S T E N O G R A M A - senat.ro · (Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 12 aprilie 2016

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi. 3

2. Domnul senator Gigi Christian Chiru informează plenul Senatului că, începând cu

data de 12.04.2016, demisionează din Partidul Naţional Liberal şi că va activa în

cadrul Grupului parlamentar Liberal Conservator.

9

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului din data de 12 aprilie a.c. 9; 45-46

4. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18 – 23 aprilie a.c. 9

5. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003 a

partidelor politice. (L104/2016)

(Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă viitoare.)

10

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2), (3) şi (5) ale art. 5 din

Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor,

precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. (L73/2016)


14

7. Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 255/2010 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de

interes naţional, judeţean şi local. (L42/2016)


24

8. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru

autovehicule. (L116/2016)

25-28;

43-44

9. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind promovarea transportului

ecologic. (L143/2016)

28-35;

44

10. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

(L134/2016)

35-36;

44

11. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii

nr. 171/2010 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. (L146/2016)

36-37;

44-45

12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind organizarea reglementării în

domeniul fondurilor europene nerambursabile. (L44/2016)

37-38;

45

- 2 -

13. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 19 al Legii

nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României. (L96/2016)

38-43;

45

14. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie

1945 – 22 decembrie 1989. (L93/2016)


46

15. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă. (L101/2016)


47

16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 5 din

Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de

încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

(L92/2016)

48

17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 500/2002

privind finanţele publice. (L130/2016)

50

18. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind

libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi abrogarea Legii nr. 103/1992

privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.

(L120/2016)


51

19. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea alin. (2) al art. 96 din Legea

nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap. (L128/2016)


54

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 12 aprilie 2016

Şedinţa a început la ora 10.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Augustin-Constantin Mitu, vicepreşedinte

al Senatului, asistat de domnii senatori Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon Purec, secretari ai

Senatului.

Domnul Augustin-Constantin Mitu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Vă rog, liderii grupurilor, să invitaţi pe colegi în sală.

Vom face un apel nominal pentru a verifica cvorumul de lucru.

O să-l rog pe domnul secretar Mario-Ovidiu Oprea să înceapă apelul.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Bună ziua tuturor!

Agrigoroaei Ionel

2. Andronescu Ecaterina

3. Anghel Adrian prezent

4. Anghel Cristiana-Irina prezentă

5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu

6. Arcaş Viorel prezent

Ardelean Ben-Oni

8. Ariton Ion

9. Atanasiu Teodor

10. Badea Leonardo

12. Badea Viorel-Riceard

13. Banias Mircea-Marius prezent

14. Barbu Daniel-Constantin prezent

15. Barbu Tudor prezent

17. Bădălău Niculae

18. Bălu Marius

19. Belacurencu Trifon

20. Bereanu Neculai prezent

- 4 -

22. Biró Rozalia-Ibolya

23. Blaga Vasile

Boagiu Anca-Daniela

24. Boboc Cătălin

25. Bodea Cristian-Petru

26. Bodog Florian-Dorel prezent

27. Boeriu Valeriu-Victor

28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu

29. Bujor Dumitru-Marcel prezent

31. Bumbu Octavian-Liviu

32. Burlea Marin

33. Butnaru Florinel prezent

34. Butunoi Ionel-Daniel prezent

35. Cadăr Leonard prezent

36. Calcan Valentin-Gigel

Câmpeanu Mariana prezentă

37. Chelaru Ioan prezent

38. Chiriac Viorel prezent

39. Chiru Gigi Christian prezent

40. Chiuariu Tudor-Alexandru

43. Coca Laurenţiu Florian prezent

44. Constantinescu Florin

45. Cordoş Alexandru

46. Corlăţean Titus

Coste Marius prezent

Costoiu Mihnea-Cosmin

48. Cotescu Marin-Adrănel

50. Creţu Gabriela prezentă

51. Cristache Iulian

52. Cristina Ioan

53. Croitoru Cătălin

- 5 -

56. Deneş Ioan prezent

58. Dincă Mărinică prezent

59. Dobra Dorin-Mircea prezent

60. Dobriţoiu Corneliu prezent

61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent

63. Dumitrescu Cristian-Sorin

64. Dumitrescu Florinel prezent

65. Dumitrescu Iulian

66. Durbacă Eugen

67. Duruţ Aurel prezent

70 Ehegartner Petru prezent

71. Federovici Doina-Elena prezentă

72. Fifor Mihai-Viorel prezent

73. Filip Petru prezent

74. Firea Gabriela

75. Florian Daniel Cristian

76. Flutur Gheorghe

78. Frătean Petru-Alexandru prezent

79. Geoană Mircea-Dan

80. Ghilea Găvrilă prezent

81. Ghişe Ioan

82. Grapă Sebastian

84. Grigoraş Viorel

86. Haşotti Puiu prezent

87. Ichim Paul prezent

88. Igaş Traian-Constantin

89. Iliescu Lucian

90. Ilieşiu Sorin prezent

91. Ioniţă Dan-Aurel

92. Iovescu Ioan prezent

93. Isăilă Marius-Ovidiu

- 6 -

94. Jipa Florina-Ruxandra

95. Klárik László-Attila prezent

László Attila prezent

96. Lazăr Sorin-Constantin prezent

97. Luchian Dragoş

98. Luchian Ion

99. Marian Dan-Mihai

100. Marian Valer prezent

101. Marin Nicolae prezent

102. Markó Béla prezent

104. Mazăre Alexandru

Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio

106. Mihai Cristian-Dănuţ prezent

107. Mihai Neagu

108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent

109. Miron Vasilica-Steliana

110. Mitu Augustin-Constantin prezent

111. Mocanu Victor

113. Moga Nicolae

114. Mohanu Nicolae prezent

116. Motoc Octavian prezent

117. Mutu Gabriel

118. Nasta Nicolae

Năstase Ilie

119. Neagu Nicolae

120. Neculoiu Marius prezent

121. Nicoară Marius-Petre prezent

122. Nicolae Şerban

124. Nistor Vasile prezent

125. Niţă Mihai

127. Obreja Marius-Lucian

- 7 -

130. Oprea Dumitru prezent

131. Oprea Gabriel

132. Oprea Mario-Ovidiu prezent

134. Oprea Ştefan-Radu

135. Paşca Liviu-Titus prezent

137. Paşcan Emil-Marius prezent

Pataki Csaba

Pavel Marian

Păran Dorin prezent

Păunescu Teiu

Pelican Dumitru

Pereş Alexandru prezent

Pop Gheorghe concediu medical

Pop Liviu-Marian

Popa Constantin

Popa Florian prezent

Popa Ion

Popa Mihaela prezentă

Popa Nicolae-Vlad

Popescu Corneliu

Popescu Dumitru-Dian

Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent

Purec Ion-Simeon prezent

Rădulescu Cristian

Rogojan Mihai-Ciprian

Rotaru Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel

Severin Georgică delegaţie

Silistru Doina prezentă

Stuparu Timotei prezent

- 8 -

Suciu Matei

Şova Dan-Coman

Tánczos Barna prezent

Tămagă Constantin

Tătaru Dan prezent

Tătaru Nelu prezent

Teodorovici Eugen-Orlando

Tişe Alin-Păunel

Toma Ion

Todiraşcu Valeriu prezent

Tomoiagă Ştefan-Liviu

Tudor Doina-Anca

Ţapu Nazare Eugen prezent

Valeca Şerban-Constantin

Vasiliev Marian prezent

Vegh Alexandru prezent

Verestóy Attila prezent

Vochiţoiu Haralambie prezent

Voinea Florea prezent

Volosevici Andrei-Liviu

Vosganian Varujan


Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori!

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa plenului Senatului şi să vă anunţ că, din totalul de 163

de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 86, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Şedinţa va fi condusă de mine, asistat de domnii secretari Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon

Purec.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Sunt intervenţii legate de ordinea de zi?

Vă rog să luaţi loc în bănci, doamnelor şi domnilor senatori, pentru că vom vota ordinea de zi.

Domnilor… (Discuţii în sală.)

Luaţi loc în bănci, doamnelor şi domnilor senatori, pentru că vom vota ordinea de zi!

- 9 -

Dacă nu sunt intervenţii legate de ordinea de zi, o să vă rog să votăm.

Am deschis votul.

Vă rog să votaţi, doamnelor şi domnilor senatori.

(Tabela electronică de vot nu funcţionează.)

Avem o problemă? Reluăm votul? (Discuţii la prezidiu.)

54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Ordinea de zi a fost votată.

Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog mult de tot păstraţi liniştea în sală şi luaţi loc pentru a

putea vota!

*

Înainte să trecem la punctul următor, domnul senator Chiru doreşte să facă un anunţ.

Domnul Gigi Christian Chiru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, începând de astăzi voi activa în Grupul ALDE.

În calitatea mea de senator în Colegiul nr. 4 Constanţa, Christian Gigi Chiru, demisionez din

calitatea de membru PNL şi mă înscriu în ALDE.

Mulţumesc. (Aplauze.)

*


Mulţumim.

Trecem mai departe.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi v-a fost, de asemenea, distribuit: 10.00 – 13.00 –

lucrări în plenul Senatului, dezbaterea iniţiativelor legislative şi vot, ora 12.00, pentru iniţiativele care

au caracter ordinar; ora 13.00 – lucrări în comisii.

Sunt intervenţii legate de program? Dacă nu sunt intervenţii, vă supun votului programul.

Vă rog să votaţi.


Programul a fost aprobat.

*

Punctul 1, Secţiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului... (Discuţii în sală.)

Stimaţi colegi, vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Îi rog pe cei care nu fac parte din plenul Senatului să părăsească sala.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare, 18 – 23 aprilie 2016.

Biroul permanent vă propune următorul program:

- 10 -

- luni, 18 aprilie: ora 9.00 – 11.00 – activităţi în comisii; ora 12.30 – şedinţa pregătitoare a

Biroului permanent al Senatului; ora 13.00 – Biroul permanent al Senatului; ora 14.00 – 16.00 – lucrări

în grupurile parlamentare; 16.30 – şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei

Deputaţilor; ora 17.15 – şedinţă comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor;

- marţi, 19 aprilie: ora 10.00 – 13.00 – lucrări în plenul Senatului cu vot, ora 12.00, pentru

iniţiativele cu caracter ordinar şi probabil şi organic, pentru că nu vom avea luni şedinţa de vot clasică;

ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente;

- miercuri: plen (9.00 – 10.30 – declaraţii politice), urmat de lucrări în comisii;

- joi, 21 aprilie: lucrări în comisii;

- vineri şi sâmbătă: activităţi în circumscripţiile electorale.

Sunt intervenţii legate de program?

Dacă nu sunt, vă rog să votaţi.


Programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

Continuăm cu Secţiunea a II- a ordinii de zi.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/2003 a

partidelor politice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Iniţiatorul este prezent.

Domnule senator Todiraşcu, aveţi cuvântul. Microfonul 6.

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Legea partidelor – pe care vă propun să o modificăm astăzi prin completarea şi modificarea ei –

a fost recent modificată de Parlament şi mă număr printre cei care au susţinut diminuarea pragului

pentru cei care pot înfiinţa partide politice în România. Însă, această modificare, în opinia mea,

necesită şi alte modificări ale legislaţiei, care să prevină anumite riscuri care… Prin această

simplificare a înfiinţării unui partid, ar trebui să crească şi responsabilitatea celor care o fac.

Astăzi, statutele partidelor nu conţin prevederi privind principiile democratice, aşa cum solicită

Constituţia şi aşa cum Legea partidelor o omite. Acest lucru rezultă şi din Deciziile Curţii

Constituţionale nr. 35/1996 şi 530/2013, dar şi prin confirmarea pe care am primit-o de la Avocatul

Poporului, care a confirmat că Legea partidelor, astăzi, omite transpunerea principiilor democratice în

statutele partidelor.

- 11 -

Cu alte cuvinte, astăzi, dacă, cu 3 membrii fondatori, s-ar înfiinţa un partid care ar propaga…,

ar face propagandă unor ideologii care sunt interzise prin Constituţie, în acelaşi timp, Legea partidelor

nu permite, nu oferă tribunalului – care judecă constituţionalitatea activităţii unui partid – suficiente

elemente privind respectarea principiilor democratice. Această iniţiativă legislativă rezolvă această

omisiune. Ea nu este partinică, ea chiar transpune cerinţele din Constituţie.

Şi am să dau citire, la final, unui extras din Decizia Curţii Constituţionale din 1996, nr. 35:

„partidele ce încalcă principiile democratice sunt neconstituţionale”, iar „partidele politice se constituie

şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii, respectând principiile democraţiei”.

Deci aceste cerinţe nu se regăsesc astăzi transpuse în Legea partidelor şi vă propun să le

includem prin această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.


Mulţumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10,

vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru

Relaţia cu Parlamentul:


Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!

Guvernul consideră că, în ciuda modificărilor pe care le invoca iniţiatorul, actuala reglementare

a organizării şi funcţionării partidelor politice, Legea nr. 14/2003, este una acoperitoare.

Noi considerăm că, din capul locului, iniţiatorul pleacă de la o premiză eronată, respectiv că

principiul prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţia României se aplică şi organizării interne a

partidelor politice. Însă, considerăm că, din articolul menţionat, principiul separaţiei puterilor în stat

(legislativă, executivă, judecătorească) se aplică doar în cazul statului, nu oricăror persoane juridice,

fie ele de drept privat sau de drept public, cum e cazul partidelor politice.

Cu toate acestea, pentru consecvenţa pe care Guvernul a avut-o ori de câte ori în plenul

Senatului s-a discutat o lege de organizare a partidelor, de finanţare a partidelor, sau legile alegerilor,

Guvernul consideră că Parlamentul este singura instanţă care să decidă asupra oportunităţii acestei

iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.


Mulţumim, domnule secretar de stat.

- 12 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici. Microfonul 7,

vă rog.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă şi a acordat un aviz favorabil, cu

observaţii şi propuneri.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului a avizat negativ această

propunere legislativă.

Prin urmare, în şedinţa din 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi, să adopte

un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor

organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.


Mulţumim.

Intervenţii?

Domnule senator Haşotti, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Două puncte separate. În primul rând, sigur, o fi un Guvern de tehnocraţi, dar trebuie să se

pronunţe şi asupra unor chestiuni politice. Din păcate, Guvernul ne-a obişnuit să se derobeze de un

punct de vedere foarte clar, atunci când este vorba despre nişte chestiuni care privesc partidele politice.

Nu, doamnelor şi domnilor, Guvernul, fie el şi compus din tehnocraţi, trebuie să se pronunţe

asupra tuturor propunerilor legislative care vin din partea parlamentarilor! Acesta este, cel puţin,

punctul meu de vedere. Pentru că şi ieri, şi cu alte ocazii, cum spuneam, mult prea adesea, Guvernul

spune: „Las la latitudinea Parlamentului.”.

Al doilea punct, separat. Sigur, încă o dată, îmi pare rău că sunt în dezacord cu colegul meu, cu

domnul senator Todiraşcu, cum am fost şi ieri. Este păcat că sunt colegi parlamentari care au atitudini

antiparlamentare, antiparlament, împotriva unei imagini corecte a Parlamentului, cum s-a întâmplat ieri.

Că, două mandate, trebuiau să aibă, domnule senator, pe logica dumneavoastră, şi primarii, şi prefecţii, şi

miniştri, şi toată lumea! Deci de aia vă spuneam... Şi trebuia să se prevadă, în primul rând, în Constituţie.

Dar, întorcându-mă la chestiunea de astăzi, evident că a primit un raport de respingere, pentru că nu

putem legifera noi, Parlament, ce se întâmplă în interiorul unor partide politice, să creăm noi acolo nişte

structuri cărora să le zicem democratice şi care să interfereze cu deciziile politice ale partidelor.

- 13 -

În situaţia în care vreun partid are vreo atitudine antidemocratică, atunci sunt alte instituţii care

iau act de aceasta şi acţionează ca atare. Noi nu putem să legiferăm, în opinia mea, şi cred că raportul

de respingere este judicios, nu putem să reglementăm ce se întâmplă în interiorul unor partide.

Avem legislaţie care interzice partidele extremiste, avem legislaţie care respiră… o atitudine şi

o atmosferă democratică. Nu Parlamentul trebuie să intervină în structura şi în funcţionalitatea unor

partide democratice, cum, de altfel, şi arăta, foarte corect, domnul secretar de stat care, până la urmă,

se derobează de un aviz din partea Guvernului.

Vă mulţumesc.



Sunt alte intervenţii?

Imediat, domnule Todiraşcu, dacă nu mai sunt, la final, vă dau dumneavoastră cuvântul.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Vă rog, domnule senator Todiraşcu. Microfonul central.


Stimaţi colegi,

Democraţia permite şi obligă manifestarea într-un anumit mod în plan public, dar introduce şi

anumite limite de comportament, inclusiv pentru partide. Acele limite sunt exclusiv limitele prevăzute în

Constituţie şi nu privind opinii proprii, personale, ale mele sau ale altcuiva despre activitatea unui partid.

Spuneam mai devreme că Tribunalul Bucureşti, astăzi, dacă ar fi solicitat să judece

comportamentul constituţional al oricărui partid, nu are elemente cu care să judece din Legea

partidelor. Acest lucru nu îl spun eu, acest lucru îl spune Curtea Constituţională şi Avocatul Poporului.

Nu se cere nimic în plus a se judeca comportamentul politic al partidelor, ci modul democratic

de organizare internă a partidelor, în care membrii să se poată manifesta, să poată activa, să poată

asuma iniţiative şi, în acest mod, partidele să poată selecta în mod corect oamenii care vor reprezenta

ţara, atunci când vor prelua conducerea ţării.

Ăsta este obiectul principal al acestei iniţiative.

Mulţumesc.


Mulţumim.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi săptămâna viitoare, propunerea făcând parte din

categoria legilor organice.

- 14 -

*

Punctul următor, punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2),

(3) şi (5) ale art. 5 din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei

Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.


Dau cuvântul iniţiatorului. Este prezent domnul deputat Tomac Eugen.

Microfonul 5, vă rog.

Domnul Eugen Tomac – deputat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.


Iniţiativa pe care o propun astăzi vine să răspundă unei mari aşteptări, care durează de ceva ani

de zile.

Constituţia României statuează faptul că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al

poporului român”, iar alegerea Camerelor Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul, se face prin

„vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale”. În ceea ce priveşte

numărul de parlamentari, deputaţi şi senatori, acesta se stabileşte prin lege electorală, în raport cu

populaţia ţării.

Având în vedere că a existat un referendum naţional în ceea ce priveşte numărul de parlamentari,

referendum care a avut loc acum 7 ani de zile, la care au participat 9 320 240 de persoane, deci, mai precis,

50,94% din cetăţenii României, iar la întrebarea „Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari

la maxim 300 de persoane?” au votat cu răspunsul „Da” 7 765 573 de persoane, respectiv 83,31% din

cetăţeni, având în vedere că, de aproape 7 ani de zile, cei 7 765 573 de cetăţeni aşteaptă un răspuns din

partea Parlamentului, vă solicit să susţineţi acest demers pe care l-am iniţiat împreună cu colegii mei.

Vă mulţumesc mult. (Discuţii în sală.)


Mulţumim.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10, vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:


Guvernul semnalează Senatului faptul că următoarele alegeri parlamentare generale vor avea

loc la începutul lunii decembrie 2016, iar Codul bunelor practici în materie electorală, elaborat de

Comisia pentru Democraţie prin Drept, respectiv Comisia de la Veneţia, document deseori citat în

materialele, în deciziile Curţii Constituţionale ale României, face referire la principiul stabilităţii legii

- 15 -

electorale, potrivit căruia elementele fundamentale ale dreptului electoral şi, în special, sistemul

electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi delimitarea circumscripţiilor electorale, nu ar

trebuie să poată fi amendate cu mai puţin de un an înainte de alegeri.

Exact cum spuneam însă şi la punctul de vedere precedent, pentru consecvenţă – şi este vorba

nu numai de acest Guvern, ci şi de Guvernul dinainte –, Guvernul consideră că Parlamentul este

singura instanţă care să decidă asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici. Microfonul 7,

vă rog.



Asupra acestei propuneri legislative, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu

multiple observaţii şi propuneri.

De asemenea, Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului a transmis un

aviz negativ.

În consecinţă, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice vă supun, spre dezbatere şi

adoptare, prezentul raport de respingere, votat cu unanimitatea membrilor prezenţi din comisie.


Mulţumim.

Dezbateri.

Doamna senator Cristiana Anghel. Microfonul 3, vă rog.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu tot respectul pentru iniţiator, aş vrea să pun odată punctul pe „i” şi să terminăm cu discuţia

aceasta. Există două feluri de referendum, unul este consultativ. Iar cel despre care vorbiţi

dumneavoastră este consultativ, Parlamentul nu este obligat să pună într-o lege rezultatul respectiv.

Dacă citiţi cu atenţie Constituţia, dacă citiţi cu atenţie chiar cartea despre Constituţie a doamnei care

este actualmente consilier pe constituţionalitate al domnului Iohannis, veţi constata că există un capitol

de zeci de pagini în care explică lucrul acesta.

Aşa că, vă rog eu frumos, când ieşiţi public, nu mai spuneţi că Parlamentul este obligat să facă

lucrul acesta. Nu! Nu este obligat Parlamentul să facă!

- 16 -

Mai mult decât atât, în momentul în care s-a desfăşurat referendumul respectiv, nici măcar nu s-a

discutat cum trebuie în campania…, cea de o lună de zile, pentru că a fost cuplat cu campania prezidenţială.

Este interzis, pe Comisia de la Veneţia, să faci lucrul acesta, numai că la noi se poate orice.

Da, într-adevăr, este un lucru bun să reducem numărul de parlamentari, iar cei care vor rămâne

să-şi facă munca aşa cum trebuie. Din punctul acesta de vedere, nu am nimic împotrivă. Dar, să

invocăm mereu acel referendum, facem rău. Sincer!


Mulţumesc.

Domnul senator Todiraşcu. Microfonul 1.



Mă număr printre cei care consideră că actuala lege electorală este neconstituţională, pentru că

nu transpune decizia referendumului consultativ, aşa cum spunea şi doamna senator, dar, dacă ar fi citit

şi decizia Curţii Constituţionale ar fi aflat că acea decizie este obligatorie, iar deciziile Curţii

Constituţionale nu se discută, ci se aplică.

Or, noi suntem într-o situaţie în care acele decizii nu s-au aplicat din următoarele două motive:

În primul rând, Autoritatea Prezidenţială – cea care a iniţiat referendumul – nu a dus până la

capăt ceea ce iniţial a propus, respectiv nu a solicitat Curţii Constituţionale să judece acel conflict între

Autoritatea Prezidenţială şi Parlament pentru a transpune deciziile Curţii Constituţionale.

În al doilea rând, nici Parlamentul nu s-a conformat deciziei de la referendum, chiar dacă a

jurat cu mâna pe Biblie că va respecta Constituţia, deci, implicit, şi deciziile Curţii Constituţionale.

În opinia mea, astăzi ne aflăm şi într-o... Aş putea să numesc şi alţi trei actori care se află în

culpă, ei sunt: Ministerul Justiţiei, care nu a aplicat conform legea electorală, deci nu şi-a făcut treaba

prin obligaţiile care sunt menţionate acolo, Autoritatea Electorală nu a comunicat numărul corect de

alegători, pentru a putea calcula corect numărul de parlamentari şi de mandate… şi de reprezentare a

cetăţenilor în Parlament, iar prin actuala lege electorală, din păcate, vom avea 466 de parlamentari,

contrar voinţei cetăţenilor care au votat şi a căror decizie este suverană, de 300 de parlamentari.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)


Domnul senator Iovescu s-a înscris.

Doamna Anghel, imediat vă dau şi dumneavoastră cuvântul, da?! Domnul Iovescu era înscris

înaintea dumneavoastră. (Discuţii în sală.)

Domnul Ioan Iovescu:

Da. Da.

- 17 -


Aş vrea să-l întreb pe colegul meu, nu am avut plăcerea sau… să-l întâlnesc pe domnul

Băsescu, vă rog să-mi spuneţi dumneavoastră, dacă l-aţi întâlnit şi l-aţi întrebat, cum a ajuns la acest

număr de 300? Pe mine mă frământă din momentul când a... Mă frământă această problemă. Cum a

ajuns la 300? De ce nu 200? De ce 300?

Dacă aţi putea să ne explicaţi dumneavoastră cum s-a ajuns la acest număr... poate chiar aş fi de

acord să vă votez propunerea.

Şi mai vreau să vă întreb ceva: dacă tot sunteţi preocupat foarte mult de acel număr de 300, de

ce nu sunteţi preocupat şi de a doua întrebare la care, de asemenea, s-a răspuns pozitiv, că acest popor

minunat îşi doreşte o singură Cameră? De ce sunteţi preocupat doar de acest număr de 300? Dar, încă

o dată, vă rog să-mi spuneţi de ce 300? De ce nu 200?

Eu aş fi de acord şi cu 200.

Mulţumesc.


Doamna senator Anghel, drept la replică.

Scurt, vă rog. Microfonul 3.


Da, am jurat că respect Constituţia şi nu neapărat deciziile Curţii Constituţionale, Curte

Constituţională care este, de fapt, o instituţie administrativă autonomă şi care are foarte multe decizii

care se bat cap în cap. Astăzi spunem un lucru, mâine – pentru că decizia politică sau ordinul este altul

– folosim alte argumente sau, pe aceleaşi argumente, spunem altfel.

Încă un lucru, în momentul în care am adus aici, în Senat, iniţiativa legislativă privind

reincriminarea insultei şi calomniei în Codul penal pe două decizii ale Curţii Constituţionale, a fost

votată... deci a fost un vot împotrivă într-o veselie! Atunci, domnii nu au ştiut lucrul acesta.

Şi încă un lucru: poporul la alegeri a votat astfel încât PDL-ul să nu intre în Parlament. A intrat.

Ghinion!


Domnul senator Haşotti, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Sigur, îmi exprim un punct de vedere. Domnul iniţiator are grijă să dea, pe surse, ceea ce i-am

spus, aşa încât prefer să vin să vorbesc la microfonul central, pentru a nu exista niciun fel de dubiu.

(Domnul deputat Eugen Tomac se amuză.)

- 18 -

Râdeţi, dar asta este o chestiune de caracter, domnule deputat! Dar nu mă mir! Nu mă mir!

Sunteţi lângă domnul Băsescu, prin urmare, nu mă mir.

Aceasta este cea mai mare diversiune politică care a fost după 1990, acest referendum pentru

reducerea numărului de parlamentari la 300 şi o singură Cameră. Am spus de nenumărate ori în acest

Senat că, dincolo de tradiţia istorică, numărul de parlamentari se judecă după o anumită formulă.

Ieri discutam alte chestiuni, alte propuneri, bineînţeles, care nu au nici un fel de legătură cu

realitatea românească: că să se reducă numărul de mandate ale parlamentarilor din 2020..., chestii din

acestea. De ce nu s-ar reduce şi numărul mandatelor de primari, şi de prefecţi, şi de miniştri şi aşa mai

departe?! Asta ca o paranteză.

Spuneam că a fost cea mai mare diversiune politică. Însă, mai presus de diversiunea politică

tipică pentru domnul Băsescu care, sigur, are, cum se vede, şi astăzi susţinători – este treaba Domniilor

Lor şi opţiunea lor, şi o respect –, mă întreb dacă acel referendum a fost valid, de vreme ce nu a obţinut

un răspuns „Da” de la jumătate plus unu din numărul cetăţenilor României. Nu a răspuns „Da”!

Păi, nu se poate să judecăm aceeaşi prezenţă în două feluri diferite. Când a fost vorba despre

suspendare, în 2009, nu s-au întrunit câteva voturi, iar 7 milioane şi jumătate, mai mult, i-au spus

domnului preşedinte să plece. La referendumul respectiv, nici pomeneală să fi fost jumătate plus unu

voturi „da”, în favoarea acestui referendum.

Dincolo de diversiunea aceasta, 300… De ce 300? De ce nu 301, de ce nu 400?

Mai mult decât atât, am avut o comisie care a elaborat un Cod electoral care cuprinde patru legi

importante, inclusiv aceasta. Acest Cod electoral a fost votat, cu mare majoritate, de toate forţele

politice. Să venim acum să invocăm un referendum invalid în urma unei diversiuni politice groteşti, mi

se pare chiar deplasat.

Şi, daţi pe surse, domnule deputat, vă rog frumos! (Aplauze.)



Domnul senator Deneş. Microfonul 4.

Domnul Ioan Deneş:


Stimaţi colegi,

Sigur, dacă l-aş bănui pe iniţiator de rea-credinţă, aş putea spune că această iniţiativă este o

iniţiativă demagogică, electorală, pentru a mai acumula oarece capital electoral. Dar, sigur, eu pe toţi

colegii nu pot să-i bănui de rea-credinţă, aşa că, eu…, din punctul meu de vedere, această iniţiativă

trebuie abordată pe două paliere.

- 19 -

Unu. Ştim că în România, forul legiuitor, care înseamnă Parlamentul, este un for reprezentativ

al naţiunii române, al electoratului, ales funcţie de numărul de alegători. Nu putem să venim să spunem

printr-o lege… care, clar, încalcă Constituţia, pentru că în Constituţie scrie că alegerile parlamentare se fac

pe acest principiu al reprezentativităţii, şi, adoptând o astfel de lege, dacă pe acest principiu ne-ar ieşi la

calcul 302 parlamentari, ce am face cu diferenţa pentru ca electoratul să fie reprezentat în Parlament?

Doi. Pe această logică… şi vreau s-o spun foarte clar, pentru mine, decizia şi votul electoratului

sunt sfinte, dar, pe acest principiu pe care-l evocă iniţiatorul, ar fi trebuit ca…, în momentul în care au

votat peste 7 milioane de români şi au spus „Jos Băsescu!”, să nu mai fie preşedinte, n-ar mai fi trebuit

să fie preşedinte.

Aşa că logica pe care iniţiatorul ne-o evocă aici este una care nu prezintă echidistanţă vizavi de

aceeaşi abordare pe momente diferite, să spunem.

Mulţumesc.


Domnul senator Barbu Tudor.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu vreau să intru în polemică absolut deloc cu niciun coleg, dar să întrebi de la microfonul

Senatului „De ce 300?”… 300, pentru că aşa a votat poporul!

E adevărat că poporul a fost tras într-una dintre cele mai cumplite capcane electorale din istoria

postdecembristă. Acolo, la întrebare puteau fi: „Sunteţi de acord cu 83 de parlamentari?” şi era

răspunsul: „Da”; putea: „Sunteţi de acord să fie 18, adică 6 senatori şi 12 deputaţi?”, „Da”. Aberant

este exact ce spune colega Cristiana Anghel. Putea fi întrebarea: „Doriţi ca numărul de parlamentari să

fie zero?”, răspunsul era: „Da”.

Bun. Deci, domnule coleg, 300 pentru că aşa a votat poporul.

Este foarte frumos să invoci Constituţia României – şi aici o să se supere Cristiana Anghel şi

sper să nu ceară drept la replică –, Cristiana, Constituţia spune că tot ce zice, prin hotărâre, Curtea

Constituţională este obligatoriu, se aplică de îndată şi este obligatoriu tuturor. (Discuţii în sală.)

Aşa spune Constituţia pe care tu, corect, o invoci. Noi trebuie să respectăm Constituţia, deci,

implicit sau pe cale de consecinţă, şi deciziile Curţii Constituţionale.

Dar problema, domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi, este că referendumul, ca şi

Parlamentul, înseamnă suveranitatea poporului român. Aici s-a invocat că Parlamentul, ceea ce este

absolut corect, este for reprezentativ. Da, suntem trimişi aici prin vot popular şi reprezentăm voinţa

- 20 -

naţiunii, numai că naţiunea şi-a exprimat voinţa şi ea, direct însă, şi nu prin noi. Aşa scrie în Constituţia

pe care o invocă Cristiana Anghel: poporul îşi exercită suveranitatea prin aleşi şi prin referendum.

Acum, eu ştiu că referendumul ăla este un trucaj maxim! Ca ziarist, la vremea aceea, ca

realizator de emisiuni în televiziune şi unul dintre formatorii de opinie, am fost împotriva acestui truc

electoral. Dar, dacă nu-l luăm în calcul, înseamnă că documentul suprem care ocârmuieşte ţara, adică

această Constituţie, este o bătaie de joc, pentru că acolo scrie că referendumul trebuie luat în calcul,

pentru că este voinţa poporului.

Iniţiativa domnului coleg deputat este o continuare, din punctul meu de vedere, a acestui truc.

Dar, dacă i-o respingem ca fiind imorală sau fiind ilegală, înseamnă că suntem într-o abatere gravă. Îmi

pare rău, poate îmi supăr chiar colegii liberali, dar nu putem să nu ne uităm la Constituţie să vedem că un

referendum e valid şi dacă l-ar invalida cineva – şi cu asta termin, doamnelor şi domnilor colegi –,

înseamnă că suntem într-o situaţie aberantă.

Mariana Câmpeanu, o să termin imediat, iartă-mă că te supăr! Iartă-mă!

Dar, dacă acel referendum este invalid, România, de atunci până acum, trăieşte în noaptea

minţii, pentru că avem preşedinţi invalizi, guverne invalide şi aşa mai departe. (Discuţii în sală.)


Mulţumesc.

Domnul senator Dobra. (Discuţii în sală.)

V-am văzut, doamna Anghel, dar mai sunt şi alţi colegi înscrişi la cuvânt. Dumneavoastră aţi

luat de două ori cuvântul. (Discuţii în sală.)

Domnul Dobra. Microfonul central.

Urmează doamna Creţu.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


O evidenţă, mai întâi, stimate domn iniţiator: sper că nu vă aşteptaţi să fiţi mai bine primit,

pentru că iniţiativa dumneavoastră vizează, în primul rând, desfiinţarea acestei Camere. În primul şi în

primul rând. Dacă vreţi Camera Deputaţilor… Sper că vă închipuiţi că vizează desfiinţarea cuiva şi n-o

să fiţi bine primit dincolo.

Dar un apel la o logică elementară, pe care vă rog să-l reţineţi, îl fac în acest moment şi m-aş

bucura să-l audă toată lumea. Dacă e de acord cu mine, oriunde, oricând, în lumea asta, oricine, că doi

parlamentari buni sunt mai buni decât un singur parlamentar bun, atunci eu vă pot confirma că şi şase

parlamentari buni sunt mai buni decât trei parlamentari buni şi 600 de parlamentari buni sunt mai buni

decât 300 de parlamentari buni. Şi, pe logica asta, vă rog frumos să nu mă contestaţi, pentru că e vorba

doar de calitatea parlamentarilor, da, 600 de parlamentari buni sunt cu mult mai buni decât 300 de

- 21 -

parlamentari buni. Aici, eventual, sunteţi binevenit, la calitatea parlamentarilor, să lucraţi în

demersurile de a-i alege pe aceştia. Suntem de acord.

Dacă vreţi să-mi spuneţi că 300 de parlamentari costă mai puţin decât 600 de parlamentari,

argumentul ăsta pot, într-o dimensiune vulgară şi populistă, să-l accept, dar atunci să mergem până la

capăt şi să spunem: aţi spus vreodată poporului român cât îl costă parlamentarismul? Adică, tocmai

esenţa fiinţei existenţei lui în libertate? Pentru că am să v-o spun eu, aici. Astăzi, această Cameră,

existenţa ei în România şi lucrul ei pentru poporul român costă un euro pe cap de locuitor pe an.

Dacă această cheltuială explică demersul dumneavoastră democratic, atunci eu vă spun că,

pentru un euro în plus, nu merită să desfiinţaţi unul din locurile în care democraţia e respectată şi în

care românii sunt respectaţi. Dacă aţi desfiinţa tot parlamentarismul în România, domnule iniţiator,

fiecare român ar fi mai bogat cu 4 euro pe an. Asta înseamnă exact 33 de cenţi pe lună şi eu nu cred că

această bogăţie dumneavoastră o apăraţi aici.

Istoric, parlamentarismul român stă în două Camere, tocmai pentru a nu putea fi uşor manipulat

printr-o singură Cameră sau doar 300 parlamentari. Şi, atât timp cât încă unul ca mine, ca

dumneavoastră şi chiar, în special, ca colegii mei, mai poate vorbi liber de aici, de la această tribună,

înseamnă că 4 euro nu sunt prea mult!

Mulţumesc din suflet. (Aplauze.)



Doamna senator Creţu Gabriela. Microfonul 3.

Şi vă propun să sistăm dezbaterile.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Cristiana-Irina Anghel.)

Dumneavoastră sunteţi specială, doamna Anghel. Imediat. (Discuţii în sală.)

Doamna Gabriela Creţu:


Sunt de acord cu colegul meu, nici eu nu-l suspectez pe iniţiatorul legii de demagogie.

În schimb, o să-mi permită să am o suspiciune. Domnia Sa este indisciplinat politic şi nu s-a

consultat cu preşedintele partidului său înainte de a face această propunere, întrucât una din cele mai

interesante şi corecte legi… discursuri despre rolul Parlamentului l-am auzit la televizor de la domnul

Traian Băsescu, mai acum vreo două-trei săptămâni. Deci trag concluzia că, între timp, şi-a schimbat

opinia cu privire la ceea ce ar trebui să facă Parlamentul.

Acum, trecând la partea serioasă, permiteţi-mi să repet ceea ce am spus în 2007, ceea ce am

spus în 2009, când, înaintea alegerilor prezidenţiale, s-a reluat iarăşi această temă, şi care e valabil, din

păcate, şi acum, pentru că ţine de o cultură politică generală şi nu de interese de moment, să zicem aşa.

- 22 -

E adevărat că există probleme. Există probleme ale statului român, care ţin de capacitatea

administrativă, ţin de transparenţă, de relaţia cu cetăţeanul, de corupţie. Există probleme şi ale

Parlamentului şi ele trebuie bine diagnosticate: există probleme de reprezentativitate, care au fost

accentuate de votul uninominal, pentru că i-a favorizat pe cei cu vizibilitate şi bani în detrimentul celor

fără bani, şi foarte mulţi, care nu sunt reprezentaţi – interesele lor – suficient în Parlament; e afectat de

practica ordonanţelor de urgenţă şi a asumării răspunderii de către guverne de-a lungul timpului, care l-a

transformat în mult mai puţin decât poate să fie şi trebuie să fie; mai are şi probleme de organizare

internă, pe care trebuie să le recunoaştem şi să le corectăm.

În această situaţie, a fost lansată o idee: cum să avem noi Parlament mic şi eficient? Mic, iute şi

repede să lucreze. Or, aici e marea problemă. Teoretic, numărul de parlamentari poate fi discutat că e o

alegere şi, ca orice alegere, poate fi discutată. Doar că totdeauna în istorie s-a discutat numărul minim de

parlamentari care să asigure reprezentarea populaţiei respective şi a cetăţenilor. Am avut extraordinar de

lungi şi profunde dezbateri la nivel european, cum să împărţim numărul de parlamentari europeni şi care

să fie numărul optim, ca şi cea mai mică dintre ţări – populaţia acelei ţări – să fie corect reprezentată şi să

poată să-şi spună vocea în Parlamentul European. Numai la noi e invers!

Accelerarea procesului de adoptare a legilor, care tot aşa ni se spune, trebuie să fim puţini şi să

lucrăm foarte eficient, este echivalentă cu ce? Cu a sări peste consultările cu părţile interesate, cu

societatea civilă, să nu mai avem timp să citim aşa cum trebuie proiectele, nici să formulăm puncte de

vedere pe ele. Nu vom face studii de impact în continuare. Rezultatul modificărilor va fi de aşteptat.

Un număr foarte mic de oameni – gândiţi-vă că acum, avem în Senat, 11 oameni într-o comisie – va

stabili conţinutul unei legi. Atenţia la detalii, unde, de obicei, se ascunde diavolul, va fi şi mai mică, iar

rezultatul îl putem anticipa.

Eu nu cred că cetăţenii României, dacă le-ar fi explicat corect, ar vota o diminuare a numărului

membrilor Parlamentului. Ar vota însă altceva: membrii mai puţin populişti, mai serioşi şi care să aibă

curajul să spună în faţă şi cetăţeanului care consideră că este varianta corectă şi să înfrunte consecinţele.

Mulţumesc foarte mult.


Mulţumim, doamna senator.

Doamna senator Anghel, scurt, vă rog, drept la replică. Microfonul 3.


Scurt.

Curtea Constituţională funcţionează în baza unei legi. Acea lege a fost votată în acest

Parlament. Acea lege, astăzi, poate să fie una. Mâine, poate să fie alta.

- 23 -

Mi-aduc aminte că în Constituţia dragului şi bunului Iorgovan se spunea foarte clar: pentru a nu

se înfrânge suveranitatea poporului şi rolul Parlamentului în acest sens, în momentul în care o decizie a

Curţii Constituţionale era respinsă sau era adusă din nou în Parlament, dacă era votată cu două treimi,

trecea voinţa Parlamentului – care, de fapt, reprezintă suveranitatea poporului – şi nu decizia Curţii,

pentru că la art. 2 se face vorbire despre: „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o

exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi

prin referendum.” Deci nicidecum nu se vorbeşte de suveranitate pe care trebuie să o exercite Curtea

Constituţională, care a făcut-o de multe ori în locul nostru, abuziv.

Iar la alin. (2), „Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

Or, s-a întâmplat de zeci de ori, mai ales la referendumul despre care nu vorbeşte nimeni din partea

cealaltă, acel referendum de opt milioane şi jumătate, care a fost furat graţie şi ajutorului Comisiei

Europene şi a înaltelor porţi.

Prin urmare, eu am jurat pe Constituţie să respect drepturile şi obligaţiile pe care le am şi să

apăr drepturile cetăţenilor, dar Constituţia aceasta spune foarte clar: Curtea Constituţională nu poate fi

deasupra Parlamentului şi normal ar fi ca de lege ferenda să ne uităm bine la Legea Curţii

Constituţionale, s-o modificăm şi să facem în aşa fel încât să nu mai poată să-şi depăşească atribuţiile,

aşa cum a făcut-o, abrupt şi abuziv, de atâtea ori.

Mulţumesc.


Mulţumim, mulţumim, doamna senator.

Domnul Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2.

Şi sistăm dezbaterile pe această iniţiativă.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, sistemul parlamentar din România are nevoie de o reformă care să îmbunătăţească

şi să ducă la standarde civilizate sistemul de reglementare din ţară.

Şi, într-adevăr, avem probleme mari, dar aceste probleme nu sunt evidenţiate în această

iniţiativă. E vorba de o reformă la nivel constituţional, pentru că ştiţi foarte bine, sistemul cu acea

Cameră decizională care poate schimba ceea ce colegii de la Senat, recte Camera Deputaţilor, au votat

şi au reglementat iniţial, este greşit. Noi nu avem un sistem coerent de reglementare şi lucrul acesta nu

poate fi îndreptat decât prin modificarea Constituţiei.

Să ştiţi că avem un sistem, un sistem pe care am putea nu neapărat să-l copiem, să-l

îmbunătăţim: sistemul parlamentar din România antebelică a funcţionat excepţional şi lucrul acesta nu

poate să-l conteste nimeni.

- 24 -

Deci, ca atare, să ne îndreptăm atenţia şi energiile către modificarea Constituţiei, pentru a avea,

într-adevăr, rezultate în reglementare aşa cum aşteaptă populaţia.


Mulţumim, domnilor senatori.


Votul asupra propunerii legislative va fi săptămâna viitoare, aceasta făcând parte din categoria

legilor organice.

Înainte de a trece la următorul punct de pe ordinea de zi, daţi-mi voie să vă spun că avem astăzi

pe ordinea de zi 5 propuneri legislative care au adoptare tacită săptămâna viitoare, pe 20, şi v-aş ruga să

încercăm să le dezbatem, pentru a putea face votul săptămâna viitoare, să nu intrăm în adoptare tacită.

*

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 255/2010

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes

naţional, judeţean şi local.


Iniţiatorii nu sunt prezenţi.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Cezar Soare, Ministerul

Dezvoltării. Microfonul 8.

Domnul Cezar-Radu Soare – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:


Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 255/2010 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional,

judeţean şi local, intervenţii legislative vizând, potrivit expunerii de motive, rezolvarea unei alte

carenţe legislative de reglementare.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice susţine adoptarea acestei iniţiative

legislative.

Propunerile şi observaţiile ministerului au fost discutate în comisii.

O observaţie: amendamentele formulate de Comisia pentru dezvoltare regională nu au fost

discutate…, la aceste amendamente noi nu ne-am spus punctul de vedere.

De asemenea, mai precizez că nu este finalizat punctul de vedere al Guvernului.

Mulţumesc.


Mulţumim.

- 25 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului,

domnul senator Deneş Ioan. Microfonul 7.

Domnul Ioan Deneş:


Pe parcursul mai multor şedinţe, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de

admitere, cu amendamente admise, plus un amendament respins, care se regăsesc în anexa nr. 1 şi

anexa nr. 2, care fac parte integrantă din raport.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.


Mulţumesc.

Dezbateri, dacă sunt intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?

Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Raportul comisiei este de admitere, dar votul, pentru că este iniţiativă din categoria legilor

organice, va fi săptămâna viitoare, probabil, marţi.

*

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul

Mediului. Microfonul 10.

Domnul Viorel Traian Lascu – secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi

Pădurilor:

Bună ziua, domnule preşedinte!


Ministerul Mediului nu susţine propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule şi este de

acord cu forma raportului comun de respingere al celor două comisii, respectiv Comisia pentru mediu

şi Comisia pentru transporturi şi energie.


Mulţumesc.

- 26 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi şi energie, domnul senator Dan

Butunoi. Microfonul 7.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:


În data de 30 martie, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte

raport comun de respingere şi, în acest sens, supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului acest

raport de respingere a propunerii legislative.

Mulţumesc.


Mulţumim, domnule preşedinte.

Sunt intervenţii?

Domnul senator Motoc. Microfonul central. Vă rog.

Domnul Octavian Motoc:


Extrem de punctual. Această taxă de timbru pentru autovehicule se transformă într-un impozit

care se virează în proporţie de 70% către Administraţia Fondului de Mediu şi în proporţie de 30% către

autorităţile publice locale.

Dacă în primul caz se ştie că destinaţia banilor la Fondul de Mediu este cea a unor proiecte

pentru protecţia mediului, în legătură cu cei 30% care se duc către autorităţile publice locale nu există

niciun fel de destinaţie foarte clar definită, în sensul de a se duce tot către proiecte de protecţie a

mediului.

A doua chestiune. Algoritmul de calcul este unul extrem de complicat, care creează extrem de

multe probleme şi nu este firesc să ajungem la situaţia de a calcula pentru fiecare tip de maşină aceste

impozite şi taxe.

De asemenea, ne-am fi aşteptat ca valoarea timbrului de mediu să fie, oarecum, distribuită pe o

durată mai mare de timp, în aşa fel încât ea să fie una suportabilă, însă făcând o simulare pentru un

autoturism în valoare de… deci la mâna a doua, în valoare de circa 20 000 de euro, ar trebui să plăteşti

în 15 ani, cât este durata medie de viaţă a unui autoturism, în jur la vreo 10 000 de euro, ceea ce este

total anormal.

Din aceste motive, şi nu numai din aceste motive, propunerea noastră, a Comisiei pentru mediu,

este aceea de a respinge această iniţiativă legislativă care nu este în concordanţă nici cu normativele de

mediu, în sensul că nu ar face altceva decât să sprijine, într-o oarecare măsură, aducerea de autovehicule

vechi din afară şi ar fi şi în defavoarea sprijinirii producătorilor de autoturisme de la nivel naţional.

Vă mulţumesc.

- 27 -


Domnul senator Boeriu Valeriu. Microfonul 2. Central? Central.

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:


Din capul locului, trebuie să spun că nici eu nu susţin iniţiativa legislativă, propunerea aceasta,

dar trebuie să recunoaştem că timbrul de mediu este o problemă care, de mult timp, aduce doar

nemulţumire. A fost modificat de mai multe ori şi niciodată n-a căpătat o formă care să mulţumească

pe toată lumea.

Timbrul de mediu în actuala lui formă nu este nici impozit, pentru că nu-l plătim toţi. Şi am să vă

explic de ce nu e impozit: pentru că, dacă am o maşină foarte veche, pentru care nu a trebuit, atunci când

am cumpărat-o, adică, am cumpărat-o demult, timbru de mediu, mai pot circula încă 20 de ani cu ea fără să

plătesc nimic, pentru că se plăteşte doar când o înmatriculezi. Nu mi se pare că e o chestiune echitabilă.

Nu este nici taxă de poluare, pentru că…, în actuala lui formă, vorbesc, nu de iniţiativa

legislativă, pentru că nu plătim după cât poluăm. Eu, de exemplu, dacă am un motor Euro 6 şi fac 30 000

de kilometri pe an, poluez mult mai mult decât acela mai sărac, cu motorul lui de Euro 3, care face

doar 3 000 de kilometri pe an, şi, din nou, nu este echitabil actualul timbru de mediu, subliniez.

Nu a dus nici măcar la înnoirea parcului auto, pentru că cetăţeanul care pleca cu 5 000 de euro

în Germania să-şi cumpere o maşină la mâna a doua, acum îşi cumpără doar de 4 000 de euro, deci o

maşină şi mai veche, pentru că trebuie să-i rămână bani pentru timbrul de mediu.

Aşadar, eu cred că, până la urmă, va trebui să ajungem la principiul „poluatorul plăteşte” şi vă

spun că nu doar autovehiculele poluează. Poluează şi barca cu motor, poluează şi drujba. Şi cred că

orice cetăţean care arde un litru de benzină sau de motorină ar trebui să plătească un ban, doi sau trei la

Ministerul Mediului, ca un fel de taxă de poluare.

Avem o iniţiativă legislativă în sensul acesta, cu introducerea unei taxe absolut modice, nu ştiu

cât, vom calcula – doi bani, trei bani pe litru –, şi atunci, practic, fiecare plăteşte după cât poluează,

pentru că, subliniez încă o dată, acele formule (după tipul motorului, după vechimea maşinii) nu arată

cât poluezi. Dacă am un motor ultraperformant şi fac foarte mulţi kilometri, poluez mult mai mult

decât unul cu motor foarte vechi, care face doar foarte puţini kilometri, pentru că atâta se deplasează

respectivul.

Deci nu susţin iniţiativa şi sper să aibă mai mult succes acea iniţiativă despre care v-am vorbit

astăzi în avans.

Vă mulţumesc.


Domnul senator Iovescu. Vă rog. Microfonul 3.

- 28 -


Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu, ca şi colegul meu, susţin că aceasta este soluţia: ca acest timbru de mediu să-l plătim prin

ceea ce consumăm, combustibilul.

Am mai spus-o şi anii trecuţi, trebuie ca Guvernul să se aplece…, de acolo poate să vină soluţia

cea mai rapidă pentru a introduce cât mai repede, a elimina timbrul de mediu actual, care nu ne ajută…

şi în privinţa faptului că încă se înmatriculează maşini în Bulgaria. Şi eu nu sunt împotriva

înmatriculării sau restricţionării. Noi trebuie să umblăm la cauză, nu la efect.

Cauza este acest timbru de mediu care este foarte mare şi, cum a spus şi colegul, nu reflectă, de

fapt, poluarea. Să introducem un ban pe litru este suficient şi, eventual, doi bani la gaz, pentru că, în

viitor, şi maşinile pe gaz vor fi tot mai multe.

Vă mulţumesc.



Daţi-mi voie să declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00, pe această propunere legislativă.

*

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind promovarea transportului ecologic.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Cezar Soare. Microfonul 8.

Domnul Cezar-Radu Soare:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Propunerea legislativă vizează între altele instituirea în sarcina autorităţilor publice locale a

regiilor autonome, societăţilor comerciale aflate în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale, a

obligaţiei de a achiziţiona mijloace de transport în comun acţionate electric într-o proporţie de

minimum 50% din necesarul de achiziţii viitoare.

Guvernul României nu susţine această propunere legislativă şi o să vă dau câteva motive.

Potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, administraţia publică

locală se organizează şi funcţionează în temeiul principiului autonomiei locale, care este administrativă

şi financiară, exercitată pe bază şi în limitele prevăzute de lege.

De asemenea, potrivit prevederilor alin. (3) şi (4 ) al art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind

finanţele publice locale, autorităţile administraţiei publice locale sunt cele care stabilesc priorităţile în

- 29 -

finanţarea cheltuielilor publice locale, iar fundamentarea şi aprobarea acestora se efectuează în strictă

corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a fi realizate, iar

angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

Iniţiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor

propuse, încălcându-se astfel dispoziţia art. 138 alin. (5) din Constituţia României, care prevede, că

nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

În acelaşi sens, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu

modificările şi completările ulterioare, prevede că, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a

unor proiecte de acte normative, măsuri...


Mulţumim, domnule secretar.

Domnul Cezar-Radu Soare:

Mulţumesc.


Mulţumim frumos.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi şi energie, domnul senator Dan

Butunoi.



În şedinţa comună din 30 martie 2016, membrii celor două comisii au analizat propunerea

legislativă şi au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenţi, un raport comun de

admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa de la raport. În acest sens, supunem spre

dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere a propunerii legislative.



Dezbateri? Domnul senator Cadăr. Vă rog. Microfonul 3.

Domnul Leonard Cadăr:


Aş vrea să încep diferit un pic. Între noi, inginerii, circulă o vorbă: hârtia suportă orice.

Mă îndoiesc că iniţiatorii au luat în calcul impactul financiar colosal de care ar fi nevoie pentru

crearea condiţiilor utilizărilor fiecărui oraş… municipiu a liniei de trolee sau tramvaie sau metrou, ce

s-ar dori.

Într-adevăr, iniţiativa este bine intenţionată, însă le-aş propune colegilor, mai degrabă, să caute

mijloace de încurajare şi de atragere, de exemplu, a maşinilor care circulă în regim de taxi, a maşinilor

- 30 -

electrice şi nu să mergem înapoi la investiţii care au nevoie de zeci de ani pentru a fi amortizate. Mă

refer la instalaţii electrice de transport, stâlpi, transformatoare şi multe altele pe care noi nu le luăm în

seamă.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Paşcan Emil-Marius. Microfonul 1.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Absolut pertinent punctul de vedere exprimat de antevorbitor. Aş vrea să vă spun că este

inaplicabil acest proiect legislativ, câtă vreme, conform conţinutului său, ar urma să intre în vigoare o

asemenea lege din anul următor promulgării sale sau adoptării sale.

Ei bine, imaginaţi-vă că ar însemna ca toate administraţiile publice locale din această ţară s-ar

apuca să facă investiţii pentru introducerea troleibuzului, metroului, altui tip de transport electric. Cel

pe acumulatori, ştiţi foarte bine, nu are autonomie încă, nu asigură autonomie să poată fi aplicat la

nivelul interurban.

Totodată, vreau să vă aduc la cunoştinţă că nu văd cum, din 2020, noi putem de acum să

asigurăm şi transport extraurban acţionat electric, încă de pe acum, da?

Pe de altă parte, dacă pornim de la premisa fundamentării acestui act normativ, şi anume că,

într-un fel sau altul, obligăm administraţiile publice locale să facă investiţii în această zonă, trebuie

ţinut cont şi de configuraţia geografică a localităţilor respective. Acolo unde sunt oraşe, localităţi,

accidentate, cum putem să asigurăm un asemenea mijloc de transport? Este inaplicabil. Or, noi

obligăm pe toţi.

Pe de altă parte, dacă pornim de la necesitatea de a primeni atmosfera – da? – , că acesta este

imperativul proiectului, s-ar cuveni ca, într-un fel sau altul, să renunţăm la ceea ce poluează, de fapt, şi

să rămânem doar pe electric. Or, s-a mai introdus şi transport cu gaz petrolier lichefiat, hibrid sau

hidrogen. Hidrogen, probabil că de prin 2020 încolo, că, până acum, nu am auzit de mijloace de

transport în comun bazate pe hidrogen.

Aşadar, stimaţi colegi, e foarte simplu să împovărăm administraţiile publice locale, să le obligăm

să efectueze cheltuieli, fără să ne asigurăm surse. Şi vorbim de sume colosale. O asemenea investiţie la

nivelul unui oraş mediu se ridică la sute de milioane de euro. Şi-i obligăm să-i inventeze. Unde să

găsească aceşti bani? Este absolut inaplicabilă şi vă rog să nu rezonaţi pozitiv la un astfel de proiect.

Mulţumesc.

- 31 -


Mulţumim.

Domnul senator Marin Nicolae. Microfonul 3.

Domnul Nicolae Marin:


O să-i răspund colegului, antevorbitorului. Se vorbeşte de investiţie, începând cu anul viitor sau

din momentul intrării în vigoare a legii, în momentul achiziţiei, administraţia publică locală, trebuie…

30% din numărul mijloacelor de transport achiziţionate într-un an trebuie să fie de domeniul respectiv.

Vă mai dau un răspuns. De unde bani? Fonduri europene, stimate coleg, sunt la dispoziţie

fonduri europene, iar administraţiile publice locale trebuie să pună mâna la treabă şi să atragă fonduri

europene şi să îmbunătăţim transportul public local. Altfel, nu avem nicio şansă. Continuăm... Foarte

multe administraţii publice locale continuă să achiziţioneze mijloace de transport second-hand de 20 –

30 de ani, la care alţii renunţă, şi noi le aducem în ţara noastră. Trebuie să venim cu ceva şi trebuie să

plecăm de undeva.

Mulţumesc.


Mulţumim.

Domnul senator Vasiliev, v-aţi înscris la cuvânt, nu? Sau nu mai doriţi? (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu): Şi Iovescu.

Domnul Marian Vasiliev:


O să-mi permit să fac o sugestie iniţiatorilor şi colegilor, până la urmă. Este foarte greu să spui,

aşa cum au spus şi colegii, 50% să fie achiziţionat... 30 % să fie achiziţionate mijloace electrice. Eu aş

avea o propunere pe care v-aş ruga să o luaţi în calcul. Ar trebui să achiziţionăm mijloc electric, orice

mijloc nou de acum încolo, de anul viitor. Deci toate achiziţiile… Unul câte unul, nu până la 30% sau

până la 50% de prima dată, pentru că nu sunt bani. Dar, de fiecare dată, când achiziţionează o

autoritate locală pentru regiile de transport, un mijloc de transport, acesta să fie electric.

Mulţumesc.


Mulţumim.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.


Vă mulţumesc.

- 32 -

Am cerut cuvântul să vă liniştesc, să vă spun că în Lugoj a fost de probă un autobuz electric şi a

funcţionat impecabil, şi lumea a fost foarte mulţumită de el. Deci sunt. Tehnica a evoluat şi lăsaţi... Eu mă

bucur că propunerea are aviz pozitiv, cu amendamente, şi nu mai puteţi piedici, că-i un lucru foarte bun.


Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

Domnul Dumitru Oprea:

În momentul acesta observaţi că spiritele sunt destul de încinse şi părerile care mai de care mai

interesante. Dar în 2008 am făcut un studiu vizavi de transportul electric în lume şi veţi vedea cu

mirare, vizavi de punctul de vedere a mulţi dintre colegii noştri, că planurile de bătaie se fac pe durate

foarte lungi.

Vă prezint doar poziţia londoneză faţă de transportul hibrid sau transportul electric.

Până în 2020, transportul londonez se angajează să fie doar electric sau pe bază de hidrogen

pentru toate cele 300 de autobuze care nu au şi etaj. Iar în centrul Londrei se vor folosi autobuzele

hibride pentru toate cele 3 000 de autobuze etajate. Şi povestea asta a început de mult. Noi mergem ca

un refren al formaţiei Marfar. „Las-o, las-o, las-o, aşa/ Ne-am obişnuit cu ea/ Las-o, las-o.” Cineva

trebuie, şi Parlamentul României este cel care trebuie să dea o direcţie. Colegii au venit cu un 50%,

apoi cu un 30%. Sunt nişte variante, dar, dacă ne cantonăm în ideea că eu am un interes, am o

companie care merge pe sistemul tradiţional, normal că voi face tot felul de demersuri, încât hai s-o

mai amânăm un pic.

Eu nu spun că astea vor fi scoase – Doamne fereşte! – transportul clasic încă va fi folosit, dar

este vorba de o primenire şi de un trend. Mergeţi în Canada să vedeţi mii de autobuze electrice. Sunt

performanţe acum, în staţia de autobuz, cât stă, cinci sau zece minute, sunt sisteme de încărcare, deci

nu mai necesită o staţionare la sfârşit.

Deci lucrurile astea n-ar trebui stopate. Un compromis de făcut şi cred că am stabili o astfel de

direcţie. Vedeţi că şi londonezii spun: din 2020. Propunerea este la fel, nu de mâine.



Domnul senator Arcaş Viorel. Microfonul central.

Domnul Viorel Arcaş:


Vreau să mulţumesc şi domnului senator Oprea, fiindcă a cam spus tot ce voiam să spun şi eu.

De fapt, este o iniţiativă foarte bună. Este un început, nu vorbim nici de lipsă de finanţare, domnule

ministru, fiindcă se vorbeşte în lege de viitoarele achiziţii din planul de achiziţii să fie un anumit

procent electrice. Nu vorbim nici de investiţii foarte mari că nu se vorbeşte expres de tramvaie sau de

- 33 -

troleibuze. Alea sunt acolo. Vorbim de autobuze electrice şi de absolut tot. În loc să luăm, în viitor,

probabil, un diesel, un autobuz, putem să luăm o anumită proporţie să fie electrice să ne încadrăm şi

noi în rândul lumii. Despre asta este vorba. Nu avem o anumită... Nici nu se putea face un calcul de

finanţare, fiindcă nu se ştie, fiecare are un plan de investiţie, fiecare primărie sau administraţie publică,

şi atunci, în cadrul planului, un procent va fi pe transport electric. Aceasta era situaţia.

Aşa că vă rog s-o susţineţi, că este o iniţiativă foarte bună şi este un început.



Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2.


Stimaţi colegi,

Noi avem în Constituţie garantat o libertate din punct de vedere economic. Nu putem obliga pe

nimeni să facă un anumit lucru, să cumpere un procent sau altul. Ce putem face? Ce au făcut şi ceilalţi.

Să nu credeţi că în Anglia sau Canada a venit cineva să spună, prin lege, că obligă la atâtea

procente. Nu! Acolo sunt stimuli. E o motivare, care este fiscală, financiară, taxe şi avantaje, taxe mici sau

deloc şi avantaje foarte mari pentru a încuraja a face din fiecare agent, din fiecare investitor să se gândească

în primul rând, cât câştigă în momentul în care cumpără o maşină electrică. Aşa trebuie gândit.

Sigur că asta e o formă liberală de a stimula pe investitor, dar folosiţi-o, că o să vedeţi că

funcţionează mult mai bine.


Domnul senator Paşcan Emil-Marius. Microfonul 1.


Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu contestă nimeni că aceasta este direcţia şi acesta este viitorul. Problema este să adaptăm o

legislaţie la România reală. Şi aici, când vorbim de autovehicule acţionate electric şi de investiţii,

începând cu anul viitor, înseamnă, implicit, ceea ce prevede proiectul legislativ înlocuirea a 50% din

parc. De asemenea...

Din sală: 30%. (Rumoare, discuţii în sală.)


De asemenea... Chiar 30% fie.

De asemenea, nu se vorbeşte de autovehicule hibride, se vorbeşte doar de cele electrice.

Aceasta este prioritatea. Or, pentru electrice, în momentul de faţă, trebuie să ai asigurată infrastructura

la nivelul unor localităţi. Aceasta este foarte costisitoare, stimaţi colegi.

- 34 -

Şi eu, în această cheie, vă îndemn să judecaţi, raportând proiectul la România reală. Este

inaplicabil de anul viitor. Vă puneţi în cap toate administraţiile publice locale.

Mulţumesc.


Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2. Nu mai vreţi? (Discuţii în sală.)

Domnul senator Grigoraş. Microfonul 2.

Domnul Viorel Grigoraş:

Distinşi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Iniţiativa în sine este lăudabilă, dar – de ce să nu vă spun? – voi căuta să fiu mai pragmatic şi să

vă povestesc – ştiu eu? – că acum circa vreo lună de zile eram la Comisia Europeană exact la

Comisia pentru transporturi şi turism şi erau priorităţi acolo pentru cei din Vest, investiţii mari, bani

mulţi, la CFR şi la piste de biciclete, începând de la Amsterdam până la Istanbul.

Or, noi am susţinut: domn’e... e bine, e bine, într-adevăr, dar la noi, în România, noi avem

nevoie în primul rând de drumuri. De asta spuneam că suntem pe undeva într-un SF, pentru că în

transporturi, în primul rând, în România, cu totul altele sunt priorităţile.


Mulţumesc.

Domnul senator Butunoi Daniel. Microfonul central.



Pentru că, în urma dezbaterilor, am sesizat că o parte dintre colegii noştri nu cunosc

amendamentele depuse de comisie, aş vrea totuşi să vin cu câteva precizări.

Şi în primul rând, aş sublinia faptul că este vorba despre achiziţiile viitoare. În acest sens,

înseamnă că orice autoritate locală, care vrea să-şi reînnoiască parcul auto sau vrea să-şi extindă parcul

auto, trebuie să cumpere una din trei maşini sau una din cinci maşini, după caz, pe motorizare cu

tehnologie alternativă.

Pe de altă parte, am auzit aici, susţinut de unul dintre colegii noştri, că nu se va putea

implementa sau nu a auzit, nu există încă motoare cu propulsie cu hidrogen.

Vă dau o veste. În cadrul comisiei, în cadrul şedinţei şi a dezbaterii în comisie au participat şi

reprezentanţii asociaţiilor producătorilor de autovehicule şi chiar la sugestia dumnealor am introdus în

acest amendament, am introdus în lege, toate posibilităţile de propulsie alternativă, inclusiv hidrogen

plug-in, GPL, gaz comprimat, absolut toate posibilităţile, la sugestia dumnealor, tocmai în ideea de a

crea o plajă cât mai largă, o ofertă cât mai largă pentru viitoarele achiziţii.

- 35 -

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că aceste amendamente sunt totuşi şi în conformitate cu o

directivă europeană, iar ca o evaluare asupra mediului, în Uniunea Europeană, 20% din CO2, cu efect

de seră, este contribuţia din traficul rutier.

Pe de altă parte, referindu-ne la finanţare sau la impactul bugetar ce urmează să aibă ca efect în

aceste achiziţii, noi, astăzi, în România, nu l-am putea calcula, pentru că nu ştim câte autovehicule

urmează să fie achiziţionate. Tot în acest sens, este prevăzut şi adoptat, votat în unanimitate, în cadrul

şedinţei celor două comisii… Şi vreau să vă spun că domnul profesor Oprea chiar a dat un exemplu,

Londra şi Parisul, mai de curând, am prevăzut inclusiv companiile de taxi să achiziţioneze în proporţie

de 30% autovehicule care au propulsie din energia alternativă.

Aşa că eu consider că este o iniţiativă extrem de bună. Trebuie să privim către viitor şi ar fi

păcat să perpetuăm aceeaşi politică de achiziţii şi la autorităţile publice locale, cu second-hand-uri

aduse din vestul Europei, scoase din uz de acolo şi repuse în funcţiune la noi pentru încă o perioadă de

câţiva ani.

Vă mulţumesc.




Vă propun să încheiem dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.

*

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, domnul

Tiberiu Trifan, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne:


Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, cu patru noi articole: art. 461 până la art. 464 care să reglementeze condiţiile

conducerii autovehiculelor cu volanul situat pe partea dreaptă, exceptându-se de la aceste prevederi

vehiculele istorice, cele utilizate pentru îndeplinirea unor sarcini de utilitate publică, precum şi

vehiculele ce nu sunt destinate circulaţiei pe drumurile publice.

- 36 -

Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, motivul este unul principal, şi anume

faptul că legislaţia actuală a României este în deplină concordanţă cu acquis-ul comunitar din domeniul

omologării vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării, asigurându-se respectarea principiului privind

libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene. Adoptarea acestei propuneri legislative ar fi echivalentă cu

încălcarea reglementărilor comunitare prin afectarea dreptului la liberă circulaţie.



Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Dan Butunoi.

Microfonul 7. Vă rog.



Comisia pentru transporturi şi energie supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului un

raport de respingere şi propunerea legislativă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Intervenţii – dacă sunt – din partea doamnelor şi domnilor senatori.

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.

*

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii

nr. 171/2010 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere. Domnul

Viorel Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului. Microfonul 10. Vă rog.

Domnul Viorel Traian Lascu:


Guvernul României nu susţine Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 171/2010 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.


Mulţumesc.

- 37 -

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, domnul senator Motoc. Microfonul 7.

Vă rog.

Domnul Octavian Motoc:


Membrii Comisiei pentru mediu şi, respectiv ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină,

imunităţi şi validări consideră că menţionarea expresă a sintagmei „ansamblu auto” şi definirea

sintagmei „transport fraudulos” vor duce la o aplicare unitară a legii, pentru că, aşa cum este precizat

în expunerea de motive, o parte din agenţii constatatori interpretează legea doar în sensul confiscării

materialului lemnos nu şi a ansamblului auto cu care s-a realizat săvârşirea faptei pedepsite prin lege.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă şi au hotărât să adopte, cu

majoritate de voturi, a membrilor prezenţi un raport comun de admitere, cu amendamente admise,

cuprinse în anexa la raport.

Legea este din categoria celor ordinare şi Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.



Sunt intervenţii?

Nu sunt intervenţii.


Votul asupra propunerii va fi astăzi, la ora 12.00.

*

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea reglementării în

domeniul fondurilor europene nerambursabile.

Declar deschise dezbaterile generale. Iniţiatorii nu sunt prezenţi.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Microfonul 8.



Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea cadrului juridic existent în domeniul

fondurilor europene nerambursabile, în sensul introducerii unor reguli şi criterii de predictibilitate în

implementarea acestor proiecte.

Ministerul Fondurilor Europene, care a şi participat la dezbaterile din comisie, este întru totul

de acord cu principiul enunţat de iniţiator, numai că, din păcate, soluţiile legislative propuse vin cu

câteva lucruri care creează probleme, în sensul că doresc să realizeze corelări atât cu legislaţia internă,

- 38 -

cât, mai ales, cu cea europeană în materie, fiind necesar, am spune noi, respectarea cerinţelor

normative impuse de aceasta şi nu schimbarea lor aşa cum doreşte iniţiatorul.

În acest punct de vedere suntem de acord cu raportul de respingere formulat de comisia de

specialitate.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici.

Microfonul 7.



În data de 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenţi, să adopte un raport de respingere, luând

în calcul, bineînţeles, şi avizul negativ venit de la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea

teritoriului.


Mulţumim, doamnă senator.

Sunt intervenţii?



Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

*

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 al Legii

nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.


Dau cuvântul iniţiatorului, domnul senator Todiraşcu. Microfonul 6. Vă rog.




Revin în faţa dumneavoastră cu o iniţiativă similară pe care Senatul, ieri, cu un conţinut similar, a

aprobat-o. Consider că această iniţiativă pe care o prezint astăzi poate că este puţin mai riguroasă, dar

fondul este acelaşi şi, practic, el atacă următoarele două subiecte foarte importante. Accesul la Monitorul

Oficial, la legile ţării, plecând de la prevederile Constituţiei, s-ar transpune în Legea Monitorului Oficial

în felul următor. Legile ţării sunt informaţii de interes public. Or, Constituţia spune că accesul cetăţenilor

- 39 -

la informaţii de interes public nu poate fi îngrădit. În cazul de faţă, discutăm despre o regie autonomă

care este în subordinea Guvernului, iar Guvernul este autoritate publică.

Cu alte cuvinte, transpunerea prevederilor constituţionale în Legea Monitorului Oficial ar

însemna că accesul la legislaţia României ar trebui să fie neîngrădit, cel puţin în forma în care nu

există cheltuieli suplimentare care ar supune, astăzi, Monitorul Oficial… în faţa acestor cheltuieli.

Şi, doi. Este, în opinia mea, atitudine inadmisibilă a Guvernului care, în expunerea de motive, ne

vorbeşte că accesul – cu alte cuvinte, interpretarea îmi aparţine – , că revânzarea legilor către cetăţenii

României este o activitate economică profitabilă şi care trebuie neapărat salvată, pentru că, dacă s-ar

realiza accesul gratuit la legi, ar scădea veniturile şi Monitorul Oficial ar avea de pierdut. Or, dacă ne

uităm în Legea Monitorului Oficial, obiectul, scopul înfiinţării Monitorului Oficial este realizarea...

„Editarea Monitorului Oficial constituie un serviciu public asigurat de către Regia Autonomă…”

Deci nu este vorba despre realizarea de venituri, despre activitate economică profitabilă.

În concluzie, luând în consideraţie că Senatul, ieri, a aprobat o iniţiativă similară, consider că

Senatul ar trebui să dea un semnal către Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională, şi să

aprobe şi această iniţiativă, pentru că, în caz invers, dacă o iniţiativă ar fi acceptată şi alta respinsă, eu

cred că Camera Deputaţilor nu ar primi acel semnal ferm din partea Senatului privind atitudinea faţă de

acest subiect.


Mulţumim.


Iar Camera Deputaţilor va putea comasa aceste iniţiative, emiţând una singură.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Liviu Neagu, secretar de stat... secretarul

general al Guvernului. Microfonul 10. Vă rog.

Domnul Liviu-Robert Neagu – secretarul general adjunct al Guvernului:


Regia Autonomă „Monitorul Oficial” funcţionează pe bază de autonomie financiară şi gestiune

economică proprie, Regia desfăşurându-şi întreaga activitate din venituri proprii, fără facilităţi sau

subvenţii acordate de la bugetul de stat.

Apreciem că, în forma sa actuală, Legea nr. 202/1998, răspunde întocmai cerinţelor iniţiatorului,

în măsura în care formatul electronic este pus la dispoziţie gratuit 10 zile de la apariţia actului, iar

- 40 -

sumarele monitoarelor în care sunt prevăzute şi actele publicate se regăsesc deja permanent în cadrul

produsului gratuit aflat pe pagina de internet a Regiei.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă în cauză, întrucât adoptarea acesteia va conduce la

afectarea directă şi imediată a Regiei din punct de vedere financiar, prin reducerea drastică a

abonamentelor pe suport de hârtie şi desfiinţarea, în fapt, a abonamentelor pe suport electronic, în

condiţiile în care această aplicaţie are caracter comercial şi în ea s-au investit resurse proprii.



Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina pentru a ne prezenta raportul Comisiei juridice.


În şedinţa din 30 martie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenţi, să adopte un raport de respingere, luând

în calcul toate avizele venite pe această procedură.


Mulţumesc.

Dezbateri.

Domnul senator Daniel Florian. Microfonul 1.

Domnul Daniel Cristian Florian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri, pe o propunere legislativă, cu un obiect similar, accesul gratuit al cetăţenilor la

vizualizarea on-line a legislaţiei României, pe acelaşi subiect, a dat un vot pozitiv.

În opinia mea, ar trebui să fim constanţi, să dăm şi astăzi un vot similar pe o propunere similară, pe

o propunere legislativă similară, urmând ca în urma unei analize, Camera Deputaţilor să se pronunţe

asupra oportunităţii unei astfel de iniţiative, având posibilitatea să aleagă una dintre cele două iniţiative.

Vă mulţumesc.


Da, doamna Anghel, v-am văzut.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.


În sfârşit, mă vedeţi şi pe mine.

Domnule secretar general, cu tot respectul, am şi eu o întrebare: este adevărat că Monitorul

Oficial, Regia Autonomă, este în subordinea dumneavoastră? (Discuţii în sală.)

- 41 -


Haideţi, doamnă, nu intraţi în dialog…


Răspuns: da sau ba.

Nu, vă rog din suflet…


Puneţi întrebările, terminaţi intervenţia şi…


Maieutica spune că trebuie să-mi şi răspundă ca să pot să ajung la rezultatul…


Doamna Anghel, aşa e Regulamentul. Vă rog mult.


Deci vă rog să nu-mi faceţi dumneavoastră discursul.

Mi-aţi dat cuvântul, am dreptul să vorbesc, dumnealui are dreptul să răspundă. Se răspunde prin

„da” sau „nu”. Da sau nu?


Există un regulament, doamna Anghel. O să vă răspundă imediat după ce termină toţi senatorii

intervenţiile.


Nu, pentru că eu nu pot să continui dacă nu am răspunsul.


Îmi pare rău, doamna Anghel.


Deci nu-mi faceţi dumneavoastră discursul.


Schimbaţi Regulamentul, propuneţi Biroului permanent…


Domnule preşedinte, cu tot respectul, nu-mi faceţi dumneavoastră traseul discursului. Bun.

Întrebare, domnule secretar general: este adevărat că Monitorul Oficial, Partea I, se editează şi

în limba maghiară, deşi singura limbă oficială trecută în Constituţie este limba română?

Vorbiţi de bani cheltuiţi şi de faptul că, vezi, Doamne, Monitorul Oficial n-ar mai avea banii,

dacă s-ar renunţa la anumite contracte, pentru că ar avea oamenii acces on-line.

Întrebare: câte abonamente sunt, domnul meu, pentru limba maghiară, pentru varianta în limba

maghiară?

- 42 -

Vă răspund eu: 38 erau anul trecut.

Câţi bani a dat Secretariatul General al Guvernului pentru editarea Monitorului Oficial în limba

maghiară pentru 38 de abonamente?

Vă spun eu: 500 000 de lei.

Cum este posibil să invocaţi, când este vorba de o ţară întreagă şi de o populaţie, cum este

posibil să invocaţi lucrurile acestea când ştiţi că, de fapt şi de drept, Monitorul Oficial nici n-ar trebui

să stea la dumneavoastră? Ar trebui să fie la Cameră, pentru că acolo este locul, iar mutarea dintr-o

parte în alta a fost o chestiune abuzivă.

Explicaţi-mi şi mie cum există bani pentru minoritatea maghiară, cum se poate încălca

Constituţia în momentul în care există o variantă în limba maghiară, când limba oficială este limba

română şi cum de niciodată n-aveţi bani pentru amărâţii ăştia de români care contribuie la salariile

dumneavoastră astronomice, comparativ cu ale noastre?

Mulţumesc.


Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2. Vă rog.


Am spus şi ieri, acesta este unul dintre monopolurile statului extrem de bănoase. Este foarte,

foarte uşor să ai monopolul pe proprietatea intelectuală a altora, pentru că legile se fac aici, nu la

Monitorul Oficial, dar Monitorul încasează bani pe legile făcute de Legislativ şi încasează bani buni,

pentru că, dacă – e adevărat că se susţine – , dar dacă aţi vedea cât rămâne în plus faţă de nevoile de

tipărire şi de salarizare a celor din consiliul de administraţie, diferenţa e cam mare. De ce? Pentru că e

monopol şi monopolul îţi fixează el preţurile, nu negociezi, nu faci ceea ce se numeşte informarea

cetăţeanului.

Şi atunci, e firesc ca noi – ieri am votat lucrul acesta – să-l întărim, prin votul de astăzi, pentru

că aţi văzut dumneavoastră, avem două rapoarte negative, două rapoarte de respingere.

Aşadar, cele două documente vor pleca la Camera Deputaţilor. Poate să plece acesta primul şi

celălalt mai apoi, că acolo redactarea durează. Şi atunci, intrăm într-un conflict, să zicem, din punct de

vedere al deciziei noastre, aşa că, eu vă rog foarte mult să urmăm ceea ce am făcut ieri, prin votul

împotriva raportului şi prin votul pentru iniţiativă.


Mulţumesc.

Vă propun să sistăm dezbaterile. (Discuţii în sală.)

Domnul senator Todiraşcu.

(Discuţii în sală. Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Ioan Iovescu.)

- 43 -

Intrăm în sesiunea de vot, domnule Iovescu. (Discuţii în sală.)



Foarte pe scurt, reacţie la ceea ce a afirmat Guvernul.

În opinia mea, incorect, a spus că, prin aplicarea acestei iniţiative legislative, s-ar anula

abonamentele electronice.

Or, obiectul iniţiativei priveşte vizualizarea pe Monitor on-line a accesului la legislaţia română,

însă celelalte trei taxe pe care le plătesc cetăţenii pentru a obţine acces la legislaţia României în alte

forme sunt suportate în continuare de autorităţile care publică aceste legi şi plătesc la Monitor – până

la urmă, suportate tot de cetăţeni.

Doi, există abonamentul pe hârtie, tipărit, pe care, din nou, cetăţenii sau autorităţile publice îl

suportă şi a treia taxă, era taxa de abonament electronic pentru primirea legislaţiei în format pdf, în

fişiere electronice. Or, aceste abonamente nu vor suferi prin această iniţiativă legislativă.

Şi din nou Guvernul nu mă surprinde, pentru că este în afara obiectului discuţiei.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Vă propun să încheiem dezbaterile generale.

Vom avea votul în sesiunea care urmează. (Discuţii în sală.)

Doamna Anghel, aţi avut cuvântul.


Am depăşit programul pe care, împreună, l-am votat. Este 12.10.


Poate să vă răspundă şi în scris şi avem şi sesiunea de luni, unde primiţi răspunsuri de la

ministerele pe care le interogaţi.


Înainte de a continua ordinea de zi, vă propun să începem să ne exprimăm votul pentru

iniţiativele cu caracter ordinar pe care le-am dezbătut astăzi.

Îi rog pe toţi colegii senatori să intre în sală, să ia loc pentru a putea să votăm.

*

Primul punct este punctul 4 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu

pentru autovehicule.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- 44 -

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


65 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Raportul a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 5 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă privind promovarea transportului

ecologic.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.


Raportul cu amendamente admise este supus votului.

Am deschis votul. (Discuţii în sală.)


Raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Vă supun votului propunerea legislativă.



Propunerea a fost adoptată.

*

Punctul 6 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.




Raportul de respingere a fost adoptat.


*

Punctul 7 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă privind modificarea şi

completarea Legii 171/2010 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră

sesizată.

- 45 -

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.

69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Raportul cu amendamente a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.



Propunerea a fost adoptată.

*

Punctul 8 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă privind organizarea

reglementării în domeniul fondurilor europene nerambursabile.



Vă supun votului raportul de respingere.

71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.



*

Punctul 9 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 19

al Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.




Am deschis votul.

4 voturi pentru, 65 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Raportul de respingere a fost respins.

Atunci vă supun votului propunerea legislativă.


70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Acestea au fost punctele pe care le-am avut până acum dezbătute şi pe care le-am votat.

Continuăm ordinea de zi, punctul 10, dar înainte, vă propun ca, pe măsură ce reuşim să

dezbatem o iniţiativă cu caracter ordinar, să o votăm în continuare în programul de lucru până la ora

13.00. Da? Sunteţi de acord?

- 46 -

Vă rog să votaţi, doamnelor şi domnilor senatori. (Discuţii în sală.)

Până la ora 13.00 avem program. Dacă vor mai fi iniţiative cu caracter ordinar, să le putem

vota.

67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Modificarea programului a fost adoptată.

*

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii

nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 –

22 decembrie 1989.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul

Justiţiei. Microfonul 8.

Domnul Florin Aurel Moţiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:


Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative prin care se conferă posibilitatea

proprietarilor de drept, care şi-au redobândit imobilele confiscate de stat în perioada regimului

comunist, de a fi scutiţi de la plata impozitului pe clădire şi terenul aferent, pe o perioadă de cinci ani,

în schimbul renovării sau reabilitării acestora.

Motivele principale pentru care nu se susţine această iniţiativă legislativă… Pe de o parte, este

faptul că, dacă s-ar adopta această iniţiativă, s-ar înfrânge principiul neretroactivităţii legii civile, în

sensul că s-ar avea în vedere, potrivit iniţiativei legislative, toate distrugerile şi degradările dinainte de

restituire, adică chiar de dinainte de a intra în vigoare Legea nr. 10/2001, sarcina suportării de foştii

proprietari a unor asemenea cheltuieli putând deveni extrem de oneroasă, comparativ cu scutirea de la

plata impozitului pe o perioadă de 5 ani.

De asemenea, folosirea sintagmei „proprietari de drept” este improprie pentru o normă juridică,

întrucât stabilirea calităţii de proprietar a persoanei care revendică un imobil se face în condiţiile Legii

nr. 10/2001.

De asemenea, există neconcordanţă între prevederile propunerii şi expunerea de motive, în

sensul că în expunerea de motive se propun 2 ani pentru scutirea de la impozit, iar, după aceea, în text

sunt 5 ani.

Există neconcordanţă şi între prevederile alin. (2) şi (3) ale art. 411 din propunerea legislativă,

în sensul că la alin. (2) scutirea de la plata impozitului vizează atât construcţia, cât şi terenul, iar la

alin. (3) se vizează numai construcţia.

- 47 -

Precizăm că în Legea privind Codul fiscal…


Concentraţi, domnule secretar de stat. Am înţeles argumentele.

Domnul Florin Aurel Moţiu:

Deci Guvernul nu susţine, în concluzie.

Mulţumesc.


Mulţumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7.



Membrii Comisiei juridice vă propun, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere,

având în vedere inclusiv avizele negative venite de la Comisia pentru administraţie publică şi de la

Comisia pentru buget.


Mulţumesc, doamna senator.

Sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Declar încheiate dezbaterile asupra propunerii legislative.

Votul va fi săptămâna viitoare, fiind iniţiativă cu caracter organic.

*

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă.


Dau cuvântul iniţiatorului.

Nu sunt prezenţi iniţiatorii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Florin Moţiu, Ministerul

Justiţiei. Microfonul 8. Vă rog.

Domnul Florin Aurel Moţiu:


Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

În esenţă, este vorba despre faptul că, prin această propunere, se propune a se înlocui termenul

„de îndată” din cuprinsul dispoziţiilor art. 200 şi 201 din Codul de procedură civilă cu un termen de o

durată de 20 de zile, adică un termen mai mare decât cel care este în prezent cuprins în Codul de

procedură civilă, iar, în acelaşi timp, între timp, a fost modificat şi Regulamentul de ordine interioară

- 48 -

al instanţelor judecătoreşti, care, la fel, prevede repartizarea aleatorie, iar după aceea, trimiterea

dosarului de îndată completului corespunzător.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7.

Vă rog.


Şi pentru această iniţiativă legislativă membrii Comisiei juridice vă propun, spre dezbatere şi

adoptare, un raport de respingere.

Dezbaterile au avut loc în data de 30 martie 2016. Votul a fost în unanimitate.


Mulţumesc, doamna senator.

Dezbateri?

Sunt intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?



Votul va fi săptămâna viitoare.

*

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5…

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)

12, doamnă, aşa am spus.

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)

Domnul Mario-Ovidiu Oprea (de la prezidiu):

N-a spus, doamnă, a spus 12.


Doamna senator, vă rog eu, nu mă mai întrerupeţi.

Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea

disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor

moderne de plată.



- 49 -

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila György, secretar de stat în Ministerul

Finanţelor Publice. Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


Prin iniţiativa legislativă se propune completarea derogărilor la Legea nr. 70/2015 pentru

întărirea disciplinei financiare.

Având în vedere că această iniţiativă contravine obiectului iniţial al legii, nu susţinem iniţiativa.

Mulţumesc.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Arcaş Viorel, preşedintele Comisiei pentru buget, să ne

prezinte raportul. Microfonul 7. Vă rog.



Comisia economică, industrii şi servicii a transmis un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Membrii comisiei au analizat iniţiativa legislativă şi avizele primite şi au hotărât, cu

unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de respingere, având în vedere că

modificările propuse de iniţiator sunt în dezacord cu principiile care au stat la baza elaborării Legii nr. 70/2015

vizând întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi realizarea

acestora prin instrumente de plată fără numerar.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune, spre

dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.



Dezbateri generale?

Sunt intervenţii?


Declar încheiate dezbaterile generale şi vă propun să trecem la votul asupra propunerii

legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria

legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.


- 50 -


40 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, nicio abţinere.

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

Vă supun votului propunerea legislativă, doamnelor şi domnilor senatori.

Am deschis votul.


16 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 2 abţineri.

Nici propunerea legislativă nu a întrunit votul majorităţii senatorilor.

Pe cale de consecinţă, nu a fost adoptată.

*

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 500/2002

privind finanţele publice.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Finanţelor,

Attila György. Microfonul 9. Vă rog.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Prin iniţiativa legislativă se propune introducerea unui nou articol, respectiv 721, în Legea

finanţelor publice nr. 500/2002, prin care să se reglementeze contravenţiile atât pentru faza ex-ante, cât şi

pentru faza ex-post, în momentul în care autorităţile iau decizia contractării unui studiu de fezabilitate.

Nu susţinem iniţiativa legislativă, întrucât considerăm că reglementările deja în vigoare prin Legea

nr. 500/2002, Legea nr. 273/2006 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 sunt suficiente.

Mulţumesc.



Dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe, domnul senator Arcaş Viorel.

Microfonul 7.


Având în vedere punctul de vedere al Guvernului, comisia, cu majoritatea voturilor celor

prezenţi, Comisia pentru buget, a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative.



Dezbateri generale?

- 51 -

Sunt intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori?


Declar încheiate dezbaterile şi vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.





51 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri.


Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea

religioasă şi regimul general al cultelor şi abrogarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al

cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.


Iniţiatorul este prezent, domnul deputat Cernea. Microfonul 5. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea – deputat:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

După cum se ştie, cultele din România sunt scutite de la plata impozitelor pe activităţile

economice, pe activităţile lucrative.

De asemenea, deţin un monopol cu privire la producerea obiectelor de cult.

Totodată, trebuie spus că doar Biserica Ortodoxă Română – desigur, toate celelalte culte au

avut veniturile proprii –, dar doar Biserica Ortodoxă Română a raportat venituri din sume proprii de

finanţare în valoare de 126 de milioane de lei în 2014.

Totodată, Biserica Ortodoxă deţine o avere estimată la 3 miliarde de euro, fiind unul dintre cei

mai importanţi jucători sau persoane juridice din economia românească, comparabilă cu agenţi

economici foarte importanţi.

Această propunere legislativă vine să completeze o alta pe care am discutat-o şi săptămâna

trecută, şi săptămâna aceasta, cu privire la privilegiile excesive acordate Bisericii.

Aceste privilegii constau în faptul că, pe de o parte, Biserica este finanţată prin Secretariatul de

Stat pentru Culte. Guvernul alocă însă, prin hotărâri de Guvern, în fiecare an, cu rare excepţii, sume

consistente de zeci de milioane de lei pentru construcţii de biserici.

Consiliile locale, de asemenea, primăriile alocă sume uriaşe, la nivelul a multe milioane de euro

anual, la nivel de ţară.

- 52 -

Or, eu susţin şi cred că aşa ar trebui să se întâmple într-un stat democratic în care se respectă

separarea dintre stat şi Biserică, susţin un sistem de fiscalizare a activităţilor lucrative ale cultelor, de

impozitare a acestora şi de finanţare bazată pe direcţionarea unei părţi din impozitul pe venit din partea

fiecărui credincios către cultul căruia acesta îi aparţine.

Acest proiect legislativ vine, aşadar…. este o parte, face parte dintr-un pachet de iniţiative pe

care deja le-am depus sau urmează să le mai depun.

Cred că este un privilegiu nejustificat acela ca, pentru activităţi economice, cultele, să fie

scutite de impozit şi vă spun că, dacă s-ar aplica impozitul de 16%, sumele încasate de stat din

activităţile economice ale bisericilor, mai ales – desigur – ale bisericii majoritare, ar fi de cel puţin 20

de milioane de lei anual, o sumă importantă…


Concentraţi, domnule deputat, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Poftiţi?


Să încercaţi să concentraţi, vă rog.


Da, sigur, închei imediat.

… o sumă importantă, care ar putea fi direcţionată către nevoi sociale, către nevoi de educaţie,

cercetare ştiinţifică sau sănătate.

Fac apel la dumneavoastră să susţineţi acest proiect legislativ, întrucât, repet, România are

nevoie de reguli clare, moderne cu privire la finanţarea cultelor.

Deocamdată, reglementările din România nu au corespondent în lumea democratică. Sunt

departe de modernitate, sunt departe de principiul…


Mulţumim, domnule deputat.


…respectarea principiului separării dintre stat şi Biserică.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Opaschi, secretar de stat la

Secretariatul de Stat pentru Culte. Microfonul 8, domnule secretar de stat.

Domnul Victor Opaschi – secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte:


- 53 -

Stimate doamne şi domni senatori,

Din capul locului, vă rog să-mi permiteţi să vă spun că bugetul la care face referire domnul

deputat independent Cernea – dânsul ştie acest lucru – este zero pe acest an pentru construcţii şi reparaţii.

De asemenea, prin hotărâri de Guvern, zero. Nu s-a acordat niciun singur leu.

Permiteţi-mi să încep prin a spune că facilităţile fiscale acordate de către stat cultelor nu sunt

privilegii, ci sunt mijloacele prin care statul se asigură că societatea civilă are capacitatea de a-şi pune

în operă menirea ei naturală.

Permiteţi-mi, vă rog, să insist asupra faptului că Biserica plăteşte impozit. Biserica Ortodoxă

Română, toate cultele religioase din România plătesc impozit.

Desigur, Biserica nu plăteşte impozit ca un agent economic, tocmai pentru că scopul Bisericii

nu este acela de a face profit.

Biserica plăteşte impozit la fel ca orice altă organizaţie a societăţii civile şi beneficiază de

aceleaşi facilităţi fiscale ca orice altă organizaţie a societăţii civile.

În orice democraţie statutul fiscal al marilor organizaţii ale societăţii civile este pus sub

protecţia statului. În toate democraţiile, marile organizaţii ale societăţii civile au parte de un raport

privilegiat cu statul în virtutea contribuţiei lor decisive la binele comun.

După cum se ştie, profitul obţinut de Biserică din activităţi economice şi care nu este

redirecţionat către opere religioase, sociale, filantropice este supus impozitării. Însă circulaţia banilor

în interiorul Bisericii, fie că vorbim de donaţii, vânzare de obiecte necesare de cult sau chiar

contribuţii pentru anumite servicii religioase nu poate fi supusă impozitării, deoarece îşi produce

efectele sociale, prin sine însăşi, fără intermedierea statului.

După cum se ştie, veniturile realizate de către unităţile de cult sunt folosite pentru întreţinerea

lăcaşurilor de cult, plata utilităţilor necesare desfăşurării activităţilor liturgice, plata salariilor personalului de

cult, precum şi pentru susţinerea de activităţi educaţionale, sociale şi filantropice. Altfel spus, aceste venituri

ale Bisericii, produse exclusiv de Biserică, sunt folosite de către Biserică, prin Biserică, şi pentru Biserică.

În acest context, facem menţiunea că atât legislaţia românească...



Domnul Victor Opaschi:

...cât şi cea europeană, recunosc caracterul neeconomic al livrării de bunuri şi servicii religioase

în interiorul organizaţiilor religioase.

Întrucât Uniunea Europeană recunoaşte caracterul neeconomic al livrării de bunuri şi servicii

religioase în interiorul organizaţiilor religioase, Legea nr. 103/1992 a rămas în vigoare şi după aderarea

României la Uniunea Europeană, în 2007.

- 54 -

Având în vedere cele formulate mai sus, nu susţinem adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.



Dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe, domnul senator Arcaş Viorel.

Microfonul 7.



Guvernul – am ascultat punctul de vedere şi aici, am primit şi la comisie – nu susţine adoptarea

propunerii legislative.

Comisia pentru egalitatea de şanse a transmis, de asemenea, aviz negativ.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru drepturile

omului, culte şi minorităţi au întocmit un raport comun de respingere, cu unanimitatea voturilor

senatorilor prezenţi.



Sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii din partea doamnelor şi domnilor senatori.

Permiteţi-mi să declar încheiate dezbaterile generale.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea solicită cuvântul.)

Domnule Cernea, aţi vorbit... singurul care aţi vorbit. Şi nu am avut dezbateri.

Permiteţi-mi să declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi săptămâna viitoare.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Remus-Florinel Cernea.)

Dacă îmi arătaţi articolul respectiv… O să discutăm când o să citiţi Regulamentul, domnule

Cernea.

*

Punctul 16, mă scuzaţi, Punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru

completarea alin. (2) al art. 96 din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap.


Sunt intervenţii din partea iniţiatorilor?

Nu sunt iniţiatorii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Microfonul 10. Vă rog.

- 55 -


Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare creşterea accesibilităţii instituţiilor şi a

clădirilor publice pentru toate persoanele cu handicap, mai precis, se doreşte completarea alin. (2) al

art. 96 din Legea nr. 448/2006 cu o nouă literă care se referă exact la ceea ce spuneam.

Guvernul nu susţine o asemenea măsură, pentru că, în textul legii pe care iniţiatorii vor să o

modifice, există la art. 61 lit. a) şi b) o prevedere similară care oferă accesul pentru toţi, pentru

persoanele cu handicap, pentru eliminarea oricărui fel de discriminări.

Suntem întru totul de acord cu raportul comisiei, raport de respingere.


Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul senator

Alexandru Frătean. Microfonul 7.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:


Comisia a analizat această iniţiativă legislativă. Trebuie să menţionez faptul că o iniţiativă

legislativă similară, având acelaşi obiect a fost dezbătută în Parlamentul României anul trecut, fiind

respinsă definitiv la 10.06.2015.

Aşa cum s-a spus şi aici, Legea nr. 448/2006 prevede rezolvarea acestor tipuri de probleme,

indiferent de tipul de dizabilitate. Propunerea doar vine să dea în sarcina Autorităţii Naţionale

finanţarea accesibilizării clădirilor în toată această ţară.

Nu văd cum ar putea ei să o facă, câtă vreme fiecare autoritate are aceste obligaţii şi poată să-şi

prindă în buget asemenea sume.

În consecinţă, cu majoritatea voturilor, comisia vă supune, spre dezbatere şi adoptare, un raport

de respingere a iniţiativei.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.




Intervenţii?

Doamna senator Câmpeanu Mariana. Microfonul central doriţi?

Doamna Mariana Câmpeanu:


Stimaţi colegi,

- 56 -

Intervenţia mea, de fapt, nu se adresează dumneavoastră, care, în această materie, v-aţi făcut, cu

prisosinţă, datoria, şi legile care sunt pentru reglementarea acestui domeniu sunt destul de cuprinzătoare.

Mă adresez în mod direct Guvernului României şi aş dori să precizez că aceste legi... aceste

precizări din legislaţie nu se aplică. Şi vă dau numai un exemplu, care, din păcate, ne este nefavorabil

nouă. De-abia în vara acestui an s-a făcut o rampă pentru persoanele cu dizabilităţi, care să aibă acces

în Senatul României, ceea ce este de neacceptat.

Aş vrea să vă întreb: cum se poate urca într-un mijloc de transport în comun o persoană cu

dizabilităţi? Nici măcar la un taxi nu poate să apeleze, pentru că, deşi legea prevede ca fiecare companie

să aibă cel puţin o maşină dotată cu astfel de facilităţi, această lege nu se aplică. Ca atare, mă adresez

direct şi am să fac şi scris acest lucru către Guvernul României să ia măsuri pentru aplicarea legii.

Vă mulţumesc.


Mulţumim, doamna senator.

Mai sunt alte intervenţii? Domnul senator Frătean Alexandru. Microfonul central vă rog,

domnule senator. Aveţi… în calitate de senator nu de preşedinte de comisie, intervenţia.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:


Ce doresc să spun şi să întăresc ce este faptul că intervenţia doamnei Câmpeanu este absolut

pertinentă. Şi noi, în comisie, când am discutat acest subiect şi ne-am întrebat de ce vine cineva să dea

unei autorităţi naţionale rezolvarea unor probleme locale sau instituţionale, care sunt cuprinse în lege şi

în obligaţiile fiecărei instituţii din această ţară, ne-am întrebat atunci foarte serios: dar, totuşi, cine-i

controlează pe aceşti oameni şi nu le impune respectarea legii?

Cu alte cuvinte, chiar dacă Autoritatea Naţională a fost, hai să spunem, salvată de a gestiona un

program de accesibilizare a tuturor clădirilor din România sau a mijloacelor de transport, totuşi, ea şi

Guvernul vor trebui să verifice aplicarea legii în toate localităţile şi instituţiile acestei ţări. Aceasta este

şi recomandarea noastră şi vă rugăm foarte mult să porniţi la această acţiune.



Mulţumesc.

Domnul senator Vegh. Microfonul 2.

Domnul Vegh Alexandru:


Sigur, ar fi foarte bine dacă aceste legi s-ar aplica. Am avut un experiment neplăcut în urmă cu

câţiva ani, când a venit în control la o instituţie a statului, Instituţia Prefectului, reprezentanţii

- 57 -

autorităţii centrale şi au încercat şi au întocmit câteva procese-verbale de amendă, şi la o discuţie

personală, am aflat, cu stupoare, că nici autoritatea în sine, autoritatea centrală, nu are acces pentru

persoane cu dizabilităţi.

Nu ştiu dacă această problemă s-a rezolvat, dar, înainte să vină în teritoriu să controleze, să

pornească cu Autoritatea Naţională.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3, vă rog.



În primul rând o precizare referitoare la Senat. Nu faptul că ar fi extraordinar, dar există o

rampă la B3 şi a fost pusă în funcţiune în momentul în care cineva de aici, din Senat avea probleme şi

avea nevoie de acea rampă.

Din păcate, persoana respectivă nu mai există, iar rampa, acum, nu ştiu dacă este funcţională.

Dar, cum spuneam şi altădată, la grupurile sanitare, spre exemplu, nu vezi nicăieri, o bară de

care să se poată susţine o persoană cu handicap.

Adevărul este că nu simţim lucrurile acestea decât în momentul în care avem vreo operaţie, ne

lovim, ne fracturăm un picior, cine ştie ce păţim şi atunci constatăm cât de greu îi este unui om, unui

cetăţean, care plăteşte taxe şi impozite, la fel ca şi noi, să se descurce în această junglă.

Am cumpărat şi cumpărăm borduri, cât mai înalte, negândindu-ne niciun pic în momentul în

care lăsăm spaţiu, că un cărucior de acela nu va intra niciodată pe 50 de centimetri, cât lasă cel care

pune bordurile, dar se fac bani din lucrul aceasta.

Şi am să vă mai dau un exemplu de cum înţelege România să-şi respecte cetăţenii şi propriii

cetăţeni care contribuie la bugetul de stat. Mi s-a întâmplat la Craiova să primesc o sesizare de la un

domn care este surdo-mut, care a muncit 20 de ani de zile într-o turnătorie şi care mi-a arătat cuponul

de pensie. 4 milioane, adică 400 de lei, atât cât primeşte şi un om care n-a lucrat nici măcar o zi. Iar

acest om cu handicap a lucrat 20 de ani în Grupa I sau a II-a de muncă. Este inadmisibil şi inuman ceea

ce se întâmplă şi trebuie odată să revizuim şi să vedem acea lege, să facem în aşa fel încât

indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap să acopere măcar coşul minim de consum al unui om,

care şi aşa are grave probleme de a se adapta acestei ţări sau vieţii din această ţară.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

- 58 -

Nu mai sunt intervenţii. Dacă nu mai sunt intervenţii, vă rog să-mi permiteţi să declar încheiate

dezbaterile generale.

Votul asupra acestei propuneri legislative va fi săptămâna viitoare.


Înainte de a trece la următorul punct de pe ordinea de zi, daţi-mi voie să constat că nu mai avem

cvorumul legal de lucru. Împreună cu domnii secretari, am identificat 53 de senatori prezenţi în sală,

cvorumul minim fiind de 82.

În această situaţie voi închide şedinţa Senatului de astăzi.

Vă mulţumesc.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.40.

S T E N O G R A M A - senat.ro · (Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · (Votul pe raport şi votul final se vor da într-o şedinţă...