S T E N O G R A M A - Senatul României · · 2016-03-03Prezentarea raportului asupra petiţiilor...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 29 februarie 2016

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru al Senatului. 3-4; 26

2. Domnul senator Gheorghe Saghian informează plenul Senatului că, începând cu data de

29 februarie 2016, demisionează din Partidul Social Democrat, urmând să activeze ca

senator independent.

5

3. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

(b59/2016)

5

4. Prezentarea raportului asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea

abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii în trimestrul al IV-lea 2015.

6

5. Dezbaterea şi adoptarea proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre cu privire la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi

Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate

către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi

Comitetul Regiunilor – Revizuirea politicii europene de vecinătate – JOIN(2015)

50 final;

- Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor –

„Strategia de extindere a UE” – COM(2015) 611 final;

- Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor –

Programul de lucru al Comisiei pentru 2016 – Circumstanţe excepţionale, acţiuni

pe măsură – COM(2015) 610 final.

7

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la

Lisabona:

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului

European şi al Consiliului privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi

de înfiinţare a Agenţiei Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei, precum şi

de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al

Consiliului – COM(2015) 613 final;

13

- 2 -

- Proiect de hotărâre privind:

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind

anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital –

COM(2015) 634 final;

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind

anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare on-line şi la alte tipuri

de contracte de vânzare la distanţă de bunuri – COM(2015) 635 final.

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului

Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei

domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011. (L633/2015)

15

8. Dezbaterea şi adoptarea Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea

stingerii obligaţiilor asumate prin credite. (L450/2015)

(Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.)

22-26;

26-40

9. Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015

privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi

funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. (L637/2015)

40

10. Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

(L670/2015)

41

11. Proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de

interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică. (L667/2015)

(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia

economică, industrii şi servicii.)

41

12. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Gabriela Firea, Vasilica-Steliana Miron, Cristiana-Irina Anghel, Dumitru-Marcel

Bujor, Viorel Grigoraş, Alexandru Cordoş, Liviu-Titus Paşca, Ionel Agrigoroaei.

42

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 29 februarie 2016

Şedinţa a început la ora 16.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.

Domnul Ioan Chelaru:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală şi vă rog să luaţi loc.

Rog persoanele străine, care nu au calitatea de senatori, să poftească afară. (Discuţii la

prezidiu.) Din sală, bineînţeles. Excepţie fac reprezentanţii Guvernului, care trebuie să susţină

proiectele de legi.

Vă rog. (Discuţii la prezidiu.)

Avem cumva colegi noi şi nu-i cunoaştem? Vă rog nu mă puneţi în situaţia să apelez la

chestorii Senatului pentru a vă evacua din sală.

Domnule senator Boboc, vă rog să luaţi loc.

Domnule lider Popa! Mulţumesc frumos.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi şi să vă anunţ că, din

totalul de 164 de senatori, şi-au înregistrat prezenta 112, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit,

minimum 83.

Şedinţa plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele Senatului,

asistat de domnii secretari Alexandru Pereş şi Ion Rotaru.

Ordinea de zi, aprobată de Biroul permanent de astăzi, v-a fost distribuită.

Sunt comentarii legate de ordinea de zi? Vă rog.

Domnul senator Vochiţoiu.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să vă rog să retrimitem la comisie proiectul de pe poziţia 2, L667 din 14.12.2015, astfel

încât… pentru două săptămâni şi pentru că mai sunt câteva lucruri de clarificat acolo şi, în acest fel, şi

proiectul de reexaminare privind Legea dării în plată să urce pe poziţia 2.

Mulţumesc.

- 4 -


Deci, ca să înţeleg foarte exact, solicitaţi punctul 3, Legea privind darea în plată a unor bunuri

imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, de pe poziţia 3 să-l mutăm pe poziţia 1.

(Discuţii în sală.)

A, pe poziţia 2. Dacă apreciaţi că-i aşa o problemă, sigur că o să supun plenului această

chestiune.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Haralambie Vochiţoiu.)

Chestiuni pe care le rezolvăm pe rând.

Deci, stimaţi colegi, liderul unui grup parlamentar a solicitat ca punctul 3 de pe ordinea de zi să

fie mutat pe punctul 2, şi o să supun aprobării dumneavoastră, împreună cu ordinea de zi, pentru plenul

Senatului, şi când vom ajunge la punctul 2 – a solicitat să retrimitem la comisie punctul 2 – , o să mai

faceţi încă o dată solicitarea.

Doamnelor şi domnilor,

Supun aprobării întâi propunerea pe care ne-a înaintat-o liderul grupului parlamentar al UNPR,

mutarea pe punctul 2 a punctului 3.

Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.

Îi rog pe toţi colegii, inclusiv pe domnul Nicolae-Vlad Popa, să voteze.

(Tabela electronică de vot indică 96 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.)

Aprobat.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi, aşa cu modificarea propusă.

Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi.

101 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Stimaţi colegi,

Vă aduc la cunoştinţă propunerea Biroului permanent de astăzi pentru programul de lucru

pentru această săptămână…

Luni: 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea iniţiativelor legislative, cu vot pe

legi organice, la ora 17.00; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Pentru ordinea de zi de astăzi sunt completări, întrebări? Pentru programul de lucru, iertaţi-mă.

Nu sunt.

Supun aprobării programul de lucru.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Programul de lucru a fost aprobat.

- 5 -

*

Înainte de a intra la punctul 1, îl invit la microfonul central pe domnul senator Saghian pentru a

face un anunţ plenului Senatului.

Domnul Gheorghe Saghian:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Subsemnatul, senator ales în Colegiul uninominal nr. 2 din judeţul Galaţi, doresc să vă anunţ că

am demisionat din Partidul Social Democrat şi din Grupul parlamentar al PSD.

Începând cu data de 29 februarie 2016, voi activa în cadrul Senatului României ca senator

independent, neafiliat unui grup politic.

De asemenea, rog pe domnul Fifor Mihai, liderul Grupului parlamentar al PSD, să demareze

procedurile de a fi înlocuit de la Comisia pentru agricultură din Senatul României din funcţia de

preşedinte.

Vă mulţumesc foarte mult.


Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Vă aduc la cunoştinţă că la lucrările Senatului de astăzi sunt invitaţi o serie de cetăţeni

interesaţi de dezbaterile care vor avea loc pe un anume proiect de lege, astăzi, în Senatul României.

Este o deosebită cinste şi pentru dumnealor, şi pentru noi să participe la lucrările Senatului.

Pentru dumnealor. Le aduc la cunoştinţă că există o disciplină a şedinţelor de plen ale Senatului, care

se aplică şi celor invitaţi, indiferent de poziţiile care se exprimă de la tribuna Senatului. Acestea sunt

opiniile pe care domnii senatori sau doamnele senatori le exprimă vizavi de un anumit proiect de lege.

Toate opiniile sunt la fel de importante. Votul pe un proiect de lege se hotărăşte... este cel care

hotărăşte destinul proiectului respectiv. Rog să fie linişte şi disciplină pentru a nu mă pune în situaţia

delicată – rar întâlnită sau foarte rar – să apelez la serviciile chestorilor.

*

La punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru

dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.

Este vorba despre o singură iniţiativă legislativă, Proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Domnule ministru, secretar de stat, susţineţi proiectul, da?

Mulţumesc.

- 6 -

Supun aprobării dumneavoastră procedură de urgenţă.

Vă rog să votaţi.

104 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Procedura de urgenţă a fost aprobată.

*

La punctul 2, Secţiunea I, raportul asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea

abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii în trimestrul al IV– lea 2015.

Vă aduc la cunoştinţă că, în respectarea prevederilor art. 170 din Regulamentul Senatului, comisia

prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petiţiilor primite şi asupra modului de soluţionare.

Acest raport este prezentat plenului Senatului, succint, într-o sinteză, de unul din reprezentanţii

comisiei, iar noi, ceilalţi membri obişnuiţi ai Senatului îl avem pe site, îl putem consulta oricând este

necesar.

Din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor este prezent, colegul nostru. Vă rog, domnule

senator Dumitrescu, aveţi cuvântul. Pe scurt, vă rog.

Domnul Florinel Dumitrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În perioada 1 octombrie – 3 decembrie 2015, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupţiei şi petiţii a fost sesizată pentru a analiza soluţionarea a 181 de petiţii. Din cele 181 de petiţii

analizate, 169 de petiţii au fost luate în consideraţie, 12 petiţii au fost clasate. În 84 din cazuri au fost

sesizate organele competente pentru analiză şi soluţionare a problemelor care fac obiectul petiţiilor.

Restul raportului se află pe site.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Intervenţii? Dacă nu sunt intervenţii, supun proiectul de hotărâre aprobării dumneavoastră.

(Discuţii la prezidiu.) Ai dreptate. Ai dreptate. E în regulă! E în regulă!

Era cineva care dorea să ia cuvântul.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Iertaţi-mă, am înţeles că se prezintă măcar o sinteză. Păi, ce votăm?


Nu votăm nimic. Informăm, atât. Informăm.


Poftiţi? (Discuţii la prezidiu.)

- 7 -


Comisia, într-o sinteză a sintezei, informează Senatul.


Păi, aţi zis că votăm!


Toţi senatorii au acces la site-ul Senatului, unde raportul este pe multe pagini în detaliu.


Aţi zis acum 20 de secunde că votăm.


Am greşit eu.


A! (Râsete în sală.)


Mai pot greşi şi alţii, nu numai dumneavoastră. (Discuţii în sală.)

Mulţumesc.

*

La punctul 3, Secţiunea I a ordinii de zi, Proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre cu privire la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului

Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Revizuirea politicii

europene de vecinătate – JOIN (2015) 50 final.

Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare,

ordine publică şi siguranţă naţională au elaborat un raport pe care doamna preşedinte Boagiu o să vi-l

prezinte. Îl găsim şi pe acesta în detaliu în forma electronică.

Vă rog, microfonul 7, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Anca Boagiu.

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, politică

externă, apărare publică şi siguranţă naţională, a fost analizat COM-ul JOIN 50 final.

Obiectivul documentului de consultare al Comisiei şi al Înaltului Reprezentant al Uniunii

pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate este definirea cadrului pentru examinarea politicii

europene de vecinătate. Scopul revizuirii este acela de a propune modalităţi prin care Uniunea şi

vecinii săi să poată constitui...

- 8 -


Doamna senator,

Se solicită un pic mai tare, să audă toată lumea.

Mulţumesc.


... parteneriate cu vecinii săi.

În urma examinării au fost trase o serie de concluzii:

- examinarea amplă, aş spune, unde am luat notă de propunerea Comisiei, am făcut aprecieri

vizavi de importanţa cooperării sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate şi nu în ultimul

rând, în ceea ce priveşte susţinerea cu tărie ca Republica Moldova să continue parcursul său european;

- au fost făcute aprecieri referitoare la consolidarea Parteneriatului Estic şi a sinergiei la Marea

Neagră, şi, în urma dezbaterilor comune, ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la elementele de

structură ce vizează Parteneriatul Estic în ansamblul său, observând anumite imixtiuni externe, menite

să pună în context nefavorabil beneficiile şi perspectivele care se răsfrâng asupra semnatarilor

acordului de asociere.

Pentru acest motiv, am votat, în unanimitate, elaborarea unei opinii şi supunem votului plenului

acest document.


Mulţumesc tare mult.

Sunt intervenţii?

Domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 4.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte scurt, pentru că şi Comisia pentru politică externă a făcut parte din echipa mai multor

comisii care, în comun, au redactat această opinie, deci subscriu la conţinutul opiniei.

Un singur element pe care voiam să-l subliniez şi de la microfon. Pentru noi, membrii comisiei şi

comisiilor, este important şi acesta este unul dintre elementele transmise la Bruxelles, ca cel puţin în ceea

ce priveşte politica de vecinătate estică, acolo unde vorbim despre state europene, cu identitate europeană şi

vocaţie europeană, spre deosebire de dimensiunea sudică, cel puţin în cazul dimensiunii estice a politicii de

vecinătate, acele state care doresc să obţină în perspectivă statutul de candidat, să nu fie limitate de politica,

devenită deja tradiţională, de vecinătate estică a Uniunii Europene, care nu vorbeşte nici în clipa de faţă,

nici prin acordurile de asociere, de o perspectivă europeană, în sensul de candidat. Şi acesta este elementul

pe care l-am transmis, în sensul acceptării unei evoluţii în acele cazuri, poate, cu titlul de excepţie, în care

există motive justificate, evident, cazul Republicii Moldova, între altele.

- 9 -

Mulţumesc.


Mulţumesc domnului senator Corlăţean.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Dobra.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


Politica europeană de vecinătate între un amplu proces de reevaluare… Emiterea unei opinii pe

acest proces, pe noile sale configurări, e ceea ce România trebuia să facă, prin Comisia pentru afaceri

europene, astăzi, pentru tot ceea ce înseamnă viitorul partenerilor noştri din estul european.

Uniunea Europeană şi-a propus să adopte relaţii individualizate în funcţie de obiectivele şi

idealurile acestor ţări, emiterea acestor opinii, exact lucruri care accentuează cu atât mai mult cu cât

această politică este cea corectă.

Mulţumesc frumos.


Mulţumesc şi eu.

Alte puncte de vedere?

Doamna senator Anghel. Microfonul 3. Vă rog să poftiţi.



Cu tot respectul, aş avea un punct de vedere, dacă aş avea asupra a ce. În momentul în care m-am

uitat eu pe site-ul Senatului, acest proiect sau punct nu era. Deci eu n-am citit nimic. Cum să votez

dacă nu ştiu? Cum să mă pronunţ dacă nu ştiu?

Cu tot respectul, mulţumesc.


Şi eu mulţumesc.

Rog personalul tehnic să verifice dacă există pe site-ul Senatului, aşa cum, de altfel, dimineaţă

exista de altfel. Dar rog frumos, pentru că toţi senatorii trebuie să fie la timp şi corect informaţi cu

privire la documentele pe care urmează să le voteze.

Mulţumesc.

Dacă nu există alte puncte de vedere, supun votului proiectul de hotărâre.


96 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

- 10 -

2. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – „Strategia de extindere a UE” –

COM(2015) 611 final.

Vă informez, ca şi celălalt proiect – şi rog pe toată lumea să verifice – , că proiectul de hotărâre

se regăseşte în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Îi dau cuvântul doamnei senator Boagiu pentru a prezenta succint raportul comisiei de

specialitate.

Vă rog.



În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru politică externă au formulat

o serie de observaţii la proiectul comisiei COM 611 final. Am să citesc o parte din recomandări, unde se

regăseşte şi ceea ce colegul meu, domnul Corlăţean, menţiona puţin mai devreme.

Recomandăm comisiei reiterarea mesajului privind perspectiva europeană neechivocă de care

continuă să beneficieze toţi partenerii incluşi în procesul de extindere.

Am recomandat enunţarea mai clară din partea comisiilor a aşteptărilor concrete cu privire la

performanţele candidaţilor în procesul de aderare atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, am

recomandat o abordare conjugată din punct de vedere politic la nivelul comisiei care să se regăsească

în politica naţională a statelor membre care au în vecinătate state candidate sau posibil candidate şi, în

acest sens, România reiterează faptul că sprijină eforturile făcute de Republica Moldova. Nu în ultimul

rând, în urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei

opinii la Comunicarea Comisiei.

Prin urmare, supunem aprobării plenului – cele două Comisii pentru afaceri europene şi pentru

politică externă – proiectul de hotărâre de adoptare a unei opinii.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Domnul senator Petru Filip. Vă rog. Microfonul 4.

Domnul Petru Filip:


Stimaţi colegi,

Dezbaterea care a avut loc în şedinţa comună a Comisiilor reunite pentru afaceri europene şi

pentru politică externă, în prezenţa reprezentanţilor ministerului afacerilor externe, a adus în discuţie

- 11 -

tocmai importanţa extinderii Uniunii Europene, zonă sau subiect care ne interesează în mod deosebit

atât dacă discutăm despre vecinătatea estică, cât şi dacă discutăm despre ţările din Balcanii de Vest.

Aş vrea să vă subliniez faptul că amândouă comunicări ale comisiei, fie că discutăm despre

politica de vecinătate, fie că discutăm despre politica de extindere, sunt legate, pentru că atât

vecinătatea estică, cât şi vecinătatea sudică, sunt două elemente de politică europeană care vor

influenţa procesul de extindere.

Ceea ce doamna senator Boagiu sublinia, este pentru prima oară când într-o comunicare

oficială apare denumirea sau numele celor trei ţări rămase în Parteneriatul Estic cu o apreciere cel

puţin calitativă, dacă nu şi cantitativă, mă refer la un calendar pentru procesul de aderare. De

asemenea, partea de Balcani, partea din Balcanii de Vest… sigur cele cinci ţări sunt într-un proces de

aderare, fiecare într-un anumit stadiu şi România, Parlamentul României, susţine, în mod nelimitat,

aderarea acestor ţări, pentru că, într-adevăr, vecinătatea Balcanilor de Vest reprezintă, de fapt, o

realitate care, din punct de vedere strategic, regional, ne interesează.

Sigur, subiectul Moldova, subiectul Ucraina şi subiectul Georgia rămase din Parteneriatul

Estic… sunt, într-adevăr, trei ţări amintite în cele două Comunicări ale Comisiei foarte importante şi

cred că rolul nostru, rolul Senatului, din punct de vedere politic, este ca dezbaterile privind strategia de

politică externă, în special cea de vecinătate să reprezinte unul din subiectele majore şi serios dezbătute

în cadrul Senatului.

Dacă în structura fie a orei pe care o alocăm fiecărui ministru, fie într-o dezbatere separată,

facem acest lucru, cred că el se impune în mod deosebit.

Aş face o propunere conducerii Senatului, Biroului permanent. Am discutat ca peste două

săptămâni, în plenul Senatului să fie prezent ministrul afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu,

pentru a discuta, mă rog, cel puţin două probleme privind Strategia de politică externă a României,

politica de vecinătate, dar nu numai, rămânând, împreună cu Comisia pentru afaceri europene, să

definim subiectele punctuale.

Dar ce v-aş sugera, pentru că, de fapt, în aceste zile au loc o serie întreagă de întâlniri în spaţiul

public... astăzi este întâlnirea cu comisarul european pe justiţie, s-au făcut dezbateri pe MCV, se discută

despre Schengen. Cred că prezenţa primului ministru şi în Senatul României pe o dezbatere de politică

externă, într-o structură şi un cadru pe care, sigur, Biroul permanent al Senatului să le stabilească, ar trebui

să fie un lucru de care să ţinem cont, pentru că, repet, problemele de politică externă, de vecinătate, de

extindere, de importanţă a României în acest areal, inclusiv al zonei Mării Negre sunt probleme care ar

trebui să ne intereseze şi care, sigur, nu pot să treacă pe lângă noi, e adevărat, acoperiţi de problemele de zi

cu zi şi curente pe care societatea românească le are în acest moment.

Mulţumesc.

- 12 -


Mulţumesc şi eu.

Alte puncte de vedere?

Nu sunt.

Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii prezenţi să voteze.

98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri. Adoptat.

3. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei

pentru 2016 – Circumstanţe excepţionale, acţiuni pe măsură – COM(2015) 610 final.

Invit pe doamna senator Anca Boagiu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, să

prezinte raportul.



Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu documentul COM 610 final, iar, în urma

examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observaţii: pe de o parte, notează

situaţia actuală a Uniunii Europene care se confruntă cu o mulţime de provocări, cum ar fi: criza

refugiaţilor, terorismul, instabilitatea din regiunile învecinate, necesitatea de a stimula creşterea şi

stabilitatea din Uniunea Europeană, nivelul ridicat al şomajului, mai ales în rândul tinerilor din statele

membre şi recomandă păstrarea între priorităţile Comisiei Europene a tematicii de continuare a

extinderii Uniunii Europene…

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului

raport.


Mulţumesc.

Puncte de vedere?

Doamna senator Creţu. Vă rog. Poftiţi. Microfonul 3.

Doamna Gabriela Creţu:


Cred că la acest punct avem o problemă de procedură. E vorba de programul de lucru al

Comisiei pe care ar trebui să-l dezbatem şi în urma căruia să stabilim lista priorităţilor noastre. Adică

ce documente pe care le va elabora Comisia Europeană în anul 2016 vor fi supuse analizei comisiilor

Senatului şi, pe urmă, votului în plen, eventual, unei opinii.

- 13 -

Dacă vrem să trimitem, putem trimite, dar atunci trebuie să fim atenţi şi o poziţie către Comisia

Europeană, cu anexa respectivă, nu văd la ce ar fi utilă. Dar avem acolo o problemă. Verificaţi, vă rog,

cred că este o eroare materială, punctul 4.


Mulţumesc.


Să verifice colegii.


Sigur că e o problemă de organizare a comisiei pe care o să o lămuriţi acolo, între

dumneavoastră. Eu profit de faptul că doamna preşedinte al comisiei este prezentă. A luat act de

observaţie şi, dacă există asemenea chestiuni, să le corijeze.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.



99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Proiectul a fost adoptat.

*

Punctul 4. A doua categorie de asemenea proiecte se referă la Proiecte de hotărâre privind

exercitarea controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de

la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi de înfiinţare a Agenţiei Uniunii

Europene pentru Siguranţa Aviaţiei, precum şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al

Parlamentului European şi al Consiliului – COM(2015) 613 final

Aşa cum bine v-am adus la cunoştinţă, propunerea respectivă a fost discutată în comisie,

proiectul de hotărâre a fost depus în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Rog pe doamna Boagiu să prezinte, pe scurt, proiectul de hotărâre.


Mulţumesc.

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, 10 secunde. Procedura pe care a invocat-o colega mea,

doamna senator, a fost îndeplinită. Noi discutam despre documentul care pleacă înapoi la Parlament,

nu despre documentul intern.

În ceea ce priveşte COM-ul 613 pe care îl dezbatem acum, obiectivul este acela de a pregăti

cadrul de reglementare al Uniunii Europene în materie de siguranţă a aviaţiei, astfel încât să facă faţă

provocărilor din următorii 10 – 15 ani şi, astfel, să asigure în continuare un transport aerian sigur, fiabil

şi ecologic pentru pasageri, cât şi pentru cetăţeni în general.

- 14 -

Documentul este foarte tehnic şi am lucrat în colaborare şi cu instituţiile specializate ale statului

român, motiv pentru care avem o serie de recomandări ca, de exemplu, aceea de extindere a

competenţelor EASA în domeniul securităţii cibernetice, recomandarea de a se face o analiză de

impact cu consultarea celorlalte entităţi naţionale cu competenţe în acest domeniu, o serie întreagă de

recomandări foarte tehnice care vizează activitatea celor din aviaţie.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei

opinii în concordanţă cu observaţiile făcute în acest raport.

Supunem votului plenului proiectul de opinie.


Stimaţi colegi,

Puncte de vedere?

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.


Domnule preşedinte, cu tot respectul. Acum se poate să fie pe site-ul Senatului, că a fost Biroul

permanent. La ora 11.00, când aţi pus ordinea de zi pe site-ul Senatului, că, până atunci, nu a fost

ordinea de zi, nu era nimic din lucrurile astea. Vorbim de chestii cibernetice… Ne trezim iar că votăm

cine ştie ce idioţenie? Nu se poate aşa ceva. Eu n-am niciun fel de material.


E adevărat că pe pagina de internet a Senatului, după şedinţa Biroului permanent şi după ce s-a

aprobat ordinea de zi, s-au depus aceste rapoarte.

Aşa este, aveţi dreptate. Ca de foarte multe ori, aveţi dreptate.

Există şi alte puncte de vedere?

Nu sunt.


Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)


Adoptat.

Ultimul proiect de la acest capitol.

2. Proiect de hotărâre privind:

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte

referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital – COM(2015) 634 final.

- Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte

referitoare la contractele de vânzare on-line şi la alte tipuri de contracte de vânzare la distanţă de

bunuri – COM(2015) 635 final.

- 15 -

Stimaţi colegi,

Cu observaţia primită de la doamna senator Anghel, că s-a afişat un pic cam târziu pe pagina de

internet a Senatului raportul, o rog pe doamna preşedinte Boagiu să-l prezinte pe scurt.

Vă rog.



Cele două propuneri de COM-uri 634, 635 final au fost dezbătute şi analizate în cadrul

Comisiei pentru afaceri europene. Aceste două propuneri de directivă au ca obiectiv principal

asigurarea unei mai bune protecţii consumatorilor care fac cumpărături on-line în Uniunea Europeană

şi, în egală măsură, au menirea de a permite întreprinderilor să-şi dezvolte vânzările on-line.

Ca urmare a constatărilor pe care comisia le-a făcut, urmărind obiectivele specifice ale acesteia,

facem următoarele recomandări: asigurarea unui nivel de securitate corespunzător schimbului de date

cu caracter personal, asigurarea unui nivel de securitate corespunzător plăţilor on-line, revizuirea

periodică a standardelor minime de calitate şi a reglementărilor tehnice pentru a se asigura

conformitatea cu cerinţele europene în domeniu.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene solicită definirea explicită a sintagmei „produse

digitale”, care apare în articolul 3 al proiectului de directivă... din alineatul (2), pardon.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de

voturi, ca pachetul de propuneri lansate de Comisie, în contextul punerii în aplicare a strategiei privind

piaţa unică digitală, respectă principiul subsidiarităţii şi al proporţionalităţii, însă am constatat că există

o serie de observaţii şi am decis să formulăm o opinie.

De aceea, supunem votului plenului proiectul de opinie.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, doamna preşedinte.

Dezbateri? Nu sunt.




Proiectul a fost adoptat.

*

Stimaţi colegi,

Intrăm în procedura clasică de dezbateri şi adoptare a proiectelor de legi.

- 16 -

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind

prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul, la

11 mai 2011.

Declar dezbaterile generale închise... deschise, pardon.

Dau cuvântul, din partea comisiei… (Discuţii la prezidiu.)… parlamentarul raportor…

Vă rog, doamna deputat, dar nu de acolo, nu de la microfonul central, de la microfonul 7. Vă rog.

Doamna deputat Birchall. Dacă se poate, pe scurt.

Doamna Ana Birchall – deputat:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă adresez dumneavoastră, în primul rând, în calitate de parlamentar de referinţă al

Legislativului român la Consiliul Europei pentru problematica eliminării violenţei împotriva femeilor

şi vă mărturisesc că acest proiect de lege supus spre adoptare astăzi prezintă o însemnătate particulară

pentru mine, pentru că, dacă observaţi, Convenţia Consiliului Europei, cunoscută şi sub denumirea de

Convenţia de la Istanbul, reprezintă Tratatul internaţional cel mai cuprinzător care abordează această

gravă violare a drepturilor omului şi ale cărei puncte cheie sunt prevenirea violenţei, protecţia

victimelor şi trimiterea în judecată a infractorilor sau înfiinţarea de adăposturi pentru femeile şi copiii

victime ale violenţei domestice, în special.

Din păcate, şi România se numără printre ţările care se confruntă cu consecinţele distrugătoare

ale violenţei, pornind de la violenţa domestică, violenţa împotriva femeilor sau violenţa împotriva

copiilor.

Tocmai de aceea, astăzi, fac apel la dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, să votaţi

pentru adoptarea acestui proiect legislativ, pentru ca, împreună, să condamnăm cu fermitate violenţa de

orice fel.

Prin semnarea şi ratificarea Convenţiei de la Istanbul, România se obligă să schimbe legile, să

introducă politici publice mai cuprinzătoare şi să aloce resursele necesare pentru a crea o zonă de

toleranţă zero faţă de violenţa de orice fel, fie că vorbim de violenţă fizică, psihică, emoţională,

economică sau discriminarea de pe piaţa muncii…

Cred că este şi datoria noastră, a Parlamentului, să transformăm cât mai curând un reper istoric

pentru România în voinţă politică şi, prin votul dumneavoastră de astăzi, fiind Camera decizională

pentru acest proiect legislativ, definitivăm un proces de ratificare a unui tratat internaţional care aşază

România definitiv între statele care luptă pentru combaterea acestui flagel.

Şi eu vă rog pe dumneavoastră ca acum, la început de primăvară, prin votul de astăzi, să

spunem un „nu” hotărât împotriva violenţei, pentru că violenţa naşte violenţă. Şi vreau să mulţumesc

- 17 -

tuturor celor care, timp de doi ani de zile, nu s-au supărat pe mine – îmi cer iertare – când i-am bătut la

cap şi-mi spuneau: Hai, măi, Ana, şi tu cu Convenţia ta de la Istanbul!

Am ajuns astăzi, aici şi vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, doamna deputat. (Aplauze.)

Din partea Guvernului României, doamna Ioana Cazacu.

Vă rog. Microfonul 9.

Doamna Ioana Liana Cazacu – secretar de stat în cadrul Agenţiei Naţionale pentru

Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi:



Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi linişte în sală.

Doamna Ioana Liana Cazacu:

Ratificarea Convenţiei de la Istanbul...


Domnule vicepreşedinte Nistor, totuşi. Se uita doamna la dumneavoastră şi-mi era mie ruşine.

Vă rog, continuaţi, doamna ministru.


Ratificarea Convenţiei de la Istanbul constituie pentru ţara noastră o certitudine a continuării

eforturilor la nivel guvernamental pentru a preveni şi combate fenomenul violenţei împotriva femeilor

şi a violenţei domestice, evidenţiind, în mod ferm, continuitatea politicii statului român în acest

domeniu, dar şi promovarea spiritului de solidaritate la nivelul tuturor actorilor relevanţi pentru

prevenirea şi eradicarea acestui fenomen.

Dincolo de prevederile legale, spiritul legii transmite un mesaj important. Fiecare nou proces de

ratificare de către statele suverane generează o consolidare a drepturilor inviolabile ale femeilor şi

reprezintă încă un pas către o schimbare pozitivă şi reală.

Expresia cea mai pronunţată a dezechilibrului de putere dintre femei şi bărbaţi este reprezentată

de violenţa împotriva femeilor, care este atât o încălcare a drepturilor omului, dar şi un obstacol major

în calea egalităţii de gen.

Tocmai de aceea, este foarte importantă interconectarea Convenţiei de la Istanbul cu

perspectivele din domeniu, pe termen mediu şi lung, la nivel internaţional şi european.

Astfel, Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă, Agenda 2030, prevede la obiectivul nr. 5

obţinerea egalităţii genurilor şi abilitarea tuturor femeilor şi fetelor.

- 18 -

În ceea ce priveşte stadiul ratificării Convenţiei de la Istanbul, putem afirma că ne aflăm la

sfârşitul unui drum sinuos început în luna ianuarie 2015, odată cu elaborarea proiectului de lege de

către Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse şi intrarea sa în procedura de avizare.

Ziua de astăzi poate însemna pentru România un moment istoric, moment în care…


Vă rog, vă rog să sintetizaţi.


Da.

Măsurile care au fost implementate, venind în preaderarea acestei… ratificarea acestei

convenţii reprezintă funcţionarea unei linii telefonice gratuite pentru victimele violenţei domestice, un

număr gratuit unic: 0800 503 33, operaţional 24 de ore din 24, şi Guvernul susţine ratificarea acestei

Convenţii.


Mulţumesc tare mult doamnei Cazacu.

Din partea Comisiei juridice, rog un membru al Comisiei juridice, care este prezent, să vină să

susţină punctul de vedere al Comisiei juridice.

Dacă nu, de la Comisia pentru egalitatea de şanse.

Vă rog, domnul Vasiliev.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Aţi fi în stare, ştii?

Poftiţi.

Domnul Marian Vasiliev:


Ca să fiu foarte scurt, Comisia pentru egalitatea de şanse susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.


Dezbateri generale?

Domnul senator Titus Corlăţean. Urmează domnul senator Barbu.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe scurt, două sau trei elemente pe care le consider importante. În primul rând, în mod evident,

susţinere pentru ratificarea acestei Convenţii considerată drept unul dintre cele mai importante tratate

internaţionale adoptate de Consiliul Europei în ultimii mulţi ani, tratat care, de altfel, califică violenţa

împotriva femeii şi violenţa domestică drept o violare gravă a drepturilor omului.

- 19 -

Angajamentele care decurg – şi acesta-i al doilea comentariu, pentru că este bine să ştim despre

ce vorbim –, angajamentele care decurg din această convenţie sunt extrem de importante pentru statele

care ratifică sau, ulterior, aderă la Convenţie, iar unele sunt ambiţioase şi asta implică, pe de o parte, o

politică penală adecvată, implică adoptarea de noi reglementări legislative şi implică şi politici publice

pentru a preveni, deci în materie de prevenţie împotriva violenţei domestice, împotriva violenţei care

vizează femeile.

Acest lucru înseamnă timp şi bani. Şi nu întâmplător, Guvernul României a propus câteva, nu

foarte multe, dar câteva rezerve la momentul ratificării acestei Convenţii, tocmai pentru a avea timp să

implementeze noi măsuri legislative şi să dezvolte politici publice pe măsură.

În consecinţă, şi eu susţin, alături de ceilalţi colegi din comisii, inclusiv Comisia pentru politică

externă, ratificarea Convenţiei.


Mulţumesc.

Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş ruga colegii..., dacă-mi acordă un minut de atenţie, aş fi tare încântat. (Rumoare în sală.)


Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc.

Domnul Tudor Barbu:

Sunt discuţii pe ateliere de lucru care, probabil, nu au nicio legătură cu ce discutăm noi.


Rog colegii senatori să ia loc.

Domnul Tudor Barbu:



Este minunat să asculţi, înainte de 1 Martie, la microfoanele Senatului atât de multe cuvinte

frumoase privind grija pe care trebuie s-o avem, prin prisma acestei ratificări de document de la

Istanbul, faţă de femeie, copil, faţă de victimele abuzurilor şi violenţei în familie şi în societate. E

minunat! E minunat că Guvernul vorbeşte despre un număr de telefon gratuit. E adevărat, la el n-au

acces 93% dintre femeile agresate care, bănuiesc, mănâncă bătaie prin România şi la ora la care

vorbim, că-i 5.00 după-amiaza şi bărbaţii s-au întors de la MAT, adică de la birt.

- 20 -

Deci, oameni buni, dacă vreţi să ratificăm un document doar de dragul alinierii României la o

strategie corectă, de altfel, european vorbind, e bine şi aşa. Dar, dacă vreţi cu adevărat să onoraţi

mandatele de senatori, trebuie să ne gândim ce legi facem, domnule preşedinte de şedinţă şi doamnelor

şi domnilor senatori, pentru că, în momentul în care, în această sală s-a pus, de exemplu, problema

validării unui proiect de lege privind castrarea chimică a celor care bagă în pat cu japca copii de trei

ani, patru ani, cinci ani, şase ani – fetiţe, băieţi, nu contează –, Senatul României s-a opus. Senatul

României s-a opus cu nonşalanţă unui proiect de lege care ce făcea? Era premergător a ceea ce fac

oamenii, europenii la Istanbul, punea o stavilă între nişte nemernici şi victimele lor. Noi ne-am opus.

Noi, în momentul în care s-a discutat despre agravarea şi uşurarea mandatului de impunere a

unei distanţe între aceşti nemernici şi femeile pe care le agresează, Parlamentul României n-a făcut

nimic. N-a făcut nimic să facă ca un ordin de restricţie să fie ca-n America, ca-n Germania, ca-n orice

ţară sănătoasă la cap, instantaneu. Nu să stea femeia ruptă cu bătaia pe la uşile poliţiei şi pe la uşile

instanţei ca să obţină ordin de restricţie, până când o omoară, cum, cum s-a şi întâmplat.

Acum o lună jumătate, două, femeia a fost asasinată de unul căruia poliţia şi justiţia n-au fost în

stare să-i dea ordin de restricţie şi a omorât-o pe biata femeie. Dar vorbele privind ratificarea

documentului de la Istanbul sunt minunate, mai ales de 1 Martie.


Mulţumesc.

Doamna senator Creţu. Vă rog. Microfonul 3.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Nu, nu, nu. Doamna Creţu. S-a înscris chiar înaintea domnului. Şi dumneavoastră urmaţi, fără

nicio problemă…


Imediat. Scurt.


… dar nu puteţi stabili ordinea în care se intră la cuvânt.



Ratificarea Convenţiei de la Istanbul este un moment simbolic. Eu însă sper să nu rămână doar

simbolic, ci convenţia să fie transpusă în legislaţia naţională, iar legislaţia astfel realizată să fie

aplicată. Pentru că luptăm prea adesea împotriva unui terorism imaginar sau îndepărtat, dar nu luptăm

cu cel real, de lângă noi. Finanţăm instaurarea unui mecanism de supraveghere totalitar pentru

presupuşi terorişti, dar nu suntem capabili să finanţăm programe pentru agresori şi pentru victime.

- 21 -

Pentru că această convenţie este despre terorismul de zi cu zi, terorismul exercitat în familie, de

un membru al familiei asupra celorlalţi. Numai în anul 2014, 142 de persoane, cvasitotalitar femei, şi-au

pierdut viaţa din acest motiv.

N-am înţeles de ce România nu ratifică integral convenţia şi îşi rezervă dreptul de a nu aplica

nişte articole. Dar chiar şi aşa, stimaţi colegi, vă rog să votaţi „da” pentru ratificarea acestui document.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 3.



Văd că se discută despre femeie. Violenţă domestică împotriva bărbatului nu există? (Râsete în

sală.) Eu spun că există.


Poate ştiţi dumneavoastră ceva ce nu ştim noi.


Deci ne ocupăm de violenţa domestică numai împotriva femeilor şi iar ne facem noi bisericuţă

separată. Nu există bărbaţi care sunt terorizaţi…


Stimaţi colegi senatori, vă rog frumos să luaţi loc. (Rumoare, discuţii în sală.)

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Se pregăteşte ceva.


Vă rog. Dacă se poate, Grupul PSD… vă rog. Şi Grupul PNL.

Domnilor senatori, vă rog să luaţi loc în bancă. (Discuţii, rumoare în sală.)

Domnilor, vă rog. Aţi întrerupt-o pe doamna senator, ceea ce e un gest de nepoliteţe. Vă rog.

Rog toţi colegii prezenţi să ia loc.

Doamna senator, vă rog, continuaţi.

Doamna senator Anghel, vă rog.


Mulțumesc. Cred că terminam până acum.

Am şi eu o întrebare. Câteva puncte n-au fost şi nu sunt ratificate de România. Poate să ne dea

explicaţie doamna de ce am renunţat la respectivele puncte?

Pentru că eu, în condiţiile acestea, nu votez.

Mulţumesc.

- 22 -


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Doamna Cazacu, doriţi să luaţi cuvântul? Microfonul 9.


Dacă poate să fie explicită doamna senator cu privire la ce puncte.

(Discuţii în sală.)


Dacă există semne de întrebare, o s-o rog pe doamna senator să vă facă un punct de vedere scris, ca

să-i daţi răspunsul dumneaei. Aţi văzut că are rezerve cu privire la modul în care va vota acest proiect.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere a

proiectului de lege.

Vă rog să votaţi. Rog toţi colegii să voteze.

Raportul, adoptat cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. De asemenea,

proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 2 din ordinea de zi, Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea

stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Este vorba de o cerere de reexaminare a Preşedintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, este prezent domnul secretar de stat

Enache Jiru.

Parcă ne cunoaştem, nu?

Vă rog, pe scurt, dacă se poate. Microfonul 8.

Domnul Enache Jiru – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:



A mai trecut un pic răceala, da?

Domnul Enache Jiru:

Ministerul Finanţelor Publice îşi susţine punctul de vedere exprimat de către Banca Naţională a

României, precum şi amendamentele propuse de către BNR, care se regăsesc în raportul comun.

Susţinem exceptarea…

- 23 -


Numai o secundă… numai o secundă.

Stimaţi colegi… numai o secundă, domnule ministru, numai un pic.

Stimaţi colegi,

Este un proiect extrem de important, ca de altfel toate proiectele pe care noi le dezbatem,

urmărit cu mare atenţie de opinia publică. Este o situaţie specială şi pentru că domnul ministru este un

pic bolnav şi nu are vocea cu dumnealui. O să-l rog să facă un efort şi pe scurt să prezinte proiectul,

dar pentru asta am nevoie de atenţia tuturor colegilor senatori. Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Enache Jiru:

Susţinem exceptarea creditelor garantate în cadrul programului „Prima Casă” de la aplicarea

prevederilor legii supuse reexaminării, întrucât, dacă ele s-ar aplica şi acestei categorii de credite, s-ar

pune în discuţie însăşi existenţa programului. Aceasta, deoarece ar fi afectat caracterul irevocabil şi

necondiţionat al garanţiei acordate de către stat.

Atrag atenţia că creditele sunt garantate în proporţie de 50% – 50%, iar în eventualitatea în care

acest program nu ar fi exceptat ar fi imposibilă executarea garanţiilor, deoarece ele sunt scrise în

Cartea funciară cu cote părţi 50% – 50%, astfel încât am fi în situaţia în care ANAF-ul ar executa 50%,

iar banca, ca o instituţie privată, ar executa restul de 50%, ceva imposibil de efectuat. În condiţiile

intrării în vigoare a legii în forma aprobată, statul nu ar mai trebui să plătească sumele rezultate din

executarea garanţiilor, ceea ce va conduce efectiv la blocarea programului şi, foarte important, din

punctul nostru de vedere, va compromite însuşi scopul social al programului.

Trebuie amintit că promovarea legii, dacă ar fi promovată în forma propusă şi fără a lua în

considerare amendamentele propuse de BNR şi cele agreate de Ministerul Finanţelor Publice, ar

genera consecinţe negative asupra bugetului general consolidat al statului şi a cadrului macroeconomic

în general.

Aici amintim, ca potenţiale riscuri ce pot apărea, ca statul să fie acţionat de către bănci, în cazul

în care ele vor considera că au pierderi suficiente, la tribunale internaţionale cum ar fi Centrul

Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor de Investiţii. Totodată, este şi riscul ca din cauza unei

percepţii posibil negative din partea mediului investiţional… şi posibil o reevaluare de către agenţiile

de rating asupra României… ceea ce ar putea conduce la o scădere a ratingului României, din cauza

unei situaţii impredictibile a sistemului financiar, în general, şi a stabilităţii financiare. Toate acestea se

vor repercuta asupra şi vor avea un impact direct asupra bugetului de stat prin creşterea costurilor de

finanţare şi refinanţare a datoriei publice a României.

- 24 -

Şi, în încheiere, aş dori totuşi să fie menţionat şi evaluat raportul Comisiei Europene, care

atrage atenţia tocmai asupra creşterii riscurilor privind stabilitatea financiară.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Din partea Comisiei de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi a Comisiei economice…

(Domnul senator Florian-Dorel Bodog solicită cuvântul.)

Raportul comisiei este prezentat de preşedintele Comisiei economice, domnul senator Ţapu

Nazare.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Florian-Dorel Bodog (din sală):

Pe procedură.


Vă rog. Iertaţi-mă. O secundă. Microfonul 3.

Domnule senator Bodog, vă rog.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Domnule preşedinte, nu aţi dat cuvântul iniţiatorului.

Mulţumesc.


Aveţi dreptate. Iertaţi-mă.

Are dreptate. Procedura este corectă, ne-o însuşim şi-i dăm cuvântul domnului deputat.

Microfonul 5. (Discuţii în sală.)

Dacă se poate… dacă se poate… eu n-am ţinut în mod special… domnule senator Bodog, vă

datorez o explicaţie. N-am ţinut în mod special să dau cuvântul pentru că suntem în procedură de

cerere de reexaminare. Însă este o impoliteţe a preşedintelui de şedinţă faţă de domnul deputat, care

este unul dintre iniţiatori, dar pe care-l rog, în numele dumneavoastră, având în vedere că toţi

cunoaştem conţinutul legii, să fie extrem de succint.

Vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir – deputat:

Foarte scurt. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun de la bun început că scopul nostru, al celor 157 de parlamentari care am

iniţiat această lege, 157 de la toate partidele politice, a fost să scoatem o lege dreaptă: nici de stânga,

- 25 -

nici de dreapta. O lege care să fie cât mai repede aplicabilă, tocmai pentru că oamenii acum sunt

disperaţi că băncile îi scot afară din casă. Legea asta, stimaţi colegi, nu este o lege împotriva sistemului

bancar. Ea a fost gândită ca una care să aducă un echilibru în raportul dintre bănci şi clienţi şi care să-i

protejeze pe aceştia din urmă împotriva abuzurilor băncilor.

Principiul legii este unul corect, pe care l-aţi votat şi prima dată, stimaţi colegi, acela de

împărţire a riscului. Riscul trebuie împărţit între client şi bancă. Dacă clientul îşi asumă riscul dobânzii

şi al fluctuaţiei de curs, banca trebuie să-şi asume riscul ipotecii.

Am văzut aici că s-a ridicat problema şi aş vrea foarte scurt să discutăm şi despre programul

„Prima Casă”. Spunea domnul secretar de stat că din cauza Legii dării în plată sau Legea dării în plată

ar face să se anuleze garanţia pe care statul român ar pune-o. Ei bine, vreau să vă spun de la bun

început că la art. 1 din lege noi avem stipulat un lucru foarte clar: Legea dării în plată se aplică

persoanelor fizice consumatori şi, bineînţeles, fideiusorilor şi codebitorilor. Or, statul român aici are

rolul de fideiusor. Putem considera statul român consumator? Păi, statul român nu-i consumator. Statul

român depune aici o garanţie care este suverană. Nu este nimic peste garanţia statului român.

Deci vreau să vă asigur, stimaţi colegi, şi vă propun ca „Prima Casă” să rămână în interiorul

acestei legi, tocmai pentru că şi cei care au luat cu „Prima Casă” trebuie să fie protejaţi. Or, excluderea

celor care au luat credite cu „Prima Casă” ar face ca ei să nu mai fie protejaţi în faţa abuzurilor

băncilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)


Mulţumesc şi eu şi pentru iniţiativă, şi pentru modul în care aţi reprezentat-o din nou în

Parlament.

Îl rog pe domnul senator Nazare, raportul.

Domnul Eugen Ţapu Nazare:


În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa comună de comisie din data de 17 februarie

2016, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor organizaţii,

Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise,

cuprinse în anexa nr. 1 la raport. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raport.

Membrii celor două comisii propun plenului Senatului ca amendamentul din anexa nr. 3, care a

întrunit 8 voturi pentru şi 8 voturi împotrivă, să fie supus votului în plen, în vederea luării unei decizii.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru drepturile omului au transmis avize favorabile, cu

amendamente. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- 26 -

Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul comun de

admitere, cu amendamente, asupra legii aflate în reexaminare.

*


Mulţumesc.

Înainte de a intra în fondul dezbaterilor, stimaţi colegi, având în vedere că programul aprobat

de Biroul permanent şi de dumneavoastră astăzi este cu ora 17.00 – vot pe legi organice, aş vrea să fiţi

de acord ca la 17.50 să votăm legile organice – sunt numai două proiecte – şi până atunci să dezbatem

şi, eventual, să votăm şi acest proiect.

Dacă sunteţi de acord, vă rog să votaţi.

107 voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.

Aprobată modificarea de program. Dezbatem şi votăm acest act normativ, dacă terminăm astăzi

până la 17.50, şi atunci votăm legile organice.

Domnule senator, vă rog.

Şi urmează domnul senator Oprea.

(Replică neinteligibilă a domnului senator Dumitru Oprea.)

A, aveţi o propunere.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Staţi un pic, staţi un pic. Cu amendamentul discutăm întâi, dar îl vreau pe domnul senator

Oprea. Vrea să facă o propunere. Probabil o să sintetizăm lucrurile.

Domnul Dumitru Oprea:

Eu propun plenului, dacă este cazul, să încercăm să stăm în plen până când punctul ăsta este

epuizat, ca să nu-l mai ducem şi mâine.


Eu cred că o să reuşim până la 17.50. Aşa sper. Întotdeauna am avut încredere în colegii mei

senatori.

*

Pe scurt, vă rog.

La dezbateri generale, aşa cum ştiţi, există amendamente respinse şi amendamente asupra

cărora comisiile nu s-au putut pronunţa. Cu privire la acest amendament, preşedintele comisiei de

specialitate doreşte să-l susţină.

Vă rog.



- 27 -

Trei argumente pentru susţinerea acestui amendament.

Despre ce e vorba? La art. 1 se adaugă paragraful 4, care sună aşa: „Prezenta lege nu se aplică

contractelor de credit referitoare la credite acordate conform unor acte normative, instituind programe

guvernamentale speciale, inclusiv programul «Prima Casă»”.


Vă rog să fiţi atenţi, stimaţi colegi!


Un prim argument. Programul „Prima Casă” a fost accesat de peste 160 000 de credite, rata,

atenţie, rata de credite neperformante este de 0,04%!

Un al doilea argument. Programul „Prima Casă” a fost prevăzut de Guvernul României tocmai

pentru a stimula piaţa imobiliară, dezvoltarea pieţei imobiliare. Dispariţia, aşa cum bine preciza şi

Ministerul de Finanţe, a programului „Prima Casă” făcând parte din corpul acestei legi va conduce,

efectiv, la o cădere a pieţei imobiliare, implicit, implicit la o contracţie a industriei materialelor de

construcţii. Industria materialelor de construcţii este ştiut că dezvoltă a doua orizontală industrială

după industria auto.

Şi al treilea argument, ar fi mult mai multe, haideţi, dragi colegi, să dăm tinerilor o şansă să-şi

întemeieze o familie!



Mulţumesc.

Cu privire la acest amendament, îl supun... (Rumoare, discuţii în sală.)

Procedură?

Din sală: Procedură! Procedură!


Nu se discută amendamentele! Numai iniţiatorul le susţine.

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Procedură!


Pe dezbateri generale, da.


Pe procedură!


Doamnă senator, dacă nu este pe procedură, mă puneţi într-o situaţie delicată faţă de

dumneavoastră.

- 28 -


Procedură! (Rumoare, discuţii în sală.)


Vă rog. Pe procedură, domnul Şerban Mihăilescu.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:

Domnule preşedinte, potrivit procedurii, vă rog frumos să daţi, în primul rând, dreptul a vorbi

în plen reprezentanţilor grupurilor.


Sigur, fără nicio discuţie.


Şi, după aceea, putem extinde discuţiile, astfel încât să ne încadrăm în termenul pe care l-aţi

spus dumneavoastră.



Vă rog, doamna senator Oprea, pe procedură… Anghel! Iertaţi-mă!


Pe procedură, domnule preşedinte, cu tot respectul.

Ministerul de Finanţe a anunţat că deja a transmis banii către bănci, deci amendamentul

respectiv, pur şi simplu, nu mai are de ce să fie votat… pozitiv! Să-l votăm negativ, asta spun!


Mulţumesc.

Stimaţi colegi…

Vă rog să luaţi loc!

Urmează procedură de vot pe amendamentul care nu a întrunit nici vot pozitiv, nici vot negativ

în comisie, propus de colegul nostru, domnul senator Nazare.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.

Vă rog să votaţi. (Rumoare, discuţii în sală.)

Vă rog să votaţi!

7 voturi pentru, 6 împotrivă… 95 de voturi împotrivă… pentru! (Aplauze.)

Împotrivă, iertaţi-mă!

(Tabela electronică de vot indică: 7 voturi pentru, 95 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.)

Programul „Prima Casă” rămâne aşa cum bine ştiţi.

Dezbateri generale.

- 29 -

Grupurile parlamentare… Având în vedere situaţia specială, nu o să limităm numărul, însă am

să rog toţi colegii care doresc să ia cuvântul, să fie în 2 – 3 minute… să se încadreze.


Are un amendament respins Belacurencu. (Discuţii în sală.)


Nu v-aţi înscris, domnule coleg, ştiţi foarte bine!

Cine s-a înscris, s-a înscris!

Vă rog, poftiţi la microfon, susţineţi amendamentul respins şi o să continuăm cu dezbaterile generale.

Lista este la domnul secretar.

(Rumoare, discuţii în sală. Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Mărinică Dincă.)

Nu eu, eu nu vă pun. Sigur, lista de înscrieri este la domnul secretar.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Mărinică Dincă.)

Vă rog, lista de înscrieri.

Domnule Belacurencu, intraţi direct, numărul articolului, propunerea pe care o faceţi... Vă rog.

Domnul Trifon Belacurencu:

Intru direct, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi... (Rumoare, discuţii în sală.)


Vă rog să ascultaţi amendamentul!

Stimaţi colegi, vă supun votului un amendament pe care nu vreţi să-l ascultaţi!


Deci, după cum aţi văzut în anexa care cuprinde amendamente respinse, sunt, alături de alţi

colegi, autorul a mai multe amendamente respinse. Multe dintre ele... (Rumoare, discuţii în sală.)


Vă rog!


Multe dintre ele sunt şi în întâmpinarea observaţiilor de ultimă oră venite de la Ministerul

Justiţiei, vizavi de cererea de reexaminare pe această iniţiativă legislativă, şi din partea CSM-ului.

Consider că cei din Camera Deputaţilor, Cameră decizională, au obligaţia să se aplece cu mai

mare atenţie la aceste observaţii, inclusiv la majoritatea amendamentelor făcute inclusiv de mine.

Stimaţi colegi, vreau astăzi aici să susţin un singur amendament respins, de la anexa nr. 2, şi

anume cel de la poziţia 7, domnule preşedinte.


Mai precizaţi o dată poziţia, să vadă toţi colegii.

- 30 -


Poziţia 7, numărul de ordine 7, art. 4 alin. (1) pct. b).


Vă rog să prezentaţi amendamentul.


Aş vrea, în două fraze, să motivez de ce insist pentru acest amendament.


Dar prezentaţi-l întâi, ca să-l asculte toată lumea şi, după aia, motivaţi!


Aşa cum zicea şi iniţiatorul, legea se doreşte să facă dreptate. Şi este corectă această

menţionare a Domniei Sale.

Vreau ca această lege să fie focalizată spre grupul de oameni care într-adevăr suferă în acest

moment, vreau ca această lege să nu fie extinsă în a fi aplicată de consumatori persoane fizice,

individuale sau în asociere cu diverse firme, pentru a promova şi dezvolta proiecte imobiliare, sens în

care doresc ca pct. b) de la alin. (1) art. 4 să aibă următorul text:

„Între părţi s-a încheiat un contract de credit a cărui valoare la momentul acordării nu depăşea

echivalentul în lei a 150 000 de euro...


Vă rog!


...sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii

contractului de credit garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă.”

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Supun aprobării amendamentul Belacurencu.


Rog să votaţi stimaţi colegi!

63 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, a fost adoptat.

Dacă, din cele 24 de amendamente respinse, se mai susţine vreunul. Nu.

Intrăm la dezbateri generale, dacă-mi daţi lista.

Domnul senator Mărinică Dincă, vă rog, microfonul central.

Eraţi primul pe listă. (Discuţii în sală.)

Vă rog, păstraţi linişte!

- 31 -

Domnul Mărinică Dincă:


Sper ca ministrul justiţiei... ministrul finanţelor, când va vorbi de acest proiect de lege, să nu

vorbească precum domnul secretar de stat, în ideea că vom fi depunctaţi privind ratingul de ţară, dacă

adoptăm acest proiect de lege. E un glonţ în pistol, să ştiţi! Unu.

Doi. Nu e nicio problemă legat de stabilitatea bugetară, pentru că suma de bani alocată acestui

program, în măsura în care se opreşte programul „Prima Casă” din dorinţa băncilor, rămâne la bugetul

de stat. Nu avem niciun fel de problemă.

Legat de încetarea acestui program „Prima Casă”, vă pot spune că băncile nu numai că nu au

niciun interes, ci că vor avea de două ori mai multe garanţii decât împrumutul ipotecar clasic.

Revenind la proiect în sine în întregimea lui, în momentul în care a apărut acest proiect de lege,

băncile şi Banca Naţională a României au spus că acest proiect este un proiect de lege social, pentru a

proteja anumiţi clienţi. Greşit! În întreg cuprinsul lui nu există o asemenea prevedere. Ba, din contră,

dacă ne uităm la amendamente respinse, BNR-ul a venit cu această propunere de protecţie socială. Şi,

cu aceeaşi multă „bunăvoinţă”, zilele trecute, domnul guvernator al BNR-ului spune că iniţiatorul a

vrut să facă o lege socială şi, din lege socială, a ieşit altceva. Nu! Dacă ne uităm pe lege, vedem cine

spune adevărul şi cine minte…, dacă ne uităm şi pe amendamente.

Care este scopul acestei legi? Nu este pentru a proteja anumiţi consumatori, chiar şi pe cei în

dificultate, pentru că îşi pierd casa, avansul şi ratele plătite. Niciunul dintre ei nu este protejat prin

această lege. Scopul acestei legi este de a face ceva ce nu face Banca Naţională a României. Banca

Naţională a României ar fi putut să lase această lege fără obiect, dacă ar fi emis norme, dacă ar emis

norme înainte să intre în faliment BANCOREX, să intre în faliment Banca Internaţională a Religiilor,

Banca Dacia Felix, dacă ar fi emis norme când se luau credite cu buletinul, dacă ar fi emis norme când

s-a umflat, cu ajutorul Băncii Naţionale şi al băncilor, acea bulă imobiliară din perioada 2007 – 2009.

Nu! Această lege are drept scop de a reglementa foarte sever, foarte strict şi foarte clar relaţiile dintre

bancă şi consumator.

Până să vină de la Preşedintele României această lege, pe toată media a fost un curent de opinie

că sunt protejaţi aşa-zişii samsari. Prin această lege s-a tranşat şi acest lucru: se discută numai de

consumatori, adică de cei care îşi iau un imobil pentru propria lor folosinţă sau care iau un credit

ipotecar pentru a lua o sumă de bani de la bancă.

Niciuna... sau niciunul dintre amendamentele puse de Banca Naţională, de Asociaţia Română a

Băncilor nu are în spate o explicaţie în cifre. Numai după insistenţe, la Comisia pentru buget, finanţe,

cei doi viceguvernatori, care au fost prezenţi ulterior la Comisia economică şi Comisia juridică, au

venit cu o statistică şi cu o evidenţă cu numărul de credite ipotecare clasice, cu numărul de credite

- 32 -

ipotecare la „Prima Casă”, şi numai de acolo s-a putut pleca cu discuţia, abia în ultima zi, când s-a

făcut raportul.

Concluzia care a fost? Că în cazul creditelor ipotecare la „Prima Casă” nu există decât un

pericol infim, minor, 0,014% sau 0,04%, de neperformanţă a creditelor ipotecare. Aşa încât, la acest

capitol nu înţelegem sau ne facem că nu înţelegem de ce insistă şi Ministerul Finanţelor, şi Banca

Naţională să scoatem acest program.

Efectul, dacă am scoate acest program, ar fi următorul: nicio bancă nu ar mai fi interesată să

dea un credit ipotecar clasic, ci doar un credit ipotecar garantat de stat, pentru că, în felul acesta, ar

reuşi să lase fără obiect legea.

Eu personal cred că este primul pas în a-i arăta BNR-ului că nu mai putem sta să aşteptăm să

constatăm ceea ce am constatat inclusiv în 2009, că banca nu a reacţionat sub nicio formă – Banca

Naţională a României – că, pentru faptul că nu a reacţionat, a trebuit să luăm un împrumut de la

Fondul Monetar Internaţional şi 6 miliarde de euro să se ducă la Banca Naţională pentru a asigura

microclimatul de stabilitate monetară, iar la final, toate aceste lucruri le-au plătit toţi cetăţenii, nu

numai cei care au luat credite ipotecare.



Stimaţi colegi, ca să nu fiu eu, întâi, pus în situaţie delicată, să limitez numărul celor care s-au

înscris la cuvânt – câte unul de fiecare grup parlamentar, aşa cum scrie la Regulament –, am

rugămintea la toţi cei care doresc să ia cuvântul, să găsească o formulă să exprime în sinteză ceea ce

doresc să spună.

Îl invit la microfonul 3 pe domnul Şerban Mihăilescu.

Vă rog.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):

Pot să vin la microfonul central?


Puteţi la microfonul central, dacă terminaţi în trei minute.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):

Până ajung...


Păi, asta e, mai pierdem... un minut se mai duce pe drum.



În primul rând, voi porni regulamentar, în sensul că grupul nostru parlamentar sprijină

aprobarea acestei reglementări... (Discuţii în sală.)

- 33 -

Doamna Anghel, sunt convins că veţi avea... Vă mulţumesc!

Grupul nostru parlamentar sprijină aprobarea acestei legi. Este o lege veche, nu este o lege

nouă. Mai mult decât domnul Dincă – şi îi mulţumesc pentru expunerea pe care a făcut-o –, ca

întotdeauna, vă reamintesc, şi am spus în 2011 într-o declaraţie, de asta am vrut să vorbesc la centru,

că trebuie să facem un plan de salvare a familiilor îndatorate.

Ideea acestei acţiuni pleacă de la posibilitatea ca cele 2,5 – 3 milioane de români care au credite

de consum pe care nu le pot rambursa să fie ajutate de către băncile creditoare, cu sprijinul organelor

de stat etc., etc.

Din păcate… Şi-mi pare rău că, totdeauna, cuplul, care l-a însoţit pe domnul Jiru la aceste

discuţii, a refuzat masacrul care era de aşteptat astăzi, din punct de vedere al Băncii Naţionale, şi au

preferat, după succesul avut cu Comitetul de maxi-prudenţă, cu discuţiile din comisie şi cu celelalte…

preferă să vorbească la televizor. Şi este păcat că Banca Naţională refuză un dialog clar pe problemele

grele ale economiei.

M-aş opri aici…


Mulţumesc.


…pentru că sunt foarte mulţi vorbitori, cu rugămintea, în continuarea celor spuse de domnul

senator Filip, dacă există posibilitatea logică, ca, în faţa Senatului, într-o luni, să vină şi un

reprezentant important al Băncii Naţionale.

Noi nu putem să facem toată ziua discuţii pe această temă. Ministerul de Justiţie nu are nicio

obligaţie ca, atunci când spune că e de acord cu legea, în următoarele 32 de secunde să spună ce

nenorociri ne vor aştepta, când, cu tot respectul, s-au întâmplat o grămadă de nenorociri şi nu a răspuns

nimeni decât consumatorii, parlamentarii şi toate celelalte.


Mulţumesc, domnule senator.


O singură instituţie a fost exceptată.



Şi eu.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.


Nu, vrea la centru.

- 34 -


Doriţi tot microfonul central? (Discuţii la prezidiu.)

Domn’le, vedetele la microfonul central, sigur.

Vă rog, poftiţi. Microfonul central. Aveţi 3 minute.

Se pregăteşte domnul senator Nicolae-Vlad Popa.


Cu tot respectul, domnule preşedinte, v-am zis: în momentul în care vorbesc la acel microfon,

mă simt ca o dizeuză. Aici, mă simt că sunt parlamentar. (Aplauze.)


Vă rog.


Deci voi fi concisă, aşa cum doriţi dumneavoastră, dar dură, aşa cum sunt eu de obicei. Şi voi

începe cu o întrebare: cui foloseşte această retrimitere a legii în Parlament?

Păi, să vedem. Cine a retrimis-o? Domnul Iohannis. Ce are domnul Iohannis? O casă. Ce a

făcut dumnealui cu casa? A închiriat-o la o bancă. Cât a luat domnul? 640 000 de euro. Chirie. Ce a

spus instanţa? Că respectiva casă n-a luat-o cum trebuie, ci prin fals şi uz de fals.

Prin urmare, o trimite înapoi domnul Iohannis. Avea dreptul domnul Iohannis să se pronunţe pe

această chestiune? Nicidecum.

Mai departe. Cine vorbeşte despre... Comisia Europeană! Mititeii! Au uitat că ne-au mâncat un

referendum de 8 milioane şi jumătate de oameni? Domnul Barroso şi doamna Reading. Şi acum ce

fac? Ne obligă să ne omorâm cetăţenii, să facem ce a făcut reprezentantul statului, adică domnul

Iohannis, uitând că noi, de fapt, suntem reprezentanţii poporului şi le reprezentăm interesele, drepturile

şi libertăţile lor în Parlament.

Să ne uităm, după aceea, la al treilea personaj care, împreună cu alaiul de ulii, a venit în

comisie – uliii erau ARB-ul Cu tot respectul, uliul e o pasăre respectabilă, numai că este o pasăre de

pradă. Şi cine a venit? Banca Naţională. Care reprezintă ce? Interesele statului român şi ale poporului

român. Banca Naţională care are un consiliu de administraţie, al cărei consiliu de administraţie,

conform art. 25 din propria lege de organizare, nu răspunde nici administrativ, nici civil, nici penal

pentru niciun fel de decizie. Sunt mai imuni decât noi. Şi să ne amintim, Banca Naţională, în 2010,

când s-au tăiat salariile cu 25% şi oamenii au ajuns să-şi pună laţul de gât, că nu mai aveau cu ce să-şi

plătească datoriile, n-a suportat chestiile astea. Nu, dumnealor au avut salariile întregi, că n-aveau,

săracii, decât 7, 8, 10 000 de euro pe lună. Ce, aveau 7 – 8 milioane, cât avea un cetăţean de rând?

Prin urmare, uitându-ne cine face lobby, ca să nu spun trafic de influenţă, pentru această lege

nu există decât o singură concluzie: legea trebuie să treacă ca atare, toate amendamentele trebuie

respinse şi cetăţenii acestei ţări trebuie să se simtă, în sfârşit, apăraţi...

- 35 -


Mulţumesc, doamna senator.


... de forul decizional în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor.

Cu stimă.


Mulţumesc.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2. Vă rog.

Pe scurt.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Pe scurt.


Vă rog.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu vreau să-i atrag atenţia domnului secretar de stat că modul în care a prezentat dumnealui

problema şi ameninţarea că un program nu va mai exista, pentru că decizia e aici – eu nu cred că

decizia e la dumneavoastră – sunt false, sunt greşite.

Acel program este făcut – şi să fim foarte, foarte... să respectăm adevărul –, este făcut pentru

bănci, domnule secretar de stat. Băncile sunt cele care câştigă în programul „Prima Casă”.

Ce câştigă cetăţeanul? E ajutat cetăţeanul? Nu, dumneavoastră garantaţi jumătate din creditul

respectiv, dar banii care se iau la „Prima Casă” sunt valoarea – şi evaluarea e făcută de către bancă –

imobilului, a casei pe care o cumpără. Deci, dacă i se ia casa, nimeni nu pierde un leu, dar se pierde

câştigul, se pierde acel profit de 100%, care trebuie făcut cu ajutorul statului.

Şi atunci, vă rog foarte mult să nu veniţi să ameninţaţi Senatul că sunt oameni care vor pierde

în acest sistem. Nu, nu se va mai face niciun fel de presiune, pentru că, aşa cum spunea colegul meu

Dincă, băncile au nevoie de aceste împrumuturi, pentru ca să se întâmple programul „Prima Casă”. Şi

o să vedeţi dumneavoastră că ce spuneţi, ce aţi spus dumneavoastră aici, în susţinerea unui

amendament este completamente fals.


Mulţumesc.

Domnul senator Vochiţoiu, 2 minute. Urmează domnul senator Mircea Geoană.



Stimaţi colegi,

- 36 -

Nu am de gând să ţin astăzi un discurs politic, pentru că această lege nu are nicio culoare

politică, lege susţinută, de altfel, de peste 150 de colegi parlamentari, reprezentaţi aici de domnul

deputat Zamfir.

Întrebarea, dincolo de orice argumente, rămâne: ce vor face în absenţa acestei legi miile de

familii care nu-şi vor mai putea plăti sub nicio formă restanţele la bănci? Pentru aceştia părea că nu

mai există nicio soluţie, că nu mai au de unde să se împrumute, nu au ce să vândă, nu mai au servicii

care să le permită plata acestor datorii.

Vreau să fiu bine înţeles. Aceşti oameni nu au ajuns în această situaţie doar din vina lor. În

perioada în care primeai credit doar cu buletinul, băncile au pus toate riscurile în seama debitorilor,

profitând de o legislaţie incompletă şi de absenţa unor reglementări ferme ale BNR... şi au făcut o

adevărată haiducie băncile pe spatele românilor, nu invers, aşa cum auzim astăzi voci pe la televizor.


Nu există altă soluţie decât aceasta: de a interveni. Desigur, legea aceasta a dării în plată, pe

care domnul preşedinte Iohannis ne cere s-o reexaminăm, nu este cea mai bună şi, sigur, nu are toate

soluţiile pentru situaţia în care ne aflăm. Se mai puteau face amendamente. Probabil, la Cameră, se vor

mai face, dar cele de astăzi eu cred că au fost foarte bune.

Cei cu „Prima Casă” trebuiau să fie în interiorul acestei legi şi vă rog, domnule Dincă de la

Craiova şi domnule Vlad, să le spuneţi şi celor 5 colegi PNL, care au votat împotriva introducerii

programului „Prima Casă” să voteze. Aveţi dreptate...


Vă rog.


... să voteze şi ei, alături de noi, pentru această chestiune.


Mulţumesc.


Scuzaţi-mă, vă rog, mai am un minut, domnule preşedinte.


Acesta l-aţi luat de la dumneavoastră, nu de la mine.


La finalul intervenţiei mele, îmi exprim, în nume personal şi în numele colegilor UNPR, sprijin

total pentru adoptarea acestei legi, sperând, astfel, să oprim drama acestor oameni, care au ajuns într-o

situaţie regretabilă de a-şi pierde casa cu largul concurs al băncilor.

- 37 -

Consecinţele economice ale adoptării acestei legi sunt convins că vor fi pozitive, aşezând piaţa

creditelor pe principii corecte.


UNPR va pune permanent în prim-plan interesul cetăţeanului român, domnia legii în dauna

oricăror presiuni sau grupuri de interese.

Susţinem această lege ca fiind un act de dreptate, o soluţie pentru a depăşi o situaţie fără

precedent.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Invit la microfonul Senatului pe domnul senator Mircea Geoană. Urmează domnul senator

Şerban Nicolae.

Domnul Mircea-Dan Geoană:


Stimate colege, stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Suntem în faţa unei suite de situaţii care provin din aceeaşi speţă. Am avut situaţia creşterii

abuzive a nivelului RCA. Am avut situaţia extrem de complicată legată de împrumuturile în franci

elveţieni. Avem astăzi, în faţa Senatului şi în faţa Parlamentului, şi a naţiunii, un subiect legat de

relaţia asimetrică de putere dintre sistemul bancar şi consumatorul financiar.

Ceea ce noi, cei de la PSR, am propus... şi revenim în faţa dumneavoastră cu o propunere, care

să încerce să rezolve această problemă ceva mai pe fond, pentru a nu repeta această conversaţie, de

fiecare dată, când, în mod obiectiv, apar situaţii de acest gen.

Nu suntem singura ţară din lume care încearcă să tragă concluzii după criza financiară, că a

plecat din America, acum nişte ani şi s-a reprodus la nivelul întregii planete şi la nivel european.

Ce a făcut America? După criza financiară, unde, în mod evident, atât reglementatorul, cât şi

supraveghetorul – deci BNR-ul şi ASF-ul, în situaţia noastră – nu au reuşit să-şi facă datoria. Nu au

prevenit criza, au încurajat prin acţiune o bulă speculativă uriaşă şi ţările serioase trag concluzii –

lecţii învăţate din astfel de situaţii – şi încearcă să reglementeze global o situaţie pentru a nu se mai

repeta în viitor.

Ce au făcut americanii? Au creat un consiliu de supraveghere şi de sprijin pentru consumatorii

financiari. Wall Street-ul s-a opus, Banca Federală Americană s-a opus, reglementatorii clasici s-au

opus, dar Administraţia şi Congresul american au decis, cum cred că este clipa să facem şi noi în

România, ca, pentru tot ce înseamnă consumator financiar, să creăm un consiliu de supraveghere şi de

- 38 -

sprijin al acestora, pentru a putea fi puşi pe un picior de egalitate în această relaţie asimetrică de putere

economică şi de lobby faţă de industria financiară, de industria bancară, iar acest consiliu trebuie să

preia din atribuţiile pe care BNR-ul şi ASF-ul nu au ştiut, nu au putut sau nu au dorit să le aplice.

Este o soluţie de fond pe care v-o propunem.

Astăzi, evident, discuţia trebuie să rezulte cu o concluzie pe acest subiect. Suntem în favoarea

unei legi care să pună pe un picior de relativă egalitate consumatorul financiar cu cei care sunt atât de

puternici şi au atât de multă forţă economică şi, indirect, şi politică, în România.

Dar, dacă vreţi să nu repetăm această conversaţie, dacă vreţi să asigurăm, domnule ministru, şi

cei de la BNR, şi cei de la ASF, cu adevărat stabilitatea financiară a acestei ţări, trebuie să creăm un

mecanism de supraveghere care, într-adevăr, să apere, să poată să discute şi cu organismele

nonfinanciare, să discute şi cu băncile, şi cu asiguratorii, pentru că situaţii de abuz de acest gen există

şi vor continua să existe, dacă nu acţionăm în consecinţă pe fond.

Acest consiliu de protecţie a consumatorului financiar, în opinia noastră, a celor de la PSRO,

este o soluţie de fond şi sunt convins că va fi o poziţie şi de la BNR, şi de la ASF, şi din nou de la

Guvern, şi de la Ministerul Justiţiei, dar, stimaţi colegi şi colege, aceasta este soluţia pe care ţările

civilizate, ţările care învaţă din greşeli, ţările care învaţă din greşeli sistemice, aşa cum a fost cazul şi

în România, procedează...

Şi fac un apel ca această conversaţie să nu fie ultima sau o suită de conversaţii izolate, ci să

rezolvăm pe fond această problemă. Consumatorul financiar din România este vulnerabil, este într-o

poziţie de inferioritate strategică faţă de marele capital financiar şi cred că este obligaţia noastră, ca

legiuitori şi ca oameni care reprezintă interesele societăţii, să găsim un echilibru corect în relaţia dintre

cele două puteri.


Mulţumesc, domnule senator.

Stimaţi colegi,

Îi dau cuvântul colegului nostru Şerban Nicolae.

Consult liderii grupurilor parlamentare. Mai sunt înscrişi la cuvânt doamna Mariana Câmpeanu,

domnul Motoc Octavian, domnul Bumbu Octavian.

Dacă dumnealor insistă, vom suspenda dezbaterile şi le vom continua mâine, pentru că intrăm

în vot pe legi organice.

Vă rog, domnule Şerban Nicolae, aveţi cuvântul.

Domnul Şerban Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

- 39 -

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat îşi menţine poziţia consecventă, de susţinere

a acestei propuneri legislative.

Am susţinut cu argumente că eliminarea din acest proiect a programului „Prima Casă” este

bazată pe o dezinformare nefericită, pentru că nici băncile n-au făcut vreun efort vreodată pentru

programul „Prima Casă”, ele fiind beneficiarele acestui sprijin pe care statul l-a acordat în creditarea

imobiliară, crescându-le valoarea tranzacţiilor, a creditelor acordate cu toate stimulentele financiare

aferente.

Din nefericire, Ministerul Finanţelor a spus un lucru cu care nu avem cum să fim de acord.

Parlamentul României, prin Legea bugetului de stat, alocă o sumă de bani de la buget pentru ca

Ministerul Finanţelor să susţină programul „Prima Casă”, ca Guvernul să susţină programul „Prima

Casă”. Nicidecum nu-şi poate permite Guvernul să deroge de la o asemenea dispoziţie şi să lase

sumele nealocate pe motiv că băncile nu ar mai fi interesate. Aş fi vrut ca Banca Naţională a României

– şi, subliniez, naţională a României – să ia în serios faptul că nu este doar un regulator de monedă, un

controlor al sistemului bancar, ci este deţinătorul acestui monopol care ţine de finanţa statului român.

N-ar fi fost lipsit de interes ca guvernatorul Băncii Naţionale a României să fie prezent astăzi la

dezbaterea din Senat, aşa cum a putut să fie, spre exemplu, primul ministru al României, şi să nu fim în

situaţia ca guvernatorul BNR să fie în Parlament doar atunci când primeşte votul nostru pentru

numirea pe mandat de 5 ani.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat votează această propunere

legislativă în forma prezentată, cu amendamentul admis de plenul Senatului, cu precizarea însă că

sperăm ca acest lucru să se rezolve cât mai rapid şi la Cameră, să vedem efectele acestei legi puse în

aplicare.

Mulţumesc. (Aplauze.)


Mulţumesc şi eu domnului Şerban Nicolae.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.

Vă aduc la cunoştinţă că suntem prima Cameră, suntem în procedură de reexaminare.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente

admise, plus amendamentele admise astăzi în plen.

Îl supun votului dumneavoastră.


114 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. (Aplauze.)

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.


- 40 -

119 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. (Aplauze.)

Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)

Un minut, deci un minut, doamna Câmpeanu, explicaţia votului.

Şi avem două acte normative organice, vă rog să rămâneţi în sală, pentru că avem nevoie de vot

pentru legi organice.

Mulţumesc.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Stimaţi colegi, vă felicit, că s-a votat în unanimitate această lege, dar aş vrea totuşi să-mi

exprim o îndoială vizavi de votul exprimat de PSD, pentru că prin...

(Intervenţii neinteligibile din sală.)

Vă atrag atenţia!

Prin amendamentul pe care l-aţi votat, cu 150 000, aţi dat posibilitatea ca legea să fie, la Curtea

Constituţională, amendată ca discriminatorie şi, de fapt, să prelungiţi neaplicarea acestei legi. Poate

veţi corecta la Cameră acest lucru! (Discuţii în sală; aplauze.)

Domnul Şerban Nicolae (din sală):

Atacaţi-o dumneavoastră la Curte!


Mulţumesc.

*

Stimaţi colegi,

Intrăm pe vot pe legi organice.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind

alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii

Electorale Permanente.

Dezbaterile au fost în 16 februarie.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului

dumneavoastră.


Rog să votaţi toţi colegii! (Discuţii la prezidiu.)

76 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, nicio abţinere.

Raportul a fost respins.

Supun şi propunerea aprobării dumneavoastră.


Propunere legislativă respinsă cu 42 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă şi o abţinere.

- 41 -

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006

privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Dezbaterile au fost în data de 16 februarie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente, al comisiei.


Rog toţi colegii să voteze.

108 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Raport adoptat.

Supun aprobării şi propunerea legislativă.


Domnule Vochiţoiu nu plecaţi, că aveţi o solicitare de făcut.

105 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 2 pe ordinea de zi obişnuită, Proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de

prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Domnul Vochiţoiu are o solicitare.

Vă rog, poftiţi.



Doresc să vă supun la vot retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de

lege.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie.


88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Se retrimite la comisie.

Stimaţi colegi,

Mâine şedinţa de plen a Senatului, care începe cu „Ora ministrului”, începe la ora 9.30.

- 42 -

Insist la liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sală, pentru că este invitat unul

dintre miniştri importanţi ai României şi sper să putem avea foarte multe lucruri importante de

dezbătut.

Declar şedinţa închisă.

O seară plăcută!

Partea a doua începe la ora 18.15 – „Întrebări, interpelări”.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Vasile Nistor:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi, întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregăteşte doamna senator Miron

Vasilica-Steliana.

Sper că domnii înţeleg că eu dau prioritate doamnelor.

Doamna Gabriela Firea:


Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării

ştiinţifice.

Stimate domnule ministru,

PRESSALERT.ro a publicat săptămâna trecută în cadrul unui amplu material o înregistrare

audio din care rezultă modul scandalos în care sunt terorizaţi copiii de la grădiniţa dintr-o localitate din

judeţul Timiş de către educatoarea Maria Cermure. O comisie a inspectoratului a demarat o anchetă,

iar până la definitivarea acesteia, educatoarea a fost suspendată. Urmare a acestei dezvăluiri, pe site-urile

de socializare au fost semnalate nenumărate alte cazuri similare.

Vă rugăm să ne precizaţi ce măsuri pot fi luate la nivelul Ministerului Educaţiei pentru

depistarea şi prevenirea unor astfel de cazuri, înainte ca acestea să se transforme într-un veritabil

fenomen.

Solicit răspuns scris.

Întrebarea mea este adresată domnului Ioan Dragoş Tudorache, şeful Cancelariei Primului-ministru.

Programul oficial de internship al Guvernului a debutat în 2013 cu 25 de tineri stagiari care au

contribuit la activităţile din cadrul Palatului Victoria. În 2014, programul a fost extins la nivelul

ministerelor, având ca beneficiari peste 180 de stagiari. În 2015, alţi 300 de studenţi şi tineri absolvenţi

au avut oportunitatea să facă parte din administraţia centrală în cele 72 de instituţii implicate.

- 43 -

Vă rugăm să ne comunicaţi de ce, în ciuda succesului evident al programului şi a faptului că

este realizat de aceeaşi echipă condusă de secretarul de stat Radu Puchiu, anul acesta vor exista doar

150 de participanţi, jumătate din numărul celor din anul trecut.



Vă mulţumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica-Steliana. Se pregăteşte doamna senator

Anghel Cristiana-Irina. Şi am terminat cu fetele.

Doamna Vasilica-Steliana Miron:

Mulţumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloş.

Domnule prim-ministru,

Distrugerea afacerilor firmelor private a devenit sportul preferat al autorităţilor statului nostru.

Legislaţia este interpretată întotdeauna excesiv de cei care iau contact direct cu agenţii economici.

Ostilitatea faţă de mediul de afaceri, mai ales faţă de firmele mici sau medii, poate avea, pe termen

mediu, un efect devastator asupra dezvoltării economiei româneşti.

În toate ţările europene, firmele mici şi medii sunt coloana vertebrală pe care se bazează

economia naţională. În ţara noastră, de prea multe ori, legea se aplică discreţionar şi, bineînţeles,

neunitar.

Cele mai în vogă autorităţi sunt astăzi domnii de la ISU. Închid ce vor, unde vor, când vor dar,

mai ales, cum vor.

Domnule prim-ministru, sunt şcoli care sunt pericol public pentru elevi. Nu le închide nimeni.

Sunt instituţii ale statului care funcţionează în clădiri care într-adevăr sunt în pericol iminent de

prăbuşire şi nu le închide nimeni.

Domnule prim-ministru, şi funcţionarii publici au nevoie de foarte multe ori de cursuri de

„traducere” a legilor, pentru a nu mai face abuzuri, dar mai au nevoie de ceva: au nevoie de bună-

credinţă. Orice amendă sau orice măsură dispusă abuziv va disipa încrederea oricărui investitor.

Moartea economică a firmelor mici şi mijlocii prin măsuri arbitrare ale statului va pune în

pericol dezvoltarea României.

Nu ISU va aduce plus-valoare economiei României!

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, doamnă senator.

- 44 -

Invit la microfon pe doamna senator Anghel Cristiana-Irina. Se pregăteşte domnul senator

Bujor Marcel.

Aveţi cuvântul.



Eu am o interpelare şi o întrebare. Cu permisiunea dumneavoastră, le voi citi pe amândouă.

Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătăţii Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu şi

domnului premier Dacian Julien Cioloş.

Obiectul interpelării: „Vaccinul neautorizat în Uniunea Europeană, testat pe bebeluşii din

România?!”.

Domnilor miniştri,

În media se vehiculează informaţia precum că vaccinul Hexaxim, un vaccin folosit la copiii în

vârstă de până la 18 luni împotriva difteriei, tetanosului etc. etc., îl înlocuieşte pe cel original, pentru că

acesta lipseşte de pe piaţa din România de la jumătatea anului trecut.

Se afirmă totodată că acest vaccin este inclus în Programul naţional de imunizare, deşi

specialiştii nu au foarte multe informaţii despre el, iar Casa Naţională de Sănătate a cerut o

monitorizare suplimentară şi a făcut apel la raportarea cât mai exactă şi cât mai rapidă a efectelor

adverse.

Vreau să ştiu dacă informaţia este reală şi dacă aceasta poate fi cauza morţii bebeluşilor.

Ataşez informaţia privind distribuirea de doze în ambalajul destinat pieţei din Kazahstan – şi

am documentele respective.

Iar întrebarea este adresată domnului premier Dacian Julien Cioloş şi domnului Sorin Sergiu

Chelmu, secretar general al Guvernului, întrebarea referindu-se la „Regia Autonomă Administraţia

Patrimoniului Protocolului de Stat – sumele cheltuite pentru reabilitarea, repararea sau modernizarea

tuturor imobilelor şi instalaţiilor din domeniul Administraţiei Prezidenţiale în ultimii 10 ani, defalcate pe

ani, imobil, administrare, conservare, protecţie, construcţie, reparaţie, întreţinere, mobilare, dotare etc.”.

Am rugămintea să fiu informată complet şi corect asupra tuturor cheltuielilor lunare şi anuale

care s-au efectuat pentru imobilele şi instalaţiile din domeniul Administraţiei Prezidenţiale în ultimii

10 ani.

La ce valoare se ridică patrimoniul Regiei? Când a fost stabilit? Care este bilanţul contabil

încheiat la data de 30 noiembrie 2013, 2014 sau 2015?

Având în vedere prevederile Regulamentului propriu, „Membrii consiliului de administraţie al

regiei îşi păstrează calitatea de angajaţi la instituţia sau unitatea de unde provin şi toate drepturile şi

obligaţiile decurgând din această calitate; aceştia sunt plătiţi cu o indemnizaţie stabilită de consiliul de

- 45 -

administraţie pentru activitatea desfăşurată în această calitate.”, vreau să ştiu cine sunt membrii

consiliului de administraţie, de la ce instituţie provin, care este indemnizaţia stabilită de consiliul de

administraţie pentru fiecare membru.

„După încheierea bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierdere, consiliul de

administraţie prezintă Secretariatului General al Guvernului un raport asupra activităţii desfăşurate de

regie în anul precedent şi asupra programului de activitate pe anul în curs.” Vă solicit, cu tot respectul,

să-mi remiteţi rapoartele pe ultimii trei ani.

De asemenea, vă rog să-mi detaliaţi ce înseamnă, în ce constă fiecare activitate despre care

faceţi vorbire în „Obiectul de activitate”:

„- prestarea de servicii specifice în domeniul hotelier şi alimentaţie publică, de agrement şi de

refacere fizică, activităţi de tratament şi asistenţă sanatorială;

- conservarea, dezvoltarea şi valorificarea fondului forestier, agricol şi cinegetic propriu,

creşterea păsărilor, piscicultură şi apicultură;

- producţia agricolă, vegetală şi animală proprie şi valorificarea acesteia;

- prelucrarea şi conservarea legumelor şi a fructelor, fabricarea produselor lactate şi a

brânzeturilor, fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie, cultura florilor şi a plantelor

ornamentale;

- prelucrarea şi conservarea cărnii, patiserie, cofetărie;

- fabricarea produselor pentru hrana animalelor – mai ales că, ţinem minte, s-au cerut de la

buget 5 000 de lei, sau… cât era… 5 000, parcă, pentru animalele din curtea Cotroceniului –;

- producerea şi emiterea, în condiţiile legii, a paşapoartelor, permiselor de conducere auto,

certificatelor de înmatriculare a autovehiculelor, precum şi a altor documente şi tipărituri cu caracter

special.”

În plus, spune RA-APPS-ul, are drept obiecte de activitate: „comerţul cu amănuntul şi cu

ridicata, activităţi de alimentaţie publică, operaţiuni de export-import; efectuarea operaţiunilor de

transport şi a altor servicii specifice obiectului propriu de activitate; organizarea acţiunilor de formare

şi perfecţionare profesională în domeniul specific de activitate; asigurarea colaborării şi cooperării

tehnice, ştiinţifice şi tehnologice cu firme din ţară şi din străinătate, în sistem de reprezentare şi/sau

prin asociere, pentru produsele specifice domeniului de activitate; organizarea de licitaţii în domeniu,

în ţară şi în străinătate.”.

Acestora li se adaugă: „administrarea parcului auto propriu şi asigurarea prestaţiilor de

transport pentru aparatul de lucru al Guvernului şi pentru activităţile de reprezentare şi protocol;

servicii de transport intern şi internaţional; deţinerea de service-uri auto şi şcoli de şoferi; producţie de

piese de schimb şi subansambluri pentru mijloacele de transport auto; activităţi legate de gestionarea

- 46 -

sălilor de spectacole aflate în patrimoniul propriu; organizarea de expoziţii; proiecţia de filme, jocuri

distractive şi de noroc, în condiţiile legii; dezvoltarea fondului locativ prin executarea de construcţii

noi sau extinderea celor existente; tranzacţii imobiliare; activităţi specifice agenţiilor de turism;

prestarea unor servicii direct sau în calitate de intermediar, la cererea şi în contul beneficiarilor străini,

privind înmatricularea şi radierea din circulaţie a autovehiculelor; instruirea în vederea susţinerii

examenelor de conducător auto; asigurarea de combustibil, carburanţi, lubrifianţi sau alte materiale sau

produse solicitate; dar şi realizarea altor activităţi care au legătură cu obiectul său de activitate.

Trebuie să recunosc că am rămas profund mirată când am văzut câte au dumnealor în obiectul

de activitate.

Vreau să ştiu şi eu ce reprezintă fiecare lucru.

Vă adresez rugămintea ca, după analiza solicitărilor menţionate, să-mi răspundeţi la prezenta

întrebare în scris şi oral, în condiţiile prevăzute de Constituţia României, de Regulamentul Senatului şi

de Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Cu stimă, senator Cristiana-Irina Anghel, senator în slujba poporului român.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul Bujor Marcel. Se pregăteşte domnul senator Grigoraş Viorel.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:


Întrebarea este adresată doamnei Claudia-Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecţiei

sociale şi persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Stadiul şi implementarea noii grile de salarizare”.

Stimată doamnă ministru,

Noul proiect al Legii salarizării are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de

salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

De asemenea, sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului din sectorul

bugetar în raport cu responsabilitatea postului, munca depusă, cantitatea şi calitatea acesteia,

importanţa socială a muncii, condiţiile concrete în care aceasta se desfăşoară şi rezultatele obţinute.

Prevederile noului proiect de lege se aplică personalului din instituţiile şi autorităţile publice,

personalului din instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat şi personalului din

unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor administraţiei publice

locale.

- 47 -

Având în vedere importanţa acestui proiect legislativ, vă întreb, doamnă ministru:

1. Care este stadiul noului proiect al Legii salarizării?

2. Cum se va face implementarea noii grile de salarizare?

Domnule preşedinte, am şi o interpelare, vă rog.


Aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru-Marcel Bujor:

Interpelarea este adresată doamnei Cristiana Paşca Palmer, ministrul mediului, apelor şi

pădurilor.

Obiectul interpelării: „Ecologizarea haldei de fosfogips a fostului Combinat de îngrăşăminte

chimice Bacău.”.


Fosfogipsul este un produs tehnogen rezultat în urma extragerii acidului fosforic din minereul

fosfatic brut, o sursă majoră de poluare a apelor subterane, având un impact negativ asupra mediului.

Depozitul de fosfogips din Bacău reprezintă produsul depozitării în haldă a fosfogipsurilor

produse de fostul Combinat de îngrăşăminte chimice Bacău, toate măsurătorile indicând faptul că

nivelul de radiaţii a crescut şi se impun măsuri urgente de ecologizare.

Până în prezent nu a fost luată nicio măsură, decontaminarea zonei fiind vitală din cauza celor 7

milioane de tone de reziduuri care se află în interiorul haldei.

Cheltuielile pentru ecologizarea zonei se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, o sumă

mult prea mare pentru bugetul Primăriei Bacău. În anul 2012, autorităţile locale şi-au luat

angajamentul că vor accesa o finanţare europeană pentru decontaminarea zonei, dar nu au reuşit acest

lucru.

Având în vedere gradul de poluare a haldei de fosfogips şi impactul asupra calităţii vieţii

populaţiei municipiului Bacău, vă rog să-mi comunicaţi când vor fi alocate fondurile necesare pentru

ecologizarea haldei de fosfogips a fostului Combinat de îngrăşăminte chimice Bacău.


Cu deosebită consideraţie, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Grigoraş Viorel. Se pregăteşte domnul senator Cordoş

Alexandru.

Aveţi cuvântul.

- 48 -

Domnul Viorel Grigoraş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea de astăzi, 29 februarie 2016, este adresată domnului Achim Irimescu, ministrul

agriculturii şi dezvoltării rurale, şi are ca obiect: „Nereguli în cadrul Comisiei de Fond Funciar

Botoşani”.

Domnule ministru,

Cu ocazia audienţelor săptămânale din cadrul biroului meu senatorial, mi-au fost aduse la

cunoştinţă o serie de abuzuri comise de către referentul Ioan Cozma, membru al Comisiei de Fond

Funciar din comuna Cristeşti, judeţul Botoşani.

Mai mulţi cetăţeni mi-au semnalat faptul că Ioan Cozma se face vinovat de înşelăciune şi abuz

în serviciu şi au sesizat şi autorităţile în acest sens (am ataşat sesizările prezentei întrebări).

În consecinţă, domnule ministru, vă rog să precizaţi:

1. Ce măsuri disciplinare vor fi luate împotriva domnului Ioan Cozma.

2. Ce măsuri vor fi luate împotriva autorităţilor locale care au acoperit faptele domnului

Cozma.

Solicit răspuns în scris.


Cu îngăduinţa dumneavoastră, am şi o interpelare.


Vă rog, domnule senator.

Domnul Viorel Grigoraş:

Mulţumesc.

Interpelarea din această seară este adresată domnului Dacian Cioloş, prim-ministru, şi are ca

obiect: „Trecerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în subordinea Ministerului

Agriculturii”.

Domnule prim-ministru,

În prezent, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este subordonată

Ministerului Dezvoltării Regionale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014.

Având în vedere scopul şi obiectul de activitate al agenţiei, consider că aceasta ar trebui să se

afle în subordinea Ministerului Agriculturii, acest lucru ajutând chiar la corelarea politicilor acestui

minister, mai ales ţinând seama de faptul că planul cadastral trebuie finalizat până în anul 2023.

Trebuie menţionat şi faptul că, din 2020, nu se vor mai primi bani europeni după actuala subordonare a

agenţiei.

- 49 -

În consecinţă, domnule prim-ministru, vă rog să precizaţi dacă şi când veţi dispune trecerea

Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în subordinea Ministerului Agriculturii, aşa

cum ar fi şi normal.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Cordoş Alexandru. Se pregăteşte domnul senator Liviu-Titus

Paşca.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Alexandru Cordoş:


Interpelarea este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării

ştiinţifice.

Obiectul interpelării: „Desfiinţarea inspectoratelor şcolare”.


Săptămâna trecută am primit la biroul senatorial memoriul Federaţiei Sindicatelor Libere din

Învăţământ referitor la unele măsuri de descentralizare în domeniul învăţământului preuniversitar.

Conform opiniei acestora: „nu este posibil transferul atribuţiilor specifice ale inspectoratelor

şcolare în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale având în vedere importanţa acestora în

sistemul naţional de învăţământ. Funcţia de inspecţie şcolară nu poate fi preluată de către autorităţile

administraţiei publice locale şi nici nu poate fi transferată Ministerului Educaţiei Naţionale şi

Cercetării Ştiinţifice”.

Stimate domnule ministru, cunoscând preocupările dumneavoastră legate de îmbunătăţirea

activităţii cadrelor didactice cu scopul asigurării unui învăţământ de calitate, vă rog să precizaţi care

este punctul de vedere al ministerului referitor la desfiinţarea inspectoratelor şcolare.

Anexez memoriul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.


Vă mulţumesc.

Pot să dau citire şi întrebării?


Vă rog, domnule senator.

Aveţi cuvântul.



- 50 -

Am adresat-o doamnei Claudia-Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi

persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Creşterea natalităţii în România”.


La nivel mondial, îmbătrânirea populaţiei este un fenomen grav, care afectează toate ţările

lumii. Scăderea numărului de nou-născuţi, în paralel cu sporirea constantă a numărului persoanelor

vârstnice, duce la schimbarea echilibrului dintre generaţii.

În România, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. La 1 ianuarie 2016,

populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste a depăşit cu 210 000 de persoane populaţia tânără de 0 – 14

ani (3 485 de milioane de persoane, faţă de 3 275 de milioane de persoane), conform unui studiu

efectuat de Institutul Naţional de Statistică.

Pentru combaterea acestui fenomen şi creşterea natalităţii, în România este necesară

implementarea unui sistem închegat de măsuri cu efecte pe termen mediu şi lung. Acesta ar trebui să

cuprindă măsuri fiscale, inclusiv deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii, precum şi măsuri

în natură.

Stimate doamne ministru, cunoscând preocupările dumneavoastră în acest domeniu, vă rog să-mi

răspundeţi cum vor acţiona cele două ministere în vederea adoptării unor măsuri de creştere a

natalităţii în România?

Este adresată şi doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice, această întrebare.


Vă mulţumesc.

Dacă-mi permiteţi şi, foarte scurt, ultima întrebare.


Vă rog.



Este adresată domnului Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei, domnului Niculae Havrileţ,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Obiectul întrebării: „Calculul facturilor de energie electrică în satele izolate”.



În România există multe sate izolate, unde televizorul sau maşina de spălat rufe sunt un lux pe

care localnicii nu şi-l permit. Cu toate acestea, deseori, facturile pentru plata energiei electrice

consumate au valori nepermis de mari.

- 51 -

Un caz recent, apărut în satul Damuc, din judeţul Neamţ, unde mai mult de 10 locuitori au

primit pentru plată facturi cu valori de peste 3 000 de lei, în situaţia în care în casă au doar un bec şi un

televizor.

Pe piaţa furnizorilor de energie activează puţine societăţi, iar funcţionarea, serviciile şi, în

special, tarifele aplicate ar trebui să fie cunoscute şi controlate de autorităţile centrale cu atribuţii în

domeniu în vederea evitării abuzurilor.



Vă rog să-mi răspundeţi cum vor acţiona Ministerul Energiei şi ANRE în vederea verificării

corectitudinii întocmirii facturilor de consum pentru locuitorii zonelor izolate şi eliminarea pe viitor a

unor astfel de situaţii.


Vă mulţumesc.



Şi, ultimul vorbitor, domnul Paşca Liviu-Titus.

Aveţi cuvântul.

Domnul Liviu-Titus Paşca:


Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloş, Ministerului Mediului, Apelor şi

Pădurilor, doamnei ministru Cristiana Paşca Palmer, şi Ministerului Finanţelor Publice, doamnei

ministru Anca Dana Dragu.

Interpelarea este făcută de subsemnatul, senator Liviu-Titus Paşca, Colegiul electoral nr. 1,

Circumscripţia electorală nr. 26, Grup parlamentar PNL.

Textul interpelării şi obiectul interpelării: „Finalizarea lucrării la acumularea Runcu pe râul

Mara, Maramureş”.

În judeţul Maramureş se află cea mai veche investiţie hidrotehnică nefinalizată din România,

„Acumularea Runcu pe râul Mara”, investiţie care a început în anul 1987 şi nici până astăzi nu a fost

finalizată, rolul acesteia fiind de a asigura peste 50% din necesarul de apă al judeţului Maramureş prin

suplimentarea debitului de apă pentru oraşul Baia Mare şi realizarea unei reţele de apă pentru zeci de

localităţi din Maramureşul istoric, inclusiv municipiul Sighetu Marmaţiei.

Pentru a avea o imagine asupra finanţărilor, de-a lungul anilor, privind această investiţie, am înaintat o

adresă Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa, adresă prin

- 52 -

care am solicitat sumele alocate de la bugetul de stat în perioada 2006 – 2015 pentru obiectivul

„Acumulare Runcu pe râul Mara, judeţul Maramureş”, precum şi stadiul lucrărilor la ora actuală.

Din răspunsul primit reiese faptul că, începând cu anul 2013, sumele alocate au fost prea mici,

nefiind suficiente pentru finalizarea investiţiei realizate în proporţie de 75% la finele anului trecut,

sume care considerăm că au fost utilizate în lucrări de conservare, nicidecum la continuarea acestora.

Analizând toate aspectele prezentate şi ţinând cont de faptul că această investiţie este vitală

judeţului Maramureş, neavând doar rolul de alimentare cu apă, ci şi pe acela de priză energetică

importantă zonei, şi că barajul odată pus în funcţiune va deveni un punct de atracţie turistică, pentru că

este într-o zonă extrem de frumoasă şi cu potenţial turistic, domnule prim-ministru Dacian Cioloş,

doamnă ministru al mediului, apelor şi pădurilor Cristiana Paşca Palmer, şi doamnă ministru al

finanţelor publice Anca Dana Dragu, vă rog să ne informaţi:

1. Care este suma alocată pentru această investiţie de la bugetul de stat pe anul 2016 şi care este

destinaţia acesteia.

2. Dacă există posibilitatea finanţării acestei investiţii din fonduri externe nerambursabile.

3. Care este calendarul propus pentru finalizarea acestei investiţii.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Cu stimă, senator PNL, Liviu-Titus Paşca.



Credeam că am scăpat, dar uitaţi că n-am fost atent…, nimeni de la prezidiu!

Este în sală şi domnul senator Ionel Agrigoroaei, pe care-l rog să mă scuze, şi-i dau cuvântul.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Agrigoroaei:


Ştiu că nu e intenţionat. Sunt mai mic de înălţime, este normal.

Încep cu prima întrebare, adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice, din

partea senatorului de Iaşi Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „România a renunţat cumva la Moldova?”.

Doamnă ministru,


Guvernul a actualizat lista celor 120 de investiţii pe care le finanţează cu prioritate în acest an.

Anunţul a fost publicat prin Ministerul Finanţelor. La capitolul investiţii pentru infrastructura de

drumuri şi autostrăzi în Moldova, suma trecută este de zero lei.

- 53 -

Doamnă ministru, am o întrebare simplă: cum este posibil ca cea mai săracă zonă a României,

cu peste 4 milioane de locuitori, să nu primească niciun ban pentru cel mai important capitol

investiţional?

Vă mulţumesc.

Doresc răspuns scris.

A doua întrebare. Am rugămintea, domnule preşedinte, să-mi acordaţi cuvântul.


Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.


Vă mulţumesc.

Întrebare adresată de senatorul de Iaşi Ionel Agrigoroaei domnului ministru al sănătăţii

Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu.

Obiectul întrebării: „Bolnavii din România sunt hrăniţi cu doar 7 lei pe zi”.

Domnule ministru,

Pacienţii internaţi în spitalele publice primesc zilnic trei mese pe zi, în valoare de doar 7 lei.

Alocaţia de hrană nu a mai fost revizuită din 2008. Teoretic, era prevăzută o majorare la sfârşitul

anului 2014, însă acest lucru a rămas la stadiul de proiect. Pentru o asemenea sumă, mâncarea

bolnavilor este una insuficientă şi de proastă calitate.

Domnule ministru, care sunt măsurile imediate ce le veţi lua pentru a rezolva această criză

extrem de gravă?

Vă mulţumesc.

Doresc răspuns scris în cel mai scurt timp.


Am marea rugăminte, şi o interpelare care e destul de scurtă, ca şi întrebările.


Vă rog, ţinând cont că chiar aţi fost la obiect astăzi… Nu-mi vine să cred, dar mai am şi eu

momente când mă pot înşela.


Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru apreciere. Aceleaşi aprecieri şi aceeaşi preţuire,

chiar mai mult, o aveţi şi din partea mea.

Vă mulţumesc.

O interpelare adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării

ştiinţifice, din partea senatorului de Iaşi Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Şcoala românească de la sate rămâne fără dascăli”.

- 54 -

Domnule ministru,

Situaţia învăţământului în zona rurală devine din ce în ce mai dramatică. Dincolo de lipsurile

materiale, şcolile din satele din Iaşi şi din întreaga ţară se confruntă cu o acută lipsă de personal

calificat, iar acest fapt este extrem de grav, cu repercusiuni imediate asupra calităţii actului

educaţional, dar şi în privinţa şanselor de viitor ale fiecărui elev.

Această situaţie este foarte bine oglindită de lista posturilor vacante din învăţământul

preuniversitar ieşean pentru anul şcolar 2016 – 2017. Insuficienţa dascălilor specializaţi pe disciplinele

pe care le predau la clase este acută mai ales la clasele generale. Pe scurt, numai pentru unităţile

educaţionale din satele din Iaşi este nevoie urgentă de: 272 de învăţători, 185 de educatori, 105

profesori de limba engleză, 63 de posturi de limba română, 58 de matematică, 58 de fizică, 42 de

chimie, 40 de biologie. Aceste posturi nu vor fi ocupate de persoane calificate.

Dascălii fug de şcolile îndepărtate din zonele rurale. Principalul motiv pare a fi accesul foarte

greu, dublat de nedecontarea cheltuielilor de navetă. De aceea, mulţi profesori preferă să fie suplinitori

la oraş decât titulari în sate.

Domnule ministru, având în vedere că aproape jumătate din populaţia şcolară din ciclul

preşcolar, primar şi gimnazial este în zona rurală putem spune cu certitudine că asistăm la o catastrofă

în plină desfăşurare.

Sunt necesare măsuri urgente şi cu efect pentru a aduce dascălii români înapoi, în şcolile din

sate. Trebuie gândit un plan eficient privind decontarea navetei de la bugetul de stat, cât şi acordarea

unui bonus salarial cadrelor didactice care predau în zonele rurale, care pot fi doar primele două din

măsurile necesare. Specialiştii Ministerului Educaţiei, alături de cei ai Ministerului de Finanţe, pot

identifica însă mai multe soluţii prin care să stimuleze întoarcerea dascălilor la şcolile din zona rurală.

În caz contrar, condamnăm viitorul a sute de mii de copii şi, în final, al întregii Românii.

Vă mulţumesc.

Doresc răspuns scris.

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Aveţi toată aprecierea mea în continuare.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

O seară frumoasă să aveţi!

Mă uit în sală şi constat că nu mai sunt colegi.

Considerăm că următorii colegi au depus întrebările şi interpelările:

- Valeca Şerban, Mitu Augustin, Lazăr Sorin, Bodog Florian, Coca Laurenţiu, Rotaru Ion,

Grupul parlamentar al PSD;

- 55 -

- Nicoară Marius-Petre, Boagiu Anca, Tătaru Nelu, Igaş Traian, Ariton Ion, Oprea Dumitru,

Tişe Alin, Paul Ichim, Pereş Alexandru, Ghilea Găvrilă, Cotescu Adrănel, Grupul parlamentar al PNL;

- Rogojan Ciprian, Vochiţoiu Haralambie, Grupul parlamentar al UNPR;

- Nistor Vasile, Durbacă Eugen, Niţă Mihai, Grupul parlamentar Liberal Conservator;

- Biró Rozalia, Grupul parlamentar al UDMR.

De asemenea, întrebări au depus următorii colegi:

- Mohanu Nicolae, Saghian Gheorghe, Chelaru Ioan, Mitu Augustin-Constantin, Grupul

parlamentar al PSD;

- Boagiu Anca-Daniela, Tătaru Nelu, Nicoară Marius-Petre, Ghilea Găvrilă, Pereş Alexandru,

Tişe Alin-Păunel, Flutur Gheorghe, Cotescu Marin-Adrănel, Bodea Cristian-Petru, Boeriu Valeriu-

Victor, Grupul parlamentar al PNL;

- Rogojan Ciprian, Vochiţoiu Haralambie, Popa Constantin, Grupul parlamentar al UNPR;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Grupul parlamentar Liberal Conservator;

- László Attila, Grupul parlamentar al UDMR;

- Marian Valer, senatori independenţi, fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Răspunsurile orale la întrebări şi interpelări, doar pentru stenogramă, că s-au înţeles,

răspunsurile au fost date în sală.

Domnul senator Sorin-Constantin Lazăr, instituţia vizată, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale, domnul secretar de stat Viorel Iliescu.

Valer Marian, independent – Ministerul Afacerilor Interne, Ioan Buda, secretar de stat.

Valer Marian – Ministerul Justiţiei, Florin Aurel Moţiu, secretar de stat.

Marin Burlea, PNL – Ministerul Sănătăţii cere amânare.

Marin Burlea, PNL – tot Ministerul Sănătăţii, se solicită amânare.

Interpelări:

Florea Voinea – Ministerul Transporturilor, Ion Aurel Stanciu, secretar de stat.

Burlea Marin – Ministerul Justiţiei, Florin Aurel Moţiu, secretar de stat.

Valer Marian – Ministerul Justiţiei, Florin Aurel Moţiu.

Valer Marian – Ministerul Justiţiei, Florin Aurel Moţiu, secretar de stat.

Valer Marian – Ministerul Justiţiei, Florin Aurel Moţiu.

Declar şedinţa închisă, astăzi 29 februarie 2016.

Mulţumesc colegilor de la prezidiu şi aparatului tehnic.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.35.

S T E N O G R A M A - Senatul României · · 2016-03-03Prezentarea raportului asupra petiţiilor...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - Senatul României · · 2016-03-03Prezentarea raportului asupra petiţiilor...