Anul VIIÎ aj, la 18 Iulie 1926. Preţul unui număr 3 Lei.

Nr. 29.

A B O N A M E N T U L : . „ „ 150 Lei

gg an. • • p s jumătate , . . . 75 Lei ia America pe m 3 dolari.

Ies© odată la săptămână Adresa: „UMIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc Ia Administraţie şi se piăteec: un şir mărunt odată 5 Le!

a doua şi a treia oră 4 Lei.

uupa examenele ceiea mai Examenele de bacalaureat la licee. — Prea mulţi lineri au căzut la

acestea examene. — Cine poartă v ina?

Mulţi dintre cetitorii gazetei noastre vor fi avut copii în şcolile celea mari dela oraşe, zise şcoli secundare, sau licee.. Şi vor fi aflat dela , dânşii că după opt ani de luptă grea cu cartea şi cu învăţăturile, aceşti logofeţi cu feţe galbene şi trase, au avut acum de trecut o probă mare, un examen greu şi istovitor, care se numeşte bacalaureat. Fără acest examea, care cu încordările lui ţine cam două săptămâni Încheiate, toată truda alor opt ani nu plă­teşte nimic. Fără hârtia de bacalaureat, tinărul absolvent de liceu nu poate să Înainteze mai departe spre treapta fericirii mult dorite. Fără această diploma, nici o carieră mai înaltă nu-i deschisă, nici preoţia, nici advocatura, nici doftoria, nici ingineria, şi nici alte pite domneşti, ori slujbe înalte. Prin urmare toţi tinerii cari fac opt clase de liceu, dacă râvnesc la carierele înşirate mai la deal, trebue să treacă prin proba de foc a bacalaureatului. Cine-1 trece, merge mai departe. Cine cade la baca­laureat, rămâne opăcit până la toamnă, Până la anul, ori, cei slabi de înger, pe viaţa întreagă.

F i o r i i u n u i a n î n t r e g . Ne putem gândi deci, cu câtă teamă şi cu

ce cutremur se apropie tinerii absolvenţi ai li­ceelor de acest examen înfocat. Un an întreg n'au odihnă de groaza lui, chiar şi cei mai sili­tori şi mai buni şcolari. Căci bacalaureatul, aşa cu-tn se face azi, e cu adevărat dătător de fiori. Ajungând la masa verde, unde i-se cere seamă d e sporiul lui, tiaărul candidat nu-şi mai gă­seşte profesorii săi, pe cari îi cunoaşte şi le ft'e toate obiceiurile, ci dă de domni străini, c u !eşi din toate părţile tării, de cari n'a mai a u * H până atunci nici din jurnale. Aceştia îşi a u chiţibuşurile lor, felul lor de-a întreba, cu ^tul nou şi nevisat de candidat. Unu-i moro-c*nos din fire, altul drămăluitor peste măsură, C a u a farmacist; ăsta are privire aspră, celalalt e s c « r t l a vorbă şi tăios, ca o sabie. Iar el, candidatul, l n faţa unor profesori necunoscuţi S e simte apăsat şi stingherit din cea dintâi clipă.

Ştiut P U n e n e g r U î n a i n t e a o c h i I o r S1 u i t * & c e ' a

• Unde mai pui că examenele de bacalau-a

e a t foarte rar se ţin în oraşul şi la şcoala unde * "aiblat candidaţii. Oameni străini, orâf străin,

• . . . . ?coală taie

străină, curajul şi opăcesc avântul.

tot atâtea împrejurări cari

Isprava c întristătoare... Examenul de bacalaureat, în felul cum

se face azi, e numai de doi ani. Două rânduri de tineri au trecut până acum prin acest foc curăţitor. Şi isprava n'a fost toc­mai de frunte, nici în anul dintâi, nici acum, în al doilea. Anul trecut căderile au fost mai numeroase în ţinuturile alipite, în Basarabia, Bucovina şi Ardeal. S'a zis atunci: în acestea părţi de ţară sunt multe şcoli cu limbă străină, ai căror elevi n'au putut» încă să se dea la brazdă ca limba şi cu istoria noastră, deci este de Înţeles că mulţi inşi s'au poticnit lâ examenul cel mare. Iată însă că în anul acesta căderile au fost peste măsură de numeroase nu numai în ţinuturile alipite, ci şi în vechiul regat.

De-o pildă, spun rapoartele sosite Ia ministerul şcolilor, că la unul dintre celea mai de frunte licee din Bucureşti, la »Liceul Lazăr», din 108 tineri câţi s'au în­făţişat Ia examen, au trecut abia 57, iar 51, aproape jumătate, au căsut cu multă jale. To t aşa Ia »Sf. Sava« din 82 au reuşit numai 45.

In Ardeal, la comisia din Arad, din 87 au reuşit 31/ la Sighişoara din 114 au reuşit 39. La Oradea mare, comisia 2-a, din 102 reuşiţi 49. La Cluj, comisia 2, din 140 reuşiţi 73. La Sibiu din 165, reuşiţi 62. La Albalul ia din 111, reuşiţi 54.

Va să zică, aproape pretutindeni, nu­mărul celor reuşiţi abia trece de jumătate din cei examinaţi. L a ' Ploeşti, în vechiul regat, la examenul liceelor de fete, isprava a ieşit brează de tot. Din 51 de fete exa­minate, abia au reuşit 13.

De examenul de bacalaureat din Blaj , unde pe lângă liceele, de băeţi şi fete dela noi, au răspuns şi românii şi ungurii din Aiud , nu putem să spunem decât foarte bine, faţă cu ce-a fost aiurea. Aic i din 121 de candidaţi au reuşit 82, mult peste ju­mătate. Lucrul acesta nici nu-i de mirare, ştiind că şcolile dela Blaj sunt instituţiuni vechi şi încercate.

O întrebare eu tale. Citind celea de mai sus, cu prea

multele căderi din toată ţara (că nici Ia alte comisii n'au fost rezultatele mai bune), părinţii tinerilor se vor întreba cu îngri­jorare : Care-i pricina atâtor căderi? Cine poartă vina? Şcolarii, sau dascălii lor?

Grea întrebare. Şi greu lucru de dat un răspuns mulţămitor pentru părinţi. Căci omul

năcăjit, cum sunt părinţii cari şi-au băgat ago­niseala în cărţi şi'n hainele domneşti ale copiilor lor, greu pot să se mângăie după o pagubă şi o întristare aşa de mare.

Şeolarii nu sunt de vină. Şcolarii nu s'ar putea zice că sunt de vină,

înafarâ de tinerii fără scaun la cap şi uşuratici, cari mancă truda părinţilor deageaba, umblând haihui pe celea străzi ale oraşelor, în loc să le stea mintea la carte. Că sunt şi de aceştia, cari dacă se dau de-a berbeleacu la bacalaureat, îşi iau numai răsplata de care s'au făcut vrednici.

Cei mai mulţi tineri fac însă ce pot şi ce-i iartă vremile în cari trăim. Că timpurile noastre, nu sunt ca, celea de dinainte de răsboi, când copiii erau mai aşezaţi şi mai zăcaşi la carte. Azi sunt şi ei mai nerăbdători, mai iute la fire, mai săritori dintr'o simţire într'alta, ea toate sufletele după marea învăluială a răsboiului. Ei sunt copiii timpurilor în cari oamenii cei mai mulţi ajung la averi şi la trepte înalte cu muncă puţină, ori chiar fără nici o trudă. O boală foarte lăţită azi, care a răsucit rău obiceiurile şi aşezările bătrâne. Iar boala s'a legat şi de ei. AtunGi să nu se mire nimenea, că dacă se strânge puţin măsura de trecere la examene, cum au vrut-o legiuitorii bacalaureatului de-acum spre binele obştesc, ei, tinerii de azi, se acaţă cam multişori în laţ. Ai putea să le zici, că sunt jertfele timpului şi a stărilor bolnave încă, în eari trăim. Din pătimirile lor, vor trebui însă să înveţe cei cari vin după dânşii.

Profesorii mai puţin I

Profesorii sunt mai puţin de vină pentru multele căderi dela examene. Intre slujbaşii din lume ei sunt doar' cei mal curaţi la suflete şi mai râvnitori spre bine dintre toate breslele, căci profesura este pita cea mai fără «învâr­teală" de pe pământ. Cei cari s'au făcut profe­sori, au. ştiut şi ştiu, că bocotani şi îmbogăţiţi peste noapte nu se vor face până-i cucu 'n pă­dure, că n'au de unde şi n'au cum. Profesorii muncesc din tragere de inimă şi din dragoste de cartea lor. Foarte puţini sunt între dânşii năimiţii şi cârcotaşii. Mulţimea cea mare sunt oameni de inimă şi de ispravă, cari sufletul şi-1 pun pentru tineretul încredinţat lor. Dar, vai, cu câte greutăţi n'au să lupte ei, înafară de şcoală 1 Plăţile lor sunt mai s'abe decât ale cal­felor de meserii de prin oraşele celea mari. Ş'atunci, ei ca să-şi poată ţinea familiile, trebue să se înjuge adeseori la mai multă muncă decât îi iartă puterile şi ajung în şcoală sleiţi şi mân­caţi de necazuri. Atunci cartea, fireşte, mai su­fere poate şi ea din câtă ar trebui să fie.

Ş'apoi dacă ar şti. cineva câtă cănţălărie, mai bine zis câte protocoale, câte cifre şi nu-

Pag- 2-

meri, până se dă o notă, un calcul la şcoală, câte regulamente, câte schimbări de porunci, şi ce cărţi de şcoală au ca ajutoare şi profesorii şi şcolarii, s'ar cruci! Că aşa-'s timpurile azi, neaşezate încă, neîntărite şi fără făgaş.Uri stator­nice, şi la şcoală, ca şi pe alte tărâmuri, ale vieţii de obşte.

Cetim chiar acum în jurnale, că ministerul a dat voie şcolarilor căzuţi la trei materii (cărţi), să poată, face corigenta la toamnă din studiile la cari au căzut. Până acum era legea că rămân repetenţi. B a cei rămaşi repetenţi încă înainte de examenul de sfârşit de an din clasele 5 -8 , să poată face acest examen la toamnă. Prin urmare, parcă Trem să-i împingem cu deasila pe cei nechemaţi spre examenul de bacalaureat, care aşa, nu poate să fie decât slab, ca acuma. Şi ce de mutări de profesori în aceleaşi jurnale! Vraşte adevărată. Acestea vaşnice mutări încă nu pot să fie în folosul învăţămân­tului. Că profesorul fără aşezământ statornic e ca albina fără ştiubei (coşniţi).

Un eutfânfc eăfcre părinţi.

Ca încheiere: vina şi pricina multelor căderi la bacalaureat este a timpurilor pe cari le trăim, cari sunt aşa cum le cunoa­ştem şi cum le trăim. Când ne vom vin­deca de boalele vremii, se vor îmbunătăţi şi rezultatele puţin îmbucurătoare azi, a marilor examene de bacalaureat.

Dar ce cuvânt trimitem părinţilor cu copii respinşi, la examenele de-acum ? Asta-i întrebarea cea mai cu rost. Cuvântul este scurt: Niei o poticnire nu-i fără scu­lare, daeă omul.a rămas întreg la suflet şi la trup. Iar o potieneală la examen, nu-i moarte de om! Cei cari au adevărată vlagă Intr'ânşii, o vindecă repede şi o uită, ca şi când nici n'ar fi fost. Numai voinţă trebue şi un fie de opinteală încât

Unchiaşul delà oraş.

Guvernul şi scumpetea. îndată ce a venit guvernul dlui general

Averescu la putere, banii noştri au început a scădea de minune. Leul nostru care sub gu­vernul dlui Ionel C. Brătianu se plătea In El­veţia cu 2 bani şi 20—40 a suta, mai bine zis» suta de lei se plătea cu doi franci 20—30 bani a scăsut, îndatăce a venit la putere dl general Averescu la 1 franc 30—40 bani. Lumea se luase de gând, gazetele ţipau ca din gura şer-pelui, negustorii şi-au scumpit numai decât mărfurile, oamenii şi-au bîgat banii în tot fe­lul de cumpărături, pentrucă toată lumea cre­dea, că ajungem pe urmele Germaniei, a Aus­triei şi a Ungariei.

După alegeri însă, şi mai cu seamă după deschiderea Corpurilor Legiuitoare, leul nostru iarăş a început a se urca şi a ajunge la valoa­rea pe care o avea pe vremea guvernului dlui Ionel C. Brăteanu. întreagă ţara a început deci a răsufla mai uşurată şî a se linişti.

Cu toata acestea ce vedem însă. Negus­torii, cari ridică preţurile îndatăce scade leul şi numai cu un singur ban, acuma că leul s'a

"urcat, nu şi-au mai scăriţat preţurile, ci ie-au lăsat tot aşa de ridicate. Scumpetea prin urmare nu numai că n'a scăzut, ci îneă s'a urcat.

Nu are oare guvernul dlui general Ave­rescu atâta putere ca să dea peste ghiarele negustorilor neruşinaţi, dar mai cu seamă peste aeelor mari cari sunt adevăraţi jăcuţi şi lipitori ai poporului. Aşteptăm delà guvern ca să ia măsurile cele mai aspre împotriva celor ce scumpesc viaţa într'o măsură atât de neomenosă, şi eari ne fac pe oamenii săraci muritori de foame în ţara aceasta bogată şi atât de bine­cuvântată de Dumnezeu.

Citiţi şi răspândiţi: „UNIREA POPORULUI"

IJ M I R E A P O P O R U L U I A

Evanghelia Duminecii. Damineca sfinţilor Părinţi,

Matein 5, 14 20.

Biserica noastră porunceşte ca în ziua de 13 Iulie, daeă se să întâmplă să fie Dumineca, ori în cea dintâi Duminecă, ce urmează dupa ziua aceasta, să se cânte rânduiala sfinţilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţi, ceice s'au adunat în cele şase sinoade ecumenice, şi a-nume a celor 318 din sinodul cel dintâiu ţinut în Nicea, a celor 150 din sinodul al doilea ţi­nut în Constantinopol, a celor 200 din sinodul al treilea ţinut în Efes, a celor 630 din sinodul al patrălea ţinut în Calcedon, a celor 165 din sinodul al cincilea ţinut în Constantinopol a doua oră, şi a celor 170 din sinodul al şaselea ţinut în Constantinopol a treia oră.

Dupăce Dumineca trecută a căzut pe 11 Iulie, urmează ca Dumineca aceasta din 18 Iulie să se cânte rânduiala sfinţilor Părinţi.

De aceea şi porunceşte sfânta noastră biserică, să se cânte. în Dumineca aceasta, pe lângă troparul şi condacul învierii dela rând (acuma cele dela viers VI), şi troparul şi con­dacul sfinţilor Părinţi, cari sunt următoarele: Troparul:'„Preamărit eşti Hristoase Dumnezeul nostru, celce luminători pe Părinţii noştri i-ai întemeiat, şi printr'ânşi la adevărata credinţă pe noi pe toţi ne-ai îndreptat: mult îndurate, mărire ţie". Condacul: „Predicarea Apostolilor şi învăţăturile Părinţilor bisericii credinţa cea una o au întărit, care şi veşmântul adevărului celui ţesut din teologia cea de sus purtându-1, drept învaţă şi preamăreşte taina cea mare a a evlaviei".

Dar nu numai cântărle ci şi evanghelia si apostolul sunt anume alese, ca să ne facă a cinsti pe aceşti Părinţi, adecă pe mai marii noştri bisericeşti, pe Papa, mitropoliţii, arhie­piscopii, episcopii şi preoţii noştri. Căci iată ce ni-se spune în sfânta evanghelie de astăzi:

„Zis-a Domnul cătră învăţăceii săi. Voi sunteţi lumina lumii. Nu poate cetatea să se ascunză, stând deasupra muntelui. Nici nu aprind lumina şi o pun subt acoperământ, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Aşa să lu­mineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca, văzând faptele voastre cele bune. să preamă­rească pe Tatăl vostru cel din ceruri". Prin cuvintele acestea Mântuitorul nostru Isus Hri-stos, îndreptându-se cătră sfinţii săi învăţăcei şi apostoli, Ie spune, că ei sunt lumina lumii. Ei vor avea să lumineze întunerecul cel mare al păgânismului, care domnea şi domneşte până astăzi în lume. Aduce deci în legătura cu acea­sta mai multe asămănări.

Cea dintâie este cetatea care stă deasupra muntelui. Stând adecă cetatea pe munte, o văd , şi trebue să o vază toţi oamenii cari trec pe acolo. Aşa nici vlădicii şi preoţii, stând tn fruntea 1

turmelor meredinţate lor, nu se pot ascunde cac, turmele lor a d e e ă c r e d i n c i >

A doua este lumina, pe c a r e n i m * » aprinde ca s'o nună « , , h . - m e n 0

^ j f * * = s v : ,umi" i l *

Papa, mitropolitul, arhiepiscopul, e p i s ( ; e

preotul rău, păcătos şi fărădelege este sminteală credincioşilor săi, şi u n | |

trebue arătaţi numai decât mai marilor n ^ 1 ' 1

să-i delăture dela locul pe care îl tj'n ^ vrednicie. Despre unii ca aceştia spune o" %

nostru Isus Hristos, că mai bine ] e

moară de g

k

- C e e a credit,,;,,, au datoria sfântă, ca pe preoţii beţivi 51

a r e t e N . caPeti

Chiar de ace e a p Z E'°R DIN C A S L

"•copil, episcop n

P a ; . . m , t r o PoI i - ţ i i , arh

" » cetălN S n ' P ^ C a n' S t a u a«™ P* masa din ! a ! « P ! . , m u n f e , u i s*u luminii

•* Preamărea* ă ÌT^rn \^ l°T C e , e b « n e

Pe Tatăl lor cel din ceriuri

dacă şi-ar lega o piatră de .uuara de « ""'1 şi s'ar arunca în mare. Dreptaceea cred • 1 âu datoria sfântă, ca pe preoţii beţivi, ^ preacurvari, cămătari, mincinoşi, 'hot'j Ti6> ori în altfel de păcate părtaşi să-i aret» dicie, pentruca unii ca aceştia să-si pedeapsa pe care o vrednicesc.

Aceasta este o partea evangheliei H astăzi. -Este însă şi alta, care îi p r j V e s f

preoţi cei răi şi mincinoşi. Căci zadarnic/ câţiva preoţii cât de buni, dacă ceialalti ^ ticăloşi, şi mai răi decât fariseii şi cartară""' Jidovilor. Iată ce spune in privinţa aeeai' însuşi Mântuitorul lumii, Isus Hristos, ^ graiul sfântului apostol şi evanghelist Matei»1

„Să nu gândiţi că am venit să strtc %j sau prorocii: n'am venit să o stric, ci sâ o g. nesc. Căci adevăr zic vouă, pânăce va trecea rial şi pământul, o iota sau o cirtă nu va tw din lege, pânăce toate se vor face". Cărturarii şi fariseri Jidovilor I-au învinuit adecă pe f% tuitorul, că strică legea lui Moisi. El prote­stează însă cu toată hotărârea şl puterea, ţ zice: „N'am venit să stric legea, ci să o plinesc" Legea lui Moisi nu este deplină, ea pesupum pe Mesia, care trebue să o plinească. Eu suit Mesia, prin urmare am venit să o plinese, si o desăvârşesc. Legea lui Moisi e bună, ( dată doară de Tatăl meu. marele şi puteraictl Dumnezeu, între tunete şi fulgere, pe dosi lespezi de piatră, pe muntele Sinal. Din legea aceasta a lui Moisi eu nu stric nici o iota sa» cirtă, adecă nici o literă, ci cel mult o plinesc, o desăvârşesc.

,Deci celce va strica ana dintre aceste po­runci mai mici şi va învăţa, aşa pe oanwi mic se va chema întru împărăţia ceriurk; Iară celce va face şi va învăţa, aceasta mm se va chema intru împărăţia ctriurilof. Cait este înţelesul acestor cuvinte ale Domnului!

Sunt şi au fost totdeauna şi proroci min­cinoşi, pe pământ, proroci mincinoşi, cari as stricat câte ceva din legea Domnului, aţai fost Arie cel fărădelege, Fotie, Cerularie, caii au. făcut desbinare în biserica răsăriteană, 1'' ther, Kalvin şi Zwingli, cari au făcut deibi» rea în biserica apuseană. Mai sunt apoi astaz pocăiţii, cari lucră împotriva tuturor credinţe lor, spunând că numai ei sunt de credinţa t devărată. Despre toţi aceştia spune Mântuiţi» că mici se vor chema întru împărăţia ceriur*

Pe când Papa, mitropoliţii, arhiepiscop episcopii şi preoţii cei adevăraţi, ceice văduesc învăţătura cea adevărată a IuiHr*j dar mai cu seamă aceia dintre ei, cari w£ f învaţă, mari se vor chema întru împărăţia ^ riurilor, adecă Dumnezeu fi va răsplăti H mea eeealaltă după cuviinţă.

* * * Şi din această evanghelie

d e c V î n V i ! ceeace am învăţat dintr'una pe care am ^ cit-o nu de mult, cinstirea mai marilor . bisericeşti. Ceeace spuneam atuncia, sP u f lr ma, cel mult mai adaug ceace adauge Ş i e V ^ liade astăzi şi ceeace am spus şi mai sus, preoţii ticăloşi nu trebue cruţaţi câtuşi fi Domnul nostru Isus Hristos şi sfânta

- - > . «rjep1'"' biserică nu are duşmani mai mari c S F ^ J J ( F

ticăloşi. Aceştia sunt mai răi decât vjir rioteanul, pentrucă acela numai o d a t * J f l l t I dut pe Hristos, iar după aceea şi s'a spânzarat, aceştia însă îl v â n ^ apoi rămân mai departe preoţi şt ^ în odijdiile sfinte, pe cari le Iac d e

r

Nr. 2 9

. d e ocară. Aşi putea aduce sute de pilde, ?' ) a c e să mai amărăsc sufletele cetitorilor. d 3 r Asta însă nu înseamnă că în schimb cre-

iosii să pârască pentru toată nimica pe d ' f l V lor U vlădicie, ci numai pe aceia cari

t chiar ticăloşi. Credincioşii mai bine sase s u n j u j Dumnezeu pentrucă să le dea preoţi Tai si pe c e i r ă i • s f i " i î n d r e P t e z e , Şi numai • caz"1 c â n d v ă d c ă pTeoFx l o r sunt spre stri­căciunea parohiei să-i arete cu martori în re­i a , U vlădicie. _ _ ;

Sunt apoi propovăduitori, ca pocăiţii? cari miei se vor chema întru împărăţia ceriurilor, • de cari să ne ferim, cum se fereşte necura­

tul de tămâie. Aceştia sunt lupi îmbrăcaţi în oiele de oaie, cari vin pe Ia satele noastre, cu multă umilinţă cu multă evlavie, şi spun că ei j'au pocăit şi s'au curăţit de păcate. Că doar v e zi 'Doamne ei nu omoară, nu sudue, nu fac fju nimănui, şi aşa mai departe. Vor fi între ei si de aceştia, cei mai mulţi însă sunt farisei şi încăpăţînaţi peste măsură, ba chiar nebuni, vrednici de legat. Chiar de aceea să ne ferim de ei, să nu mergem la &(iunâriîc lor şi .sâ nu prea stăm cu ei nici de vorbă, că ne prostesc de cap şi ne tăhuiesc. lndatăce am băgat de seamă că s'a strecurat vreunul în parohie, să-1 spunem numei decât preotului, şi el va şti ca este de făcut cu el, iar când va vedea că este primejdie mare, va cere să se facă misiuni sfinte în sat.

In schimb apoi pe preoţii buni să-i ştie preţui, mai mult chiar decât pe părinţii cei trupeşti, eă nu este pe lume un popor mai fe­ricit şi mai vrednic de invidiat, decât pe care 1-a învrednicit Dumnezeu cu câte un preot după inima lui Hristos. Acestora nu numai ma­nile, şi picioarele şi tălpile picioarelor ar tre­bui sărutate pentrucă ei sunt lumina şi sarea parohiilor. IULIU MAIOR.

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3.

C&iâtar la M a i e s t ă ţ i l o r L o r R e g e l e Şi Reg ina în s t ră iu&tate . In ziua de 15 Iulie Maiestăţile Lor Regele Ferdinsnd şi Re­gina Măria vor pleca în străinătate M. Sa Regele va veni Miercuri, 14 Iulie, dela Sinaia la Bu­cureşti, să primească răspunsul Corpurilor Legiuitoare, şi apoi se va înapoia numai deeât la Sinaia, de unde va pleca a doua zi cu tre­nul special regal în străinătate.

M. Sa Regina va însoţi pe M. Sa Regele Până la Bled în Jugoslavia. Aici M. M. Lor se vor întâlni cu M. M. L. L. Regele şi Regina Iugoslaviei şi vor sta cu toţii la Bled trei zile. M. Sa Regele Ferdinand va pleca apoi în Franţa k băi, pe când M. Sa Regina va mai rămânea încă zece zile în Jugoslavia, de unde se va întoarce în Ţară şi se va duce la băile Sovata.

M. Sa Regele atât la ducere cât şi la în­toarcere se va opri câteva zile Ia Paris. La înapoiere în Ţară M. Sa Regele se va mai opri °âteva zile la castelul său din Weinburg (El-V et'a) şi alte câteva zile la Veneţia. M. Sa Re-Ş e l e va sta în străinătate cu totul 60 de zile, i n sare timp va păstra un strict incognito, c^eace înseamnl, că nu va face nici o paradi,

e c ă n » va fi primit ca un rege, ci ca un S l mPlu muritor.

Scriitorul b a s a r a b e a n L e o n Donfoi ^fijopat ta ţ a ră . Am fost arătat, că a murit " paris scriitorul basarabean Leon Donici,

gand cu limbi de moarte să fie înmormântat q Basarabia sa mult iubită şi acuma liberă.

"vernul român i-a împlinit cererea, şi trupul ^'nsufleţit al scriitorului Leon Donici a fost 5 " S î n tară şi înmormântat la Chişinău, pe P.wele statului en mare pompă si In faţa alor

d * oameni.

Au sosit 60 prisonieri români din Rusia.

Dintre soldaţii români ai marelui rlsboi, pe cari soarta îi aruncase în nemărginita împă­răţie rusească, au mai sosit acasă, de curând, 60 de pribegi, cari s'au întors la vetrele lor după 12 ani de străinătate amară. Mulţi dintre dânşu nici n'au mai fost aşteptaţi poate, căci au fost crezuţi morţi prin stepele fără hotar ale Rusiei. Pentru unii s'au şi slujit parastase, ca pentru toţi răposaţii. Iată însă că norocul i-a înviat totuşi şi ei au sosit cu sufletele în oase, ca ieşiţi din morminte de mult uitate.

Aceşti flăcăi bătrâni au sosit sub comanda dlui inginer Pompiliu Popovici din Braşov, ajutaţi de consulul francez din Moscova şi de „Crucea Roşie" americană. Dl Popovici spune multe lucruri ciudate din Ţara Bolşevicilor. Mai întâi şi mai întâi spune câ aceşti bieţi prisonieri n'au putut veni acasă mai de graba, din pricina că bolşevicii i-au ţinut euprinşi la lucru prin fabrici şi n'au vrut să se lipsească de ei. Era şi greu să-i mai ştie cineva pe unde se găsesc, că înfocata de Rusie ţine până ia capătul pământului, în ţara iui Soare-răsare. Şi mai sunt acolo Românaşi de-ai noştri, dar cine-i mai poate găsi şi cum să-i adune?'

Mai spune d. Popovici, câ bolşevicii sunt neşte trăgători pe sfoară fără pereche în toată lumea. Ei au ucis pe Ţar şi-au alungat pe boierii ruşi, dar averile lor nu le-au împărţit între popor, cum se laudl, ci s'au făcut ei stă­pâni pe ele. Poporul de rând, mujicii din Rusia, umblă şi acuma în haine de lână şi de cânepă, ca înainte, iar ei, comisarii Sovietelor, „cama­razii", poartă ciorapi de mătasă şi cămăşi din celea mai senmpe. Dacă s'ar încumăta să îmbrace şi vre-un om din popor haine mai scumpe, comisarii îl declară trădător al democraţiei şi îl trimit la spânzurătoare i Comisarii bolşevici beau şampanie, iar mujicii, plugarii şi lucră­torii, nu beau nici măcar „votcă" (rachiu prost) că-i oprit prin lege. In schimb însă tot omul, oricât de sărac ar fi, trebue să aibă in casa sa trei-patru icoane de-aîe lui Lenin!...

Bolşevicii au scos-o adică la zicala: fugi tu dela oală, să mă libovesc eu!

De-o fi aşa, naram de capul democraţiei!

0 ordinaţinne a ministerului instrucţiunii. Ministerul instrucţiunii a dat zilele trecute

o ordinaţiune, pe care trebuie s'o cunoască ce­titorii noştri cari au copii Ia licee.

Până acuma şcolarii din clasa I liceală cari aveau trei secunde adecă note rele, pu­teau face toamna examene de corigentă, si în­trucât ştiau, puteau trece în clasa II. Cei din clasele II. până la VIII. nu puteau face examen de corigentă decât dacă aveau două secunde.

Ministerul a schimbat acuma aceasta stare de lucruri. Le-a dat adecă voie şi elevilor din cl. II.—Vili. ca să facă examen de corigentă si dacă au 3 secunde. Iar acelor elevi din cla­sele V—VIII, eari n'au putut face examen la sfârşitul anului, pentrucă au avut mai mult de două seeunde, le dă voie ca la toamnă să poată face examene din nou, din toate mate­riile.

Prin ordinaţiunea aceasta ministerul a fă­cut mare înlesnire elevilor slăbuţi, dară asta nu înseamnă că toţi elevii slabi vor şi trece la examenele din toamnă. Acei elevi cari au pri­mit trei secunde sunt aşa de slabi că cu greu vor putea trece şi la toamnă; vor încerca, dar vor reuşi numai aşa, dacă toată vara vor în­văţa din greu.

Ordinaţiunea aceasta aşadară, care este dată numai ca încercare, şi numai pentru anul acesta este in favorul numai a acelor elevi

leneşi, cari n'au învăţat peste an, dar cari vor fi în stare şi se vor hotărî să înveţe zi şi noapte acuma în vacanţă. Ministerul poate da ordinaţiuni cât de multe şi cât de uşurătoare pentru elevi, nu poate da însă ordinaţiune prin care să-i facă pe profesori nedrepţi. Profesorii vor examina încă odată la toamnă pe elevii cu trei secunde, dar nu vor da note de trecere numai celor ce sunt vrednici si treacă în altă clasă. Aşa trebuie înţeleasă ordinaţiunea cea mai nouă a ministerului instrucţiunii. Aşadară părinţii să stea de copiii lor cari au acest drept şi sâ-i facă să înveţe din greu, dându-le câte un instructor, care să-i ajute. Altfel nu vor avea nici un folos din noua ordinaţiune.

C â n d v o r îi P a s t i l e din a n u l v i i t o r .

Sinodul cel mare dela Nicea din anul 325 a hotărît ziua prasnicului sfintelor Paşti. Acest sinod porunceşte, că Pastile să se prăznuiască în Dumineca întâie ce urmează după întâia lună plină de după începutul primăverii. Pri­măvara începe Ia 21 Martie. Cea dintâi lună plină cade pe Luni, în 11 Aprilie. Dumineca următoare este 17 Aprilie, când vor şi fi Pas­tile romano-catolicilor.

Sinodui dela Nicea mai pomeneşte însă ca Pastile creştinilor să nu se prăsnuiască de­odată cu Pastile Jidovilor. In cazul când Pas­tile Jidovilor ar cădea pe aeeeaş zi, Pastile creştinilor se amână pe Dumineca următoare. Biserica romano- catolică, într'un sinod de mai târziu, a şters această poruncă a sinodului dela Nicea, neaflând nici un rost în porunca aceasta. Biserica orientală însă a susţinut şi susţine până astăzi această poruncă, cu toate că nu mai are nici un rost. Noi Românii, unindu-ne la anul 1698 cu biserica Romei, am hotărît că ne ţinem intru toate de poruncile bisericii ră­săritului. De aici urmează, că noi şi în privinţa aceasta suntem una cu ortodocşii. Căzând a-nul viitor Pastile Jidovilor pe ziua de 17 Apr. căci pe ziua aceea cade 15 Nişam, noi, anul viitor, nu vom ţinea Pastile în ziua de 17 A -prilie, ei le vom amâna cu o săptămână, săr-bătorindu-Ie în Dumineca următoare, adecă în ziua de 24 Aprilie.

Până la anul 1950 cazul acesta se va mai ivi de două ori, şi anume Ia anul 1932 şi 1948.

Şi acuma ne gândim, că rostul introdu­cerii calendarului celui nou la noi în România a fost aceea, ca toţi creştinii să sărbătorim de­odată praznicile.

Pentruee nu s'ar putea aduna sfântul si­nod al bisericii ortodoxe române, şi în înţele­gere ou guvernul, pentru ce n'ar putea hotărî, ca să prăznuim Pastile deodată cu romano-ca-tolicii, reformaţii şi lutheranii, adecă la 17 A -prilie.

Cum umblă vremea. In Europa. L a Atena, în Grecia căl­

dura e de 27 grade, pe când la graniţa siberiana e numai 2 grade. Ploi mai mă-tunte au căzut peste tot locul. Mai multe ploi au fost prin Serbia şi Bulgaria.

In Rdmânia. Timpul e frumos. Cerul ici-colo noros. Ploi la miază-noapte, apus. Vânt potrivit dinspre miază-zi răsărit. Căl­dura în ţinutul de câmpie e de 30—34 grade, iar în ţinutul de munte e de 20—24 giade, aici însă noaptea scade până Ia 12 grade.

Se prevede timp schimbăcios. Ploi locale, însoţite de fulgere şi trăsnete, vânt dinspre miază noapte — răsărit. Căldură mare.

P a g . 4 U N I R E A P O P O R U L U I

Cum stă lumea şi ţara? Prăpăduri mari în toată lumea. — Cutremure de pământ, ruperi de nori şi puvoaie în toate p ă r ţ i l e . — S a fie semnele

m â n i p . i i n i D i i m n e z e u D e n t r u r ă u t a t e a oamenilor? —

Anul acesta a fost anul furtunilor şi al prăpădurilor. Nici bătrânii, nici astro­nomii nu-şi aduc aminte să mai fi fost vreodată atâtea cutremure de pământ, ru­peri de nori şi atâtea puroaie ca în vara de acum. Nu atât de dese şi nu în atâtea părţi ale lumii deodată. Ruperile de nori au pustiit ţinuturi întregi, au măturat sate şi oraşe, au înecat oameni şi dobitoace, cumplire mare!

Pricina atâtor prepestenii nu se poate cunoaşte. învăţaţii, cei cari se ocupă cu legile . firii, stau şi ei muţi şi dau din u-mere, zicând: ce să fie atâtea furtuni, au ştim! Trebuie că s'au turburat în vre-un chip oare care stihiile lumii, că asemenea lucrări nu cetim să se mai fi întâmplat. Unul Dumnezeu poate să ştie. Lumea este în manile sfinţiei Sale, care ne poartă de grij i dacă suntem buni şi ne pedepseşte când greşim.

* Despre prăpădurile cumplite din ţara

noastră am scris In săptămânile trecute. De asfiă dată încrestâra nenorocirile cari s'au Întâmplat de curând în alte ţări ale lumii, unele mult mai grozave şi mai pu­stiitoare decât puvoaiele din ţara noastră.

Cutremure de pământ. In insula Sumatra, din adâncurile Ră­

săritului, un uriaş cutramur de pământ a turburat mările din jur, cari au năpădit asupra uscatului şi au tnecat tot ce era viu In lungul ţărmurilor. Oamenii, cari au avut răgaz, au fugit la munţi, ca în vre­mea lui Noe . Pe foarte mulţi apele i-au prins în fugă şi i-au înecat. Numărul mor­ţilor nu s'a putut încă statori.

Al t cutremur grozav a fost In insula Rhodos, lângă coasta Greciei. S'au dărâ­mat la cea dintâi zguduitură peste 1500 de case. Mii de oameni au rămas fără a-dăposturi. ,

In Eghipt, ţara Faraonilor de demult, cutremurul a sfericat 74 de biserici şi 4632 de case. Oameni au perit sub ruini 110, | rnnr ?*>o-iSh,r.i» ~ĂL~\ Y" " , V ~ ~ ~ . : " u " » » c -iar 64 au suferit răniri primejdioase. j JX G D M P N D N A P U T O A

In prăpădul dela Sumatra, într'un singur oraş au murit 200 de oameni nu­măraţi In ziua a doua după cutremur şi foarte mulţi au fost răniţi.

Ruperi de nori, puvoaie. O cumplită furtună a fost în Gtrtna-

nia, In tcnprejarimiie oraşului Berlin. In hotarul comunei Waltersdorf, mai mulţi domni, doamne şi copii au fost prinşi de furtună, făcând plimbare de plăcere pe jos. Văzând norii cei grei, întreagă societatea s'a tras la adăpost într'o cârciumă. Ape le unui părău din apropiere au cuprins însă întreagă clădirea şi au măturat-o ca pe-o mână de paie. încă înainte de puvoi câr­ciuma a mai fost lovită şi de trăznet, în­cât dintre 13 oameni câţi au pierit în câr­ciumă, 12 au murit de trăsnet.

Furtuni tot atât de mari au fost In Saxonia, în Turingia de miază zi şi 'n ţă­

rişoara Hohenzollernilor. Ia oraşul Magde­burg, apele umflându-se noaptea, multe case s'au dărâmat asupra locuitorilor, o-morându-I în aşternuturi. La Hechtingen prăpădul cel mare l'a făcut ghiaţa. Şi ce-a scăpat nebătut de ghiaţă, au măturat pu­voaiele.

Mânia ceriului s'a abătut şi asupra Franţei, în noaptea de Sâmbătă spre Du­minecă, 4 Iulie.

In Franţa de miază zi s'au pustiit aproape toate viile.

Pagubele sunt grozave, căci acelea ţinuturi trăiau mai cu seamă numai din vii şi din pomet. In Franţa de miază noapte s'au dărâmat numeroase fabrici, îngropând pe muncitori sub ruini. Oraşul Charcalles a fost înecat întreg în adevăra­tul înţeles al cuvântului. Apa pe străzi s'a ridicat la 2 metri înălţime. Locuitorii cari au mai rămas, au fost luaţi pe plute de soldaţi.şi puşi Ia adăpost pe dealuri.

In Ţara ungurească prăpădul 11 fac apele Dunării, cari s'au umplut peste mă­sură. Puvoaiele ieşita din alvia lor au stri­cat o mulţime de căi ferate şi şosele, În­cât oraşele şi satele nu mai au legătură unele cu altele. La Szentendre locuitorii au suferit pagube grozave.

Din pricina Dunării pătimesc greu şi Bulgarii, cum au pătimit şi Galaţii noştri. S'au umflat însă şi alte râuri. Chiar şi o-raşul Sofia este sub apă. Intre Bulgaria şi între Sârbia de zile întregi nu mai circulă nici un tren, din cauza liniilor spălate şi a podurilor rupte.

Mare prăpăd şi 'n America.

O vijelie puternică a pricinuit mari stricăciuni In statul Ohio. Oraşul Dayton este în întregime sub apă In portul San Antonio au fost ucişi numeroşi oameni. Intre Statele Unite şi Mexico s'au între-

Furtunile din Japonia. In Iaponia furtunile se ţin lanţ de mai

multă vreme. O vântoasă grozavă a mă­turat mai multe mii de case Într'un singur ţinut. D e sub dărâmături au fost scoşi 8 morţi şi 70 de răniţi. Un tren expres, fiind prins de turtună î » mers, s'a răsturnat, omorând 30 de călători. In japonia de miază zi căile ferate aproape nu mai au poduri.

La noi Apele Oltnk

în Jară. « . J J C I C vjitnlui au făcut mari pagube

In judeţul Vâlcea. La Grebleşti apele au măturat firezele societăţii »Boia mică<, dimpreună cu 19 mii metri lemne de foc şi de lucru. Pagube mari sunt şi la Râul Vadului. Proprietarul de fişe Radu. jorescu a fost păgubit cu peste un milion. Tot aşa şi d-nii Piroşca şi Raduc&nu.

Asupra oraşului Babadag rjin , Tulcea o furtună mare a ţinut trei suri şi jumătate. Mari pagube au grădinile şi viile. "%t

Cetind asemenea întâmplări uj . să zic i : acestea nu pot să fie decât L!'"6

că Dumnezeu drăguţul nu mai poate S} păcatele lumii şi o face băgătoare f seamă, că odată o poate mătura cu t f, dintre planete! O , de-am Înţelege cât de grabă semnele mâniei dumnezcestii"1"

Bulgarii îşi arată colţii. - Bulgarii sunt o naţie foarte veninoasj

Ei ne-au fost mari duşmani întotdeam,' Şi nu ne au la inimă nici acuma. I n t r '^ îşi trimit bandele lor de comitagii (zişjM

româneşte: tâlhari de drumul mare) peSie

graniţa noastră, cari ne omoară soldaţii ţ ne jpfuesc satele. A p r o a p e nu-i săptămâni lăsată de Dumnezeu să nu auzim, că hi gării au făcut vre-o nouă ispravă. Mai de' curând, în noaptea de Sâmbătă spru Iulie, o bandă de bulgari, înarmaţi ca puşti şi cu granate, au atacat comuna Satul vechiu de lângă Turtucaia, unde luându-st la luptă cu grănicerii noştri au ucis pt plutonierul Marin Constantin, iat pe das­călul şi pe notarul comunei, i-au stâlcii în bătăi, jefuindu-i mai Întâi de tot a aveau. Au căutat apoi pe perceptorul sa­tului .şi l-au bătut şi po el măr, cu nevastă cu tot. La urmă Ic-au strigat: să plece din acestea părţi toţi funcţionarii românii că altfel vor păţi ca plutonierul Constantin!

I i c g o l e ovaditî-Woir pr ins Ia Ploieşti Iani Simionovici sc numea pc sine regele eva­dărilor, pentrucă nu mai puţin de 30 de orii fugit din tcmni{ă. SA fi fost zidurile temniţei cât de groase, făcea ce făcea şi scăpa, iărl de a băga de seamă păzitorii.

Cea mai îndrăzneaţă fugă a ficut-off când era închis pc un vapor în largul ni» Scos la muncă pe coporişul vaporului, el a sărit cu lanţuri cu tot în mare, şi cum « c:aţă, nu l-au mai găsit, crezând că s'a înecatj

Acum vreo doi ani a fost prins în PW şi trimis la închisoarea militară din Galaf spart Insă zidul şi a fugit. S'a băgat de servi» pc o naie franceză din Marsilia şi a stat ace aproape un an. Fiindu-i însfârşit dor de f şi de ibovnică zilele trecute a venit a»» Polijia l-a simţit şi s'a pus la pândi. A ŞiP" mâna pe el zilele trecute şi Ia dus la ricc# Acolo Iani a făcut cunoştinţă cu doi tova'J cărora Ic-a spus, cum arc el ia gind 3* din temniţă. Băgând de scamă că un zid e j mai subţire, a început să-1 strice. n a r S U nefericirea lui zidul acela îl despărţea'° de ofiţerul de serviciu, care auzind laj^ mers la Iani, care nu mai avea decât p»j' ^ să poată scăpa din temniţă. Pus în l a n ^ la picioare cât şi la mâini, Iani a fost la Galaţi, unde-şi aşteaptă judecata.

C o n t r a b n n d ă fn vagonul B u l g a r i e i . La Curtici, un punct de ^ graniţa ţârei a sosit un vagon Boris al Bulgariei. Vagonul era

salon a însoţit

j j u i j a u w . T d g u u u i . .

de lăcătuşul Stoianoff, delegat de c«» bulgare să însoţească vagonul dela ^ ^ din Austria unde fusese reparat şi pân* „jH

La Curtici, făcându-se revizia v ^ s'au găsit ascunse în el multe rochu d ^ feliurite stofe şi haine bărbăteşti P ^ Pe cari Stoianoff voia să le vând* î» J Poliţia dela ramă l'a arestat numai dec w a confişcat-o iar vagonul a fost e>r departe In Bulgaria.

Pag 5

Bl, S B R t ' g e i e se v s î m p ă c a en fostul f i o i C a r o l . Ziarele din străinătate aduo

* s t e â îmbucurătoare, că' îndatăce va merge L Sa Regtl^ 5« Fraaţa, fostul prim Carol îl v a cerceta şi-şi va" cere iertare pentru faptele Cu cari 1-a amărît pe Tatăl său regesc. M. Sa Jiegele, ca tată bun ee este, îşi va ierta feciorul, si astfel nu va mai fi neînţelegere între Tatâi ¿1 fiu. Asta însă nu înseamnă că fostu! prinţ Carol va deveni iarăş moştenitor de tron. Din potrivă el s'a înscris la universitatea din Paris, şi anume la facultăţile de litere şi de drept.

SBaâîsem c r n c i î c a t e d r a l e i o r t odoxe din Cluj. Dumineca trecută s'a pus erucea pe turnul catedralei ortodoxe din Cluj. Sfinţirea erueii a fâcut-o episcopul Nicolae Ivan. Tot atunci s'a sfinţit şi tipografia diecezană din Strada Baba Novac.

T r e n ă r i a t a c a t e C E pietr i . Toată lumea se miră cât de des sunt la noi atacate trenurile cu pietri. Că ce plăcerea dracului e aceasta, n'o înţelegem şi n'o înţelege lumea întreagă.

Sâmbăta trecută dimineaţa la ora 9 trenul expres Nr. 52 a fost atacat cu pietri între Tă-băreşti şi Buzău. A fost spart un geam. deîa vagonul de dormit.

In ziua de 3 Iuiie a fost atăoat trenul accelerat Nr. 302 Viena—Cluj—Bucureşti Ia eşirea din gara Câmpina. Au fost sparte gea­murile deîa ua vagon de cl. I., dela altui de cl. II. şi dela vagonul restaurant. Dl N. Borcea a fost rănit la faţă, iară un alt călător de cl. I. mai uşor.

L n c n l n f e l e d i r e c t o r i l o r înch isor i i Văcăreş t i j e fu i te de condamnaţ i . Pe zi ce trece trebue să luăm la cunoştinţă nouă şi nouă şozenii. Până mai ieri vedeam directorii de închisori închişi laolaltă cu puşcă­riaşii aflaţi în paza lor. Apoi hoţi cari vreau să-şi scape soţii din robie. Astăzi ne este dat să arătăm o întâmplare şi mai şi, chiar ne mai pomenită, care s'a petrecut Ia închisoarea Văcăreşti:

Robii, cari îşi ispăşesc pedeapsa la închi­soarea Văcăreşti din Bucureşti au jefuit, sub nasul paznicilor, chiar locuinţele directorilor închisorii. S'au furat o sumedenie de lucruri, «ari n'au putut fi găsite decât în parte. Unul dintre hoţii cari au luat parte ia jaf a fost Prins. Se fac cercetări pentru descoperirea şi a celorlalţi.

N e n o r o c i r e a de l a p i ro t ehn ic arma-La pirotehnia armatei dela Cotroceni,

Jângâ Bucureşti, s'n întâmplat Marţia trecută o mare nenorocire. O capsă a explodat şi a rănit Pe 6 femei, pe sergentul Stan Boureanu şi încă Pe doi lucrători.

Ţ i g a n i m i l i o n a r i . Di Victor Baranga. Proprietar în comuna Ciupea de lângă Piteşti a arătat la jandarmerie, că i-s'au furat 3 armă-S a r i frumoşi. Şeful secţiei de jandarmi din comuna Dâmboviţa, bănuind că răufăcătorii Sl»nt nişte ţigani lăieţi cari au trecut zilele a-celea prin comună, a pus mâna pe ei, dimpre­ună cu vatavul lor Grigore Găman. Cercetându-i a descoperit intre scândurile căruţelor suma ^ e 2 milioane lei în aur, şi anume în bani de * U r de ai diferitelor ţări." Dupăce ţiganii au dovedit că banii i-au câştigat pe cale cinstită Procurorul de Argeş le-a dat drumul, dându-le * a » i i înapoi.

H o l e r a fn Ch ina f i î n India . In părţile * e miazăzi a Chinei şi în India s'a ivit holera,

una dintre cele mai groaznice boale, eare seceră oamenii cu nemiluita. In acestea ţâri igiena — apărarea în contra boalelor — nu se mai observă aproape de loc, doctori încă sunt puţini sar leacuri încă nu se prea găsesc. Din cauza aceasta boala se poate lăţi cuiuţeaia fulgerului. Numai in provinciile Miau şi Tuntiau au pierit peste 10,000 oameni,' iar în provincia Tonking au murit peste 12,000 oameni.

In Iadia până acum au fost 62,253 îmbol­năviri, dintre cari 46,556 s'au sfârşit cu moarte,

Bieţii chinezi şi indieni sunt foarte amărîţi, că nu pot pune piedeci acestei boale îngrozitoare.

în t recerea î a t re aeroplan şl pornin* be l de postă. La New-Yoik s'a făcut o în­cercare de sbor între porumbeii de postă şi un aeroplan pe o depărtare de 100 kilometri. Aeroplanul a sosit cu 3 minute înainte de porumbei.

Taxele p e spir t» Noile taxe pe spirt vor fi de 6 iei gradul sau 60 lei de iitru. Afară de aceasta se mai adaugă taxa de 20 la sută din preţul spirtului ca impozit de lux.

Pentru ţuică până la 30 grade se plăteşte 2 lei de grad, iar pentru ţuică cu tSrie de peste 30 grade, câte 2 lei 50 bani de grad.

l a răş Be scumpeşte eă lă to r ia p e tren, Numai prin Mai s'a scumpit călătoria cu trenul şi acum Ministerul comunicaţiilor a ho-tărit să ridice dia nou taxale de călătorie atât pentru marfa cât şi pentru călători.

Noile taxe vor începe numai pe la înce­putul lunei Septemvrie.

Încet ineală ia postă, S'a întâmplat în Italia. La 25 April 1924 a fost dată o scrisoare ia posta din Milano şi Ja 15 Mai 1926 a sosit la Mantua unde era adresată. La trebuit doi ani şi 20 zile peatruca să străbată 150 km. cât fase drumul deîa Milano la Mantua.

Şi primitorul scrisorii a trebuit să plă­tească o taxă i e timbru, fiindcă înainte de a-ceasta cu doi ani se plătea mai puţin timbru, pentru o scrisoare ca ţi acum.

Cam aşa merge şi Ia posta dela noi, cu acea deosebire, că de multe ori scrisorile dela noi nu mai sosesc nici după doi ani, ci se prăpădesc cu totul.

Criminalul Ludoşlanu. Marele crimi­nal G.Ludoşanu care a fugit dela Târgu-Ocna din puşcărie şi careajăfuit atâtea familii, fiind spaima ţinuturilor în care jâfuia a fost prins şi împuşcat printr'un picior de subcomisarul Ioan Braic din poliţia dela Reghin, care la predat tribunalului din Târgu-Mureş de unde a fost trimis Ia Tribwnalul Turda, spre judecare.

O i s t ă se arnnea înaintea trenului, p e care-1 conducea t a t ă l e i . O tânără.fatl, Hsnriette Rolan, în vrâstă de 16 ani, funcţio­nară' îctr'o casă de comerţ din Havre (Franţa), s'a asvârlit in faţa unui tren de călători care înainta cu o iuţeală mare spre staţiunea Mon-tiviliers. Nenorocita fată a murit într'o singura clipită. Când s'a oprit trenul, mecanicul îngro­zit a recunoscut că locomotiva, condusă de dânsul, a omorit pe propria lui fată.

O mi reasă turnă la ospăţul ei . De­spre o groaznică întâmplare ne povestesc ga­zetele ungureşti. In comuna Linde, Hoffmann Iânos îşi serba cununia cu Dşoara Kovâcs Ilonka. Dupăce veniră dela biserică, s'au aşe­zat la masă si au început a mânca. Pe când mâncau mai bine pe mireasă îneepe a o durea capul şi începe a ameţi, iar după câteva clipe a început a urla şi a se arunca asupra mese­nilor Douăzeci şi cinci de oaspeţi, chiar şi mirele, au fost muşcaţi şi sgăriaţi de către nefericita mireasă. Cu mare greutate a fost

prinsă, legată şi trimisă la spital. Nenorocita mireasă a fost muşcată de propriul ei căţel, pe care-1 iubea foarte mult.

Pagnbeie făente de ploi . Ministerul agriculturei a dat zilele trecute un raport ofi­cios despre pagubele făcute de ploi în toată ţara. Oricât de dese au fost ploile şi oricâte pa­gube se pare că au făcut, tot nu sunt aşa de mari pagubele după cum ni-se pare la Întâia vedere. După cum ne spune ministerul agri­culturii toată paguba făcută de ploi în ţara în­treagă nu se ridică la mai mult de 2 la sută a întregii roade. Ceeace înseamnă că pagubele făcute se ridică abia la 2 părţi din o sută.

Orbîi v o r pn tea ceti c ă r ţ i l e obiş­nuite. Până acuma orbii ceteau cărţi şi scrieri tipărite cu litere ridicate sau cum s'ar zice umflate. Ei atingându-se de ele, le pipăie, şi astfel celeso orice.- Năcazul era, că ei până acuma nu puteau ceti decât cărţile şi scrierile scrise anume pentru ei. Un profesor din Mos­cova a aflat mai nou o maşinărie, cu ajutorul căreia orbii vor putea ceti tot felul de cărţi şi de scrisori. Maşina aceasta este foarte în­curcată şi cam scumpă, dar în schimb minu­naţi. Cartea se aşeaaă pe o maşinărie asemă­nătoare cu aceea de scris, care apoi are însu­şirea de a produce altă şi altă lumină la fie­care literă nouă. Lumina aceasta produce apoi nişte sunete, cari ajung într'un telefon, pe care punându-1 orbul la ureche, aude diferite sunete, pe cari învăţându-Ie aude tot ce e scris în earte. Maşinăria profesorului B. L. Rozingen a făcut mare vâlvă în lumea întreagă.

Nenorocire de tren. In apropiere de Oradea mare s'a întâmplat în săptămâna trecută o groaznică nenorocire. Trei săteni mergeau cu căruţa la o moşie, să vadă de-o maşină de . îmblàtit (batoză). Calea lor ducea într'un loc peste linia trenului. Ajungând acolo, cum ba­riera nu era închisă ei au mânat fără grijă peste sini In clipa aceea însă au văzut cu groază că o locomotivă se apropie cu toata iuţeala. Vreme nu mai era de fugă. Unul dintre săteni a putut totuşi să sară din căruţă îna­inte de ciocnire. Doi însă Crainic Gheorghe şi

| Moga Teodor au fost zdrobiţi cu căruţă cu tot. Pe Moga l-au cules bucăţică de pe linie, chiar copiii iui, cari au rămas orfani în număr de 12. Vinovat pentru ciocnire este cantonierul din apropiere, care ducându-se deacasă, a lăsat rampa în grija muerii, iar femeia a uitat » 'o în­chidă la vreme.

Un mil ionar eare moare p e n t m şapte sute de Iei. Ovreul Baruch, mare ne­gustor de porţelanuri în Timişoara, milionar, a dat în judecată pe alt negustor ' din Arad pentru suma de 700 lei, cu care acesta din urmă îi rămăsese dator la o răfuială. Cunos­

c u ţ i i auzind de această pâră i-au zis: — Nu se plăteşte să te mai faci de vorbă

cu cineva pentru fleacul de 700 lei! — Ba se plăteşte ! Nu-mi las dreptul meu

nici mort, să fie, nu 700 lei, ci 7 bani... Pertractarea acestui proces s'a ţinut în

zilele trecute Ia Timişoara. Baruch s'a înfăţişat el însuşi la judecată şi a cerut voie dela jude­cători să-şi spuie păsul. Abia a rostit însă câ­teva cuvinte şi i-a stat graiul în gât. De ciuda cea mare Ia cuprins o boală de inimă şi a căzut lungit, acolo în faţa judecătorilor. In câ­teva minute a fost mort. S'a lipsit astfel nu numai de cei 700 lei, ci şi de multele milioane pe cari le avea in negustoria sa.

P r ă b u ş i r e a unul aeroplan où cala- . torl . Lângă orăşelul Pfrauenberg dela graniţa ceho-germană s'a prăbuşit un aeroplan care făcea cursa Praga-Paris. Pilotul fi 4 călător

au rămas morţi pe loc, rănit.

1 călător a fost greu

Banditul Haralautb şi-a început ta­lur i le . Ia .zilele trecute vestitul bandit Hara-lamb şi-a început jăfuirileîn regiunea Topliţa, Borsec şi Corbu. 6 bandiţi îmbrăcaţi în uniforme de jandarmi, înarmaţi cu puşti, carabine şi revolvere au trecut pe drumul ce duce dela Corbu la Borsec. Sosind 2 automobile care mergeau spre Borsec au fost oprite. In primul era un domn englez dela care bandiţi au luat un ciasornic în valoare de vre-o 50,000 lei şi banii englezeşti în valoare de 300,000 lei. După săvârşirea jafului, bandiţii s'au urcat în auto­mobil lăsând proprietarul in drum. Au siiit şoferul să-i ducă cu maşina până pe „Sâcu" de unde dând şoferului 2000 lei drept onorar, bandiţii au dispărut în munţii „Căliman". Poliţia din Topiiţa, împreună cu jandarmeria au plecat să urmărească bandiţii.

Atacul a produs multă spaimă nu-numai in vizitatorii băilor „Borsec", fără şi în păzitorii oilor din munţii „Călimahilor", pe cari încă îi despoaie de brânză.

Apara t contra snrzeulei. Inginerul Calvard de Hule din Londra a făcut un apărat, eu care surzii pot auzi. Proba a fâcut-o la in­stitutul de surdomuţi din Londra, 30 de copii dintre 60 au auzit pentru întâia oră cu ajutorul acestui aparat.

Păţania târgoveţilor. In târgul dela Sălsig neşte oameni din Nireşul mare au in­trat într'o cârciumă, să beie adăîmaşul pentru o vânzare, stând ei acolo cu felcuţa dinainte, s'a aşezat la masa lor unstrăin, târgoveţ şi el, care a început să spună o grămadă de şodenii, ceeace oamenilor ameţiţi de beutură le plăcea, că cela povestea minunat. Cu una cu alta to­varăşii au întins-o până spre seară. Când să se ridice dela masă, au băgat de seamă că stră­inul bun de glume sâ făcuse camfor. Dar nu s'a flcut numai el, ci şi 20,000 lei, ai lui Toth Ştefan, cel care-şi vându-se vituţele..! Străinul fusese un isteţ hoţ, da târguri, iar sătenii cari î-au primit la masa lor şi i-au ascultat pătă-răniile nişte proşti, buni de legat. învăţătură bună pentru cei cari beau adălmaşe prin târ­guri.

Oaspeţi nepoftiţi, Intr'un sat de lângă Valencia (Spania) au năvălit furnicile albe şi s'au încuibat prin case. Orice au făcut bieţii oameni nu s'au putut scăpa de ele. In sfârşit au trebuit să-şi părăsească locuinţele, să şi-îe aprindă şi sâ-şi facă sat nou într'o altă parte de hotar.

Sfinţirea monumentului eroilor d in Grigoreşti . Duminecă 25 Iulie a. c. va avea Ioc în comuna Grigoreşti (Sanmartinul sărat) sfinţirea monumentului „Eroilor" morţi pentru întregirea neamului sfinţirea se va face prin slujba a mai multor preoţi între orele 1—3 p. m. Apoi vor urma mai multe vorbiri. Iar dela orele 6'/a—8'/« va fi o producţiune de coruri, recitări şi 2 piese de teatru executate: o parte de un număr de învăţători, eleve şi elevi de curs secundar; iar o parte de cercul studen­ţesc „Valea Arleşului.

După producţiune va urma pretrecerea dansantă. Aceasta fiind prima serbare din ju­deţ de felul acesta, la ea fiind Invitate toate autorităţile şi toţi fruntaşii judeţului, cu drag şl frăţietate poftim pe toţi banii români.de a venii în număr cât mai mare la o asfel de faptă nobilă şi vrednică de urmat de toate comunele ca un prinos de recunoştinţă pentru acei ce ne-au făurit o ţară mare şi liberă şi un traiu fericit şl cu orizonturi senine.

Venitul serbări e destinat în folosul mo­numentului. Comitetul.

A p e l : Domnii învăţători absolvenţi în Gherla în anii 1910, 1911 şi 1912 se invită la o întrunire pe ziua de 1 August 1926 în Gherla cu onoratele familii. Se va participa la serviciul divin, iar după aceea se va face masă comun*. Toţi aceia cari vor lua parte să binevoiască a anunţa Rev. şcolar din Dej.

P E T U L B A N I L O R :

1 franc francez se plăteşte cu 6 Lei 40 b. 1 lira sterlină . „ „ 1100 „ — „ 1 dolar „ „ 226 „ - „ 1 franc elveţian „ „ 43 . — „ 1 liră italiană „ , ' S „ — „ 1 franc belgian „ „ 5 1 coroană cehoslovacă se plăteşte 7 1 zlot polonez se plăteşte cu 27 1 dinar se plăteşte cu 4 1 l e v a « 1 1 marcă aur se plăteşte . 56

100 coroane ungare se plăteşte cu —

ca oftica, scrofurile si altele p , • " ' ' K a z ^ S o a r . , întăresc mult trupul.

Un copilaş, care cântărea

80

75 85

— 32

r i m o S T l N T E F O L O S I T O A R E

Muşuroitul porumbului. Intre toate ţările din Europa, ţara noastră

cultivă cel mai mult porumb (cucuruz). De a«*-eea putem zice, că temeiul gospodăriei noa­stre este porumbul. Fără porumb aproape nu putem trăi.

Porumbul trebuie să-1 lucrăm foarte bine. Pământul în care semănăm porumb să-1 arim intru cât numai să poate de toamna. In chipul acesta apa să păstrează mai bine şi porumbul nu suferă la secetă.

Dacă porumbul a răsărit şi a ajuns în patru frunze îl prăşim (săpăm). De obicei îi dăm două sau trei prăşituri. Prin celea mai multe părţi la prâşila ultimă să face şi muşu­roitul porumbului.

Muşuroitul e bun şi folositor. Uneori insă poate să fie şi stricăcios.

Folosul muşuroitului stă în aceea, că pă­mântul adunat cu sapa jur-împrejurul firului de porumb, îl sprijineşte mai bine aşa, că nu poate să fie culcat sau rupt de vânt. Afară de aceea, prin muşuroire se învălesc în pământ şi unul sau două noduri, din cari cresc în laturi rădăcini, cari proptesc şi mai bine firul de porumb şi prin cari îşi poate trage şi mai multă apă şi hrană.

Dacă însă vara este sâcetoasă, pământul încălzindu-se pierde foarte multă apă. Prin muşuroiul făcut în jurul porumbului, apa iasă cu mult mai uşor. Pământul adunat în formă de muşuroiu, se uscă cu mult mai repede si porumbul suferă de secetă şi nu se desvoaltă bine.

De aceea trebuie să chibzuim bine şi muşuroitul porumbului să-1 facem numai atunc când pământul a fost arat de toamna şi pre vedem o vară cât de eât ploioasă.

Sănătatea copiilor noştri. Adeseori copilaşii sunt slăbuţi fie din fire

fie de pe urma unei boale. In astfel de cazuri trebue îngrijiţi bine, sâ-şi dobândească sănăta­tea. Cel mai bun leac este soarele.

Soare din mila Domnului mai ales la sate este din belşug, tot asemenea si aer curat Vorba e să se folosească bine acestea daruri' Pe sate adeseori copiii sunt lisaţi sl se joace pnnpraf în mijlocul drumului. Acolo ng\Tt praful, se murdăresc p e m â i n i ş i » f e lesne de înţâles, că acest kcru numai D L cios sănătăţii nu le poate fi P " m "

nraf s t f j l ^ J ° a C e , W u n ^ l i p * d e

b ne. Ii va feri ma 0 ^ 1 1 1 - ' * * * * * s — ^ f a c n - u r a fcn m a , târziu de multe boale rele,

2 0 ksr., trei săptămâni de băi de soare a " trei kgr. şi jumătate. Ei arată ' c„ rumen la faţă. mi>It

După fiecare baie de soare copiii ace o

să se spele bine pe trup, S e imbn, şuţă curată şi se mănânce mâncării * ^ ca de pildă ou?, unt ori lapte o.. . ?'S caldă. C u «Hunii,

In chipul acesta copiii vor fi s d

sănătoşi şi vor putea înfrunţi ori ce b ^ " ' ' bântuie adeseori pe sate. " °a'e>ci

— 3

29 U N I R E A P Q P Q R T T T ŢŢŢ

Fulgere năzuroase. i i .

Pag- 7.

vedem acuma în câte moduri fantastice, • chipuite de mintea omenească, se pot de­

clara grozavele schântei electrice din mărun­tele norilor.

Un profesor din Marcilia (Franţa) povestia

m î t orul caz: In Oatomvrie 1899 străbătu fulgerul într'o

, g ' a apropiat de o fată tânără, care stătea r mas», cu picioarele atârnând de pe scaun, ir fără.' să atingă padimcntuî. Para luminoasă, rloburie,. se rostogoli pe padiment, spre fetiţă,

ridica pe lângă ea şi în jurul ei, în spirală, adecă incolăcirdu-se ca un ş'erpe de foc; sări de aici spre hornul unui cuptor, se vârî în horn Şi e5* afară. Câsd f u deasupra casei a explodat (a detunat) sguduind toată elădirea.

Fulgerul acesta a intrat deci ca un miel şi a eşit ca un tigru.

E de însemnat, că gura hornului, în pă­rete era astupată cu o hârtie groasă şi cleită. fulgerul a desfăcut hârtia, ca şi cum nici nu ar fi fost acolo, măcar se scrie că electricitatea nu se trage la hârtie.

Ua caz dc acslaş fel amintesc vestiţii în­văţaţi francezi Arago şi Babinet, întâmplat la 5 Iulie 1852 în Paris.

In casa unui croitor pătrunse fulgerul, ca un glob de foc . de forma unei pisici mijlocii, ghemuite, săltăreţe. S'a apropiat de picioarele croitorului, care şi-le-a desfăcut, de groază să nu-1 atingă globul de foc. După câteva clipe, ghemul electric se ridică drept în sus, până Ja înălţimea feţei omului nostru, care s'a dat în-dărăpt ca să nu fie atins la obraz. Meteorul se ridică mai sus, îndreptându-se spre gura hornului din părete, astupată cu hârtie groasă Globul de foc o descleeşte, fără să o rupă, se vâră în horn şi ajungând deasupra casei, explo­dează înfricoşat, demolând culmea aruncând dărâmăturile în mijlocul curţii şi desfundând acoperişele mai multor construcţiuni.

Al treilea caz, de acest fel, e şi mai neîn­ţeles de mintea omenească:

„ O furtună grea, scrie Wander, se abltu asupra comunei Bengnon (celeste: benion), de­partamentul (judeţul) DeuscSevres, Franţa. Eu mă aflam la omăerişte, împreună cu doi copii de 12—13 ani. Aceşti din urmă se scutire de jloae după uşa grajdului, în care se aflau 25 M vite cornute. In faţa grajdului se întindea o eurte piezişe, pe depărtare cam de 20 metri, până la o mocirlă, în care se afla un plop. Deodată, un glob de foc, de mărirea unui măr, se descarcă pe vârful plopului. II vedem co­borând din cracă în cracă pe lângă triunghiu. Se rostogoli prin curte, foarte încet încât părea **-Şi caută cărarea perdută printre băltoacele d e apă. Astfel.ajunse la uşa, unde se scutiseră b»eţii. Unul dintre ei avu curajul să-1 atingă c u Piciorul. Numai decât 6 detunătură înfri­coşată, cutremura toată ferma (măeriştea). Cei d o i copii fură svârliţi la pământ, fără să li-se tâmple alt rău, dar unsprezece vite au fost f °morâte în grajd". |

Explice cine poate lucruri de" aceste. Noi j c « mintea noastră nu le putem explica. Copilul, c a r e a atins focul fulgerului, a scăpat nevită-m a t iar unsprezece vite, cari nu le-au atins şi erau mai departe în grajd, au fost ucise pe loc!

Altădată, fulgerul se arată ca un detectiv l s t e t , care descopere mişeliile oamenilor: . , !n vara anului 1865, un medic din împre­jurimile Vienei (Austria), cu numele Deren-j'"Ser, se întorcea acasă cu trenul. Dându-se

~yi el puse seama că-i lipseşte portmoneul. fun meşter pungaş i-l'a şterpelit pe tren.

h Dat-a de ştire la conductori, la şeful gării. u e geaba.

Portmoneul era cu păreţi de scoică având

pe o parte incrustat (inferat) monogramul doc­torului, doui litere D aşezate cruciş.

Câtva timp după întâmplarea asta medi­cul fu chemat la un străin, care zăcea leşinat sub un arbore, în care trăsnise.

Primul lucru, ce 1-a zărit doctorul exami­nând trupul celui ameţit, fu monogramul D, aşa zicând fotografst pe şoldul celui cu pricina.

Vă puteţi închipui mirarea medicului. Prin îngrijirea cuvenită putu trezi din ame­

ţeală pe cel fulgerat şi-1 duse la spital. Aici docto­rul dete de ştire, că în vesmintele bolnavului se află portmoneul eu păreţi de scoică. S'a şi găsit. Omul lovit de fulger fusese pungaşul pe tren. Schinteea electrică lovind în arbore, fu atrasă de metalul pormoneului, care se afla în buzunarul omului, a „inferat" figura monogra­mului pe pielea pungaşului fulgerat şi astfel scoase ia lumină toată fapta ruşinoasă!

Gavril Todică.

R ă p c i u g ă . Este-o boală foarte primejdioasă. Atacă

caii, măgarii, catârii, mai rar oile, caprele, câinii şi pisicile.

.Aceasta' boală e pricinuită de un vieţuitor mic, ce să găseşte cu deosebire în puroiul ce se scurge din nas.

Calul bolnav de răpciugă are călduri, e supărat, are părul sbârlit şi n'are pofti de mâncare. Pe nări se ivesc răni prin cari se scurg copturi galbene verzui, cu fire de sânge, cari se încheagă şi se întăresc pe marginile nasului.

Se ivesc umflături şi la încheieturile pi­cioarelor şi pe spete. Calul slăbeşte tare şi cel mult după 6 lună moare.

Leac în contra acestei bbale nu este.- In cazul, când boală nu s'a ivit şi e teainl, că animalul e bolnav, se cumpără maîeină din farmacie şi să dl calului. Maleinizarea e bine să sa facă prin medicul veterinar.

FEL DE FEL. Om şi Câne. Un domn dela Paris avea un

câne de care i-se urase. S'a hotlrît deci să-1 pustiască. într'o zi şi-a luat cânele cu dânsul şi s'a dus Ia râul Sena, afară de oraş. Acolo, luând o barcă (luntre), s'a urcat într'ânsa cu eâne cu tot. Ajungând la mijlocul râului, unde era apa mai afundă, a împins cânele în va­luri, cu gând să-1 înece. Cânele înota însă şi se ţinea tot după luntre. Atunci stăpânul a început să-i dea cânelui în cap cu vâsla, ca să-1 scufunde. Opintindu-se prea tare cu o lo­vitură, stăpânul însuşi a căzut în valuri. Lun­trea a fost dusă de şivoi şi omul care nu ştia înota s'a văzut în cea mai mare primejdie de moarte. Striga după ajutor cât îl Jua gura. Cânele, care cu câteva clipe înainte fusese condamnat morţii de stăpânul său, s'a apropiat de omul care se îneca şi, apucându-1 cu gura de hainele umflate, 1-a târît la ţărm, întreg şi sănătos. Oamenii cari priviseră de pe ţărm întâmplarea, alergând mai aproape, au vîzut cum cânele lingea cu duioşie multă mâna stă­pânului, pe care îl mântuise din valuri. Omul plângea...

întâmplarea este adevărată din cuvânt în cuvânt. •

Siarea agricolă a ţărel. In toamna anului trecut şi în primăvara anului acestuia s'a să-mănat cu totul în ţara întreagă 10.112.743 Hectare şi anume 3.185.672 Ha eu grâu, 299.660 Ha cu secară, 1.549.592 Ha cu orz, 1.068.049 Ha cu ovăs şi 4.009.770 Ha cu porumb. Din

păioase: grâu, săcară, orz şi ovăs s'a so­cotit, că se va putea scoate cam 695.798 va­goane. Din aceasta cantitate, 393.625 vagoane, sunt de lipsă pentru ţară — hrană şi seminţă, iar 302,164 vagoane pot să se vândă peste graniţă.

Astfel putem să fim mândri, că vom avea peste trei sute mii vagoane cereale numai pen­tru vindere altor ţări.

* Cum se va transporta noua recoaltă. Având

peste trei sute mii vagoane cereale pentru vin­dere. Statul s'a îngrijit, ca transportarea pe căile ferate să se poată face cât mai uşor. De aceea s'a şi, dat căilor ferate un împrumut de trei sute cinci zeci milioane pentru repararea vagoanelor şi a locomotivelor. Ss vor repara cu totul 7000 vagoane şi anume 6000 vagoane acoperite iar 1000 descoperite. Cu acestea va­goane se vor transporta numai cereale. Circu­laţia trenurilor de cereale va începe la 15 Iulie 1926 şi va ţinea până la 15 Noemvrie 1926, aşadară chiar 100 zile lucrătoare.

* . Porturile prin cari se va exporta noua re­

coaltă. Exportarea nouei recoalte de cereale se va face în anul acesta prin 12 porturi şi anume: Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu-Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi Brăila, Reni, Galaţi şi Constanţa. In acestea porturi se pot descărca în fiecare zi mai multe vagoane şi anume la Turnu Severin 50 vagoane zilnic, Ia Calafat 200 vagoane zilnic, la Corabia 200 vagoane zilnic, la Turnu Măgurele 250 vagoane zilnic, Ia Zimnicea 60 vagoane zilnic, la Giurgiu 100 vagoane zilnic, la Olteniţa 100" vagoane zilnic, la Călăraşi 100 vagoane zilnic, la Brăila 800 vagoane zilnic, la Reni 70 va­goane zilnic, la Galaţi 200 vagoane şi la Con­stanţa 390 vagoane zilnic.

împunsăturile de albine. împunsăturile al­binelor sunt foarte dureroase şi pricinuesc umflături mari.

Doctoria cea mai ieftină în contra împun­săturilor de albine este ceapa.

Tăiem ceapa în două şi dupăce am seos acul albinei, frecăm bine, cu partea mai ze­moasă a cepei, locul înţepat. In chipul acesta umflătură nu se face şi durerea încetaarl.

*

Cel mai mire stupar din lume este în America. Se cheamă Ioan Wilder. Are 12.000 de stupi, împărţiţi în 275 stupării. Produce pe an cam 30 vagoane de miere. Venitul anual a acestui mare stupar, numai din vinderea mierei este de 2.400.000 franci francezi, ceea ce fn lei de ai noştri ar faoe peste două zeci de mi­lioane.

* Stuparitul în Franţa. Dupl celea mai noue

socoteli în Franţa sunt 1.400.000 stupi, cari produc anual miere în preţ de 84 000 000 franci sau opt sute milioane lei de ai noştri. Numărul societăţilor de stupărit trece peste o sută cu câte o sută, trei sute, cinci sute, opt sute şi o mie membri. Societatea centrală de stupărit din Paris numără peste opt mii de membri.

* Cea mai adâncă sondă de petrol din (ume

se găseşte în California. E sonda Nr. 6 „Atena" a societăţii Rosencraua ITield. Are adâncime de 2315 metri. Preţul total al sondei a fost de 170.423 dolari. S'a lucrat la ea în 263 zile.

* Leac făcut din isml. Prin grădini şi pe

câmp, creşte o buruiană, pe care cei mai mulţi o socotesc fără nici un folos. Este isma. A-ceasta buruiană poate fi întrebuinţată la mai multe năcazuri. De pildă durerile de cap trec, dacă o legi la cap cu o făşie de pânză; dure-

r a g . » . U iN i r L i i n i- ^ » -

iile de stomac de asemenea se vindecă, daca beai o ulcieuţă din fiertura ei, în fiecare dimi­neaţă. E bună şi pentru aceia cărora le mi­roasă gura, dacă o beau făcută ceai în care s'a pus şi puţin rin.

Să culegem aceasta buruiană şi să-i uscam la umbră frunzele şi florile. Chiar acum pe vremea aceasta înfloreşte.

* S'au găsit mine noaue de platină. Platina

este un metal foarte preţios, ca şi aurul şi argintul. Până acum toată platina se adusea din Rusia şi asume din munţii Urai, unde sunt minele celea mai vestite de platină.

Nu de mult, s'au descoperit în ţinutul dc miază zi a Africei mine de platină foarte în­semnate. Ţinutul cu platină de aici are o în­tindere de 100 km. îa lungime şi 50 km. în lăţime.

Se crede, că acum preţul platinei va scă­dea şi uneltele multe cari se pregătesc din platină se vor găsi mai uşor.

Nr. 3769—1926.

Licitaţie.

Redactor responsabil IULIU M A I O R

A V I Z . pentru anul şcola? 1926|27,

Toţi elevii şi elevele, cari doresc să fie primiţi şi înscrişi în Liceul de băieţi şi de fete din Blaj, chiar şi aeeia, cari în anul 1925/26 au studiat în Blaj, vor avea să-şi înainteze în acest sens, cu posta, o petiţie timbrată către Direcţiunea liceului respectiv, între 21—31 Au­gust a. c.

La petiţie se va anexa avizul de pe anul 1925/26 cum şi un plic timbrat şi adresat pen­tru răspuns. Acei elevi şi eleve, cari pentru primaoară cer înscrierea, vor mai anexa: carte de botez, extras matricular de naştere şi cer­tificat de revaccinare.

Elevii şi elevele, cari doresc să se înscrie în el. I. (se primesc numai eu anii 11—13), vor anexa petiţie certificatul de absolvire a cel puţin 4 clase primare, carte de botez, extras matricular de naştere şi certificat de vaccinare.

Elevii şi elevele rămaşi corigenţi, întrucât doresc să se prezinte la examen, vor înainta în acest sens, o petiţie separată, între '21— 31 August.

Terminii pentru lucrările dela începutul anului şcolar sunt umătorii:

21—31 Aug. a. c. anunţări pentru primire. 1—2 Sept. „avizarea părinţilor despre

primire. 3—4 Sept. a. c. examene "particulare şi

integrale. 6—7 Sept. primirea şi admiteree în el. I.

10—13 „ examene de corigentă. 11—14 Sept. examen de admitere în cl.

a V-a. 14—15 , a. c. prezentarea şi înscrierea

elevilor primiţi. 16 Sept. a. c. începerea cursurilor. Elevii, cari nu poartă îmbrăcăminte ţără­

nească, se vor prezenta la înscriere în uniformă, care este obligatoare pentru întreagă durată a şcolarităţii. Elevii, cari doresc să fie primiţi şi în Internat, îşi vor înainta petiţie separată, pentru Internat.

Elevii şi elevele cari nu vor fi primiţi In Internat,' nu-şi vor putea angaja locuinţă externă fără învoirea prealabilă a direcţiunii.

Direcţiunea.

Nefiind mulţumitor rezultatul licitaţiei ţi­nute Ia 14 Iunie 1926, prin aceasta publicăm licitaţiune nouă pe ziua de Joi 29 Iulie 1926 pentru construirea Iotului II.-din Institutul Re­cunoştinţei şi lucrările din anul 1926 Ia Capela Arhiereilor din Blaj.

Licitaţia se face pe serii de preţuri uni­tare.

Caietele de sarcini, planurile şi piesele contractului, necesare pentru întocmirea seriei de preţuri se pot consulta la Administraţia Centrală Capitulară din Blaj, începând cu Luni 19 Iulie 1926, în fiecare zi lucru, în orele ofi­cioase, de unde se pot obţine formularele ne­cesare pentru ofertă, cari formulare sunt obli­gatoare precum şi conditiunile speciale de li­citaţie.

Biaj, din şedinţa consistorială, ţinută Ia 13 Iulie 1926.

Dr. Vasile Suciu (192) 1—1 Arhiepiscop şi Mitropolit român

unit de Alba-Iulia şi Făgăraş.

C î l l A rfm^peifi marfă bună, să ccr-UW U U s C S i C c c t e z e cu încredere

| d epoz i t a i d e p i e l e a lui IO/iIV B L A GA din Blaj, unde sc află tot felul de talpă şi

| piele pentru încălţăminte şi opinci, marfă in-I digenă şi străină, accesorii pentru pantofari J Preţuri scăzute! — Marfă bună! -"^ggj I (HI) 13-?

Oricine are ceva de vândut ori de cumpărat, să publice în „Unirea P o p e rului", prin ajutorul căreia s'au făcut şi până acum mai multe târguri bune. Preţul dc publicare sc află în fruntea gazetei, la partea dreaptă, şi este mai ieftin decât al tuturor gazetelor din ţară. Banii se trimit înainte.

M. FRIEDMAN Ceasornicar în Blaj

Are cele mai moderne oro-

loage şi giuvae-ruricaie cu cele mai scăzute pre­

ţuri de zi.

R E P A R Ă CEASURI

AMERICANE

precum şi orice îel de ceasuri Şi scule prejioase, în timpul

cel mai scurt. C U M P Ă R Ă :

aur, argint, platină, pietrii scumpe, dinţi de aur, cu celea

mai bune preţuri de zi. V i t> e :

Juvaerur iea le , Ceasur i de

b u z u n a r şi m a s u r i eu pen­

dul, ear i se p o t p m î n fc.

<*e trei (3) luni.

"ii ^cătoîir

E3

o:

A t e l i e r d e p a n t o f ă r i e mori şi o r t o p e d i c ă , în curte

I O A N B L A G A s u b c o n d u c e r e a

DLU1 GEORGE Gada a b s o l v e n t al m a i mul tor d e spec ia l i ta t e în b r a n ş a r i

fărie i , d i p l o m a t în o r t o p e ^ S e e x e c u t ă p r o m p t si p e i* ' g a r a n t ă or i ce l u c r u ' î n hlTgi

p a n t o f ă r i e i . - S e g a r a n t e ^ p e n t r u ce l e m a i g i n g a ş e picir!

N i c o i a c 3 a c i n m a e s t r u p a n t o f a r — BLAJ.

Atelier fondat la 1902 şi premiat la e X p 0 2 i l i ' n , pnearilor din Gyur cn n u r l i e şi diplomat

recunoştinţA în a a u j l g o g

pregăteşte tot fcliul de ghete si pantofi Fini şi moderni , si tot felul de ghete simple din mate/

rial tare. (124 2 6 - 5 2

0 garnitura de îmbiaţii

M o t o r cu b e n z i n ă d e 6 P u T ~ t e r i , b a t o z ă , f i r e z si toate c e l e a d e l ipsă , în stare b u n a , s e a f lă ele v A n y a r e la|

3 - 3 ( H 0 )

P e t r a G-abriş Str. CsIAraşilor, in Bla;

Publicaíiune •t

In strada Sub promenadă Nr. 169, se afli o casă soliclS, cu 3 camere, culină, şi supra edificate, de vânzare. Informat la primăria oraşului de reşedinţă Blaj

msmsm TURNĂTORIE

. oe CLOPOTE rGLOCKENGIESSEREl

HARANG0NT0DE %