„SĂ NU VI SE TULBURE INIMA”Ioan 14:1-6

Context: Isus îi anunţase pe ucenici că unul dintre ei era trădător şi că Petru avea să se lepede de El de trei ori. (Ioan 13:18-38)

Idea cheie: „Să nu vi se tulbure inima” (Ioan 14:1a, 27b)

Trăim într-o lume care se agită din ce în ce mai mult pe zi ce trece. Da, noi trăim în această lume! Viaţa este aşa de fragilă pe acest pământ. Oamenii sunt aşa de nesiguri de ziua de mâine. Ne întrebăm din ce în ce mai des „Oare, ce se va mai întâmpla mâine?”

Ca şi ucenicii lui Isus, uneori avem inimile tulburate de felurite lucruri.

Ca şi Petru care nu îşi cunoştea inima, nici noi nu ne cunoaştem inimile noastre cu adevărat! Ce ne-am face fără Dumnezeu, fără Duhul Lui în viaţa noastră??? Un lucru este sigur: inimile noastre sunt uşor de tulburat!

Probabil că cea mai grea şi tristă veste pentru ucenici a fost când Isus le-a spus că va pleca de la ei. (Ioan 13:33) Dar, unde pleca El? Nu puteau să meargă şi ei cu El?

Acestea erau întrebările complicate de care se loveau ucenicii lui Isus în contextul nostru din Ioan 14. Poate că fără să ne dăm seama bine, avem acelaşi fel de întrebări în mintea şi inima noastră, şi astfel ne tulbură inima!

Ce ziceţi? Avem lucruri care ne tulbură inima? Să fim sinceri şi să recunoaştem.

Să vedem cum i-a liniştit Isus pe ucenicii Săi, căci la fel ne va linişti şi pe noi.

Isus dă ucenicilor Săi 3 mari motive – siguranţe pentru ca „să nu li se tulbure inima”

Să ai credinţă în Dumnezeu - „aveţi credinţă în Dumnezeu” (Ioan 14:1b)Cu alte cuvinte, să-L crezi pe Dumnezeu pe cuvânt! Ca şi uncenicii, chiar dacă nu înţelegi ce se întâmplă cu tine sau în jurul tău, încrede-te în Dumnezeu, căci El este în control!

Credinţa este aşa de importantă pentru creştin - Evrei 11:6 - „căci fără credinţă este cu neputinţă să-I fim plăcuţi, pentru că oricine se apropie de El trebuie să creadă că El există şi că îi răsplăteşte pe cei ce-L caută.…”

D-l Isus pune o întrebare legată de credinţă referitoare la venirea Sa: Luca 18:8b „va găsi El oare credinţă …”

Cum este credinţa noastră în Dumnezeu? Va găsi El credinţă în mine la venirea Sa?

O problemă a credinţei: ÎNGRIJORAREA

Timp de câţiva ani, o femeie avea probleme cu somnul datorită faptului că teamea de hoţi. Într-o noapte, soţul ei aude zgomot în casă, aşa că s-a dus jos să vadă ce este. Acolo a găsit un ... hoţ, căruia i-a spus: „Bună seara! În sfârşit, îmi pare bine să vă văd! Vă rog să veniţi sus să o cunoaşteţi şi pe soţia mea, care aşteaptă de 10 ani să vă cunoască!” (William Marshall, Eternity Shut in a Span)

„Îngrijorarea aduce norii de mâine peste soarele de azi!” (C. Swindoll)

„Îngrijorarea oferă o mare umbră unor lucruri mici.” (proverb suedez)

„În fiecare seară îmi dau grijile mele lui Dumnezeu. El oricum va sta treaz toată noaptea!” (Mary C. Crowley, Be Somebody)

Eu merg în cer - „mă duc să va pregătesc un loc…” (Ioan 14:2)Unde merg eu după ce mor? Unde o să mă duc după această viaţă? – o întrebare de care mulţi se feresc, căci nu ştiu să răspundă. Ştiu eu să răspund?

Oamenii îşi răspuns în tot felul de moduri... Bertrand Russell (1950 Premiul Nobel) pt literatură, a scris despre cer si despre sfârşitul

vieţii "Nu există splendoare, nimic măreţ niciunde...; numai banalitatea de moment, apoi nimic."

John Lennon în cântecul său din 1971 „Imagine” spunea "Imagine there's no heaven, it's easy if you try; No hell below us, above us only sky; Imagine all the people living for today."

Alţii au sugerat că cerul este o „stare a minţii”, o născocire a minţii, un târăm de poveşti...

Isus vorbeşte despre „locaşuri” – ce înseamnă aceasta? – case, vile, piscine…?„locaşuri” (gr. “mone”) = locuinţă, se referă la o stare, nu la un anumit loc – a locui cu cineva.

Pavel vorbeşte despre acelaşi lucru în 2 Cor.5:1-10, el folosind termenul de „casa cerească” cu referire la trupul de slavă pe care Dumnezeu ni l-a pregătit. Pavel vorbeşte despre „dorinţa”(vs.2) lui după trupul de slavă pregătit de Dumnezeu.

„Cerul este un loc necunoscut, al cărui proprietar este foarte cunoscut!” (un teolog)

„Dacă descopăr în mine o dorinţă pe care nici-o experienţă din lumea aceasta nu o poate satisface, cea mai probabilă explicaţie este că am fost făcut pentru o altă lume!” (C. S. Lewis, Mere Christianity)

Ne dorim noi acelaşi lucru? Tînjim noi după ce ne-a pregătit Isus? - Filipeni 3:2120 Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde Îl şi aşteptăm pe Mântuitorul nostru, Domnul Isus Cristos. 21 El va transforma trupul nostru umil şi-l va face asemenea trupului Său glorios, folosind puterea prin care-Şi poate supune toate lucrurile.

Isus se întoarce să ne ia cu El – „Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine” (Ioan 14:3)

Aceasta este cea mai mare promisiune pentru noi ucenicii/urmaşii lui Isus. El nu ne va lăsa aici, ci ne-a dat “o fericită nădejde” a venirii Sale în slavă – Tit 2:13 Cuv. „lua” (gr. „paralambano”) = a primi lângă, a lua la piept. – arată o relaţie

initimă pe care o s-o avem cu Isus. Pavel „gemea” după acest lucru şi este un exemplu şi pentru noi de cum să îl

aşteptăm pe Isus, cum să aşteptăm venirea Sa.

Aşteptăm noi venirea Sa cu nerăbdare? Suntem noi gata ca El să vină?

SĂ TRĂIM CA ŞI CUM ISUS A MURIT IERI, A ÎNVIAT ASTĂZI ŞI SE ÎNTOARCE MÂINE!