SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo în...
-
Upload
cosmin-mazilu-popan -
Category
Education
-
view
379 -
download
5
description
Transcript of SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo în...
Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo în București.
Cosmin Popan M.Sc., Antropologie, SNSPA
PE BANDĂ SAU ÎN AFARA EI?
• Folosesc zilnic bicicleta din 2005. • Pentru commuting (navetă la muncă, la școală),
cumpărături, leisure, ture în afara orașului. • De cele mai multe ori merg pe șosea. • Singurele dăți în care am folosit pistele: deplasări la
muncă pe traseul Centru - Casei Presei. • Cauza: sunt impracticabile.
INFRASTRUCTURA, SOLUȚIA SUPREMĂ
• Comunitatea biciclistă este obsedată de schimbarea infrastructurii.
• Fie că este vorba de trasee complet separate de restul
traficului sau de banale indicatoare, avocații și entuziaștii velo spun că o mai bună infrastructură ar reduce conflictele de pe străzi*
* din discuțiile avute cu această comunitate
* SURSA: Despre bicicletă. Studiu de piață. Daedalus Millward Brown, 2012
“nu folosesc bicicleta ca mijloc de transport
alternativ pentru că nu sunt piste”
20% dintre respondenții unui studiu național
INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ
• Lugo* (2012): Infrastructura umană ca forță ce poate promova mersul pe bicicletă cel puțin la fel de eficient pe cât o face infrastructura fizică.
• Aceasta crește prin intermediul proiectelor comunitare. • Multe exemple de infrastructură umană care crează
spații temporare în care bicicleta devine normalitate.
* Lugo, Adonia, CicLAvia as Human Infrastructure in Los Angeles: Ethnographic Experiments in Equitable Bike Planning, 2012, www.cyclingcultures.org.uk/C&S12/abstracts/Lugo.pdf
O POST-SUBCULTURĂ CARE GENTRIFICĂ
• Muggleton și Weinzierl* (2003): Într-o societate globală cu o dinamică atât de rapidă a modelor și stilurilor de viață e din ce în ce mai dificil să definești astăzi o subcultură.
• Post-subculturile răspund mai bine eclectismului de gusturi
al tinerilor din ziua de azi, fie că e vorba de muzică, ca în volumul celor doi, fie că e vorba de biciclete.
• Bicicleta conferă posesorilor o identitate post-subculturală.
*Muggleton, Davis și Rupert Weinzierl. 2003. “The post-subcultures reader”. Oxford: Berg;
• Rolul gentrificator al bicicletei. • Există o conexiune între mersul pe bicicletă pe străzile
publice și gentrificare. • Pistele de biciclete din București antrenează un discurs
specific așa numitei upper-middle class, ale cărei valori sunt ecologia, sănătatea, timpul liber.
• A se vedea pistele din București, trasate în acest moment
în zone centrale, studențești, rezidențiale, de loisir.
TIPURI DE INFRASTRUCTURI VELO (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
• Rute pentru bicicliști • Indicatoare rutiere și semafoare • Rasteluri • Sisteme de bike sharing (închiriat de biciclete)
CONTEXT EUROPEAN. ȚĂRI CU TRADIȚIE VELO (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
• Rețele integrate de transport pentru bicicliști • Autostrăzi pentru bicicliști (Copenhaga) • Sisteme de bike sharing self service (Velib’ Paris, Barclays Cycle Hire Londra)
ISTORICUL SISTEMELOR DE BIKE SHARING (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
• Inaugurate în 2008 • Doi operatori: Cicloteque (6 centre), iVelo (3 centre) • Total: 450 de biciclete
PISTE DE BICICLETE (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
2001 2008 2010
Prima pistă din București
10 tronsoane în Capitală
Grozavesti Universitate
30 de tronsoane în Capitală
2012 nimic nou …
40 de tronsoane în Capitală, 122 de km, 10 milioane de euro inves9ți.
=
PISTELE DE BICICLETE DIN BUCUREȘTI. PROBLEME DE FOND (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
• Lipsa interconectării între piste. • Bulevarde de legătură între tronsoane care nu sunt dotate cu piste
(Calea Victoriei, Magheru, Brătianu, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare)
• Lipsa interconectării cu alte mijloace de transport public (orarul
Metrorex pentru biciclete: 20.00 – 23.00 în timpul săptămânii; interzis pe RATB; numărul limitat de trenuri CFR care permit accesul bicicletelor)
• Slaba deservire a zonelor periferice
• Construcția lor exclusiv pe trotuare (excepția de pe strada Buzești) • Lățimea de 1 metru a acestor piste.
• Recomandarea europeană: 1,5 metri – pentru a depășiri și circulația în paralel (proiectul Cycling Policy Guide al PRESTO - Uniunea Europeană)
• Înălțimea liberă de trecere – sub 2,40 metri.
• Standardul de Stat 10144/2-91
• Obstacole existente sau amplasate ulterior. Primăriile de sector au eliberat autorizații pentru stații RATB, stâlpi și chioșcuri pe pistele de biciclete.
STREET DELIVERY (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Pistă de biciclete cu o lățime de 1,5 metri, trasată în cadrul evenimentului Street Delivery
CRITICAL MASS (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Ocuparea abuzivă a străzii de un număr cât mai mare de bicicliști. În București, astfel de adunări nu numără mai mult de câțiva zeci de bicicliști
ADOPTĂ O PISTĂ (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Acțiune inițiată de Optar, un ONG bucureștean, care cere comunității să identifice problemele pistelor din oraș, să le semnaleze și să oblige autoritățile să le desființeze. Optar a reușit să obțină în acest an desființarea unei piste din București.
ALLEY CATS (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Întreceri ilegale prin oraș, cu check point-uri (puncte de control). În București au fost organizate două astfel de curse.
PISTA MĂ-SII (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)
Mesajul generic de protest al comunității biciclistice din București la adresa infrastructurii.
INTREBARI? MULTUMESC!