ILIE C. ZAHARIA

I

Sanctuarul suferintei,

Roman autobiografic

fM?a*"ff**'

Cuprins

Prefa{6: Pofiret de autor in alb-negru sau portret in oglindl?(de Mihaela I. Zaharia) .....................9

1. Petrache 9i unnagii sdi................ ......................15

2.Tatdlmeu, Codi{5, omul suferinfelor............. .......................22

3. Copildria mea qi rdzboiul ............49

4. O adolescenfd furatd..... ...............54

-i. in slujba invdtdm6ntului gimnazial (1954-1962) ..................i3

5.1. Prirnul universitar la $coala Negreni, Jude{ul Gorj.............................73

5.2. Albeni, inceputul gi sfhrqitul unui mit....... .....................j9

5.2.1. Viala de familie..... ...........................g3

5.2.2. Jucdtor qi spectator al vie{ii cotidiene din Albeni.... .................129

6. Colaborator qi cercetbtor al Universitd{ii din Craiova:

mafia lui Nicola qi compania .........................162

7. in slujba Casei Pionierilor din Craiova (tg7}-lgg|) ..........206

8. Cercetdri personale asupra Florei gi a Vegeta{iei Olteniei .......................220

9. intAmpl[ri adevdrate: ................240

9.1. Pddurea Arpadia, locul violen{elor

(Satul FloreEti, Cornuna Turburea, Judeful Gorj)..... . .... ..................240

9.2. Frumoasa din Pddurea $omdrdol ...........243

9.3. Ciobanul din Pddurea Andreegti..... .........246

9.4. Lupii, mai buni ca securigtii.. ..................249

llie C. Zaharia

9.5. O persoand controversate................... .....252

9.6. Prin Muntii Gilortului cu nenea Gheorghitd ................260

9.7. Godacii de la S6celu. ..........263

9.8. Andreeqtenii au vmt s[ md linqeze.... ......266

9.9. in Jara Fdgdraqului .............. ...................268

9.10. in Jara Bragovului muncitoresc................. ................270

9.ll.IaduldelaCopgaMic[...............................:.. .............2'13

9.12. Tdrgu-Mureg, oragul umilinlei ..............280

9.13. Centrele poluate din vestul fdrii .............. ...................283

9.14. Moldovenii lui $tefan........... .................294

10. Academia Romdnd frr[ academicieni............. ..,...............298

I [. Corespondenfa cu oameni de qtiinl[ din {ar6 9i din striin5tate...............315

12. G6nduri pentru cea care mi-a fost so!ie............. ................331

13. Cititorilor mei .............. ...........333

1

Petrache si urmagii sii

in rnintea mea de copil, sd fi avut intre cinci gi ;apte ani, patriamea era locul unde m-am nbscut qi am triit aldturi de pdrinlii gi frafiimei.

Cine nu crede cd poate exista o lardatdt de micd, cuprinsi intredoud dealuri, aga cum sunt cele care str[juiesc modesta aqezare vidin,inseamn[ cd acela nu a fost copil, nu a avut copilirie.

Acest sltuc se afli la sud de aria de adunarea apelor de laRogojeni, unde cele doui surate, Gilortul gi BlahniJa, igi unesc zestreade ape intr-un singur curs, ce le poartd destinul pdn6 la Tdnfdreni, laconfluenfa cu Jiul.

Dealurile care delimiteazd Lunca Gilortului sunt grupate intr-ounitate geomorfologicd cunoscut[ sub numele de podigut Getic, celcare face leg[tura dintre zona de campie qi mun{ii din nordul olteniei.

Lunca Gilortului este irnpodobitb cu numeroase sate apezate labaza dealurilor qi mai pu(in pe pantele acestora sau pe platourileintinse. Unele linuturi au fost populate de demult, chiar de pe timpulromanilor.

Saful Boea, str[veche localitate gorjeneascd, cu o vechime depeste trei sute de ani, se afl[ cantonat pe coastele Dealului Boea, cat qipe prima terasd a r6ului Gilort, care corespunde cu cea de laTdrgu-Cdrbuneqti.

Cu mai pu{in de 70 de ani in unni, Boea se bucura de oprosperitate deosebitd. cele circa 80 de gospoddrii beneficiau de ogcoali proprie, de o bisericu![ din lemn qi de o re]ea de drurnurj bineintretinute, care dddeau posibilitatea unui acces ugor spre satelevecine.

Peste rAul Gilort exista un pod din 1emn, distrus de rnai multeori de ape gi reftcut de fiecare dati de hamicii boeni.

16 llie C. Zaharia

La inceput casele au fost construite numai din lemn, cutrunchiuri groase de copaci ta bazd., denumili de localnici "grogi",agezali direct pe prmdnt. Dupr obiceiul de atunci, casele erau mici, cuuna-doud camere qi foarte rar cu trei sau patru camere. casele cu maimulte camere posedau un singur etaj, cu o singurE scar6 din lemn, ceftcea legdtura dintre parter gi etaj.

Toate casele aveau in fafa camerelor un spa{iu denumit ,'tindd",inconjurat de un pridvor. Bdrnele din lernn nu prezentau nici cercuial[qi nici nu erall tencuite. una din incdperi poseda renumita vatrd de foc,denurniti qi "ogeac"l, unde focul ardea irrpermanenld.

Lemnele, lungi qi groase, erau stivuite pe co$ in pozifie verticalbqi ardeau de labaza lor. Acest foc servea la prepararea hranei gi dreptcildurd pe timpul noptii. Oamenii dormeau pe jos, pe ldng6 foc. inaceeaqi incbpere, se depozitau cerealele, legumele qi fructele.

Ferestrele gi ugile erau de dirnensiuni mici pentru a impiedicapdtrunderea frigului in interior, mai ales pe timpul iernii.

Acoperiqul caselor era inalt, tot din lemn, cu g(i de brad saupodinr de fag. cea rnai bund era gi1a, recunoscutd pentru rezistenta eila umiditate.

Prezen{a din belgug a lemnului asigura at6t toate necesit[Jilegospodireqti, cit gi veniturile bdneqti ale oamenilor.

Casele construite dupi anul 1880 au avut la bazd, o temelie dinpiatrd de r6u, iar restul construcliei era din lemn; camerele erau maispatioase qi mai bine luminate. Au disp[rut acoperiqurile inalte, ele audevenit mai joase gi au fost acoperite cu tabl6 qi 1igh. Au apirut inschimb sobele de cdr[midi care au mdrit confortul vietii la[ard,.

1 ogeacul are gi o formd foarte interesantl, arala cao pdlnie cubazapdtratd,este parte din buc[tdrie ;i inalt c6t casa gi se tennind cu propriul siu coq. Eprev5zut cu polile din scandurd care poaflr numele de "corlatf,". tn og"uc segdtea mdncarea, uneori la tuci. in vatra ogeacului se coceau ra lesi turta,numitd qi "mdlai", uneori qi pdinea. in ogeac se ldsau qi cArnalii gi gunca laafumat. El este una dintre piesele de rezistenld ale caselor bitrdneqti din Gorj,aldturi de cuptorul amplu conshuit gi dat gi el cu var, asezat foarte aproape dicasd qi mai ales de bucrtrrie. in cel din urmd se coceau la slrbitori gi cleci incantitati mai mari pdinea, turta Ei cozonacii qi se fhceau colacii pentrupomeni. (MZ)

9anctuarul suferinfei. Roman autobiografic

Bisericu{a din lernn a satului Boea, mirturie a existenleibocnilor, se afl6 in paragind, frrd, ca cineva sd se ingrijeasci de soartaci. Pe o bdrn[ de la intrare se g[seqte o inscriplie care atesti anul 1821,dnta construirii acestui l[cag sf6nt. Din spusele celor bdtrdni, s-ar zicecll Dornnul Tudor Vladimirescu, impreuni cu oastea sa, ar fi luat!ilintele Paqti la aceastd bisericufd.

Genera{iile anilor 1910-1979, pe umerii cdrora a apbsat prirnulrllzboi mondial, au pdr[sit satul vechi gi s-au mutat in lunca Gilortului,uttde au pus bazele satului Vidin, in amintirea tinerilor cdn\i Iadatorie in Rdzboiul de Independen{[ din anul1877.

Popularea noului sat s-a fbcut treptat, ultimii sosili fiind de prinnnii 1950-1960.

in timpul dictaturii comuniste, cea care a fost Boea a fost uitatiqi neglijatd pulin cdte pulin. Pe vechile drumuri au apdrut ganfurittcllinci flancate de arboret; pe ele abia se mai circulS cu piciorul. Boea,ctr tot ce a reprezentat ea pentru civiliza{ia Gorjului, a rdmas ottttrintire dureroasd pentru cei care au admirat-o cdndva pentrulhnnecul s[u.

Bunicul meu se nurnea Nicolae (v. Galeria foto), dar era poreclit"l)etrache", era inalt, blond, cu nasul rnare qi buze cirnoase, cu fruntealrti, cu urechile mari qi cu sfdrcuri pdroase. Unele defecte frzice,tuinore de altfel, erau compensate de blAndelea qi ribdarea sa.

Bunicufa, pe nume Maria (v. Galeria foto), era o fiinfd miculd qi

vioaie, era frumuqicS, deqi irnbitrdnise, dar nu-gi pierduse dintrllsiturile fizice din tinerefe. Ne mai certa cdteodat[ c6nd o supdramcu ndzbdtiile noastre.

Casa bunicilor se afla labaza unei pante a Dealului Boea, intr-opoienil6 amenintatl de extinderea ogagului cu sdlcii, oprit dininaintarea sa prin ridicarea unor obstacole frcute din lemn de salcAm.Aqa se intdmpla in fiecare primivarS, cAnd intreaga familie lucra c6teoinci-qase zile pentru a asigura gospoddria contra calamitbfilor.'lcrnclia casei era din piatr6 de rdu gi inalti de aproape doi metri.Niciodatd nu mi-am explicat de ce a fost nevoie sd fie aqa de inaltd,pcntru cd nu existau ape care s-o ameninJe cu inundafiile. Cele doui

17

18 llie C. Zaharia

camere erau frcute din lemn de gorun, cu o tindd ingustd qi inchisb cublane2 de fag. Acoperigul luguiat qi inalt imita turla de coceni, parcdsfida bolta cerului. Acest stil mioritic era specific spaliului gorjenesc,int6lnit mai mult in satele de sub munte.

Prima camerd avea dimensiunea de 314 m gi era destinatd dreptdormitor. $i acum mi intreb: cuffl au putut si locuiascl opt sufleteintr-o singurd incdpere? Norocul bunicilor cd, dupd un timp, copiii auplecat de acasi, intemeindu-gi propriile gospoddrii.

Camera de la nord, de aceleaqi dimensiuni, netencuitd, poseda qi

ea renumita vatri cu.foc, pe care noi, nepotii lor, o consideram unadevdrat paradis. Aici erau depozitate atdtfrina de porumb gi de gr6u,oasele afumate ale porcului, cartofii, fasolea uscat6, fiuctele, cdt gi

obiecte de strictd necesitate: oale de pSmdnt, strdchini, linguri dinlemn, tuciul, putineiul, o rnlsuli cu cinci scdunele hurdubite.

Camera ardta ca un adev5rat bazar din bAlciurile de Sffintul Ilie,din Rudlria3 noastrd. Printre bArne pdtrundeau lumina soarelui qi

v6ntul, pereJii erau innegrili de fum, dar asta nu deranja pe nirneni.Noi aqa consideram cd trebuie si fie intr-o casd de oameni. in toatbcasa, pe jos, se gisea pdmdnt gi de aceea se fbcea praf cu ocaziamiturafului. Se mai stropea cu apd, dar de noroi tot nu scdpam, maiapdrea prin unele locuri.

Bunicii au avut gase copii: trei bdieJi gi trei fete.

Primul copil a fost o fat6, mama Lina de la Socu, cdsdtorit[ cuIon Buqneag, fost administrator la Liceul Militar din Craiova.

Unchiul lon era un oflr inalt, de peste 1,90 m gi purta sub nasulborcdnat niqte mustbli mari, cu vdrful rbsucit citre umerii obrajilor.Aceste mustdti ii d[deau un aer de om serios qi respectat. Pufta tottimpul haine militare kaki, dar transfonnate ca pentru civili. Era pbcat

'in ronaGorjului, scdndurile sunt denumite "b1ane". (MZ)' "R rd5ria" era alcStuitd din bordeiele din capul satului locuite de rudariimutafi apoi la Albeni; tot "in/la ruddrie" era gi in vale, spre punte, unde erazdvoiul din care aceqtia tliau lemnul pentlu linguri, postdvi, fuse de tors. Maitdrziu, aici au lucrat romii intr-o cirlmidirie care astdzi nu mai existb dincauza Gilorfului, care a inaintat mereu spre sat. (MZ)

Sanctuarul suferintei. Roman autobiografic

sir urrble, siracul de el, in altfel de haine, atdta tirnp c6t era pdstorulIor! A "gospoddrit" bine qi cu folos nigte amdrdli de elevi care autrrcscut qi cu pulinul ce li se oferea pe mas[. A awt vizite repetate din

lrirrtca poliliei vremii care scotocea prin casa de Latar6. dupi obiecteletlispfuute de la liceu. A fost binuit ci furase echiparnent militar pentruoli{cri qi elevi, dar qi vesela de la internat. Toate aceste obiecte le-a dat

1rc la nearnuri, mai pulin lui tata, care arcfuzat si le primeasci. Multerlirrtre acestea le-a ingropat in albia Gilorlului gi acolo au rdmas pentrulolrlcauna. Apa rdului le-a inghilit gi n-au rnai fost g[site.

Cu aceastd "functie" mare, domnul de la ora$ se forfa sd fieplircut de cStre noi, atunci cdnd ne vizita familia. Mie mi se adresa cu"llic Tesviteanu", m[ lua in brale qi md pupa pe gurd. El aga procedatrrr toatd lumea, dar ne albea cu pupiturile sale. Pdrinfilor mei le erak'hrunite sd-l intSlneascd pe "cumn5{elul" pe care nu il aveau la inim5,,'i t:vitau pe cAt puteau practica lui protocolarS. Sofii Bugneag, dup5t'rrrrr vorbeau, se dddeau mari "sfEtuitori" qi cunoscitori in toate. Dup[nrorrrtcA fratelui meu, Ion, acegtia au avut curajul si-i propund tatiluirrrcrr cldrdmarea casei, pentru cb numai aga vor scdpa familia deIrrlrcrculoz[. Dupi acest incident nefericit, rapofiurile cu fainilia cclorrlc ll Socu s-au stins treptat, p6nd la uitare.

Al doilea copil a fost unchiul $tefan, cunoscut in sat cu poreclatlt' "lian". Sdtenii i-au zis aga pentru cd vorbea mult gi promitea multe,r ;t iln lhnfaron.

l)eqi era un oln voinic, boala l-a urmSrit totugi toatb via1a. ?i

;rlirt'cir si poafte mustili d la Hitler qi a triit de minune de pe urmalrolilicii. Ficea pafte din Partidul Nafional J6rdnesc din Romdnia qi derrr;rr rrrrrltc ori a ocupat postLrl de primar din comun6. Se dugmdnea derrrorr tc cu 'nea Mitru Neagoe, liberal. Acesta era un tip certire{ gi plin,lc rrrror'. I)in motive numai de el qtiute gi-a schirnbat nurnele in"Nr'11ocscu", pentru a fi la rnodd qi pe placul liberalilor.

lrr liccare campanie electorald, pe intreaga duratS, duelul politic:it'l)urlir inlrc unchiul Fan gi'nea Mitru. De prezenfa programuluilL'r'lorrl nici vorbd, dialogul se transforma in injurdturi gi in tot felulr lt' r r rt'st'lt ittitrii.

19

20 llie C. Zaharia

Cei doi puneau la dispozilia alegdtorilor cantitdti mari debbutur6. unii beau de uitau sd-i mai aleagd, iar cei doi candidali igiv6rsau focul pe acegti alegitori uituci prin injurifuri gi bdtaie.Scandalul se atenua dupi alegeri, cdnd unul dintre ei pierdeaposibilitatea de a mai conduce primiria.

Dupi mulli ani de bAtilii politice, inecat in bduturd, sdracul unchiulFan a plecat gi el intr-o toamn6 tdrziepe drumul firi de intoarcere.

Al treilea venit pe lurne, unchiul Gheorghe, a fost polifist laPolifia Bucuregtiului, de la vdrsta de 30 de ani gi pdnd in anul 1949,cdnd a fost inlSturat din polifie de citre comuniqti. A {inut enonn demult la pbrinli qi frati, dar mai ales la tata. Lunar ne trimitea dinBui:uregti numeroase pachete cu tot felul de conserve, salam qi pegtesirat, in special crap de Dun[re. Nici noi nu rdmdneam datori: prrin]iimei o ajutau la treburile gospod[regti pe LeliJa Mdria, rdmas[ cu celepatru fete in satul nostru.

Comuniqtii l-au considerat "duqman al poporului" gi nu i-au datposibilitatea de a fi salariatul statului romdn. A lucrat mai int6i camuncitor zilier, apoi ca qef de echip6 laBaza de recepfionarea cerealelordin T6rgu-Cdrbunegti timp de peste 20 de ani, pdni la pensionare.

Dupd pensionare a fost chemat sd conducb fema de animale aceapeului din comun6.a

I-au pldcut mult ferneile gi a dezstoltat starea conflictuald cuacestea, pe seama crrora se distra. A murit de inimi la vdrsta de g2 de ani.

Cele doui mdtug| Veta qi Florica, rdmase fete mari din lipsabirba{ilor pleca{i la rLzboi, trecute de 30 de ani, s-au miritat dupi anul1945, cu consimtimintul tatilui meu, pentru aavea gi ele un rost in viaJi.

Cea mai in v6rstd, Doda Veta, a avut parte de un so( leneq dincale afar6', care mai era qi un befiv incurabil. Acesta se numea Nicolae,poreclit "H[lai", pentru cd vorbea multe gi fdrd rost. pdni in toamnaanului 1946^a fost prizonier la ruqi, de la care a "irnprumutat" ideilecomuniste. Ii ura in egalr mSsurd pe toli cei cu stare material[ bun6,inclusiv pe tata, curnnatul lui.

4 C.A.P.-urile erau cooperativele agricole defoloseqte - cu puline exceplii resimlite de"ceapeuri", iarpentru P.C.R. qi U.T.C., "pecere"

producfie. in cafte, autorulautor ca indrifuite * grafia, respectiv "utece". (MZ)

Sanctuarul suferintei. Roman autobiografic

Nu il mai oprea nimeni din turuiald, din ce-a vdzut el in lumeacolhozurilor sovietizate, despre fericirea (?!) acestor oameni...

La noi in sat, dupd colectivizarea agriculturii, spusele lui"l'litlai" au fost din nefericire doar deqertdciuni amare.

De lucrat, sd lucreze cumnahrl lui tata, nici pomeneald, pentru cdrlrumul spre cdrciumd a fost mai uqor de parcurs dec6t munca adevdratd.Ncamul nostru lucra cu ziua la Baza de receplionarea cerealelor din'l'0rgu-Clrbunepti, acolo unde era qef de echipd unchiul Gheorghe. El alitst acuzat de cdtre "Hdlai", care spunea cd este persecutat qi nepldtitpcntru zilele lucrate. Banii cdgtiga{i pe cele l-2 zile lucrate intr-osilptdrndnd se duceau pe b[uturfl acas[ sufereau de foame so]ia qi celeclou[ fiice. Tatil meu nu qi-a uitat niciodatd sora qi nici nepoatele.Acestora le cumpSra imbrdcbrninte gi incilt6minte, le aproviziona culhini de porumb gi grdu, cu alte alimente, dar gi cu lemne de foc.('onflictul dintre tata qi aceastd secdturi de om a luat amploare, tata fiindtutncnin{at cu rloartea de cel care fusese tolerat in familia noastr[.

Dupb ce gi-a antrenat ficatul cu sec[ricd qi rom, la cei 48 de ani,"Hiilai" a plecat in lumea pe care qi-a dorit-o atdt de mult, cea condusidc Bacchus.

Dupd moartea lui "Hdlai", Doda Veta a trdit linigtitd impreunicu verigoarele rnele. S-a stins de tuberculozdlavdrsta de 81 de ani.

Cea mai micd dintre copiii bunicului a fost Doda Florica, olbrneie frumoasi gi cump5tat6. Degi cis6torit6 la versta de 33 de ani cu'nca Ionicd Dumitragcu, poreclit "Raicu", a:otrdit pulini ani impreun[.Alegerea fhcutd de tata s-a dovedit trainic[, iar dintre toate fetelebunicului Florica a avut cea mai reuqit[ cisdtorie. Ea qi acest om, micdc staturd qi viguros, dar harnic din cale afard,, au construit intr-unlitnp scurt gi ajuta{i de tata o nou6 casi in satul Vidin. Dupd ce s-autttutat in noua cas6, la mai puiin de patru ani, rndtuqa Florica a decedatdin cauza unui ulcer stomacal netratat la timp.

Rar se mai gdsesc in satul Vidin oameni care s5-l intreaci intnuncd gi cinste pe nenea lonic[ Raicu, care se apropie de 80 de ani.l,cglturile sufleteqti dintre tata qi cumnatul sdu, ca gi cea dintre familiattrca qi unchiul Ionicd au rimas trainice qi s-au bazat pe respectulrcciproc.

21