La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 6 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele de Mos Nicolae, Crăciun, Anul Nou şi Boboteaza , caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc.

Craciunul este o sarbatoare a carei magie ne inconjoara pe toti,trebuie doar sa stim sa o simtim. Tocmai pentru a intra in atmosfera, m-am gandit sa va destainui cateva informatii despre obiceiurile de Craciun de care imi aduc aminte cu drag in fiecare an, inainte de sarbatori.

Bradul Bradul Bradul este un obicei binecunoscut al sarbatorii de Bradul este un obicei binecunoscut al sarbatorii de

Craciun - parca nu e Craciun daca nu miroase in casa Craciun - parca nu e Craciun daca nu miroase in casa a brad! Obiceiul este atestat prima data la egipteni, a brad! Obiceiul este atestat prima data la egipteni, care, in ziua solstitiului de iarna, isi decorau casele care, in ziua solstitiului de iarna, isi decorau casele cu frunze de palmier. Obiceiul a fost apoi preluat de cu frunze de palmier. Obiceiul a fost apoi preluat de romani, care au inlocuit palmierul cu bradul. Brazii au romani, care au inlocuit palmierul cu bradul. Brazii au fost impodobiti timp de multe secole cu mere, fost impodobiti timp de multe secole cu mere, prajituri, dulciuri. Martin Luther a fost primul care a prajituri, dulciuri. Martin Luther a fost primul care a folosit lumanari pentru impodobirea bradului, in folosit lumanari pentru impodobirea bradului, in secolul al XVI-lea. Prin 1610, in Germania, a fost secolul al XVI-lea. Prin 1610, in Germania, a fost inventata beteala, un alt obiect nelipsit din arsenalul inventata beteala, un alt obiect nelipsit din arsenalul de decorare a bradului. In acea vreme, nu era numai de decorare a bradului. In acea vreme, nu era numai argintie, ci chiar din argint, care a fost folosit in acest argintie, ci chiar din argint, care a fost folosit in acest scop pana la jumatatea secolului trecut.scop pana la jumatatea secolului trecut.

In 1892, la zece ani dupa patentarea becului, In 1892, la zece ani dupa patentarea becului, acesta a fost adaptat pentru bradul de Craciun si acesta a fost adaptat pentru bradul de Craciun si astfel, luminat feeric, acesta a devenit si mai astfel, luminat feeric, acesta a devenit si mai placut ochiului.placut ochiului.

In Romania, bradul de Craciun a aparut in a doua In Romania, bradul de Craciun a aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, suprapunandu-se jumatate a secolului al XIX-lea, suprapunandu-se peste vechiul obicei autohton al butucului de peste vechiul obicei autohton al butucului de Craciun - un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe Craciun - un trunchi de brad taiat (jertfit) si ars pe vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie, vatra in noaptea de 24 spre 25 decembrie, simbolizand moartea si renasterea zeului autohton simbolizand moartea si renasterea zeului autohton Craciun. Obiceiul, atestat pe vremea romanilor, a Craciun. Obiceiul, atestat pe vremea romanilor, a disparut intre timp. Si iata ca obiceiul impodobirii disparut intre timp. Si iata ca obiceiul impodobirii bradului este un obicei de care ne bucuram si bradului este un obicei de care ne bucuram si astazi si fara de care Sarbatoarea Nasterii astazi si fara de care Sarbatoarea Nasterii Domnului nu poate fi completa. Domnului nu poate fi completa.

Steaua pe care o punem in varful bradului de Steaua pe care o punem in varful bradului de Craciun este simbolul stelei care s-a aratat in Craciun este simbolul stelei care s-a aratat in Betlehem, vestind nasterea lui Iisus Hristos si Betlehem, vestind nasterea lui Iisus Hristos si calauzindu-i pe cei trei magi la ieslea saraca in calauzindu-i pe cei trei magi la ieslea saraca in care acesta se nascuse. care acesta se nascuse.

Steaua care s-a aratat cer trei magi de la Rasarit Steaua care s-a aratat cer trei magi de la Rasarit este evocata si de steaua cu care merg copiii este evocata si de steaua cu care merg copiii romani la colindat: o stea mare, din lemn, romani la colindat: o stea mare, din lemn, impodobita cu hartie colorata si cu crengute de impodobita cu hartie colorata si cu crengute de brad sau vasc, pe care este lipita, de obicei, si o brad sau vasc, pe care este lipita, de obicei, si o iconita cu Maica Domnului si Pruncul. iconita cu Maica Domnului si Pruncul.

Taierea porcului Taierea porcului

Prin unele parti, taiatul porcilor se face la Ignat, si Prin unele parti, taiatul porcilor se face la Ignat, si prin altele datina aceasta se amana pana la prin altele datina aceasta se amana pana la Craciun, din pricina postului, ca nu cumva sa se Craciun, din pricina postului, ca nu cumva sa se spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc, spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc, cu "de dulce”. Porcii sunt ingrasati cu graunte, cu "de dulce”. Porcii sunt ingrasati cu graunte, faina, tarate, bostani, s. a., pana in aceasta zi , iar faina, tarate, bostani, s. a., pana in aceasta zi , iar noaptea ei vor visa daca vor fi taiati ori ba. Prin noaptea ei vor visa daca vor fi taiati ori ba. Prin unele locuri se zice ca in noaptea de Ignat, porcii unele locuri se zice ca in noaptea de Ignat, porcii viseaza margele rosii la gat. Porcul care n-a fost viseaza margele rosii la gat. Porcul care n-a fost taiat in ziua de Ignat, d-aci incolo nu se mai taiat in ziua de Ignat, d-aci incolo nu se mai ingrasa, nu mai pune carne pe el si nu mai ingrasa, nu mai pune carne pe el si nu mai mananca, caci in ziua de Ignat si-a visat cutitul. De mananca, caci in ziua de Ignat si-a visat cutitul. De aceea, din ziua de Ignat si pana la Craciun, porcii aceea, din ziua de Ignat si pana la Craciun, porcii stau toti tristi.stau toti tristi.

Este un alt obicei de Craciun intalnit la Este un alt obicei de Craciun intalnit la romani care are loc in ajunul Craciunului. romani care are loc in ajunul Craciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat celor trei magi de la steaua care s-a aratat celor trei magi de la rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si crengute de brad.crengute de brad.

Sorcova este un obicei de iarna care are loc chiar de Anul nou si consta dintr-o urare pe care o face un baiat gazdelor sale cu ajutorul unei crengi de brad impodobite cu hartie colorata. Urarile care se adreseaza sunt pentru sanatate, bogatie si prosperitate.

Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Incepand cu noaptea de 23 spre 24

Decembrie, de la miezul noptii si pana la Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. glasul micilor colindatori.

In orase intalnim colindatori odata cu In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si traista dupa gat, cu batul in mana si caciula pe urechi, colindatorii merg din caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa. casa-n casa.

In afara de seara mare a colindelor se In afara de seara mare a colindelor se mai colinda si in seara Sfantului Vasile, mai colinda si in seara Sfantului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul. paralel cu Plugusorul sau Uratul.

Sub numele de colind si colindat trebuie Sub numele de colind si colindat trebuie sa intelegem vechiul obicei pe care-l sa intelegem vechiul obicei pe care-l intalnim in sarbatorile susmentionate cand intalnim in sarbatorile susmentionate cand copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa in copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa in casa, cantand pentru a ura sanatate si casa, cantand pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) in bani sau in primesc daruri (colindete) in bani sau in natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc.

Obiceiul de Craciun de a merge cu capra Obiceiul de Craciun de a merge cu capra are legatura cu sporul de animale in are legatura cu sporul de animale in turmele pastorilor, fiind un ritual care turmele pastorilor, fiind un ritual care aduce roade mai bogate in anul care vine. aduce roade mai bogate in anul care vine. Acest obicei este un bun prilej pentru a Acest obicei este un bun prilej pentru a intra in contact cu covoarele, stergarele, intra in contact cu covoarele, stergarele, podoabele in culori vii din casele podoabele in culori vii din casele gospodarilor si aduce urari legate de anul gospodarilor si aduce urari legate de anul nou. nou.

CAPRA CAPRA

Plugusorul este un alt obicei de Plugusorul este un alt obicei de Craciun stravechi, in care cete de flacai Craciun stravechi, in care cete de flacai pornesc cu plugul, semnificand un ritm pornesc cu plugul, semnificand un ritm de fertilitate, constand intr-o urare care de fertilitate, constand intr-o urare care sa aduca recolte mai bogate in anul sa aduca recolte mai bogate in anul care vine. Acest obicei de Craciun care vine. Acest obicei de Craciun aduce veselie si culoare sarbatorilor de aduce veselie si culoare sarbatorilor de iarna, amintindu-ne si de ocupatia iarna, amintindu-ne si de ocupatia stramosilor nostri care era agricultura.stramosilor nostri care era agricultura.