ivesc pe cer, ieau din nou nafuriiaghiasmä mare si apoi cineazä 1.

Se pare di acest post erà mai de demult päzit pe o scarä mai-intinsä. Astäzi, prin unele pärti din Bucovina, se postesc numai trei,zile : ziva de Ziva-crucii si celelalte douä zile dinaintea acestei sär--bätori. Asemenea se posteste si Vineria ce cade inaintea lui 14 ST-temvrie,a Aouiisprezecea din cele douasprq.ece Vineri 2, «pentru in-tärirea cinstei» 3.

II. Ziva Crucii.

Ziva Crucii,Inaltarea Sfintei Cruci,este una din särbätorile-cele mai mari ale poporului nostru, dacä nu «cea mai mare, di ea

aduc aminte ci-1 tineà o matu§a a mea, Paraschiva lui lancuMareN corn. Negrile0i, jud. Tecuciu.

2. Voronca, op. cit., p...277 : Afar« de Vinerile din saptarnâna, suntpeste an Douasprezece Vineri mari, n cari se cuvine ca omul sa nu rnâ-nânce-nimic pana a dbua zi. Altii manâncá inspre seara p bucatica de- pâne0 [lea) apa, iar Wan ziva Q petrec In post ;i rugaciune. De regula se pos-te§te pentru scopuri anumite fetele postesc ca sa se maritea. Aceste Vi-neri sunt inainte de SE. Andreiu. Craciun, Stratenie, Patruzeci de SfintiBlagovi0enie, Durninica mare, Sanzieni, Sf. Petru, Schimbarea la fata:Sf. Maria. Taierea Capului Sf. loan i Ziva Crucii.

3. Ibidem, p. 278.

www.digibuc.ro

Page 52: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

49

(crucea)-i arma cea mai puternid a Domnului Hristos si a omului».Prin cruce s'a sfintit,s'a blagoslovit pämântul, când Diavolul a duspe Dumnezeu in cele patru pirti ale noului parnânt, cu gänd casä-1 arunce in apa cea fad. sfärsit ; prin cruce s'a sfintit carul ce eraal diavolului, luându-se acum din staphirea lui ; prin crucea fe-restrei,cerceveaua, s'a sfintit casa, izgonindu-se Diavolul dinteinsa;prin cruce se sfinteste in fiecare zi omul, facându-si semnul ei si totcrucea ajuta la orice imprejurare, când Necuratul si duhurile rele stausä primejdueasca pe crestin.

Când pe orn il cuprinde o spaimä, scapä numai decit, dadisi aduce aminte in ce zi a saptämânii a fost in anul acela Ziva-Crucii I.

In aceastä zi se cade ca toatä lumea sa posteascä, sä nu ma-nânce frupt ; pe alocuri se spune ci-i bine sä posteasca omul toatäziva, nemâncând nimic 2. Numai femeile insärcinate pot gusta dince le va fi pofta in aceastä zi 3. In nici un chip nu se vor mâncafructe cari au ceva cu infätisare de cruce inteinsele, precum ar fiusturoiul 4, nucile, pepenii, §. a.

De muncit nu se munceste nimic si fiecare este dator sitmearga la bisericä, ducind colive si poarne pentru sufletele celorraposati.

Mäcar in aceasta zi fiecare crestin trebue sit intre in fagasuldreptätilor, spre cinstirea Sfintei Cruci ; minciuna nu-i ingaduita ;se spune 6* unul s'ar fi spanzurat, spunând cä ar fi fost la bisericä,lucru ce nu-I facuse 5.

Prin unele parti se obisnueste ca preotii sa hoteR:e, aded sa facaaghiasmcl in aceasta zi 6.

Prin Bucovina, in aceasti zi se pun pe pomii cari n'au roditpeste vara, curpeni de pepeni, pentru ca sit rodeasd la anul viitor.

Tot prin aceste parti se duc pomi la biserica si se fac prasnice 7.Aceste pomeniri constau din Odle nouä, pline cu apa curatii, miere

i. Voronca, op. cit., p. 491...2. Dat 0 cred. Rom. din com. Voice§ti, jud. Valcea, comunic. de d-1

I. N. Popescu.Voi onca, op. cit., p. 278 §i 852.3. E. Sevastos, Na$erea (foi), p. 89.4. Voronca, op. cit., p. 549.5. Ibidem, p. 854.6. R.-Codin-Mihalache, op. cit , p. 85.7. Voronca, op. cit., p. 389.

Pamfile, Seirbeitorile de toamnei, 4

www.digibuc.ro

Page 53: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

50

sau mied, fiind impodobite pe la gura cu stramdturd rosie, iar pe de-asupra fiind acoperite cu un colacel sau covrig i o muntind de ceard.Acestea se trimit mai ales la casele cu copii. Pe unde nu sunt copii,se trimit cane precum i alte vase mai mari, de cari se stie cá suntde nevoie in acea casä. Cei ce duc capätd de asernenea tn.*, in-tocmai ca i la Sdndetta mofilor 1.

Poamele cari se dnc in aceastä zi la bisericä spre a se sfinti,se pästreaza in parte pând in ziva de Alexd, când se vor arde pringrädini, la olaltä cu cuiburile de ornizi ce se vor culege in aceastazi, pentru ca pomii sä se afume ca sä fie feri0 prin chipul acestade ontki peste vará 2.

Dacä dupä Zina Crucii se intiirnplä si mai tunä, acest fapt sesocoteste ca un semn ca toamna va fi lungä 3

In sarsit, prin unele locuri din Transilvania, precum si prinBanat, sub numele de Ziva Crucii se intelege adesea si ajunul Bo-botezei 4.

III. Inchiderea pAmântului.

Prin Bucovina se aude urmätoarea povestire cu privire la su-pärarea oamenilor de catre insecte :

«La inceput atilt gingäniile, dit i gujuliile necäjiau a0 detarewpe oameni, cä acestora nu odata le era lehamite chiar si devieatä din pricina bor.

Väzind dela un timp Durnnezeu ca gAngäniile i gujuliile isifac de cap, cl necontenit Ii necajesc pe oarneni, i s'a acut mild deacestia i voind sä-i mantue de aceste viet4i nesuferite, le-a varitinteo lacrä.

Nu mult dupä ce a prins Dumnezen pe toate gangäniile sigujuliile din lume si le-a bagat in lacrä, iata ca trece pe acolo dinintimplare un orn cu numele Alexä.

Durnnezeu, cum it vede, il opreste si-1 intrebl : unde merge ?Spre mare, rdspunse

"Dad ri-i calea spre mare, zise mai departe Dunmezeu,atunctfä bine si du lacriça aceasta pânä acolo, si asà cum o vezi arunca-..)

1. Marian, Inimormeintarea, p. 392-3.2. Idem, Sarbatorile, II, p. 205-6.3. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.4. Marian, StIrbeltorile, I, p. 169

www.digibuc.ro

Page 54: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

51

in mare ; catä insä nu cumvi sä o deschizi si sä te uiti in liuntru,c'apoi nu e bine!

Si cum rosti cuvintele acestea, 'II dete läcrita in care erau toategângäniile si toate gujuliile de pe lume *ate.

Alexi nu se puse de pricinä, luä läcrita si pornì departe, in-cotro era indreptat. Insä când a ajuns la malul märii, nu s'a pututribda ca si nu deschidä lacra si si vadä ce-i intr'insa, de-i asa degrea..., di lacra era foarte grea.

N'a apucat insä bine a deschide lacra, si numai ce vede di osumedenie de gingänii si gujulii prind a särì dinteinsa si anume :unele pe mal, altele in apä, si a se ascunde care unde amid : uneleprin iarba, altele prin nisip, unele pe sub pietre si prin borti, iaraltele prin cräpiturile lemnelor si ale pomilor si iaräs altele inadâncul márii.

A'exä, când viza aceasta, se bágä in toate räcorile. hr maidupä aceea venindu-.-ii in fire, a inceput a alerga in dreapta si instanga, ca sá le prindá si sä le bage iaräs in lacrä. Dar degeabai-a fost toatä alergätura si munca, deoarece nu le-a mai pututprinde.

Si de atunci, nu numai pimântul, ci chiar i apa märii e plinä-de tot felul de jigänii, ginganii si gujulii. Iar pe Alexá, pentrudin'a ascultat, ci a deschis lacra, Dumnezeu 1-a preficut in cocostárc,ca si le strangä inapoi.

Si tot de atunci, dela Ziva Crucii §i phi la Alexii, toategIngäniile, jigäniile si gujuliile sunt ascunse ca inteo lacri prin celeborti, vägäuni si alte ascunzisuri, iar când soseste ziva lui Alexi,atunci iaris incep a iesl din ascunzisurile lor, a umblà in toatepirtile si a-i necäji pe oarneni, dad nu se stiu fed de dânsele, maitot asa ca si la inceput» 1

Credinta cä pämântul se inchide pentru unele vietiti, la ZivaCrucii, o afläm in multe pärti din Bucovina 2.

,Ferpii, inainte de a intrà in pämânt , se aduná la alunif, caacolo sä facä piatra sculnya. Cine se va intImplà prin urmare pe

1. M:irian, Sarbettorile, If, p. 201-3.2. Cred. Rom. din corn. Tepu 0 Brahasegi, jud. Tecuciu.3. Cred. Rom. din Larga, jud. Ricau, Impart. de d-I C. Gh. Vartolo-

-meiu : cSearpele nu se mai arata dela Ziva Crucil pana la Sf Gheorghe..De-aici prinde a ie0,.

www.digibuc.ro

Page 55: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

52

acolo, e bine sä iea nuia, de alun, sâ o vâjaie inspre aluniszid de trei ori :

Serpi,De riiu fficätori,Inträ'n bortii, cä iarna vine

rau pentru tine!

Dupa rostirea acestor vorbe, sä se dea repede la o parte, didserpii insirându-se unul dupä altul, vor porni din alunis. Vräjitorultrebue sä ucidä pe cel din frunte, pe cel din mijloc i pe cel dincoadä ; in gusa acestui din urn-A sä caute, cäci va aflà in ea piatracea scumpä, támäduitoare de foarte multe boli 1

Dupä o credintä bucovineanä insä, sunt serpi cari nu inträ Inpämänt in aceastä zi. Acestia sunt cei ce au muscat oameni ; pentruacest mare päcat, pämäntul nu-i poate primi in sanul säu. Ei suntmeniti ca omul sä-i ucidá i cu chipul acesta greseala fäptuitä sä sesteargä. Cu bátul cu care s'a ucis un asemenea searpe, sä se incunjure casa de trei ori pe vremuri de ploaie en piatra, ca aceasta sä seimprä stie 2.

Prin alte Valli, tot din Bucovina, se spune cu toate acestea Ca.dupá Ziva Crucii nu-i mai este inglduit nimänui sd mai ucidä searpe ;«de acurn rândueala sà se ascundii sub pärnânt» 2. Ziva Cruciie ziva searpelui ; de aceea, in aceastä zi nu se taie lernne, ca sä nu,vinä searpele in casä.

Pämânt «se inchide» nu numai pentru vietii, ci si pentruierburi : de Ziva Crucii vorbesc toate florile arati parerea lorde räu cà se usucä. Acele plante cari Inca îi mai pästreazä vieata,.se socotesc a fi necurate, sau a fi menite altor scopuri decit nevoilor

desfätärilor omenesti.Fragi, dad se vor mai gäsi dupä Ziva Crucii, nu trebue sä

se manance, cäci acestia sunt sorociti mortilor.Inchizandu-se pärnântul si pentru gaze, e firesc lucru ca si

paserile sä se cälätoreascä 4.Prin Bucovina se crede cà dad cineva zace de friguri §i-1 a-

I. Cred. Rom. din corn. Negrile;ti, jud. Tecuciu, dic. de T. Marip_2. Voronca, op. cit., p. 807. Ibidem, p. 853 : De Ziva Crudi toate-

dihaniile intr in pamant, afara de ferpii ce-au mancat oameni i pepamantul nu-i prirne;te.

3. Ibidem.4. Culegere din corn. jar4tea, jud. Putna.

www.digibuc.ro

Page 56: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

53

pucä aceasta särbätoare tot bolnav, boala ase va inchide» in trupullui i frigurile nu-1 vor slabi Ora la anul viitor 1.

Vremea räcindu-se pe la aceastä särbätoare, prin unele partiZiva Crucii se socoteste ca zi de soroc, 'and turmele de oi trebuesa scoboare din munte 2.

IV. Buruieni §i poame de leac.

De Ziva Crucii, atat in Bucovina, cat i in Moldova, se ducla bisericd tot soiul de frunze i flori de vikdoage, haz, migunele,busuioc, a., cari se pun imprejurul sfintei cruci. Preotul dupä cesfarseste randueala slujbei, ridicä crucea, o incbind in patru pärtiodatä la mijloc, iea un mänunchiu din frunze si tlori si merge inaltar. Atunci norodul cautä ca prin toate chipurile sä dobandeascamäcar cat de puOne flori sau frunze, cari se crede a fi bune de leacpentru durerea de cap si de dinti B. Cu cräcusoare de busuioc aprinsse afuma cei bolnavi de friguri 4. Deasemenea busuiocul care se iearlela crucea preotului e bine sä se punä in teica din care beau gainileapa, spre a le ferì de molimi 5.

Florile i verdeata sfinvitä in aceastä zi se folosesc de fete inlautoarea ce si-o fac pentru spälatul capului, crezand astfel cä nu leva cadea pärul.

Deasemenea sunt bune de leac si buruienile din gradina 6 saudin camp 7, cu toate cä nu-s sfintite in bisericä. Ele trebue sa seculeagi insä in aceastä zi.

1. Voronca, op. cit., p. 853.2. Dat. Rom. din com. Baltätepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.

_Preutescu.3. Culegere din jud. Tecuciu.4. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 89. Voronca, op. cit., p. 852.5. Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina populara, II, p. 15.6. Culegere din jud. Tecuciu.7. Dat pi cred. Rom. din com. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1

I. I. Dumitrapcu : cFemeile sträng fel de fel de buruieni (mai ales babel e,crezând ca acestea au leac mai sigur la vindecarea feluritelor boale»..Feza-toarea, III, p. 49 : In ziva de Ziva Crucii se strâng fel de fel de buruienipi poame pentru leacul oricaror boale.Dat pi cred. Rom .din corn.

jud. Neamt, coinunie. de d-I I. Preutescu tin aceasta zi se culegcaline, burueni de leac ; pui perje pe o crengutá de perj pi-s bune de leac...Se strange baliga dela vite din aceasta zi, care-i bunä de leac. Se culegernacul.

www.digibuc.ro

Page 57: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

54

Maträguna, nävalnicul §i alte ierburi sunt bune pentru fäcutde dragoste 1.

Najdtnica sau buruienile de näjit cari se strâng in aceastä zi sunrbune pentru näjit la vite 2.

Dad' aceste ierburi i flori se strâng in aceastä zi si se punsub stresina casei, ele vor apära casa i vecinatatea de tunet i träsnet s.

Dintre poame, se duc la biserid mai ales perjele cari vor fi

bune de lecuit durerile de cap, cele de dinti, umfläturile i galcile.Prin partile de jos ale Moldovei, se aduc acasa, se insira pe un batsi se pun la stresinä sau la o grindä, iar când cineva are buba cearea sau befica cea rea, desface o asemenea perjä sau prunä i o intindepe bubä sau besicä 4.

Prin Bucovina, unii ieau cu gura noui perje din copac i lepun la pästrat, iar când il doare pe cinevi capul 6, fierbe douädinteinsele si le pune la frunte. «Tot asttel i când ti se desvelefttmana».

Altii, tot prin aceste parti, ieau din porn ate o perjä pe careo tin in casä i dud simte cä cineva Il vorbeste de rau, se spalacu aceastä perja,punând-o in al:a 6.

.Nucile din aceasti zi sunt bune de os mort : se mesteca miezutgurä si cu aceasta se unge osul 7.

Prin jud. Suceava, in aceastii zi, inainte de a räsäri soarele,femeile arund in garduri câte o baligä, infigand inteinsa boancee,asttel ca la räsärirea soarelui sä se gäseasd in gard. Cu aceastä baligaruscatä i aprinsä, se afumä, descintându-se befica cea ea 2. Prin alte

i. C. D. Gheorghiu, op. cit., p.2. ..ezdtoarea, IV, p. 129.3. Voronca, op. cit.. p. 8o6, 852.4. Culegere din jud. Tecuciu.

tova, impart, de d-ra Maria Mircea.5. Voronca, op. cit., p. 855 :

de cap.6. Ibidem, p. 694.7. Dat i cred. Rom, din corm

de d-1 P. CArstean.8. Comunic. de d-1 M. Lupescu

qezatoarea, I, p. 55,

89.

Dat Rcm. din corn. Costqti, jud Tu-

Ziva Crucii se tine pentru durere

Vicovul de sus, Bucovina, comunic.

: Bounce, bochioi, vazdoage.

www.digibuc.ro

Page 58: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

55

pärti, aceastä baligä este bunä si de najit 1, bubi z 8, buba cea rea 8,junghiu, scrintiturt, durere de dinti si altele 4.

Tot cu aceastä balegä se poate afumi si mini de albine, ca sänu fugä; ate odatä, si tot spre acest scop, se pune pe lângä balegisi husitioc de-al albinelor, care se mai numeste si roinifd .

In sarsit, flácaii pun in aceastä zi husuioc prin buzunare, casa-1 joace in horä, crezând a cu chipul acesta räutätile vor fugi deladânsii si cinstea ii va incununä pretutindeni 6

V. Carstovul.

Prin pärtile de räsärit ale Olteniei, la ses, precum si prin unelepärti pin Tara-Româneascä, Ziva Crucii se chiamä si Carstov sauCcirstovul viilor, and se crede cä este bine sä se inceapä culesul viilor.«In multe pärti, prin Muscel, se fac petreceri mari de bucuriaacestei deslegäri» 7.

Tot dela aceastä zi incep sä se batä si nucii, pe unde nu s'aubätut la Sâtitä-Märia. Se stie cä prin vechile vii se gäsesc foartemulti nuci 8.

SF. MACOVE1U.

Prin Bucovina, când la 15 Septemvrie Biserica cinsteste peMucenicul Nichita, poporul român serbeazä pe-alocuri pe Sf. Ma-coveiu, cel ce fereste paserile de uli 9.

r. Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I. p. 124.G. D. Gheorghiu, op. cit.,p. 89. Dat.Rom. din corn. Costepti, jud. Tutova, impart, de d-ra Maria E.Mircea.

2, Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I, P. 28.3. lindem, p. 12.4. Voronca, op. cit., p. 852.5. Ibidem, p. ri79.6. Dat. 0 cred. Rom. din Vicovul de sus, Bucovina, comunic. de d-I

P. Carstean.7. Calendarul Ilustrat pe 1910, la zi.R.-Codin-Mihalache, op. cit.,

p. 85 : gE post 0 'II ;in femeiles.8. Dat Horn, din corn. Tepu, Nicoreati a. a., jud. Tecuciu ; ale celor

din corn. Baltategi, jud. Neann, comunic. de d-I I. Preutescu : «In aceastazi [se] bat nucile 0 [se] incepe culesul poameip.

9. Voronca, op. cit., p. 854.

www.digibuc.ro

Page 59: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

56

MICEN1CA FOCA.

In ziva de 22 Septernvrie Biserica noasträ präsnueste pe Mu-cenicul Foca, iar poporul, prin unele pärti din jud. Muscel, fie dinlegatura ce-o fac intre numele de Foca si foc, fie din confuzia acesteizile cu cealaltä särbätoare, cu acelas nume 1, serbeazä pe Foca ; «mul0säteni, femeile mai ales, nu lucreaza in ziva aceasta, ciici setern de foc» 2.

ZAMISLIREA.

Zamislirea Sf. loan B.ne.zittorul, präsnuitä de Bisericä la 24Septemvrie, e tinutä in popor, dupà cum afläm pentru unele pärtidin jud Muscel, sub nurnele de Zdmislirea B.

T IC LEL E.

Ziva de 24 Septemvrie, când Biserica noasträ cinsteste amin-tirea Mucenicei Tecla, este cunoscutä si serbatä prin unele pàrçi dinTara-Româneascä sub numele de Tecle sau art. Téclele.

Prin jud. Muscel, unii säteni socotesc Teclele ca pe nisteFilipi, despre cari se va vorbi mai incolo, serbându-le prin ur-mare in acelas fel si pentru aceleasi pricine.

Alti säteni, tot din acest judet, cred cl Teclele sunt Strefeti-tele, Tresfetitele sau Tiecdrafii4.

Teclele se prizesc cu mare sträsnicie, mai ales prin pärtile mun-toase, crezându-se dt ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casacelui ce va indräzni sa lucreze, lupii vor veni si vor mina berbecii

oile celui ce va fi crescätor de turmä ; din aceastä pricinä, pe-acolo aceastä särbätoare se mai numeste si Teclele berbecilor 5.

I. T. Pamfile, SOrbatori de vaiet, p. 213-4.2. R.-Codin-Mihalaehe, op. cit., p. 85.3. Ibidem.4. Trei-Ierarhii. Vorba Treieraqi se aude i prin Barlad ; numele

acesta il poarta chiar pi o biserica. De altfel in literatura populara in locde Patriarhi se zice Patriat*.

5. R.-Codin-Mihalache, ob. cit., p. 85. R.-Codin, 0 salnd de cu-vinte din Muscel, p. 72.

www.digibuc.ro

Page 60: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

57

Prin alte pärti, Teclele se nurnesc Berbecari §i ;in trei zile :26, 27 si 28 Septemvrie. Ele se serbeazä «pentrucä-i räu de lupi,ce fac sbranca printre dobitoace». In aceste zile, nu se matura princasä, nu se rdfnefte, nu se macind, nu se coasa, nu se umbli cu fri-gäri sau ;epoaie, topoare si alte unelte ascu;ite 1.

Prin jud. Prahova, Berbecarii se mai numesc si Filipi, tinândtrei zile ; in acest timp «nu se impunge in piele», nu se dä nimiccu imprumut, foc mai ales, pe längä CA nu se coasii si mäturä,crezindu-se cä fäcând aceste lucruri, neascultätorul va fi incercat delupi sau va fi pägubas in vite 2.

ADORMIREA.

Prin unele WO din jud. Muscel, ziva de 26 Septernvrie, când-se cinsteste de Bisericä Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul, poporulserbeazä Adormirea, cu nelucru, ca nu cumva sä dea peste clAnsiivreo primejdie si sä-i «adormä» pentru vesnicie 3.

HARITONUL.

Ziva Murenicului Hariton, 28 Septernvrie, se serbeazä-prin unele pärti din jud. Dolj sub numele de Hariton, spre a fi

lurnea feritä de boale4. Prin alte pärçi, aceastä zi s! numeste Ha-riton cel nebun i se serbeazä cu mare smerenie de cätre cei ce setern ca aceasti zi sä nu-i innebunneascii15.

r. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 90.2. Revista pentra istorie, arheologie i filologie, An. LE, P. III, pag.

388. Culegere din com. Baltätepti, jud. Nearnt pi cornunic. de d-1 I.Preutescu: cTeclele cad in Iunie patroanes.

3. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 85.4. Dat. pi Cred. Rom. din corn. Halangepti-Zaicoiu, jud. Dolj, comu-

.nic. de d-1 N. I. Dumitrapcu.5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p 90.

www.digibuc.ro

Page 61: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

58

PROCOA VA .

Luna lui Octoinvriei incepe cu särbatoarea care, prin Bucovina si pãrile Moldovei de sus, se numeste Procoavil, Sf. Procoavasau Procoavele, cänd «Biserica prdsnueste Acoperdnuintul MaiceiDomnului la .

Mai in toate pärtile este o sdrbätoare cu totul a femeilor.'SE Procoavä se crede Ca este un sfânt sfintit de Dumnezetv

printre cei dintii. El acopere pämântul cu stratul de ,-,:apadd; deaceea fetele se inchinä lui ca sá le acopere si capul lor cu bielsuguIparului, precum i ca sä le ajute spre a se märità cât mai curând..

Prin jud. Neamt, Procoavele se serbeaz5 pentru vite sau oca-sä ne acopere Maica Domnului §i sä ne aibä in paza, de toate pri-rnejdiile : de inec, de foc, de cumpcind, de napastie, de ducd-se-pepustitt sau uciga-l-toaca §i de vräjmasul cel räu» 5.

Prin unele pär0 din Bucovina, in aceastä zi se scot icoanele lacâmp si se face agbiasma 8.

Pe-alocuri e o zi de bram.In sfarsit, pe-alocuri se povesteste cä in aceastä zi, pe vremea

lui, Sj. Andreiu a väzut pe Maica Domnului plutind in vAzduh, cumânile intinse, rugându-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc 7-

r. Octomvrie se mai numepte pi Brunzeirel, cluna and Incepe .34 bru-mueasc4», adeca sa cada intaile brume. Intr'o versificatiune carturareasca,se pare, cetim (Mat, folk. p. 1198).

Octomvrie e nec4jos pi sufla rece,Pasul lenep nu se trece,El pe unde merge, parlepteSi copacii verzi nu-i iubepte.Golanii, sä-i vada, nu-i place,

Cu lenepii el n'are pace.Face pe lenepi sä planga

la pleptu-pi sa se stânga.Tremura de-a lui frica

pielea i-o infurnica

2. Prin jud. Tecuciu, capacul, pocripul sau acoper4mantul sicriuluk(cosciugului), se numepte procov4.

3. Culegere din orapul Piatra-Neamt ; de fapt in aceasta zi e Sf.Ap. Anania i cuv. Roman.

4. Dat. i Cred. Rom. din corn. Baltatepti, comunic de d-1 I. Preutescu5. Idem celor din Vanatori-Neamt, comunic. de d-1 V. Stirbu.6. Voronca, op. cit., p. II i 278.7. C. D. Gheorghiu, oP. cit., p. go.

www.digibuc.ro

Page 62: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

59

VINERÊLELE.

I. Vinerea mare.

Sub numele de Vinerea mare sau Vinerea celor 12 Vineri 1, se-

intelege de catre poporul roman de pretutindeni sarbatoare CuvioaseiParaschiva, präzmuiti de Biserica in ziva de 14 Oetomvrie, si care,prin Bucovina, se mai numeste i Nicuvioasa 2.

Moastele- acestei Sfinte se afia in biserica Trei-lerarhi din Iasi,.de unde se scot in procesiune la acea zi de mare sarbatoare, i când,din toad Moldova aproape, din Basarabia si Bucovina, se aduna lângasfanta racli o mare de credinciosi. Astfel intelegem de ce, prin uneleparti din Bucovina, sarbätoarea aceasta, dupa nutnele sfintelor moaste,.se mai numeste i SfataVineri din Iafi 1.

Romanii basarabeni povestesc, prin imprejurimile Akkerma-nului, legenda unui izvor numit al Sfintei Paraschiva, in urmatorulcuprins :

«De mult, de foarte mult, pe când pe ad mifuiau hordele tä-täresti, o banclä de Tätari a pus mana pe o fatä de o frumusetämare, care se numia Paraschiva. Prizoniera a fost vindutä in ha-remul unui Pasä din Akkerman. Pap, cum a väzut acea fatä, acazut fermecat de atâta frumusetä si a voit s'o induplece cu fel defel de daruri scumpe, ca sa-i fie de nevastä. Dar totul a fost inzadar : fata n'a voit sä se fad cadlna. Atunci pap a turbat de mânie-si inteo noapte a voit s'o iea cu sila, insa fata a izbutit sä fugä dinharem. Soldatii trirnisi ca s'o prindä au gasit-o pe malul limanului

când erau sä puie maim pe dansa, ea s'a prefäcut inteun izvor» '.Prin jud. Muscel, «poporul stie cä sfânta aceasta a fost fatä

säraca, färi parinti, care-si dadeâ i bucätica dela gurä saracilor ;d'aia s'a facut sfantä. Asemeni i haine, ce bruma le-ava, le lin-pärtia cu säracii» 5.

Prin unele parti se crede cä St. Paraschiva a fost chinuitti depägani inteo Vineri, si de aceea, in orice zi ar cädel aceasta sárbá-

i. D. Gheorghiu, op. cit., p. 90.Despre Vineri, vezi M. Gaster,.Lit. pop. rom., p. 388 pi urm.

2. Voronca, op. cst., p. 610.3. Ibidem, p. 278.4. Z. C. Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 277 8.5. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 86.

www.digibuc.ro

Page 63: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

60

-toare, poporul o numeste Vinerea mare si o sozoteste ca una dincele mai mari särbätori 1.

*i prin jud. Tecudu gäsim credinta cä Cm,. Paraschiva a fostchinuitä de catre pägini, si anume a fost fiartä «in smoalä si'n pu-cioasä» ca sä se lepede de credinta crestiná. Aceastä socotintä po-pularä credem cä porneste din faptul ca Sf. Paraschiva se numesteVinerea ',tare, iar despre o Sfdnta Vineri se rostesc colindele cu ade-varat, cit pentru credintele sale cele crestine, pägânii au chinuit-.0 variantä a unui astfel de colind sunä precum urmeazä :

Sus pe slava cerului,La poalele raiului,La scaunul Domnului,La scaun de judecatä,Unde vine lumea toatà,Genunchiat-a Sfeinta Vineri,

.GenunchiäSi mili plängeä :

Stii, Doamne cil m'ai trimis,Pämäntel sit ti-1 botez.TO s'au dat botezului,Nurnai una nu s'a dat:Cetatea IordanuluiNu s'a dat botezului,

Nici crestinätiitilor.Dar pe mine prinsu-m'au,

Prinsu-m'au,Legatu-m'au,

Cu cutit tiliatu-m'au,In cazan bägatu-m'auSi trei zile fiertti-aau,Numa'n cearä si'n iinä.Apoi strecuratu-m'au,In gard aruncatu-m'au;i-aun fäcut cum am putut

$i la tine c'am venit,Sri-mi dai sfinti de ajutor.Pe Irod ca s5-1 omor2!

In aceastä zi nu se lucreazä, fiiind primejdie de boale 8 ; cunici un chip nu se coasa, fiind räu de träsnet, de grindina si boli deochi. Prin unele pärti din jud. Neamt, in aceastä zi, ca si in cele-lalte «12 Vineri de peste an», cine va coase sau va toarce, se credeca va face negh la mânä 4.

Unii gospodari postesc aceastä särbiitoare nemâncând frupt 6<hiar dad ar cädel inteo zi de dulce; altii o postesc cu desävärsire,sau: nu beau vin roi, nu mänând mid, castraveti i alte poamecari au cruce 6.

I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. go.2. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu. Variantele aunt numeroase.3. Cred. Rom. din com. Voicegi, jud. Välcea, comunic. de d-1 I. N.

Popescu.4. Cred. Rom. din corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.

Preutescu.5. Idem.6. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 91.

www.digibuc.ro

Page 64: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

61

Prin unele parti in locul lui Sf. Dumitru se socoteste Vi-nerea mare ca zi de soroc cand isi incheie slujba päzitorii de vite

oi precum i pandarii ; tot acurn se incheie invoz.lile de inchirieriale imasurilor, pentru oi mai ales, cand deci «incep a pleca cio-banii cu oile de vale» 1, .spre alte locuri necuprinse inca de iarnaaspra a muntelui.

Oi le stramutate nu se mai pot tineà despärtite de berbecideci in ziva de Sf. Paraschiva sau Vinerea mare se slobod oile laberbeci pentru prasire 2, crezandu-se ci aceasta se face pentru camieii sa fie frumosi si pestriti i ca sl fie nascuti inainte de Past.'cu doua saptamani. Pentru aceasta, ca ajutor, Vinerea mare trebuesir' se pazeasca din partea muncii. 3 Prin jud. Suceava, ciobanii seferesc in aceasta zi ca sa ciopleasca ceva, caci se tern sa nu le iasamieii tarcati 4, ceeace le-ar micsura pretul.

Plecand päzitorii de tarine, acestea, precum i livezile i isla-zurile, raman slobode pentru päscatoarea vitelor.

Vinerea mare fiind intr'o vretne cand munca in camp sesfarseste, cand fiece gospodar isi cunoaste sporul agonisitei lui depeste an i cand frigul incepe «a-si arätà coltii», e firesc deci capretutindeni oamenii sa inceapä a se pregati pentru iarna cumpa-randu-si de pe la targuri sau iarmaroace tot ce le lipseste in pri-vinta imbracatnintei. «Acum, de Vinerea mare, ii cumparii i soa-rele cojoc. Altii zic ca-si cumpara si Sitintul Dumitru» 5.

II. Vinerèlele.

Prin Bucovina, ziva de Cuvivasa Paraschiva, irnpreuna cu oalta Sf. Paraschiva, care, dupa spusa poporului, cade a doua zi deSf. Dumitru, la 27 Octomvrie, alcatueste Vinerélele.

In acest timp, 14-27 Octomvrie, nu este bine sa se samenesecara, cad e primejdie de moarte pentru acel ce ar sämana. 6. Vre-

I. Cred. Rom. din corn. Voice0i, jud Valcea, comunic. de d-1 I. N...

Popescu. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 86.2. Dat. rom. din corn. Ba1tate0i, jud. Neamt, cornunic. de d-1 I. Preu-

tescu.3. D. Dan, Straja.4. Cred. Rom. din jud. Suceava, comunic. de d. M. Lupescu.5. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 86: (Cu z 3 zile inainte de

Vinerea mare, satenii pleac a. cu nevestele ca'rd pe la targuri, ca curnpere scoarte, velinte, cojoace, zeghii, i pentru iarnaz.

6. Voronca, op. cit., p. 278.

www.digibuc.ro

Page 65: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

62

-mea, intre aceste sirbätori se zice ca rarnine neschimbatä : cum va fiin ziva de Cuvioasa Paraschiva, va fi necurmat pänä la Sf. Du-mitrul.

LUCIN

In ziva de 17 Octomvrie, Sf. Osie, prin unele pärti se ser-beazi Lucinul, spre a fi oamenii feriti de hipi 2.

S:iMEDRU.

I. Mo§ii de Sâmedru.

Una din cele mai mari Stimbete a mortilor sau Sdmbete a tnoiloreste si Sfimbita ce cade inainte de Sf. Dumitru si care se numesteprin Bucovina MoFii de toainna, Mofii cei wari 2, una din cele treiScimbete a mortilor iar prin çarà poarti nurnele de MO de Stimedru;au MO de Sf. Dumitru.

Ca moli, adeci drept bucate sau pomani, se di grdu fiert cuunt sau unturd, cu /apte sau brdazd. Colacii §i luinánárile obisnuitenu lipsesc.

Prin pirtile Oravitei, A' masului si Bozoviciului, când se im-part acesti mosi, se face urmitoarea menire :

Voi moi, strilmo*iS5-mi liti tot voioASa-mi dati spur In caskCu mull pe magi,Cu mult ajutorIn ctunpul cu

Prin Banat se obisnueste ca mosi i scrobul cu Rinà de grâu 5;

1. Voronca, op. cit., p. 930.2. C. 1). Gheorghiu, op. cit., p. 91.3. Marian, Sdrbatorile, 1, p. 262.4. Voronca, op. cit., p. 389: Ceie trei Sdmbete ale Mortilor eunt :

doua inainte de Sf. Dumitru i una inainte de Arhanghel.5. Marian, Immormantarea, p. 393.

www.digibuc.ro

Page 66: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

63

Focul lui Simedru.

In ajunul lui Sf. Dumitru si se pare a si in seara de Sf.Dumitru 1, este datina ca prin Oltenia si partea de apus a Tarii-Rornânesti, sä se aprinda niste focuri cari se numesc focuri sumedre,dar mai aks, la sing., Focul lui Sumedru sau Sdmedru.

Prin jud. Muscel, in partea de catre munte, copiii «in alergat»se urca pe coastele plaiurilor, veseli, trezind bolovanii de piatra,-cirora le da drurnul la vale. Sus, «unii taie cetina pe margini desurpuf, altii, sus in brazi, curatä ramuriv, pe când ceilalti leagä mal--durii, Ii incarca si plead la drum, «cu ate sase telegari la barn,si-un voinic in car. Godanacii rup câte o craca mare de brad, gra-inadesc rätini de-asupra-i i proptind-o voiniceste pe umeri, o taräscde vale. «P'alocurea se mai face si care o mica indierealá intre ceicu carutul i alti haidamaci cari vor sä iea d'a gata munca altora»...

Ia mai stati o tar', voinicilor, i mai dati-ne i noui dinäi brazi, ca door ne-or trebui i noua.

Iar altul de colo :Ce mai umblati cu focul si voi, niste tingai ! Ia aprindeti

voi ate o craca de brad si-mi alergati prin vecini dupa capatat,-cum fac nevoiasii din oras, ca d'aia nasul vostru!

Bradul adus din rnunte se face nwrincin, gramada,pe camp.Dintre voinici, cle-odata unul dá o gura. S.:. face mare mis-

<are, si strigatele de veselie pornesc. Vreo sapte cpt flácai, fratiori rude de-ale lor, duc pe sus un brad, mare cat o turla de biserica»,pe care, cu mare greutate o pun inteo groapa fazutä in päinânt,-curatind-o pe-o parte de craci, cat- un stat de orn. «Aici pun intâiustrujele, apoi aschi subtiri i tändari de laturoi, ca sa faca cevà jaratec,iar dasupra si printre ramuri, gramadesc din räsputeri din cetina_adusä.

când clopotele de vecernie pornesc sa sune, se aude :Hei, gata ? Un copil arunca o lumânärici aprinsii in stru-

jele uscate. Patin fum, si indata limbi de foc alerga in toate partilecautand prada de rurnegat. Varful pliipând al bradului se suceve o--dad, ca searpele prins de cap, aruncä potop de ghimpi rosii si sipleacen jos capusorul räpus.

Hai la focul lta Sumedru !

i. Lumina pear u tori, III, p. 516.

www.digibuc.ro

Page 67: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

64

Bradul se mistue mereu. In acest timp «se'ndreaptä spre foc,.babe, neveste de toatá mâna cu irurí intregi de covrigi, cu câte o-traistd de nuci, ori de mere, cu felii de pine calda, mai cu coliceianume facuti si spoiti pe deasupra cu miere, in scurt, cu tot felulde mirodenii de-ale pärnantului.

Si pe când femeile impart, pe când copiii cer, in mijloculacestui sgomot asurzitor, din când in and se aude strigatul

Hai la focul lui Surnedru!Bradul se mistuie mereu, «dar poporul de toi gdIdcioft nu-i da

pace cu nici un chip. Când i când arund peste el din cetina de-

aldturi §i-1 chinueste asà, pánd târziu in noapte».Vin alte femei cu bunatäti de impärtit, valurile de strigAte se-

aud din nou, iar cand noaptea se lasä cu totul, bdietii pornesc laat-at apa spre a stinge focul, cdci din pricina vantului ar putekaduce primejdii.

Dupä ce i aceasta s'a starsit, fiecare pleacä spre casa lui, cutraista plinä de pane i poame 2

Tot astfel se urmeazii prin satele si dealurile din sesulCu o zi sau cloud inainte de Sf. Dumitru, copii adunä sipici,

coceni, gäteje, sptilddrii de cânepii dela melitä, s. a., si le strâng laun loc, de fac un maldär mare. Apoi in seara spre Sfântului Du-mitru, când incepe a se intunereci, se strâng copiii ciopor pe lângigrämada de sipici si aprind un foc.

Focuri de acestea sunt câte cinci-sase sau sapte-opt inteun sat,.in anume puncte ale satului.

Pe foc pun sipici câte un brat, die un brat, nu toate odatd._Când e vulvoarea mai mare, copii sar peste foc, ca sä fie sä-

nätosi tot anul. Apoi incep a striga cu totii deodatä cat le iea guraHai la focul lui Sumendru L.. Hai la focul lui Sumendru !...

Iar femeile din sat, cum ii aud, ieau câte un cos cu nuci, ori-cu mere, struguri, covrigi, prune uscate, s. a., ori uneori câte o-

vadrá cu vin, pe cari le impart copiilor seara la lumina focului.La sfArsit când femeile au isprävit de impartit, copiii mai in-

tetese odatä focul sdravän si mai sar la intrecere peste vâlvätäi. Peurniä, dupä ce se potoleste, pleacä fiecare la vatra lui, luând cu el

1. Nu : galagio0.2. M. Lungeanu, In sarbatori, Bacurqti 1910, p. 5-13 ; descriereah

datinei este din Rucar.

www.digibuc.ro

Page 68: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

65

si un ticiune, doi, pe cari ii arunci in gridinile cu pomi, ca si sefad poame in vara viitoare» 1.

Prin alte pärti, asemeni muscelene, biietii si fetele se aseazipe cite doua rinduri, la putini depirtare de foc si incep si sari prinvalvoarea focului. Cel ce poate säri, socoteste ci in curgerea anuluise va insuri, sau de e fad aceea, se va märità.

Dupa ce vin femeiile si impart covrigii, feliile de pine, nucilesi merele, unul dintre bäieti incepe si cânte din fluier, iar toti cei-lalti, tineri si babe, se prind si joaci astfel cu totii In hori, «ba-bele chiar joaci si chiuesc» 2.

Prin unele pärti oltenesti, focul lui Silm-Medru se face in searade Sf. Dumitru. «Copii fac bdlluititi prin sat, si stringindu-se im-prejurul focului, strigi :

Hai la focul lui Sâm-Medru !La intoarcere acasä, iea fiecare cite un täciune pe care it aruncii

in grädinile cu pomi, avind credintä ca In vara viitoare se vor facepoame multe. Femeile impart poarne s. a.» 3.

Asemenea focuri, fleá insä de a le legl cu särbitoarea Sf. Du-mitru, se fac si prin jud. Neamt, prin livezile cu perji ca si rodeascä 4.

III. Sfântul Dumitru.

Cu privire la persoana lui Sf. Dumitru, poporul nostru cu-noaste urmitoarele povestiri :

Intâia ne spune ci SI. Dutnitru a fost la inceput cioban, avându-siturma inteun miez de codru, necalcat de picior omenesc. Decitriià acolo, nestiind ci in lume mai sunt si alti oameni In afari dedinsul. Seara, cind se inchini lui Dumnezeu, särià de trei ori pesteo cioatä qi zicei :

i. R.-Codin, D. Mihalache, op. cit., p. 87.2. Albina, II, p. 1321-2.Lumina pentru tali, vol. III, p. 316, ptiri

tot despre Muscel : In seara de 26-7 Octomvrie, and se face focul luiSumedru (Sametru), dupa obiceiul ce este «pre partea muntelui, de a seface focuri grupuri-grupuri prin sate, unde femeile se duc de dau copiilormere, pere §i alte poame, copii striga tare :

'Ai la focul lui Sumedru.Cand se Intore acasa, ieau cate un taciune dela acel foc 0-1 arunca

prin gradinile cu pomi, ca sa se faca fructe in vara viitoare.3. Dat. 0 Cred. Rom. din corn. Halange0i-Zaicoiu, jud. Dolj, comu-

nic. de d-1 N. I Dumitrcu.4. Idem ale celor din Baltategi, jud. Neamt, comunic. de d-1 I. Preutescu.

Pamfile, Sarbatorite de toamnii. 5

www.digibuc.ro

Page 69: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

66

Acestea sunt ale tale, Doamne !Dupa aceasta &aril si a patra oari si adänga :

Asta este a mea !Dupace-si facea rugäciunea, plecà dupä turmä.Intr'o noapte viseazi Sf. Dumitru ca pe lume, in afari de

dansul, mai sunt Inca i alti oameni. Deci, dornic sä stie cum stätreaba, plead in lume. Merge si merge, di peste rapi si nu cadeinteinsele, dä peste ape si trece fad ca sä se ude macar, iar dupimult -mers, ajunge inteun sat, inteo zi de Duminica.

In sat vede el o multime de oameni intrand inteo casä, de undenu mai iesiau. Se mirä cat se mirä, ar mai apoi intreba pe unuldespre aceasta, iar cel intrebat ii raspunse cá acei oameni merg casa se inchine lui Dumnezeu ; cat priveste dispre casa in care in-trau, ea se chiamä «biserica».

Ce sä fad' ? Hai sä intre si el dupa dânii, sä vada si el cumeste biserica i cum obisnuesc oamenii sa se inchine lui Dumnezeu.

Inäuntru statel lumea, dar cum statea asà, Sf. Dumitru vedeàla fiecare ate un fel de glimuiele l in spate. Si cum vazit aceasta,nu mai stata mult pe ganduri, ci iesi afarä, ìi umpla i dansul unsac cu paie i inträ din nou in biserica, spre a fi cu chipul acestala fel cu toti oamenii.

Lumea, cum prinse de veste, incepit sä-i strige ca sä ieasiafarä, dar ciobanul nu vol ; si nu se indupleca, pentrucä vedea canu se deosebià intru nimic de ceilalti

Gämuietele pe cari Sf. Dumitru le vedea la altii erau sarcinilecu päcatele omenesti, pe cari, fireste, nimeni nu le vedea, fad nu-mai ciobanul. In chipul acesta deci, era firesc ca lumea sä se mireuimindu-se la cioban, sa fa& si si strige la dansul, pe cata vremeel sä stea ca un sfant i sä asculte slujba dumnezeascä.

lute() stranä vede Sf. Dumitru pe Diavol stand i insemnandpe tori cei ce radeau i vorbiau in biserici i inciudandu-se cà nu-igäseste i ciobanului pricinä, ca sa-1 insemneze i pe dansul.

Dupa o vreme insä, Diavolul luä o piele de bivol si incepasä tragä cu dintii de dansa. Si trase i trase, panä cand a fäcut omare necuviintä. Nimeni nu vedea si deci nimeni n'a auzit nimic,dar ciobanut vedea, auzit, ris. Atunci Dracul I-a tnsemnatla condia i pe dansul.

I. Desaci.

www.digibuc.ro

Page 70: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

67

Slujba s'a ispravit si ciobanul a iesit dela biserica ; dar acumla intors, trecând peste ape, se 'utiä Ora la glezne, iar prin râpi se-cufunclä pânä la tenuchi. Acum s'a incredintat ca fiind la biserici, aAresit inaintea lui Dumnezeu si 1-a supärat. De aceea s'a hotarit särämâna la oi, sus la munte, si sa nu mai aihi nici un amestec culumea cea plinä de pacate.

Dupä aceasta mai trece iin card de ani. Ciobantil moare in-stâna lui si oamenii ii gäsesc trupul neputrezit; 1-au luat, 1-au im-mormântat, pe locul stânii au ridiCat o biserica, iar numele cioba-nului, care a lost Sf. Dumitru, I-au cinstit de atunci, si-1 cinstirn.§i noi si astäzi 1.

Povestirea aceasta se aude si prin jud. Muscel. Sf. Duinitru «afost cioban care traia numai in fapte bune. Odatä a pädtuit si el-in vieata lui, si anume, ducându-se in bisericä, dud biserica gernel-de multi lume, nu stiu ce-a fi väzut in bisericä, ca 1-a pufnit risul.

Mai pe urmä insä s'a cäit amar de ceeace facuse. Si ducandu-seiar la ol in munte, si-a ispäsit päcatul prin post sl rugicluni.

Tarziu de tot s'a aflar trupul pomiiit si neputrezit ca la ceifarä *ate 2».

1 prin jud. Tecuciu se aude aceastä povestire, insä numelelui Sf. Dumitfu lipseste, fiind inlocuit cu al unui bätrân.

Ea sunä precum urmeazä :Un unchias bateau nu avea de obiceiu sä se dud la biserica,

-dar era curat si drept inaintea lui Dumnezeu. Inteun rind insa,feciorii 1-au luat cu sila si 1-au dus.

In usa bisericii era -un lac mare, cä fiecare trebuia sä se des-calte, ca sä poatä trece printeinsul. De aceea feciorii mosului si-auscos imineil si au vrut sa lea pe tatäl 1or in spate, ta sa nu-1 mailase sä se ude si dânsul.

,Dar unchiasul le zise :

Lasatt-mä, ca dad oiu fi drept la Dumnezeu, oiu trece sipe deasupra.

Unchiashl nici hu s'a mai suflecat, ci a trecut as1 pe deasupralacului, färä ca macar sa se ude. Iar lumea si feciori lui s'au mi-nunat mult.

A intrat mosneagul in biserica si s'a asezat in fata altarului,ascultând cu mare luare aminte tot ce zicei preotul si dalscalii ; dar

r. N. Trofin in &zittoarea, V, p.148-9.2. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 86.

www.digibuc.ro

Page 71: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

68

fiind el tare curat, vedel tot ce allii nu puteau sä vadä. Veda cuminteun colt al bisericii stätei diavolul si scria in catastivul lui petoli cei ce tineau cu dânsul, pe cei cari radeau, pe cei cari vorbiau,pe cei cari erau cu gAndurile intr'alte pärti. Umpluse toatä condicasi tot isi intinda hârtia ca sä fad loc si pentru altii, si iar in-semna. $i când era aproape-aproape sä se ispräveasca slujba, bätrânulväzù pe diavol strâmbându-se si pocindu-se in tot felul, ca incepùsi dânsul sä zâmbeascä. Atunci diavolul isi muiè condeiul pe limbäsi-1 insemnä si pe mosneag tocmai la urrnä.

Când a iesit batranul din bisericä, n'a mai putut trece pe de-asupra lacului, ci a trebuit sä se däsca4e si dânsul. Pentru mersullui la biserica, mult s'a clit si intotdeauna a povestit, ca sä inte-leagä fiecare, a legea crestineascä nu trebue sä se implineascä numaide ochii lumii, ci si cu deplinä credintá si curätenie de suflet, de-oarece Dumnezeu toate le vede si le stie ! 1.

A doua povestire despre Sf. Dumitru se aude si prin unelepärti doljene si are urmätorul cuprins :

Sf. Dumitru a fost päzitor de vite,umbla dupä oi ori vacicu credintä nesträmutatä in Dumnezeu, bun si drept cu toatä lumeasi dar färä pic de päcat. 0 singura datii, din intâmplare, a omorito pasere, pentru care lucru singur s'a pedepsit, umblând desculttrei ani de zile.

A träit prin muntii Balcani, unde a si murit, ingheot fiindde o lapovitä care se vede cá a fost foarte grea. Când lapovio s'atopit, trupul sfantului a fost luat de apä, la vale, si a lost dus inrâul Lomului, iar de acesta a fost mánat pânä aproape de Lom-Pa--lanca bulgäreascä.

Inteaceastä vreme, Rusii, având räsboiu cu Turcii, täbäriseraprin pärtile de pe acolo. Inteun rand väzurä o candela aprinsä la mar-ginea apei, deasupra ei. $i cum väd aceasta, incep sä caute in dreaptasi in stânga, ca sä afle ce este. Dar oricât am scotocit, n'au pututafli nimic. Tocmai târziu le-a dat in gaud ca sä iea casmalele sisä sape. Säpand pämântul, au dat de trupul Sfantului Dumitrumislipit de apä.

Dupä ce l-au scos pe mal, au bägat Rusii de seamä cä si can-dela s'a tras deasupra lui ; clad l-au mutat intealt loc, candela afost nedespärtitä de trupul sfântului. Atunci au inteles ei cä au de aface cu o minune dumnezeeasca si cä trupul acela e al unui mare sfant.

1. Culegere din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

Page 72: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

69

Moastele au fost trecute in Tara-Româneascä, unde s'au strânspreoti de au &cut sf. slujbä ; mai departe insä moastele au ariitatsemne CA nu voesc sä plece. Pentru aceasta au fost asezate in Mi-tropolia din Bucuresti, unde se aflä si astäzi 1.

Aici se face o confuzie intre Sf. Dumitru, marele mucenic delaTesalonic (26 Oct.) si Cirv.Dumitru din Basarabov (27 Oct.). Despreacest cuvios parinte cetim urmätoarele : Näscut in satul Basarabovpe Lom, a fost päzitor de vite si apoi s'a cälugärit träind inteopesterä. Erä fácitor de minuni. Simtindu-si sfärsitul, a adormit intreclouä pietre, cu cari mai tärziu, dus de apä, a ajuns in apa Lomului,mare fiind. 0 copilä epileptica isi indemnä pärintii sä scoati moastelecuviosului, cari i se aritaserä in vis, spre a fi tämäduitä. Fiind adusin sat, acolo au venit preoti trimisi de Domnul Terii-Rominesti, ca sä-1iea, dar moastele s'au oprit la Rusi. De acolo a fost asezat inteun cartras de doi juncani neinvätati cari au fost läsati slobozi si cari s'auoprit in Basarabov. La 1769, generalul rus Salticov a vrut sä ieamoastele in Rusia, clar fiind rugat, le-a läsat Terii-Românesti, caräsplatä pentru nenorocirile intâm plate. Moastele s'au asezat la SfântaMitropolie, când s'a sfärsit räsboiul si s'a stins molima ciumii 2

A treia povestire legatä de numele acestui sfânt este un basm,tipul «Porcului fermecat», sub forma caruia se ascunde un voinicsi pe care tânära lui nevastä il va cäutà cu opinci de fier si cârjiide otel, pentruca, ascultând pe nnaid-sa, a cäutat sä-i descopere fatape timpul noptii 3.

O varianti mai scurtii a acestei povesti este si urmätoarea,care se aude prin satele muscelene.

«Un unchias si o mätusa, neavând copli, au plecat unul inteoparte si altul intealtä, sa gäseascä vreun copil, pe care sä-1 creasedde suflet.

Unchiasul a gäsit in cale un purcel.Când irnpäratul vol sä-si märite fata, nimeni nu izbutl s'o iea,

fiindcä impäratul dedeä petitorilor de fácut niste treburi peste pute-rile lor ; doar purcelulul flicù intocmai pe placul impAratului siizbuti sä iea fata.

Purcelul noaptea lepädä pielea si rämânei un fldcAu frumos,care sträluciä ca soarele.

I. §t. St. Tutescu, 0 Parte din efintii poporalui, Craiova 1908,pag. 33-4.

2. Dr. Gherasirn Timup, Dictionar aghiografic, Bucurepti 1898, p.209.3. Poveste auzita din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 73: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

70

Dar a drat-o picatul pe nevastä-sa, de i-a aruncat inteo noaptepielea pe jer4gai,.

Atunci voinicul s'a facut «foc l .parä» de mânie i-a spus.CI el e S fan tul Dumitru i cä are sä-si iea lumea'n cap, iar ea sa-Lcaute pia 1-o gäsi, cad numai atunci ya putea naste copilul. Bagsamä ca rämäsese grea. Ci-cä 1-ar fi gäsit tocmai dupä noui anirsi apoi ar fi trait amândoi pána la moarte» 1

In legáturi cu numele acestui sfânt, trebue sä mai pomenirnincà i urmätoarea povestire macedo-romanä, care ne aratä cä nidSf. Durnitru nu are putere asà de mare, lucât sä abatä rostul sortiidela cele botarite de Dumnezeu sau de cei ce-1 ajutä fac voia luL

jLa un om odata, vin cele trei ursitoare ca urseaseasclpruncul de curand näscut. In casa lor se afla atunci Sf. Gheorghe siS f Dumitru, cari au auzit ursirea, prin gura celei mai mid dintreursitori

Copilul va creste mare si când se va însura, va trece camireasa lui peste un rau, va cädea de pe cal si va muri inecat !

Cei doi sfinti, auzind aceasta, spun omului ca atunci and vafi sä-si insoare feciorul, sa-i pofteascä si pe dânsii la nuntä.

Ceeace omul nu uitä sá i faca.Nunta trebuià sä treacä peste apa hotaritä. Atunci Sf. Dumitru,

ca sa Irnpiedice indeplinirea soartei, isi schimbi calul sau cumirelui. Dar nu se stie cum se intimplä, cad calul lui Sf. Dumitrupoticni, iar cu coada stropi pe mire, asä ca. acesta s'a Inecat nu-mai &cat.

Väzând aceasta, sfintii merserä la Dumnezeu sl se rugarä cainvieze. Dumnezeu insä le räspunse cá una ca aceasta s'ar pute&

face numai dad parintii mortului si-ar da din zilele lor.Dar acestia nici nu voird sá audä i astfel mirele ramase «bun-

mort» 2.Prin Bucovina se crede cl Sf. Du mitru este al patrulea slant

facut de Dumnezeu 3.Prin jud. Muscel se zice ca. dupä cum Sf. Gheorghe are grijä

ca la ziva lui sä fie codrul înverzit, Sf. Dumitru dre grijä sä-1 facänegru, adicä sä-1 desfrunzeascä. Acesti sfinti si-au hotárit aceasta¡rare dânsii i s'au invoit ca acel ce nu va urma Intocmai, sa fie

1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 86-7.2. L. Aineanu, Basmele, p. 144-5.3. Voronca, op. cit., p.

www.digibuc.ro

Page 74: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

71

ucis de celalt. In aceastä privimä iatä ce ne spune o povestire aunuia ce se refera la o vreme cunoscutä.

«$i sä tii 6 a§à. e. Mai ca acum, vreo doi ani. Avuräm za-padä 'Atli mai la jumätatea lui Prier, si cu toate astea, codrul totera verde de Sf. Gheorghe. Fu frig, frig, pariä mai erau 3 zile OmenSf. Gheorghe. Arunci se puse pe cAklurä si odatd s'au deschis pomii.

Si tot in anul Ala, cAnd fu toamna lunga, fu vreme frumoasApana mai erau vreo douä, trei zile pAnd in Sf. Dumitru. Frunzain codru erà neclintitd, cä erä cald si frumos ca vara.

Atunci se puse, nene, pe un frig, cu brumä si inghet. JarcAnd dete soarele, curgeau frunzele grämadä din pomi, de parc'arfi fost opärite cu apä fiartä. Si'n ajunul SfAntului Dumitru, odatdse golofird pomii» 1.

IV. Sâmedru.

Särbätoarea Sf. Dumitru, 26 Octomvrie, se päzeste in poporcu nelucru si se numqte Sf. Dumitru (in pron. pop. : Dugnitru),.Sfeti Dumitri 2, Sämedru, Sdm-Medru, Sännzedru, Sumztru sau Sd-medru 3, iar in pron. pop. : Ságnédriu.

Prin Oltenia se crede a celui ce va päzi cu sfin;enie aceastäsärbatoare, ii vor fi ferite vitele de stricaciunile lupilor 4.

Prin jud. Muscel, ciobanii cari vor sä afle clad iarna va fi

moinoasä sau geroasä, isi astern dulama in mijlocul oilor si se uitäca sä vada ce fel de oaie se va culd pe dânsa. Dad se va culdoaie neagrä, e semn pentru ei cä iarna va fi bunä ; dad se va culdo oaie albä, dupä socotin¡a lor, iarna va fi asprä.

Tot prin aceste päili oamenii se uitá sä vada cum eluna. Dad luna va fi plinä i cerul senin, arna va fi bunä ; daddimpotriva, luna va fi plinä si cerul va fi acoperit cu nori, dad arplouà sau ar ninge, aceste semne aratä ca iarna va fi asprä, cä zd-pezile vor fi grele, iar genii va fi strasnic .

Prin Bucovina, numai pinä la aceastä zi se mai poate sämänlusturolul. Cine va mai pune usturoiu i dupä Sf. Dumitru, va aveä.

I. R.-Codin, Mihalache, oP. cit., p. 62-3.2. Cred. Rom. din corn. Voicepti, jud. Vâlcea, comunic. de d-1 I. N.

Popescu.3. Francu, Candrea, op. cit., 11. 105.4. Cred. Rom. din Catanele, juZi. Dolj, comunic. de d-1 St. St. Tutescu.5. Codin, Mihalacha, op. cit., p. 87-8.

www.digibuc.ro

Page 75: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

72

pagubä in gospodärie sau *II vor muri copiii 1 Tom§ dacä cineviare usturoiu simânat pinä la aceastä data, mai poate pune i pesteaceastä särb5toare.

Prin unele pärti din Dobrogea, intâlnim in aceastä zi datinaSaiegiilor : Mai multi fläcäi se intrunesc la o casa, de unde pornescapoi prin sat cântând din fluiere §i cavale. Intre dän§ii se aflä unfläcäu imbricat ca o cadânä. Astfel capätä bac§i§uri 3.

Sf. Dumitru este ziva soroacelor pentru slujbe §i felurite inchi-rieri. Invoelile nouä aduc prilejuri de aldäma§uri §i veselie. Impli-nit-ea soroacelor vechi aduce câteodatä §i supäräri 3.

In aceastä privintä, Macedo-Românii au urmatoarea zicalä :Li-apiri Sumedru 7a poartd, adicä, in ziva de Sf. Dumitru i s'a lu-minat la poartä [i n'are cu ce-i pläti datoriile] 4.

V. Sf. Dumitru eel nou.

Prin unele pärti din jud. Muscel, ziva de 27 Octomvrie seserbeazä de cätre unii sub numele de Sf. Dumitru cel nou. El secrede a fi frate cu Sf. Dumitru. Se tine pentru felurite boale i

lovituri 5

i. Cred. Rom. din Straja, Bucovina, comunic. de d-1 D. Dan.2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 91.3. Dat. Rom. din corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.

Preutescu: In aceastä zi se aleg vitele dela toinnat. Calendar ilustratpe 1910, Craiova, la zi : «S'an-Medru, ciobanii i4i cauta stapânip.

4. I. A. Zanne, Proverbele, IX. p. 421.3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 88.Vezi la p. 69 despre confuzia

intre cei doi Sf. Dumitru.

www.digibuc.ro

Page 76: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

CUVIOSUL PAVEL.

Despre Cuviosul pärintele Pavel, al carui hram biserica II

cinste§te in ziva de 6 Noemvrie 1, poporul roman de prin uneleparti §tie numai atat cä eavea o barba alba §i lunga, de-i ajungeala parnant» 2.

1. Noemvrie se mai numege i Vinicer,luna vinurilor, Yinar,la Macedo-Romani. iezmaciune,luna aiasmei,Brumar, Brumariu, Bru-inarul mare, Promorar, Luna brumei, luna promoarei, luna promoroacei,§i se pare ca chiar i Brumarel.

Cu privire la aceastâ luna se spune ca daca

In luna RapciuniCad copiii pe taciuni,far in BrumarCad §i cei mari (Mat. folk. p. 97);

-sau :A trecut Noemvrie

Lana lui Brumar,and cad pe taciuni i ai mari,-and noptile aunt marisau, dupa cum zice o chiuitura din

Foaie verde d'alunica,Primavara-i noaptea mica,

vreme de ibovnica,FLA. 'n luna lui Brumari0 versificatiune din jud. Valcea ne

Noemvrie cu cojoculNumai ciucuri

cu biciuri,Cu cari bate §i cearta

De §ezi cu mandra cat iti placeSi ziva nu se mai face (Albina 1.11,

p. 871) ;

Ardeal :

C'atuncea-s noptile mari,Sezi cu mandra cat iti placeSi ziul nu se mai face ! (Marian,Sarbatori, I, p. 97.)

aduce aceste pire :

Pe hal cu punga desarta.A poi, vai de a lui muma,Ca el nu §tie de gluma (Mat. folk.,

p. 1198).

2. C. D. Gheorghiu, op. cit.. p. 92.

www.digibuc.ro

Page 77: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

HRANGHELUL.

T. Hranghelul.

Särbitoarea Sf. Arbangheli Mihail fi Gavril, pe care bisericao cinsteste la 8 Noemvrie, se numeste Hrtinghel, Hranghelul, prinMoldova, Sf. Aranghel prin Tara-Româneascl si Oltenia 2, saunumai Arhanghel prin Transilvania 3. Arareori aceastä särbätoarese mai numeste i Sdn-Mihain 4.

Sâmbäta de dinaintea Hranghelulul se humqte Hranghel, candse fac prasnicele prin casá, pentru sufletul celor räposa/i. Pe alocuri,se mai numeste i Mofii de Hranghel sau Mofii de toaninti ; prasniculce se pune sau se ridicii n aceastä zi, se numeste de asemenibranghel. El se obisnueste prin Moldova 5 §i Bucovina 6.

La biserid, fiecare crestin aprinde in ziva aceasta ate o lu-mânare, ca sä aibd «lumina de veci» pe cealaltä lume. Aceastä la-mânare va luminá i calea intunecoasä a celor ce vor mud de moartenäprasnicä, sau cari au murit si n'au avut la cäpätâiu nici o lu-mânare 7.

Pe alocuri, in ziva de Hranghel, finii merg cu colacei pe lasau ndnafii lor 8.Prin Transilvania se obisnueste ca in aceastä zi sä se facà .

tuna ariefilor, arietii fiind numele berbecilor despäiliti de oi. Acumarietii se amested din nou cu oile, i cu acest prilej se face o turtäde filinä de cucuruz ori de grâu, care, dupä ce se coace, se aruncä

Mibalache, op. cit., p. 88.2. Caleadarul ilustrat, cit., la zi.3. Etym. Maga. Rom., p. 1625.4. Men:, P. 1544.3. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu ; datina e §i îi imprejurimi..6. Voronca, op. cit., pag. 389.7. Dat. ;i cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.8. Etym. Magn. Rom., pag. 1625.

www.digibuc.ro

Page 78: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

75

intre oi. Dad aceasta turtä cade cu fata In sus, este se,mn ca oilorle va merge bine cand vor !la ; dad turta va cäde â. cti fata in jos,se zice CA le va merge rau 1

Ziva aceasta se socoteste ca o sarbatoare mare; deci se serbea#cu desavarsit nelucru. Prin Bucovina se spune ca ((Sf. Hranghel ebine sä-1 /ii, ca-i cu ingadueala» 2..

II. Arhanghelul Mihail.

Sf. Mihail este numit in popor mai curând Arbanghelul Mi-hail, Sf. Arbanghel sau numai Arhanghel, ((mai marele voivod alostilor ingeresti» 3 j prin Transilvania i se zice si Sdn-Mihain 4.

Arhanghelul Mihail se intllneste in urmatoarele povestiri $i

credit-4e :Prin Bucovina se spune ca este cel dintâiu sfânt sfintit de

Dumnezeu, si care i-a stat de-a dreapta.La inceput erà sluga la Diavol. Acolo, vazându-1 Sf. Petru,

1-a imbiat sä mearga la Dumnezeu :Cum pot Sä merg, i-a raspuns SI. Mihail, când sunt asà

de pacatos ?Haide, caci Dumnezeu te va ierta.

Inteo zi, Sf. Mihail era cu diavolul la scaldat. Ca sä scape dinslujba Necuratului, Dumnezeu a fäcut sä inghete apa, ash ca. Dia-volul a limas dedesubt. Atunci Sf. Mihail a inceput a se ridicispre cer, dar nu dupä multä vreme väzu 6 Necuratul spärseseghiata si se apropia ca sä-I prindä.

Doamne, ma ajunge Diavolul, striga Sf. Mihail.Iar Dumnezeu porunci lui Sf. Ilie:

Ilie, iea htmil i anteinsul, in Diavol !

1. Etym. Magn. Rom., p. 1544-5.2. Voronca, op. cit., pag. 621.3. Ibidem, pag. 511 : Sf. Arh. Mihail ;i Gavril sunt mai mari peste

cetele ingere;ti.Carte de rugaciuni, Bucurepi 1899, pag. 185; troparul,zilei : «Mai marilor voivozi ai lui Dumnezeu, slujitori ai dumnezeie;tiimariri, capeteniile ingerilor ;i spovaduitorii oamenilor, ceeace este defolos cereti noua ;i mare mill, ca nipte mai mari voivozi ai celor farade trupuri».

4. Voronea, 0. cit., pag. 11.

www.digibuc.ro

Page 79: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

76

Sf. Ilie a inceput sä-1 detune pe Necurat ; iar dupä ce i-a taiat§i aripele, Sf. Mihail a putut sa ajunga nevätimat in cer 1.

A doua povestire se aseamanä cu cea de pana aid numai inceeace priveste sfarsitul ei ; ea se aude tot prin Bucovina si are urma-torul cuprins :

Dintre toti ingerii i arhangelii lui Dumnezeu, s'a räsvrätit in-tr'un rand unul numit Lucifer.

Acesta, ne mai voind sä asculte de Ziditor, a cautat sä se ri-dice mai presus de dânsul. Dumnezeu insä, ca sä dea o pildäcelorlalti ingeri, I-a aruncat din inaltul cerului, jos pe el si pe toticei partasi cu el in räsvrätire.

S'a intamplat insä, cá in aceasta cadere Lucifer a luat cu sinestima, haina cea sfântä de arhanghel, care nu putea sä ramanä

la clansul. De aceea Dumnezeu a trimes pe Sf. Mihail ca s'o duddin nou in cer.

Sf. Mihail s'a dus la Diavol, s'a prefacut prieten cu dansul,inteun rand s'au pornit amândoi ca sä sa scalde.

In apa a intrat intaiu Lucifer, si s'a dat la fund. ArhangelulMihail, cum a vazut aceasta, a luat stima si a inceput sä se ridicespre cer cu dânsa, vazand mai ales ca Dumnezeu facuse ghiatä pedeasupra apei.

Pe când se ridich. insa, Lucifer îi trase seama i facu asa cumputa, ca sä sparga ghiata. 0 sparse si, cu toate cá isi rupse aripile,puta totus sa sboare dupä Sf. Mihail si sa-I apuce de picior, dardin aceasta prindere nu rAmase decat cu o bucatica de carne din talpa.Lucifer se scobori pe pamant, iar Arliangelul Mihail ajunse cu binein cer, ducand lui Dumnezeu stima arbangheleasca.

Dela aceasta intamplare ne-a rämas noua, oamenilor, scobiturape care o avem in talpa piciorului lipsa carnii rupte din talpaSfantului Mihail de cátre Necurat 2.

Fie ci de asta data, fie cu alt prilej Sf. Mihail a avut sa selupte cu Diavolul. Acesta a fost atunci asà de mânios, incat 1-au saritscântei din ochi. Din acele scântei s'au nascut insectele numite li-curici 3.

Tot cu privire la acesta, poporul nostru crede pe alocuri cá

I. Voronca, op. cit., pag. 1294.2. Ibidem, p. 501.3. Marian, Insectele, p. 51.

www.digibuc.ro

Page 80: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

77

Sf. Arhanghel Mihail tuna aläturi cu Sf. Ilie linpotriva Dracilor 1.Cea mai räspanditä credintä populari cu privire la Arhangelul

Mihail este urmätoarea : el, impreuna cu Arhanghelul Gavril, ca cei maimari intre ingeri ce stint, pizesc pe oamenii in tot timpul vietii lor,tiar la sfarsitul vietii, «In ceasul cel de moarte», tot ei le ieau sufletele 3.

Macedo-Romini spun cá aproape când este ca sä-si dea bol-navul cea din urmä suflare, Arhanghelul Mihail sade in dreaptaacestuia, dracul se aseazä in stânga, iar ingerul pd.zitor se pune lacäpätäiu. Diavolul calla ca prin toate mijloacele sa atragä sufletul celuice va mud spre sine, insä SI; Mihail il irnpiedicLAtunci când vedeca trupul este aproape sä-si dea sufletul, sfântul taie capul muritoruluicu sabia. Acum, neväzut, sangele mortului se risipeste in toate par-/He, si de aceea, dupa moarte, in casa omului se värueste din nousi se spalä rufele.

Megleno-Românii adaug apoi ca. Arhanghelul Mihail duce dupämoartea omului, sufletul acestuia in lumea cealaltä 4.

Credino aceasta, ca. Arhanghelul Mihail stä langa om din ceasulmortii, poate chiar In chip de Moarte, cum ne arata urmätoareaiconi0 fácutä pe hartie, inainte de 1747, se aflä pretutindeni.Iconita o afläm in Oltenia si Tara-Româneascä 5. Prin Bucovinao afläm in urmätoarea povestire :

Sf. Mihail a fost trimis de Dumnezeu in doua rânduri ca sa

iea vieao unei femei särmane care avel doi copii, dar el s'a indu-iosat si s'a intors la stäpânul sat' fárä implinirea poruncii. AtunciDurnnezeu II trimise In mare, sä-i aduci o piaträ in care träiau doiviermusori numai prin grija lui Dumnezeu.

Dupä ce II mustra pe Arhanghel, Dumnezeu II trimise a treiaoarä la femeiea cea saracä; dupä moartea ei fu trimis la mânästire,ca si stea calugär cinci ani.

Dupa trecerea acestei vrerni, Arhanghelul Mihail se afli inteozi pe drumul targului, mergänd cu alti calugäri. Pe drum indlneste

1. Voronca, op. cit., p. 502.2. Cred. Rom. din Com. Joragi, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 P. G.

Savin.3. Ion Creang4, III, pag. 102. - C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 92.4. 1. Nenitescu, Dela Roindnii din Turcia europeana, p. 445.5. C. N. Mateescu in Calendarul revistei don Creangab pe 1913,

-13. 104 §i urm.

www.digibuc.ro

Page 81: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

78

cii o trä8uri In care se aflau mai multi igi, dintre cari unul in-cep& sä strige :

La o parte, boaitelor !Atunci Arhanghel a râs pentru intlia datâ, el a cunoscut intre

cei din träsuri pe cei doi feciori de demult ai femeii sárace,Ajungând mai tarziu la un boier, Arhanghelul Mihail fürä un

taler de argint, poleit cu aur, pe care boietul vrea sä-1 klärueascä bi-sericii, dar pe urmä, pärându-i prea frumos, il puse la icoane.

In altä noapte Arbanghelul Mihail ucide pe un copil al unuibogat unde petrecuse cu alti tovar4i ai lui.

Cilugärii il intrebarä cu mânie, iar Arhanghelul M hail le räs-punse :

Inaia datä am ris pentruci am stat cinci ani in minis-ire pentru cei din träsurä : talerul era al bisericii, iar copilul pe care1-am omorit, erà sä omoare mai târziu pe pärintii lui.

www.digibuc.ro

Page 82: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

79

Dumnezeu 1-a fertar si 1-a ridicat la cer 1.Din jud. Dolj, mai pe scurt, povestea aceasta se aude in urmi-

torul cuprins :oInger ales a fost odatä in cer Arbanghelul Mihail. Slujitor

credincios era el la toate pdruncile Dorhnului. De aceea puterea luin'o avei orice inger. Sufletele, mai ales ale oamenilor muritori,Arhanghelul Mihail le ridica totdeauna färä zabavi i färl soväire.

A venit odata insä ora ispitei, ceasul cel fârä noroc, care facedin bun ran si din tare slab. Inteacel ceas Durnnezeu porunci in-gerului ca sä lea sufletul unei femei. Arhanghelul se cobori pe pä-mant i gäsi pe femeie. Dar, Doamne, ce era sä fad ? ! Fetheia cresteadoi prunci dräguti, plini de vieatä si de lumina. Fericiti erau pruncii,dar mai fericitä era mama lor. Dacà sufletul femeii se ridica, copiirämineau nenorociti si se pierdeau in neingrijire, mai curand saumai tarziu. Dupa porunca lui Damnezeu; se sfarama o feridre pa-manteasca.

Cam astfel a judecat niarele i strälucitul inger ; a amanatdeci lucrul pentru aka data, i, lasand femeia in pace, s'a suit lacer pentru a primi alte porunci.

Mai tarziu, Dumnezeu i-a cerut socotealä, iar ingerul i-a räspuns:Am väzut, Doamne, pe acea femeie, sarad, ce e drept, dar

fericita, pentrucl alapth doi prunci gemeni. and m'am plecat spreei, femeia m'a privit cu frica, iar pruncii au suds. Din pricina co-piilor am amanat lucrul pentru altä data ; n'am putut sa-i ieau sufletul !

Nimic nu zise Dumnezeu, si deocamdatä nu-1 mustra, darfára veste îi &du aka poruncä. Ii porun-ci sä bage mina in raul celimpede f sä scoatä afarä o piatra.

Arhanghelul indeplini porunca i spärgand piatra, gäsi in läun-trul ei doi viermi mid.

Dumnezeu care era de fatä Ii zise :Vezi, Mihaile ? Viermii acei (lift mijlocul pietrii, ash mici

neinsemnati cum poate çi se par, träiau ingriliti de mine. Faramama ingrijotatä de soa.rta lor, au trait, si ei atata timp ; copiii fe-meii de pe pamant cum erau oare sa piarä? Copii träiau bine simult timp chiar i färä mamä.

Arhanghelul a läsat capul in jos, amärit de vina ce faptuise.

i. Vormica,, op. cit. p. 623-5. Subiectul mi 1-a povestit pi d-1 M,Lupescu, corn. Zorleni2 jud. Tutova, precurn pi fratele meu Vasile, din corn.Tepu, jud Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 83: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

80

Durnnezeu 1-a trimis pe pamânt, ca prin rnuncä pámânteasca sa-siispaseasca pacatele.

Coborit din cer, Arhanghelul Mihail incepù sä colinde lumeainsetat si infometat, dar pururi cu gIndul la Dumnezeul dreptätii.

aDumnezeu de sus, zicea el,care a avut grijä de vermiide piaträ, are grijä si de mine ; prin suferintä mä voi curäti ; trebuesa sufär.

Cugetând astfel, iatä aude glasul preotului care il chiamá lasine si '11 indernnä sä se tocmeascä sluga. Sf. Mihail nu-i räspunsenimic, dar ramase acolo ; ospätä seara, iar a doua zi plead cu prec-tul la cosit.

In ziva intila adunä fan ; a doua zi lucrá cu coasa ; in alte zilefaca alte treburi cu dela sine indemn, si când preotul ori preoteasail- intrebau, el raspundea cá toate câte le face, le face «ash, dinvederez, fari ca cineva sa-1 invete. Douä lucruri insä puneau pepreot pe gânduri : Mihail niciodatä nu s'a arltat nemultumit, niciodata.nu a vorbit pe nimeni de räu si niciodatä nu a cerut sototealasârnbriei lui.

Intr'un rind merge cu preotul la târg si acolo se intalneste cuo träsurä in care se aflau doi negustori, cari dau ziva bunä preotului.Sf. Mihail, vazand aceasta, se intoarce cu fata spre preot si surâcle.Preotul, fireste, rämâne immärmurit când il vede zâmbind.

Merse apoi la un cismar, unde un %Aran isi tocmise incalta-minte, rugându-se de mester mult ca sä faci lucru bun si trainic.Sf. Mihail iaras surâse si peotul iaräs se minuná de aceasta.

Cind sa plece spre casä, vád, preotul si sluga cea sfântii, peun tank- furând o oalä dela un negustor sarac. Sf. Mihail rase sipreotul iaras se minunä.

Pe drum, aproape de sat, oprirà carup.. Vorbirä putin, ur-mând apoi o scurtä tácere.

Mihaile, zise preotul, sunt aproape douäzeci de ani de candimi servesti. Nu te-am intrebat si n'am stäruit ca sä te fac sä vor-hesti. Te \Id bun si mester, dar nu §tiu cine esti si de unde esti.Nu posi sa-mi spui, este dreptul tau, dar te stiu om credincios,caci nu m'ai mintit niciodatä. De aceea acurn te rog sä-mi räspunzila o intrebare : N'ai râs niciodatä cat ai stat la mine, si astäzi inthrg ai 'is de trei ori... Färä indoealá ci iti aduci aminte de oalafuratä; in urmä, cand ai vazut hotul, ai ras. A§it este ?

Da, ash este, räspunse Mihail nemiscat. Cum sa nu rad de

www.digibuc.ro

Page 84: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

81

asemenea slabiciune? N'ai väzut, parinte, cum furase pcinzdntid pe pa-mânt ? Omul e o humä vie si oala nu mai departe, o huma arsä!

Preotului i se Ora inteleptesc raspunsul vizitiului sau. Increzut,si cu pläcere 11 intrebä iaräs:

Dar in pravalia cismarului de ce ai ris ?Am ras si acolo, fiindd säteanul acela, voinic si foarte muh

increzut in priceperea sa, cerea ghete trainice, cari sä le poati purtàdoi ani, farä sä stie 6' e la sarsitul vietii. El nu mai are de traitnici cloud zile mäcar. Peste o zi si o noapte, el va fi mort.

Apoi de unde stii tu aceste lucruri? intrebä preotul mirat.Le stiu foarte bine si asa va fi, räspunse Mihail aproape

incruntat, stäpânit pard de o vedere näsdravana care ii &idea maimulti putere.

Foarte bine ; nimic nu mai am de zis. Dar fii bun si maiasculta : când intraram in târg, fail indoeala ai putut vedea o tra-sura frumoasa, in care erau doi cunoscuti ai mei. Stiu CA nu-i cu-nosteai ; deci ce te-a facut sä zâmbesti acestor negustori bogati, cândei nici nu te-aU zarit ?

Chipul lui Mihail se faca alb ca creta, zambi si mai frumos,usura glasul si räspunse parca sub parerea de rail a unei aduceriaminte, a unei fericiri pierdute. Vorbia ca un copil orfan, luminatde lumina unei priviri bune si sfinte.

Apoi, eu sunt Arhanghelul Mihail, pedepsit de Dumnezeudin cer, pentru neascultare. Când am vrut sa ieau sufletul unei femeiam sovait. Femeia aveä doi prunci la sail, doi copii frumosi si fe-riciti. Mi-a fost milä de ei si de -aceea am crutat vieata mamei lor.

I-am läsat sufletul si am gresit, caci Dumnezeu mi-a luat strä-lucirea si puterea si m'a pogorit pe 'clamant ca orn cum ma vezi.Am zâmbit când ti-arn väzut prietenii, caci ei sunt pruncii de carimi-a fost milä odata. i mama lor e ferneia carei trebuià sä-i ieausufletul, dupä porunca lui Dumnezeu. Am crutat-o si ea inca träeste,pe când eu, pentru släbiciune si pacat, m'arn pogorit pe pamânt, casä traesc intre oamenii de cari am avut atata milä.

Preotul, inlemnit, se inchina si se rugä pentru iertarea päca-telor si a gresealelor ce faptuise, poate, ca stapan al ingerului.

Ingerul, de astä data curat si luminat la fata, II ridicii de jos,ii &A binecuvântarea si-i spuse iaräs märet :

Pe pamânt mi-am ispasit päcatele. Dumnezeu mi-a dat stra-

Pamflle, Scirbcitorite de toanind. 6

www.digibuc.ro

Page 85: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

82

lucirea §i puterea. Iea aminte: peste câtevä clipe voiu ridicà sufletulskeanului care si-a poruncit ghete in tárg.

Lumina se fácu in juru-i. Hainele de argint fo§nirä un moment.Ingerul mai zâmbi odatá preotului si se pierdù sus in luminal».

Din credinta cä Sf. Arhanghel Mihail iea sufletele oamenilorin clipa räposärii, a rämas zicala : «11 iea Sf. Arhanghel», care insem-neazä «moare», se duce 2.

Al doilea mánunchiu de povestiri are un caracter anecdotic,dar este in strânsä legAturä cu credintele pornenite pânä aici.

Un lemnar, ne spune o povestire, dobandind un copil, pledin lume ca gäseascä un curnkru cum se cade. Pe drum seintálni cu un unchia§ foarte batrán.

Buna ziva !Multumesc dumitale, omule; da unde mergi dumneata ?Merg sä-mi caut un cumkru pentru copilul acesta.Ti-I botez eu, dacá vrei, zise unchiasul.Bine, ráspunse omul ; ti-1 dau ; dar cine esti dumneata ?Eu sunt Duinne,zeu.Apoi dad-i a§ä, nu vreau ; mie imi trebue un curnätru

cum se cade, si dumneata n'ai semne, cad cum poate fi Dumnezeuun orn drept, dud pe unii îi tine säraci, lipiti pärnântului, iar pealtii Ii rabdä sá se'mbuibeze cu toate bogatiile de pe lume ; pe uniiIi tine bolnavi-putrezi, iar pe alii sänätosi. Asta nu-i dreptate ! Bunäziva, Doamne !

Bunä ziva, omule.Se despärtirä deci, plecänd unul inteo parte si altul intealta.Merge cât mai merge omul si se'ntálneste cu un tânär, care

nu erl alt cinevä deck Sf. Arhanghel, cu care inträ nurnai deckin vorbá i cu care se intelese ca sa se curnkreascä.

Dumitale îi dau Laietul ca sá mi-I botezi, cad esti omdrept : ieai sufletele tuturora, i bun si räu, si nu cauti nici boga-tului, nici säracului, nici frumosului, nici uritului, nici celui mare,nici celui mic !

Astfel intelesi, botezul se fácii si Arhanghelul i-á dat omuluica dar de ?trifle, darul de a se face vraciu, doftor de oarneni : säscoale oarnenii dela moarte.

1. P. Danilescu, In drumul pdcatelor, Craiova 1908, pag. 5-16.2. Zanne, Proverbele, VII, pag. 173.

www.digibuc.ro

Page 86: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

83

Eu, cumetre, zise Arhanghelul Mihail, când zace omul,stau lângä dânsul, fara ca sa ma poata vedea cineva. Dumitale itiinlesnesc vederea celor nevazute. Sa strigi prin impärätie a estimester de saniitate, sä te tocmesti si sä intri la bolnav. Daca mavei vedea la capul bolnavului, sa stii CA se duce; daca ma vei vedeala picioarele lui, se scoald; in chipul acesta Ii vei da bolnavului oburuianii, care de altfel «nu-i face nici cald, nici rece» i treaba îtiva merge struna.

In chipul acesta, curnatrul Arbanghelului in scurtä vremefacù o avere foarte mare.

Ash oiata a fost chemat chiar de imparat, ca sa-i scape fatadela moarte. Vraciul vine si vede pe Arhanghel la capätâiul bol-navei. Atunci porunceste sä i se intoarci patul in asà chip, ca pi-cioarele fetei sa vinä acolo unde i-a fost capul. Astfel Arhanghelul*Alit a limas la picioarele bolnavei, care n'a intârziat sà se insd-nätoseze. Irnparatul, fireste, 1-a räsplätit cu multe de toate.

Dar la ce ti-i buna averea, daca odatä si-o data trebue sä-tivinä si tie ceasul de pe urma ! Trebuia i lemnarul sa moara catoti mortii : mai intâiu sä se imbolnaveasca i apoi sä inchidä ochii.

Astfel s'a i intâmplat : lemnarul s'a imbolnavit ; i stand pepat, a vazut la cäpataiul sdu pe Arhanghelul Mihail.

Ce sa faca acurn ? Cu lacrämi in ochi II ruga pe cumatru-siiu,sä-1 mai ingädue ; Arhanghelul se ruga lui Dumnezeu, iar Dumnezeuîi mai prelungi vieata cu un an de zile.

Dar, dupäce trecù anul, alt bucluc : dorul de vieata e strasniclucru! Deci, «când a fost sá fie», cumatrul Arhanghelului se gandisa-si înele binefácatorul. $i stiind cá dupa toate poate alerga Ar-hanghelul, numai dupa cal nu se poate tine, se imbraca turceste,incaled pe un cal iute ca focul, i când Il vazù pe ArhanghelulMihail cä-i inträ in casa, o lui la sänätoasa i incepù sä fuga decredeai cà manânca pämântul.

Sf. Arhanghel, väzând ca lemnarul o'ntoarce pe alt1 foaie, II

läsä sa fugä, dar facù sa-i lasä inainte, dupa ce se indeparta indeajuns,o comoard. Lemnarul, curn väzù comoara si cum de felul sdu sefacuse foarte lacom de bani, se opri i descaleca. Langa bani, simtimai intliu cum pamântul incepe sa i se scufunde sub picioare, pana-când mai apoi se pomeni trite() groapä, din care nu mai putù sä iasä.

Acolo il gasi curnatrul sau cel drept, Arhanghelul Mihail, si-i

www.digibuc.ro

Page 87: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

84

luä sufletul pentru totdeauna. Cäci in lume toate sunt anasuratcIntâia variantä munteanä suná, pe scurt, precum urmeaz1 :Inainte de a fi sfant, Arhanghelul Mihail erà orn ca toti oamenii

muncitor de pämânt. Se insurase si isi luase de nevastä pe una,Stäncuta, o femeiusa afurisità ì rea, de sta sä mânânce sufletulbietului Mihaiu.

Mihaiu a räbdat feat a räbdat, pâttä ce 1-a väzut Dumnezeu desus, si când, pentru suferintele lui, 1-a fäcut sfant i i-a dat darulde a luà sufletele oamenilor.

Astfel lasând pe Stäncuta focului, plecá in toatä lumea.Pe drum se intilneste cu un orn nevoias, cäruia ii boteazi un

copil, dandu-i ca dar de cumetrie un sipusor. zise'fine sticluta asta ; i cand finul meu Ionicä se va face mare,.

sä meargä pe unde vor fi oarneni bolnavi. De mä va vedeà standla cäpätaiuri, sä stie cä nädejde de scäpare nu se mai aflä ; de mäva vedeä stand la picioarele bolnavului, sä-i dea din sticluo astatrei picäturi, càci bolnavul se va face indatá sänätos. Cu chipulacesta, Ionicä îi va dobandi darurile cuvenite.

Ionia, la vremea lui, se fiat orn in toati firea i porni sascoale oamenii dela moarte cu mestesugurile lui. Umblà incoace,umblà incolo, strangei averi peste averi, cu ajutorul darului Sfantului Arhanghel, paria cand Il chemä i Craiu-impäratul locului, sä-Iscoatà din mha mortii, cáci zaceà de nouä ani incheiati.

Pentru aceasta, impáratul ii fägäduise jumätate din imparätie..Ionicä se invol, inträ in odaie, dar rämase incremenit când il

väzii pe Sfantul Arhanghel stand greceste la capul impäratului.Ce sä facä vraciul atunci ? Se plecä la urechea Sfantului

spuse :Sfinte nasule, te cautä Stäncuta la poartä ; e aici.

Arhanghelul, cum auzi vestea asta, ldsä §i pe irnpärat i peIonia in plata Doinnului si se tot duse !

A doua variantä, de asemene munteanä, s'aude prin jud_ Muscelsunä precurn urmeazä :

i. Comunic de d-1 I. V. Nistor, Praja-Tutova.Variante transilvanene-bucovine in L. §Aineanu, Basme, pag. 895-96, unde se reproduce dupa,

D. Stancescu, Basme, povestirea de mai sus cu acelap cuprins. In unele-variante nu se pomenepte numele Arhanghelului.

www.digibuc.ro

Page 88: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

85

«Ci-cä Sf. Arhanghel s'ar fi pus nas la copilul cel mic al unuisärac, cá ziceä ornul :

Pe Arhanghel vreau sä-I prind cumätru, CA el e drept : ieade-a rândul : ì pe bogat, si pe särac, i pe impärät, i pe cioban.

Fiindcä esti afani din cale de särac, zise Arhanghelul inteozi curnätrului säu, am sä-ti dau un dar, sä te pricopsesti !

Ce ?Sä te fac doftor, sä vindeci lumea.Cum o sä mä fac eu doftor, când nu stiu nici carte ?Nu e nimic, zise Sfantul. Tine sticla asta i mergi cu ea

la bolnavi. La care bolnav m'äi veda prin sticlä, la capul lui,spui cä moare. La care nu, sä-i dai doctorli, cä se indrepteazá.

Aà a flicut omul. S'a fácut vestit si a präsit bänet si avere-de nu-i mai da de seamä.

La vreo trei ani dupá asta, inteo zi, omul nostru se duceä cuplocon la nasu-sau Aranghel. Intr'o vale, vIzInd niste lumânäri,cari mai mari, cari mai mici, arzând 11 cuprinse mare mirare. De-2ceea intrebä pe nasu-säu :

Ce-i acolo, nasule ?Ce sä fie ! Zilele oamenilor. Cu cât lumânarea e mai mare,

atät vieata acelui orn e mai lungä, iar lurnânärile cele scurtearatä pe acei oameni, cirora li s'au cam scurtat zilele.

Ash ? A cui e lumânarea aia mai lungä din toate, de colo,din mijloc ?

A cui sä fie? A copilui tàu, finul pe care 1-am botezat eu.Dar muculewl acela, care-i pe sfârsite, cl de-abiä se mai vede

licärind ?Acela e al tau, cumetre ! DI fuga de te primineste, te gri-

jeste si te spovedeste, cä pe la ziva jurnAtate, vin sä-ti ieau sufletul.S'a rugat si s'a tânguit mult cumätru-säu, sä-1 mai ingädue

si sa-i mai dea nitel zilisoare, dar n'a fost chip, cá Sf. Arhanghelca Turcul : nu vrea sä stie de nimic. i-a luat zilele ! »1

Din Oltenia avern aceastä frumoasI povestire :«Un om a avut doisprezece copii ; i-au murit unsprezece i i-a

mai limas unul, i i-acela nebotezat. Aà äst orn ce s'a gândit ?Hai sä plec pe drum si pe cine-oiu intältil întâiu, pe-ala sä-1

puiu nas copilului asta.

i. R.-Codin, Mihalache, op. cit., pag. 88-9.

www.digibuc.ro

Page 89: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

86

Cum el mergand cu bAiatul de minä ca era. mare, pedrum intilneste un orn Sfeti Aranghel §i-i zice :

Cine esti tu ?Eu ? Eu sânt Sfeti Aranghel ; da ce vrei ?Vreau sa botez copilul asta si n'are cin' mi-I boted, si...

si dad vrei, botead-mi-I tu...Ti-I botez, bine...

Si i l-a I;otezat.Dupa cé i l-a botezat, i-a spus lui finu-säu :

Tu ai sä mai trdesti, fine, numai optsprezece ani de-acuminainte...

Päi de ce, nasule ? Tomnai atunci O. mor ? In floare ?Atunci, c'atunci ti-e dat tie sä mori... Ascultri, dad zici,

iaca un bine : cei optsprezece ani, cum zici, sunt putini ; da o sä-tifac o luna, un an, ca sä vezi si tu ce este vieata.

Ash. ?

Ash !... Da' stai... 0 sa te fac doftor ca sä vindeci lumea...Vrei ?...

Vreau, nasule...Bine ; ash darä, cánd Ai ajunge in sate, sa strigi : «Doftor

bun, doftor bun !» ; si tine minte : când m'ei vedeä pe mine la pi-cioarele aluia bolnav, da tu vezi sä fii tot la capu-i sä-i spuica se face sanAtos ; dad nu, nu ; si sä cei bani Cat Ai vrea, cä el

n'are incotro ; trebue ; trebue sä-ti dea ; iar dad nu ti-o da, sä-ispui ca n'are nici un leac. Ash ?...

Si-ash a si &cut. Pe unde s'a dus, a vindecat pe cutare aluat bani, pin' s'a imbogätit de nu mai aveä ce sä fad baniloi.

Dar sfirsitul vietii i se tot apropià... i se tot apropià !... Pin'i-a si venit.

Atunci veni nasu-sam Sf. Aranghel sä-i iea sufletul. Elfinul nu, cä sä-I mai amâie, barem zece zile.

Sf. Aranghel i-a dat voie ind zece zile.El finu-sau ce s'a gandit sä fad ? S'a mânjit pe ochi cu

scrum, apoi se duse in padure'de s'a bAgat intr'o scorburä de copac :s'a pitulit ca sä nu-1 mai gäseascA Sf. Aranghel. Da Sf. Aranghel

II sta el 'II läsa sä faca astfel. Asa Si. Aranghel se face ca-1

calla prin padure. Il cautä incolo, II cAutä pe dincolo, nu e, nu e !Se face cA strip. :

Uuuu L.. mai fine, maal !... Vino a-0 mai dau 'hid zeceani d'ei buni de trait L..

www.digibuc.ro

Page 90: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

87

Cum aude finu-sau asà, iesi de acolo de unde era bagat, cuochii plini de scrum CA se gándise el, CA dac'o da SI. Aranghelpeste el, n'o sä-1 cunoasca.

Da ce-o mai fi, fine ?Bine, nasule !Da' nu mergem incoace ?Ba sä mergem.

Au luat-o inainte. Mergând ei asa, dau de-o fantanä. Si cumle era sete, bea SI. Ara nghel, i cand sä bea i finu-sau, ii i lua su-fletul SI. Aranghel.

Mai merg ce 'mai merg inainte, i fiului i-a venit sete,par me 1 isi uitase si o batistä la famina,

Nasule, iar imi veni sete, si imi parme uitai batista lafantanä.

Du-te de-ti bea apa, fine, si iea-0 i batista.and s'a intors acolo, la fantanä, nici n'a putut sa se apropie,

ca puO, de ziceai Doamne !Si-a luat-o iar fuga dupa Sf. Aranghel.

Ei, ce fäcusi, fine ? Bäusi ?Nu bäui, nasule, CA nu mai putui sä ma apropiu. Era langä

fântanä un stârv i putia de ziceai Doamne !Päi, fine, stârvul erà chiar trupul tau 2 !»

A treia variantä, care se aude prin Oltenia, are acest cuprins:«Un orn särac a avut opt copii i unul nebotezat. Deci noua

cu to0. and a fost sa-1 boteze, n'a gäsit nas n'a vrut nimenisa-1 boteze, c'a fost sarac... Asa el ce-a fäcut ? A plecat acel ornsarac cä n'avea nici sare'n troacd cu copilul dupä el pe drum.

S'a dus cat s'a dus, i s'a intâlnit cu un orn in cale.Buna cale, mäi prietene!

1. Imi pare.2. Spusa de d-1 N. D. Gigea, din Bares, jud. Dolj, §i impart. de d-1

N. I. Dumitra§cu. Ion Crecing8 VI, p. mo, inteo povestire moldove-neasca se spune despre o kmeie care moare. Dumnezeu o iea pi-o trecepeste hoitul ei, dupa care a dus-o prin Raiu unde i-a arltat vieata celorce pe lumea noasträ i§i cautl de suflet. §i fiindcä femeia aceea nu fuseseburnt creginä, s'a rugat lui Dumnezeu ca s'o mai lase sl traeascä 7 ani,ca sa-pi ingrijeascä de suflet..

(Si dupl ce-a graft Dumnezeu aà, femeia a ie;it din gradina aceea(a Raiului) i s'a petrecut iar peste hoitul ei. i numai a deschis ochiiväzându-se pusä in raclä.

www.digibuc.ro

Page 91: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

88

Multumim dumitale !L-a intrebat omul cel singur, pe cel cu copil :

Ce, unde te duci, rnäi prietene ?Unde sä ma duc! Nu vezi dumneata cà eu am opt copii,

am avut nas la ei, da' cu copilul acesta nu pot gisi.Omul singur, de colo :

Ce, nu mä pui pe mine nas ?Cine esti dumneata? intrebä el.Eu sunt Sf. Pdtru.Nu te pun, räspunse el.

$i s'au despärtit.S'a dus omul sarac catvà timp, s'a dus inainte, s'a dus, s'a

dus... [pinä] s'a intalnit cu alt orn pe drum.Bunä calea, mai prietene !Multärnim dumitale !Unde te duci, mai prietene ? intrebä drumetul.0, Doamne, frate ! Ce, unde ma duc ! Nu vezi dumneata,

ca Dumnezeu nu stiu cum face : am avut opt copii i cu acestanouä. Da la acesta nu am gäsit nas. Sunt om sarac.

Si vei sl pui nas ? intrebä omul.Da, räspunse el.Nu mä pui pe mine ?Cine esti dumneataEu sunt Dumne.uu.Nu te pun !De ce nu mä pui pe mine ?De ce ? De ce : cà nu vezi drept; unii prea bogati si le

dai prea mult, i altii prea saraci...SA ne intanim sanatosi, i-a zis Dumnezeu, i i-a väzut

de drum.S'a dus iar catva timp omul, cu copilul dupa el, [si] s'a in-

talnit cu un unchias.Buna calea, rnai omule!Multurnim dumitale.Unde te duci ?Unde sa mä duc : am opt copii i cu acesta noua. Nu gal-

sesc nas sa-1 botez cu orice chip. E de doisprezece ani, [si e] ne-botezat !

Apoi zise unchiasul :

www.digibuc.ro

Page 92: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

89

Nu nfd faci pe mine nas ?Cine esti dumneta ?Eu sunt Arhanghelul.Ba pe dumneta te pun, fiind ca vrei drept. Esti bun, ieai

de-a rändul, nu mai lasi când vii pe pamânt.St-. Arhanghel boteza copilul.

Nasule, n'am sa-ti dau nici un ban.Lasa, fine, zise Arhanghelul, ea viu eu la dumneta acasa.

A plecat fiestecare. S'a dus finul catva ash., un rand de loc,si-a gasit sase sfanti. A strigat dupa Sf. Arhanghel :

Nasule, nasule, gasii sase sfanti; vino sa ti-i dau.Lasa fine, ca viu eu la dumneta acasa.Dar cand vii, nasule ?Cand va da Dumnezeu.Vii ?Viu.

A§h a trecut câtva timp si s'a dus nasul la finu-sau.Buna seara, fine.Multumint dumitale, nasule IIaca am venit dupa vorba care am vorbit-o amandoi. Fine

zise Sf. Arhanghel, eu ma duc in cutare oras ; dumitale iti dauo slujba.

Ce slujba sa-mi dai, nasule, cá nu stiu nici carte !Te invät eu ce sä faci. Eu ma duc la un boier mare. Are

un fecior, are parale multe ; [pe fecior] II imbolniivesc eu. Dumnetasa treci pe acolo si sa zici : «Doftor bun, doftor bun» ! 0 sa iasadin casa boierul si o sa zica : «Mai, ce stii tu ?D. Si tu sa raspunzi :«Ma pricep si eu ceva lucru. Pe unde am descântat, toti oameniis'au sculat». Fine, dumneta sa ieai sama : când voiu fi eu la cap, tusa zici ca nu poti sa-1 scoli ; dar când voiu fi la picioare, sä ceri unpahar cu apa, sa ceri putinica cenusa si-un paiu de matura si sit

descanti acolo si tu, sa mesteci paharul si sa-i dai sä bea.Asà a si facut. El a intrat in casa boierului cu feciorul bolnav,

dar nevazând pe nasu-sau, a mers la un colt al casei si-a strigat :Nasule !

Dar nu s'a ivit Arhanghelul.S'a dus la alt colt si iar a strigat ; Arhanghelul nu s'a ivit. La

al treilea colt cand s'a dus, s'a ivit nasu-sau la picioarele bolnavului.Zice :

www.digibuc.ro

Page 93: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

90

Acurn, dati-mi un pahar cu apa, sa descant si eu cum m'ohtpricepe.

A descântat si a dat bolnavului de bäut. Athanghelul, ca unputernic, i-a dat bolnavului sanatate.

L-a intrebat tatil bolnavului pe fiu-sau :Cum iti e, mäi bäiete ?Mi-e mai bine acii, tata !

Tatal bolnavului a zis doftorului:Dumneta sä stai trei zile aici.Stau.

A sezut trei zile acolo. La trei zile s'a sculat bolnavul in pi-cioare, s'a fácut sanätos.

Zice tatäl bolnavului :Mai prietene ! Ce ceri dumneta ?Ce mi-äti da dumnevoastra.

...Vino incoa la banii acestia ; ieaii bani 60 vreai.Nu pot sä ieau bani dela dumneta. Sä-mi dai cat vreai cu

mâna dumnetale.Stipanul i-a dat o traistä de bani. Zice vizitiului boieresc :

Mä, pune caii cutare la träsurä si sä duci omul acesta lalocul lui. Tu sä te duci la omul acesta, un an de zile servitor, cucai si cu trasura.

Arhanghelul Mihail, nasul lui, ce a facut ?Fine, sä lasänn banii aici, in drumul acesta, grämada, si

haide inteun loc cu mine indarät, sä-%i mai dau cativä bani.[Dupä ce mai merg, zice Sf. Arhanghel :]

Mai fine !Ce ?Vezi tu casa aceea mare ? Eu ma duc acolo. Tu sä vii si

sä zici «Doftor bun», cä boierul acesta are bani cat pär pe el. Elare o fetita. Si-o imbolnivesc eu, o fac butuhan.

El s'a dus, Arhanghelul, la fatk si a luat fata. Finul säntrecand pe langa cask pe acolo a strigat :

Doftor bun, doftor bun !.Acel boier, tatäl fetitei, s'a brodit afara, in prispä.

Mai prietene, mai ; ce fel de doftor esti tu, mai ?Descant si eu, domnule, din ce mä pricep.Ia vino incoace la mine, cä am o fatä bolnavä.Vin, de ce sä nu vin ; pentru aceea am plecat eu.

www.digibuc.ro

Page 94: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

91

Când a intrat in casä la boieri, sumä de doftori ; nu s'a pri-nici unul ce are fata. El, indatä ce a mers, a cerut un pahar

cu apa.Dati-mi i un fir de niiiturä incoace §i niticä cenu§ä.

Indatä ce el a inceput sä descante, doftorii au plecat toti.ramas numai unul din ei, ca sa vadä ce sä fie? 0 sä fie ceva ?

A §ezut doftorul. i descântand cel nou venit, a dat fetitei apäsä bea din pahar. Indatä ce a bäut apa din pahar, s'a invdrtejit fata.A venit tatal fetitei §i a intrebat:

Cum iti e ?Ce, imi e mai bine acum.

N'a trecut mult, §i fata s'a sculat in capul oaselor.Domnilor doftori, a zis ea, catre cel ce ramäsese acolo,

nimic nu §tici dumnevoasträ... N'ati cunoscut nimic... lacata adumnelui descantä §i imi e bine.

Tatäl fetitii o intreabä :Ti-e bine ?Mi-e bine.Sä stai trei zile aici, mai prietene.Stau.

Dupä trei zile, vine tatäl fetei ; zise :Ce ceri dumneta, mai prietene ?Ce sä cer eu! Dumneta ce m'ei da. Eu nu cer nimic; fac

o pomanä.Nu se poate. Eu am bani. Ce ceri, iti dau, zise boierul.Nu cer nimic. Ce-mi dai dumneta.

I-a pus o traistä de bani.Omul a zis:

Nu pot s'o duc...Arhanghelul i-a spus:

Iea-o, c'o duc eu.0 ieau ; m'oiu putea duce cu ea pânä acasä, zise omul

in urmä.A ie§it din casa boierului cu na§u-sau, cu Arhanghelul care

i-a zis.Fine, haide acasä !

Cand a ajuns acasä, i-a spus :Fine, iti dau odihnä trei ani de zile. S faci la toti copiii

www.digibuc.ro

Page 95: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

92

case, sä le cumperi boi, cai, pluguri, ce le trebue lor, ca baniai. La trei ani, sä tii ca te ieau i pe dumneta.

Ba, nasule, nu !Cand a fost la trei ani sä vina sä-1 iea, a intrebat Arhanghelul :

Ei, fine ! Esti gata ?Mai lasä-má anul acesta.

Bine, fine, te las ; dela anul viitor te ieau, sä mä astepti.El a tinut minte cand are sä vie arhanghelul, nasu-säu, sä-I

iea si a zis:Fä, nevastä ! Fä-mi o turtä de pane.Da unde te dud, mai omule ?Ma duc in pädure.

Se implinise [vremea] si plead, sä nu-1 gäseascä nasu-säuacasä !» 1

In sfarsit a patra variantä, frumos scrisa, se aude prin Moldovasub numele de Nevasta mortii, in umatoarea cuprindere :

odatä Arhanghelului Mihail, purtdtorul de moarte, i-a venitlui poftä, da, ca tot omul, si se scoboare pe pämant si sä

se gospodäreascä.Da Dumnezeu cel bateau i-a zis lui :

Mai Miliaile, baga-ti mintile in cap si sezi la locul tau, cacei ce-s in lumea de jos nu stiu cum sä fugä de acolo ; si tu vreisa te bagi in prapastie ?

Ba cä nu vrau, ba ca voesc sä väd lumea mai de-aproape,ba ca cdrc, ba cà márc, Arbanghelul se tot codia pe langa Dumnezeu,pana ce l-a facut sä-i fie lehamete de atata buimäcealä, i i-a zisDumnezeu :

Da du-te, omule, si ma lasä in pace ! Da sä stii dela mine :la bun capät n'ai s'o scoti.

Dad-i dete voie Dumnezeu, Arhanghelul se cobori inteo clipäpe pärnant. Si nu trecii nici trei zile la mijloc, alese o fe-meiusca, ca.( de frumoasa. S'a dus cu ea la popa, s'a insurat, si-afäcut o nuntä mare-mare, de se auziau cobzarii tocmai la al optu-lea sat depärtare.

dupa ce s'a insurat el, nu apucd sä traeascä, dragä-Doamne,nici o lunä cum omul, inceput a se tardgdi de chicadracului.

1. Scrisa de d-1 St. Tutescu, corn. Catanele, jud. Dolj.

www.digibuc.ro

Page 96: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

93

Muierea ca toate muierile, härtagoasä ; sfântul cu mofturilelui : azi hdr, maine hat, in toate zilele trebuia sä sarä starostelesi cu megiesii sä-i despartä, cä nu mai era chip : isi scoteau ochiide vii.

Mai azi mai cu bine, mai poimani cu ftropseala1, o dusera ei aine-ednem vreo patru-cinci ani, cä inteo zi chiar i-a scos un ochiusfantului nevasta lui. $i de atunci e Moartea chioarä si nu vede binepe cine sä iea. Dacä väzii asa cä nu-i chip, se duse sfântul la de-casterie si cerii sa se despärteascä. Vlädica insä 1-a trantit la butuctrei zile si trei nopti, numai pe apusoarä si pe o mânä de hriscl...

Da a dat Dumnezeu si s'a milostivit Vlädica, si i-a dat drumul,si 1-a despärtit de talpa iadului.

Acù, dupa multa vreme si dupa multe metanii i post, Dumnezeu1-a primit iar in cer pe Arhanghel i I-a pus iar in slujba lui. Da'precum lui II era dor in lume numai de fecioru-säu, care era acùbalet de vreo optsprezece ani, Dumnezeu i-a ingäduit ca sä se arätela fatä ate odatä feciorului säu, sub chip omenesc, dar la ni-meni altul.

Asa odatä Arhanghelul se duse la capul unei fetisoare ca decinsprezece anisori, ca si-i ieie sufletul. Cum s'a intamplat ca tocmaifetisoara aceea era ibovnicä baiatului Morlii 2.

Matul statea la picioarele bolnavei si suspina adânc, cânddeodatä vede ivindu-se tatäl säu, care se gatia sä ieie sufletul fetei.

Vai de mine, dar ce vrei sä faci, tatä ? strigä deodatä elcat ce putù.

Ce sä fac ! ian sä ieau sufletul fetei ieftia, sä-1 duc in cer !Da nu se poate, tatä, cä-i draguta mea, ca tiu la ea ca

la ochii din:cap...Ce sä-ti fac, puiule, dad slujba mea cere ash !

--- Da te rog, tatä, da nu te indurà !Da chiu, da vai, degeaba si pace ! Moartea nu se indurä cu

nici un chip !Trebue sl ieau sufletul cu orice pret, sä-1 duc lui Dum-

nezeu, si pace !

1. Poate ca stroppalá, fig. : bataie crunta, dela a strohi.1. Confuzia dintre Arhanghel Mihail 0 Moarte explica ;i aici chipul

de pe pag. 78, unde se vede langa mort, la olalta cu Ingerul §i Dracut, 0Moartea cu coasa pe umar.

www.digibuc.ro

Page 97: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

94,

Dacä-i ash, tätutii, dacd nu vrei sä asculti rugiiciunile mele,tätuça, sä stii cä mä duc sä chem pe mama, sä vie si ea sä teroage...

Când auzi sfântul de md-sai, odatii i se increti carnea de peoase, i se sburli pärul raciucii, isi deschise aripele, si sä te duciAl* ! Cât te-ai sterge la nas, se fácù neväzut.

Iar fata rämase vie, nevätämatii. Si s'a märitat cu baiatul si a&cut o nunta cu masä ...»1

Prin jud. Covurluiu, in legäturà cu cele de mai sus,se spunecä odatä oamenii stiau când trebuiau sä moarä si de aceea, in preajmasfarsitului lor, nu mai munciau nimic.

Väzind aceasta, Sfintii Arhanghel Mihail ,si Gavril au cautat ofenieie vädanä si au invätat-o o vrajä ca oamenii sä munceascá pinävor muri. Vraja o fäceà väduva, descântând inteo sticlä.

In vremea aceea, iatä cä, inteun sat tocmai stäteä un om in-tins pe pat, asteptându-si moartea, pe când alçi oameni il päziau.Viiduva cea invatatä veni la aceasta casá cu sticla ei si zise oame-niloa ce erau strânsi acolo ca pentru priveghiu :

Lasati-mä, oameni buni, sä intru eu singurä la mort, jardurnneavoasträ sä rämâneti afarà.

Oamenii o ascultarä, si femeia rárnânând singurä lânga mort,incepù sä descânte in sticlutä :

Pasere cudalbá sburarg,Trei pidituri de sânge picará§i leac s'a' se scoale Român In picioare§i sä ceara demâncare.

Vräjitoarea a chemat apoi pe oameni sä intre in casá si oameniis'au foarte minunat câncl au auzit cä omul pe care ei 11 asteptausä-si dea sfärsitul, le cerù demâncare.

$i de atunci, mulçämitä sfinçilor Arhangheli cari ieau zileleomului, nu la soroc stiut de om, ci atunci când vrea Dumnezeu,a rämas pe lume obiceiul desaintecelor pentru timaduirea boalelor §i

1. Ñ. A. Bogdan, Povestiri .54 anecdote din popor, Iapi, ed. II, pag.118-20.-0 varianta a acestei legende in D. Furtuna, Firicele de iarba,Bucurepti, f. a. (1912), p. 70 §i urm. In loc de Arhanghelul Mihail estevorba 'ins& de Sf. Petre.-0 alta varianta In Columna lui Traian, 1882, p.522 g urm.Vezi §i Ion Creanga, VI, p. 290-3 : Cum dtrul ArhanghelulMihail.

www.digibuc.ro

Page 98: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

95

lucrul sfânt ca omul sä munceascä pând la moarte, nestiind când iieste scris sä se sävârseascd din vieata 1.

Sfintilor Arhangheli, când trebue sd iea sufletele oamenilor, .

li-i mild, si plâng când fac aceasta. De aceea, ziva lor se cade cafiecare crestin s'o petreacd in post si in smerenie 2 Mai mult chiar:prin Bucovina se crede cá atunci când este trimisä Moartea la orn,Arhanghelul ii zice :

Sd-1 mai läsäm un ceas, cloud; si numai dupa aceasta ii taie capu13.In afard de aceste povestiri si credinte ale poporului român

despre Arhanghelul Mi hail, care, sub numele de Arhanghel, intru-chipeazd adesea si pe Sf. Gavril, se mai pornenesc si urm5toarele :

Prin Bucovina se zice cd Sf. Mihail este cel mai puternicdintre sfinti, deoarece lui i-a dat Dumnezeu sä poarte luna si soa-rele. ((E1 face vara, dând drumul soarelui mai pe sus, de e zivamare, si lunii mai pe jos, de e noaptea mai micd (!),precum siiarna, dând drumul lunii mai pe sus si soarelui mai pe jos, de eziva micà si noaptea mare. Sub mAna lui sunt toate vietätile sioamenii, atât cei vii cât si cei morti. Toamna, când e ziva lui,atunci se desparte vara si el da vietätile in mâna lui Sf. Neculai,de le poartä si le hräneste pânä la Iordan ; §i atunci când se sfin-teste cu aghiasmd si bate preotul cu piciorul in piaträ, piatra crapäsi toate vietätile se imprästie, merg iaräs la mâna Arhanghe-lului» 4.

Prin alte párti, tot din Bucovina, se spune cd Sf. Mihail tinein frâu pe Mamarca, nevasta lui Scaraoschi, stapana iadului si mamadracilor. El ii aratä cât sä räsuceascä la cheie, ca sd nu fie gerulprea cumplit 5. Tot Sf. Mihail taie cu sabia si pânza nourilor degrindinä sau piatrift, cari bat apoi câmpurile cu samänäturi 6.

Dupa o credintä ce o intâlnim prin jud. Braila, Sf. Mihail tinecheile raiului. 7.

La judecata de apoi, Arhanghelul Mihail impreund cu Gavril

i. Candrea, Denau§ianu, Speranta, Graiul nostru, I, pag. 328-9.2. Cred. Rom. din corn. Vanatori, jud. Neamt, comunic. de d-1 Al.

Moisei.3. Voronca, op. cit., p. 622.

.4. Ibidem, p. 621.5. lbidem.6. Cred. Rom. din Vicovul de sus, Bucovina, comunic de d-1 P. Cirstean.7. Etyni. Magn. Rom., p. 1625.

www.digibuc.ro

Page 99: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

96

vor bucind din bucine, ca sä se trezeasca i sä se intrupeze toti rnortii,pentru ca sä se infätiseze la infricosatul judet al lui Dumnezeu.Ace le bucine si le vor alcatui 'din unghiile oamenilor rnorti, carise taie inainte de ingropare, punându-li-se in sail 1.

In sarsit, prin Bucovinea se mai spune cä dupä cum nici Sf.«n'a luat canun», adica n'a suferit moarte de mucenic, tot astfel

si SE Mihail se aflä in cer cu trupul viu. Prin urmare, inainte dea face Dumnezeu judecata de apoi, SE Arhanghel va trebui sä

scoboare pe pärnânt, dupä ce va trâmbità judecata. Aici DiavoluIIl va luà, II va pune inteo piele de dihor §i acolo il va mina. Aceapiele are rasdturi i prin ele va picurà sdngele Arhanghelului Mihailpe pämânt. Din acest sânge pämantul va arde de sapte stânjini,curätindu-se de toate blästarnätiile, päcatele i nelegiuirile câte suntsi ate s'au sävarsit pe lumt 2.

Afarä de acestea insä, trebue sá pomenim cevà i despre rostulpe care Il are SE Mihail, dupä literatura popularä scrisä, care a fostpanä däunäzi si este chiar si astäzi pe alocuri foarte cetità, si care,prin urmare, a avut si are o influentä covârsitoare in formarearäspändirea legendelor si credintelor populare.

Arhanghelul Mihail ii are insemnatul sau rost hagiografic,credem, numai multumitä celor doud carti populare : Calatoria MaiciiDomnului la lad §i Minuniile Sfántului Sisoe sau Avestita, aripasatanei.

Amândoud aceste carti sunt in parte studiate de Hasdeu inCuvente den beitrani3 ; prin urmare aici ma voiu márgini sä dau nu-mai urmatoarele texte-variante cari lipsesc acolo.

Intâiul text alcatueste sfarsitul unui manuscript moldovenesc,datat cel mai târziu la 1838. El este numai o farâma din CalatoriaMaicii Domnului la lad.

cCine sunt acestia ci sä muncesc panä la bräu ? ArhanghelulMihail zisä : Acestia sint pärintii cari au blestemat pe ficiori i n'audizut la ertaciune pana ce au fost pe lume cu zile pärintii lor ; dreptsä muncesc si sä vor munci in veci. iar intrebä Precista: Dar ceici sit muncesc pänä in piept in focul nestins? Arhanghelul Mihailzise: Carii pre nasii säi nu i-au cinstit, i-au blestemat i i-au urit,i-au bätut si curvie au fAcut i pentru aceia ard in focul nestins. Si

1. Marian, Immormantarea, p. 52.

2. Voronca, op. cit., p. 1293.3. Vol. II, pag. 310-66. Vezi pi Gaster, Lit. pop. rom., p. 362-6.

www.digibuc.ro

Page 100: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

97

zise Precista: Dar cei ce sint pânä la grumazi cine situ ? ArhanghelulMihail zisä : Acqtia sint care mänäncä carne de orn, mänänd muncasaracilor §i sudoarea altor oameni i päräFe pe alt orn färä de vinä§i nu va fi vinonat i va lua bucatele lui prädändu-1, pentru päracare au fäcut ; pentru aceia mänäncä carne de orn §i arde sufletullui in para focului care n'are sfigit. Prea cinst[i]ta zisä : Dar cei ceslut pänä la cre§tet in viermii neadormiti ? Arhanghelul Mihail zisä :ace§tia sunt care au jurat pe cruce nedrept, impreuna cu ingerii,incä cu fricä sä inchinau inaintea crucei §i de fricä s'au jurat ; pentruaceea se muncesc aà. Intru alt loc iar väzù Precista oarneni span-zurati de picioare §i viermii ti mânch pre dän§ii ; i intrebä cine sintaze§tia §i ce le iaste groeala lot. Arhanghelul Mihail zisä : Ace§tiasitu cari au luat carnätä pe banii lor. $i iar vazit Precista muierimulte spänzurate i igind Orpi din gurile lor §i le mänd pre clan-sele : §i intrebä Precista cine sunt ace§tiia §i ce le iaste grepla lor.Arhanghelul Mihail zisä : Ace§tiia sint cari au ascultat pe la ferestileoarnenilor §i au purtat minciuni i vorbe dela unul la altul, de i-auinvrajbit. Pentru aceia sä muncesc a§ä. Läcrämä Precista zicänd : Maibine sä nu sa fi näscut orn pe lume. Arhanghelul Mihail zise : Ce-tipare räu, Doamna me, ea n'am väzut munca cea mare päna acum.Si zisä Precista catre Mihail : Sä mergem sa vedem unde sä muncesccre§tinii. $i mearse pänä la munca de jos §i väzù Precesta norod muttin munca de foc ; i suspinä Precista zicänd : Cine smut aceqtiace sint päcatele acestora? Arhanghelul Mihail zisä : Ace§tia sintcare nu se scoalä Duminica dimineata sa se ducä la bisericä. Acelorali se cade sä sä munceasa a§à in veci. Iar zisä Precista: Dar careva fi bolnav §i nu va putel merge la biserica, ce va face ? Arhan-ghelul zise: $i casa de se va aprinde pe dânsul §i nu va puteà sälasä afarä, acela va fi ertat, cäci D[u]mnezeu au dat pse zile intru osäptämânä sä lucreze omul, iar a §aptea zi au dat-o D[u]mnezeu sänu lucreze, ci sä se roage lui D[u]mnezeu cel milostiv, cad in gase zilea fäcut D[u]mnezeu cerul i pamantul iar in a §aptea zi s'au odihnit.Iarä ei Duminica dimineata §i intru alte särbätori dorm §i nu se scoaläla bisericä. Drept aceia ard in focul nestins. Si iar väzù Precista in-teun loc scaune de foc §i Fdeä pe ele barbati multi §i muieri multe§i intrebä cine sint ace§tiia §i care sint gre§ealele lor ? ArhanghelulMihail zisä : Ace§tia sant cari n'au cinstit pe preoti §i nu s'au sculatinaintea lor viind dela bisericä, când au slujit sf[A]nta leturghie, §inu s'au sculat inaintea lor ; atunci arde pärnântul de §apte coti sub

Sdródori de tocitntai. 7

www.digibuc.ro

Page 101: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

98

dänsul ; acestia sed pe scaune de foc. i iara vaza Precista un copacde fier cu crangile färä numar i inteacele crangi erau mueribärbati multi spänzurati i copaciul era sadit in rnijlocul iadului;intrebi Precista : cine sint acestia ? Arhanghelul Mihail zisä Acestiasint carii au jurat stramb, cari au hulit, cari au fácut vrajba si aupärät pe altii i fac vrajbä intre frati si care nu asculta insiätaturalui D[u]rnnezeu, nici pe preoti, nici pe dascali, cari spun [--,-vorbesc]in bisericä, numai fac ci le iaste voia lor. Aceia sä muncesc asa.lar väzu Precista un om spänzurat, si-i curge sängele din gura lui

limba lui era legatä de nu puté sä suspine mäcar ; i dad vazaPrecista 1, zisä : D[oa]inne, rniluiaste-mä ! 5i venirl ingerii de-i des-legará limba lui i intrebä Precista : cine este acesta i ce este gre-seala lui ? Arhanghelul Mihail zisä : Acesta ce-a fost ispravnic bise-ricii. Si au zis : Cine este slujitor bisericii din bisericä sä rnänänce.

zise Precista : Cum ai crezut. Si iar sa legarä limba lui. $i ziseräArhanghelul Mihail : vrernea iti este D[oa]rnna me sa mergem sivedem unde sa muncesc preotii care nu sint vrednici a fi preoti.Si vaza Precesta in focul nestâns. $i esa foc din crestetul lor.Si zisä Precista Cine sint acestia si ce le iaste gresala lor ?Acestia sint cari slujesc scaunului D[o]mnului nostru Is. Hs. sitacänd sf[a]nta leturghie fad de fricä si poarta trupul lui Hs.farä de frid si dza sfärämäturi din sf[ä]ntul trup i atunci ardepämäntul inprejurul lui. Pentru aceasta si se sparie toatä mintea, sàauza i ingerii si sa sä späimänteze i sä sä infricoseze, pätnäntul säse cutremure. Pentru aceasta sa muncesc. Si väzit Precistä inteunloc un orn unde-I mând pe el un smäu. $i zice : Cine este acesta ?Acesta este care nu ceteste scripturile si nu le face pre cumui [.zume] invätätura lui D[u]mnezeu i curn graeste sf[A]nta evanghelie.Drept aceia sa munceasc a$a. Si iar zisä Precista cátre ArbanghelulMihail : Si mergem sa vedem unde sä muncescu sf[i]ntii pre pa-mânt si nu sä poare intrà alt chip ca mántuiasd sufletul de*ate. Si merse Precista intru alt loc sa vadä calugäri si cälugäritezäcänd in smoalä si in foc nestâns si in vermii cei neadormitiintru intunericul cel nesfärsit ; mänca fárä de repaos. 5i intrebaPrecista : Cine sint acestia si ce le iaste vina ler ? Arhanghelul Mi-hail zisä : Acestia sint dlugärii i calugaritele cari s'au dat in curviesi au fäcut farmece i vrajbe si sä parasc unul pre altul si sä podrtä

1. Cuvântul Precista e scris in locul cuvintelor pterse : Pre cinsi[ita].

www.digibuc.ro

Page 102: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

99

pe voia trupului lor si nu catä ca sA-si rnäntuiascl suLtul de pa-cate, numai sä calugäreste ca sä sä odihneascä si sii sd poarte mAndrusi neted ; pentru aceea sä muncesc asà. $i'ntru alt loc iar väzIl Pre-cista rnuieri multe spanzurate si parA de foc iesiä din gurile lor. Siintrebä Precista si pentru acestia cine sant ? Arbanghelul Mihailzisä : Acestia slut preotesele preotilor, d dad le moare preotul, elesä mAritä dupä alt bärbat; pentru aceea sä muncesc ash.. Deci mearsePrecista si väzit o bolta fierbine ca marea wrburata unde zAcèmultime multa de oameni si de muieri pädtoase. Intrebä Precista :Cine smut acestia ? Arbanghelul Mihail zice: Actstia suit curvari,mincinosi, nemilostivi, hulitori, iubitori de bani si mateti, catiiubesc sä sä inchine lor oamenii si le pare ca lumea nu are sfärsit§i sA va duce, nici ascultä pe misei, cä de sä jäluesc la ei, numai-cautä fatarii si ingroapA säraci si-i inpresoarä si le iau bucAtile ne-putinciosilor si le pare cä lumea sfärsit nu are ; iar dad moare,aceastä mund ii este dobändä. $i zisft Precista: Vai de pacAtosii.curvari, nemilostivi, mai bine sa* nu sä fi näscut in lume. $i iarzise Precista : Mai este mund färä de aceasta ? Arbanghelul Mihailzise: 5i Inca n'ai vAzut panä acum unde sa muncesc pAcAtosii adedJidovii cari au muncit pe D[o]alnul Is. Hs. Precista zisä : SA mer-gem sä vedem si aceastä mund mare. $i sA dusa si väzù in smoaläsezänd cu mare putoare si turburare, mergänd in focul nestans si

in vermii neadorrniti ; ii ard pre dansii de limbele lor. $i dupä cemearg Precista acolo, nu sä potoli mândrimea lor ; ca cearä pre.dänsii cumplit pedepsindu-sä, värindu-i si scotandu-i din foc. Deciväzit Precista si läcrämä zidnd : cine sint acestiia si ce le iaste pä-zatele lor ? Arhanghelul Mihail zisä. Acestia sänt Jidovii cari n'aucrezut nici s'au botezat, ci au fistignit pe D[o]mnul nostru Is. Hs.

..si alte limbi cari n'au crezut nici s'au botezat in sf[A]nta cruce sizari s'au lepädat de E[o]mnul nostru Is. Hs. $i zisi Precista : Vai-de pacAtosii in munca nestänsä si iar sä vor mund Cad iadul n'aresfärsit. Deci väzù Precista si intru alt loc p bola de foc si inteänsazAceä multime multi de oameni. Unii si vedei si altii sä auzia..5i intrebä. Precista si pentru acestia. Iar Arhanghelul Mihail zisA :

Acestia au ucis oameni ]a drum ; aceea ard in focul nestäns, unde-este plängere, scräsnirea dintilor in veci.

Au stätut Precesta si cu Arhanghelul Mihail si cu toti ingeriisi au inältat molitvele lor la ceriu inaintea Tatälui si a Fiului si asf[A]ntului Dub, si au zis Precesta : D[o]unne miluiaste päcätosii CA

www.digibuc.ro

Page 103: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

100

am väzut toate muncile unde sä muncesc ei. Ci mä rog sä nu simai munceascä cdt au gresit tie numai sá le aratä (sic) mila ce marea sf[I]ntiei tale. $i sä auzä- glas din ceriu zicând asä : Cum voiumilui cä ei n'au miluit pre fratii mei, aded pe cine au päzit poruncilemeale, nici n'au cinstit invätätura mea si n'au ascultat scripturile melenici sf[A]nta evanghelie. Acolo, s'au agonisit ca sä locueascä ei. $i iarse rugä Precista zicänd : Doamne, pentru rugäciuniletnaicei tale si pentru ruga sf[a]atului Mann (sic) Botezatoriul si pentruruga Apostolilor tal, i pentru ruga lui Moisi Prooroctil i pentruruga ingerilor täi pentru i ruga muceniciloi täi, cari s'au värsatsangele pentru numele täu. Si veni glas din ceriu, zicänd asä : Pentruruga maicii meale i pentru ruga celor ce au fácut vola me, dauräpaos din ziva de Pasti phi in ziva de Voscresenie. Si zisä Precista :Auzit[i], slävit[i] numele D[ojmnului milostivului, cI au ascultatruga maicii sale. Si iar venl glas din ceriu zicänd : Luati pe mamame si o dticeti in ceriu. Si luo ingerii pe Precista i -o dusä inraiu. Si väzii rápaos mare si bucurie si läudä Precista pe D[o]mnulmilostivul. 5i intrebä pe Arhanghelul Mihail zicänd : Cine Ant a-cestia ce se bucurä cu atäta bucurie i cu atätea bunätäti ? Arhan-ghelul Mihail zisä : Acestora le-au fost urite vräjbile toate ì pofteletrupesti i toate Cate au fost nedrepte le-au urit. Drept aceia sä

bucurä si sä veselesc 20. Amin ,47,1:».Al doilea text este o varianti a Avestifei, scoasä din tr'un ma-

nuscript oltean din 1809. Inteinsa se vede cum Arhanghelul Mihailopreste pe Avestita de a suparà lumea, omorind copiii. Cuprinsulacestui text este urmätorul :

«In numele Tatälui si al Fiului si al Sfântului Duh, Amin.Eu robul lui Dumnezeu Sf. Sisoe, pogorindu-mä din muntele

Elionului, väzui pe Avestita, aripa Satanei a cäruia pärul capuluili erà pânä la cälcäie si cu ochii rosii de foc, cu mâinile schi-monosite, si de her, si cautätura sälbatecä, i cu trupul schimonosit,si era forte strajnicii i grozavä. Si trecând mai pe urmä, auzii decaträ dânsa si väzui unde o intärnpinä Arhanghelul Mihail voivoduIingeresc i ii zise :

Stäi, Satano, duh necurat, cu frica lui Dumnezeu.Si ea indatä stätù i groaznic se uitä asupra ingerului. Si ii

zise Arhanghelul Mihail :

I. Cuvintele aceatea aunt repetate /Ilea odata.

www.digibuc.ro

Page 104: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

101

, Tie iti zic, satano, duh necurat, de unde vii si unde tnergisi cum iti este numele tau ?

Iara ea cluta indarat si groaznic se uita asupra ingerului siii zise :

Eu sunt Avestita, aripa Satanii, duh necurat si viu acumdin fundul iadului, fiindca am auzit propovaduind bune vest eiArhanghelul Gavril prin toate cetätile de o prea curata fecioara Mai:,..,fata lui Ioachim si Anii, precum cl dinteacea fecioara Va sa nasciIsus Hristos Nazarineanul, impäratul ceresc si pamântesc ; si mergcu ale mele mai mari mestesuguri vazute si nevazute.

Jar. Mihail Arhanghelul o apuca de pärul capului si-i infipsepalosul in coastele ei, si o bätù foarte strasnic, cu usturime de foc,si o intreba ingerul :

Tu, duh necurat, cum si in ce chip te faci tu si intriin casele oamenilor si le omori copiii ?

$i ea zise :Când sunt in somn, cu ale mele mari mestesuguri vazute

si neväzute.Iari ingerul se striijnici. Iarä ea pe multi durere si usturime

strigä cu glas mare ca s'o mai inceteze din bataie si i le va spunetoate pe rand. lar ingerul pe loc a incetat-o din bätaie, iarä eaincepa a i le descoperi toate si a le spune pe randu.

Eu ma fac ogar si pisid eu ma fac ; eu ma fac umbra siläcusta ; eu ma fac paianjan si musca si toate nälucirile väzute sineväzute eu ma fac. Si asa intru prin casele oamenilor de le smin-tesc maicile lor când sunt ingreuiate si le iau si fata lor când suntin somn. Si mai curând ma apropiu de fata care este ingreuiatä side rusinea lumii isi framântä trupul säu, de-si omoara copilulsäu inteinsa, i 1 de vgevenghe 2, i de fermeceitoare, i de care cautacu ceard, sau de care dii cu bobii, §i de care cauta cu sita sau cuperia si de care nu tine cu bärbatul säu. $i am noudsprqece nume :1. Avestita, 2. Neidarca, 3. Salomia, 4. Nacara, 5. Avazuha, 6. Na-daria, 7. Salnwna, 8. Paba, 9. Puha, to. Grapa, ii. Zliha, 12. Kier-vtqa, 13. Hamba, 14. Glipina, 15. Humba, 16. Gara, 17. Glapeca,18. Tisavia, 19. Pliaftia. Si supuindu-mä cu mare strAjnicie, tustnte Arhanghele Mihaile, voivodule, iata ca-ti atatai toatä puterea

I. i.2. De buSa seama ea fiezevenche, codo§d.

www.digibuc.ro

Page 105: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

102

-Oe, imbolditorule, care mä muncqti cu mari i strajnice munci§i-O dau acest zapis al meu, la mina prea puternicii tale, sfinteingere, ca oriunde s'ar afià acest zapis al meu, la orice cask eu laacea casi eu nu ma pociu apropià de apte mile de loc i nici otreaba sa nu am la acea casa.

Si-i zise Arhanghelul Mihail :latä ca-O poruncesc intru numele Tatälui i al Fiului §i al

Sfintului Duh §i intru numele prea curatei fecioarei Mariei, care anascut pe Domnul nostru Isus Hristos. Nici de zidirea mânilor luiDumnezeu robilor ace§tia : Nicolaie 1, nici de robul lui DumnezeuStefan, nici de Stana, nici de tot neamul lor, nici de mqte§ugullor, nici de dobitoacele lor, nici de agoniseala lor, nici de toate cese vor numi ale lor, nici de casa lor, nici de copiii lor, pina invecii vecilor, Amin» 2.

III. Arhanghelul Gavril.

Arhanghelul Gavril, Gavriil, Gavrila, num it i Gavril Blago-vecmicul 3, care, impreuna cu Sf. Mihail, conduce ceata ingerilor,dupä cum am vazut 4, ramâne umbrit in credirgele poporului nostru,intocmai ca §i Sf. Ap. Pavel, favi. de Sf. Petru.

Pe alocuri se crede cä SF. Gavril One Ciurna.de pär 5, intocmaica i Sf. Haralambie, ca tunä aläturi pe Sf. llie, §i Sf. Mihail,

I. Acest nume pi cele urmatoare apartin unei gospodarli care pi-ascris aceasta povestire, sub numele pi de (Minunile Sfântului Sisoe». Laalta casa, firepte, se vor Intalni alte nume.

2. Comunic. de d-1 C. N. Mateescu, prof. in R.-ralcea.Vezi asupraAvestitei, cap. IV din Marian, Nmyterea, p. 26 pi urm. Patru variantes'au publicat de d 1 C. N. Mateescu in revista Ion Creanga an. TV, p.38 4.0 pi, 70-71, insotindu-le de aceasta insemnare cPâna acum, pe catptiu, aceasta carte poporana a fost publicatä de Hapdeu in Cuy. d. bah-II, p. 280-1, aflata in scrierile lui popa Grigorie din Mahaci, dar cu multelipsuri din cauza stricaciunilor manuscriptului, pi de d-1 Gaster in Cres-tontatia, II, p. 171, dupa un manuscript din 1799. Ca descântec a mai fostpublicata de c1-1 Tiktin in Arhiva din 1889, No. 2, p. 247, d'apá un manuscrisdin 188o pi de S. Fl. Marian in Foaia societatii Romanismal. Toate vari-antele difera insa mal mult sau mai putin unele de altele».

3. Marian, Legendele Maicii Domnului, p. 19.. 4. Voronca, op. cit., p. 511.

5. Cred. Rom. din jud. Braila, comunic. de fratele fheu Vasile.

www.digibuc.ro

Page 106: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

103

impotriva Diavolilor 1 si ca adesea el singur poarta piatra, «o-rândueste cu tunul si piatra» 2

Ca povestiri, pomenim urmätoarele douä. Intâia se aude prinMoldova si sunä precum urmeaza :

Dupa ce Dumnezeu zideste pe Adam, dupä ce acesta gresesteprin ispitirea Evei de catre Diavol, Dumnezeu hotaräste inthiuluidintre oameni, cä, de atunci incolo, spre a aveh cu ce sa se hrä-neasca, sd-si are si sa-si samene, insa nu mult, cäci Ziditorul vaavea grijä sä dea roadd indestulä in ogor putin.

Adam se apuca indata si trase numai trei brazde, and peurmä drum boilor ca sä se dud in voia lor.

Nu mult dupa aceasta insa, trece pe acolo Diavolul, cu gaudvräjmas ca sä afunde pe Adam stramosul Inca mai mult in *ate.Intilnindu-1, ii zice chiar :

Vai, Adame, mos Adame ! Cum Dumnezeu, de ti-a datin gaud, sä ari dutnneata numai trei brazde ! Ce-s trei brazde ?Nimica toatä ! Trebuià sa ari mult, mult, ca uite, din ceeace veiculege, nu vei ava nici panii la moartea ta ; unde mai pui, dupäaceasta, cä vei aveh copii, vei avea nepo0 si cà omul de astaziinainte va fi dator O. se sirgueasca nu numai pentru el, dar sipentru urmasii lui. Cum crezi dumneata, mos Adame, cal fäcândprecum ai fácut, vei aveá odatä si odata urmasi cari sä te pome-neasca ! Dupa dumneata nu se va aflh cine sa-ti dea o bucalicl depâne si o ulcica de apä, ca sä ai pentru sufiet, pe lumea cealaltä.

Adam, auzind toate acestea, pica pe gânduri si se gindi mult.Si cugetând astfel, iatä Ca vine si Eva, nevasta lui, si-1 intreabäsi dânsa :

Ce-i, Adame, de esti ash de catranit la inimä ?Ce am, nu-i treaba ta, femeie !N'a fi, omule, dar ce mare primejdie, de-oiu sti si eu ?Uite ce-i...

Si-i spuse rnos Adam ce-i spusese si lui Nefdriatul.Apoi, zise Eva, eu una cred ca Negrea are multä dreptate.

Ce s'or face urmasii nostri färä un gräunte la hambar ? Cu ce vorträi ? Ne-or bastama, Adame, cl nici carnea nu s'o deslipi de peoasele noastre !

1. Voronca, op. cit., p. 502.2. Ibidem, p. 792.

www.digibuc.ro

Page 107: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

104

Ba nu-i a§à, se impotrivi Adam.M'ai mai invatat odatasa ascult de Negrea §i-ai väzut, §i vezi tare bine unde am ajuns !Fugi de-aici §i lasa-mä'n pace !

Ma duc, nu zic ba, dar baga §i dumneata de seama cumsta. felul . Mie una nu-mi prea vine la borätic 3 intocmirea lui D-zeucu cele trei brazde. Nu te statuesc ce sa faci, cu toate CA omuleste dator s'asculte §i dinteale femeii una la o sued !

Adam se mai sucì §i se mai fol, se mai socoti §i apoi, mer-gand la Diavol, 'II zise :

Iatä, acuma vad ca ai dreptate ; dar ce sa fac ? Am datatunci drumul boilor §i acum nu-i mai pot prinde.

Iar Diavolul, §iret :Cum nu-i mai poti prinde ? Se poate astfel de vorba ?Cum sa-i prind daca-s salbateci ! Prinde-mi-i dumneata, ca

e§ti mai priceput §i mai sprinten. Mi-ai facut odata atâta bine, sca-*du-ma din Raiu, fa-mi §i acuma unul...

Bine, rânj1 Diavolul, dar dupa fapta, §I plata...Se intelege ! Numai sa-mi spui anume care ti-i pofta.Mare nu. Dad nu vei arà, neamul dumitale va pieri de

foame ; daca-ti voiu cere sa-mi darue§ti mie dupa moarte pe totifiii, nepotii §i stränepotii dumitale, din neam §i nearn, nu-mi paremare lucru. Ce ti-ar mai trebui dupa moarte trupurile acelea pecari ilici cânii nu le-ar mistul ?

Adam, se gandi putin §i se invol, dând zapis In mâna Necu-tului, pentru vânzarea neamului omenesc, dupa moarte, celui cestäpâne§te intunerecul Iadului. Necuratul strânse frumu§el zapisul,prinse boii, ii aduse lui Adam, iar acesta incepù sa are câmpurileparaginite.

Arase hat multi§or rno§ Adam, când numai iata pe bunulDuninq:eu ca-i iese inainte §i-1 intreaba :

Ce-i asta, Adame ?Ce sä fie, Doamne ! Treaba !Treaba, treabä, dar nu ti-i treaba buna. Stiai 6 ti-am dat

numai trei brazde, dar tu nu te-ai multamit. Te-ai lacomit ; §i

läcomia, §tii bine, pierde omenia. Sa nu crezi ea dad ari mai mult,culegi mai multe roade. Nu. Iata, de asta voiu aveà tot eu grija !

Si Dumnezeu s'a dus. Si de atunci nimeni nu §tie taina roa-

1. Nu-mi vine la boratic, nu-mi vine la socotealk nu-mi place.

www.digibuc.ro

Page 108: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

105

delor din camp. Si de atunci spicul nu mai este plin de jos §i panäin sus, hätut cu lopata, ci tocmai in varful paiului dad se maigäsesc catevä gräunte, de multe ori uscate inainte de vreme §i a-celea ! $i de atunci pe brazde nu se mai vád spice PATIO spice,ca turnate, ci tocmai unde §i unde !

Dar lui Dumnezeu mai cu seamä alt lucru nu-i pläcuse :anurne acela cä tot rodul omenesc este inchinat Spurcatului pe lumeacealaltä. De aceea se gandi cat se gandi, §i chemand la sine peArhanghelul Gavriil, Ii zise inteun rind.

Gavriile, uite cum Necuratul a in§elat semintia omeneascä§i §i-a ingenunchiat-o sie§i pentru vecii vecilor. Astdzi Iadul esteplin de suflete §i se va umpleä mud mai mult ; acesta nu se poatede§ertà cu nici un chip, Cad Tartorul are zapis la manä, isdlit deAdam, strämo§ul oamenilor. Mergi darä la iadul cel negru §i in-treabä pe Necurat, cu ce se va puteä sfärami acea intäriti scrisoare.

Dar dad nu va vol sä-mi räspunzi ? intrebä ArhanghelulGavriil pe Dumnezeu.

Il vei intrebä a doua oarä !Dar dad nici dupä aceasta nu-mi va da räspunsul ?Mai incearcä o data.Si apoi tot a§à, panä dud ?Panä-ti va spune.Dar dad mä va opri acolo pentru totdeauna ? indräzni

Arhanghelul sä-I intrebe pe Dumnezeu mai departe.Asta nu se va puteä ; eu te-am trimis §i nu tu ai pornit,

dupä vointa ta.Dar dad mä va bate ori mä va ucide ?Nici o durere nu vei

Iar dupä aceasta, Arhanghelul scobori in negrul pämantului,la impärätia Necuratului. Acolo se infatiO Diavolului, celui maimare intre diavoli §i-1 intrebä :

Cum se poate sfärama zapisul care ti I-a dat Adam, Sarsailä ?Iar Diavolul Ii räspunse :

Nu-i treaba ta !Arhanghelul Gavriil iar II intrebä §i Necuratul iar li räs-

punse :Nu-i treaba ta sä §tii.

Väzand Arhanghelul cl nu capätä räspunsul dorit, il indesicu intrebärile, panä cand Necuratul Çci sdri din cdpriori trase o

www.digibuc.ro

Page 109: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

106

palmä voivodului ingeresc. Dar lovitura asta nu-1 dura pe sfânt.Deci Il mai intrebä odatä, de dotuà ori, de nouä ori, de nouäzeci§i nouä de ori, pânii când Necuratul, sätul i näucit de atâta stä-ruina de orn dircotaf, Ii räspunse rdsghios

Zapisul lui Adam nu se poate stricà de orisicine. Trebue orn !judecând apoi cä nici un orn din särnânta lui Adam nu

poate si se ridice linpotriva zapisului si a lui, adaose a zice :Trebue om din Duh si din fecioarä prea curaa i prea

nevinovatksocotind astfel cà una ca asta nu se va puteä intâmplàniciodaa ; cum sä iasi orn din Duh, si din fecioarä färä bärbat !$i de zis, a #s.

Dar Arhanghelul cum a auzit acest aspuns, s'a fácut parä defoc ce a luminat iadul. Dupà aceasta s'a suit la cer i i-a dus vestetui Dumnezeu. Diavolul, a väzut c'a gresit, dar ce alta puteä sämai fad ? Tacit, miscându-si buzele si asteptä sä vadä ce va sä fie.

Iar acolo, sus in cer, auzind Dumnezeu cele spuse de Arhan-ghel, i-a gait :

Gavriile, zapis a dat Necuratul prin cuvântul lui, i zapispe zapis se färämä. Mergi darfi jos pe pämânt si'vesteste pe Maria-Fecioara, din sämânta lui Adam, din neamul lui Valhaam, cä va

naste fiu din Duhul Sfânt. Acela va fi orn i va sfärämä portileiadului.

Arhanghelul Gavriil, primind aceastä porunck merse in zivade Blagoviftenie la Maria, Fecioara prea curaa, i o vesti. despreNasterea Dornnului nostru Isus Hristos, care va nimicl aria intu-nerecului, in cele trei zile cit va sta in pämânt 1

Aproape la fel, povestirea aceasta se aude i prin Bucovina.Pentru aceeas pricinä, Diavolul iea zapis dela Adam, «pätnint inmânk si 1-a dus in beznä». Dumnezeu trimise pe Arhanghelul Ga-vriil, ca sà slujeascä la Sarsailä un an, «doar ar aflà cum poate säscoatii contractul dela dânsul», astepand ca Necuratul sä.-1 intrebepe inger, pentru ce a venit.

Dupä un an, Arhanghelul merge si li spune lui Dumnezeuel Diavolul nu 1-a intrebat. Zidirorul it mai tritnise un an, sfântulporni si la sfärsitul celui de al doilea an, Scaraoschi it intrebk Ar-hanghelul Ii räspunse, i apoi zise Necuratul :

i. Dict. de d-1 V. D. Islazare, at. Talpigi, jud. Tecuciu. PentruInceputul acestei povestiri, vezi §i a mea Agricultura la Romani, p. 4-6.

www.digibuc.ro

Page 110: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

107

Contractul acele nu-i vrednic sä-1 iea nimene ; numai a-cela care s'ar naste din Dub sfânt, din fecioarä.

Aflând acest raspuns, Arhanghelul a luat-o la fugä, darSarsailá, pärându-i räu de ceeace fäcuse, s'a luat dupä sfânt, cugänd ca sä-I prindä. Fugäreala aceasta a tinut pinä când sfântul eràaproape sä ajungä la cer. Atunci l-a apucat cu putere de talpa pi-ciorului i i-a rupt-o ; la om se vede i acuma acea scobiturä intalpa piciorului 1

Ajungand in cer cu räspunsul, Arbanghelul Gavriil a fost tri-mis in cer la Maica Domnului, la Mandstire, unde se aflä ddruitide pärintii ei, deoarece se fägaduisera cu aceasta inainte de-a oface.Acolo a vestit-o ca va naste pe Hristos, care, «acele trei zilece a mers in mormânt, a mers in iad i a luat contractul si a datdrumul la toate sufletele. Iar pe Diavol l-a legat; i asâ sade pänäla a doua inviere» 2.

A doua povestire se aude prin Transilvania ; ea este si legeNagrierufilor §i doua insecte fäcute prin minunea Ar-hanghelului Gavriil. Ea sunä in urtnAtoarea cuprindere :

alIu stiu, zäu, dar totus cred cä o fi hat multä vrerne deatunci, de când Ileana Conscingeana cea mândrä i frumoasä umbläcu Voinic-inflorit, tinându-se de dupa brat' i doinind hori de sunaumuntii de ti se fiiceä inima iZvor de lacrämi la auzul doinelor lor.De mult o fi, ca doar nu a fost numai ieri vremea când sfântulArhanghel Gavril umblä si el ca un mosneag rdzimat in cârja-i deotel, dând oamenilor veste ca Dumnezeu pe capul lor o sá trimitäun potop de limbi sträine i nemernice, de nu se vor ingädui cupisma si de nu vor incetà cu sudálmile. Sfântul Gavrilä, umblândmultä lurne impärätie, in un yid* de rapii piezisä, de te imbataiuitându-te din vârful ei in jos, intalnitu-s'a i cu Ileana Consân-geana, ce din ochi plângel si din gull doinià, i cu Voinic-inflorit,cu care dat-au in povesti, dupä cum dau toti drumarii, când rân-dueste Dumnezeu ca sä se intâlneascä.

Pana unde, rnosule ? Il agrell Voinic-inflorit.Pânä mai departe decit tine, voinicel, Ii räspunde Arban-

ghelul Gavrilä.

i. Povestirea aceasta se leagd pi de persodna lui Sf. Ilie. V. StIrba-torile de yard"; la Romdni.

2. Voronca, op. cit., p. 37-8.

www.digibuc.ro

Page 111: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

108

Pe fecior II cuprinde roseata pana dupa urechi de rusine,auzindu-i vorbele, caci cum nu, cand un mosneag ca el se lauda,ca «pâna mai departe decât el», ca i când el nu ar fi voinicca sa umble mai mult si mai departe declt un mosneag glrbovitde bateau si alb de carunt.

Hei, mosule, cá slabanog ma mai tii, când imi zici cànu-s in stare a druniiiri cat d-ta !

Voinice, glasul tau puternic i dulce, de azi inteun an nuse va mai auzi !

Si de ce ?A§à vrea DumnezeuAà ar fi, de ai fi tu frate cu Hristos, ii raspunse feciorul

batjocura.Voinice, de nu oiu fi frate cu Hristos, apoi cu Scin-Petru

a bunä seama ; de nu crezi, hai, prindem nimaf ca de azi in unIi fi mai neputincios de-an sa ne intalnim iara. Tu insa pe atunci

cat cum ti se pare cà is eu acum.Bine, fie cum zici, dar grift,

de chica ta / ii raspune voinicul.Fie !

Dorindu-si drum bun,ra masul.

Cine a fost acel mosneag indraznet ? intrebi Ileana Cosan-geana, cad mi se pare ca nu e ash de batran, dupa cum Il aratapärul. Mai, acela a fost un voinic, ori stie Dumnezeu cine, numaiom bateau nu a fost.

Si de pe ce 1-ai cunoscut ?De pe ce ? Iac' cand mi-a dat mina, m'a strâns cu

foc, cat imi venia sa-mi arda sufletul de caldura mânii lui.Voinicul,, auzind-o, se mânie de nu mai semana mai mult a

otn, fär'a fiara sälbateck i asà mânios cum era, se näpusti asuprafrumoasei copilite, si luând-o de cap, o asvarli pe rapa in jos, desfärmi §i bucatele se fácii. Dupa aceea o lua la fuga, de gandiaisi mat-lance pamântul si nu alta.

AO a umblat multa lume, pana a sosit vremeaplineasca anul de când s'a riimdfit cu mosneagul.

and mai era o zi Tana la an, Voinicului i-a venit in mintede ramasul fácut, i uitându-se inteo fantanä se váza mai slab simai petrecut decum era atunci mosneagul. Se supara rau, vazand

vaica de castig rämasul, apoi

fiecare se duse gandul ca sa-si castige

atata

ca sa se Ina-

www.digibuc.ro

Page 112: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

109

cä pierde rämasul, si in necazul lui se aruncä in fântânä, dar fin-tâfi'a nu-1 pritni, cad ash a fost voia lui Dumnezeu. Erà imbiiträniträu, bietul Voinic-inflorit, caci gândul si supärarea ii invârstà fatacu o multime de sbIrcituri, iar pärul din negru ce erh., il prefäcusein alb ca omätul. Gândurile il puserä bine, cäci el in o mânie, oripoate in un ceas fIrä de noroc, isi omorise pe scumpa lui Ileana,aruncând-o in jos pe tip.

Arhanghelul Gavrilä, care le stià toate cele intâmplate, In schint-bdndu-se in un voinic frumos ca un soare si voinic ca un craiu siviteaz ca un leu, se aul cAlare pe un armäsar negru ca noaptea siiute ca vântul si se duse la râpa unde s'a fost rämäsit cu mosneaguldrumet.

Mai mare i-a fost spaima, când in locul mosneagului de odi-nioarä intâlni un voinic ca si care el nu mai väzuse.

Bunä ziva, Voinic-inflorit !Multam, orn de omenie, dar eu nu-s Voinic-inflorit, ca-s

un mosneag incáruntit.Hei, hei, vezi cä ai ajuns ash dupä cum si-am fost spus,

asà cä tu ai imbátränit si eu am intinerit.Asa-i, cä voia lui Dumnezeu cine i-o poate stria. El poate

face cum vrea, noi cesti oameni slibänogi trebue sä ne ldsämvoii lui !

Ash-i, asà-i, dar cum stäm cu rätnasul ? Unde ti-i fata ceafrumoasa, la care mai mult credeai deck la Dumnezeu ?

A murit atunci. .A murit, cä ai ornorit-o tu, netrebnicule !Eu nu, färä din voia lui Dumnezeu a murit.Ba nu, nemernicule, ca tu o ai aruncat pe stâncä in jos.

Eu stiu cä am väzut urma pe unde a alunecat.Asta nu-i adevärat, CA eu stiu, ea .doar eu am ingropat-o

cu popa din satul vecin ; de nu crezi, vino sä-ti arät mormântul.Asta e o minciunä incoronatä, cäci tu o ai omorit ; hai

sä-ti arät eu unde-i sângele ei.Si ducându-1 ii arätä o rosatä, care nu erl altcevh cleat o

multime de insecte rosii si märunte.Vezi tu aceste gujulii ? Ele sunt fäcute din sângele Ilenii

Cosânzene.Voinic-inflorit auzindu-1, se inspäimântä ash de tare de, din

www.digibuc.ro

Page 113: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

110

orn garbovit ce era, se prefácù in o insectä mica si neagrä, careazi plânge mult dupa iubita lui Ileana. Oamenii li zic grieruf,

iar la insectele fäcute din sangele Ilenii le zic papi, cad chiar inajunul Pastilor a fost aruncatä pe rapä in jos.» 1

SARBATOAREA TILHAR1LOR.

Ziva de II Noemvrie, inchinatä Sfintilor Mucenici Mina, VictorVichentie, se numeste in popor Sarbatoarez tdlharilor 2 sau numai

Sf. Mina.Sf. Mina este ajutorul celor págubasi pentru prinderea si do-

vedirea hotilor si a tuturor aptasilor de rele. De aceea, in aceastizi, femeile duc la bisericä lumdnari, pe cari le lipesc pe sfesnice cucapätul care de obiceiu se aprinde, ca sä se intoard spre casa lorinimile voitorilor de räu, intocmai curn au intors lumânarea.

Fete le mari duc si ele astfel de lumâniri, le intorc si astfelle aprind, ca sa se intoarcä spre dânsele inimile eelor doriti 3.

Bisericile cu hramurile Sf. Mina,care prin Moldova obisnuitse pronuntä Minah,in zilele hramului se umplu de pelerini de prinvecinätate, cari vin cu bani, odoare 5i ce le mai trebue spre a pläticu aceastea sarindare §i acatiste, «pentru märitis, pentru blastam,pentru vräjbire, pentru moarte de orn, pentru näpaste», pentru ca«sa se aleagä» inteun fel, in timpul celor patruzeci de zile !

Astfel de biserici sunt in jud. Botosani la Turbureni, «undelumea näväleste cu lumânäri, mai tare ca la ori i ce bisericä» 4, laBarlad, la Focsani,care are si o icoanä fácátoare de minuni,-4ialte pärti.

1. T. Bogdan in Revista Bistrifei, I, p. 22.2. Marian, Sarbatorile, I, p. 113.3. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 92.4. Voronca, op. cit., p. 529.

www.digibuc.ro

Page 114: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SF. ION MILOSTIVUL.

Ziva de 13 Noemvrie, când se serbeaa Sf. Ion Crisostomul,poporul roman o präznueste prin unele pArti sub nurnele de Sf.Ion Milostivul, «Ca sä fie vitele ferite de muscäturä de farpede lup» 1.

Cu privire la Sf. Ion Gurd-de-aur, iati urmätoarele douä po-vestiri moldovenesti.

India se aude pfin jud. Dorohoiu i ne spune cine a hotäritleturghia :

«Dupà ce Sf. ,ytefan a fäcut toate mânästirile si bisericile, maierA nevoie a se sti ce leturghie trebue sä ducä omul, când se ducede särbAtori [la bisericä].

SA punem leturghia zece lei, zise S f. Vasile.Ba nu, zise Sf. *Grigore, sä fie numai cinci lei.Nici asà, pärintilor, zise Sf. Joan. E prea grea o asemenea

leturghie. Ci sä fie, as zice, numai zece bani, ca s'o poatä aduceviduvele i oricine, i cAti mai multi. Si pentru erestini fi-va

mai usor, i pentru slujitori mai bine !Sfânt sä-ti fie rostul, strigara ceilalti doi sfinti.Sfântä si de aur sd-li fie gura, strigä i o väduvä.

De atunci, fiecare orn trebue sä dud in ziva de Treisfetitenurnai deck leturghia de cel putin zece bani la Sf. Bisericä. larSf. Ioan si in cärti e trecut cu numele de gurä de aur» 2

A doua povestire se aude prin jud. Tecuciu si se leagä tot deintelepciunea Stântului Ion :

Inteo zi de mare sArbätoare, se ziee, trei sfiinti pärintislujiau la bisericä.

Si a zis Sf. Vasile intre altele :Mäi fratilor, când omul gândeste, e ca i când ar vorbi,

iar când vorbeste, e ca si când ar face cutare lucru!Gräi apoi i Sf. Grigore :

I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 92.2. D. Furtuna, Firiqoare de iarb4, p. 77-8.

www.digibuc.ro

Page 115: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

112

Aici ai gresit tu, frate ! GIndul eu vorba, tot una sunt ;dar dela &Ind si pâni la faptä, e departe !

Dar nici asà nu-i destul de nimerit, adäugi Sf. Ion Gurei-de-aur.A gincli e una, a vorbi alta si iaräs a face, alta este !

Din norod, nimeni nu-si &Mu cu pärerea de care parte städreptatea, ci pled fiestecare acasi cu vorbele tustrei SfinOlor inminte.

Tocmai târziu, iatä pe Sf. Ioan ci face praznic mare si chiamälume multi sä se ospäteze ; iar la praznic chiarni si pe ceilalti doisfinti pärin0 si blagosloveascä.

Bucatele stäteau gata pe masä, dar nimeni nu intinse minasä guste inainte de ridicarea rugiiciunilor.

Pärinpi asteptau, pe semne, indemnul Sfântului Ioan ca säinceapä slujbä.

$i au asteptat mult si tocmai târziu gräl Sfântul Ioan :Dar de ce, oameni buni, nu mâncati din praznicul meu ?CA nu-i sfiintit, cinstite parinte !Atunci, cuviosi pärinti, de ce nu faceli rugiciunile ? intrebä

Sf. Ion pe Sfintii Vasile si Grigore.Iar acestia rispunserä ;

In casa ta suntem si nurnai tu ai cuvint de porund.Ba nu-i asi, sfirsì Guri-de-aur. Dupi spusa sfinOilor voastre,

a gincli, a vorbl si a face, toate una sunt. Si dad v'aIi gândit, dece n'ati vorbit si n'ati inceput ospätarea praznicului ?

Cei doi pärinti plecarä ochii in pämânt si incepurä rugiciunilesi apoi ospäwl.

Tárziu, crestinii si-au adus aminte de chipul cum stäteà in-tImplarea si i-au inteles rostul 1

1. Cukgere din corn. Tepu, jud. Tecuciu, comunic. de fratele meuVasile.

www.digibuc.ro

Page 116: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

L I P P II.

I. Filipii.

Ziva de 14 Noienwrie, inchinata Sf. Apostol Filip, nume caruiaprin Moldova i se mai zice si Hilip sau Cilip, este miezul uneisarbatori populare care se numeste Filipi, Pilipi, cilipi, sau Cilichi,cunoscuta si pazita cu mare sfintenie, pretutindeni pe unde locuestepoporul roman.

Filipii, zice d-1 I. Bianu, intr'un studiu 1 asupra lor, sunt«niste zei ai casei, niste penati, in onoarea carora numai femeilemaritate sau ramase vaduve (capul femeiesc al casei)», tine sarba-toare, nemuncind cu desavarsire nimic.

Prin unele parti se crede ca Filipii sunt niste sfinti mai maripeste fiarele salbatece sau peste lupi 2.

Unele femei au un Filip, ( tin un Filip» 2 j altele au doi Filipi,iar cele mai multe tin trei Filipi. Cele cu un Filip il serbeaza la14 Noemvrie, cand incepe postul Craciunului. Pe al doilea Filip,--cele cu doi Filipi II tin la 15 Noiemvrie ; cele cu trei Filipi,serbeaza la 14, 15 si 16 Noemvrie 4. Prin unele parti din Olteniainsa, Filipii se serbeaza in zilele de r3, 14 si 15 Noiemvrie 5. Totastfel se indatineaza, a se urma si prin unele parti din judetulNeamt 6.

1. Publicat in Revista nou4 IV, p. 338-9, folosit §i la alte amanuntepentru partile valcene.

2. Marian, Sarbatorile, I, p. 253. Sunt : unul la 2 Fevruarie, alti doila Sântamarii, i until la lasatul secului de Craciun.

3. Ibid., p. 253.4. Candrea, DensuOanu, Speranta, Graiul nostru,I, p. 272. Credinia

din jud. R.-Sarat : Chilichii stint trei la numar. Cred. Rom. din corn.Gorune§ti, jud. Valcea, comunic. de d-1 C. M. Popescu.

5. Calendar ilustrat pe 1910.6. Cred. Rom. din corn. Baltatepti, jud. Neamt, comunic. de d-1 I.

Preutescu.Pamfde, Sdrbiltorile de toamnii. 8

www.digibuc.ro

Page 117: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

114

Unele gospodine au sase Filipi, pe cari ii serbeaa la i r, 12,

13, 14, 15 si 16 Noemvrie, dupä cum aflärn cä se obisnueste prinjud. Vâlcea si Constanta, sau in zilele de 12-17 Noiemvrie 1.

Prin jud. Muscel se pitzesc 5 Filipi, in zilete de 12 16

Noemvrie, iar pe al saselea il tin la 21 Noemvrie 2.Prin alte pärti cei sase Filipi incep la 15 Noemvrie si tin 'Atli

la 20 Noemvrie 3.In sarsit, sunt sate prin jud. Prahova, pe unde se serbeazä

sapte Filipi : trei sunt in aslegi si 4 in postul Cräciunului 4, iarprin alte sate din jud. Muscel si Nearnt, incep dela 14 Noemvrie.

Femeia incepe sä Tina Filipii de indatä ce se märitä. Dad seduce in casa barbatului, va tineä. Filipii soacrei Sale. Dad bärbatulva veni in casa ei, tânära nevastä va tineä Filipii pe cari ii tine simama sa.

Când fata, miritându-se, päräseste casa pärinteascii si mama eirämâne färä altä fatä si moare färä norä, atunci tânira isi iea sitine Filipii mamei sale sau ai casei pärintesti, pe lângä cei ai soacrei.In chipul acesta, ajung Filipii panä un numär de sase.

and insuräteii isi fac casä nouä, nevasta tänärä isi tine Filipiisoacrei sale sau ai mamei sale, ca si când chiar ar fi ramas incasa lor 5.

Filipii apärä casa de rele, de primejdii : de foc 5, de lupi siindeobste de jigänii, cari strid vitele 7 i chiar primejduesc vieata

1. Albina, VIT. p. 1222 : Chichilii cari incep in ziva de 12 Noem-vrie, adica trei zile inainte de hisatul secului de Craciun pi trei zile letin in postul Craciunului».

2. R.-Codin-Mihalache, op. cit.3. Marian, Sarbatorile I, p. 253.4. Cetim in Revista p. Ist. Arh. Filolog.. An. II, Partea IH, p. 388

aceste ;ire lipsite de legatura : De io (sic) [=12] Noemvrie tin Filipipapte : trei inainte de lasatul secului pi 4 in post. Gheorghiu, oh, cit.,p. 95.In Conferinfe populare, Bucurepti 1903, p. 217, probabil din ne-ptiinta, se scrie la p. 117 cä prin unele parti se tin c4-5 Filipi».

5. Bianu, /oc cit.6. Ibidem.7. Cred. Rom. din corn. Hälängepti-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de

d-1 N. I. Dumitrapeu.a celor din com. Catanele, acelap jud., comunic. ded-1 St. St. Tutescu. a celor din jud. Valcea, in Bianu, Zoc cst., a celordin jud. R.-Sal-at, in Candrea, Densupianu, Speranta, op. cit., p. 188, 269,27o-3.ez4toarea VI, p. 32 : tE rau de gavad (lup». Voronca, op. cit.,p. 106o, 1083, 1212. - I. Antonovici, Monografia comunei Bogdana, p.CLXXIV CLXXV.Zanne, Proverbile IX, p. 297.Albina, VII, p. 1222.

www.digibuc.ro

Page 118: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

115

omului, cad dad lupul nu gaseste cevà pe langi o cash', va indrtk-ni§i la oameni 1. Filipii apärä casa de pagube, pe copii de primejdii,

alte nenorociri 2.Strigoii cari umbla in aceastä zi, nu vor mai avei nici o putere

asupra celor ce vor pazi aceste zile cu nelucru 3.,Ferpii nu se vor aratà acestora *.Mai pretutiadeni insä, cu toate cá se spune ca in acesta zi

«doar mâncare de este ingaduitä femeia a-si face» 5, se aratä totusdinadins ca gospodina n'are voie sit mature prin casa, sau sä deagunoiul afarä Prin unele parti din Oltenia, se mäturä noapteagunoiul se tine strans dupä usa trei zile, dupa cari se ardeiazaapoi se arunca afarä 6. Gospodina n'are voie sä coase, sä impungatri piele sau sä iea acul ori un alt lucru ascutit in mâna 7 ; sa nucoasa 8 Cll rof mai ales 6, sä nu macine 10, sa nu toarca 11, §i sa nudea nimic cu irnprumut, mai ales sdrlituri §i foc 22 «Când o dacineva)silea cenusä cu carbuni in noaptea de Filipi, atunci vine lupulsi-i mänânca cevasilea de pe langa casa ; de n'are ce minca, atunci

T. Graiul nostru cit., p. 188.Credinta din jud. Ilfov : «De n'are ceInânca, atunci il manânca pe el [pe omj. Aà s'a intâmplat cu sora luiDinu Baila din Merii Petchi ; dansa s'a semetit... i când a ie4it afara, ausarit lupii la ea 0 au omorit-o».Voronca, op. cit., p. 1212, 1083.

2. Bianu, loc. cit.3. Graiul nostru, I cit., p. 272.4. Dat. i Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.5. Dat. §i cred. Rom. din corn. Halange§ti-nicoiu. comunic. de d-1

N. T. Dumitrwu.6. Dat. i cred. Rorn. din Halange0i-Zaicoiu. comunic. de d-I N.

I. Dumitra§cu, etc.7. Calendarul ilustrat, Craiova 1910, la zi.8. Dat. i cred. Rom. din Halangeti-Zaicoiu, comunic. de d-1 N. I.

DurnitraFu.Voronca op. cit., p. 579, to6o. Zanne, Proverbile IX, p. 296.Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru, I, p. 271-2.

9. Dat. §i cred. Rom. din Halange0i-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de4/-1 N. I. DumitraFu.

Dat. i cred. Rom. din Catanele-Dolj, comunic. de d-1 St. St. Tutescu.Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru, I, p. 275.

12. Voronca, op. cit., p. 1083 : aNumai de Filipi [gospodinele] nu torc,.caci se torc lupii la casa ; cum tragi firul din furca, a§à se trag ei. 0baba a zis ca nu se terne, ca doar n'ar venì la ea pe cuptor, 0 a tors.Lupii au facut la cuptor borta 0 au mâncat-o. Femeile ce tore, spun can'au chip s& iasa iarna afara, caci necontenit le umbla lupii pe lânga case'.

13. Candrea, Densu0anu, Speranta, op. cit., p. 271-2.

www.digibuc.ro

Page 119: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

116

Il mänâncd pe [orr]» de-ai veded pe tnä-ta moartd, in drum,sd nu dai din casä in zilele astea : foc, sare, malaiu, var,71 acrd... insarsit nimic, cäci SI. Petru porunceste edinilor lui sä mänânce vitele-celui care nu va ineà zilele astea» 2.

Prin jud. Valcea se zice cä gunoiul nu trebue dat alarä dineasd : el se strânge la un loe pand ce trec zilele Filipilor, cäci dacäs'ar scoate afarä, ar scociori acest gunoiu spre a aflà un carbune-In el ; se stie cd lupii nu leaga,§i deci nu se pot priisi, pAnä cândnu mdnâned vieun cOrbune din vaträ in zilele de Filipi 8.

In aceste zile nu-i voie sa se sgdrie cevà i nici sa se pieptenesau sa se rhghile canepä 4 sau sa se impleteasrd hind, cdci altfel sevor primejdui ale 5.

Prin jud. Do lj, in aceste zile nu se coasd, cäci in;epand cuacul, «se inteapd bubatul (värsatul)» 6 ; impletitul pomenit aduceacelas neajuns 7.

Prin asemeni din jud. Dolj, in aceste zile se fierbeporumb i se imparte prin vecini turta coapta in vatrd, In spuzä.Copiii, se zice cà n'au voie sä mänânce boabe de porumb, ca sa nuse bube:e : «atât se va face bubatul de mare, cât de mari sunt siboabele de porumb» 8.

1. Ibidem, p. 188.z. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 89. Albina, Supliment I, p.

878 : «Dar eu ma crucesc tare de Pilipii aptia ! De unde or fi ma i iepitei, ca'n calendar nu-i nici pomeneala de Filip ori de Pilip. Si cat sunt detinuti, Doamne, Pilipii ! Sase zilipoare in rand femeile nu dau gunoiutafara, Mat se strange o tarna de gunoiu dupa upa. Nu impunge una o-data cu acul i nu pune mama pe nimic, ca «e rau de lupa! Iti iea lupuloitele din bätätura! SA te pazeasca Dumnezeu sa ispravepti de moara'nPilipi, sa ti se stanga focu'n vatra, ori sa-ti lipseasca ceva din casa, eanu te lipepti de vecine, de te-or vedek mort de foame ori inghetat scut.Afurisite lighioane trebue sa mai fie pi lupii aptia I Vezi dumneata, deunde sa ;tie ei c'ai tinut Pilipii, ca sa se uite cu jind la oitele pi la porciidumitale, fara sa le poata manca ? iar pe ale mele, care n'am tinut Pilipii,81 mi le mat-lance ?!... Ca daca ti-o fi curtea Itaiqte i vitele pe batatura.,lupul atat apteapta...).

3. Cred. Rom. din Gorunepti-Valcea, comunic. de d-1 C. M. Popescu,4. Antonovici, op. cit., p. CLXX1VCLXV.5. Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-1 St.

Tutescu.6. Idem.7. &zatoarea, VI, p. 32.8. Dat. pi cred. Rom. din corn. Halangepti-Zaicoiu, comunic. de

c1-1 N. I. Dumitrapcu.

www.digibuc.ro

Page 120: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

117

Este bine insä, sä se spele rufele cu apa clocotitä, cdci numainstfel se poate opäri gura gavatului,lupului 1

Prin jud. R.-Sarat, in aceastä zi se lipeste gura sobii, ca sä selege si gura lupului, §i prin urmare sä nu strice vitele 2 ; tot astfelse urmeazi si prin Bucovina, cand femeile «ung vetrile, gura cup-torului, bortile prin päreti», zicand cd dupä cum toate acestea seastupd, tot astfel se va astupa si gura lupului si se vor unge ochiilui, ca sa nu vadd prada 3.

Femeile cari trebue sà scoati clopele cu pui afarä 4, pun cateo piatra prip cuptor i altele pe horn, ca sä se impietreascd gurauliului, i sd nu-i mänance puii 5.

Barbatii insä, pot sä lucreze orisice, afarä de un singur lucru :sä nu dea gduri cu sfrecklul sau burghiul, pentrudi altfel Ii furdhipii vitele 6.

Prin unele Valli din Dolj, in tot timpul celor trei zile, catdureaza pe acolo Filipii, se tine atarnatä de lemnul coyului o secure,cu scop ca intreaga familie sä fie feritä de pagube 7.

Credinjele de panä aici, cu privire la Filipii cari apärä gospo-dariile de lupi, le gäsim si la Macedo-Rornani, in legatura cu sär-bätoarea dela Sdniii Surghinati, care cade tot pe vremea Filipilorcare, dupa socotinta mea, este identicä cu aceasta :

1. Dat i cred. Rom. din com. Catanele, jud. Dolj, comunic de d-1St. Tutescu.Sezatoarea, VI, p. 32.

2. Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru, I. p. 270.3 Voronca, op. cit., p. 1212.4. Primavara, pe vremea scosului de pui.5. Voronca, op. cit., p. 428.6. Dat i cred. Rom. din corn. Gorune0i, jud. Vâlcea, comunic. de

d-1 C. M. Popescu.7. Dat §i cred. Rom. din corn. Ha1ange0i-Zaicoiu, coniunic d d-1

N. I. DumitraFu. Revista Tinerinsii romeine, III, p. 448-9, doua cre-dinte din jud. Dolj cDaca ai pierdut niscaivh vite i i le apuca noapteain padure, ca sa nu ti le manânce lupul, iea securea cu ochiipune-o pe coi, caci atunci §i lupul va trece cu ochii 1nchii, când se vaintàlni cu vitele §i nu le va vedeh ca sa le manânce, ; «Child cinevh pierdevitele, atarnä o secure de lemnele coului, scoate trei cürbuni ro0ti dinfoc, i pune o oald cu gura la vale peste ei ; se mai iea pieptenii daracului0-1 incle§teaza unii cu altii zicând : Aà sá stea incle0ate gurile fiarelor.Astfel scapi vitele de primejdie». Si o alta credinta : 'La lasatul postuluide brânza, sa legi (innozi) fiarele de pe co, inainte de a te culch, ca salei gura tiarelor salbatece, sa nu-ti manânce vitiparele.»

www.digibuc.ro

Page 121: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

118

«Stinhii Surghinali sunt in numär de 12, cu incepere dela i rNoemvrie sau din ajunul stantului Mina.

Despre acesti sfinti se crede urmätoarea superstitie : Dela i I

Noemvrie si panä la 23 ale aceleias luni, se pästreazä, se tin ur-mátoarele : Toate foarfecile se leagä cu o sfoark crezand ca prinmodul acesta se leagä gura lupilor, ca sä nu mai poatä minca vite ;

Nu incep lucru cu nici un instrument, ca sä nu sugrumelupii oile;

Nu se piaptänä pe cap, ca fiind parul incalcit, lupii sä se in-curce prin päduri, sä se piardä inteinsele si sä nu poatä da de urrnalocurilor unde pasc turmele ;

In fiecare zi femeile se ocupa cu torsul lanii cu furca, ca sase sporeascii turmele lor si ca lupii sä se prinda in curse.

Aceste precautiuni si altele dureazä panii la finitul acelor 12sfinti»1.

Prin alte pärti, de asemenea macedeo-romane, in zilele dela11-14 Noemvrie «nu este bine sä desfaci deloc foarfecile, cä sedeschide gura /up/dui». A inchide gura lupilor, inseamnä a-i facesä nu poatä manca vitele din rurme. Aceasta stä in legiiturä cu cre-dinta superstitioasä urmätoarea: cand lupul se desteaptä din somn,din lojarul säu cu gura inchisä, se zice ca nu poate mancà de locvite in acea zi. In cazul acesta poate trece chin prin turme si nuva putea sä le fad nici un räu.

Ca sä poatä sä-si deslege gura, trebue sä se culce din nou inlojarul säu, sau sd adoartuä si numai dacä se scoalä din sornn cugura deschisä, asà va putea gusta carne in acea ziO.

La aceastä särbatoare a Filipilor, socot cl s'a referat bänäteanulD. Tichindeal, dud scrie la 1802 :

«Romanii tineau särbätoarea Leprecalia pentru ca sä nu le mancelupi; oile. Aceasta o tin Romanii panä in ziva de astäzi, Noemvrie12, 13, 14, 15, 16, 17, särbatorile lupilor, si nu indräznesc a tAiänimic cu foarfecile, ca sä nu le mance lupii oileo.

Dupa ce trece särbatoarea Filipilor, femeile se feresc de a lash

1. P. Papahagi, Din lit. pop. a Arom.,(vol. II din Mat, folk.), p. 316.2. Ibidem, p. 315.3. Dositei. Obradovici, Sfaturile a inteleajerii cei stinatoase, Buda

1802.

www.digibuc.ro

Page 122: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

119

afarä limbile de melite §i melipaice cu cari au melitat cânepa, pentruca sä nu se batä cu dânsele strigele, pinä ce pämântul se cutremurä.Aceasta o observä pânä la St. Andreiu cu necurmare 1.

II. Postul CrAciunului.

In ziva de 14 Noemvrie se lasd sec de Dulcele toamnei sau dePostul Crdciunului, care incepe a doua zi.

Dupä credinta poporului român din Bucovina, acest post afost poruncit de Maica Domnului bätrânului Crdciun pentrucä atäiat mânile bätrânei Craziunoae, nevasta sa, care mosise pe MaicaDomnului 2. Tot prin Bucovina se mai spune cä acest post se tinein cinstea Precuratei care fugia si se ascundei de rusine ea se sitntiàfärä vinä grea, cu Mântuitorul Hristos 3.

Ca si la läsatul secului de Postul mare, §i acum, dar acummai ales, când oamenii au de toate, se fac petreceri «cu pusti,pistoale, cu mâncare si bäuturii, intre rubedenii» 4.

Prin Oltenia se obisnueste ca dupä masä toate oalele sä se

punä cu gura in jos, pentru ca si fie feriti cei din casä de oricepagubä 5.

Prin Transilvania, dupä läsatul de sec se adunä toate oaselesi celelalte rämäsite dela mâncäruri, se puta inteo fatä de masä si adoua zi se aruna afarä spre räsärit, zicându-se :

Paserile cerului ! Eu vä dau vouä hranä din masa mea, cucare sä fiti indestulate §i dela holdele mele oprite !

Cu acest chip se crede cä vräbiile,mai ales, nu vor stria.ogoarele 6.

Prin unele pärti, datina läsatului de sec se arnestecä cu sär-bätoarea Filipilor ; lucru se vede lämurit din aceste sire :

«De läsatul secului, taranul serbeazä aceste trei zile, adicäajunul, läsatul secului si spolocania. Ei zic cä le tin pentru lupi, casä nu le fad fricä (?) la vite sau si nu-i intimpine pe dânsii la

i. &zittoarea, VI, p. 48.2. Marian, Legendele Maicii Domnului, p. 43.3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 89.4. Dat pi Cred. Rom. din com. tefanepti-Valcea, comunic. de d-1

G. Fira.5. Marian. Ornitologie, I, p. 401.6. Voronca, op. cit., p. 43-4.

www.digibuc.ro

Page 123: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

120

drum. Asà-i obiceiul, cä fie omul cât de särac, tot se pregätestepentru o zi ca aceea de läsarul secului si face denuincare [de] carne,de brânzi, mai nitel pläcincioare, iar a doua zi, de spolocanie, seduc la crismä si beau toatä ziva ca sä spele gura ! Care-i cu usorul,n'are habar, dar gospodärii cu gloatä fac un cuptor de turte, de lelasä acasä la copii, mai pun câtevä in traistä, i dupä ce au maipus si niste reicu.fori, cepe,femeile ieau furca in brat]. .si se ducla crâsmä ...»1.

In sfârit pomenim si de datina pe care fetele de prin unelepaili ale Bucovinei o urmeazä, aducând de acum inainte, in fiecare zia postului, cite o surcica, cu cari, in ziva de Ajunul Craciunului,vor fierbe drupe färä sare. Aceste crupe le vor pune pe masä, pentruca seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlä, sd aibä ce ospätà2.

1. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 94.2. Voronca, op. cit., p. 55.

www.digibuc.ro

Page 124: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

OVIDENI1LE.

I. Filipul eel §chiop.

Cel din urmä dintre cei §ase sau §apte Filipi se serbeaza odatácu Ovideniile, in ziva de 21 Noemvrie, sub numele de Filipul cel

,schiop, Pilipul cel schiop (Pilipu' ál .schiop) sau Filip rhiopul, in acelafel ca §i ceilalçi Filipi, dacä nu cu o grijä Incà mai mare, caci acestFilip este «cel mai mare dintre toti Filipii»l.

Deci §i inteaceastä zi, nu pentru Ca-.3 Ovi&niile, se vor unge,HO cu lut,cuptoarele §i pereçii, pentru a se unge 2 ochii lupului 3.Tot in legäturä cu aceastä credimä, se unge pe-alocuri i up saugura cuptorului, zicându-se :

Eu nu ung uqa [sau gura] cuptorului,Da ung ochii dugnanului,

cu credit* cä cel ce va face acest lucru, nu va fi vorbit de lumede räu, dupa cum nici jigäniile nu-1 vor prirnejdul 4.

II. Ovideniile.

Ovideniile se mai numesc la sing. §i Ovidénie 5, Ovédenie o, Ohre-jdnie prin unele pärçi din Oltenia 7, Obeddnie 8 prin jud. Muscel, Vo-vedcinie 9 sau Vovidénie lo.

t. Rev. pentru arh., ist. i filog. An. II, vol. III, p. 388. C. D.Gheorghiu, op. cit., p. 92. Albina, V, p. 455. R.-Codin, Mihalache, op.cit., p. 89: «Acest Pilip este «cel mai rau dintre toti».

2. Zicala : «a unge ochii cuiva cu ceva», insemneaza a-i da te mirice pentru a-1 face sa-ti indeplineasca o voie; ex.: la dreptate-i greu demers, ca cel ce are, unge ochii juratului §i dreptatza trece la cel protivnic.

3. Voronca, op. cit., p. 1112.4. Ibidem, p. 888.5. Moldova i Tara-Romaneasca.6. Calendarul ilustrat pe 1910, la zi, pentru Oltenia.7. Revista Tinerimea romcina, III. p. 440.8. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 89.9. Marian, Immomfintarea, p. 33.

to. Cornunic. de d-1 I. Preutescu, corn. Baltate§ti, jud. Neamt.

www.digibuc.ro

Page 125: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

122

In aceastA zi s'a veditl lumea pe care Dumne,zeu a blagoslovit-ola Blagoviftenie. De aici urmeazA credinta Ca aceastä sArbAtoara setine pentru ochii ce vdd, «pentru vederi». In acest scop, unii oamenisfiwsc in aceastA zi ate un fuior, cu ajutorul ciruia la nevoie sesterge pe ochi, cu apa.

Tot inteo zi de Ovidenii, cred unii Români din Bucovina cits'a nfiscut Domnul Hristos. Deci, ca si la CrAciun, unii ca aceia cecred, zic Cà cenil se deschide 2 i vitele vorbesc. Noaptea se petrece culumina' si cu foc aprins. Prin imprejurimile CernAutilor spre aceastAzi se pune inteo strachinA apd «la privighiat». De strachinA se li-peste o lunidnare aprinsä. De cu searA, oamenii fac o sutii de ma-tdnii, la miezul noptii altä sutii si in zorii zilei alta. AceastA apdprivighiatä este «de mare ajutor», dad se spala cinevA cu dânsa, --pentru sanAtatea trupului si pentru adApost impotriva rAutátii omenesti.

Tot in acest timp, prin alte pArti bucovinene, ferestile, usilesi locurile de culcare se ung cu usturoiu, ca sit nu se lipeasci decasä farmecele, cAci dela Ovidenii incep si fermecAtoresele sA vräjeascA.

Prin Oltenia, in aceastA zi «se iea o crecutd cu sapte prune §icâtevA alune §i se pAstreazA la un loc neumblat, cAci sunt bune defriguri §i de alte boale, in cursul anului 3».

Pretutindeni nu se munceste nimic. Prin Bucovina se spune6 «Vovidenia o tin si Turcii».

Dela aceastA zi si pânä la Sf. Gheorghe, femeilor nu le maieste ingaduit sA batA cAmesile rufele, la spAlat cu maiul, «pen-tru cei inecati, caci Maica Domnului nu-i poate scoate cu voloculce-I face din fuiorul dela BoboteRd ; când bat femeile [cu maiu I,[cei inecati] mai in fund cad».

SA nu se uite ea bAtutul cAmaselor se face la apa curgAtoaresi ca in pomenitul rästimp de vreme este indestul de frig, ca sii

poatä femeia spla rufele sale 2E11 !Tot dela Ovidenii, si tot prin unele pärti din Bucovina, se

crede ea incepe iarna 4.

1. A se verifich In Povestea lumii de demult, p. 19 §i In indice-glosar : a se vedi.

2. I. Otescu, ofi. cit., p. 55 : Se deschide cerul qi atunci se vad fru-musetile cerului numai de cei prea buni la Dumnezeu,ciobanii cari nuau vazut ochi de femeies.

3. Revista Tinerimea româna, III, p. 449. Jos se Insemneaza : Obre-jenie (20 Noemvrie)!

4. Voronca, op. cit., p. 887-8, §i pentru parti de mai sus.

www.digibuc.ro

Page 126: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

1 23

Prin Oltenia se zke cà dacá ninge in aceastä zi, acesta esteun semn ca iarna va fi grea 1.

Prin jud. Covurluiu se crede cä daci in aceastä zi va fi senin,soare atunci vara va fi secetoasä ; de va fi nor si linite, peste

an vor fi 2. oameni zic cä «in seara de Ovidenii se noro-cefte anul ce urmeazä : dad' pe cer vor fi stele, senin, frumos, anulvor fi räu, iar dadt va fi ninsoare, vdjgdraie, nu ger sec sau pro-moroacä, anul va fi bum. 3.

Despre fäcutul i împàritu1 covafei, vom pomeni cand se vavorbi despre Andreiu de iarnei.

III. Lumina de veei.

Ziva de Ovidenii este insemnatä i asteptatä de gospodine maiales ca poatä da de pomanä lumina de veci, lunuinarea care nuse va stänge niciodatii pe lumea cealaltä.

Prin Bucovina se dau de pomanä lumänäri aprinse, cäci «Ovi-denia este numai pentru adäugAndu-se pe langä danselecolacei, apei 4, si câte odatä Ind i alte lucruri «de ale guru i im-brädirii). 5.

Prin jud. Tecuciu i Tutova, lumina de veci poate sä fie sauo lunuinare albei de cearä sau de spermatii 6, sau o candelli cu unt-delemn, i numai in lipsä de acestea se duc la bisericä spre a seaprinde sau spre a se imparti 7 lumänäri de cearä galbenä.

Mai ales au grijä Romäncele spre a aprinde lumànàri i a dade pomanä pentru sufletal celor ineca0, deci moqi «fail lurna-nare» la capätäiu, mot-0 in intunerec, ca sä-si aibä i dânsii pelumea cealalti calea luminatä. Grija aceasta e o grijä crestineascä,si prin urmare cade nu numai in sarcina mamei, surorii, fiicei saunevestei ori rudeniilor mai indepärtate ale acelui mort färä lumâ-nare, ci i intea tuturor gospodinelor crestine. Lumänärile ce se

i. Calendarul ilustrat pe 1910, la zi.2. Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluiu, comunic. de d-1 1.

O. Zugravu.3. Cred. Rom. din com. Jorapti, jud. Covurluiu, comunic. de Par. I. C.

Beldie.4. Voronca, op. cit., p. 887 pi 890.5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 95.6. Pronuntie popular& : spirminteiti.7. A se imparti, a se da de pomana.

www.digibuc.ro

Page 127: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

124

aprind pentru acesti sunt in forma' de toiaguri ; ele se faccat o statue de orn, cat usa casei sau cat usa impäräteasca dela bi-sericá i apoi se invartesc ca melcul. Dacà nu se ispravesc de ars inziva de Ovidenii, urmeaza a se aprinde i in alte sarbatori, in thnpulliturghiei. Alteori se dau de pomana cu o ulcica da apa 1.

Prin unele sate din jud. Tutova, cu 2 3 zile inainte deaceasta sarbatoare, fiecare gospodina îi cumpara lurnanari de cearasau de stearina i oale de pamant, pe cari le cla de pomana plinecu apa sau cu braga, despre al carui chip de pregatire vom vorbimai incolo 2.

Pomenile acestea se mai numesc si ntofii de Ovidenii, cand,prin Tara-Româneasca se fac i prasnice pentru copii, de bunasama ca numai cu bucate de post.

Prin jud. Muscel, in aceasta zi «tO acei carora nu le traesccopiii»3 se roaga la Ovidenie, sá le därueasca i lor Dumnezeu copiisi sa le traeasca,poate tocmai spre a avea pe cine sa lase in urrna,dupa raposare, cu grija luminii de veci.

SF. ECATER1NA.

Ziva de 25 Noemvrie, Mucenica Ecaterina, se çine prin jud.Muscel, si mai cu seama de catre femei, prin nelucru, sub nurnelede Sf. Ecaterina, Caterina sau Catalina 4 iar prin jud. Neamt subcel de Catrina5.

Prin Bucovina se crede cà aceasta sfânta a fost nebuna ; deaceea se posteste, ca sa apere pe cei ai gospodariei de boli §i nebuneala 6.

Prin jud. Neamt, nu se lucreazä In aceastä zi, caci altfel s'arprimejdul casele prin foc 7.

1. Culegere din jud. Tutova.Marian, Immormeintarea, p. 33.Vo-ronca, op. cit., p. 887.

2. Dat. Rom. din cont. Costegi, impart. de d-ra Maria I. Mircea.3. R.-Codin, Mihalache, op. cit.;p. 89.4. Ibidem, p. 90.5. Comunic de d-I V. $tirbu Vânatori.6. Voronca, op. cit., p. 279 ; de sigur ca e gre§ita datarea 24 Noernvrie.7. Cred. Rom. din corn. Vânatori, jud. Neamt.

www.digibuc.ro

Page 128: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

ANDREIU-DE-IARNA.

I. St Andreiu.

Cu privire la persoana Sfantului Andrciu, Sant-Andreiu, An-dreiu-de-iarni11, May-Andreiu sau Sf. Andreit aflam urmatoareapovestire prin jud. Suceava :

Sf. Andreiu a fost copilul unei femei, pe care mama sa, dincine stie ce pricina, 1-a pus inteo albiutä i i-a dat drumul pe apa.0 alta ferneie 1-a gasit plutind in aceastil albiuta, 1-a luat, 1-a dusacasä i I-a crescut.

Inteun rand aceastä mama vitrega II pusese sä pazeasca gra-dina plina cu popusoi, când tatal säu, särind in grädina ca sa-sivadä samanättrile, a fost ochit de fi,u1 sky, cu pusca, i astfel omoritpe loc.

Väzandu-si aceasta faptä nelegiuitä, Andreiu a plecat la un preotca sa se spovedeasca. Preotul, ascultandu-i spovada, i-a spus càpentru o astfel de mare gresealä, nimic nu 1-al- puteä cur.4 de pa-cat, decât doar focul.

Esti bun de aruncat in foc, fiule !Andreiu, auzind aceasta, a luat un ciomag si a dat una in

cap preotnlui, pornind dupa aceasta sa-si spunä pacatele la alt preot,cu care s'a intamplat acelas lucru.

Dupd aceasta, cel de trei ori ucigas a mers la un calugär. Ca-lugärul, cum a auzit de aceste fapte grozave, l-a luat dupä sine, 1-adat prin inseläciune inteo groapä de fantänä, 1-a incuiat acolo, iarcheia a asvarlit-o inteun ramnic, ca nimeni si niciodatä sd nu maidea peste dânsa.

Trecurä dupä aceasta ani mul0, o suta de ani, când se

1. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.In unele parti i se zice;i Andreiu-cafi-de-sarnä.

2. Prin unele parti din Tara-Romaneasca.3. Marian, S4rbätorile, I, p. 113.

www.digibuc.ro

Page 129: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

126

intamplä ca niste pescari sä pescueasca'n râmnicul acela. Ei prindpeste mai mult si dinteinsul dadurä o parte si calugarului care in-chisese per Andreiu in groapä. Calugärul taie pestele pentru mâncaresi in läuntru gäseste cheia dela groapä. Isi aduce aminte de acelucigas numit Andreiu si merge sa vadä ce s'a imtamplat cu dânsul.

In groapä, Andreiu era tot viu.Cälugärul s'a minunat malt de aceastä intâmplare infaiu ; apoi

1-a scos afarä, i-a pus pe umeri o pereche de däsagi plinä cu bo-lovani, i-a dat cinci oi albe si cinci oi negre si i-a zis :

Mergi si le paste. Când cele cinci oi albe se vor face negresi cele cinci oi negre se vor inalbi, atunci sä stii cä Dumnezeu ti-aiertat päcatele tale. Pauä atunci insä, nu !

Andreiu isi iea oile si pleacä sä le pazeasca.Mergand astfel pe drum, iata vede inaintea sa un orn cälare.

Cum ajunge in dreptul lui, Andreiu il opreste si-1 intreaba unde seduce. Acela erä un hot. Si hotul acesta ii räspunde lui Andreiu :

Mä duc inainte ; am omorit trei sate si mai am unul.Auzind Andreiu aceste cuvinte, nu s'a mai putut stäpani ; a

luat deci ciomagul si 1-a izbit pe hot in cap, läsändu-1 mort pe loc.Dar dupä aceasta, când s'a uitat la oi, a väzut cä cele albe se fa-cusera negre, iar cele negre se inalbiserä.

In chipul acesta, vechile lui pacate fuseserä ispäsite ; iar Andreius'a facut sfânt 1

In veacul al XVIII, prin Moldova se auziau si alte povestiri cuprivire la Sf. Andreiu care, urnblând prin pärtile noastre, pentru pro-povaduirea dreptei credinte, ar fi fácut, dupä spusa unui calätorrus, o bisericuta in Serbesti sau Troianu din jud. Covurluiu 2.

II. Noaptea strigoilor.

In credintele poporului romln de pretutindeni, in noaptea decätre Sf. Andreiu, 30 Noemvrie, ies sau umblä strigoii.

Strigoii i strigoaicele sunt duhuri de barbati sau femei moarte,cari in aceasta noapte se intruchipeazä aievea si ies din mormân-turi. Tot strigai se mai chiamä si unii oameni sau femei vii, cari

1. R. Marinescu In ..ezrItoarea, II, p. 163-4.-6 varianta se publicachiar acum In Calendarul Revistei &Ion Creanga» pe 1914, p. mt 3.

2. Etym. maps. ram. ad. voc.

www.digibuc.ro

Page 130: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

127

au coada1 i cari in aceastä noapte isi päräsesc culcusurile lor, färica si aiba vreo stiintä despre aceasta, si ies sau umblä pe afarä.

Prin unele pärti se crede cä acesti strigoi ieau coasele §i limbile

0 infatiaare de melita card:Dupe cea viizuta la com jud Muscel.

de melita pe cari le gäsesc pe-afarä, prin curtile oamenilor si se ducpe hotare, unde se bat cu ele. De aceea, in aceastä noapte, femeilemai ales au grisä ca asemenea lucruri sä nu rämänä pe afarä 2.

i. Cred. Rom. din corn. Baltatesti, jud. Neamt, comunic. de d-1 r.Preutescu : «In noaptea de Sf. Andreiu umbla strigoii ; deci e bine ca inacea seara sa intorci vasele de bucatarie cu gura in jos pi sa ungi tatâna

cu usturoiu. Strigoii sunt acei ce au coada.sA celor din corn. Va-natori, jud. Neamt, comunic de d-1 V. Stirbu : Seara, spre Sf. Andreip, sefac cruci cu usturoiu pe la feresti, upi, puri, ocoale, hambare, melitoaie, casa nu vie strigile, cari ieau limba dela melitoaie pi se bat la hotare. S'auvazut lupte intre strigoi de care unii satenis.

2. Cred. Rom. din jud. Neamt : Strigoii pi strigoaicele sunt un felde oarneni cari au coada §i la Sf. Andreiu se ung cu un fel de unsori, iespe horna pi merg pe la crucile drumurilor unde se bat cu limbile me-litei.Cred. Rom. din jud. Covurluiu : chi noaptea spre Sf. Andreiu, totistrigoii i strigoaicele ies din morminte, incaleca pe melitoaiele si meli-tele de batut cânepa, ieau limba acestor melitoaie i melite in mâni, dreptsabie pi se duc la hotare, unde se bat. A doua zi. ducându-se cineva lahotare, gaseste pietrile pline de sânge curs din cei raniti.Credinta dinjud. Suceava : (Catre ziva de Sf. Andreiu, toti strigoii, i eel morti, i ceivii, s'aduna in crucile drumului si se bat cu limbele melitcaielor, parka lacântatul cocosilor, când se duc cei morti la casele lor, iar cei vii fug cariincotro, osteniti, paliti i sgâriati, aph ca-i poate cunoaste un orn inteleptca ei au avut val in noaptea aceea i ca-s strigoi (Etym. magn. rom. ad.voc.)Voronca, op. cit., p. 594 : Cu limbile dela rnelita se bat strigoaiceleca cu sabiile la Sf. Andreiu.

www.digibuc.ro

Page 131: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

128

Prin unele sate din jud. Botosani, oarnenii string in aceastänoapte rnelitoaicele, aruncindu-le prin locuri nestiute de altii,färänumai ai casei pot sti locul, cad se tern ca sä nu vina strigoii.Dupä credintele locale, strigoii vin in aceastà noapte i furii limbamelitoaielor, dupa care se duc si se bat intre ei la hotarul intaiu,dacd-s multi, la hotarul al doilea, dacii-s mai putini, ori la al treilea,dacd-s 'Inca mai putini

Prin alte pärti se zice ca strigoii fac hori pe la rdspintiiledrumurilor, unde joacä cu strdsnicie, pinä la cintatul cocosilor 2.

Lupta aceasta dintre aceste duhuri pare cà are ca pricinä onelatnuritii neintelegere intre strigoii morti si cei vii :

«In Moldova däinueste credinta cà strigoii morti ies din mor-minte la Sf. Andreiu, se intilnese la un loc cu strigoii vii, adicâcu strigoii oameni si se bat cu cociorbele, pana canta cocosii, ceidin urma cunoseándu-se a doua zi dupa sglrieturile ce le au pefata. Babele sau oamenii strigoi, inainte tie a iesi din cask pe horn,se ung pe talpi cu untura 3.

Adeseori strigoii crag si cloptele pe la biserici 4 .

and strigoii morti nu au cu cine sa se rasboeasca, se ducpe la casele oamenilor, unde ceard sá sugá singele celor ce au ne-norocul sa le cada in mâni. Pentru ca sit nu se poata apropid deease, oarnenii, e grija gospodinelor mai ales, manâned usturoittin aceastä searä, se ung pe corp tot cu usturoiu, sau numai pefrunte, in piept, in spate si pe la incheieturile trupului. La casaung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar puteà sa intre sau sáse uite in cask fácindu-se sernnul crucii, si tot astfel urmeaza sila uà í hornä 5, pe unde deasernenea se crede cd strigoii pot intrd

iesi din casä.

T. Dat. ;i cred. Rom. din corn. Vlasinegi, comunic. de d-1 D. Gr.Furtuna.

2. Zanne, op. cit., IX, p. 267.Etym. magn. rom., cred. din jud. Ia;i[cu toate ca prin aceste parti nu se aude- vorba Drag-mica]: Inspre Sf.Andreiu, strigoii i strigoaicele se strâng cu totii pe la raspintenea dru-murilor ;1 joaca drag-aka.

3. Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina I, p. 172,4. Fezeitoarea I, 249.5. Gr. Grigoriu-Rigo, op. cit., I, p. T72 : Oamenii se feresc de strigoi,

facând cruel cu usturoiu, pe la u;i, ferestre ;i toate incuietorile.Voronca,op. cit., p. 548 Spre Sf. Andreiu se ung ferestrele cu usturoin.ez4toarea,I, p. 126 : Spre Sf. Andreiu umbla strigoii ; ca sa scapi de ei, trcbue sa

www.digibuc.ro

Page 132: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

1 29

Pe alocuri, usturoiul este tävälit mai intäiu prin funingind.Unii, tot spre acest scop, astupä bdgeaga §i cahla, hornul.Aceste credine le afläm in urmätorul descântec de plämddirea

inimii, boalä ce o capätä omul atunci când strigoiul inträ pe undevàin casi ; boala constä in sdrobirea oaselor, s. a. :

A plecat strigoaicaDin cask' in caskDin co§ In co§$i-a gasitToate casele 'ncuiate,Toate u§ile astupate,Numai la N.Casa descuiata,IJa destupatä,Copt desfundat.In casa cum infra,La N. alerga,Inima-i furii,

Oaselé-i sdrobl,Sangele-i sorbl.Maica PrecestaDupä strigoaica se Ina.

Maicelor,Impärateselor,Sä dati lui N. (M-ei)inima la loc,Oasele la loc,Iar N. sa ramaie curat,Luminat,Ca steaua din cer,Ca roua din camp,Ca §ortul Maicei Precestat .

«La noi acasä,ne scrie d-1 M. Lupescu,in Spätäresti, tinutulSucevei, se crede cä strigoii, cari-s tot oameni, insä cu coadä, nupot suferi mirosul de usturolu. Inspre SI. Andreiu se string ori intintirim ori in anurnite locuri de prin páduri, prin case pustii oripe ziduri ruinate i fac sfat ; pe urmä se imprästie dupa rele inlume. Adeseaori intre ei se intâmplä bätälii i vin pe la case deieau limbile dela melituici, de se bat. Ca sä nu se intâmple in gos-podärii räutäti din pricina strigoilor, mama ungeä cu usturoiu clam pausii, scara, stâlpii hornului, cdhneata, crucile dela feresti, boiivacile la coarne, melitoiul i melituica, clestele, cociorva, lada si

toporul, iar noi cdsafii mâncam mujdeiu... §i ne feriä Dumnezeu de

ungi casa pe la u§i §i ferestre cu usturoiu. .*(itoarea, I, p. 152 SpreSf. Andreiu se fac cruci pe la fere§ti cu usturoiu, se ung coarnele vitelor§i mananca [oamenii] cu totii usturoiu, de care miros fug strigoii.Zanne,op. cit. :IX, p. 267.Voronca, op. cit., p. 548, pentru jud. Boto§ani : Ustu-roiul e al lui Sf. Andreiu. De aceea se mananca atunci usturoiu, §i se ungu§ile, §. a. Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Bacau, comunic. de d-1 C.Gh. Bartolomei. Ored. Rom. din Bucovina, comunic. de d-na Elena Vo-ronca : «Ele (strigoaicele cele vii) strica vacile, fac pe ursita la femei dele omoara ; mai ales spre Sf. Andreiu pot face multe, ca Sfantul Andreiule e tare de ajutor. De aceea nu-i bine ca oamenii sa §tie cand e Sf.Andreiu; preotul nu spune ziva ceea cu adevarat, cäci ele or face multe relea.

1. Culegere din corn. Ru§ca, jud. Falciu, comunic. de d-1 Popescu-Hu§i.

Pamfile, Seirblitorile de toarnna. 9

www.digibuc.ro

Page 133: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

130

strigoi. In seara spre Sf. Andreiu, mi-aduc aminte d si tata, simama, si slugile, si noi cu totii, häteam metane mai mult ca inalte säri».

Prin jud. R. Särat impotriva strigoilor Si strilgilor, cari ies deprin morminte si vin de pocesc pe oameni cu felurite boale, lu-crurile pornenite mai sus se ung cu 9 fire de usturoiu, mâncândin acelas timp si fiecare om din casä cite un fir, «cä vor scäpi depocitura strigoilor, clrora nu le place usturoiul si cari, pentru a-

ceasta, nu se pot apropià de casa unui orn» 1.Pe unde nu se stie de strigoii vii sau cei intrupati, cari umbli

in aceastä noapte dupi räutiti, lumea se teme de strigoii-duhurisau de duhurile rele 2.

Dad strigoii nu gäsesc nici un loc pe unde sä intre in casa,atunci cautä sä cheme afarä pe cei din läuntru.

«Strigoiul vine si strigä la fereastä :Ai mâncat usturoiu ?

Dacä omul räspunde, it muteste, iar dad tace, se duce in-treabä-si» 3 si ceard pe la cei ce n'au mâncat usturoiu.

Dacä nici cu chipul acesta nu izbuteste, cearcä ajutorul lucru-rilor din casä, ca si le deschidä usa : vreun vas (oalä, strachinä)sau opaitul de pe horn. Pentru aceasta, toate lucrurile din casä tre-buesc intoarse in aceastä noapte cu susul in jos. Cäte odatá opaitulse stricä 4.

i. D. Lupaocu, Medicina babelor, Bucureoti 1890, p. 171.2. Cred. Rom. din com. Halangeoti-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de

d-1 N. I. Dumitraocu: In noaptea Sfäntului Andreiu ies strigoii. E groazamare in sat de frica lor... Se ung uoile oi ferestrele spre a nu se apropiàdulzurile rele de casa...

3. .5ezaloarea, I, p. 245.4. Dat. oi cred. Rom. din corn. Halangeoti-Zaicoiu, jud. Dolj, co-

munic, de d-1 N. I. Dumitraocu : Se sparge opaitul (ciobul) ;i se intorcvasele cu fundul in sus, ca nu cumvh venind strigoii, sa ceara vasele ne-intoarse oi sa le deschida uoa, caci altfel intra strigoial in casa oi e vaide aceea ;a celor din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-1 St. St.Tutescu : se zice din batrâni a in ajunul lui Mof-Andrein, ies strigoii oica ea fie feriti de acea boalá (?), sa intoarca toti vasele cu fundul in sus,oi atunci nu mai indraznesc in caskC. D. Gheorghiu, op, cit. (Prin jud.Iaoi, inainte de a se inserà spre Sf. Andreiu, strica opaitul, caci existacredinta ca odatd, oarecare intorcând toate celea din casa cu fundul insus, a uitat de opait oi cand colo, venind strigoiul oi cerând dela fiecarelucru in parte sa-i deschida uoa, a ajuns oi la el oi atunci opaitul, nefiindoi el intors, s'a dus ;i a deschis strigoiulub.

www.digibuc.ro

Page 134: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

131

Tot spre a feri de strigoi, este bine ca'n aceastä semi nimenisä nu-si indture casa, sii nu lepede gunoiul i sä nu-si fad Idutaore 1.

Am arätat ci in afará de strigoi, in aceastA noapte mai umbli.dupi rele alte duhuri vätämAtoare, printre cari se numärä si draciisub felurite infAtisäri, inch cu drept cuvânt Alecsandri, in NoapteasfCintului Andreiu, 2ice :

Sgomot trist In amp rrisunä,Vin strigoii, se adunä,Päräsind a' lor secrii.Voi crestinetor popoare,Faceti eruct mantuitoare,Cäci e noaptea 'ngrozitoare,Noaptea sfäntului Andriiu!

Iar mai departe :Iatä-1, iatil Satan vine,

Riisbätänd prin verzi lumine,Pe-un fulger strillucilor.Umbre, stafii despletite,Cucuveici, lele sburlite,$i Rasa lile pociteIl urmeazä ca un nor...

Indemnând apoi :

Voi cu suflete curate,Cu credinti nesträmutate,Oameni bunt, femei, copii,Voi crestinelor popoare,Faceti eruci mäntuitoare,CAci e noaptea 'ngrozitoare,Noaptea sfäntului Andriiu.

Si cu toate acestea, cei ce-s tari de tire, pot infruntà aceastälume de duhuri. Mai mult chiar, pot trage unele foloase. SA se

duck ne spune o credin0 din jud. Covurluiu, unul ca acela intr'oräspântie de drum, sä aseze acolo pe chirostii un ceaun cu apa,sa-i dea foc si când va vedel cl apa a inceput sa clocoteasca, siiarunce in ceaun sau in cazan o mdfd neagrd, in care se intrupleazAdiavolul. Indatä ce mâta va incepe sä fiarbA, omul cel tare de ingeriva vedeä cum imprejurul lui se vor adtmä dracii unul câte unul si

1. Cred. Rom. din cow. Halangegi-Zaicoiu, jud. Dolj, comunic. de41-1 N. I. Dumitrascu.

www.digibuc.ro

Page 135: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

'132

vor incepe sä-I roage ca sä stingä. focul. Acel orn sä tad i sä a-stepte Ora ce la urma urmelor va veni insus Scaraoschi. Ace la Ilva rugi mai mult, va fágadul multe de toate, i in chipul acestalui i se poate cere ori i ce, cáci dracul dracilor este silit sä dea 1.

Toate aceste credinte st;nt ilustrate in popor prin felurite po-vestiri,fireste, numai simple intarnpliiri fatale sau viziuni.

latä, ca pildä, cateva. :Un orn se fäcea strigoiu dupä moarte, fiindcä dormise toatä

vieata afarä in noaptea santului Andreiu. El venil la nevastä-saacasä i sta panä la cantätori. Femeia, dupä sfatul unei babe, ras-punde inteo noapte la chemarea strigoiului :

Mä duc IA nunta lui frate-täu, ca se insoarä cu sorä-ta.Nu se poate ! dspunse strigoiul.

Iar femeia :Nu se poate cei morti la cei vii, dar aceasta se poate.

Si pe loc strigoiul a cräpat.A doua povestire :Un orn venia cu un tdbultoc,sac,-- de fäinä dela moarä. La

niste cruci de lemn, vede niste chipuri jucand :Dumnezeu sä vä immulteascä jocul, zise ornul !Dumnezeu sä-ti immulteascä fainä din sac, ziserä strigoii.

Si de atunci fäina din sacul acelui nu s'a mai isprävit, panäcand a spus taina aceasta si altor oameni. Atunci fäina si-a pierdutvraja.

A treia povestire :Un orn avea ca femeie o strigoaia ce purcese grea. Inspre

Sf. Andreiu, femeia Ii spuse barbatului säu, sa iea o limbä de me-litoiu i sä se ducä la crucile drumului sä dea cu limba de 9 oriin pämant si sl zic.4 : «dau, dar nu taiu !».

Omul se duse, dar zise : «dau i taiu».CAnd s'a intors acasä, gasi pe nevastä-sa täiatä.A patra povestire :O femeie moare in seara de cave Sf. Andreiu. Bärbatul säu

o iea si o mutä pe laitä. Atunci á vázut o part' pe gura:para erà sufletul ei de strigoaicä 2

In sfarsit, tot pentru ilustrarea acestor credinte, dam in cele

r. Cred. Rom. din com. Vârlezi, comunic. de d-1 I. N. Vârlezeanu.2. qezatoarea, I, p. 248-9.

www.digibuc.ro

Page 136: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

133

ce urmeazA a cincea povestire culeasä si scrisä in Moldova : «Saralui SF. Andreiu», care nu-i altceva decât un vis plin de vedènii :

«... Lânga un pod stricat era o cask. pkrasitä. Toader se variinteinsa, spre a se mai oplosi de frigul ce-i intrase in oase, se asczàpe niste paie ; dintii ii incepurä a cläntäni, genele i se prind unade alta i deabia mai putea rasuflà. Peste putin adormi greu.

De odatä Todirel, inspaimântat, sare din locul unde dormià,drept in picioare, la huietul unor tropote ce le auzi ; i vede oroatà mare de oameni in jurul lui, un huiet grozav i niste glasurimiorläitoare. Când iea sama mai bine, vede o bätälie mare impre-jurul lui, in care se scarmknau o multime de bärbati si de femei,cu capul ca de om, cu pärul tot rosu, la trupuri goi, picioarele decai i [cu] cozi mad, [cad] se incoaciau imprejurul trupurilor lor.Fiecare avea in mânä câte o coadä de mäturä, o cociorbä sau oftigare, cu cari se bateau unii pe altii, alungându-se, când afara,cind in cask', când peste cask.

Fieriti, dracilor !, strigä Toader speriat i voind a fugide-acolo.

Stai ! strigarä toate diháriile acelea inteun glas ; esti inmina noastra !

Si de-odatä *II apucarä de subsiori i incepuri a-I purti inmijlocul bàtàilor, si-1 aruncau mereu in sus si'n jos, când inteoparte, când intealta.

Apoi se ridicarä cu totii spre cer, purtând i pe Toader prininältimea nourilor, iar in urma lui se zäri o mare arsita de foc,in care se jucau felurite dihkniii, capre, porci, bursuci, lupi si totfelul de fiare sälbatece. Apoi iaräs cu totii se läsard spre pamânt sise oprira la o moarä päräsita, In care se auzia o hodorogealä grozavä.0 mask mare era intinsä in mijlocul urii, iar pe ea un sacriu Incare era lungit un mort. Când intrarä dihaniile si cu Toader, mortulincepU a se inrosi si a se rnisca, pink ce sari in picioare. $i seincepa o bätaie cruntä.

Una câte una cädeau dihaniile celea de purnnii si busiturilece le dädea mortul, Ora la cea din urtnii, care se Ora a fi du-pitanul lor si cu care mortul avea sa se lupte mai crunt ; dar laurma urmei cäzit cäpitanul. Dupä asta, mortul se apropiä si deToader i incepU a-i zice bland :

Mete, sa nu ai nici o teatni, ci eu nu sunt strigoiu, ci-sorn ca. §i tine.

www.digibuc.ro

Page 137: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

134

Toader rämase mai mort decât mortii.Nu te teme, adäugi iar mortul ; eu sunt unul ea si tine,

care eram sä pic in ghiarele acestor strigoi ; sunt orn pämânteanin curänd vorn merge amândoi sä ne vedern tara si casa ; am fosrsi eu adus aici ca si tine, asezat in cel säcriu in care m'ai väzut, depatru ani acuma, färä sä stie nirnenea de mine. In fiecare se.arä a

Sfântului Andreiu mä treziam din somn si eram nevoit sà mä batcu isti cdpcäuni, cari voiau sä-rni sugä tot sängele din mine ; si azi,fiindcd ai fost si tu aid, vderea ta m'a imbärbätat si am infrântpe strigoi. Dar in curând are sa vie o babä färmäditoare, care dere-ar aflà aid, te-ar face in mii de hucäti si ti-ar fierbe oasele in-teun cazan cu smoalä. Inchide dar usa si stai in coiçul casei.

Mortul luä o ulcicä, o inturnä cu gura in jos si o vari inhorn.

Un tipät groaznic se auzi in afarä i un välätuc mare incepùa se izbi de toti peretii ì usile ; si apoi inträ in horn si incepù ase sbate in fundul ulcelei din vatrd.

Costache, Costache! Dä-mi drumul in casä cä nu ti-oiuface nimica, bolborosl glasul care se intelegeä ca vine din ulcica pecare mortul o intorsese cu fundul in sus.

Ehe-hei, baba cloantä ! Fugi, fugi, 6.-0 frig oasele, stripCostache, varind o frigare in horn.

In vreme cat se muncià cu frigarea, deodatä se auzi cântareacocosului.

Am sciipat, am scäpat, striga Costache mortul, deschizândusa i trägind pe Toader alarä.

Trezindu-se din spaima ce-I cuprinsese, Toader se väzii Inograda casei lui, impreunä cu cel ce-1 scäpase.

De-acù, cu ce te-as puteä multäml, omule, zice Toaderciitre tovaräsul lui ; cä dela grea primejdie m'ai scäpat.

-- Cu ce sä mä multamesti, cu alta, decat doar sä-mi daiinima ta sä sug trei picâturi de sänge, sl-mi mai improspätezi vieata,care era, cat pe ce sä mä päräseascä, dacä nu veniai tu sä-mi staiin ajutor.

Cum sä-ti dau sà sugi inima mea ? Atunci esti i tu strigoiu.Strigoiu, nestrigoiu, mie-mi trebue trei picaturi de sänge

din inima ta, zice Costache, si scoate o custurä din briiu si dàsi se rfipeada la Toader sä-i sängere pieptul.

www.digibuc.ro

Page 138: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

135

A ! säriti, ajutor, strigä cat ce putit Toader, ajutor, càmi sfasie strigoii !...

Si sarl drept in mijlocul casei, i deschise ochii mari, i vázalumina zilei.

Nevastä-sa alergä la dânsul, i inspäimântatä, Il intrebä :Da ce este, Toadere, ce ¡ipi, ce ai p4it ?Strigoii imi sug sângele !Ce strigoi ? Visezi ? Ai innebunit, ori ce este ?Ce ? Unde-i Costache ?Care Costache ? N'avem pe aici pe nimeni Costache !Mortul ?Ce mort ?Mortul care m'a scäpat de strigoii din moarä...Vino-ti in fire, omule ! Ai visat bazaconii. Te-ai culcat

asearä de cu vreme si se vede, unde am tot vorbit de strigoii ceumblä in spre Sfântul Andreiu, ti s'a nälucit... Dar n'ai griji : amuns eu bine toate ferestrele i usile cu usturoiu si am mâncat cuto%ii in casä la mujdei de-ajuns...

Toader îi fäcù cruce, se fred iar bine peste ochi, imelese c'avisat câte si mai multe bazaconii, i zise femeii lui :

Noroc numai c'am uns peste tot locul cu usturoiu, c'alt-mintrelea tot nu scâpam noi teferi din mAna strigoilor» 1

III. Ziva lupului.

Ziva Sfdntului Andreiu se mai chiamä si Ziva lupului sau Gddi-neçul schiop, serbandu-se pretutideni cu nelucru, ca sä nu strice lupiivitae §i mai ales oile §i caprelc2. Primejdia este insä, nu nurnai pentruvite, ci i pentru oamenii cari ar indräzni a pled pe drumuri inin aceastä zi, când porneste i hiparia 8.

Vitele cari mugesc spre Sf. Andreiu, caii cari necheazä si pase-serile cari ;ipä, vestesc lupul care se apropie de ograda omului. Deci,fiecare gospodar trebue sä aibä grijä de. pazä 4.

Pentru ca sá se apere ograda de lupi, se obisnueste prin unelepär0,fie aceasta ca o mäsurä i impotriva strigoilor, si se ungá

1. N. A. Bogdan, op. cit., p. 152-3.2. Etym. tnagn. rom., ad voc. Candrea, Densupianu, Speranta,

Graiul nostru, I, p. 271.3. Zanne, ofi. cit. IX, p. 267.4. Ibidem, p. 329.

www.digibuc.ro

Page 139: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

136

tarasii dela poartä, drugii i cercevelele ferestrelor precum i pragulcu usturoiu 1.Prin jud. Botosani, in aceasti noapte se ung cu usturoiu pe

lângi lucrurile pomenite Inca si fdnteinile. Alti gospodari fac o crucede ceara §i o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca :boi, berbeci, i anume la cornul din dreapta 2.

Prin Bucovina, cu o saptämâni inainte de Sf. Andreiu, femeilese feresc de a toarce, «ca sa nu toarca lupii la casii» 3. Tot pemruca lupii sa nu vina, aproape pretutindeni in aceasti zi nu se matura,nu se di gunoiul afari, nu se rdnesc grajdurile, nu se piaptand, nufac sgârieturi, nu se face pomana si nu se &A nimic cu imprumut 4.

Lupu/, al carui gat este ¡eapan 5, in aceasta zi capita darul dea si-1 indol. Este sprinten, st prin urmare nimic nu i-ar scapadinaintea lui. De aici credima hategana a in ziva de Sant-Andreiu«isi vede lupul coada».

De casa al carui stapan i stäpani nu munceste in aceasta zi,lupul nu se pc:Ate apropia ; de aici : «poti si muncesc in orice zi,cat de mare, numai in aceastä zi sä sarbezi» 6 Totus, and soartascrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotäritede Sf. Andreiu, nimeni nu poate trece.

In aceasta privinta iatá ce ne spune o povestire :Un vrajitor sfätueste pe un boier ca sä nu iasä din cask' in

seara despre Sf. Andreiu, cici va fi mancat de lupi, si ar fi pacatca nici oasele sä nu-i ramaie, ca sa fie mäcar ele immormantatedup. toatä rândueala crestineasca.

Boierul se inspaimântä cand auzi aceasta proorocire. De aceeaîi fiat o lada de fier, se incuia inteinsa i acolo petrecù noaptea.

A doua zi, intrând in odaia aceea o sluga, spre a vedea ces'a intamplat, a ridicat capacul läzii. Atunci a väzut tisnind din launtruun lup. In lad& nu ramasera cleat oasele boierului 7.

I. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Candrea, Densu§ianu,Speranta, op. cit., p. 315, credinta din jud. Covurluiu.

2. Cred. Rom. din corn. V1äsineti, comunic. de d-1 D. Furtuna ;a celor din corn. Larga, jud. Bacau, comunic. de d-1 C. Gh. Vartolomei.

3. Voronca, op. cit., p. ro6o.4. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.ezatotzrea, 1Er. p. 150.

Candrea, DensuOanu, Speranta, op. cit. I, p. 315.5. Pricina, vezi-o in T. Pamfile, Un titciune i un cärbune, povestea

aVoda 'rn pä rat ».6. Cred. Rom. dinpom.Vânatori, jud. Neamt. cornunic. de d-17. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 140: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

137

Prin jud. Neamt se povesteste cá «un orn s'a dus la moara inseara de Andreiu i n'a venit când trebuia. Plecând neamurile atreia zi ca- caute, 1-au gäsit mâncat de lupi. Din tot trupul luinu ramaseserä decât picioarele dela genunchi in jos» I.

Dupä acestea toate, credem nimerit sä punem aici si incheierilelui Hasdeu asupra acestei zile :

In basmuri, dupä cum gresia simbolizeazä muntele, tot astfelpieptenele, care prin ins4 forma sa, care ar inchipul un ir de

arbori, este un simbol al padurii. De ad, femeile zic ca nu-i binesa se pieptene in aceastä zi ; tot astfel se feresc de a umbll cupieptenele chiar, ca nu cumvà fiara de pädure, lupul, sa-i aducivreun neajuns 2.

IV. Vräji §i farmece.In seara de catre Sf. Andrein fetele i väduvele îi fac

ursitä», vrajind de petire, de dragoste, cautându-si de noroc, saufacând farmece de rautate, care trebue sä se lipeascä de dumanide casele lor.

Ca vrdji de dragoste, pomenim urmätoarele :Prin Transilvania, com. Râpa-de-jos, se rostesc de noul ori

in sir urmätoarele §ire :

pe

Descântecul dela mine,Leacul dela Durnnezeu.A plecat InceputulDela casa lui,Dela masa lui,Srmiltos,Voios,Si-a luat-o pe o cale,Pe cilrare.Chid a fost la miez de miez de

[cale,L-aL-a IntAmpinatNouri urcoi, nouà urcoaie,Nouil moroi, nota moroaie,Not& strigoi, nouä strigoaie,Nouil diavoli, nouä diavoloaie,

Nouil lei, nouii leoaie,Nouä pocitori, noud pocitoare,Nouä ursitori, nod.' ursitoare,NouA facatori, nouä f5cAtoare,NouA maratori, nouil mArAtoare

[(sic) 3,NouA mânditori, noua infinditoare,Nola zâni,Dela nouA stâni,NouA vânturi de vântDe pe pilmânt,Toate s'au strâns i s'au adunat,Grozav l-au Incurcat

i in pat de moarte l-auS'a stArnit Inceputul cu glas mare

[palnA'n cer,Cu lacrimi lungi [Aden pAnifint;

i. Etym. magn. Rom., p. 1179 pi urm.2. Idem.3. Poate : mirátori, cei ce se mira pi prin aceasta deoache, cum de

altfel se intälnepte pi mai jos.

www.digibuc.ro

Page 141: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

138

Nimeni In lume nu-1 ande,Frill Maica DomnuluiDin poarta cerului.Ea din grain a§A a grAit:

Inceputule, ce plAngi cu glas[mare pAnfi'n cer,

Cu lacrimi lungi panA'n pAmrint?0 Maica Domnului

Din partea cerului,Cum n'a plAnge cu glas mare

[pAnA'n cer,Cu lacrilmi lungi pAnA'n pAmAnt!Am plecatDela casa mea,De la masa mea,SAnAtos,Voios,CAnd am fost la miez

M'auM'auNouàNouriNotaNouANouiiNou'àNouäNouil

de miez de[cale.

Intl lnit,Intftm pinat,urcoi, noua urcoaie,moroi, noua moroaie,strigoi, nonA strigoaie,draci, nouA drácoaie,diavoli, nouA diavoloaie,lei, nouà leoaie,smei, nouA smeoaie,pocitori, nou'A pocitoare,

NouA ursitori, nouA ursitoare,Noug facatori, notiä fAcatoare,NouA mirastori, noua miratoare,Nou'àNouàDelaNoua

mAncatori, nouii mAncAtoare,zAni

nouà stAni,vAnturi de vant

De pe pilmAnt.Toate s'au strrinsSi s'au adunat,Grozav s'au IncurcatSi In pat de moarte m'au %at.

Prin unele pärti, in aceastä searä se adunäfläcdi si fete. Pe o masä pun mai multe edeiuliimuite cu taindie, smirnd §i citevä luindnari dela

Nu grindi nimica, Inceput 1Pe scarà de aur m'oiu scobori,Poale albe oiu intinde,Pe tine te-oiu cuprinde,Cutit de zAna,Din teacA de zrina,CurnpAnd dreapt5 oiu apucA,Si bine ti-oiu alege,Bine ti-oiu culege.De-s urcoi, de-s urcoaie,De-s moroi, de-s moroaie,De-s strigoi, de-s strigoaie,De-s draci, de-s drA'coaice,De-s diavoli, de-s diavoloaice,De-s lei, de-s leoaie,De-s smei, de-s smeoaie,De-s pocitori, de-s pocitoare,De-s ursitori, de-s ursitoare,De-s fricAtori, de-s filcAtoare,De-s mil-Mori, de-s miratoare,De-s mrinatori, de-s mAncAtoare,De-s nouil zAniDela nouri stAni,De-s nourx vAnturi de vAntDe pe pAmtint,CrApe-le inima'n patru,Cum crapA pasatul.Pice-le cositele,CurgA-le tAtele,SA piarA,SA rAspiarä,Ca scuipatu'n cale,Ca roua de soare,Inceputul sä rilmAie curat,Luminat,Cum Dumnezeu I-a datSi Maica sfAntA 1-a läsat.SänAtos,VoiosSi veselos 1.

t. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 96-8.

la o casä mai mul0de u.sturoiu, irn prej-Patti aprinse. Pun

www.digibuc.ro

Page 142: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

139

apoi pe masa felurite mancari cu plachie, mefnird, gbitimani, mälaiusi pane. Apoi se aseazä cu totii roata in jurul mesei, mananca, vor-besc i rid in toatà voia buna, panä catre zorii zilei, cand se despart.Fete le ii impart intre dansele usturoiul ; pe care il duc a doua zila biserica, spre a-1 sfinti preotul. Astfel sfintit, usturoiul se punepe policioari la icoane, find bun de facut «de dragoste» 1

Prin alte parti la aceastä adunare flaciii aduc läutaritura. Pe strachina fiecaruia se pune ate o cäpatini de usturoiu, careeste päzit spre a nu fi furat de strigoiu, o babá anume oranduitäpentru aceasta. Cu o parte din acest usturoiu pckit, se ung lucrurilepe cari le-am pomenit la capitolele precedente, iar o alta parte sepästreazä peste an, find buna de leac.

Dela aceastä paza a usturoiului s'a nascut zicala : «par'd apazit usturoiul», ce se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noaptefärä somn 2.

Prin unele parti din jud. Tutova, paR:a usturoiului sa face inchipul urmator :

«Inspre Sf. Andreiu, inteo casa de gospodar se strang 10--12fete, avand fiecare fata cate o jemnd ,o caciulii,ca-patinide usturoiu, un fir de busuioc, legate cu un gditan rosu i osticla cu rachiu, Lucrurile acestea se pun pe o masa inteun colt alcasei si se acopera cu o broboadà rofie. Mai de mult, broboadaaceasta se facea in casa. Astazi se cumpara din targ. Langii lucruri,pe masa, stá un sfesnic c'o lumanare aprinsa, care arde de cu searäsi pana in ziuä. Längä masä, una in dreapta si una in stanga,stau de straja doui babe, g.ri bagá bine de seama ca sa nu se furedin lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo ne-clintite pana dimineata.

La datina aceasta, pe langa fete, se strang i flacai, mai alescei ce traesc bine cu fetele adunate. Ei tocmesc lautari, antijoaca cu totii.

La miezul noptii, fetele pun masa flacailor. Lautari 6'130, glu-mele curg, ochii scanteiaza intre «cei ce traesc bine», si apoi joculiar incepe. In zitia iar se pune masi fläcailor, läutarii calla i pe-trecerea îi urmeaza firul.

and s'a acut ziva bine, un flacau iea inteo covatä ori pe o

I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 98.2. Zanne, op. cit., IV, p. 167.

www.digibuc.ro

Page 143: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

140

tablä mare toate lucrurile fetelor de pe masä (usturoiul, panile si

sticla cu rachiu), läutarii ies afarä, hora incepe, fläcäii chiuie, iarflikäul cu lucrurile din covatä, coperitä cu broboada rosie, joacii ustu-rohtl in mijlocul horii. Isprävindu-se hora, fläcäii si fetele inträ incasä, fetele ieau lucrurile lor si le impart la fläcäi. Panea se ma-nanca, rachiul se bea, iar usturoiul se strange de leac.

Usturoiul acesta e tare bun la casä. Când vitele-s bolnave, lise da mujdeiu in bog ori vin i le trece.

Dacä se full din usturoiu, nu-i a bine ; la casa acea nu-iaDoamne-ajutä» i fetei, din partea careia i se pifcci (pron. pop. :chisca), i se furä, usturoiu, nu-i merge bine.

Usturoiul pdit, primävara se pune in pärnânt bun de leac.Furatul usturoiului se face de unii din flacäii gbidusi, ca sa

râdà ori sä facä in ciuda vreunei fete.Adesea, la petreceri de acestea, se intamplä batalii. Pricinile

sunt betiile i gelozia intre fete si fläcäi.Intr'un sat se pot face asemenea petreceri in 7, 9 ori 13 locuri 1.Tot prin jud. Tutova, pe alocuri se sfätuesc câtiva flacäi ce

pun la cale petrecerea cu lautari, i hotäräsc partea de cheltuealä cetrebue s'o aducä fiecare. Ei mai poftesc i câteva fete. Fetele, in-stiintate din vreme, gätesc de-ale mâncärii. Ele aseazä o masä pecare pun bticatele gatite, iar de fiecare fata pun trei capatini de us-turoiu, un colac sau o felie de pane, un pahar de vin i o lumanare.0 femeie mai batrânä pazeste usturoiul spre a nu furà din el vreunflácau. In vremea aceasta, fetele i fláciii joaca. Petrecerea tine panain ziuä, când fiecare se imprästie, fetele luand cu ele usturoiul pecare-1 samana.

Din usturoiul sämanat, pastreaza i pentru anul viitor la Andreiu.Ele au credinta cä usturoiul päzit in spre Sf. Andreiu e bun depurtat când omul pleacä la drum lung sau la negustorie

Prin jud. Covurluiu, fetele mari,astäzi i cele mici,cari seadunä la casa uneia pentru facerea turtei de Andreiu, aduc apa cugura. Pentru colacul de Andreht aduc apa neinceputä. La turtä se punin aceeas mäsurä apa, sarea §i faina, mäsurandu-se acestea cu ocoajd de nuca. Fiecare fata îí coace turta sa pe vatra i apoi o ma-nâncä, asteptând peste noapte voinicul care va Veni sa-i dea apa

r. Dat. pi Cred. Rom. din corn. Zorleni, cornunic de d-1 M. Lupescu.2. Culegere de d-ra Maria I. Mircea, corn. Costepti.

www.digibuc.ro

Page 144: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

141

pentru astampärarea setei ce-i pricinueste turta,in vis. Si acela iieste ursitorul 1

Colacul 11 face din pine dospitä, punând in mijlocul lui ateun catel de usturaiu. Dus acasä, colacul este asezat inteun loc cal-duros, unde este lasat vreme de o saptamânä. Dad rasare usturoiuldin mijlocul colacului, fata cunoaste cä va fi cu noroc. Dad nurasare, fata se intristeazi si spune cä va fi lipsitä de noroc 2.

Prin alte pärti, fetele merg in aceastä noapte la fántánd, aprindacolo o lumdnare dela Papi i o afundä pin ajutorul ciuturei saulumânäricii pina când se lumineazä bine fata apei. and a ajunsjumanarea acolo, fata zice :

Sfinte Andreiu,Scoate-i chipul in fata apei,Ca In vis sA-1 visez,Ca aievea sA-I vAz I

Atunci apa din fantânä se turburä si fata îsi vede,se spune,chipul ursitului ei.

Alte fete merg afarl la gard si pun mana pe par. Dela acestaincepe a nun-IL-a nota pari si pe al nouälea il leagä cu o strama-turä rosie. A douazi dimineata, se duc si yid cum este parul. Dacaeste drept si neted, cred ea ursitorul, viitorul bärbat, le va fitanar, insä sarac. Dacä parul legat va avea coaja groasa, ursitorulva fi bogat. Dad parul va fi scurt si noduros, viitorul bärbat va fibätran si sarac. Dad parul va avea mai multe cräci, ursitorul va fivaduv, având si copii.

Alte fete se duc in aceastä noapte la cotetul porcilor §i strigä rar :Huideo amù, huideo la anul, huideo la alt an !

Dacä porcii räspund printeun grohäit la una din aceste treistrigäri, fetele vor sti cand se vor márità, adicä : in graba, peste unan sau mai tarziu. Dad porcii nu le räspund de loc, este semn cafetele mai au incä multä vreme «panä le va veni ceasul »3.

Alte fete vräjesc cu oglitRile. Se pune o fatä pe un scaun,având inaintea ei o oglindä, in spate alta, iar la dreapta si la stanga,cate douä sau patru lumânäri. Dad fetei i se arata ceva in oglindä,ea isi va face unele socotinte cu privire la viitorul ei. Astfel, de

I. In multe parti. Vezi pi Voronca, op. cit., p. 187.2. Da t. pi cred. Rom. din corn. VArlezi, comunic. de d4 I. N. VArlezeanu.3. Dat. pi cred. Rom. din corn. Vlasinepti, jud. Dorohoiu, comunic.

de d-1 Al. Al. Leontescu.

www.digibuc.ro

Page 145: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

142

pildä, daca i se va pärea cà vede un mort, va zice cá bärbatul pecare-I va lua, va muri peste putin timp dela ciisiitorie 1.

Alte fete fac in aceastä noapte masä pe care pun bucate fá-cute cu usturoiu pckit. Cind fata se pune la masa, spre miezulnoptii, bate in usa si zice :

Urs, ursitul meu,Care-i dat de Dumnezeu,Vin de stä cu noi la masà!

Atunci ursitorul vine, räsärind ca din pamânt si se pune la

masa lângä fad de manancä si bea ca oricare, si care adesea, ple-când, lasä ate un sernn !

Alte fete, voind sà stie cari dintre dansele se vor märità maiintaiu, merg la frintánd si acolo, fiecare dintre ele iea apä cu gura,si astfel cu apa in gura se intoarnä la o casä. Pe drum se feresc dea rade sau de a vorbi, cäci astfel apa aceea nu va fi buna pentruceeace si-au pus in gind sa fad. Acasa, fiecare fad isi moaie câteo turtä cu acea apä, in care pun si usturoiu pikit inspre Sf. Andreiu,fireste, pästrat din anul trecut. Dupä ce le fac, turtele sunt asezatein fata unui cane. Fata a carei tuna va fi mâncatä intâiu de cane, secrede ca se va märità inaintea tuturora.

Alte fete, cari doresc sd se ibovniceascä cu anumiti flädi,cautä in aceastä seara câte o sarmä de scripcd,instrumentul ce sesocoteste ca are puterea minunatä de a irnmuia sau potoll inimaomului, pe care o pun la Wit, zicand de trei ori:

Cum ii invârtitä sarmusoara, asta, asa sä se invarteascainima lui N. dupa mine !

Alte fete vrajesc in foc cu die un rdsteu furat dela casele undebärbatul este insurat a doua oarä, dar nu este cununat.

Pentru a sti din ce parte vor veni petitorii, alte fete ieau dincasa ate nouä linguri, si iesind afarä inainte de cantatul cocosilor,se suie pe poarta ograzii unde ascultä : incotro vor cânta cocosii in-tâiu, din partea aceea cred ca le vor veni petitorii 2, si se intelege,se pot gändi la cei ce sunt cu casele inteacea parte.

Prin Bucovina, in unele parti, fetele, ca sä-si vada ursi-

i. Dat. §i cred. Rom. din corn, Vlasinqti, jud. Dorohoiu, comunic.de d-1 Al. Al. Leontescu.

2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 99-100.

www.digibuc.ro

Page 146: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

143

torul, pun sub capataiu inspre Sf. Andreiu, 41 de fire de griiumenindu-le in chipul urmätor :

voi, 41 de fire de gilt',Eu voiu adorml$i voiu hodint,Dar eu mä rog lui Dumnezeu,SA-mi trimità Ingerul meu,

aräte pe ursitorul meu,Cel ce mi-i dat de Dumnezeu !

Peste noapte, cred fetele ca-si vor vedea ursitorul in vis ara-tandu-li-se 1.

Alte fete, si tot prin aceste pärçi, samara in aceasta noapte,trunchiul unde taie lemnele, ainepd pe carq o grapi cu carnasa, casa le vie ursitorul 2.

Prin alte paqi se face de ursita in aceasta searà cu 9 potcoave,9 fuse, 9 ace, 3 culite i o coasi, toate infierbantate in foc. Dula ces'au inrosit, se scot afarä, se sting in apa i apoi se descânta 3.

oUrsitele, pe la Sf. Andreiu umblá i vin de cearca fetele si leintreaba prin somn :

Dormi ?Dorm si nici prea, ii zici.Vrai sit te máriçi, ca eu îi trimit pe cutare i pe cutare ;

dad vrai, alegi... Cap am, dar bani n'am, raspunde ursita.Atunci sa raspunzi :

Na-ti braul meu, sa-1 pui In capul tau.Dar dad vrai pe dries* Ii spui anume in capul cui sä puna»*.Tot prin Bucovina, fetele fac in aceasta seara hapucdle de cal-pe cari apoi le aprind. Dad cenusa unui astfel de hapucel se

suie in sus, atunci se crede cà fata care 1-a fácut i 1-a aprins, se

va maria in acel an. Daca insä cenusa famine jos, se zice cá aceafaa mai are de asteptat 5.

Prin Basarabia, unele fete umbli cu picioarele goale. Aceeacare se va invpà, se va marità mai curand ; aceea care va calca pesteo surcei uscata, va avel un barbat batran 6.

i. Vorotica, op. cit., p. 133-2. Ibidem, p. 575.3. Ibidem, p. 580.4- Ibidem, p. 780.5. Dat. i cred. Rom. din coin. Straja, comunic. de d-1 D. Dan.6. Z. Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 174.

www.digibuc.ro

Page 147: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

144

Prin unele parti din jud. Botosani, unele fete furä crupe,urlueala, dela o vecina, le fierbe i seara iese afara cu strachinacie urluealä i apoi bate de trei ori cu lingura in drugul portii.Dupä ce mananca trei linguri si bate astfel de nouä ori, asculta.Dincotro va auzi intaiu latrat de cdne, dinteacolo li vor vent petitorii 1

Unele din aceste datine le intalnim infäptuindu-se si in searade catre Sf. Vasile.

In afarä de aceste vräji de dragoste sau in legaturä cu dra-gostea, se mai fac i vräji pentru a afla parka, norocul sau norocirea.

Astfel, prin unele locuri, se mascara bine nouä cescute de apd,dupa care se toarnä toate inteo strachinä asezata sub icoanä. Acolo selasä strachina toatä noaptea, si a doua zi se mascara din nou apadin strachinä. De va fi mai multi cat s'a pus, «mäcar cu o pica-tura», acest fapt aratä ca respectivul orn are noroc. Dad va fi maiputina, lucrul acela arata nenoroc 2

Prin unele parti din jud. Muscel, «in seara Sfantului Andreiu,toti ai casei, i in deosebi fetele mari i bäietii, seamänä grdu incate o strachinä sau glasträ cu pamant. Aceluia îi va merge maibine, va fi mai saratos i mai norocos, caruia i-o rasari graul maibine i o creste mai frumos» 3.

Prin jud. Olt graul se pune in apä curata si dacä rasare, sezice cá acel ce La pus va avea noroc. Tot in acest scop se pun inapa i ramuri cu muguri, cari se asteaptä ca sä dea frunze si flori 4.

Toate aceste datini insirate pana aici nu aduc prin practicarealor, i nici nu tintesc sä aducä vreun räu cuiva. Vräjile nu cautasá pricinueascä vätämare, cum doresc färmdcdtoresele prin farmecelelor, prin cari unele far iar altele desfac, adica fac räul ori desfacbinde altora.

Cele dintai, durd ce descanta apa, o aruncä in calea dusmanei,ca sä calce inteinsa i sä se imbolnaveasca. Cea ce desface, iea cele9 fuse, 9 ace, 9 potcoave, 3 cutite i o coasa, pe cari le-am po-menit i la vraji, le infierbantä in foc i le sting in apa. Din apabea de trei ori i apoi se scalda cu dansa. Acul infige, de

1. Dat. i cred. Rom. din com. HAntepti, jud. Dorohoiu, comunic. ded-I N. V. Flântescu.

2. qezeitoarea, I, p. 128.3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. go.4. Cred. Rom dip Slatina pi vecinatate, comunic. de d-1 C. Georgescu-

Munteanu, stud.

www.digibuc.ro

Page 148: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

145

sigur cä foarte putin, in piept, cu vârful in sus, iari pe celelaltelucruri doarme trei zile 1

Unele dusmance si vräjitoare ieau mana vacilor in aceastänoapte. Sunt chiar si strigoaice cari fac acest lucru. Pentru a-si ferivacile de aceste neajunsuri, gospodinele, tot in aceastä noapte,cunjurä vacile cum incunjurä soarele pämântul, presärând sämântä demac imprejurul lor.

Prin alte pärti §i tot in acest scop, ferneile deschtä sare §i oingroapä sub pragul astânilor de vite» ; apoi a doua'zi o scot si odau vitelor ca s'o lingä, ca sä fie scutite de farmecele vräjitoarelor 2.

V. Umplutul cova§ei.

In ziva de Ovidenii, precum am pomenit, dar mai ales laAndreiu de iarnä, ferneile umplu, adicä fac covap, in chipul ur-mätor :

Se ieau douá câtimi deopotrivä, una de fäinä de popusciucernutä prin sâta cea deasä si alta de fäinä de gran, se pun inteunvas, se amestecä bine si amestecul acesta se opäreste cu apä do-cotitä. Dupä ce se face subpre, ca sä curgA dintr'o sticlä, punând-oacolo, se mestecd iarä§ bine, se acopere si se lasä astfel cam douiceasuri. In acest timp se pune apä pe foc ca sä se incilzeascá putinsi se toarnä peste aluatul subtire care se pune kite() putinä mes-tecându-se iaräs pinä ce se face subtire ca terciul sau cirul dernämäligä. Putinica nu se umple panä sus, ci se lasä cam §asepalme deseartä, cäci amestecul acesta fierbad, fermentând, «arda afarä». Tutina se aseazä la un loc cäldut unde stä pânä a doua zi.

Amestecul acesta, covata, se iea a doua zi din putinä sise pune inteun ceaun mare care se aseazi pe un foc potrivit, casá mai fiarbä si si se mai ingroase. In timpul fierberii, sä se mesteceneincetat, dci ceaunul se arde repede pe fund §i astfel covasa seafumä.

Gustul acestei covase este dulce-acriu, sämänând putin cu celal bragei.

Covasa se imparte prin vecini, cu strachina sau oala, care se

i. Voronea, op. cit., p. 580.2. Zanne, op. cit. IX, p. 267.

Pamffie, Särbatorile de toamnei. 10

www.digibuc.ro

Page 149: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

146

aduce acasä. Pomana aceasta se face pentru ca vacile sä fie läptoase,iar laptele sä fie smeintdnos 1.

Prin unele pärti din ¡lid. Tutova, covasa se chiarnä bragdse pregäteste in chipul urmätor : se iea fäinii de popusoiu, se opa-reste ca pentru indlaiu, se coc douä mälaie, iar alte douä se lasänecoapte. Mälaiele coapte se lasá sä se räceascä i apoi se främântäinteo putina, unde se toarnä si cele crude, mestecându-se bine.Amestecul acesta se opäreste cu apä clocotitä, se mestecä din nousi se pune la un loc cald, avánd grija de a pune i catevá felii delárnaie. A doua zi e bunä de bäut 2.

Prin unele par0 din jud. Covurluiu, se crede cä fiecare orneste dator sä mânânce covafd, in aceastä zi, pentru ca sä fie ferit destrigoi 3.

VI. Datine i credinte märunte.

In afarä de credintele poporului român legate de särbätoareaaceasta, arätate pänä aici, trebue sä mai pomenim urmätoareledatine si credir4e mai märunte.

Sf. Andreiu se serbeazá prin unele pärti din Oltenia si pentrua fi lumea feritä de unele boli, printre cari cea mai grozavä esteciuma.

Cine lucreazä in aceastä zi si in ajunul ei, intepând mai alescu acul sau cu stall; se imbolnáveste indatä 4.

Cine toarce, capäti o huealá de cap, un sfärâit ca acel alfusului 5.

1. Culegere din corn. Barlad, suburbia Munteni. I. A. Zanne, op.cit. IX, p. 267.

2. Dar. Rom. din Costqti, impart. de d-ra Maria I. Mircea.3. Dat. i cred. Rom. din corn. Varlezi, comunic. de d-1 I. N. Var-

lezeanu.4. Cred. Rom. din corn. Boureni, jud. Dolj, cornunic. de d-1 N. I.

D um itravu.5. Voronca, op. cit., p. 578 : In ziva de Sf. Andreiu... cs'a ascuns

§i a cusut pe picior un coltun. Dar I-a cusut bine (in zilelele de Dumi-nica i sarbatori, daca copi ceva, copi upor, ca sa nu tie pe mai mult,sa ai numai pe atunci) pi a capatat un junghiu in picior. A trebtiit sa sepuie in pat, §i a stat trei luni ; i se facuse la talpa un buboiu». Altcinevàaa lucrat la gherghef spre Sf. Andreiu 0 tot anul i-a huitp. 1063: Spre Sf. Andreiu, sara, nu se toarce, caci sta Sf. Andreiu in coltpi face sfr ! sfr ! cu fusul. Si tot anul n'ai spor la tors.

www.digibuc.ro

Page 150: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

147

Sf. Andreiu se mai serbeazi i pentru faptul ci el este ince-putul celor 12 Vineri, in cari nu trebue sä se munceasca nimicpana a doua zi. Unii mânânca inspre seari o bucatica de pane sibeau putina apa, ia ränfasita zilei o päzesc in post si in rugaciune.De obiceiu aceasta se urmeaza in nadejdea implinirii unei dorinte,pe care omul pune in gand, curn ar fi insuratul, maritisul,scaparea de boala, s. a. 1.

In aceasta zi, de teama feluritelor pagube, nitneni nu da indar ori in imprumut cu desavarsire nimic din casa ori din gospo-darie. Numai prin jud. Muscel aflam ci Sf. Andreiu este asarbatoarecu prasnic» 2 j, prin urmare, o zi când se pot da bucate de pornana.

Prin unele pärti din Oltenia, in ziva de Sf. Andreiu copiiitaie vergelele din poinii roditori, precum sunt merii, perii,prunii, s. a., le pun inteun borcan de apa., aproape de caldura, casa immugureasca i sa infloreasca panä la Sf. Vasile, and, cu ele,ca sorcove, îi vor sorcovi parintii i neamurile

Prin jud. Muscel se crede ca ((la Sf. Andreiu, creste ,Kiva catbobul de meiu» 4.

Tot pe acolo, in noaptea Sfântului Andreiu se observä luna, casi la Sf. Dumitru. Daca luna va fi plind i cerul senin, se zice caiarna va fi moinoasa. Dad luna va fi plina i dad cerul va fi intu-necat, dad va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari

grele 5.Dela aceastà zi inainte i panä la Creiciun, prin unele parti din

Easarabia, gospodinele nu lucreazà cu nici un chip la rasboiu,sand pán.za ; de asemeni nu torc, de frica sa nu se supere MaicaDonmului pe dânsele 2.

In sfarsit, prin unele pärti, Sf. Andreiu se socoteste ca inceputde iarna, pentru care lucru i se si zice Andreiu-de-iarna 7.

1. Cele 12 Vineri sunt ; i-a inaintea lui Sf. Andreitz; 2-a inainte deCraciun; 3-a la Stratenii; 4-a la 40 de sfinti; 5-a de Blagovivenie ; 6-a laDuminica mare ; 7-a la Samzanii; 8-a la Sf. Petru; 9-a la Schimbarea laLita; to-a la Santa Maria; Ii-a la Taierea capului i 12-a la Ziva Crucii.

2. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 90.3. Etym. magn. rom.4. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. go.5. Ibidem.6. Z. C. Arbore, Basarabia in secolul XIX, p. 173.7. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Teeucuciu.

www.digibuc.ro

Page 151: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SF. NAUM.

La i Decenivrie 1, poporul roman de prin unele pärti serbeazäpe «Sf. Naum cel înväta:». In aceastä zi párintii cari stiu putinäcarte îi pun copii la invätäturä pentru ca sä se facä destept. 2.

1. Luna lui Decemvrie se mai numepte pi Declzemvre, Andrea, In-drea, Undrea, Lnna lui Sf. Andreiu, Ningdu sau Neios, luna când cadeneaua sau zapada. Aromânii 11 numesc,'Ndreau (Marian, Sarbatorile, I, p. 981.

0 zicala aratá ca :In UndrehIarna-i grea,

iar un cantee muscelean, impartapit de d-1 D. Mihalache, corn. Golqtii-Badii, ne spune :

Frunza verde matostat,Dela Jii !Ana 'n Banat,Codrul rni s'a laudatCa-pi tine frunza iamb.Verde ca primavara.Codre, nu te laudaCa tii frunza pi iamb.

La acestea se adaugse aud prin jud. Valcea :

Dechemvrie cel cu barba sbarlita,Lata §i alba,Co fire crunta, sperioasa,C'o catare nemiloasä,El ziva de sus cerne,Ninge i parnântul apterne,Face pe lenep sa planga

la pieptu-i sa se stranga.

Verde ca primavarh,C'o veni Vinerea mare,Te-i pall, codre, pe poale ;Si-o venì luna Undrea,Toata frunza ti-o cadeh,Crivatul te-o desbrach,Pacat de häinuta ta

urmkoarele piruri date ca populare

Sau acestea :Dechembrie

Sau UndreaCare'nteapa pi jile§te,De sarac nu se'ngrije0e,Vai de biet Roman, saracu,Tremura pana-1 iea dracu!

cari

Ziva-i mica §i rece,N'o simti de curand ce trece.Dar in punga, cui n'ajungd.I se pare foarte lunga,Umbla cu inima seaca,Canta, de urit sa-i treaca ;Ca nu e mai grea boala.Decal cand e punga goala.

(Mat. folk., p. 1198).

N'areDemancare,Ca n'a strans in vara.Numai ata mamaligii0 are in fundul pungii.

(Albina,TH, p. 871).

www.digibuc.ro

Page 152: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

ZILELE BUBATULUI.I. Imbärburatul.

Prin Bubat, Zile le Bubatului, Sdrbiltoarea vdrsatului 3, Birbura,Barvura, Birboasele 8, Sdrbatoarea bubelor 8 sau Save le Bubatului 4, po-porul român din Oltenia, Muntenia si se pare cä si din unele pärtiale Moldovei 5, intelege zilele de 4 si 5 Decemvrie; prin alte pärtiBubatul tine trei zile : 3, 4 si 5 Decemvrie 8, iar prin altele numaiin zilele de 4, 5 si 6 Decemvrie 7. Bubatul se serbeazi de Curefemei mai ales spre feri copiii de hubat sau vdrsat 8. Se maicrede ca bubatul lovefte §i pe oamenii mari cari ar indräzni sä lu-creze in aceste douä sau trei zile 9.

Prin unele pirti se spune anumit cä in aceste zile nu trebuesa se tese, sd se ndvdileascd sau sd se coase, ca sä nu iasä omuluivärsatul ondvädit, ;epos ori des ca itele». De asemeni femeile se fe-resc ca sä opäreasci rufele, pentru aca sä nu li se opäreasd vär-satuln pe ele §i sä rämânä astfel ciupite sau omâncate de vârsat» 18.Femeile cari coasä, se primejduesc ca sä le ieasä värsatul veninat

1. Albina, V, p. 455. .

2. Etym. inagn. rom., p. 2517.3. Dictionarul limbii romans, Torn. I, partea I, p. 661.4. Culegere din jud. VAlcea, impart. de d-1 G. Fira.5. Culegere din jud. Tecuciu ; denuinirea insa de Bubat n'am aflat-o,

cele doua zile numindu-se deosebit : Sf. VIrvara §i Sf. Sava.6. Cred. Rom. din corn. Gorunqti, jud. Vdlcea, impart de d-1 C. M.

Popescu.7. Cred. Rom. din corn. Voicegi, jud. VAlcea, impart. des1-1G. Fira.

Etym. magn. rom., p. 2517 : Sf. Varvara se serbeaza la 4 Decemvrie,urrnata de Sf. Sava...

8. G. Grigoriu-Rigo, op. cit. I, p. Mt.9. Tutescu i Danilescu, Monogr. coin. Catanele, p. 128. cBubatul

sau Varsatul este o boala ce vine dela Dumnezeu. In zilele Bubatului nuse lucreaza, caci astfel bubatul umple pe cel ce incepe un lucrua.

io. Patriciu, Siaviu, Brapave, p. 190.Albina, V, p. 455.

www.digibuc.ro

Page 153: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

150

In afara de aceasta särbare, pärintii au grija apere copiiica sa nu manance in aceste zile porumb copt, cad intamplandu-li-se sa le iasa bubatul, acesta va fi mare cat boabele de porumb. Totastfel se feresc sa."-i lase sa manance fasole ori seminte de dovleac ;despre aceste din urmà se crede cá varsatul ce-ar lovi pe cei ce

le-ar manca, va fi lat ca .semanta dovleacului 1.Prin aceste pàri, maxnele obisnuesc imbcirbureKe copiii,

manjindu-i sau ungandu-i pe fat4 cu miere 2, cu apa in care s'a topitcu zeama de dulceatti, sau in lipsä cu dovleac copt, ca sa fie

feriti copiii cu totul de bubat, ori dacii s'ar intampla sa se imbol-naveascä, bubatul sä fie dulce ca mierea, zaharul ori dovleacul3.

Prin jud. Olt, inainte de a se unge fata copiilor cu dulceatásau miere, se spala cu apa in care s'a spalat .o icoancl, cu credintaca fata copiilor se va face curata ca icoana si vor fi feriti copiii deorice uritenie a fetei 4.

Prin jud. Buzau imbarburatul, «barbura sau borboasele», se facin .ziva de 4 Decernvrie in chipul urmator : «fiecare femeie insem-neaza pe fata copiilor chipul crucii cu degetul aratätor muiat inmiere sau zahar disolvat... Pe de altä parte, nu se cla copiilor demancare mere, pere, prune, nuci, cartofi, gulii sau bob, pentru casi nu iasa varsatul mare ca aceste poame» 6 .

Dovleacul care se coace pentru a sluji la imbiirburare, nu secoace in spuO, ca sà nu iasa värsatul des ca spuza 6.

r. Tutescu, Danielescu, op. cit., p. 128.Patriciu, Slaviu, op. cit., p.190: «In aceste zile poporul se fereste ea de foc si nu lasä copiii sa ma-nance boabe de fasole, porumb fiert ori alte feluri de .boabe, avand cre-clinta ca de vor manch orice soiu de boabe, o sa le iasa pe corp varsa-tul ca boabele.R.-Codin, Mihalache, op. cit., ID. 90: «In aceste zile nu semananca fasole, ca se fasule§te varsatul ; nu se raananca boabe coapte, case coace varsatulA. Pe aloeuri totus pare ingaduita mancarea boabelorfierte, cad numai astfel bubatul ce va iesì, va fi moale (.*átoarea, II, p. 231.

2. Dat i cred. Rom. din corn. Trusesti, jud. Botosani, impart. ded-1 C. Atanasiu : In ziva de Varvara se irnbarbureaza copiii, ca sa fie fe-riti de friluri.

3. Dat. i cred. Rom. din corn. Boureni, jud. Dolj, comunic. de d-1N. I. Dumitrascu.

4. Dat. i cred. Rom, din orasul Slatina, impart. de d-1 C. Georgescu-Munteanu.

5. Etym. Illqgn. Rom., p. 2517. Vezi i Conferinie populare, Buc.1913, p. 90.

6. Rd-Codin, Mihalache, op. cit., p. 90.

www.digibuc.ro

Page 154: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

151

Unele femei nu ung toatA fao copiilor, ci numai ii imbreeaain frunte, in obraz si in bärbie; alte femei imbärbureazä in frunte,in obraz, in barbä, pe piept, pe dosul si pe fata palmelor si in altepäqi, rostind cuvintele :

Cruce prin cruce sä iasä !1.Prin jud. R.-Särat, impotriva värsatului se descânth chiar, cu

caline 2. Prin jud. Prahova, cu cälinele se imbärbureazA s.Irnbärburatul apärd impotriva frigurilor de Barburd, dupA cum

se crede prin jud. Vlasca 4, sau impotriva frigurilor, dupä cum ampomenit cu privire la jud. Botosani.

Tot pentru paza copiilor, prin unele pärti se fac turte cu nucäpisatä, unsä pe deasupra cu miere so, 5 cu apA zaharitä. Ele sechiamä turtele Barburii 5 Uneori se fac numai doua turte, dintrecari una, unsä cu miere sau cu dulceatä, se da de pomanit la copii,iar cealaltä se pune in stre§ina casei. LângA Casa se mai pune si ocolä cu apii, cu credintä cà atunci când va trece värsatul pe lângaacea casa si se va abate pe la dânsa, sä mânânce din turta pusä lastresinii, sä bea apä din cofä si sä plece mai departe, la altä casa 7.

Turta sau aima care se dä de pomanä, trebue sä fie calda,ca si värsatul sä fie cald, moale si dulce 8.

Prin unele pArti din Oltenia se dau trei turte de pomanä.Ele trebue sA fie crude 9. In jud. Vilcea, in fiecare zi de Bubat,4, 5, 6 Decemvrie,se fac ate trei turte de pane, se ung cu mieresau, in lipsä, cu zahär topit si se dau la copii de pornanä impreunäcu fasui, boabe nefierte puse pe o farfurie, si câte un fuior decdnepd.

and se da intAia turtiO, se zice :SA fie bubatului älui mare : sä fie bun ca pânea si dulce

ca mierea !La a doua turtiO se zice :

i. R. Codin, Mihalache, op. cit. p. 90.2. Candrea, DensuOanu, Speranta, op. cit. I, p. 272. C. Radulescu.

Codin, 0 sainct de cuvinte, p. 41.3. Etym. Magn. Rom., p. 2517.4. Candrea, Densu§ianu, Speranta, ofi. cit. I, p. 158.5. Sor, sau.6.'Candrea, Densu§ianu, Speranta, op. cit. I, p. 158.7. G. Crigoriu-Rigo, op. cit. I, p. 18I.8. Albina, V, p. 455.9. Calendar ilustrat pe 1910, la zi.

www.digibuc.ro

Page 155: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

152

SA fie bubatului Alui mijlociu : si fie bun ca panea si dulceca mierea!

Iar la a treia, se incheie :SA fie bubatului älui mic : sä fie bun ca panea si dulce

ca mierea! iIn sfarsit, prin jud. Botosani, mamele cari au copii ce n'au

zacut de värsat, ii feresc in aceestä zi de a mincà fructe uscate 2Povestirea despre nenorocirea intAmplatä unei femei, care a

fAcut altfel decurn se aratä mai sus, nu lipseste :«Era o femeie, Rada, se spune prin unele sate din jud.

Muscel,pe care a carat-o päcatul de a lucrat in aceste cloud zile.Si odatä a pus-o boala jos, cä Sfdntuletul nu doarme. In vipia boaleiea aiurl si i se pAreä cä Sf. Sava §i cu Barbura §ed la fereasträ si-icer sufletul. $i, ci-cä, pan' a inchis ochii de veci, ea tot a aiuratvorbind inteuna :

Sfântu Sava, Barburà,Eu sunt Rada bärbatä ! 3.

II. Sarbatoarea grâtilui.

Aici pomenim, dupä d-1 T. Filipescu, urmätoarea datinA prac-ticatA prin unele sate de colonisti romani din Bosnia :

aLa Sf. Barbara se fierbe de diminea0 grail, porumb si fasoleinteo oalA si se duc la flu ca acolo sA le arunce babele in apä.Fetele si feciorii se spalä, cänd ajung la parau, cu apä si incing acolohora, panä cand babele varsä graul fiert (sarb. var4a sau svareno'ito) in apä si calla :

Dobro jutro vodice studenice.Donjela sam vam malo senice;Za onu pticu Bogomolicu,

Koja Boga moli, da nam ito rodi,

Da bude klas ko popov pas,A snop kolik pop.

Bunä dimineata, apä rece,V'am adus putin grâu,Pentru paserea care roagä pe

[Dumnezeu,Care roagä pe Dumnezeu, sil ro-

[deasca grâul,Sä fie spicul ca braid preotuluiSi snopul ca preotul 4.

t. Dat. i cred. Rom. din corn. Trw;ti, impart. de d-1 C. Atanasiu.2. Dat. Rom din corn. Trupqti, impart. de acelq.3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.4. Coloniile romeine din Bosnia, Bucurqti 1906, p. 135-6.

www.digibuc.ro

Page 156: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

153

III. Varvara.

Särbätoarea dela 4 Decemvrie, inchinatä Sfintei muceniceBarbara, se nume§te in popor Vdrvara, Varvara, Biirbara 1, Mr-bura 2, j numai pe la oraF Sf. Thrbara, sau Sätz-Viirvara, cum Iizic komanii din Muntii apuseni ai Transilvaniei 3.

Aceastä särbátoare este foarte mult päzitä de femei, mai alesin Bucovina §i Moldova ; «ea este mai mare peste bube» 4.

Despre Sf. Varvara pomenim urrnätoarele povestiri :Prin Bucovina se spune cä era odata un impdrat, care se se-

rnetià a§à de mult, luck se socotià alkuri cu Dumnezeu. Aveä ni§teochi impäratul acesta aà de pociti, cä numai dad ii ridica asupracotirilor dugnane, era deajuns ca sä le nimiceascA cu totul.

Acest impärat avea o fatä pe care o chemä V arvara . De fru-moasä ce erà, impäratul o tineä pururi inchisä intr'o odaie, in carelumina zilei nu venià deck pe o ferestruica. Pe acolo a pätrunsun osta la dansa §i a invätat-o rugaciunile legii crqtine, noul peatunci.

Intr'o zi, tatäl ei o aude inchinându-se lui Dumnezeuzise cu asprime :

Cum de indräznqti a te inchinä lui Dumnezeu, cand §tiiprea bine cä eu sunt Dumnezeul mare ?

$i fata îi räspunse :Aceasta nu este adevärat. Dumneata nu e§ti deck un rob

neinsemnat a lui Dumnezeu care te tine intocmai cum tine petoatä lumea.

Auzind-o gräind astfel, impäratul cel crud a inchis-o i a

inceput s'o munceasca ; dar oricat de greu i-ar fi fost intunericulchinul unde tatäl ski o aruncase, razele soarelui tot pätrundeaupanä la dansa i o mangaiau.

Inteun rand, Varvara a scäpat §i a luat-o la fugá, väzând cao§tirea tatälui sáu o urmarqte ; ajungInd la poalele unui deal §iternaudu-se de pägani, s'a rugat lui Dumnezeu ca sä-i desfacä dealulsanul säu i in chipul acesta sä fie scutitä de chinurile la cari urmäsä fie osanditä de pärintele ei.

1. impart, de d-1 I. Preutescu, corn. Baltatesti, jud. Neamt.2. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 90.3. Fräneu, Candrea, op. cit., p. 105.4. Culegere din jud. Tutova gi Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 157: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

154

Dumnezeu i-a ascultat rugäciunea, dealul s'a despicat pentruca sa-i fad loc, dar un cioban a viizut minunea aceasta si a spuscatanelor. Catanele au säpat dealul cu hârletele si au dat peste fe-cioarä. Dumnezeu insä, când a fost aproape dc-a pune dusmaniimâna pe dânsa, a tras-o la cer prin curcubeu.

In cer, Sf. Varvara se aflii i acum cu trupul, zic unii, ca

mireasi a lui Isus Hristos, iar altii spun d e mireasä soarelui. Pepdrintii säi Durnnezeu i-a izärit in fundul pämântului, ask cumerau imbräcati 1

Altii spun ca chipul Sfintei Varvara este steaua care se vedelângd lunä a.

A doua povestire care se aude, ca i cea de mai sus, tot prinBucovina, sunä precum urmeazA :

«Un orn îi aceä mdmäliga dintr'o dirnerlie de fäinii i de-abidse säturà cu ea. Dumnezeu a väzut asta si a trimis pe Sf. Varvarasd-i deie sat. Ea a mers si l-a gäsit fäcând mamäligä.

Dä-mi si mie o bucätid sä mânânc, a zis Sf. Varvara.Dad n'am de unde, zise ornul.Da acolo in sac ce-i ?Acolo-i numai o demerlie de fäinä trebue mie.Dà-mi mdcar un pumnisor.

Dupl ce i-a dat, ea s'a dus deoparte sd-si fad miimäligutä.A riisturnat-o, imbie si pe dânsul sá mânânce, dar omul nuvoiâ. Cu mare greu s'a pus la masä i atunci s'a trezit satul.

Da oare ce sä fie asta, cà m'am säturat numai cu o fára-miturä ? Altädatä mâncam o mämäligii de o demerlie si tot nu-nniajungeä.

Pentruci n'aveai sat, zice Sf. Varvara, si de aceea m'atrimes Dumnezeu pe mine ca sä-ti dau sat.

Ea a dat la orn sat, ca pând atunci nu aveä ; si de atunci sedä de pomanä» 3.

Sf. Varvara este «ajutorul ferneii», care pune mana de sprijinla nasterile grele, la boli §i la orice primejdii. De aceea, unele &meisi fete, cari sunt gräbite dupa mdritat, dau la aceastä särbätoareturghie la bisericä, postesc si dau de pornanä 4.

1. Voronca, op. cit., p. 1244.p. 1142.

3. Ibidem, p. 216.4. rbidem, p. 278-9.

www.digibuc.ro

Page 158: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

155

«Pretutindeni Românca, de indatä ce se simte groasd, duce labiserid liturghie i lumanäri, se pune sub patronajul vreunui sfânt,

mai cu seamä Sf. Varvara sau Maica Donmului, îi arde candela,in fiecare searä se inchinä mai cu credinta §i mai cu inima sme-

ritä, rugând tiurare. Cele mai multe, de cum se simtesc insärcinate,se mäsoarä pe pântece de jur irnprejur ; pe mäsura aceea potrivescfqtila §i fac lumänare groasä ca de douä degete, punând-o sä arda.la Maica Domnului sau la Sf. Varvara. Si a§à in fiecare lunä facate o lumânare pe masura, pe care o duc la biserica ; unele faclumânäre pe mäsurä, la trei, la §ase i la nouä luni, iar de n'areputere . atunci bine e sä dea mäcar in luna a noua, ca Dumnezeu

§tie cugetu-i bun, s'o ierte, sä-i primeasd darul §i sä-i trimitäu§urare» 2.

Prin unele pärti se crede ca Sf. Varvara curmä chinurile greleale morth 3.

Prin Bucovina, ea se tine §i pentru furturi 4.Una din acele trei stele cari stau lângä lunä deapururi, se zice

cä-i Sf. Varvard. Cu tovarä§ele sale, Sf. Varvara pazqte tuna deAntihdrt care cautä s'o mânänce, pricinuind astfel intunecimile.Aceste stele, pe lângä aceastä slujbä, ajutorä lunii sä meargä pe cer 5.

Pe alocuri, se pune in aceastä zi apii in oale §i in acestea sea,eaza rämuri de mar, v4in i alti pomi, unde se lasa panä laFlorii. Dad acesre rämurele infloresc pana atunci, este semn cä anulva fi mänos ; dacä nu vor inflori, este semn cà anul va fi secetos 6.

Prin Bucovina se spune ca dad Sf. Varvara cade inteo Marçi,atunci Craciunul §i Sf. Gheorghe vor cadea tot Martia 7.

«La Macedo-Romani.zice Hasdeu,nu exista forma Barbara,ci numai cea greceasca. Prin etimologia poporanä dela varvar, aceastaa cäpätat acolo un caracter de räutate, pe care nu-1 are de loc la

i. Adica n'are inlesnire, mijloace, cu ce sa-pi faca lumânarea.2. E. Sevastos, Naqterea (lucrare neispravitä), p.3. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. Sf. Varvara e sarbatoare cu

primejdii pentru femeile ingreunate ori pentru moarte naprasnica ; asemenicui trage mult a moarte pi nu poate muri, sa-i ceteasca acaftistul sfinteipi se va upura.

4. Voronca, op. cit., p. 741.5. /bic/., p. 1142.6. I. A. Zanne, op. cit., IX, p. 307.7. Ceeace numai pentru Craciun e adevarat aceasta sarbatoare

cade in aceeap zi ca pi Sf. Varvara.

www.digibuc.ro

Page 159: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

156

Daco-Romani : ea omoarä femeile cari lucreag in ziva ei si pe cariapoi Sf. Sava, printeo altä etimologie poporanä, le insilvoveak-ä,iar Sf. Neculai le'ngroapä. De aci locutiunea : «Varvara u'nvärvärä,Sava u'nvsävänä, s'ai Nicola u'ngrupä» 1.

IV. Sava.

Sf. Sava, care se präznueste la 5 Decemvrie, se numeste a-proape pretutindeni Sava.

Prin Muscel se crede cä Sava e o femeie sfântä care a zäcutde viirsat si care, din pricina värsatului care i-a iesit intr'un ochiu,e chioarä. Aceastä credinjä fireste e in legäturä cu bubatul.

Prin jud. Prahvoa, pentru vindecarea lingoarei sau tifosulni, seieau in aceastä zi 2 trei lumdndri de cearä curatä si «se pun in cre-dintä» la o icoanä a Sfântului Sava ori a altui sfânt, unde se lasäcat tine slujba. «Pe urma se opresc si se leagä in casä i unde ecinevä bolnav de strigä aiurea, innebuneste, strigä a lingoare, seduce si cere apä i aprinde o lurnânare intâiu, i pe urmä, delaaceastä lumânare se aprind si celelalte douä lumânäri. Si din fiecaresä se pice trei picäturi, de se fac cu totul nouä pickuri. Pe urmäse dä bolnavului sä inghifa de trei ori apä si apoi sä se spele, iarpicäturile de cearä din apä se pun sub perina de culcare» 3.

1. Etym. magn. rom., p. 25[7-8.2. Materialuri folkloristice, p. 700: «Se iea trei lumanari §i'n ziva

de Sf. Sava, Ldela care mai stint] trei zile p5.na'n Sf. Neculab (sic).3. Voronca, op. cit., p. 1142.

www.digibuc.ro

Page 160: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SF. NECULAIU.

I. Sf. Neculaiu.

Sfântul Neculaiu (Nicolai, Nicolae, i cärturereste: Nicdlae) semai numeste prin unele pärti din Transilvania i Sdn-Nicoard sauSd-Micoard 1

Prin Bucovina se crede ca Sf. Nicolai este al doilea sfântfácut de Dunmezeu 2 ca stä aläturi de Pävintele ceresc 3 in stângaLui, si cä in noaptea de cave S f. Vasile, Dumnezeu i cu Sf. Ne-culaiu stau la masä, arátându-se lumii in lumina mare, atunci Lândcerurile se deschid de trei ori 4.

Sf. Neculaiu orândueste soarele ; cu privire la acest rost in-sernnat, iatä ce scrie d-1 G. Cosbuc, spijinindu-se pe credintele po-porului nostru :

«Soarele e pus de Dumnezeu sä lumineze pämântul, dar el, in-grozit de rautiitile cite le vede pe pämânt si sätul de acelas drumvesnic, inteuna vrea sä fugä si sä scape de vederea pärnântului. Asäcum umblä el de-a curmezisul peste piimânt, dela räsárit spre sfintit,tot îi schimbä drumul i fuge cu rhärirea, când sprecând spre miazd-noapte, ea, 'doarä-doarä va puteä ajunge odatá sáfacä sarsit pämântului i el sä stea sä se odihneascii pe cer si sänu mai aibä de incunjurat pdmántul. Iar starsitul pämântului va fiatunci când soarele va ajunge sä räsará dela sfintit si sä sfinteascila räsärit, adicä tocmai tutors de cum e astäzi.

Dar Dumnezeu nu voeste lucrul acesta si de aceea a pus sträjerla miazii-noapte pe Sdn-Nicoard §i la miazä-zi pe Sdn-Toader, ca sätie calea soarelui i sä-I abatä din cale.

$i ci-cä primävara ajunge soarele in fuga lui pe la San-Toader

1. Albinct, I, p. 419, Marian, Sarbeltorile, I, p. 117.2. Voronca, op. cit., p.3. Ibidem, p. 1238.4. Ibidem, p. 128.

www.digibuc.ro

Page 161: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

158

si atunci iea cu el nouii babe rele i aduce ploi §i ninsori i präpä-denii de vreme rea, cä doarädoarä va scäpâ neväzut de San-Toaderpe o vreme ca aceea. Si mai-mai sä-I scape San:Toader, Cáci soareleapucä sä fugd inainte ; dar atunci Sân-Toader, cu noucl caí are säse iea dupà soare si-1 fugäreste, il aleargà sä-1 princlä. Si fuge dupäsoare treisprezece saptämäni, si abià it ajunge colo departe-departespre miazä-zi. Si cum Il ajunge, il i intoarce dela miazä-zi spreräsärit.

Si se intoarce soarele si merge, merge spre räsärit, dar cândajunge la locul lui cel oränduit de Dumnezeu, nu se astarnpära cifuge inainte spre miazä-noapte, cä doarä va puteâ fugl pe de cea-laltä parte. Si atunci ii iese in cale Sin-Nicoarä si-1 prinde,trimite indärdt. Si soarele iaräs face ce a fäcur, si tot asà o pateinteuna cu Sin-Toader si cu San-Nicoarä.

Dar odatä si odatä tot o sä scape el de pazitorii lui ; dad nude Sân-Toader, dar de Sin-Nicoarä tot o sä scape, cä Sän-Toader etânär si are cai, dar Sán-Nicoarä n'are cai si e bätrân»

Ziva datä de Dumnezeu in stäpânire este Joia 2.Cu privire la acest sfänt, poporul nostru cunoaste urmätoarele

povestiri :Intâia se aude prin Bucovina si se apropie de cea a Arhan-

ghelului Mihail, cel ce a scos zapisul din mânile Necuratului,sunä precum urmeazä :

aDumne,zeu a fácut contract cu Nifeirtache, ca cei vii sa fie ailui Dumnezeu i cei mor0 ai lui Nifärtache. Dar väzänd Dumnezeucä e rau, a trimis pe Sf. Neculai sä intrebe cine poate luà con-tractul acela dela el. Sf. Neculai a stat treizeci de ani la poarta la-dului. Il vede Nifártache i trimite pe un dräcusor la dánsul, sä-I

intrebe ce vrea. Când a amns dräcusorul departe, Sf. Neculai I-afAcut praf.

Ei, da mânios e, zice Nifártache ; ian du-te tu, darä sänu te apropii de el, a zis altui drac.

1. De buna seama cä e o grefeala in redactare. Nu Sf. Neculaiuatine calea soarelui la miaza-noapte, ci Sf. Toader. Sf. Neculaiu sta lamieza-zi, deoarece pe la 6 Decemvrie, soarele rasare de catre miaza-zi,iar dela aceasta zi, dupa credinta poporului, soarele, alungat de SfântulNeculai, ince pe sa rasara tot mai spre miaza-noapte, !Ana pe la 9f. Toader,care il oprqte alunga spre miaza-zi.

2. Voronca, op. cit., p. 261.

www.digibuc.ro

Page 162: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

159

Acesta 1-a ititrebat de departe si Sf. Neculai i-a spus. AtunciNifártache i-a räspuns :

Nurnai acel ce se va nave din Dub sfânt va putea sä-1 iea.Dumnezeu a trimis duhul säu de s'a näscut Domnul Hristos.Când a fost Domnul Hristos de treizeci de ani, a mers si 1-a

luat si de atunci au rämas oarnenii sä fie judecati dupa päcatele lor»A doua povestire se aude in jud. Suceava si are urmatorul

cuprins :«A fost odatä ca nici o data, cá dacä n'ar fi fost, nu s'ar

povesti.Ci-cä era odatä un om särac, lipit parnantului. In bordeiul lui

fäcut in pämânt i räu coperit, nu era dealt o laitä goalä i ingustä,un cuptor spart, in care când i când ardea câte un täciune defoc, prin fundul cäruia soarecii jucau tananica, i inteun cuiu delemn deasupra unei feresti mici i cârpite cu hartie in loc de gea-muri, in perete, era adtatä o icoanä veche mâncatä de cari, afumatiisi cu boielile verse, la care se inchina crestinul dirnineata i searaiconita aceasta purta chipul lui Sf. Nicolae.

Nevoies ca vai de capul lui, singur pe lume, cäci femeia sicei doi copii ii muriserä de holerá, omanaml nostru ajunsese laaman ; n'aveà mäcar nici cu ce sä-si tie zilele, ba n'aveà chiar nicice sä mänânce. Lihnit de foame, cu matele chioräind, bolnav de vi-tännAturä si de care adesea suferia, ghebos Ì cu mânile bägate inbeau, se trase pâttä la crâsmä, ca sä roage pe crasmar sä-i impru-mute câtevà parale, fägaduindu-i cA-i va lucrà pentru ele, sau cândse va inchipul, le va da cinstit inapoi. Crlsmarul insä nu-i detenici un ban.; ba chiar nici de-ale gurii nu-i dete nimic, mäcar clvedea cä pentru ea voia crestinul sä se indatoreze ; el, nici una, nicidouä, II inteti la muncä, cad bogatul nu crede celui sarac. Bietulom ar fi muncit el, cä doar nu era crescut in divan de puf, si cumunca traise si pan' atunci, insä nu gäsià la nimeni de lucru, stit,ca iarna, când ornul risipeste ce-a strâns toatii vara.

Amarit ¡Ana in suflet, mai flamând decurn era, se intoarseinapoi la bordiesul lui, blästämându-si zilele i ceasul in care l-a fäcutm

Da el sä se culce, ! Haina de foame nu-I läsa de loc inpace ; trebuià vorba celuia «sä dea deadreptul, nu ca cu sà-icia, sä poti incunjura satul». Fel i formä se gändeste el ce-i de

1. Voronca, op. cit., p. 37.

www.digibuc.ro

Page 163: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

160

fäcut. Incotro se intorceà, incotro se abätea cu gandul, tot de sa-racie si de goliciune &idea ; sa moara de foame, ca pitigoiul deciudä, ii mai rärnäsese särmanului orn !

Cum pe gânduri era dus, ce sä faca si ce sä dreagä ca sä sepuie la cale cu dusmanul ce-I scotel din casa, vede in cuiu icoanala care se inchina. Farä multä chibzuealä, pune mâna pe ea, o stergede colb, face câteva crud, o särutä, isi iea sumanul in spate si su-flând din pumni caci uitasem sä va spun Ca era iarnä, iese peusä cu gândul ca sä se ducä la crâsmar si sä puie icoanä zälogpentru cevi de-ale gurii.

CrIsmarul, de odata se mai codià, dar vazásrld ca bietul om ela aman, scoase din tejghea o pane uscatä ca lemnul, si o deteomului pentru icoanä cu invoealä cu peste vreo saptarnânä sä-siscoatä zalogul.

Omul, luând 'Arm, o inghiti 'n cateva inghitituri, trase duscäapoi o ulcid de apá spre a o indesà pe gat, si dupä ce fácii catevacruci multämitä Cerului cá-si mai asramparase putin sicreata defoarne, iesi si se duse acasä, cad amurgise bine. A doua zi disde-dimineat"a apuca in lume ca sä se %rare la sâmbrie uncle va gäsl, lä-sand bordeiul in stirea Domnului.

Crassmarul din sat avei o sumedenie de bäieti Ili si obraznici,de ocärau pe orn. Inteo zi, satanele, färä stirea cedsmarului, se va-ried in tejgheà, unde obicinuit el çinea zlloagele de prin sat, läsatepentra bäuturä, si vazand icoana Sfântului Neculai, o scânduricenetedä si bunä de jucat, o luarä de unde erà pusa, ii acataed unprotap de ;10 si o taraiau prin casä, puind pe ea jucariile lor sitragandu-le cu sania.

Tocmai atunci inträ si crismarul cu un drumet ce se abatusepe acolo ca sä bea un pahar de rachiu, cäci erà ostenit de cale silihnit de foame.

Pe când drumetul imbuca din merindele ce avea cu el, trägeacu coada ochiului si la copii curn se jucau, si väzând ea' säniutalor e o icoanä, nu-1 rabdä inima si zise ceismarului :

Bine, mäi crestine, de ce lasi baietii sä-si fad ra's de oicoani ? Desi-i afumatä, veche si roasä de cari, dä ! tot icoanä este,cil doar nu degeaba a stat In biserica 40 de zile si a sfintit-o popa !

Ma, dracilor, de ce v'ati apucat ? rácni ceasmarul la copii.Fa Palaghie ! de ce pustia nu bagi de sama de ce s'au apucatsatanele ?

www.digibuc.ro

Page 164: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

161

Femeia faspunse ca fusese inväluitä cu treat* cä n'a luatsarna cu ce se jucau ei i d a fost bucuroasä ca se joad ei in deei, fara sä-i mai hueasca in cap.

De uncle o ai ?, zise drumetul, care-si puse'n gand s'ocumpere dela crasmar i sà scoatä din locul batjocoritor un lucrusfant,ca de ar fi a dumitale, ai pune-o in rand cu celelalte.

Dela un rau de cane de-aici din sat. A pus-o acurn vreopatru saptaniâni zalog pentr'o pane, ca-1 luà naiba de foame, i s'adus dracului si n'a mai venit sa-§i scoatii odorul.

Si cat ceri 'pe ea, sâ mi-o dai mie ; ca dad si-a pus elicoana zalog pentr'o pâne, nu purtà grija, d nu mai vine sa si-o scoata.

Da-mi un puifor nati-o !Drurnetul pläti puisorul, lua icoana, o sterse bine de glod,

caci era toata plink, cum o taraisera baietii pe jos si dupa ce platibäutura, ieì i se duse.

El era final- si frumos, voinic si darz. Muncil ca sluga la unnegustor dintr'un sat si erà orn cinstit si sluga credincioasa, curnnu prea gasesti azi.

Cum ajunse acasa la stapan, puse icoana inteun cuiu, dea-supra patului unde dorrnia el, farä a mai povesti ceva despre ea,si-si calla de lucru.

Trecusera saptanaani dela cele povestite, si'ntro zi vine la ne-gustorul unde sedea baietanul un mosneag ogarjit i batran ca

lumea. El se ruga de negustor sa-1 primeascá i pe dansul la casa

lui, ca-i iarnä, i n'are unde sa se oploseasd ; pentru binele ista, seindatoreste sä-i fad orice treabä, dupa puterile lui ; de sambrie, nicivorba nu fu.

Negustorul, se vede, erà om milos, cäci primi pe mosneagprintre casnicii lui. Mancarea tot aveà sä i-o plateasca mosneagul cumunca, ca desi era alb ca varul, dar era ro i voinic, voinicie,se intelege, ca la oameni bätrani.

Dela venirea mosneagului, dugheana negustorului gemea delume. Cu rnosneagul parca venise si.norocul negustorului. Musteriiinu-si dadeau rand. Unul ieià, trei-patru intrau.

Vindea i negustorul, i femeia, i baietanul si tot nu maiputeau dovedi ; ba ate odata i mosneagul le venia in ajutor, cficimu§teriii curgeau.

I. 15 parale.

Pamtlle, Siirlditorile de toaninä.

www.digibuc.ro

Page 165: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

162

Intr'o saptämanä, negustoral rämase färä marfá. Piperul, lulelele,ciubucele, märgelele, covrigii, roscovele... si tot ce avea mai desamä negustorul, nu mai rämaserä, dugheana era mai goalä demarfa. Trebuiá numai decat sä piece cinevi dupä alta. Cum mus-teriii curgeau la dugheana lui, Ii trebuià lucru mai bun, marfä maiscumpä, mai de pret.

Pe cine sä trimitä ? Mietanul era el vrednic, nu-i vorbä, dartot nu se fäceà lucrul ca atunci cand e stäpanul.

Sä se ducä el, nu putea., cä mai Ruh i alte negustorii deunde nu putel lipsi. Ce erà de fäcut ? Marfä trebuià sä aibä, cä

altfel pierdea musteriii.Sfátuindu-se inteo searä cu femeia, isi luarä de samä sä tri-

mitä tot pe bäietan ; cu el insä sä meargä si mosneagul, fiind ornbätrân i cu glagori 'n cap.

Pregatiti de drum cu carä i cu bani de-ajuns, mosneagulfläcäul pornirá dupä marfä. Peste trei zile ajunserä inteun targ de.pärtat. Aici se fa* dupa marfä, dar negäsind pe gustul lor, fiindrea i scumpä, pornesc inainte. Dupa vreo cateva zile, cä atuncinu mergeai iute ca azi cu carul de foc, ajung in alt oras. Nici aicinu dau de marfä cum cautau ei.

Se hotaräsc atunci sä treacä'n aka tarä. De bilet de drum nute intrebà atunci ca azi si deci n'aveau nevoie de el. In tara sträinäajung inteun oras bogat i frumos ; i curn trag la gazdä, bäietanullasä pe mosneag sä caute de boi si de carä, iar el fuge sa tragä oroatä prin targ. Da, pe semne era si el negustor, ahotnic de-a stisi a afla cum stau si cum merg toate.

Urnbland el ochind prin targ, vede inteun loc o imbulzealäde oameni : un huiet i niste soldati trambitau si bateau darabana.Dupä ce se potoll huietul i incetarä trambitele, un crainic impArdtescstrigä cat Ii lua gura :

Cine la noapte.va strajul in biserica impäräteascä, va primirasplatä dela impäratul un sac cu galbeni.

Baietanul, farà sa mai intrebe cevà pe crainic, cand auzi cä evorba de un sac cu galben, zimtisori rotunzi, buni de fäcut negus-torie cu ei, se duce de istoriseste mosneagului tot ce auzise.

Ei, dragutul mosului, nimeni n'are sä se dud sa strajueascäin bisericä, cad acolo se petrec de multä vreme lucruri ascunse.De vei asculta de mine, numai dumneata vei putea sta la noaptede strajä.

www.digibuc.ro

Page 166: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

163

Apoi mosneagul &scan pe bäietan ce trebue sä faca. El seduce mai Intaiu la irnparatie, cad se vede ca ei nemerisera dupamarfá tocmai in orasul unde sedeà imparatul, i spusese crainiculuiimparätesc ca vrea si-si cerce norocul i Ca la noapte va sta'n bisericade strajä ; vestea aceasta fu primitä cu mare bucurie de impärat,care-i dete blagoslovenie sä-si cerce norocul.

Jute apoi fuge'n medean §i cumparä un sac de pine uscatä ce-iiesise inainte, cad se facel seara. Se duce la biserica, o dumicamärunt cu cutitul i o presurä prin Frejurul bisericii, prin pridvor,prin clopotniti, prin bisericä, pâra la usile impärätesti, iar el sepuse la cetit psaltirea, evanghelia si vieiIe sfintilor celor mari. AsaIl invátase mosneagul sá fad, dad vrea sä scape teafár. El li maispunea sa fie voinic si cu indrazneala ; i daca e puiu de lele, sa sedud, iar de nu, sa nu-si mai cerce norocul, cä 1-or gä.,1[pe el altii]teapän in biserica.

and pe-amurg, numai ce aude imprejurul bisericii o ronideald,un hodorogit §i o miorlaeala, ca cum ar fi fost o potaie de ursi. Cucat huietul se apropil, cu atat bäietanul cetia mai cu foc, ca desiera slugä, stia si carte ; invätase psaltirea si ceaslovul sa se fadpopfi, dar nu-i cântase cocosul sä manânce colaci. Din pridvorclopotnitä, ajunse in biserica. Bdietanul cetia inteuna la psalmievanghelii cat un mitropolit, si matahala ce se ospatà cu pâneadurnicata, inaintà spre el. Când sa puie laba pe dansul, numai ce seaude cântecul unui cocos si pace ! nu se mai aude nimic; matahatapied si biserica râmase curatä.

Sä nu mä intrebati cineva ce era acea matähala, cà nu va spun,panä ce nu yeti auzi sfaxsitul din poveste, ca de aici tot mai este.Cum se cräpä de ziuä, oamenii impärätesti venirä sa vada ce s'afácut cu báietanul, i când I-au gdsit viu, nevatamat, in brate 1-audus la imparat. Imparatul, dupa ce 1-a däruit cu sacul cu galbeni,

dupa ce 1-a intrebat cine-i i de unde, 1-a rugat cu lacrämi inochi ca sa strájueasca si a doua noapte'n bisericä.

Báietanul, cam pe gânduri, fagadul impäratului, tot pe aceeasplata, sä rämäie in bisericá i noaptea a doua. Sà temeà insi sä nu-Iprobozeascä i mosneagul care, pentru greseli, se fáceà para de foc

inteuna-1 morocania..Mosneagul insä se bucurä cand il väzil pe baietan. Il inväta

i. Dojeneasc4.

www.digibuc.ro

Page 167: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

164

ce-i de facut sen noaptea a doua. Si cu sfatul lui, o scoase baie-tanul la bun capät si pe aceasta.

Impäratul se tinit si el de cuvânt dând baietanului plata cinstit,dar rugämintele lui ajungeau la ceriu catre- blietan, ca sä strajueasca

noaptea a treia. Povesti blietanului pätäraniile ce avusese cu ma-tahala, zicându-i cä dacä 1-a invrednicit Cel-de-sus sä scape viu ne-vätämat in douä nopti, it va ajutà noaptea a treia, cäci trebueacum sä se aleagä kite() parte.

Bäietanul nu se prinse de-odatä; el nu vru sa fagaclueascä panamai catre seara, cäci voià sä intrebe pe mosneag ce-i de facut. Luäsacul cu bani si se duse la el, povestindu-i i intâmplärile noptiidoua precurn i rugämintele imparatului care-i fägaduise una dincele douä fete si irnpärätia toatä, de-1 va sciipà din primejdia noptiia treia.

Mosneagul, bun la inima si cu dragoste fiiascä cätre bäietan,il sfätui ce trebue sä faca pentru a scäpà si din primejdiile noptiia treia si se duse dupa trebi, iar bäietarful se duse in medean, sicum Ii iesise inainte un sac cu päsat, Il i cumpärä indatä, II ducela biserica, i fiindca mai era vreme, dete o fugä i instiintä pe im-pfiratul cä e hotärit sa ramaie in bisericä noaptea a treia.

Când auzi impäratul astä veste, nu mai putea de bucurie, ciicice-i mai dulce in lumea asta dealt a träi imbelsugat in toate ! Bäie-tanul iute se intoarse la bisericä si se puse pe treabä.

Presärä pasatul, meiul, cum presärase pânea in noapteaintâia i bucii dumicati in noaptea a doua, iar el se puse la cetit ;de astä data nu mai cetià in strana mare, ci pe sfânta masa in altar.Cetia bäietanul cu asä duh plecat i cu atâta smerenie, de Oracä-i un palimar.

Cum amurgi bine, incepit sä se audä pe cärarea ce duce la.

bisericä, prin pridvor, prin clopotnita, in bisericä si in toate partileacelas sgomot, aceeas rontaeala ca si in -serile trecute. De astädatadihania, pe care bdietanul n'o vazuse la chip, era mai silitoaremai mâncäcioasä.

Gatind de lucru prin bisericä, numai se trezeste bäietanul caea deschide usa altarului. Cänd Il vede, sare la el sa-1 präpacleasca.Bäietanul, galben de fricä j rece ca ghiata de spaimä, stätel caochii bolditi si se uità cum ea deschide up. Odatä cocosul cântä

matahala, mai inainte ca el sä inceapä, pune laba pe fläcäu.

www.digibuc.ro

Page 168: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

165

dul o loveste c'un bat ce-i daduse mosneagul, ea rämase incre-menitä locului, ca o stanch', färä sá se poati rnisch din loc.

Räcnià slutenia de se cutremurau ferestrele ; din loc insä nuse putel urni.

Matahala avea forma unei femei inalte si pároase, pärul pana'npicioare de lung, cu ochii ca de foc, din cari iesiau scântei, si dingurii parl de foc. Era neagrä si atat de uritä, de nu-ti mai veniasa te uiti la ea.

Bäietanul stätù cu ea'n bisericä, fará sä se clinteascä din loc,pánä dimineatä.

Când venirá oamenii impäratului si-1 gäsirä iaräs teafár, baInd päzind acea dihanie spurcatä, isi fácuserä cruce si alergarä despuserä impäratului cele ce väzurd.

Fuga impäratul si impäräteasa la bisericä. Matabala când i-avazut, se smucia, räcnià si se svarcolia ca broasca'n gura sarpelui ;de geaba se chinuia spurcata, cä din loc nu se puteh. urni.

Când si-au vázut impäratul si imparäteasa fata in ash stare,dci ea erà blästámatá de o itiii a se face asà si a-i mâncà si pe ei,

incepurä a plânge, de curgeau lacrämile lor pâräu.Se dädù veste'n toatá impärätia, si adunându-se preotii, mi--

tropolitii si patriarhii, incepurá o slujbä frumoasä si un sobor cumnu mai fusese.

Când erà in toiul slujbei, iad si mosneagul vine la bisericä.Cum 11 simteste slutenia, tot spre el da ca sä-1 präpadeascä ; sevede ca pocita ii cunostea puterea. In tot timpul slujbei baietanulstateh lângá matahala, care, se mai muiase, si pe care o earpia cubatul când se obráznicia.

Dupá ce sfirsi slujba, dupä cezi cetirä moliftele de deslegare,mosneagul se värä prin fetele cele mari, imparätesti, se duce la báie-tan, ii iea bätul din mânà si trage dihaniei de fernei un bat câtputù el. Ce sä vezi ! De odatá iesi din matahala parä rosie ca foculsi parul cel lung de pe trup ii cäzù. Din urita si pogoanci ce era,se facù ash de frumoasä, de nu mai era alta ca ea in lume si'n soare.

Fata impäratului rämase curatä, povesti celor de fatk câte pá-timise dela blästämul zinei pänä atunci.

Impäratul &nil baietanului fata si impäritia si fácurá o nuntäcum nu se mai väzuse niciodatä. La ea furä poftiti si negustorulsi nevasta unde slujise biiietanul.

Veselia fu mare in toate partile.

www.digibuc.ro

Page 169: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

166

Mosneagul dupa ce se sat-0 nunta, la care jucase si el ca unholteiu, cherna la el pe flacau, pe fata, pe imparat i pe imparä-teasa i cu tot sfatul lor si dup. ce le spuse cà el e Sfiintul .Neculaiu

fácuse asa cu bäietanul pentru inima sa blajina, fart räutate,se apropie de. fata imparatului trase trei palme.

Mosneagul se fácir nevazut, iar din fata ieirà trei draci negrisi uriti de se duserä in pustiiu, departe de noi sa fie» 1

0 variantä a acestei povestiri o intalnim si in Oltenia, in ur-mátoarea cuprindere :

«Ci-ca a fost un orn sfirac lipit pämântului. De särac ce era,n'avel nid mata la bätatura, nici Cate!, nici purcel, nimic odatä,nimic pe sufletul lui, decal o cergä ruptä de care se Oneau tarloanelesir, o treanta de rogojinä i lcoana Skintului Niculae.

Ast orn, dupä ce era särac, avea i un card de copii rnärunti :tot ulcele de fete.

Copiii sunt saracie la casa omului, isi zicea Românul nostru;totus in fiece an nevasta ii trantia câte-un dolofan de copil, de cre-deai cà e scris, nu altceva.

Se luase de ganduri bietul Roman, care ajunsese de pominapeste teri i märi.

Intr'una din zile, vazand ca o sä-i moara de foames'a dus la un carciumar si a pus icoana zalog pentru doua oca demälaiu, cà alt ce era sä faca ? Haina o detese, cum o capatase, perachiu.

Carciurnarul aruncä icoana sub tejghea de unde o ieau cophisi legand-o, au inceput a o face cárut.

Un om al lui Dumnezeu, oprindu-se la carciumä, sä iea unrachiu, asa din picioare, vede copiii tarind icoana prin praf,icoanasfântä, pe care o cumpara dela carciumar, platind datoria pentrucare fusese zalogita. Se duse acasä i atarnä icoana in cuiu.

In toate zilele se inchina baba acelui om la ea si se ruga sa-iajute ca sá. vadä negustor pe singurul fecior, dupa sufletul ei.

La ast orn nernereste un mosneag, care indemna pe danaculbabei sl se faca negustor, sa puie pravälie.

Se duc atriandoi dui:a marfä. Umbland ei prin bâlciu dupamarfá, aud toba i [pr] unul care strigi :

Culeasa din jud. Suceava i scrisa de d-1 M. Lupescu.

www.digibuc.ro

Page 170: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

167

Cine se gäseste sä doarmä noaptea in mânästirea de lângäcurtea impäräteasd, va luâ un sac de galbeni.

Dänacul nostru, invatat de unchias, isi iea inima in dinti sise duce in altar apucându-se de cetit vanghelia.

Peste noapte vine o matahalä sä-1 mänânce, dar când sä ajungásä punä laba pe el, cocosul : «cucurigu !» Si de odatà piere, parc'aintrat in pämânt.

Mare-i fu mirarea impäratului când aflä dimineatä Ca' dänacule viu nevätärnat. Impäratul i-a plätit, dar i-a spus d dad va sta sia doua noapte acolo, va primi dimineatä cinci saci de galbeni.

A luat voinicul si cei cinci saci.Pentru a treia noapte impäratul i-a flgäduit impärätia si pe

fie-sa de nevastä. Bäiatul s'a dus si si-a luat un bät dela mosneag ;apoi a intrat in altar. Când a venit matahala, a lovit-o odatä dei-au särit ochii, [kit] a rämas oarbd biqtean.

Dimineao, a treia zl, când a venit cu impäräteasa si fie-sa siau väzut pe voinic sdravän, au incremenit si au läudat pe voinic.

Pe când stau ei in bisericä, vine si mosneagul, se strecoarä'prin lume On' la matahala si-i trage trei ciomege. Din ea ies treidraci...

Matahala fusese fata unui craiu vestit pe plmânt, si fiindcäintorsese vorba parintilor, a fost blästämatä sä se fad stafie.

Pe fata impäratului, and o vede fläciul asà de frumoasä, depicâ, o indrAgeste si o iea de nevastä, si fac o nuntá de se ducepomina. Nas la nuntä, mare minune de n'o fi fost mosneagul caretocmai in urmä a spus ca este Sf. Nicolae...1».

0 variantä a acestei Povestiri o gäsim in jud. Muscel, in ur-mätoarea cuprindere :

«Erâ odatä un biet crestin, care säräcise nevoie mare. Nu awlnici dupä ce sä bea apä. Ce sä fad si incotro sh apuce ? Mai aveiun singur odor in casä. Stiti ce ? Icoana lui Sf. Nicolae.

la si vânz icoana asta ; poate-mi mai impac nevoile.Si pled la tArg. Pe drum se tntalneste c'un Turc.

Ce faci cu ala, be ?Mi-e de vânzare, boierule !Päi, ce e aia ?Sfântul Nicolae, boierule.

r. Culegere din corn. Catanele, de d-1 §t. St. Tutescu.

www.digibuc.ro

Page 171: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

168

Si ce trebue la voi ?Päzeste casa si toatä averea.Mare minune ! Apoi trebue la mine, bre, un slugä ca ala.Dacä-ti trebue, cumpärä, jupâne! ii zice crestinul.Si ce mânând el ? mai intrebä Turcul.Untdelemn, boierule.Päi cum II mânâncä ?Il pui inteo candela si o aprinzi ; il pui apoi in perete si

pui candela lânga el. Si vezi ? Asta e mâncarea si bäutura lui.Turcul se mirä ce se mirä ; pe urmä se tocmeste, dä parale

si cumpara icoana dela Român, care-si vede de cale indärät sprecasä, unde-o fi fost.

Acù, Turcu n'ava nevastä, n'aveà copii, n'ava slugä. Mânclla o cârciumi. Cum ajunge acasä, pune icoana in perete, dupä po-vata crestinului si aprinde candela. Apoi pleacä sä mânânce si Iasiusile descuiate.

Bre, Nicolae, zice el icoanei, eu mä duc ; tu ingri-jeste de casä, sä nu mä fure cinevà.

Icoana ascultä si tace, iar Turcul isi vede de drum.Când vine acasä, ce sä-i vaza ochii ? Minune, nepoate ! Nicolae

päzise bine casa si nu se furase nimic.A doua oari tot ash., si tot ash si a treia oarä, când n'a ni-

merit la casa Turcului nici un orn cu mâna lungä.bite() zi insä, cum sta Turcul si mâncà la cârciuma de care

vorbiräm, iatä se apropie de el niste tâlhari si tocmai atunci 11 in-intrebä unul din prieteni ;

Bine mä, vedem ca te zäbovesti mult la carciumä ; pe cinelasi acasä de nu duci nici o grijä ?

Pe cine ? Ascultä, bre ! Am cumpärat o slugä ; il chiamäNicolae. L-am pus acolo si am läsat deschis pe dearândul, cä Ni-colae päzeste bine toatä averea.

-- Ia sä vedem, mä, ce slugä o fi aia, zic tâlharii intre ei,când aud. De-o fi mai mic, ori mai prost, sä luäm si noi ate cevä.Stii, Turcul e putred de bogat.

Stiu. Hai mai repede.Si se duc la casa Turcului. Acolo, usile decuiate si in casii

nici o slugä. Dar icoan,a si candela aprinsä dinaintea ei.Ii jefuesc casa, se incotosrneazä cu tot ce pot duce, si p'aici

le e drumul.

www.digibuc.ro

Page 172: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

169

and vine Turcul si vede jaful, Doamne, Doamne ! Se iea cumânile de par. Se vaität cauten sus, cautA'n jos si tot cerceteazä elmereu, dar pe icoanä tot nu se supärä.

Be, Nicolae, zice el,tu ai adormit. Te-a furat somnul, pesemne, si vezi ? Mi-au jefuit tIlharii casa. Asa o pAzesti tu ?

Neculae insä ascultä si tace.Nu räspunzi ? Uite, be Nicolae, zice, eu te iert; tot iti

dau de mâncare si nu-ti imputinez tainul. Dar bagi de sama sä numai dormi altä data si sä fii tot cu ochii in patru.

Zice astea, pune undelemn in candelä si o aprinde, lasä iarusile deschise si plead. La carciumA, unde erau si talharii, spunece i s'a intamplat si cd, de randul ästa, a spus lui Nicolae sä numai doarmä. Talharii insä, cum aud, si pricep cine-i Nicolae. IncepsA fad' haz si sä se tiinueascA.

Hai, mai fratilor, iar la jaf. Sä-i luam ce a mai rämas ;ba sä-i lam si pe Niculae !

Dau ei fuga, dar urciorul nu inerge de multe ori la api. Uita-taserä oamenii cA

Cine are trläna lungä,Pierde i ce are'n pungä.

and au sosit la casa Turcului, au cótrobäit incoa si incolo,cum le era obiceiul si au strâns in rnijlocul casei tot ce au gäsit,tAcând vreo trei motoare. Apoi s'au repezit cu totii si au pus manape icoanä. Dar atunci ce sA vezi dumneata, nepoate ?

Intind ei in sus, in jos, la dreapta, la stânga... Asi ! De surdase trudiau. SA mai poatä ei luà mânile de pe icoanä ? Ori sä semai carneascA din loc ? Nici vorbä. Ii incremenise acolo Sf. Nicolae.

Se prang tAlharii, sbiarA, tipA, se tot svârcolesc si tin asa panaseara, hat târziu.

Atunci iatä 6 sose§te §i Turcul.Ha, ha, ha ! Voi mi-ati jefuit casa ? rAcneste el cat poate

si tot blodogoreste pe tâlhari, de intraserä aia in frigurile mortii.Si incepe sA se uite urit si sä puie mâna pe o pAtächie.

Bine, be, Nicolaie ! Bine cA i-ai prins ! Am sAti märesctainul.

Talharii insA plângeau, de särià cämasa de pe ei.Iartä-ne, jupane, se roagA ei, iarta-ne, cá nu mai facem

www.digibuc.ro

Page 173: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

170

§i iti aducem tot ce am luat, ba §i tot ce mai avem cu noi. N'airitiut cl Nicolae al dumitale ne-o pune la ciochinal.

Se roagl ei, se roaga mult i bine, pana ce i se face milä §iTurcului, §i se roagä §i el de icoana :

Iartä-i, be, Nicolaie, ca-mi aduc tot ce au furat, ba incimai dau §i pe deasupra !

Si atunci, ce sä vezi dumneata! 0 lacrimi pica din ochiisfântului §i... minune ! Tilharii pot sä ridice mânile §i sa se de§te-leneascä. S'au dus inteun suflet acasä i au adus tot ce luaserä i

nu luaserä. Apoi au ciizut in genunchi inaintea icoanei, mu4umindcu lacrimi Sfintului Nicolae cä i-a iertat §i i-a izbavit din amor-Iirea §i pedeapsa in care cazusera. .

Iar de-aici inainte n'au mai furat §i s'au facut §i ei cre§tiniin rândul oamenilor cum se cade 1.

In sfärit, a treia povestire, care ne aratà deasemeni dragostealui Sf. Neculaiu pentru oameni i grija ce le-o poartä sfântul, inaintede a face vreun Scat, se aude prin jud. Tecuciu §i are urmätorulcuprins:

Era un cretin odata, care avei trei fete mari. Si trei fetemari, §tim astazi ce insemneaza : trei pietre de moara, cari nu sepot urni din casa cu una, cu doua.

Si omul acela erl fara seaman de särac, insa pe langä säracie,ii mai punea i dracul bete'n roate la .toate treburile cite le incepea,a§a ca mai in fiecare zi se pomenià cá n'are cu ce potoli foameacelor din casa lui.

Väzindu-se särmanul inteatat de strâmtorat, se gall& in toatechipurile i nimic nu-i treca altceva de facut prin minte, decát catrebue säli trimitä fetele dupa c4tig.

Cum o §ti !Si lesne se'ntelege ce vrea sä zica treaba asta pentru o fatä :

sa ca§tige banul cum va ti !

Dar Sf. Neculaiu aflase despre aceasta, a§a ca in ajunul zilei

1. Zicatoare prin care se arata ca cinevh e strain ca in clepte in-tr'o afacere, aph ca nu mai poate face nimic in alta parte. Izvorapte dinobiceiul de a lega plosca la cochina calului.

2. Spina de par. Dumitru Ion din Fierepti-Dobrepti, jud. Argep pi"impart, de d-1 C. Radulescu-Codin ; publicatä apoi pi in Prietenul nostru,III, p. 115 pi urm.

www.digibuc.ro

Page 174: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

171

dintái, cand fata cea mai mare trebil sa-sj pangäreasca cinstea, a-runca in casa omului särac o pungä plinä cu 150 de galbeni.

Gäsind banetul acesta, omul nostru s'a minunat si a zis :Acesta-i norocul fetei mai mari ; e-al ei castigul acesta!

A luat-o, i-a gasit un barbat bun, ca-i era lesne treaba astaacum,a märitat-o si fata s'a dus la casa ei.

Dupa aceasta mai trece ce mai trece i zilele negri vin dinnou. Ce sä faca bietul orn ? Nimic aka, decât sä fad vânt feteide-a doua, dupä castig.

Sa castige ea, cum va sti !Dar Sf. Neculaiu i-a trimis si acesteia tot 150 de galbeni.Se face si nunta a doua, si cand urml sä piece in calea pa-

catelor a treia faca, cea mai mica, omul se pune pandar si cand Sf.Neculaiu veni la fereasträ ca sa svarle in launtru cea sutä si jumatatede galbeni, omul il apuca de poala hainei si-i saruta picioarele. DaSf. Neculaiu II indepartä si-i zise :

Nu-mi multarni mie, ci lui Dumnezeu, CA numai Dumnezeueste purtatorul gandurilor bune.

i de atunci omul cel sarac, cu cele trei fete märitate, se cä-lugari si sluji pani la sfarsenie Sfantului Neculaiu 1

In afara de acestea, se crede ci Sf. Neculaiu este brodariu podarmare2 si cilauza si sprijin celor ce umbrâ pe ape.

Prin jud. Tecuciu se aude urmätoarea povestire :Sf. Aricolae se spune 6 a fost coräbier, indeletnicindu-se cu

negopil pe api si cu prinsul pestelui. Inteun rand, stArnindu-se ofurtunä mare, corabia lui s'a pravalit in apa si o mulIime de oamenis'au inecat, scapind dintre tosi numai dânsul. Atunci Sf. Nicolae ainceput sä se roage fierbinte lui Dumnezeu si Dumnezeu s'a milos-tivit si tori cei ineca0 au inviat.

Ace§tia, in urma, au inceput si se inchine lui Sf. Nicolae, 1-aufacut sfânt si astfel 1-a primit si Dumnezeu in ceata alesilor lui 3.

1. Culeasa dela d-1 :2'erban Chiscop din com. Tepu. Povestitorul areca ruda pe C. Cotoranu, frânghier In Barlad, Deci adauga : cCotoranurilmasese inteo vreme numai c'un capastru cu care vrea sali faca singursama. i atunci a gasit in u0 1220 de lei*.Cred. Rom. din corn. Balta-te0i, jud. Neamt, impart. de d-1 I. Preutescu : cSf. Neculaiu este bun,milostiv, manita fetele».

2. Voronca, op. cit., p. 886.3. Culegere din corn. Tepu.

www.digibuc.ro

Page 175: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

1 72

In Ghizdarestii Dobrogei, precum si prin alte sate dunäreneam auzit pescari rostindu-i numele in clipe de primejdie sau che-mându-1 inteajutor pentru mai târziu 1.

Prin Bucovina se zice cä Sf. Neculaiu a oprit apele potopuluichiar, cari cäutau, dupä invaluirea pämântului i präpädirea lumii,sä innece i corabia lui Noe 2.

Au inteles, prin urmare, praznicele i petrecerile pe cari le facin aceastä zi cei ce-si petrec vieao pe ape, pescan i vaslasi,precum i faptul cä Sf. Neculaiu este ales ca patron al marinei.

Macedo-Românii au si dânsii aceastä credintä, care rezultä dinurmâtoarea povestire :

Odatä Sf. Casian, cel ce-si are hramul la 29 Fevruarie Inanii dus la Dumnezeu si a inceput sä se plangi Zidi-torului cä oamenii nu-1 cinstesc i pe dânsul, cum cinstesc pe cei-lalti sfinti.

Dumnezeu Il intrebä insä :Ai fácut vreo faptä bunä in lumea aceasta ? Ceilalti sfinti

au fäcut multe fapte bune si de aceea au câte o zi de tinere.Nesarsindu-si Inca vorba, iata cä vine acolo Avul-Nicolo,

Sf. Nicolae, ud, leoard.Sfinte Neculai, II intrebä Durnnezeu,de ce esti ud?Uite de ce, raspunse sfântul.Din pricina vântului mare,

erä gata-gata sä se inece o corabie; cum am väzut-o, m'am aruncatin apä si am scApat-o de primejdie, iar pe oamenii ei dela moarte.

Atunci Dumnezeu se intoarse cAtre Sf. Casian si ti zise :Auzi cum fac fapte bune cei ce au tinere ? Fugi de-aici si

la fiecare patru ani, sä vii i tu odatä.Si de atunci luna Fevruarie are ate 29 zile la fiecare patru

ani odatä 8Urmätorul colind ardelean ne spune de-asemeni despre rosturile

lui Sf. Neculaiu pe ape :

I. &zdtoarea, III, p. 102 : Cánd ai sä treci vreo apa mare, fa-ri crucein margine, i roaga-te lui Sfete-NecuIai, ca el este mai mare peste ape.Voronca, op. cit., p. 886 : Lui Sf. Neculai sa te rogi, când treci pe lângao apa, ca sa scapi de primejdie, nu Maicei Domnului.

2. Comunic. de d-1 P. Cârstean, corn. Vicovul de sus.3. P. Papahagi, Basme aromtine, p. 20.

www.digibuc.ro

Page 176: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

1 73

Colinda sflintului Mewl aSfdntul Sft2nt Nicoarà

Bun gänd gändit.D'un pränz a fiieut,Cfiti Anti c'a poftitToti di or venit.Sfântul Sfänt NicoaräPuse raze-a treia zisi-1 vzur cä venlPe un cal porumb,Negru de-asudat,Alba de'nspumat.C'un i/aut de grilu,C'o cupil de vin.Din ipìSu misca,Din cupil vin ben.

Tot ardeleanã este

Sfiintul NicolaePraznic tâcut.Pe cine-a chemat ?Tot oameni bätrâni,Tot de sama lui.

si-a mai chematPe Sfäntul Ion,Nas lui Dumnezeu,$i a mai chematPe bun Dumnezeu.Da el n'a Noit,CA el a fost dus,Jos pe mare'n jos.La mijloc de mare,Nouà coräbioare,

§i

Nicoaril'ntrebil :Unde-ai zäbovit?

&lute am zäbovit,C'am IndireptatDouä luntrii plineCu suflete bune;Luntrii IncarcateCu sutlete curate.La mese intinseCu fäclii aprinse.Douil luntrii greleCu suflete releLa mese stränse$i la lumini stänse

urrnatoarea variantil :

Cinci sunt de crestini,Patru de pägilni.Cele de crestiniTare se rugä,Tare se'nchinä,Si-apoi pomeniäPe bun Dumnezeu.Cele de pägän,Nici nu se rugA,Nici nu pomeniäPe bun Dumnezeu.Domnul cà vedeä,$i se maniä,$i mi le 'necA ! 3.

i. Dela ungurescul czipó, pâne mica, panisoarà.2. Impartasit de d-I P. Uglis. Colinda se incheie cu recitarea urma-

toarelor cuvinte :

Haideti noi, Maica Marie,Haideti noi la liturghie I

te, gazda, 'nveseleste,§i pe noi ne daruesteOun colac de gran frumos,Din pelita lui Hristos!

3. A. Bärseanu, Cincizeci de colinde, Brasov 1903, p. 18-9.

www.digibuc.ro

Page 177: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

174

Prin jud. Tulcea, variantaColindul sfdntului IVicolae, sunA

Icea In cestor curti,Bunul Dumnezeu$i'n cestor domnii.D'un prrinz s'a gAtit,Toti sfinti mi-au chemat,Toti sib* i pgrinti,Toti sfinti mi-au venit,Toti sfinti mi-au sosit,Sfinti d'ai cerului$i d'ai raiului.SfAntul NicolaeTreabA fi avut

el n'a venit.Treaba lui cea marePe bogaz de mare 2.NouA corAbioare,Nouil s'alte noug :Nouä crestinesti,Noufi pAgAnesti.

acestui colind, purtând numele deastfel :

Pe cele erestinestiEl le-a vAmuit$i le-a slobozit.Celea pAgAnesti,VamA le-a luat,VamA fArA sam5.Prunduias de mare,De azi InainteCare or mai trece,VamA sä le iei,VamA farii samA.Gazda lui Hristos,SA riti sAnAtosi$i mult bucurosiCu fetiLogofeti,Cu-a ta jupAneasA,Sänktate'n casa 3.

Prin Bucovina se mai spune cä Sf. Neculai [inainte de a fisfânt, de sigur,] «era betiv mare», dar avea multa putere ; «la Sf.Neculaiu se roagä oastea când merge la batälie, cä Sf. Neculaiusade calare pe un tun,asa se vede scris. Pe Sf. Neculaiu i Turcii

tin si s'a luat obiceiul in armatä ca sä se roage la sfântul ce-1

tin Turcii» 4.Un bocet ne aratä pe Sf. Neculaiu cu unele rosturi in soarta

sufletelor pe lumea cealaltä.Draga noastril màiculitL

Iubita noastrA milutA IEu ti-as mai spune cevA:Roag5-1 pe cine-i rugA,Roagrä-1 pe Sem-Neculaiu,Sa-ti facA parte de raiu! 5.

I. Refrenul Bunul Dumnezeu se repeta dupa fiecare vers.2. N. Pasculescu, Lit. pop. rom. p. 334 : bogaz, gârla formata dintr'o

apa mai mare.3. Ibidem.4. Voronca, op. cit., p. 717-8.5. Marian, Immormeintarea, p. 582.

www.digibuc.ro

Page 178: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

175

Prin muntii Sucevei si prin unele parti din Bucovina se credeci holii se magi acestui sfânt, ca si le ajute in isprävile lor 1; de aicipoate a iesit si numele de Sfántu-Niculae din cuiu sau Sf. Niculaede pe coardd, ce se di biciului sau värgutei, ndnafei, cu careparintii aMeninta pe copiii prea obraznici, aratând biciul sau nuiauanumai cu degetul.

Gospodinele se roagi lui Sf. Neculaiu pentru ajutor, iar fetelepentru noroc. 0 rugiciune care se aude si prin jud. Do lj e aceasta :

Sfinte Nicolae, chiabur mare,Pune muntilor hotare$i dà ruble ferecateFetelor nemdritke ! 2.

Barbatii duc lumanári la biserica si dau liturghii 3Prin unele WO din Oltenia, Sf. Neculaiu se serbeaza pentru

ajutor la boale, dar mai ales la lovituri 4.Prin jud. Muscel se fac praznice 5.lama, dupa spusa rnultora, incepe la Sf. Neculaiu 6 Sf. Ne-

culaiu (ce un mos bâtran cu barbi alba. Atunci trebue sa-si scuturenrgresit Sf. Neculaiu barba lui cea all* adica trebue sa ninga nea-parat. Iar cand se intamplä ate odata ca la Sf. Neculaiu sa fie loculnegru, atunci se zice :

Hei, a'ntineriti Sf. Neculaiu» 7.

I. Credinta impart. de d-I Teofil Bizom, corn. Vatra Dornei.2. Culegere din corn. Halangepti-Zaicoiu, impart. de d-1 N. I. Du-

mitrapcu.I. A. Zanne, op. cit., VII, p. 179.3. Unele femei duc pi coliva la biserica. Intr'o carticica din 1847,

cetim aceste ;ire : 4Fata oprepte coliva din ziva de Sf. Nicolae, adicadela 6 Decemvrie, pe care o pune la icoane, apoi in seara despre Sf Vasile,iea acea coliva pi o pune pe o masa inaintea unei oglinzi având pe masadoua lumânari pi o sticla cu vin sau cu apa ; dupa aceasta, fata se inchinarugându-se Maicii Domnului sa-i arate pe cel ce are sa-i fie ei barbat, piapà se mica i doarme fara sa mai vorbeasca cu cinevap. Si de nu vaputea ea sa se deptepte, o depteapta altul ; este insä datoare, indata ce seva deptepta, sa nu vorbeasca cu nirneni pi sa mearga drept la oglinda pitacând sa se uite pi la o parte pi la alta a oglinzii, in care crede câ vedepe acela ce are sa-i fie barbat, plimbându-ses (Cfr. ..ezatoarea, XIII, p. an).

4. Dat. pi cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-1St. St. Tutescu.

5. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.6. Marian, S4rbutorile, I, p.94.7. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.Cred. Rom. din corn. Balta-

tegi, jud. Nearnt, impart. de d-1 I. Preutescu : Daca ninge [in ziva lui], sezice ca Sf Neculai "i§i scutura barba.

www.digibuc.ro

Page 179: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

176

«La San-Ion se duce neaua (se infrange iarna) dacä a adus-ocu cal alb, sau cu alte cuvinte, dad a venit San-Ni-

coara pe cal alb, San-Ion va merge pe cal negru, adica va duceiarna»

Prin jud. Suceava se zice cà atunci cand Sf. Neculaiu gäsesteBistrita neinghetata, pune pod 2 peste ea 3.

Ziva incepe sa se mareasca putin : «La Sf. Neculaiu se intoarcenoaptea la ziva cu cat se suceste puiu'n gaoace», zice poporul 4.

11. Mugiri.

La colonistii romani din Bosnia, aflam ca la Sf. Neculaiuse practica urmatoarea datina care se numeste Mugiri sau Blehavite :

«Seara, feciorii merg cu tambure i clopote pe la case, si cantasbiark cerand [si neincetand] pana ce nu li se dä fasole, cartofi,

etc. Dupa ce au primit aceste daruri, ei rnult'amesc i poftesc sand-tate stapanilor casein.

Nu ni se descrie in amanuntele sale aceastä datink insä sespune ca «un asernenea obiceiu se afla si la populatiunea ortodoxarurala din tinutul Novi in Bosnia», care ne este cunoscuta. Descriereaacestei datine, numita la acea populatiune ciaroice, vorn reprodu-ce-o, pentru a stabili, dupa parerea noastra, identitatea dintre Mugiri,

datina la Sf. Neculaiu, i Caprd sau Breaie, datina la Crii-ciun, la Romanii din arnandoua partile ale Carpatilor.

«In ciaroite... i deci la Mugiri sau Blekavite, merg 5,7 sau 9 oameni. Dupä rol, persoanele poarta diferite nume : Prika-zivalo (actorul), jarac (tapul), care poarta clopotul, motanul carecere slàninà, fata (fecior imbräcat ca fata) care cere caier ; ceilaltisunt cantäreti. Cand ajung la o cask indata se inchide usa inaintealor, iar ei caned:

Otvor dvore dobar domacine, etc. (Deschide usa, bunstapan). Dupa ce au sfarsit cantecul, stapanul casei deschide usaciaroitele intra in casa. Acuma incepe hazul adevarat : Tapul suna

i. Marian, Stirbatorile, J, p. 224.2. Pod de ghiata; o ingheata,4. &zdtoarea, VI, p. 35.4. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.5. T. Filipescu, op. cit., p. 136. Tambura e un instrument de mu-

ica la Sarbi (Croati), pe care se cânta cântecele poporale.

www.digibuc.ro

Page 180: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

177

cu clopotul, muge§te §i cere sare ; motanul face miau §i cere slä-ninä, fata se arata ca §i când ar toarce §i cere caier, toti cer câteun fuior de länä, pe care-I leagä de cureaua dela straitä. Ciaroitelecapätä §i câte un blid de fasole, grâu, etc.

Când actorul prime§te darurile, el zice :Sä vä ajute Dumnezeu §i sä vä inveseleascä norocul bun.

A cui e casa, Dumnezeu sä-i ajute §i in casä sä fie o bunä stäpâni.ate gräunte de sare, atâtia tovari (poveri pe cai) sa aibä stäpAnul!

Ceilalti strigä in cor :Amin, etc.

Pe urmä i§i ieau rämas bun cu cânteculZbogom ostaj dobar domacine (Rämäl cu Dumnezeu bun

stäpin).Poporul se teme sä nu-i belsteme ciaroitele §i pentru aceea

toti ii primesc in casä §i-i däruesc.Ei se adunä la Sf. Nicolae (6 Dec.) §i umblä in tinutul acela

8 zile, pânäla Sf. Nicolae rnic. Toti sunt imbräcati in haine de toatezilele, afarä de fatä, pe cap pun busuioc §i cite un mär, caree impodobit cu coco§i, floricele de porumb. Dupä opt zile im-part darurile §i se impra§tie. Pe actor 1'1 numesc ciaroitele starat,mo§. Poporul zice cä ciaroitele sunt Iude, Jidanii cari au cäutatpe Hristos ca sä-1 omoare» 1. -

Datina Caprei sau Brqaiei vom cunoa§te-o când vom descriesärbätoarea Cräciunului. Atunci vom vedeä deplina asemänare intreaceasta §i Mugiri sau ciaroite.

III. Praznicul mortilor näpraznici.

Prin unele pärti din Bucovina este datinä ca a doua zi deSf.Neculaiu sä se fad praznice pentru cei morti de moarte näpraznicä,cum ar fi inecatii, mâncatii de lupi, §. a., precum §i pentru cei

pierduti färä urmä prin lume. Pe alocuri se fac §i slujbe biserice§tipentru ace§tia 2.

I. T. Filipescu, 0. cit., p. 136-7.2. VorOnca, OP. cit., p. 389 si 887.

Pamille, Sarbatorile de toarnnii. 42

www.digibuc.ro

Page 181: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

178

IV. Simicoars.

Simicoard sau Sim-Nicoard, dupä credinta Rornânilor din unelepaqi muscelene, este fratele lui Sf. Niculae, serbându-se a treia zidupä acesta prin unele pärti, iar prin altele la o säptämâni,a douazi de Sf. Spiridon. E deci Sf. Nicolae mic, pomenit mai sus. Else serbeazä pentru friguri 1.

Prin Oltenia se tine o sarbätoare : Sora lui Sf. Nicolae apentrulovituri». N'am putut alflà insä ziva särbärii 2

1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 92.2. Culegere din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de d-l§t. St. Tuteacu.

www.digibuc.ro

Page 182: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SF. FILOFTEA.

Särbätoarea Sfintei Filoftea, ale drei moaste se aflä la Curteade Arges, se tine numai prin partea de mijloc si apus a Muntenieisi, dupä cat se pare, si prin Oltenia.

Legenda ei, care se aude in popor, va fi, fireste, inraurità depovestirea Vietilor sfintilor. Pentru Oltenia, are acest cuprins :

0S'a auzit din bätrâni cä Sf. Filoftea a fost o fatä milostivädela Dumnezeu. Nu era cälätor sä tread pe drum si sä nu-1 intrebede a mancat sau nu. *i de nu mancase, ii da sä mänânce.

Inteo dimineatä, tatil säu plecând la arat cu mai multe pluguri,a läsat vorbi acasä ca fie-sa sä se ducä cu demancare la oameni,la pluguri. Cum a gätit, Filoftea a plecat cu demancarea. Pe drums'a intalnit cu niste oameni flämanzi si le-a dat sä manânce ; apoia luat-o indärät acasä, cä stia ea bine ce o astepta, dacä s'o ducela pluguri cu mâna goalä. A fäcut altä dernancare si fuga la pluguri,c'o fi lesinat oarnenii de foame. Tatä-säu, cand a väzur-o tocmaipe la chindie cu pranzul, s'a fäcut foc de mânie, cä de ce a venit2§à de târziu ? Si &and cu barda, de unde era de la plug,ca de-oasvarlitä,i-a täiat piciorul. Si a cäzut de-odatá moartä la pämântfecioara.

Indatä s'a coborit o candela la capul ei, de sus, dela Tatälceresc. S'au cäsnit ei toti oamenii s'o mute de pe loc, s'o duck acasä,dar nu s'a putut, färä puterea lui Dumnezeu, s'o ridice din loc. Dadall väzut ei si au väzut, le-a venit in gand si au rânduit-o la toatemanästirile.

Preotii s'au rugat in sobor, dar degeaba.Au pomenit toate manästirile din tam lor, si ea nu fäcea nici

un semn. In cele din urmä, preotii au randuit-o la mânästirea fru-moasä a Argesului. Punand acum mina pe trupul ei, au väzut cäSanta s'a deslipit de pámant.

www.digibuc.ro

Page 183: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

180

Si ask au luat-o de acolo si au dus-o la Arges, in mânästire,unde sta i azi» 1.

Prin jud. Olt, se aude urmätoarea variantä :RFiloftea a fost fiica unui orn särac, dintr'un sat din jud. Arges.Fata asta era foarte cuminte, darnicä si milostiva. De eke ori

se ducei cu mâncare la tatäl sau, cu cine se intâlnià, aceluia Ii

da de ale mâncärii, asi cá ajungei la rnund numai cu mâncareape jumatate.

Odatä tati-sau s'a luat afteamdtu dupä ea, sä vadä cui dä In-totdeana atâta miincare.

Mare 1-a fost mirarea insä când a väzut-o cä impärtià mâncarela to;i säracii, la toti copiii cari spuneau cä le este foame.

Atunci tatäl sat', de necaz, cum mergei dupä ea, a dat atbarda de-a svirlita si a ajuns-o cu coltul la un calcliu,unde i sevede i astazi semnul.

Prin bunatate, prin cumit-qenia ei, prin faptele ei bunemilostive, s'a fäcut sfânta.

Moastele ei sunt la Mânästirea Curtea de Arges» 2.Tot cam in acest fel se povesteste i prin jud. Muscel :Sf. Filoftea, fiind fatä milostivä, tatäl ei, orn ainos la inimä,

a aruncat cu bardi inteinsa si a ucis-o. Inainte de a mud, a venit-un vârtej care a ridicat-o panä .la vdntul turbat, de unde a cäzut-jos moarta.

«Pe sfânta n'au putut-o urni din loc, nid cu cai, nici cu boi,ca nu vrea sä intre in nici un oras mare, ea orasele, mai ales älemari, ci-cä sunt pacitoase tau.

and i s'a pomenit insä de Curtea de Arges, s'a fäcut usoaricum e pleava.

Ad a adus-o si ad se pästreaza moastele pana'n ziva de azi.,0 scot numai vara de-o plimbä prin sate si fac slujbe i sfestanii

pentru a ploua, atunci dud e seceta mare.In ziva de Sf. Filoftea, femeile i fetele nu lucreazä nimic in-

easä, cá e räu de a boald, boala copiilor» 3.

i. Culegere din corn. Catanele, jud. Dolj, de d-1 §t. St. Tutescu.2. Spusa de Marin Mogos din Baragii-de-Vede, impart. de d-1 N. L

Dutnitrwu.3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.

www.digibuc.ro

Page 184: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

ANA ZACETENIA.

Sub numele de Ana Zacetenia sau Ana Zaftenia 1 poporul ro,min din Bucovina intelege särbätoarea Zdmislirii Sfintei Ana, carese präznueste la 9 Decemvrie.

In aceastä zi, «e bine de inceput tot lucrul, cá merge cuspor. In ziva aceasta se deapänä. tort pe sitä si se face un cilepasse spalä bine si se sfiwste si apoi se face din el o biciusci. Aceastae bunk când incep fetele la stative, s'o lege la mini, cä lucreazä cupläcere si spor; apoi e bunä si mâie vaca cu ea, când merge la

junc, sä nu meargi de multe ori» 2.Prin corn. Straja, tetele si femeile se scoalä disdedimineati si

incep o multime de lucruri, 1nainte de a räsäri soarele, ca sä lecreased fiecare lucru ce-1 vor incepe peste an, precum creste ziva dela aceastä särbätoare incolo 8, caci dela aceastä zi, «soarele se diinapoi spre varä», márindu-se ziva atit de mult, «at sare cocosuldin prag» 4. Prin alte pitli se spune cä dela Ana Zacetenia si pänäla Sf. Spiridon, ziva si noaptea stau pe loc si cl numai dela aceastädata inainte, incepe ziva sä se mareasci cu câte puiin 5.

i. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. Ioi.2. Voronca, op. cit., p. 1078,3. D. Dan, Straja, p. 93-94.4. Voronca, op. cit., p. 420, 616.C. D. Gheorghiu, op. cit.,5. Voronca, op. cit., p. 763.

P.

www.digibuc.ro

Page 185: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SPRIDON, FACATORUL DE MINUNI.

Intâia povestire a Sfeintului Spiridon, pe care poporul 11 numesteSpridon, fficdtorul de minuni, sau numai Spridon 1 prin Bucovina siMoldova, sau Spiridon prin alte pärti, se aude prin jud. Putna si

sunä precum urmeazi :«Era odati o vreme când faraon tineä fierul cu mâna in foc

nu se frigeä. Atunci, la faraon, ducandu-se un dlugär, el 11 pusesä tinä fierul in foc cu mina. Insä calugärul frigandu-se, nu putù.

Faraon se culd intre douä surori ale lui. El puse si pe calugärsä doarmä Intre dânsele.

Dupä asta cAlugärul fäcù cu una din ele un bäiet. AtunciDumnezeu trimise un glas din cer si spuse sä i se puie numelecopilului Spridon, fclatorul de minuni.

Copilul ceala acându-se mare, porni prin lume sà se sfinteascäcu mai multi oameni : Jidani, Sarbi si altii. El porni la drum, calarepe un mdgar i mai la cu dânsul si un cal. Si bäletul ceala aveistraie rele, tare rupte, opincile sparte, caciula tot ask si tovaräsilorlui de drum tare le erâ rusine cu dânsul asi cum erâ.

Merserä ei pe drum cht o fi mers, si numai se fäcù noapte.Dacä au 1nnoptat, au mers acolo pe drum. Ei mergând cu

totii dupii sfintenie la un Imparat si cäindu-se cä luase'rä cu dânsiipe bäietanul ceala, ca sä se scape de dânsul, noaptea, se sculard,täierä capul mägarului si al calului, le lasari asä si fugirä. Sculându-se bäietul diminega si väzându-se singur, si capul calului täiat, cumsi al magarului, din fug5, färä sä bage de samä, luä capul caluluisi-1 puse magarului si pe al magarului 11 puse calului. Dupä astaincäled si se luä dupä dânsii si-i djunse.

Pentru asta, se vede si azi la mägar o dungä la gat.Dacä i-a ajuns, a trecut 1naintea lor.Pe urmä, merse el, merse, si iar s'a fäcut seara. Dad s'a fäcut

searä, s'a culcat iar cu tovaräsii lui de drum. Atunci ei, iarás noaptea,

t. De aid Sfiridonia, Eforia spitalului Sf. Spiridon din Ia0.

www.digibuc.ro

Page 186: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

183

ca sä-i fad räu, ca sä nu se mai dud la impärat, sä se sfinteasca,ci numai ei, s'au apucat si au jupoiat caii de piele dela genunchiin jos pânä la glesne si pe urmä au fugit inainte.

Când se scull bäiatul, adicä Sf. Spridon, porni iar dupä dânsiisi-i ajunse la imparat, unde trebuià sä se fad sfinti. Impäratul, cumil väzù, II intrebä :

Unde si-s, mäi, pieile dela picioarele cailor ?Am trecut, räspunse el, prin niste tinä si le-am suflecat

ismenele.Ai, Doamne, ne-ai inselat si am venit pânä aici, räspunserä

Jidanii.Pânä nu-ti inselà, sä nu träiti !

Dupä asta intrebä pe Sârbi.Da' voi ce dutati ?Alelei, Doamne, n'am mâncat nimic acasä !

Impäratul ridicä atunci in sus o cäramidä mare, care n'oputeä ridicä nimene. Spridon bäietul, care pänä atunci se fäcusemai prost si umblä läturile, acum se apropie de impärat.

Impäratul II intrebä :Da tu, mäi prostule, ce cauti aici la mine ?M'am luat si eu dupä oamenii acestia.

Dupä aceasta, imparatul ii intrebä pe toti oamenii ce se du-seseri la dânsul ca sä se sfinteascd, din câte lucruri li fäcutä aceacdrdmidd. Acel care va sti sä räspundä, se va face sfânt, fäcätor deminuni.

Ii fäcutä din douä pärti, räspunserä oamenii aceia.Ba-i din trei pärti aldtuitä, räspunse prostul.Bine, daca-i fäcutä din trei pärti, zise impäratul, sa-mi

ardIi cari-s.El atunci o luä in mânii, o strânse, si focul se ridid in sus,

apa cäzù in jos si in mânä rämase cu lutul.Atunci impiratul, väzând asà, ii dete numele de Sfdntul Spri-

don, fdcdtorul de minuni.i asä a fost povestea acestui sfânt» 1

0 variantä a acestei povestiri se aude si prin jud. Muscel, inurmätoarea cuprindere :

aCi-ca au plecat odatä la drum Sf. Spiridon cu St. Petru si cu

1. Impart4ita de d-1 N. Mateescu, inv. In Movilita.

www.digibuc.ro

Page 187: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

184

Simnicoarii. Apucându-i noaptea pe drum, ei au tras la un ban, siimAie noaptea acolo.

Au bägat la grajd caii si mAgarul,:A Sf. Spiridon et-A alarepe mAgar.

FiindcA Sf. Spiridon insä erà om sec, ceilalti din tovaräsi sehotäria sä piece peste noapte singuri, iar pe Spiridon sA-1 lase lahan. Si ca sä nu-i mai poatä prinde de pe urmä, sA-i taie mägarulsi sA-1 lase pe jos.

AsA facurä. Dar noaptea, când intrarä pe intuneric in grajd,in loc sA taie capul mägarului, innimeri la unul din caii lor si-itaie gâtul.

Când vAzurA greseala, täiarä si mägarul, läsându-i morti, cucapetele aläturi, iar ei incAlecark amándoi pe acelas cal, cel care rA-mAsese sdravän si... sA te pAzesti.

Când se desteptä Spiridon si väza siretenia tovarAsilor lui...,fuga la grajd, sä-si incalece magarul si sA-i princlä din urmä.

Ina nu se luminase bine de ziuä. Când inträ in grajd si vizùvitele omorinit, se luä cu mAinile de pär. Cum insä el erA sfânt,luä capetele de aläturi si le puse la gâturi, si minune, se si lipiräsi inviarä dobitoacele pe cum fuseserä. Atit numai a mai de in-tuneric, mai de riituneala, sfântul puse capul calului la mägar, si p'almägarului la cal. IncllecA pe cal, luä si mägarul aläturi, si...sbughe-o dupä tovarisi.

Când ii ajunse, Aia se mirarä ca de altA hitia.Ce, tnä päcätosilor, voi credeati cl eu o sä mä präpädesc

fArä voi ? Uite cä eu tot Ala sunt, iar voi tot niste präpäditi xi-mâneti si niciodatä n'aveti sä cAlcati in urmele mele si sä faceti ceoiu face eu.

Si ce brAnzA mare poti face tu, iar noi nu putem ?Puteti face voi dintr'un lucru trei lucruri deosebite, dintr'o-

datä ?Asta nu se poate.Ba se poate, prea se poate.Cum ?Uite cum ; si zicând aceasta, luä o

strânse puternic in mânä, fumul si vAlvoareagiurui in jos, iar huma ii rämase in mini.

Dela intimplarea cu capetele cailor siFdcdtorul de minuni.

cdrämidd §i. când ose ridicarä in sus, apa

cu cArAmida, ii zice

www.digibuc.ro

Page 188: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

185

Si a§1 calul d'atunci a rämas cu capul mic,fatä cu márimealui, fiindcä e capul mAgarului, pe când mägarul, dimpotrivä, are.capul foarte mare §i urechile foarte lungi, pentrucä n'a fost delainceput ale lui, ci ale calului» 1

A doua variantä a acestei legende se aude §i prin Bucovina,urmätoarea cuprindere :

Odatä Sf. StIridon a trebuit sä plece la sesie de cälugäri cucäci §i el erà cälugär. Ceilalti cälugäri insä, cari aveau urä pe

dânsul §i cari-i ziceau cl-i nebun, s'au apucat §i au täiat capetelela cei doi cai ai lui, socotind astfel cA sfântul nu va ava cu cemerge §i fi silit sä rämânä la mânästire.

Sf. Spiridon insä, cum a väzut aceasta, s'a apucat repede §i apus capetele cailor la loc, i-a inhämat la trasurä §i a plecat spresesie, bägând de seamä tocmai pe drum al lucrurile s'au intAmplatahfel decum a voit el, i anume capul calului alb era pus la celnegru §i capul celui negru la cel alb.

Fire§te, când cAlugärii au väzut lucrul acesta, s'au minunatfoarte, dar au acut.

La sesie, Sf. Spiridon a luat o cärämidA i a strâns-o in mânä.Din cärâmidä, focul s'a ridicat in sus, apa a cäzut jos §i lutul arAmas in mina sfântului.

Dela aceastä minune a Sfântului Spiridon a rámas crucea.Aceasta-i crucea ! Nu-i a§à cum ziceti voi, numai «in numele

Tatâlui, al Fiului», ci a0. : in numele Tatälui, al Fiului i al Sfântuluiduh, amin !

Si rostind aceste cuvinte, sfântul §i-a unit cele trei degete §i

vi-a fäcut semnul crucii 2.A treia variantä a acestei povestiri se aude prin Oltenia ; ea

ne poveste§te minunea capetelor täiate i apoi a urdei, in loc de acärämizii :

aCi-cä [atunci] când a fost chemat la sobor, Sf. Spiridon aplecat la drum, a mers, a mers pAni ce l-a apucat noaptea §i s'aoprit sä se odihneasca la un conac. Alti .sfinti l-au ajuns de pe urmila acel han, unde au rämas pânä dirnineatä. .

Culcându-se toti, peste noapte, când a fost sä se revarse zorile,cei cari veniserä in urmä, s'au sculat pe fur4, ca sä nu simtä sfân-tul. Sf. Spiridon a rämas culcat.

1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 92-3.2. Voronca, op. cit., p. 763.

www.digibuc.ro

Page 189: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

186

Merg ei, ce merg, si unul, ca sä nu meargä si Sf. Spiridondeopotrivä cu ei la sobor, s'a dus indärät la ban, de-a täiat capulcalului si pe al mägarului, ca Sf. Spiridon umblà ¿dare pe cal, iar slugape mägar.

Oameni rai, ce sä le faci !and s'a desteptat Sf. Spiridon, a väzut cä äilalti plecaserä färä

a-1 vesti si pe el. Pänä sä se desbrace, a trimiesluga sä puie seilepe cai. Care nu-i fu mirarea, când sluga ducându-se, gäsi dobitoacelecu capetele täiate si moarte mortäciune.

S'a intors o slugä indärät si i-a spus täräsenia :Ne-a tiiiat caii, le-a täiat capetele.

Sf. Spiridon a spus :Dä fuga de le pune capetele la loc si pune seile, c'arn

zäbovit !Din grabä, sluga a pus capul calului la mägar si pe al mäga-

rului la cal, a pus seile si au plecat inainte.Când a ajuns 'la sobor, unde erau chemati sfintii, Sf. Spiridon

si-a arätat minunile.A luat urda §i când a strâns-o in mâni, jos a curs apa, sus

focul, iar in mânii a rämas noroiul, gunoiul...» 1.Minunea schimbärii capetelor se aude si prin jud. R.-Särat2.A doua povestire se aude prin jud. Tecuciu si sunä, pe scurt,

a s tfel :

«Pe Sf. Spiridon cuvine-se sa-1 serbäm, pentrucä e o zi in-tr'un an, si e mare fädtor de minuni.

El a luat capul boului si 1-a pus la cal si pe al calului la bou.Odatii a fost strâmtorat de ceilalti sfinti, cä de ce e sfânt ?

Sunt sfânt, a räspuns Spiridon,pentrucA ash. brea Domnul :sunt mare fäcätor de minuni.

Una de prob5, strigarä .ceata sfintilor.Si Sf. Spiridon luâ o piatrá si-o strânse pänä când piatra slo-

boz1 jos apä.Ceilalti sfinti se minunarä si-1 primirä intre dânsii» 3.A treia povestire ne aratä pe scurt cä Sf. Spiridon fiind pot-

I. Culegere din corn. Catanele, jud. Dolj, de d-1 St. St. Tutescu.2. Candrea, Densu0anu, Speranta, Graiul nostru I, p. 625 : Sf. Spi-

ridon ea luat capul dela cal 0 l-a pus la magaro.3. Culegere din corn. -Tepu, impart. de fratele meu Vasile.

www.digibuc.ro

Page 190: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

187

covar, din greseali a taiat odatl picioarele unui cal pe cand il pot-covia, dar indata i-a pus piciorul la loc '.

A patra povestire, in legatura cu schimbarea capetelor, se audeprin jud. Valcea. Ea ne arata cum Sf. Spiridon a taiat capul dra-cului i al unei femei, schimbandu-le apoi unul cu altul,lucru carede altfel il face si S.f. Petru dupa alte povestiri :

«Sfetele Spiridon, facator de minuni, ci-ca urnbla cu Sfetele Petrep'o cale. Da Sfete Spiridon se abätù inteo leasd de maracini si detepeste dracul calare pe muiere. Sfete Spiridon, de mare ciuda, scoasesabia si le retezà capul la amandoi, si pleca lasandu-i airdbaniti . Seduce Sfete Spiridon, ajunse la Sfete Petre si-i spuse tarasenia.

Da Sfete Petre ii fu mila si zise :Rau facusi, Sfete Spiridoane, si poate sa se mânie cumvh

Dumnezet pe noi ; ar fi bine sa te'ntorci, sa le pui capetele la loc ;roaga-te la Dumnezeu, si cum esti fäcator de minuni, o sa invieze.

Sfete Spiridon s'a intors iute indarat, si, de grabl, a gresit ca-petele : a pus capul dracului la muiere si pe al muierii la trupuldracului si i-a inviat ash- Si de atunci, toate muierile cate se tragdin blastamata aia de muiere, sunt cu cap de drac, da nu se cu-nosc din celelalte. .Si ce crezi cà muierile aim lepadate de suflet,cari scot pe dracul, cari fac vräji si invrajbesc oamenii, fac de spargcasele Romanilor, isi omoarä copiii, beau buruieni sä nu mai fadcopii si cilte feluri de lucruri nelegiuite,ce, crezi ca Alea sunt curate ?Nu te mai gandi, CA alea au ceva din partea diavoleasca» 2

A cincea povestire, care se aude prin jud. Tutova, cuprindeunele parti comune povestirilor de mai sus ; are insii si pärti nouäprecum si alte amänunte, imiuriri ale imprejurarilor de astäzi. Cu-prinsul acestei povestiri este urmätorul :

«AO, se zice ca Sfdntul Spiridon e nascut numai din tata ; cefel, vom vedeà noi iaca acus.

Pe vremea aceea ci-cä era un oarecare Arie, pagln, care cu-te* Doamne päzeste, sä zicä cä Hristos nu-i Dumnezeu. Or maifi ei si-acii, nu-i vorbä, da eu zic sa ne fereasca Dumnezeu de ashoameni, ta, credeti : secetele acestea nu-si au rostul lor ? Ehehè, stieDumnezeu ce face si lighioanele acelea de oameni, 6 mai binenu le-as zice, nu ratnan nepedepsite de mana lui Dumnezeu.

1. Candrea, DensuOanu, Sperantä, op. cit., p. 271; jud.R.-Särat.2. .ezá.toarea, III, p. 33.

www.digibuc.ro

Page 191: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

188

Si cum spuneam, Arie acesta, deck : tare si mare ca Hristosnu-i Dumnezeu i ca el a fost ca orisicare orn, a trait, a murit

cä de-atunci s'a ispravit cu el. Da vezi eau mai fost i oamenide-ai lui Dumnezeu i n'au läsat ei cu una, cu doua, sa li se spurcecredinta cu asernenea polime. Ehehe, stie el Dumnezeu curn va in-yard lucrurile.

Si erau niste calugäri prin partile acelea. Calugärii aces.tia erautare evlaviosi i cu frica lui Durnnezeu. Auziseri ei de asi indräz-neala a lui Arie, cel cu inima neagra de räutate, si au plecat car-duri-cârduri sä bata pe Arie cu cuvântul. Ca poate pagInul siscoatä din gura asemenea vorbe, fad teami de mania lui Dumnezeu ?Multi se minunau chiar ca-1 mai rabdi Ziditorul pe fata pamantului.

Se duceau calugärii pusderie, pe jos, incat mergeau zile in-tregi pân'ajungeau sa-i vini mintile la loc i sä-1 ierte Dumnezeu,cà nu-si di seama de ce face. Apoi fiecare isi dada pärerile, i ni-rneni nu erà care sä mai tina de partea lui Arie, dar el tot nuse Iasi.

Printre cAhgàrii cari mergeau la Arie, iati erau doi, din lo-curi tare cu indepartare, i aveau de trecut munti i vai adâncicodri prin cari n'ar fi indraznit si piece orisicine. Si treceau cl-lugarii acestia printr'o padure, iar in paclurea asta era un crasmar lao räspantie de drum, unde poposirä i cei doi drumeti ai nostri,rupti de oboseala.

La crisma asta erau o mulOme de fete. Da da ! Calugariinostri is calugari, da i calugärii is oameni ; i apoi omu-i supuspacatelor. Asa ca, iute, calugärii se cam temeau de ispitä.

Unul ' ce:Mai frate, tii tu una ?Oiu dad mi-i spune, räspunse celalt.Päi, uite ce, mai frate, zise el din nou ; eu, când m'oiu

culd la crasmar, am sa-mi leg ,deasupra la coardi o basmi cu apirece, as1 cá dad m'o duce ispita sa pacatuesc, Dumnezeu o sislobozeascl apa, si eu o sa ma trezesc; i atunci scap de *at.

Ca bine te gandisi, frate, adaose celalt mi tem si maimult, ca sä scap, am sa pun deasupra mea, pe coardä, un harb cucarbuni aprinsi, ca, de se va intampli sä pacatuesc, Dumnezeu vavarsa hârbul cu cärbuni peste mine, eu rn'oiu trezi si oiu scapide pacate !

Ajung calugarii la crâsmar. Era noapte, si cum erau ei oste-

www.digibuc.ro

Page 192: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

189

niti, n'au asteptat mai mult : a fäcut fiecare dupä cum isi zise maiinainte si se culcarä färä nici o grijä.

Acù, nici mai rämâne vorbä cä fetele dela crâsmä i-au mairas, i-au mai näcäjit, ca sä-i adulmece, dar in zadar : cilugärii isitineau firea si nu se clädeau ei a§i de lesne. In sfârsit, adorm. Dafetele tot pe capul lor.

Cam pe-aproape de miezul noptii, sari unul arsa din asternut :cäzuse hârbul de cArbuni peste el, si nu degeaba doar, ci un diavolde fatä era pricinä.

Se desmeticeste bietul cälugir, imbränceste diavolul de lângäel, se scoalà si fuge afarä cu antereul pe umär. Se ingrozise bietulcälugär de päcatul care era at pe ce sä-1 facä, dar scäpase. Smulgedin antereu niste bumbac, se sterge, si facându-1 sumuiog, II su-pune in stresina casei crismarului. Apoi se duse si trezindu-si to-varäsul, ii spuse din fir-a-pär toatä pkania, cä se ingrijirä amandoi.Apoi se hotärirä sä punä seile pe cai numai deck si sä plece, c'a-ceea-i casa si sälasul diavolului.

Asa si facurä. Au incälecat amândoi si au plecat.Da dac'or fi ajuns, nu stiu. Da bumbacul din stresina eras-

marului a fäcut o minune mare. Vezi dumneta, asà a vrut Dum-nezeu. Mai intku, sumuiogul a inceput a se rotunji si a se rotunji,de se fácù intocmai ca o gogojlie de mätasä, si inteinsa un bäietelmititel-mkitel, cat si gandacul de mätasä. $i vezi cä gogojlia ceeacrestea si se netezia pe fiecare zi, iar bäiatului nu-i era mai bine cain pantece de femeie. Azi o leacä, mâni o leacä, poimâni o lead,panä ce la nouä luni, baietul erl gata si iasä.

Iaca asà a vrut Dumnezeu! Doamne, si sä mai indräzneascäcinevà sä zicä ce zicea. si Arie ! Bateti-vä cu mâna peste gurä maibine si minunati-vä de toate câte nici prin crestet nu-ti vine si lecrezi, si totus asa s'au intamplat.

Asa, peste nouä luni, bketul sta gata sa nascä. Incepù a räcnicolo'n stresinä. Femeia crâsmarului pe semne cä mätura prispele, caautle scâncitul. S'a spáriet de-odatä si a fugit de a spus crâsmarului.

Ia du-te, Române, cä Elul' ce se tot aude scâncind in stresiná.Lasä cra.smarul pe mana femeii tejgheaua si alergá fuga. Puse

scara, se sui si când colq, ce sd vadä ? Baietul spärsese gogoslia si

acA se tot svarcolia prin paie. Da crâsmarului de-odatä, pard nu-ivenia a crede ochilor si urechilor.

Ehehe ?... Miitdlucti erai?... Ce grigdlice!...

www.digibuc.ro

Page 193: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

190

Il lua cfa§rnarul pe sus si-1 aduse neveste-sei.'Jack nevastä, cu ce ne mai darui Dumnezeu!Aista era, zise bucuroasä femeia.Asta !SA-1 crestem, Române, fäcù femeia, ca., cum crestem pe

Ionia, nu ne-o präpädi Dumnezeu de I-om creste si pe-aista ! Cinestie ce netoatä netrebnicä de fatä 1-o fi ascuns aici !

A doua zi disdedimineatä, crâsmarul lui baietul in brate sise duse de-1 botezA, punându-i numele Spiridon.

lad, aveau o bucurie. Facuserl doar o faptä bunä si le radeauinimile când ii priviau pe amándoi, pe Ionica si pe Spiridon ju-cându-se.

De-atunci vremea trecù incet-incet, hai-hai, si Ionia si cuSpiridon se facura flacai. Veni vremea sä-i scrie la militie. Si Ioniaal crâ§marului, cum erà el cu cAteva luni mai mare decât Spiridon,era gata sä plece 'ntäi, la poruncä. Nacaz pe bietul crâsmar si pecrAsmäritä, ca pärintii.

Da Spiridon, 'ci :Tata, lasä-mä sä mä duc eu in locul lui Ionicä, si nu mai

purtati nid o grijä.Du-te, puiul tatii, fiat bucuros cra§marul.

A§A. dar Spiridon isi luä ziva bunä dela toti §i inteo bunidimineatä plea la militie.

Da bietul Spiridon ci-cA erä tare uricios; si ofiterilor le erasilä sä-1 mai bage'n rand cu altii ; de aceea 11 dAduserä ajutor bu-cAtarilor.

Inteo zi, pe când Spiridon isi späla blidele, ci-ca de uncle sipâtia unde, un soldat fruntas, chipurile, gäsise cu cale sä-si batä jocde dânsul.

Spridon :Mai, catä-ti de treaba !

$i, «mäi asà, mäi in colo», dar pace, cum e scaiul cela,se tinea de el.

Venise un ofiter sa vadä ce-i IN acolo si-si läsase calul inseama lui Spiridon ; si Spiridon, väzInd cä fruntasului nu i-i dedata, ci i-i de nada, unde nu-mi infasca piciorul calului si cândmi-1 pocni pe frunta§ odatä, cela cäzu lat. Apoi Spiridon se duserepede si puse piciorul calului la loc, de nici nu se cuno§teä mäcar.

Da ofiterul II väzuse.

www.digibuc.ro

Page 194: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

191

Implinise cateva luni de militie Spiridon, §i acu-i veni §i luidor de pärinti. $i dor, §i dor, de nu mai avea nici un spor pe cepunea mana.

Hai ca inteo buna ditnineata se infati§eaza inaintea ofiterului.Sá traiti, domnule ofiter, mi s'a fácut dor de pärinti !Ei, §i ce vrei, Spiridoane ?Sa-mi dati drumul pe-acasä, o lead ?

Da ofiterul, care stià puterea lui Spiridon, 'ci :Asculti, mai Spiridoane : Tu ai fost baiet vrednic, §i pentru

asta, iata e§ti slobod de-acù pentru totdeauna!$i Spiridon s'a räsucit inteun picior §i dus a fost.Cra§marul, cr4märita §i Ionica, nu mai puteau de bucurie.Spiridon, cat in copilarie, cat prin armatä, deprins'ese bini§or

ciobotiiria i ; de aceea cumpara. cuie §i piele §i se aFzi frumos labanc, langa geam, la lucru. $i canta §i lucra.

$i de atunci a ramas obiceiul ca ciobotarii sa lucreze la geam.Ei au chiar obiceiul de a sarbätori cu mare evlavie pe Sf. Spiridon,unindu-se mai multi §i petrecand.

Da A. vedem acum ce se petrecea cu cei doi cälugäri, cariinca nu incetau de a se duce la Arie. In tot anul trebuià neapäratsä treaca pe acolo.

Intr'o zi, pe cand Spiridon lucra cântând la geam, iatä cá za-re§te calugarii ceia trecând drept pe langä gearnul lui. Spiridon le

facn chip sa steie.Unde mergeti, voi, le zise el.La sfatul lui Arie, zise ei.

Auzind Spiridon de Arie acela, mai nu-i venia a crede ca sepoate afla un astfel de om nebun. Crezù vreme buna sä se dud §iel pan'acolo ca sa-1 vadä.

Mai stati cà merg §i eu, le zise Spiridon.

I. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu, comunic. de fratele meuVasile : eSf Spridon a fost de meserie ciobotar ;i de aceea e patronulciobotarilorl. i prin Bârlad, Sf. Sipridon e in mare cinste la cismari.Chiar in anul acesta am auzit recitându-se la aceastâ zi câteva versuridintr'un cântec mai mare :

Taica, sfinte Spiridoane,Fa-ti poinana ;i cu noi :Rupe ghete la cucoane,La boieri ;i la ciocoi !...

www.digibuc.ro

Page 195: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

192

Da cAlugarii, ci-ca, väzându-1 asà de urit, o si luarä la fugA,cA le erà rusine meargA aläturi de el. Nu-i vorbä, toväräsia catlugärilor nu-i prea aduceä mari foloase lui Spiridon, dar orieum,tot e mai bine cu tovaräsi decât singur la drumul cel lung.

Asa se sculä Spiridon repede, îi luä ziva bunA dela pArinIi,indlecA pe o dniglii de iapä i porni dupa cklugäri.

alugärii aceia au mers ei, au mers, da dela un timp auostenit si s'au asezat la un elesteu, pe mal, ca sä se odihneascA.Dupa ce au depufit caii, se toranirA pe iarbä, ca sä mai atipeasacite o lead.

Iaca i Spiridon. Descaled si el, dä iepii un capAstru in cap,ca sä se mai indeparteze si se apropie de cei cAlugäri. I-a väzut càdorm, a tAcut i s'a culcat si el lângä

Nu trecù mult i cälugärii se trezirä. Când au vAzut pe Spi-ridon lânga ei, au rAmas träsni;i.

Mäi frate, zise inglodAm iapa, cä de-o mergeurAciunea asta cu noi, ne fasce de rusine.

Päi, la asta mä chitiam i eu, räspunse celalt cAlugdr.Da Spiridon li auziA.alugarii se scoalà, si, mai cu trudA, mai cu nAcaz, inglodeaza

iapa lui Spiridon. Bucurosi acù, vin ei fuga si se culd färä nicio grija.

Spiridon, cum a sitn/it c'au adormit, s'a sculat binisor, ì pA-sind incet, s'a dus la cai, scoase cutitul din brAu, i cu mare di-bAcie se apucä de belit caii dela copite in sus, pinä peste genunchi,risfrângAndu-le pielea, ca si cum ar fi fost sufleca0. Dar nu semultArni numai cu atâta : le bell si botul pinä peste urechi, de rA-maserä caii cu dintii rânjiti, de sä te sperie si nu altä cevä ! Dupaasta, veni la cAlugäri, le rnând brânza de prin racle, le descArcipustile si le asvArli pe foc i apoi se culd si el.

In zori, tot Spridon se trezi intAiu si incepù a scormoni princenusä :

I !... sculati mAi, cä uite mi s'a inglodat iapa ; i caii vostriiuite cum s'au suflecat ca s'o scoatA... i râd de iapa mea... Ia teuitä cum isi afiä joc... I, mäi, alerga0...

Apoi Spridon lul un ciomag i incepù a scormonl prin cenusä !BA... ia uite mä, ce mai de ciolane prin focul nostru !

Pe semne erau tevile pustilor.CAutarä cAlugärii prin racle, ca sh gäseascä brâniä ca sä mà-

www.digibuc.ro

Page 196: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

193

nânce, dar le aflara de§erte. Ciuda lor nu era proasta! Unul altuiai§i fáceau din cap ca §i cand §i-ar fi zis : «Mai, d'apoi §tii di cu§trengarul ista de Spridon nu-i de §aga !».

Dad vad ei §i vad ca n'au incotro carni, o luara pe jos §i

s'au dus.Spridon, in urtna lor, se duce la iapa, racne§te de vreo clouä

ori la ea, o scoate, incaleca, mai iea §i o caramida §i o puse in traista.Dupa multi vreme, ajunge §i el acolo, unde erà o multime

de calugäri. In fruntea lor, Arie, pe un jalt de aur, statea §i cautàsa le dovedeasca lucrul pe care 1-am auzit : ca nu-i sfânta Treime,a Isus nu-i Dumnezeu.

Cei mai multi, mácar a nu se dumeriau ce spuneá. Arie, eraude partea lui. Putini de tot erau cei cari mai ramasesera ne adul-micati de Arie, dar §i ace§tia, ce folos, daca nu puteau ca sa-i do-vedeasca rätacirile lui Arie.

Iaca numai se infati§eaza §i Spridon colo, scoate caramidaceea din traista §i se iea ratna§ag cu Arie. El spunea ca este SantaTreime, Arie zicea ca. nu-i.

Arie, ci :Mai Spridoane ! ; iaca, dad-mi dovede§ti ea este Sf. Treime,

sa §tii c'ai ca§tigat rama§agul §i eu ma le* de credinta mea !Atunci Spridon i§i faca cruce, lua caramida ceea in mâna §i

când o strânse, focul se tidied in sus, apa se scurse in jos, iar lutulramase in mâna.

and a vazut Arie a§à minune,ci-ca s'a dus §i de ciuda s'ainecat, ea nimeni nu-1 putuse rapune panä la Spridon.

Si de atunci s'a dovedit ea este Sf. Treime, iar Spridon s'afacut Sant» 1.

A §asea povestire se aude prin jud. Dolj, in urrnätoarea cu-prindere :

«Intaiu Sf. Spiridon n'a fost sfânt ; era orn ca toti oamenii.Da-i placea lui Dumnezeu sä umble cu el câte odata pe pamant.

A§à umbland ei odata pe un drum, au dat peste un canemort, se §i umflase. Vazându-1 Spiridon, zise cátre Dumnezeu :

Vezi, Doamne, ast cane imputit ?II vac'.

i. Spusii de batranul Constantin Negru din corn. Ciureti, Impart.de d-1 Gh. V. §u§nea.

PamfIle, Sdrbdtorile de toarnnii. 13

www.digibuc.ro

Page 197: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

194

Ei, pielea astuia o sa fie odatä fata de masa, ca sä ma-nanci pe ea.

Ce spui, Spiridoane !Asa, Doamne !Atunci sä stii, Spiridoane, cà dad o fi ash, am sä te fac

sfant mare !...$i s'au tot dus, cat s'or fi dus, i apoi s'au despärtit.Au umblat asa, cat or fi umblat, nu se stie, j iar s'au intalnit

si au mers amandoi cat or fi mers prin lume, i innoptând, au trasla un crestin de orn. Omul le-a pus ca sä mat-lance cu totii i pemasä a pus un fel de musama.

and rnancau, Spiridon a zis :Doamne, sa-ti spun o istorie ?Ce istorie, Spiridoane ?0 istorie.Spune-o !Vezi musarnaua asta de pe care mancam ?0 vad...Ei, asta e fácuta din pielea canelui pe care l-ai väzut odata,

de mult, de mult, Inteun drum ; ti-aduci aminte ?Mi-aduc ! Asta e pielea lui ?A lui, Doamne !

$i atunci Dumnezeu a zis :Ziva de astäzi sa fie a ta, Spiridoane, sä fie stand, si cine

o lucra. In ziva asta, fie el cismar, ori täbicar, sau cojocar, sä nuse mai scoale ! Ash, Spiridoane, dac'ai spus adevarul....

$i de-atunci se zice di Spiridon a limas sfint,« Sfantul Spiridon» 1In stärsit iatä si cea din urn-tä povestire, Sf. Spiridon orb, care

se aude prin jud. Dolj«Sf. Spiridon, spun bättinii, cand era cismar avel dupa usa

o cutie cu cenusä.and se duceà omul sa-i iea mäsura, sl-i fad ghete, calcá cu

piciorul in cenusä.Asa oricine venià sa poruncedsca cevh, s'ajungeh din pre; si-1

trimeteh dupa usä unde erà cutia pusä cu cenusä i chid cu pi-ciorul, iar arvuna i-o lash pe masa. El se uità la om. Dupä ce

1. Spusa de d-1 t. St. Badea, Catanele, jud. Dolj, impart. de d-1 N.L Dumitraru.

www.digibuc.ro

Page 198: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

195

pleca omul, lua masura urmei din cenusa si-i lucra incaltamintea.Odata a venit o femeie si a poruncit o pereche de ghete.

Dupa ce i-a dat arvuna, si-a ridicat rochia, sa-i fad ghetele pink' lagenunche. El n'a bligat de sama : a crezut ca ea a si plecat, si cânda ridicat coada ochiului si a vazut-o, din greseala s'a intepat laochiu. Si de aia a ramas orb de un ochiu» I.

Prin jud. Tecuciu se spune ca. Sf. Spiridon a fost ciobotar insat. Inteo zi, veni la dânsul o femeie cu o ciobotica, pentru dres..Spiridon ciobotarul, cum o vaza, ii luä ciobotica din mâna, si candi-a dat una, i-a retezat gâtul. Si de ce ? Pentruca Spiridon, ca ori§i care ciobotar de astazi, nu primià pe nimeni sa-i villa cu 'Mal--tamintea desperechiata, de teatna ca sä nu-i moara nevasta.

In urma, vAzand Sftidon ce a savarsit, a luat niste doftoriide ale lui si ungInd gatul femeii, i ha pus la loc ; apoi suflândasupra ei, i-a dat dub si femeia a inceput sä sufle.

Asta-i intaia minune a lui Sf. Spiridon, patronul ciobotarilor,cad, de ziva lui, ferit-a sfantul sa lucreze, ci duc aceasta zi maimult in petrecere si veselie 2.

Ziva de Sf. Spiridon, 12 Decemvrie, se serbeaza pretutindeni.Prin Oltenia se tine mai ales de femei, crezand ca-i «greu de lovituri» 3.

Prin jud. Nearnt se povesteste ca doi stoleri n'au tinut soco-tealä de aceasta särbatoare si au muncit in aceastii zi. «Seara ca deobiceiu, dupa lucru, s'au dus la cr4ma, dar aceasta fiind dintr'altsat, au purces calari : unul pe un cal alb, celalt pe un cal negru.Lasari caii afara §i intrara in launtru. Beau ce beau, dar când sa iasaafara, ce sa vada? Capul calului negru, la calul alb, si capul celuialb, la cel negru. Mult se minunara ei de aceastä minune, Ora ceintr'un târziu isi adusera aminte cá muncisera in ziva de Sf. Spi-ridon, facatorul de minunio 4.

Prin jud, Muscel, se zice CA in aceasta zi creste ziva cat saretocoful peste gard 5 .

1. St. St. Tutescu, 0 parte din Sfintii poporalui, p. 30 .2. Culegere din corn. Tepu.3. Calendarul ilustrat pe 1910.4. Culegere din corn. Baltatepti, impart. de d-1 I. Preutescu.5. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93.

www.digibuc.ro

Page 199: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

SF. MODEST.

Cu privire la Sf. Modest, pe care nici calendarul nu ni-1 dämäcar, cetim aceasta relatiune, fárä a cunoaste regiunea din care afost culeasä :

«Sf. Modest, ce se serbeazä in ziva de 18 Decemvrie, dealtfel in aceastä zi se cinstesc Sf. Sebastian si Zoie, e präznuitpentru boale la vite §i paza lor ; pentru aceasta, oamenii aduc pepopä acasà, se roagä lui Dumnezeu in genunchi si fac aghiasmä ;pe urmä preotul iese si stropeste cu aghiasmä ograda, ocolul sitoate vitele, rugAndu-se lui Dumnezeu ca sä le fereascä de boale ;dupä aceea strâng aghiasma rämasä si din când in când stropescvitele ori le-o dau in tärâte» 1.

I. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. ioi.

www.digibuc.ro

Page 200: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

IGNATUL.I. Ignatul.

Särbätoarea zilei de 20 Decemvrie se numeste in popor Ig-natul sau Ihnatul 1, Ignatul percilor 2 sau Inatoarea 3.

Cu privire la patronul zilei, iatä legendele pe cari le-am pututaflà :

Intâia se aude prin jud. Do lj si sunä precum urrneazä :«Mai de mult, oamenii täiau porcii in ziva de Ignat, le

da cu securea in cap. )61à. Ignat, cu ta'-säu, s'au apucat sä taieei porcul. Când a vrut sä dea Ignat cu securea in capul porcului,nemereste in cap pe ta'-säu omoarä!.

El, ce sä fad ? L-a omorit, l-a omorit!... Incepa a se väitàca ce-a gresit de-a omorit pe ta'-säu ? !

Il ingroapä, îi face pomanä si plead in lume.Spuse i la mic, i la mare, si la final-, si la bäträn, cà ce sä

fad, ca sd scape de piicat ?Si pe drum s'a intâlnit cu un popä bätrân. I-a spus täräsenia :

iatä ash., a§à, a§à,cum fäcuse. I-a spus popa ca sá fad un cinttlet 4la o apä curgátoare i sä treacä pe top cälätorii färä nici o platd.Si la marginea apei sä-si facä un cämin ca sä seadä acolo. Si amai spus :

lea un táciune de tufä infige in pämânt. Dacä s'o prindepäni la trei ani, bine ; îti iartä Dumnezeu päcatele ; dad nu s'oprinde, sä tii ca nu le iartä.

Ash a si fäcut : si-a fäcut cinul.si cäminul, si-aduse nevasta,copiii, se aseazä la o treceä i ziva i noaptea pe cine venià.

Treca azi, treat mäine, aproape trei ani, i când se pomeni

I. Aproape pretutindeni.2. Jud. Valcea.3. R.-Codin, Mihalache, oP. cit., p. 94: Ignatului i se mai zice

Inatoarea. Inatoarea e o ferneie lacoma §i urita, care mananca lumea).4. Cin, luntre.

www.digibuc.ro

Page 201: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

198

inter) noapte, viscolià i bätea un vânt, i ei, máncare, na... nimic...Se pomeneste strigind de dincolo de apä :

Mai Ignat !El raspunde :

Aud, frate.Vino, frate, de ne trece, ca pe astfel de vreme ne 'necam.

Se sul in cin si trecù. and dincolo, nu gasi pe nimenitrecù iar indàrát, väietindu-se curn cä se inead oamenii Oa aajunge el... Si când sa intre in casä, aude iar strigând :

Mä Ignat, ma IAud, frate, aud !Vino, frate, de ne trece, ca ne 'necam, val de capul nostru!

$1 iar trece dincolo, si cand dincolo, nu gäsI pe nimeni. $iincepù iar a se valetà i olicai, cä ce se facura ?

Eu m'am pus sä ispäsesc pacatele lui tata, i eu mai multeam facut !

$i cand sä intre in casa, jar aude strigind :Uu-u-u, ma Ignat, ml !Aud, frate, and !Vino, frate, de ne trece, cà ne 'necam si alta nimic !

$i iar trecii cinul. and ajunse dincolo, gasì doi mosnegibatrani. Ii lua in brate, ii Anita, ca unde scapaserä de inec,ii puse in cin si Ii trecù dincolo, acasä la el. Acolo incepù sa lespuie cum Ca el s'a apucat sà ispaseasca päcatele lui ta'-sau i acummai mari Vacate a facut ; cä de aseará pan' acum douä randuri deoameni se 'necarä. Si mosnegii i-au räspuns.

Lasä, ma Ignate, c'o vedea Dumnezeu !$i acei mosnegi nu erau cleat Dumnezeu §i cu Sf. Pare.Intrara in casa. Ignat se uitä incolo, se uitä pe dincolo, nici

un scaun. N'a avut ce sä le puie ca sä Fula, cä erau säraci ; i i-adat lui Sf. Petre vigul de cioareci i lui Durnnezeu trâmba de panza.Copiii plângeau de foame..., plângeau, de ziceai... aaas !...

Da unchesii :Ma Ignate, ia impacä, ma, ái copilasi ; ce au de tot plang asa ?Päj, titi ce ? plâng de foame ; väzura pe mumä-sa arzand

tastul ; si nouä ne e rusine sä spunem ce avem de gând sa *amin el, le-a räspuns Ignat.

Ori ce-ati aveä, nu ne impäcati panä nu ne-ti spune.Nevasta a facut ce-a mai facut prin casä i când s'a uitat

www.digibuc.ro

Page 202: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

199

Durnnezeu si cu Sf. Petre intealtä parte, a läsat tistul jos, gol.Când il vad copiii läsat, incep si mai tare sd plângä.

MamA-sa le zise incetisor :Las' cu muica, ea vä scoate ea acum pâinea din täst, si o

sä mâncati, si o sä NI culcati.$i de unde, cA erà tastul gol.0 'ntreha Durnnezeu cA ce au in täst ? Ea ii räspunde :

Nu e nimic, 1-am lisat a§à ca sä zicä copiii a e pâine,pAn' or adorml.

$i Dumnezeu :Ia impaci copiii, cA prea plâng ; cautä in fastul Ala, cA trebue

sä aveti ceva subt el ; nu se poate...I-a räspuns Ignat cA :

Nu, al nu avem nirnic subt täst...Ia lasä ; cautä sub täst de impaci copiii ; nu vezi cum

plâng ?$i când se duce nevasta lui Ignat de ridici tästul, o One de

de cele dospite, mare-mare ce de-abiA avel loc subt tAst de marece erà. Dupa ce-o scoate, o frânge si o imparte la copii. Se puncopilasii si mânânci si se mai pun si ei, cei bätrâni.

In timpul acesta, odatA s'au aprins niste lumânäri inaintea luiDumnezeu. Cum a vAzut ash., Ignat repede s'a priceput CA esteDumnezeu. Si a inceput sä le särute tAlpile picioarelor, si poalelewalelor, si mAinile.

... CA, [uite] cum a venit Dumnezeu in casa mea si n'amavut ce sä-i dau sa mAnânce si pe ce sä seadä, säräcutul de mine,Doamne !

$i Dumnezeu :Lasä, mi Ignate, cä ai implinit toate,si sä mergi cu noi.SA merg, Doamne, dar copiilor ce le fac ?Lash-i, am eu grijä de ei, räspunde Dumnezeu.

$i au plecat : Ignat cu Dumnezeu si cu Sf. Petru.MergAnd ei asà, au dat pe la carbune si acù era. prins. Facuse

niste rAdäcini in pAmânt si niste lästari pâra la brAu. $i au luat-oinainte. Pe drum Dumnezeu ii zise :

Astäzi sunt trei ani de când ai omorit pe ta'-fau. SA stiica ti-ai ispA§it pacatele. De-acum inainte sä fii harnic sä nu mai faci.

$i au mers tot inainte, cAti ani or fi mers, nu se stie, cas'au intAlnit c'o träsurä, cu piste telegari de cai, de credeai CA

www.digibuc.ro

Page 203: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

200

sboara, nu altceva ; si'n trasura, unde se lefaiau niste boieri. Inurmä le veniau samare imamate cu marfa scumpa...

Negustori mari !$i a zis atunci Dumnezeu :

Ma rgnate, cunosti tu pe cineva din negustorii aia ? A ?Nu cunoscui pe nimenea, Doamne !Vezi, ml ? Aia furä feciorii tai !...Taci, Doamne !Ai tai furä, mai Ignate !

Auzind asà, Ignat vru sä le särute picioarele si mâinile. $i cesä le sarute, ca i pierisera !

Luand-o Ignat indarät, se intâlneste iar cu trasura.inima in dinti de-o opri intrebara

Eu pe dumneavoasträ parca v'as cunoaste; da, de ! Nustiu de unde sa va ieau; v'asemuiu cu niste copii.

Ce copii, omule ?Cu niste copii ai miei cari i-am pätisit la apa cutare.Pài noi suntem copiii äia de cari spui dumneata ; noi

suntem copiii lui Ignat.Mânca-v'ar taica, voi sunteti copiii mei !

Si au plecat cu totii inainte !»In ziva de Ignat, nu este ingacluita, mai ales pentru femei,

nici o munca, si mai cu samä in casa, fiindca se crede a fi pri-mejdie pentru boale i alte suparäri, printre cari ar fi si aceea càporcii ar rupe almafile intinse pe gard, la uscare 2.

In aceasta privinta, iata o povestire musceleana referitoare lao femeie nesocotitoare :

«Ci-ca o crestinä, in lac sa tie ziva asta, s'a apucat sä toard.Indtoarea, fiindca erau usile incuiate, s'a läsat pe cos si a intratla ferneie in casa zicându-i :

Hai, surata, ajut i eu.

i. Culeasa din corn. Catanele, jud. Dolj, de d-1 N. 1. Dumitrwu.2, Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, impart, de d-1 t. St.

Tutescu.Candrea, Densusianu, Speranta, Graiul nostru, I, p. 272, cred, dinjud. R-Sarat : Dela Ignat §i palna la Craciun nu-i bine s4 torca. R.-Codin, Mihalache, op, cit., p. 94.Calendarul ilustrat pe 1910: Ignatul erau de lovituri.Voronca, op. cit., p. 55: In Moldova de sus nu se toarcedela Ignat pan& dupa. Boboteaz4, ca sa mearga bine vitelor i sa vina pe-fitori fetelor Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

www.digibuc.ro

Page 204: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

201

Femeia a crezut-o. Au tors amândoul pânä au isprävit. Pe lamiezul noptii, Inätoarea zice suratä-sii :

Fuga de cautä un hardäu, cä pänä la ziui sä i coacemtortul.

Femeia se duse sä caute prin vecini, spunând cu cine a is-prävit tortul.

Fugi, fä, cä aia e Inätoare i vrea sl te opäreascä pe tinein hârau i sa te mânânce.

Ea nu se incredintä, pânä nu-i spuserä . toate vecinele in a-celas chip.

Päi dar, zise femeia, cum sä scap ?Pune scara la capul casei, suie-te pe cos si calla cocofefte

de trei ori pe cos : «Cucurigu-gagu!», cl ea cum o auzi cocopl, osterge la sänätoasa. Pe urmä inträ'n casä i stinge focul sä nu

mai vazä luminä, cá dacI o vedeä, vine iar la tine !A fäcut femeia cum au invätat-o vecinele si a sapat de I-

nätoarea» 1.Prin multe pärti se taie porcii in aceastl zi. «Chiar de n'ai

tàià un porc, taie cel putin o pasere, indeamnä o credintä mus-celanä, Oink ratä, gäscä ; ori la vreme, de-ai intepä creasta la ogäinä neagrä ca sä dea sângele, cá asä e bine : sä vezi seinge In zivade Ignat, cä numai atunci vei fi ferit de boale» 2.

Prin unele pári, lucrul, adicä munca este ingaduitä, insänumai dupä ce femeia a väzut sänge 3 de orice soiu de vietate, ori&Inge de porc negru. Dad nu väd gospodinele sânge, prind ogaind neagrä, Ii impung creasta cu un ac, ca sä-i dea sângele,vadá i apoi se apucä de lucrul de care au nevoie.

In aceastä privintä, iatä urmätoarele povestiri muscelene :«Ci-cA erà o femeie, pe care o chemä Rada. In seara spre

Ignat, ea s'a apucat sä toard niste caiere de cânepä. Pe-aproape detniezul noptii, pe când Rada ind lucrà, s'a pomenit cu Sf. Ignat lafereasträ, cä a 'nceput sä se rästeasa la ea zicandu-i :

Bad', Rad',Suie-te 'n pat,Cä eu sunt Ignat !

i. R.-Codin, Mihalache, ofi. cit., p. 94-5.2. Ibidem, p. 93.3. Cred. Rom. din corn. Trusesti, jud. Botopni, Impart. de d-I C.

Atanasiu.Albina, V, p. 455.R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 95.Albina,V, p. 1302.

www.digibuc.ro

Page 205: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

202

Adica : Rada, Rada, culd-te ! Nu mai toarce !Ea Irish', n'a ascultat, a lucrat inainte.A doua zi a si pus-o boala jos. Si ci-ca, pan'a 'ntepenit-o

Dumnezeu, ea a aiurat inteuna :

Ignat, Ignat,Ce-am avut,Am depanatl

Adica : ce-am tors, am depanat pe raschitor.Mai erà una care periase la cal0 in ziva de Ignat. D'atunci

insa a lovit-o boala si in curand s'a dus de pe lumea asta. Pana aa murit, a aiurat zicând :

Ignat, !gnat,Zi Nina de periat 11

A treia povestire se aude prin jud. Ialomita si ne spune ea ofemeie, care nu stia ca in aceasta zi nu trebue sa toarca si sa coasa,ca sa n'o gäseascd pe ea, sau pe cineva dinteai ei, sa se'mbolna-veasca sau sa 'nebuneasca, a depanat de pe fuse pe râschitor si deaceea a 'nebunit. Ea ziceh 'ntruna :

Ignat, Ignat,Dela usa, pan' la pat,*apte fuse-am depänat! 2

Ignatul il .çin si femeile insdrcinate, ca sa nasca pruncii intregila trup si la minte 3.

Prin jud. Teleorman, in aceasta zi nu se lucreaza lucruri fe-meiesti, ca sa nu icneascei, sa nu geamä, ca porcul 4.

In sfârsit, se mai spune ea Ignatul isi are rânduit sä moaranegresit un om la ziva lui 5.

II. niatul porcilor.Prin unele parti, porcul se taie in ziva de Ignat 6, caci in

1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 94.2. Cred. Rom, din corn. Urziceni, imparta*ite de d-1 Dobre tefanescu.3. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 94.4. Cred. Rom. din corn. Principele Ferdinand, impart. de Par. Fl.

A. Draghici.5. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93.6. D-1 N. I. Dumitrapcu scrie, pentru jud. Romanati : eFiecare Roman

i§i taie porcul sau, hranit cu ingrijire din vara. In zorii zilei se aud antede guiuciri. Fumuri groase se vad inaltandu-se aproape din fiecare curtedela tarav.

www.digibuc.ro

Page 206: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

203

aceastä zi, dui:a cum am arätat, fiecare orn trebue si vadä singesä zicä :

Ignat,Ignat,Pore umflat 11

Porcii sunt ingräsati cu gräunte, fâiriä, tärâte, bostani, s. a.,pänä'n aceastä zi a, iar noaptea ei vor visa dacä vor fi täiati ori ba 3.Prin unele locuri se zice cä in noaptea despre Ignat, porcii viseazimärgele rosii la gât 4.

Prin jud. Dolj, pe unde porcii se taie in ajunul Cräciunului,se zice câ Ignatul prevesteste porcii cä vor fi täiati la CrAciun, cuvorbele :

Porc gras, o m5ciuch'n cap§i te culcil'n pat !

De aceea, din ziva de Ignat i [Atli la Cräciun, porcii stau toti tristi 5.«Porcul care n'a lost täiat in ziva de Ignat, d'aci incolo nu

se mai ingrasä, nu mai pune carne pe el si nu mai mânâncä, càciin ziva de Ignat visat cutitul.

Cei mai ban-Atli, tinând cu sfintenie la obiceiurile cele vechi,dad taie porcii in ziva de Ignat, i atunci când se intamplä caporcul sä fie negru, dupà ce l-au injunghiat, când curge sängele&la, au grijä sä puni o strachinä cu meiu dedesubt, ca sä scurgäsângele in el. Iar dupä ce se usucä meiul acela, il macinä i afumä

1. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93.2. 0 zicala : cNu se'ngrapä porcul la Ignab se refer& la cel ce vrea

sâ ispraveasca cevh in graba, farl sa se fi pregatit din vreme. D-1 D.Stefanescu, Urziceni-Ialomita, scrie : eSateanul roman, adevarat creptin, Intot postul Craciunului nu mânânca carne, ori, cum zice, de dulce, ci nu-mai de post, adica fasole, varza, muraturi, pepte, ceapa, praz, cum pi altemâncari de post. Craciunul 11 apteapta eu multa bucurie i fiecare in postingrapa eke un porc, ca sá aibä in ziva de Craciun caltabopi pi carnatiproaspeti. In ziva de Ignat ei taie porcii ; unii insa nu voesc a-i taih inpost, zicând ea se spurcd, adica se ung toate vasele, i e pacat a sespurch in post..

3. Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj, impart. de d-1 t. St.Tutescu.

4. Cred. Rom. din com. Idrici, jud. Falciu, impart. de d-1 G. Arteni.5. Albina, I, p. 396.

www.digibuc.ro

Page 207: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

204

cu el, peste an, copiii, ca sä le tread de guturaiu, de spaintei, denaludi si de alte alea» 1.

Prin jud. Teleorman, pe unde porcii se taie in aceastä zi, dupiice s'au injunghiat, se asterne ate un sac peste ei, iar deasupra in-caled un copil, ca sa nu se strice carnea panä la Craciun 2.

Untura care se scoate dela un porc negru taiat in aceastä zi

este bunä de folosit la multe vräji, mai ales in ceeace priveste bunulmers al oilor 3. Prin jud. lalcea se pastreaza o bucatä de carne deporc negru täiat in aceasti zi i la Bobotegii este dusä la bisericaspre a fi bote,-(atd de preot ; cu aceastä carne se ung cei ce au du-rere de picioare, pe locurile pe unde simt junghiuri4.

Prin jud. Neamt ttntura de pe chifcd §i maple de porc täiatin aceastä zi se foloseste cand se ivesc in porci 5.

Prin Banat, mai de mult, se ungea cu grasime de porc taiatin ziva de Ignat, trupul unui mort bänuit a fi strigoiu, dupä ce i

se mai stripungea scafarlia cu un ac, punandu-i-se apoi in sicriu siun bat de trandafir sälbatec, inácie1, ca sa se incurce cu hanieleinteinsul, i astfel sa nu mai poatii ieì afara 6.

Falca porcilor taieti in aceastä zi se va strange, la vremeacuvenita, spre a se folosi la nevoie pentru vindecarea bolii numiafalcar, un soiu de umflaturä a fälcilor, incalzind-o cu incetulla foc i apäsand cu dansa peste umflatura

Deoarece prin cele mai multe WO, datina taiatului porciloro gäsim la Craciun Criiciunul amänuntime vom descrie-o

noi cand va fi vorba de aceastä mare si bogatä sarbatoarecrestineasca.

1. R-Codin, Mihalache, op. cit., p. 93. Cred. Horn, din corn. Urzi-ceni, jud. Ialomita. comunic. de d-1 Dobre S,tefanescu : «Se zice ca poriipupi la ingrapat i pe cari oamenii nu i-au taiat pâna'n ziva de Ignat, numai mânânca, din pricina ca vad sânge in mâncarel.

2. Dat. pi cred. Rom. din corn. Balaci, impart. de d-1 A. M. Nour.3. Marian, Seirbatorile, III, p. 231.4. Dat. pi cred. Rom, din corn. Gorunepti, jud. Vâlcea, cornunic. de

d-1 C. M. Popescu.Dat. fi cred. Rom. din corn. Vânatorii Neamtului, jud. Neamt,

impart. de d-1 V. tirbu.6. Marian, Immormeintarea, p. 84.7. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 102.

www.digibuc.ro

Page 208: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

INDOE SI GLOW,

A

Ac, s., 115, 116, 143 (crediniä).acatist, s., 110.Adam, s., cdrarea Zvi -, 14 ;

46, 103.adevära, v. a. , 11.adiveri, v. a - , 15.Adortnirea, s. 57,aghiaztml, s. - pentru grädini,

3 ; and se face 58; mare,48.

Agost, Agust, s., 1.

agrai, V. a - , p. 107.ajunge, V. a se - , a se Impäcä,

se alcätul (mai mult In tail*,194.

s. busuioc de-al albinelor,55.

Alexd, s. 50.Alexii, s. pl., 51.aluná, s. - bunä de friguri, 5 ;

- de leac, 122.aluni§, s., 51.atmlsurat, adv., 84.an, s., când Incepe anul, 44.Ana, s., SE --, 37 ; - Zacete-

nia, 181.Andrea, s. Sf. - , 125; luna lui-,

148.Andreiu, s. Sf. -, 58, 125

urm., 135 ; mo-, 130; turta,colacul lui , 140; luna luiSr. - , 148.

Antihârt, s. 155apcs, s., cand se räcesc apele, 4 ;

p.

ca mo§i, 49; - privighiata,p. 122; 351, 155.

apaos, s., 4.apostol, s., and a blástämat Maica

Domnului pe apostoli, 29.Aranghel, s., 85, 86..Arhanghel, Sf. -, 46, 74 ; - Mi-

hail, 74 ; - Gavriil, 74.Arie, s., 187.arieti, s., pl. turta arietilor, 74.arsa, adv., 189.cs§i§i, adv., 14.asteanultu, adv., 180.Aust, s., luna lui - , p. 1.August, s., 1.Augustru, s., 1.Avestita, s. , aripa Satanei,

96, 100.Avezuha, s., 101.avrameasá, s., când se culege ,

5.azimá, s., 151.

Bab4, s., cele 9 babe ale lui Sf.Nicolaie, 159.

b4citd, s., 35.bageag, s., 22; bageagá, s , 129.beilbataie. s., 65.Balcani, s., pl., 68.

s., de leac 53, 54.Barbara, s., 152 banc, s., 191.banc, s.,191.Barboase, s. pl., 149.Barbura, s. pl., 149, 153; friguri

din-, 151 ; turtele Barburii 151.

www.digibuc.ro

Page 209: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

206

barza, s., and pleaa berzele, 4.Barbura, s., 149.Basarabov, s., Sf. Dumitru din-,

69.bataie, s., ca sä nu fie - , 47.be, interj. bre, 169.berbec, s. Teclele berbecslor, 56 ;

61 ; turta berbecilor, 47.Berbecarii, s. pl., 57.besica, s., leac de besica cea rea,

54, 55.Blagovecinicul, Sf. Gavril ,

102.Blagovistenie, s., 106, 122.bletstarn, s., 110; boala, s., 94;

leac pentru-122; zi rea de-, 60,124,154; a (boala copiz1or),180 ;- grabnica, 28.

boanc4, s., 54.bob, s., datul In bobi, 101.Boboteaza, s., 122, 200, 204.Bobreajen, s., 3.bochioi, s., pl. 54.bogaz, s., 154.boieresc, s., boierescul vrabiilor, 44.boliste, s., semn de - , 123; 204.boratic, adv., 104.bortosel, adj., 27.boteza, v., a umblà (despre preop)

cu aghiazmä, 2, 49, 204 , de ctindse boteazA oamenii, 19.

box, s., - de leac, 53.brag4, s', când se face-, 124, 146.breinz4, s., dusä ca mosi, 62.Brezaie, s., 176, 177.brodar, s., 171.brum4, s. 37; liana brumei, 73.Brumar, Brumariu, s., 38, 73; -

cel mare, 73.Brumárel, s., 58, 73.brumiù, v. a. - 58.bub4, leac de buba cea rea, 54;

leac de - , 55; stirbatoarea bu-belor, 149.

buba, v. a se -, 116.bubat, Bubat, s., 115, 149 ; Savele

bubatului, 149.

bucines, v., a - , 96.burghiu, s., and se da gäuri cu-,

117.burueana, s. - de näjit, 54.bustean, s., orb, - , 167.busuioc, s., de cänd este - , 13 ;-

de-al albinelor, 55; 55, 139.

Cahla, s., 129.cahneafa, s., 129.cal, s de and este calul

m at, 23.s., 151.

cama0, s., and nu se spalä 61-mesi, 200.

cana, s. - , data ca mosi, 50.candela, s., când stä aprinsk 32;

data de pomank 123.cane, s., 144.cane-caneste, adv., p. 93.dinepa, s. 143 ; and nu se,culege,

2; de and e binecuvtintatà, 9 ;fuior de - , 151.

cap, s., - de post, inceput depost, 2.

capra, s. 135, 176, 177.caprior, s. a-si särl din apriori",

105.car, s. - de foc, tren, 162.carabani, v. a - , a ucide, 187.caramid4, s., minunea cu - , 183

si urm.carbune, s., 117.cdrpá, s., broboadä, 11.carpeala, s., 20.Carstov, s. si Carstovul viilor, 55.Casian, s., Sf. - , 172ccUlegi, s. pl., 32.castravete, s., and* nu se mti-

nâncä, 60.Catalina, s. Sf.- , 124.catelic4, s., 21.cáfelì, v. a se -, (despre ani), a

se pul ; despre ierburi, a se in-

www.digibuc.ro

Page 210: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

207

Olen!, a se 1ntinde.Caterina, s., Sf. - , 124.Catrina, s., Sf.- , 124.ceard, s., a c5uth cu , 101.cer, s., and se deschide, 3, 122,

159; ate ceruri sunt, 22.cerb, s., and se spura In spa.

2, 4.Chilichi, s. pl. 113.chip, s., a face-, a face sewn, 191.chipurile, adv., 120.

s., 2)4.Cilichi, s., pl. 113.

s., pl. 113.cin, s., luntre. 197.cineva§ile, pron., 115.ciobotar, s., 191.ciobotárie. s., 191.ciudd, s. 47.Ciudafratilor, personaj din po-

vesti, 46.Ciuda-lui-Arhanghel, s., 46.ci ulna, s., 102, 146.ciupit, adj., 149.clopot, s., 128.cloqc4, s., 117.coasä, s., 127, 143.cuase, v. a - , and nu se -, 47,

57, 60, 115, 116, 149.cociotbá, s., 128.cocos, s., 195, 201; de cand antä,

19, 22.cocogeste, adv., 201.cocostârc, s., de and este, 51.culac, s., 140 ; colacul lui Andrei,

140.colácel, s., dat co mosi, 50, 62.comoará, s., 83.copil, s., 124; ca sä fie ferit, 125.coi, s., 117.cova0, s., 123, 145.covrig, s.- dat ca mosi, 50, 64.coz, ,,frumoasil -", 92.crácämicel, adj. 26.crácánáfel, adj. 26.Cráciun, s., 119, 147, 204 ; postul

lui -, 118.

Cráciunoaie, s., 119creac-creac, interj., 26.crecuta, s., crángutä, 5.cruce, s., 1, 39, 60; Ziva

48 si urm.; Ziva Crucii de vará,1; Inchinarea sau scoaterea Sf.Crud, 1 ; Postal Crucii, 48 ; deand e , 185.

crupe, s., pl. 129, 144.cucuveica, s., 131.cumpand, s., primejdie, 58.cununa, v. a se -, de and se

cununa oamenii, 19.curcubeu, s., 154.curechiu, s., 38 si urm.cut it, s., 143.

Darac, s., pieptenele dracului, 117.darapana, y. a - Or, 15.Dealul-mare, s., 1.de ce... de ce, adv., 17.Dechemvrie, s., 148.descântec, de and este descante-

cul, 94.desleget, V. a se - (cu privirc la

post), 4.desveli, v. a se - mAna, 54.diavol, s., 66, 96.dihor. s., pielea de la sffirsitullumii, 96.doftor, s.. 82.dovleac, s., 149, 150.drac, s., 31, 76, 167. 187.Dragaica, s., 128,drtigld, s., 192.dragoste, s., vrajii de - , 137.drum, s., credintà desprea crucea

domnului, 127.drumári, a v. - , 10,8.

duch-se-pe-pustiu, s., 58.duce, a. se - , a murl, 82.duh, s., duhuri rele, 130, 131.dulce, s., dulcele toamnei, 118,duiceatet, s., 150.Dumitru, s.,-Sf. 61, 65 si urm.,

147; Sf cel nou, 72.

www.digibuc.ro

Page 211: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

208

dultqa, s., 94.Dumnezeu, s., 82, 88, 104, 122, 158,

198; povestea lui , 12.

Ecaterina, s., Sf. , 124.

Fâcator, s. [de farmeee], 137.fálcar, s., 204.

s., când se unge cu ustu-roiu, 136 ; vrajii la , 141.

faraon, s., 182.fasold, s., 150.frIsuiu, s., 150.fasull, v ., a se(despre bubat), 150.Fecioara, s. Sf. , 6 i urm.

fel, s., vorbä, treab5, 104.femeie, s., Insilreinatá, 202.Februarie, s., de ce are 29 zile

la 4 sal, 172.fereasta., s., când se unge cu ustu-

roiu, 136.fermeceitoare, s., 101.fierar, s., de când este blagoslovit,

17, 21, 24.fierbe, v. a. (despre covas5),145.FiliP, s. Sf. Apostol , 113; Fili.pul cel sclziop, 121.Filipi, s. pL, 56, 57, 114.Filofteia, s. Sf. , 179.floare, s., flori la biseric5, 2.Florii, s. pl., 24, 155.foarfece, s., 118.foc s., and e rilu de , 56, 58,

113, 116 ; ctind nu se Impru-munt5, 57, 115 ; focul lui Su-medru, 63.

Foca, s. M5c4nica , 56.forforoat4, adj., 16.frag, s., 52.friguri, s. pl., ca sä fie cinevA fe-

rit de , 2, 40; alunä ì prunAbunfi de , 5 ; de când sunt39; leacuri, 53 ; 52, 151, 178 ;din Barbur5, 151.

fuior, s., dela Boboteaz5, 122 ;de cânep5, 151.

fulfuroatel, adj., 21.funingine, $., 129.furt, s., zi rea de , 155.fus, s., 143.

Geiclinef, s., schiop, 135.s., 189.

gitinet, s., ca sk fie feritä deboal5, 53; 201.

gaitan, s. ros, 139.galacios, adj., 64.gamuiete, s. pL, 66.Gara, s.. 101.04, V. a-1. pe cinev4 [boala ,

202.gavad, s., 114, 117.Gazriil, Gavril, s. Sf. , 46, 77,

101, 102.ger, s., 37 ; 95.Gheorghe, s., Sf. 51, 70, 122.giuriù, v a. , a se scurge, 184.galagori, s., minte, 162.Glapeca, s., 101.Glipina, s., 101.goancla-de-câni, s., 35.godtinac, s., 63.gogoas, s., vierme din de ste-

jar, 44.gogo§lie, s., de ni5tasti, 189.goire, s., 40.goloe, v. a se , a se golt (de

frunz5, despre piiduri), 71.Grata, s., 101.grew, s. ca mosi, 62; 143, 144 ;stirbdtoarea graului, 152.Grigore, s., Sf. , 111.gusucire, s., 202.gunoiu, s., 115, 116, 131, 136.Gustar, s., luna lui , 1.Gustea, s, luna August, 1.gu$ter, s., când Infra In parnitnt, 4.guturaiu, s., 204.

www.digibuc.ro

Page 212: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

Haidamac, s., 63.s., rdi§te, vr5ire, 116.

s., 101.hapucel, s., 113.Mr.., hat, adv., 43.Haralambie, s., Sf. , 102.Hariton, s., 57; ccl bun, 57.hant, interj., 8.hirtimos, s., 34.hoard, s., 26.hoit, s., de mort, 87.holbüfel, adj., 17.holboreitel, adj., 26.hord, s., and nu se face In

sat, 40.hoe, s., 175.hotar, s., 127.Hranghel, s., 74 si urm.; mbsii de

- , 74.Hristos, s., 122.Humba, s., 101.

I

s., credinte despre ierburi,52.

iarnd, s., cAnd se Incepe, 127, 175;Andreiu-cap de lama, 125.

icni, v. a - , 202.icoana, s.,. 150.Iele, s. pl., 131.Ignat, s., 197; porcilor, 197.Ihnat, s., 197.Ileana Consdngeana, s., 107.

s., Sf.- , 75, 96, 102.imbdrburd, v. a , 150.imbdtd, v. a se , 107.

imbrea v. a - 151.imparäteasa, s., cAnd se culege

buruiana - , 5 ; - tuturor pase-rilor, 44.

impetr/i, v. a - [pomanA, mosi],123.

Impilat, s., Pilat, 12.impletì, v a -, and nu se Imple-

teste, 116.Inãtoarea, s., 197.Incefiut (?) 137.inchipuì, v., a se - , a face rost

de , 159.indrclzni, v., a (des pre fiare), 115.Indrea, s., 148.inec, s., primejdie de -, 58.infurnicet, v., a , 41.inger, s., pAzitor, -77Ingradì, v., a se - (despre

gostiti), 39.inimd, s., descAntec de plAmAdirea

inimii, 129.insomnec, v., a -, 33.fnschimbet, v., a se - , 109.intunered, v., a se -, 64.inurzica, v., a - . 41.inveirteji, v., a se -, a se insdrA-

venl, 91.loochim, s., Sf. , 37._loan, Ion, s., Sf. -, 11, 15, 23 ;

de toamnd, §. a., 38 ; - Mi-lostivul, 111 ;-gurei de aur, 112.

Jordan, s., 11, 95; fantlina lui-,14; putu/ lui, 16.

Irod, s., 39.Isus Hristos, s., 154.luda, s., Apostolul,- , cum a fost

blästAmat, 30.Iudeu, s., de unde sunt Iudeii, 30.izetri, v., a - , 154.

Jali, v., a - , 25.jemna, s., 139.jerdgai, s., 70.Jidan, s., de cAnd stint Jidanii, 183.

- jidov, s., de cAnd stint Jidovii, 30.de cAnd se Imput, 37.

v., a , 154.

La, v., a se , and nu trebue ase-, 5.

ldsat, s., - de sec, 119.

www.digibuc.ro

Page 213: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

21b

Idturoiu, s., 63.lautoare, s., fetelor, 53; când nu

trebue sä se ilia, 131.leasä, s., pale de arbugi, 187.Iega, v., a , a concepe (despre

116.lemnar, s., de când e blästämat,

17, 20, 24.lingoare, s., 156.lingura, s., 142.Lisaveta, s., mama St. loan, 28.lojar, s., 118.Lom, s., 68.Lom-Palanca, s., 68.Zoviturä, s., 37, 72, 200.

y., a se , se asätorl, 19; aface 45, ea s i se para cá vre-mea trece usor rdacil ai uncopil, e bine, a te mai ieai eudânsul" ; a se Inbäitä.

luceafär, s., cine-i lueeafärul dedimineatä, 30.

Lucifer, s., 76.Lucinul, s. 62.Zuni/Mare, s.,140, 156 ; ea rnosi,

62; dusul lumânärilor la bise-Ha, 110, 122; de veci, 123 ;

dela Pa§ti, 1, 38, 141.lumina, s., lumânare, 50 ; de

veci, 123.lunä,. s., 71, 144, 155./up, s., când e räu de 56, 62,

111, 113, 116, 117 si urm., 121,136 i urm.; zima lupului, 135.

luparie, s., 135.

Mac, s., sfIntirea macului, 2 :de leac, 55.

Macaveiu, s., i ; ziva Macaveilor,; Macaveiul stupilor, 2.

m4cies, s 204.m4cin4, v, a , and nu se ma-

cinä, 115.Macoveiu, s., I ; SF. , 55.magar, s., In legendele Sfântului

Spiridon, 182 si urm. ; de andeste luat In as, 22.

Maica Doninului (Precesla), s.,6 si arm. 20,22, 25, 28, 29, 58,100, 119, 147, 155, 172 ; CälätoriaMaicei Domnului la lad, 96 ;Maica Doninului si Trif, 6 ; MaicaDomnului i paingänul, 8.

malaiu, s., 146; and nu se 'Myra-mutä, 116.

Marmarea, s., nevasta 1ui Sara-oschi, 95.

man4, s., vacilor, 145.meincare, s. 139.,.m4r, s., and nu se mânâncii, 3,

40 ; ea mosi, 64.Maria, s., Magdalwa, 14, 34;

lui Iacov, 14 ; patronul femeilorca numele , 34.

Marin, s., patronul härbatilor cunumele , 34.

metritis, s., pentru ", 110.Másitlariu, s, luna lui August, 1.mega, s., neagrä, 131. -

mcit4luc4, pron., miltälutä, mata,189.

matanie, s., 122.meitragun4, s., de leac, 54.mature:I, v., a , and nu se mä-

turä, 57, 115, 131, 136.medean, s., maidan, 163.

s., 119, 1,27.s., 172.

melituca, s., 129.inester, s., de tier (lierar),12 ;

de lemn (lemnar), 11.micsunic4, s., de leac, 53.mieiu, s., 203.miel, s., 61.miere, s., faguri dc. , ca pomanS,

34, 49, 64, 150.Mihail, s., SL (Arbanghelul), 46,

74 si urrn., 102.mijlocire, s., mijloc, 13.

s., de loc, 102.milostivnic, s., 15.Milostivul, s., Sf. loan , 111.

www.digibuc.ro

Page 214: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

211

s., Sf. - , 1W.s., S1 - , 110.

mir, s., de efind e - , 13.

mirettor, s., 137, 138.mirodenie, s., buniitate, lueru bun

de mfincat, 64.misi4 v., a - , misan5, 59.Moarte, s., 77, 93, 95.Modest, s., SI. -, 196.Moisi, s., - Prooroeul, 13.molift4,morman, s., 63.mort, s., prasnicul mortilor n5-

prasnici.mosi, s., pl. pomang dusA pentru

sulletul mortilor, 4, 50, 62; - deSâmedru, 62 ;-de toamnâ, 62, 74;- de Sf. Dumitru, 62 ; Ovi-denie, 124.

s., mamil, 199.mund, v., n - , a martiria 96, 153.muoleiu, s., - de usturoiu, 129.niusetel, s., când sà se culeag5, 5.mast, s., de efind se race, 4.

Nacara, s., 101.Nadara, s., 101.Nadaria, s.,netfur4, s., 48.najit, s,, buruieni de - , 54, 55.najitnic4, s., 54.nalac4, s., 204.niinaq1 s., mersul linilor la -, 74.nebiasa, s., 175.napastie, s., ntipaste, 58.nas, s., vezi, Minas.nasapi, v., a - , p. 6b.nasie, s., 82.nastere, s., pazil pentru , 154.navddì, v., a-, când nu se-, 140.Naum, s., Sf. - , 148.ntivalnic, s., Iegenda lui, 28 ; -

de leac, 36, 54.nea, s., când vine si and pleac5,

176.

nebuneal4, s., zi rea de -, 121.nacajos, adj., 58.neclintit, adj., 71.Neculai, s. a. s., a Sf. 93 si urm.,

156, 157 ; Sf. mie, 177, 176 ;Sora lui- , 178.

nefdrtat, s., 102.negel, s., când se face, 60.Negrea, s., 102.Neios, s., 148.Nervaza, s., 11.11.Nicuvioasa, s., 59.nifartache, s., 158.Ningau, s., 148.ninge, v., a , 126.ninsoare, s., and e, 158.Noembrie, s., 73.nor, s., 123.noroc, s., 144.noroci, v.. a se , 123.norocire, s., 144.?me, s., efind se bat - , 31, 55.nuca, and nu se mânâne5 nuei,

40, 49, 60; bunA de leae,.54 ;ca mosi, 64.

o

Oaie, s., 116, 135, 204.oala, s., 117, 119.Obedenie, s., 121.oblia, v., a - , 13.

Obrejènie, s., 3, 121.Obrejenie, s., s.odiui, v., a , 33.oglind4, s., vraj5 la - , 141.

omOnaf, s., 159.omid4, s., ca sb nu lie, 5J.os, s., - mo.rt boal5), a sta In

In eapul oaselor", 91.Ovedenie, s., 121.Ovidenie, s., 121.

Ovreu, s., de când este, 30.

P4dure, s., 137.paguba, s., efind e riiti de-, 115.

www.digibuc.ro

Page 215: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

212

Paha, s., 101.paingan, s., Maien Domnului si-,

8, 10.painjein, painjen, s., 9.Palaghia, s., nume de femeie 160.palma-Maicii-Domnului, s., legen-

da ci, 28.s., 61 ; stAlpii pAniAnlit-

lui, 43.pine, s., 14).pandar, s., and se tocmeste - la

vii, 35.peanza., s., cAnd nu se lese - , 147.par, s., 118.pard, s., cAnd nu se mAnfincii, 3, 40.P4radut, v., a se , 17.

Paraschiva, s., Sf. (Cuvioasa)-, 59.parte, s , noroe, norocire, 144.peirte, s., pArtie, 20.pasere, s., ea sA nu mAnAnce pa-

serile holdele, 119.Paqtt, s., lunirmare dela , 128,

191.Pavel, s., Cuviosul , 78.pazet, s., paza usturoiului, 139 140.pepene, s., cAnd nu se mAniincA,

49; curprin de - , 49.peria, s., a , cAnd nu se perie,

202.perie, s., entail eu ", 101.perja, s., and nu se mrinidndi, 3,

40; - de leac, 53 54.pe§te, s., cAnd se desleagA man-

carea de - , 4; din mare pecare stri pArnrintul, 43.

petitor, s., ca sä vin5, 200.Petra, Si. - alte forme), 16,21,

75, 88, 109, 108, 116, 187, 198.Piatra, s., grindina, 95, 103 ;

seumpri, fricutri de serpi, 51.picior, s., Wahl de - , 204.piele, s., cAnd nu se impunge In

. 57.pteptand, v., , and nu se

piaptAnri, 116, 136.pieptene, s., 137; pieptenele da-

racului, 117.

Pilip, s., Pulpal eel schiop, 121.Pilipi, s., pl. 113.Pintilie Calatoral. s., 36.pistruiu, s., de

cu pistrui. 19.plamadire, s., -

de ), 129.Plia§tia, s.. 101.

ploaie, s., - cueste , 158.

poamft, s., cAndcarea de- , 4; - varatecA, 4;eAnd nu se mrinAncli, 40; cAndIncepe culesul de -, 57.

Pobreajen, s., 3.Pobrejeni, s., pl. 3Pobrejenie, s., 3, 32.Pobrijenie, s., 3.pogan, adj., unit, 164.po7imc1, s., eres, 188: de obiceiu

insä soiu, fel ; ex. : urita po-limA de orn !

pom, s., 147; cAnd se siideste un- , 49.

ponuli, v. a - , 67.porc, s., 141 ; knatal porcilor,

197; crind se taie, 201-202.porumb, s., 150; and mi se mil-

nAncii , 116.past, s., postul Crriciunului, 119;

postul mare, 119.potcoamt, s., 143.potop, s., cine a stripAnit 1)0101)111,

172.poveste, s., Povestea lui Dumneseii,

12.

praznic, s., and se face, -13 ; -pent.ni morvii nripraznici, 177.

Precesta, s., Maica -, 9; mare,33; midi, 36.

prigorica, s., ,a se used de seteca prigoica",

primejdic, s., eapristariu, s., 12.prispitor adj., 4.Probaje, s., 3.Probcrjenc, s., 3.

and sunt .lidanii

inhnii (descAntee

piatrii; când nu

se desleagri mân-

27.sA nu lie, 47, 154.

www.digibuc.ro

Page 216: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

21 3

Probajenl, v. a se - , 3.Probajine, s., 3.

Probajne, s., 3.Probejeni, s., pl. 3.probozi, v. a se - , 3.Probrejeni, s., pl. 3Procoavd, s., i Sf.-, 58.Procoave, s., pl. 58.procovaf, s., 58.promoar4, s., luna promoarei, 73.pornoroaca, s., luna promoroacei,

73.

Pruna, s., bunii de leac, 122 ; -de friguri, 5; -efind nu se mil-nAneä, 40 ; aunt se dä de po-manä, 34 64.

Puha, s., 101.pui§or, s., bänut. 161.parcel, s., Si. Dumitru In chip de

- , 69.pufinel. adv. putunel, putintel, 33.

It

Rac, 5., racul si Maica Domnului,34

racuor, s., ceapii, 120.r4ghila, v., a , eAnd nu se ra-

ghili, 116.raiu, s., eine tine cheile raiului, 95.rtimcq, s., 108.rtimáqi, v., a se - , 108.rdndunic4, s., de and este bla-

goslovitä, 10.rdni, v., a - , eAnd nu se rilne5te,

136.R4pciune, s., 41R4pciuni, s. pl., 41.rasäturci, s., 96.rasghios, adv., 106.retsni, v., a , eAnd iiu se rAs-

neste, 57.r4steu, s., 14'2.ratini, s., pl. 63.ratuneala, s., 184.retaimis, s., vorbä cu , eu te-

meiu, eu socotealil.

roiu, s., - de albine, 55.roinitd, s., 55.raja s., cAnd nu se spali ruie 117.ruoa , s 40 .

Rusale, s, pl. 131.

s,

Sdctemvre, s., 41.Saiegii, s., pl. datini, 72.salcie, s., de cAnd e blagoslovitii,

23.Salmona, s., 101.&amnia, s., 101.Sci(Onedru, s.. 63, 71.Siim-Medru, s., 71.stings, s., 201.San-Medru, s., 71.

s., 74, 75.Sd-Nicoar4, s., 157.Santa-Maria-mare, s., 23, 30, 36 ;

Soborul - , 37.Sdn-Toader, s., 157.S4n-Varvara, s., 153.s4r4tur4, s., efind nu se Impru-

mutil - sau save, t 15-116.sarbatoare, s., virsatului, 149.s4rindar, s., 110.§arpe, s., 51-52, 111, 115 ; cAnd

inträ in pilmAnt, 4 ; prefieut Insmell, 5 ; lute() poveste, 42.

satand, s., Avertita, aripa satanei,99.

Sava, s., Si. - , 156.Save, s., pl. Savele bubatului, 149.sbranca, adv., 57.Schimbarea la fal4, s., 3 si urm.scripca, s., 142.

scrob, s., ea mosi, 62.scula, v., a se - dela boali, 83.scut, adv., 116.secar4, s., eAnd nu se Nam.Ini, 61.Secerar, s., luna lui August, 1.secet4, s., 187.seGure, s. 117.Septembrie, s., 41.sfada, s., ea sä nu lie, 47.

www.digibuc.ro

Page 217: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

2.1 4

sfanta, s., 31.Sfanta (Santa) Maria mare, s.,

11, 15, 20, 23, 30, 33,sfarma, s., 108.sfredel, s., and nu se dà gAuri

cu - , 117.sic, interj., a da cu - ", 9.§ic, s. 27.§icui. v., a , 27..Simicoara, s., 178.Simion, s., Sf. - 41.Sim-Nicoara, s., 178.sipica, s., 64.Sisoie, s., minunile Sf. Sisoie, 96,

100.sita, s., a da cu sita", 1.01.slei, v., a se - , a se solidifia

(prin j. Tecucin, numai despregr5simi), 14, 20.

smantanos, adj., 146.smeu, s.,- Ricut din sarpe, 5.smirna, s., 138.soare, s., 145, 157, 181; rnireasa

soarelui, 154 ; and îi cumpliräcojoc, 61.

parece, s., de and e blilstrunat, 10.§optirlä, s., and intrii In pìirnânt, 4.sora, s., sora lui Sf. Neculae, 178.sorcova, s., 147.spaima, s., 201.spdldarie, s., 61.spic, s.. dus la biseria, 2.Spiridon, s., Sf. , 181 si urni.spolocanie, s., 119.Spridon, s., 182.sfiurc, s.. 35.spurcat, s., dracul, 105.spuza, s., 150.stafie, s., 131, 167.Stalnic, s., 41.stalp, s., stâlpul parnântului, 43.Stalpelnic, s., 41.Steilpnic, s., 41.stative, s., pl. 181.Stefan, s., Sf. - , 112.stejar, s., vierme din gogoas5 de

- , 44.

stima, s., haina Ingereasa, 76.§tiuca, s., - din strächinile Jido-

vilor, 19, 20.stobor, s., stoborul Sfintilmfiriei

mici, 37.straga, s., strigoaia, 130.strajnic, adj., 100.strajnici, v., a se -, 101.Stratenie, s., 6.streqina, s., 151.striga, s., fern. 119, 127.strigoaica, s., 116, 145.strigoiu, s., 115, 126, 204.stroNeala, s., 93.strugere, s., and se desleagli pen-

tru , 4; 35 ; pornanfi de -34,64; and nu se miinânc5, 10.

stap, s., Macoveiul stupilor, 2.sula, s., 146.Surnedru, s., 63.sumedru, adj., 63.Sumetru, s., 67, 71.surcea, s., 120.Surghinati, Sfintii - , 117.surPt,q, s., 63.

T1 T

Tabultoc, s., 132.taia. v., a la vie, 7.teilhar, s., Suirbiltoarea tälharilor.

11.0.

talpa, s., de and e picioruluiscobitä, 76.

tamdie, s., 138.taragai, v., a se - de p5r, 92.artoane, s., pl. tartamuri, 166.Tatar, s., 34.Tartar, s., 105.Tecle, s., pl. 56 ; Teclele berbeci.

lor, 56.tese, v., a -, and nu se -, 1.49.

s, bunä de brfincii, 5.tifos, s., 156.tingau, s., 63.Tisavia, s. 101.

toamna, s , and Incepe, 44; seum

www.digibuc.ro

Page 218: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

2iS

de - lung5, 44; mbsii de-, 74;duleele toarunei, 119.

toarce, v., a , and nu se -, 60,115, 136, 146, 47, 200; lupi cese tore, 115.

toca, v., a - , a tociink 39.foiu, s., crede cil dela pufoiu, 64.tomnai, adv., tocmai, 86.tort, s., ce vorbeste, 8; 181.tr4snet, s., cum se apäril de - ,

54; and e räu de - , 74.Treime, s., Sf. - , 193.Tresfetitele, s., pl. 56. Treisfeti-

tele, 111.Trieragii, s., pl. 56.Trif s., Maica Donmului, , 6.troac4, s., n'are sare'n - ", 87.tuli, v., a - , a plea, porn], 35.tun, s., tunet, 75.tunet, s., cum se apäril de , 54.turbare, s., -la ani, 35.Turc, s., ca - ", 85; 174.turt4, s., - lui Andreui,140 ; tur-

tele Barburii, 141.turturic4, s., 6.tugi, v., a pe cinevA, 7.

toaca, s., 58.Udeia, s., ludeia, 34.ulcica, s., datà ea mosi, 49; ca

ukelele", multe i mici (desprefete), 166.

uhiu, s., primejdie de 55.s., 131.

umfl4tur6, s., leac pentru --, 5.uncle, adv., (Hilda, 26.Undre4, s., 148.unghie, s., ce se face din - mor-

fului, 66.unt, s., ca mosi, 62.untdelemn, and se desleagA pen-

tru -, 4.unturet, s., - , ea mosi, 62, 204.urcoiu, s., fern. urcoaie, 137.urd4, s., minunea cu - , 185.

ursit4, s., 143.ursitoare, s., cele trei ursitori ee

ursese noii alscuti, 70.ursitor, s., 120.usa, s., and se unge cu usturoiu,

136.usturoiu, s., de s5mu1astrii, and

se eulege, 5 and nu se infinilna,49., 71; and se unge eu -, 122,127 si urm., 138; pasa lui, 139-140.

V

Vaca, s., 81.Villairn, Betleem ? 13.

vtijg4raie, s., 123.Valhaam, s., 106.vanghelie, s., 167.shin& s., cine orândueste vantu-

rile, 43; turbat, 180.var4, s., and se 'Mamie vara, 36.varsat, s., 156.varzit, s., 38; and nu se Impru-

mutil - acrg, 115.Wirvara, s., 153.

s., St, - , 111, 144, 157,175.

vatr4,s., petec de pilmfint cu flori,iarbil, s. a., 29.

Vavila, s., 45.vazdoag4, s., de leac, 53, 54.vedì, v., a se - , 122.vezevenghe, adj. fern., 101.vghekt, v. a - , 36.viclui, v. a - , 12.vierme, s., aghiasmä 1mpotriva

viermilor, 2 ; - din gogoasg destejar, 44.

vin, s., and MI se ben - ros, 60;de and e vinul, 13, 16 ; 140.

Vinerèlele, s., pl. 61.Vineri, s. Cele 12 Vineri mari,

48, 147 ;-mare, 58, 148; Sf. , 60.Vinicer, s., 73..Vinimeriu, s., 41.

s., 44.

www.digibuc.ro

Page 219: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

216

vita, s., primeldie pentru, 58,135;and vorbeste, 122 ; 196. 200.

vrabie, s.,-43, 41, 119.vraciu, s., 82.Vovedenie, s., 121.voinic-Inflorit, s., personal de po-

veste, 107.Vovedenie, s., 121.

Zahar, s., 150.

Zamislire, s., 56.zapada, s.. eine o dil întâiu, 58.

y. a , 15.zi, s. Ziva Nlaeaveilor, 1 ; Zinn

Macoveilor, 1 ; Zinn Crucii deNarg, 1; Ziva Crudi, 1, 38,84 sitwill.; emu stint zilele ornului,85 ; ziva lupului, 135; Mete bu-batului, 149; ere$terea zilei, 147.

Zliha, s., 101.

www.digibuc.ro

Page 220: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

CUPRINS UL

.Ziva MacaveitorYobrgjenile-SlinM-Mdt iile

I. Maica Domnului . .

II. Postul Sântä-Milriei .

III. Sântil-Märia-mare .

IV. Sfintà-Mriria-micä .

V. Stoborul

Sfeintul Ioan de toamnd

Pag.1.

3

6323336

3738

Pag.II. Arhanghelul Mihail .III. Arhanghelul Gavril .

Sarbdtoarea tdlharilorSf. Ion MilostivulFilipii

I. FilipiiIT. Postul Crâciunului

OvideniileI. Filipul eel schiop .

11. Ovideniile

75102110111

113119

121

Sirnion Stellpnicul 41 III. Lumina de veci 123Vavila 95 Ecaterina 124Ciuda lui Arhanghel 46 Andreiu-de-iarndZiva Crucii I. SI. Audreiu 125

I. Postul Crucii II Noaptea strigoilor . 126II. Ziun Crucii III. Ziva lupulni 135III. Inchiderea pâmântului 50 IV. Vriiji si farmece . . 137IV. Buruieni i poame de V. Umplutul covasei . . . 145

leac 53 VI. Datine si credinte ma-V. Ciirstovul 55 mute 196

Sf. Macoveiu Sf, Naum 148Macinica Foca 56 Zilele bubatuluiZdmislirea I. Imhärburatul 149Teclele .. II. Sarbâtoarea graului . 152Adormirea 57 III. Viirvara . 153Haritonul V. Sava . . . . . . . . 156Procoavd 58 Sf. Neculai uVinerilele I. Sf. Neculaiu 157

I. Vinerea mare 59 Mugiri . . . . . 176II. Vinerèlele 61 III. Praznicul mortilor

Lucinul . . 62 praznici 177Sam edru IV. Simicoarâ 178

I. Mosii de Sâmedru . 62 Sf. Filoftea 179II. Focul lui Samedru . 63 Ana Zacetenia 181

Sfântul Dumitru . 65 SPridon, fcicdtorul de minuni 182IV. Sfunedru . . . . 71 Sf. Modest 196V. SI. Dumitru cel nou 72 Ignatul

Cuviosul Pavel 73 I. Iguatul . . . . 197Hranghelul II. Tiliatul porcilor 202

I. Hranglielul 74 Indice i glosar. . . . 205

www.digibuc.ro

Page 221: Sărbătorile La Români Sărbătorile de Toamnă Şi Postul Crăciunului Studiu Etnografic

www.digibuc.ro