S T E N O G R A M A - senat.ro · Distinse doamne și domni senatori, bună dimineața! Obiectul...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 9 mai 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Integrarea tinerilor

pe piața muncii prin finanțare de stagii și programe de ucenicie, un punct foarte

important al programului de guvernare realizat”;

- Alexandru Pereș (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Reparații morale pentru cei

care în perioada interbelică au consolidat actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „140 de ani de independență”;

- Ioan Stan (PSD) – declaraţie politică referitoare la aspecte privind viața politică a

județului Suceava;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Cianura ucide! Să

spunem lucrurilor pe nume și să votăm!”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Singurul viitor pentru România

este în Uniunea Europeană”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „11 probleme

majore de mediu și 243 de măsuri pentru rezolvarea acestora sunt cuprinse în Planul

local de acțiune pentru mediu în județul Giurgiu”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Noi impulsuri dezvoltării

economice și sociale”;

- Liviu-Lucian Mazilu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Programul Start-up

Nation, o nouă șansă pentru România”;

- Dorin-Valeriu Bădulescu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Avem nevoie de

calitate, claritate și predictibilitate în legiferare”;

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca temă Ziua Europei;

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Voluntariatul, un proces

real sau de conjunctură?”.

3

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 23

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15 – 20 mai a.c. 24

4. Declarație prezentată de doamna senator Gabriela Crețu cu ocazia zilei de 9 Mai – Ziua

Europei.

25

- 2 -

5. Aprobarea transmiterii către Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii

legislative pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale. (b52/2017)

26

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice – COM(2016)

864 final;

- Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului privind piața internă a energiei electrice (reformare) – COM(2016)

861final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) –

COM(2016) 767 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European

şi al Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea

datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și

privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001

și a Deciziei nr. 1247/2002/CE – COM(2017) 8 final.

26

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu – Schimbul de date cu caracter personal și protecția acestora într-o lume

globalizată – COM(2017) 7 final;

- Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul

Regiunilor – Planul de acțiune european în domeniul apărării – COM(2016) 950 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din

2016 privind politica de extindere a UE – COM(2016) 715 final.

35

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 9 mai 2017

Şedinţa a început la ora 9.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuită de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de

domnii senatori Marian Pavel şi Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Doamna Laura-Iuliana Scântei:

Bună dimineața!

Declarăm deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 9 mai 2017.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Federovici Doina,

pentru susținerea declarației.

Doamna senator, aveți cuvântul.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Distinse doamne și domni senatori, bună dimineața!

Obiectul declarației politice de astăzi – „Integrarea tinerilor pe piața muncii prin finanțare de

stagii și programe de ucenicie, un punct foarte important al programului de guvernare realizat”.

Stimați colegi,

Conform estimărilor Ministerului Muncii și Justiției Sociale, peste 55% dintre tineri nu reușesc

să-și găsească un loc de muncă în primele trei luni de la absolvirea unei forme de învățământ. La nivel

național, datele Eurostat pentru anul 2016 au arătat că 21,7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și

24 de ani s-au aflat în șomaj, iar unul din cinci tineri români între 15 și 29 de ani nici nu învață, nici nu

lucrează.

În acest context, Guvernul Grindeanu a propus un program prin care să stimuleze angajatorii să

creeze locuri de muncă pentru absolvenții de studii superioare și pentru ucenici, astfel încât să învețe o

meserie și să aibă o calificare.

Săptămâna trecută, în Senat, împreună cu colegii mei social-democrați, am adoptat acest

program, prin care fiecare angajator care încheie un contract de ucenicie va beneficia lunar de 1 125 de

lei pe perioada derulării acestuia. În același timp, angajatorii care semnează contracte cu absolvenții de

studii superioare pentru efectuarea stagiului vor primi lunar 1 350 de lei în timpul desfășurării

contractului. Sursele de finanțare pentru anul acesta sunt cuprinse în bugetul de stat pentru anul 2017.

- 4 -

Acest proiect al coaliției de guvernare este o promisiune pe care ne-am luat-o față de tinerii din

România atunci când am elaborat programul pentru educație și piața muncii.

În urma adoptării acestor programe, serviciile publice de ocupare a forței de muncă vor genera

practic punți între tranziția de la școală la muncă. Activitatea serviciilor publice de ocupare a forței de

muncă nu va mai fi o activitate de rutină. În cadrul programelor pentru tineri, pentru însușirea unei

profesii vor prevala educația vocațională și realizarea de traininguri pentru ca absolvenții și ucenicii să

se poată specializa pe domenii specifice, în anumite meserii, vizând în mod special sectoarele unde

este penurie de profesioniști și este o cerere mare pe piață.

După adoptarea de către Camera Deputaților a acestui act normativ, Parlamentul, împreună cu

echipa guvernamentală, va crea instrumentele de informare prin care să-i pună pe absolvenți și ucenici

în legătură cu angajatorii.

În toate statele care au programe de formare profesională pentru absolvenți s-a constatat o

creștere semnificativă a participării angajatorilor și absolvenților la programe de formare profesională

în urma realizării unor portaluri web în care au fost centralizate cererile și oferta. În acest sens,

Guvernul va crea un sistem informatic în care angajatorul să poată să includă oferta sa de joburi în

programul de stagiu sau ucenicie. Astfel, vom avea o bază de date națională, cu toate specializările,

împreună cu toate condițiile tehnice necesare care trebuie asigurate de angajator pentru a respecta un

standard de calitate corespunzător.

În urma intrării în vigoare a Proiectului de modificare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la

locul de muncă, precum și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de

învățământ, va crește considerabil numărul contractelor de muncă în ambele situații. Acest lucru se va

datora majorării considerabile a stimulentelor primite de angajator pentru creare de noi locuri de

muncă, întrucât vor fi de aproape patru ori mai mari pentru contractele de ucenicie și aproape de două

ori mai mari pentru cele de stagiu.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Vă mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Pereș Alexandru.

Domnul Alexandru Pereș:


Onorate colege,

Onorați colegi senatori,

- 5 -

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Reparații morale pentru cei care în perioada

interbelică au consolidat actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”.

Vrând-nevrând, timpul trece, iar noi ne apropiem cu pași repezi de 1 decembrie 2018, aniversarea

centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia, moment crucial în istoria modernă a poporului român.

Pentru un eveniment așa de important, ar trebui ca responsabilii guvernamentali, și nu numai ei, să

mobilizeze din timp toate resursele pentru a evoca cu demnitate și respect eforturile celor care la 1

Decembrie 1918 au făcut posibilă și reală o năzuință de veacuri a națiunii române. Însă, pe lângă evocarea

și celebrarea momentului istoric, noi, cei de astăzi, suntem datori inclusiv cu reparații morale pentru cei

care în perioada interbelică au consolidat actul de la 1 Decembrie 1918.

Declarația mea politică de astăzi se referă la un caz particular, care sunt convins că nu este

singular și, dacă nu va fi tratat cu atenție și responsabilitate, poate deveni o formă generalizată de abuz

față de cetățenii români și desconsiderare a drepturilor acestora.

În urmă cu peste 15 ani, doamna Pop Dana Margareta Valeria, în calitate de nepoată și unic

moștenitor al lui Ionel Pop, avocat, om politic, publicist și scriitor, a întreprins primele demersuri

legale pentru redobândirea proprietăților preluate abuziv de la bunicul ei, aflate în județul Alba, pe

teritoriul comunei Șugag. Comisia locală Șugag și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor preluate abuziv au înțeles cazul și au emis hotărâri în aplicarea

legii prin care se restituie suprafața de 2,19 ha de teren cu vegetație forestieră, însă Regia Națională a

Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Alba, a făcut tot posibilul ca să împiedice restituirea acestei

proprietăți. În primul rând, Direcția Silvică Alba a respins cererea de restituire a cabanei de vânătoare

împreună cu anexele revendicate, deși construcția de lemn există, dar a fost strămutată și montată pe

un alt amplasament.

După un lung șir de procese, doamnei Dana Pop i se recunoaște calitatea de persoană îndreptățită la

restituire în condițiile Legii nr. 10/2001 pentru edificatul „Casă de vacanță demolată de pe terenul înscris în

CF 4383 Cugir și strămutată pe imobil înscris în CF 1 Cugir, numărul topografic 6711/10”, anulându-se

totodată decizia emisă de Direcția Silvică Alba și obligând Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin

Direcția Silvică Alba, la acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, conform art. 1 alin. (2) și (3)

din Legea nr. 10/2001. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensarea cu alte bunuri sau

servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit hotărârii judecătorești, în cazul nostru

entitatea fiind Direcția Silvică Alba.

În al doilea rând, Direcția Silvică Alba a atacat, în afara competențelor legale, în instanță

Hotărârea nr. 186/2013 a Comisiei județene, prin care s-a restituit proprietatea de 2,19 ha de teren

forestier și pădure, pierzând procesul, și a reușit să împiedice cu încă trei ani punerea în posesie.

- 6 -

Cu legea și dreptatea în mână, obținută prin sentințe definitive și irevocabile, doamna Pop Dana

Margareta Valeria a notificat Direcția Silvică Alba și a identificat ca măsură reparatorie prin

compensare Cantonul Silvic Diudiu, de la Oașa, care nu a mai fost folosit de 20 de ani de către Direcția

Silvică Alba, mai precis din anul 1997, pentru că cea mai mare parte din pădurea din zonă a fost

retrocedată și este administrată de altă structură silvică, sau Cantonul Silvic Sălane, care în prezent este

folosit doar ca spațiu de cazare, este funcțional și nu mai este utilizat drept canton silvic din 2001, din

același motiv descris anterior.

Prin urmare, Cantonul Sălane este folosit mai mult de protocol și este puțin probabil să intre în

calculele Direcției Silvice Alba, iar Cantonul Diudiu este părăsit, degradat și se află la mai puțin de un

kilometru de alte două cantoane din zonă utilizate pentru protocol și cazare.

Varianta Cantonului Diudiu se justifică, pentru că se află în imediata vecinătate a proprietății

inițiale a lui Ionel Pop, la marginea fondului forestier, lângă alte proprietăți și fără pericol de a face enclavă

în fondul forestier de stat. Pentru a rezolva problema trebuie doar bunăvoință, bună-credință și respect.

Nu întâmplător am folosit cuvântul „respect”, pentru că avocatul Ionel Pop face parte dintr-o mare

familie de patrioți români, fiind strănepot al lui Simion Bărnuțiu și nepot de soră al lui Iuliu Maniu.

Ca om politic și patriot, Ionel Pop a fost prezent la cele mai importante momente istorice ale

vremii: secretar al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1918, deputat de Alba în Parlamentul

României Mari, notar al primei constituante după Unire sau comisar guvernamental pentru Ardealul

eliberat, 1944 – 1945.

Ca publicist, a fost unul dintre membrii de bază ai ASTRA, a condus revista Carpați, a avut

colaborări cu multe reviste, dintre care amintim: Glasul Patriei, Ocrotirea Naturii, România Pitorească,

Viața Românească.

Ca scriitor cu o vastă operă literară, Ionel Pop face parte din familia spirituală a lui Mihail

Sadoveanu, Alexandru Odobescu sau Alexandru Brătescu-Voinești, fiind considerat cel mai important

scriitor de literatură cinegetică din România. Întâmplările de la cabana de vânătoare de la Izvorul de Argint,

unde împreună cu vecinul și prietenul său Mihail Sadoveanu s-a refugiat în mijlocul naturii, fugind de viața

cotidiană, au fost surse de inspirație și subiecte pentru viitoarele opere literare ale celor doi mari scriitori.

De aceea, stimați colegi, Ionel Pop și cei asemenea lui merită respectul nostru, iar urmașii lor

trebuie tratați cu bună-credință și bunăvoință.

Spuneam la început că nu este un caz singular, pentru că și cabana de vânătoare a lui Mihail

Sadoveanu se află aproape în aceeași situație, de astă dată instituția care o folosește, fără titlu, dar pe

baza unui inventar, fiind Ministerul Afacerilor Interne.

Poate este momentul ca și Ministerul Culturii și Identității Naționale să se implice și să

descâlcească cu bună-credință aceste ițe, din respect pentru identitatea și memoria unor adevărați

oameni de cultură.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

- 7 -

Senator PNL de Alba, Alexandru Pereș


Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnului senator Hadârcă Ion.

Domnul Ion Hadârcă:

Bună dimineața, mult stimată doamnă președinte de ședință!

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul comunicării mele este „140 de ani de independență”.

Aniversăm azi cu bucurie 140 de ani de la proclamarea, la 10 mai 1877, a independenței

României, eveniment remarcabil al istoriei noastre, care, din perspectiva secolului XXI, își multiplică

în ascendență semnificațiile, fiind de datoria noastră și a urmașilor noștri să-l sărbătorim și să revenim

cât mai des la lecțiile marilor noștri înaintași. Este un fapt de netăgăduit. Majoritatea statelor și

popoarelor lumii își au ziua lor de independență, sărbătorindu-și-o cu cel mai mare drag.

Primăvara independenței noastre a avut norocul unor politicieni cu adevărat vizionari. Este

remarcabilă aici contribuția pașoptiștilor, a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, realizatorul așa-zisei

Mici Uniri, a domnitorului Carol I, a generației lui Mihail Kogălniceanu, Ion Brătianu, Lascăr

Catargiu, C.A. Rosetti, a junimiștilor Titu Maiorescu și Petre Carp și, nu în ultimul rând, a gazetarului

Mihai Eminescu, cel care în acele împrejurări inițiase în „Timpul” cea mai tulburătoare serie de

evocări istorice despre Basarabia și Bucovina, întrezărind încă de atunci șansa României Mari.

Din celebrul discurs al lui Mihail Kogălniceanu, luat ca bază a Declarației de Independență,

rămâne în memorie providențiala frază: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!”

Astfel, în ziua de 10 mai 1877, Parlamentul României a consfințit prin lege visul de aur al neamului

românesc, iar Regele Carol I, în aceeași zi, prin decret regal, a validat votul Camerelor reunite.

Noi, parlamentarii de azi ai României, avem obligația să repunem acest redutabil eveniment la

locul lui binemeritat pe scara ierarhică a faptelor de primordială importanță națională și să promovăm

în conștiința publică idealurile acelui început glorios al devenirii noastre ca națiune europeană.

În această ordine de idei, am înregistrat recent la Senat o inițiativă legislativă pentru

proclamarea zilei de 10 mai drept Ziua Națională a Independenței. Considerăm că adoptarea unui

proiect de lege care ar legifera ziua de 10 mai drept Zi Națională a Independenței României ar fi nu

doar justificată și bine-venită, dar și o reparație istorică de mult așteptată.

Stimați colegi,

Consemnăm azi 140 de ani de independență a României într-un context istoric concret,

România făcând parte din comunitatea Uniunii Europene și de aproape un deceniu și jumătate fiind

membră a Alianței Nord-Atlantice.

- 8 -

Uniunea Europeană și NATO deschid pentru România largi posibilități de dezvoltare și

afirmare a „neatârnării” sale – expresia înaintașilor noștri –, iar umbrela scutului viguros de siguranță

euroatlantică oferă cea mai mare certitudine de stabilitate temeinică a independenței noastre, România

fiind, la rându-i, un important generator de securitate regională.

Lecțiile istorice sunt, din păcate, amare, dar nicidecum nu trebuie neglijate. Hiatusul istoric de

după cel de-al Doilea Război Mondial a subminat grav, printr-un regim dictatorial comunist, realizările

independenței. Este de datoria noastră să conștientizăm efectele nocive și încă în vigoare ale Pactului

de agresiune de tristă faimă Molotov-Ribbentrop.

Peste Prut și azi încă se mai fac auzite ecourile cunoscutei fabule a lui Donici, prin structurile

subversive ale Kremlinului, cel care urmărește dezbinarea și crearea în interiorul statelor democratice

occidentale a unor societăți alternative, cu efecte imprevizibile de genul războaielor hibride care

mocnesc în regiunile unor conflicte înghețate.

Exemplul implicării acestor structuri în influențarea realităților politice din Statele Unite,

Germania, Franța, Marea Britanie poate fi încununat de o demonstrație evidentă în cazul Republicii

Moldova. Aici sistemul de manipulare și dezinformare dezvoltat de Rusia și ocrotit de un regim politic

local, corupt până în măduva oaselor, a atins culmile genului, influențând populația într-un asemenea

grad, încât să voteze contra interesului vital și a propriei identități naționale. Astfel, a treia ocupație a

Basarabiei se realizează sub ochii noștri deja, nu cu tancuri și ciubota soldatului, ci cu arma extrem de

eficientă a propagandei subtile și agresive cu efect psihotrop.

Onorat Senat,

Închei prin a evoca o dată în plus importanța actului de la 10 mai 1877 și imperativul

consolidării independenței României în condițiile actuale ale Europei unite. Este o șansă pe care

trebuie să o valorificăm și pe care nu avem dreptul să o supunem riscului, nouă revenindu-ne rolul de a

afirma în continuare privilegiile, valorile și deplina demnitate a actului de independență națională.

Raporturile noastre politice în actuala stare de fapt pe dimensiunea globală nu contrazic în

niciun fel cauza promovată și vegheată de părinții independenței statului român, cauza actuală ieri, azi,

mâine și totdeauna: nimic mai presus ca România! Precum ziceau strămoșii noștri latini, in fides Deo.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mulțumesc.


Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Stan Ion.

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

- 9 -

O zi bună tuturor!

Doamnelor și domnilor colegi,

Am verificat de multe ori în timp, dar mai ales în ultimele zile, adevărul de necontestat al

celebrei ziceri despre somnul rațiunii care dă naștere monștrilor. Dar dacă somnul cu pricina se

însoțește de grave pierderi de memorie, pacientul, ca să mă exprim așa, debitează inepție după inepție,

cu aplombul actorilor de teatru antic, mai puțin cu talentul acestora, desigur.

Așa se face, doamnelor și domnilor, că se lansează public declarații belicoase despre

interzicerea revenirii PSD la conducerea județului Suceava, despre instalarea PNL-lui la guvernare

imediat după alegerile sale interne, despre incapacitatea PSD-ului de a scoate țara din subdezvoltare,

despre datul cu economia în gard și alte asemenea vocalize metaforice.

Sigur că sunt oameni pentru care unul din atributele democrației ar fi că pot deversa în spațiul

public toate subprodusele unei fermentări ulceroase. Așa că, spre binele tuturor – al tuturor –, cu calm

și fermitate, tratamentul pentru astfel de dejecții trebuie aplicat imediat. Asta voi încerca să fac, la

lumina zilei și de la această tribună, nu în cotloanele cercului de acoliți, din respect pentru sucevenii

mei, care sunt în egală măsură și ai dumneavoastră.

Vorbesc despre acei suceveni care au decis prin puterea votului că 49% dintre actualii deputați

și 55% din actualii senatori ai municipiului Suceava să fie reprezentanți ai PSD-ului. Au hotărât, de

asemenea, ca peste 55 din primăriile județului să aibă primari PSD-iști, ca în consiliile locale 41 din

consilieri să fie ai PSD-ului. Și tot ei, în virtutea dreptului democratic de a aprecia și decide în

consecință, au hotărât ca la nivelul consiliului județean, dar numai acolo, să acorde PSD-ului doar 39%

din voturi, ceea ce nu mi se pare deloc a fi cedare la promisiuni mincinoase, cum apreciază un anumit

parlamentar de Suceava.

Mobilizat de epitetul de „locomotivă”, atribuit cu mărinimie partinică de către mai marii la

nivelul județului, cetățeanul parlamentar chiar are naivitatea de a visa la interzicerea revenirii PSD la

conducerea județului. Oare cum își imaginează că va face asta? Ce fel de opreliști se gândește să

activeze bunul parlamentar? Să fie oare vorba despre ceva frontiere județene bine păzite?

Chiar își poate imagina cineva că fluturarea – nicio aluzie la vreun nume de pe firmamentul

PNL Suceava –, fluturarea ziceam a unor expresii patetice de genul privitului în ochii cetățeanului te

transformă ad-hoc în apărătorul bunăstării acestuia, spălându-i concomitent memoria? Dar când au fost

ciuntite salariile, când au fost tăiate indemnizațiile, când au fost măcelărite pensiile și pensionarii au

fost înfierați după o viață de muncă cu epitetul de asistați social, în ai cui ochi au privit domnul

parlamentar de Suceava și cei care-l îngăduie să amenințe la drumul mare?

Cât despre scoaterea țării din subdezvoltare, nu credeți că, fără a ne mai întreba cine ne-a

aruncat acolo, la patru luni de guvernare, așa cum a fost ea „ajutată” de cei sancționați de români la

- 10 -

alegerile din 2016, e chiar prematur a vorbi? Iar eu știu o vorbă din bătrâni, despre cel care poartă grija

altuia. Chiar aveți cu ce vă bate capul. V-a spus-o de curând, în aplauzele celor prezenți, unul de-al

vostru, într-un discurs de mare curaj, la Suceava.

Așa că domnului căruia deja i-am făcut cam mare cinste pomenindu-l atât de des de la această

tribună și tuturor celor care nu mai pot de grija guvernării noastre le recomand să citească și să

recitească programul nostru de guvernare și să constate că ne ținem de cuvânt.

Mulțumesc frumos.

Senator de Suceava, PSD, Ioan Stan



Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Goțiu Mihai.

Aveți cuvântul.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, doamna președinte de ședință!

Declarația din această dimineață se numește „Cianura ucide! Să spunem lucrurilor pe nume și

să votăm!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

La sfârșitul lunii trecute, mai exact pe 28 aprilie 2017, membrii Parlamentului European au votat,

cu o largă majoritate – 566 de voturi pentru și 8 împotrivă, o rezoluție care reiterează apelul către

Comisia Europeană prin care îi solicită, în mod imperativ, interzicerea cât mai curând a posibilității

utilizării cianurii în minerit. Prezentul document face trimitere și la rezoluția Parlamentului European din

5 mai 2010, inițiată în urma luptei pentru salvarea Roșiei Montane, prin care de asemenea s-a cerut

Comisiei Europene adoptarea unei directive privind interzicerea mineritului cu cianuri.

Parlamentul European a adoptat această nouă rezoluție întrucât modalitatea de aplicare a

Directivei privind deșeurile miniere s-a dovedit a fi deficitară. Astfel, parlamentarii europeni au

solicitat să se cerceteze și să se evalueze, în cadrul activităților de control ale Comisiei de mediu,

Comisia ENVI, transpunerea în practică a dispozițiilor care pun încă probleme. Printre concluziile

Comisiei ENVI care au dus la adoptarea acestei rezoluții se numără necesitatea de a reduce volumul de

resurse terestre primare extrase și, în schimb, concentrarea pe refolosire și reciclare.

Stimate colege,

Stimați colegi,

După cum am arătat, preocupările Parlamentului European legate de mineritul cu cianuri

vizează în mod deosebit România, unde, încă din 2007, a fost inițiat un proiect de lege anticianură. În

- 11 -

perioada trecută de atunci, mai multe țări europene au adoptat legi anticianură, dar proiectul legislativ

din România continuă să fie blocat la Camera Deputaților, la fel cum se întâmplă și cu un proiect

ulterior având aceeași temă. Mai mult, proiecte miniere de exploatare a aurului prin utilizare de

tehnologii care ar urma, în măsură mai mare ori mai mică, să utilizeze cianuri se află în diferite etape

de avizare. Conform unor estimări citate de Mining Watch Romania, dacă s-ar exploata cele 64 de

zăcăminte de aur cunoscute, suprafața iazurilor cu cianuri ar ajunge la 2 900 de hectare.

Stimate colege,

Stimați colegi,

După cum am mai arătat și vom mai arăta de câte ori va fi necesar, suntem într-un moment

istoric în care, la nivelul întregii omeniri, nu doar în România, nu ne mai putem juca cu activitățile

miniere care produc daune și riscuri de mediu uriașe. Nu mai merge cu „lasă, mai facem noi în

România o mizerie, că poate nu bagă nimeni de seamă”. Iar asta, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit în

întreaga lume că schema unor asemenea afaceri miniere generează profituri uriașe în buzunarele

câtorva miliardari fără scrupule, în timp ce comunitățile locale și țările rămân cu firmiturile și costurile

de mediu, sănătate și sociale uriașe.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Proiectul minier de la Roșia Montană a prilejuit, de mai bine de 10 ani, exprimarea a zeci și

chiar a sute de opinii de experți din toate domeniile din țară și de peste hotare. Din păcate, într-o

proporție covârșitoare, presa românească în care compania a pompat zeci de milioane de dolari a

prezentat doar opiniile unor maeștri în lobby și publicitate și ale câtorva experți, care ulterior s-a

dovedit că, într-un fel sau altul, erau remunerați de către companie. Opiniile profesorilor din

universitățile din țară și străinătate ori ale membrilor Academiei Române au fost ignorate, în ciuda

avertismentului lor cât se poate de clar și fără echivoc: cianura ucide!

Într-o rezoluție comună, la finalul unei conferințe științifice internaționale pe tema Roșiei

Montane, organizată la Cluj în noiembrie 2011, sub patronajul Academiei Române, al Universității

„Babeș-Bolyai” și al ICOMOS România, se arată, dincolo de orice dubiu, referindu-se și la efectele

cianurii: „Riscurile induse peisajului și mediului de proiectul RMGC sunt multiple, severe și de lungă

durată, iar gestiunea efectelor acestora ar rămâne, după încheierea exploatării, în seama exclusivă a

statului român. Iazul de decantare din Valea Cornei va fi – subliniez – o veritabilă bombă ecologică, cu

potențial de explozie întârziată.”

Pentru a suplini boicotul mediatic legat de subiectul Roșia Montană îndeosebi în ceea ce

privește opiniile critice, USR va organiza în curând o conferință științifică în Parlamentul României,

unde sunteți cu toții invitați și unde vor fi prezentate rezultatele studiilor și dezbaterilor legate de

- 12 -

utilizarea cianurii în minerit. Astfel, veți înțelege și de ce susținem votarea fără alte întârzieri a

proiectului legii anticianură.

După 10 ani de la inițierea ei și după ce reprezentanții cetățenilor europeni din Parlamentul

European arată că au înțeles riscurile continuării unor asemenea activități distructive pentru natură,

mediu și, în cele din urmă, pentru umanitate, e timpul să ne asumăm și noi responsabilitatea unei

decizii, care, vă asigur, va intra în istorie.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Vă mulțumesc.



Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Salan Viorel, urmând

ca după declarația politică a Domniei Sale să suspendăm ședința, pentru a participa la ședința

Birourilor permanente reunite.

Mulțumesc.

Domnul Viorel Salan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de azi se intitulează „Singurul viitor pentru România este în Uniunea

Europeană”.

Doamnelor și domnilor colegi,

9 mai are pentru România o triplă semnificație. Este, în același timp, Ziua Europei, a

Independenței României, proclamată la 1877, și marchează victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel

de-al Doilea Război Mondial – 1945.

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa și sunt două date pentru

sărbătorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul Europei și 9 mai pentru Uniunea Europeană. În plus,

anul acesta s-au împlinit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma și 10 ani de când România a

devenit membră a acestei uniuni economice și politice de dimensiuni continentale.

Uniunea Europeană este astăzi spațiul în care trăiesc în deplină libertate 500 de milioane de

cetățeni și al unor economii prospere. Uniunea Europeană este locul în care europenii se bucură de o

diversitate culturală unică, de idei, tradiții și obiceiuri naționale. Uniunea Europeană este unul dintre

cele mai stabile teritorii într-o lume încă plină de contradicții și conflicte deschise. Uniunea Europeană

deține cel mai avansat sistem de sănătate din lume și comunitatea ei științifică este în avangarda

cercetărilor mondiale în domeniul sănătății.

Pe scena internațională, Europa vorbește și acționează ca o entitate unică și este reprezentată în

majoritatea forurilor internaționale. Parlamentul European are ultimul cuvânt în ceea ce privește

- 13 -

acordurile internaționale. Apărarea și securizarea sunt prioritizate. Uniunea Europeană continuă să

conducă lupta globală împotriva schimbărilor climatice și își consolidează rolul de cel mai mare

donator de ajutoare umanitare și pentru susținerea dezvoltării durabile în lume.

Dar drumul până aici nu a fost simplu. În toți acești ani, Uniunea s-a confruntat, nu de puține

ori, cu crize. Criza economică mondială din 2008, criza refugiaților din 2015 și în 2016 decizia unui

stat membru de a părăsi Uniunea sunt doar cele mai recente. De fiecare dată însă, Europa a găsit

resursele politice și financiare necesare pentru a depăși situațiile dificile, iar provocările au devenit

sursa unor transformări profunde și ireversibile.

Are Uniunea Europeană un viitor comun? În recenta Declarație de la Roma, liderii Europei au

stabilit o viziune comună pentru anii care urmează.

Cei 10 ani de când România face parte din Uniunea Europeană au schimbat viața românilor.

Economia a crescut cu 75%, investițiile străine s-au dublat, la fel și salariile medii. Aderarea la Uniunea

Europeană a însemnat și atragerea de fonduri în valoare de 39,9 miliarde de euro, pentru că economia a fost

puternică, a produs mai mult, iar asta s-a văzut și în creșterea exporturilor. Dacă înainte de intrarea în

Uniunea Europeană companiile vindeau peste hotare mărfuri în valoare de 25 de miliarde de euro,

exporturile au fost de peste 42 de miliarde de euro numai în primele nouă luni ale anului 2016.

Poate a venit momentul să ne întrebăm și noi: ce anume dorim pentru viitorul României? Ce

anume ne dorim pentru viitorul acestei nații greu încercate în istorie? Și mai ales ar trebui să ne

întrebăm: ce anume dorim pentru viitorul copiilor noștri?

Dacă ne dorim o Românie puternică, sănătoasă, prosperă, cu o democrație stabilă, atunci nu

există altă cale decât să facem parte din acest proiect european unic, să ne dezvoltăm în rând cu toate

statele Uniunii Europene, într-un ritm sustenabil și durabil.

România a fost mereu în Europa. România va rămâne mereu în Europa. Ca să progresăm ca

țară, ca națiune, avem nevoie să existăm în acest spațiu, al cărui fundament este respectarea drepturilor

omului și libertăților civile, a libertății de exprimare și de întrunire și a statului de drept, un spațiu în

care sunt garantate independența națiunilor sale și libertatea cetățenilor săi. Am convingerea că nu

există alt viitor mai bun pentru România decât ca parte a marii familii europene.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat Hunedoara


Domnilor senatori,

Suspendăm ședința pentru câteva minute, pentru a participa la ședința Birourilor permanente

reunite.

Vă mulțumesc.

- 14 -

PAUZĂ


Bună dimineața din nou!

Reluăm sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 9 mai 2017.

Îi dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Marciu Dan Ovidiu

pentru susținerea declarației.

Domnule senator.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Onorat prezidiu,


Declarația politică de astăzi poartă numele „11 probleme majore de mediu și 243 de măsuri

pentru rezolvarea acestora sunt cuprinse în Planul local de acțiune pentru mediu în județul Giurgiu”.

Pământul nu are resurse inepuizabile. Mediul înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, fără de

care viața nu ar fi posibilă, este un bun pe care suntem datori să-l respectăm, să-l protejăm și să-l

transmitem generațiilor viitoare.

În acest sens, în județul Giurgiu a fost elaborată a patra variantă revizuită a Planului local de

acțiune pentru mediu al județului Giurgiu, document strategic oficial, cu caracter sectorial, care

reprezintă opinia comunității locale în problemele de mediu și este complementar celorlalte activități

de planificare ale autorităților administrației publice locale.

La elaborarea lui s-au implicat un număr de 69 de colaboratori, iar la implementare participă 63

de entități: UAT-uri, instituții, operatori economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului

nostru și care au responsabilități în domeniul mediului înconjurător.

Au fost identificate 11 categorii de probleme majore de mediu:

- poluarea apelor de suprafață;

- deficit calitativ și cantitativ al apei potabile;

- afectarea solului și a apelor subterane;

- poluarea atmosferică;

- gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor;

- insuficienta utilizare a resurselor regenerabile de energie;

- necesitatea creșterii capacității de prevenire, diminuare, eliminare a efectelor dezastrelor;

- afectarea mediului natural și a biodiversității;

- grad scăzut de valorificare turistică durabilă a patrimoniului istoric și cultural;

- grad redus de educație ecologică;

- 15 -

- necesitatea întăririi capacității instituționale pentru protejarea mediului.

Pentru rezolvarea sau ameliorarea acestora se propun 243 de măsuri, până la sfârșitul anului

2019, Planul local de acțiune pentru mediu al județului Giurgiu fiind aprobat prin Hotărârea

Consiliului Județean nr. 161/2016. Măsurile propuse și asumate de către UAT-uri se referă în special

la: construcția de rețele de canalizare și stații de epurare, rețele de alimentare cu apă potabilă,

reabilitări, modernizări de drumuri județene și drumuri locale, construire rețele de gaze naturale,

eficientizarea termică a clădirilor, amenajare spații verzi, implementarea sistemului de management

integrat al deșeurilor solide, regularizări, amenajări de râuri.

În urma analizei și a evaluării rezultatelor monitorizării, se constată o creștere a gradului de

realizare a proiectelor propuse, cauze precum lipsa fondurilor fiind tot mai rar invocate, un rol

important în acest sens avându-l politicile și programele de finanțare. Dar, chiar și în aceste condiții,

pentru următoarele categorii de probleme de mediu identificate, măsurile de remediere propuse s-au

implementat în procent mai redus, și anume:

- gradul scăzut de valorificare turistică durabilă a patrimoniului istoric și cultural – 57,9%;

- necesitatea creșterii capacității de prevenire, diminuare, eliminare a efectelor dezastrelor – 62,8%;

- poluarea apelor de suprafață – 73,1%.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu


Vă mulțumesc.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD… doamnă, v-am văzut… Arcan Emilia,

doamnei senator Arcan Emilia.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi se intitulează „Noi impulsuri dezvoltării economice și sociale”.

Distinși colegi,

Două evenimente importante pentru viața românilor au avut loc săptămâna precedentă, dar care

au trecut cam neobservate, deși sunt esențiale pentru viitorul țării, ele vizându-i pe micii întreprinzători

și pe românii care muncesc peste hotare și pe care vrem să-i aducem acasă.

Am un sentiment de nemulțumire când nu reținem fapte pozitive și ne ocupăm timpul cu

dezbateri politicianiste pe probleme cu o prezumtivă miză de scandal, în loc să scoatem în evidență

șansele enorme care li se oferă investitorilor români și semenilor noștri care au lăsat în urmă țara lor,

- 16 -

familiile, casele, preferând să muncească peste hotare pentru un trai mai bun și care, iată, într-un viitor

apropiat au șansa de a se bucura de același trai la ei acasă.

Dar nu am în intenție să aduc vreun reproș celor care reprezintă mass-media, acum, când

tocmai s-a marcat Ziua Presei Libere. Ba chiar vreau să-i felicit pentru ceea ce fac, pentru că de fiecare

dată au scos adevărul la suprafață, au arătat ce e bine și ce e rău, au dat dovadă de curaj și

profesionalism. Și eu personal am cunoscut destui jurnaliști care mi-au demonstrat că sunt oameni fără

de care democrația ar fi neîntregită și societatea ar duce lipsă de informare și inițiativă.

Revenind la evenimentele de săptămâna trecută la care vreau să fac referire, consider că și

acestea trebuie aduse în atenția opiniei publice.

Am vrea să meargă bine economia, oamenii să fie bine și la timp informați și atunci când se

lansează programe pentru binele țării, cum au fost cele de săptămâna trecută, îmi doresc să nu mai fie

umbrite de subiecte de cancan, care au fost puse în prim-plan. Se întâmplă atâtea lucruri bune pentru

români și oamenii așteaptă de la noi măsuri care să le îmbunătățească viața, să le crească nivelul de trai

și să nu mai ducă grija zilei de mâine. Și-atunci, măsurile cu care venim în fața cetățenilor trebuie să

fie cunoscute în toate colțurile țării, de la oraș la sat, de la tânăr la vârstnic.

Da, Guvernul condus de premierul Grindeanu a aprobat programul IMM Invest România,

destinat garantării creditelor, după ce, cu doar o zi înainte, se prezentase într-un județ programul Start-

up Nation România, prin care antreprenorii cu firme nou înființate vor putea obține fonduri

nerambursabile de până la 200 000 de lei, circa 44 000 de euro, de la stat, pentru investiții.

Referitor la primul program, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate care pot fi

acordate unui beneficiar, conform prevederilor programate, este de 10 milioane de lei. Prin

implementarea Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii se urmărește stimularea

inițiativei private, sprijinirea dezvoltării sectorului IMM, prin consolidarea societăților existente și prin

încurajarea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii.

Cât privește cel de-al doilea program, secretarul de stat al Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a declarat joia trecută că există foarte mulți români care sunt în

străinătate și doresc să se întoarcă în țară cu ocazia programului Start-up Nation, pentru a pune în

aplicare acest proiect.

Această informație m-a bucurat foarte mult, pentru că avem nevoie de români să vină acasă. Ne

trebuie un suflu nou, inițiative îndrăznețe, forță de muncă, pentru că este necesară reîntregirea nației

noastre.

Distinși colegi,


- 17 -

Am vrut să revin… să atrag atenția și să o rețin totodată cu două evenimente extrem de

importante pentru țara noastră și pentru a-i ține la curent cu noutățile pe beneficiarii avuți în vedere. Și

am mai urmărit prin această declarație politică să-i sensibilizez pe cei din opoziție, care văd totul în

negru și care nu știu altceva decât să critice.

Doamnelor, domnilor care aveți doar reproșuri de adus,

Fiți realiști și gândiți-vă că, în trecut, cei care astăzi sunteți în opoziție ați avut posibilitatea de a

veni cu avantaje pentru români, dar interesele personale au avut prioritate și ați lăsat oamenii deoparte,

ca să vă fie bine doar dumneavoastră, celor care erați la putere. Vă vom demonstra că noi, coaliția

PSD-ALDE, vom pune în aplicare programul de guvernare, că în România se va trăi decent și vom

valorifica potențialul uman de care dispune țara noastră.

România are oameni bine pregătiți și ne adresăm tuturor, fie că au ales să trăiască tot timpul

aici, acasă, sau au luat calea străinătății. Românii care lucrează în străinătate aduc nu numai bani acasă,

ci vin și cu experiență profesională, comercială și cu un puternic spirit de inițiativă. Cu ajutorul lor

putem da un nou impuls antreprenoriatului, să îmbunătățim mediul de afaceri, să reducem birocrația,

să-i sprijinim pe cei care vin cu bani și experiență să investească în toate localitățile României.

Avem în programul de guvernare prevăzute mecanisme și fonduri în acest sens și avem

obligația morală să acordăm prioritatea cuvenită acestor obiective și să valorificăm oportunitățile

momentului actual.

Avem lucruri importante de făcut, așa încât, alături de colegii mei din Partidul Social Democrat

și ALDE, vom recupera ceea ce trebuia făcut de mult, că o să mai dăm de treabă opoziției să mai caute

motive de critică, în loc să se rușineze de neșansele date poporului român pe când erau la guvernare și

atunci când puteau să acționeze spre binele românilor, într-o țară atât de frumoasă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Mazilu Liviu, pentru

susținerea declarației politice.

Domnule senator.

Domnul Liviu-Lucian Mazilu:



Titlul declarației politice este „Programul Start-up Nation, o nouă șansă pentru România”.

- 18 -

Guvernul Grindeanu, prin implementarea programului România Start-up Nation, continuă

politica coaliției PSD-ALDE de dezvoltare economică a României prin susținerea și stimularea

mediului de afaceri.

Acest program, cu durata de trei ani, asigură finanțare sută la sută nerambursabilă, în valoare de

200 000 de lei, pentru cele 10 000 de proiecte ce vor fi selectate anual.

Obiectivele acestui program sunt: creșterea numărului societăților comerciale, dezvoltarea

sectoarelor economice prioritare, crearea de circa 20 000 de noi locuri de muncă pe an și

competitivitate pe piața națională și internațională.

Dar, dincolo de toate acestea, programul reprezintă o imensă oportunitate pentru toți acei

concetățeni care, de ani de zile, visează la o afacere bazată pe idei noi, creative, dar care au fost

împiedicați de lipsa banilor care să le asigure pornirea.

Apreciez în mod deosebit că prin grila de punctaj sunt favorizate activitățile de producție,

programare IT și industrii creative, precum și caracterul inovativ al investiției. Doar astfel, prin

susținerea firmelor care creează, inovează, produc, se poate asigura dezvoltarea sectoarelor economice

prioritare, se creează premisele pentru competitivitate pe piață și progresul care să conducă la

reducerea decalajelor economice față de țările dezvoltate.

Astfel, îmi exprim convingerea că acest program va fi unul de mare succes pentru România,

care va avea la finalul lui o nouă generație de antreprenori, printre care să se numere cât mai mulți

mehedințeni.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Mehedinți, Liviu Mazilu


Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului senator Bădulescu Dorin.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se numește „Avem nevoie de calitate, claritate și predictibilitate în

legiferare”.

Stimați colegi,

În ultimii 27 de ani, în România Parlamentul a avut rolul de a legifera, iar acest lucru ar fi

trebuit să se transpună într-un cadru legal flexibil, predictibil și superior din punct de vedere calitativ.

Totuși, zi de zi constatăm că o multitudine de legi trebuie modificate, fie datorită neadaptării lor la

condițiile pe care realitatea societății românești o impune, fie datorită nevoii de adaptare la noile

reglementări europene, fie datorită unor decizii de neconstituționalitate.

- 19 -

Acum este mai mult decât necesar, în condițiile în care Uniunea Europeană se află la un

moment de reinflexiune în evoluție, ca Parlamentul României să se adapteze la ceea ce impune

contextul actual european, coroborat, evident, cu realitatea din țara noastră.

Observ faptul că de cele mai multe ori inițiativele legislative vizează, în marea lor majoritate,

modificări ale unor articole de legi în funcție de diverse politici pe care agendele ministeriale le impun,

fie sunt promovate prin inițiative ale Guvernului. Este o realitate de care nu ne putem ascunde și lipsa

de inițiative legislative din partea parlamentarilor conduce către o diminuare a rolului și importanței

acestei instituții, a Parlamentului României, într-o democrație activă cum ar trebui să fie în țara

noastră.

A legifera cu predilecție prin aprobarea unor ordonanțe de urgență, de cele mai multe ori fără

vreo intervenție notabilă în textele propuse în formele inițiale, reprezintă un pericol pentru integritatea

și independența Parlamentului. Ceea ce se legiferează astăzi necesită de foarte multe ori modificări în

următoarea sesiune parlamentară, astfel că există foarte puține legi în acest moment care nu au suferit

modificări.

Această situație este generată, pe de o parte, de lipsa unui studiu aprofundat înainte de

legiferare, fie de lipsa unor consultări reale și transparente până la emiterea actului normativ. Lipsa de

contact cu persoanele care pun în practică dispozițiile legale generează de foarte multe ori dificultăți de

aplicare, astfel că funcționarea eficientă a diverselor instituții este pusă sub semnul întrebării. Exemple

despre aceste situații sunt numeroase, însă nu acesta este scopul acestei declarații.

Multitudinea de modificări legislative pe diverse domenii de activitate face ca acest cadru

legislativ românesc să fie privit cu scepticism de multe foruri europene, dar și să fie considerat lipsit

de predictibilitate într-o mare măsură.

Deși nu se poate generaliza, pentru că fiecare guvern are nevoie de un cadru legal pentru a-și

pune în aplicare politica, totuși, intervențiile repetate pe legi de importanță deosebită pentru România,

cum ar fi Legea învățământului – aici, de la începutul anului, am avut nu mai puțin de cinci propuneri

de modificare; cel puțin cinci propuneri de modificare a unor articole –, legislația în materia sănătății,

coduri de procedură și altele asemenea, conduc în mod cert la bulversarea activității unor sisteme.

Pe de altă parte, atât timp cât și legislația fiscală suferă în mod repetat modificări, este

observabil că toate aceste efecte se regăsesc în modul de funcționare a economiei României, dar și în

lipsa de încredere a investitorilor în statul român.

Rolul Parlamentului în această situație nu este de a înghiți tot ceea ce Guvernul pregătește și

servește pe cale de inițiative proprii și ordonanțe, fie ele simple sau de urgență, ci este acela de a fi un

filtru extrem de puternic, care nu ar trebui să modifice o lege decentă decât dacă este ferm convins că

acest lucru este absolut necesar.

- 20 -

Mergând mai departe, ceea ce se mai poate observa este că în cele mai multe din inițiativele

legislative lipsește o anumită claritate, foarte multe dintre acestea fiind adoptate în forma inițiatorului,

deși este evident că aceasta poate fi îmbunătățită.

De multe ori, amendamente sunt acceptate doar pentru că sunt formulate doar de o singură

parte, de obicei de partea puterii, fără a se gândi nimeni dacă acestea sunt oportune sau nu, care ar fi

beneficiile societății în ansamblu sau ale unui domeniu în general, în funcție de tipul reglementării. Pe

de altă parte, inițiative din partea unor colegi tind să intervină punctual asupra unor singure articole de

lege, deși poate este evident că întreaga lege ar trebui modificată și adaptată.

Toate aceste fenomene par să se perpetueze de la un ciclu parlamentar la altul și astfel foarte

multe din aceste inițiative legislative apar ca lipsite de claritate, iar aceasta generează instabilitate

sistemică pe domenii în mediul public ori în mediul privat.

Nu în ultimul rând, calitatea legiferării este, dacă vreți, în primă instanță, marea problemă. Am

putut observa de mult timp cum sunt emise legi azi pentru a fi modificare mâine, cum anumite legi

sunt emise pentru a fi interpretate în fel și chip, lăsându-se o reglementare la latitudinea puterii de

interpretare a unui funcționar care este pus în postura de a pune în practică actul normativ. Aceeași

lipsă de calitate se poate observa și atunci când, după emiterea unor legi, se lasă la îndemâna

Executivului emiterea unor norme de aplicare sau proceduri, care, în cele din urmă, vin să modifice

întreaga lege și ideea pentru care a fost creată acea lege. Cele mai bune exemple privind lipsa calității

sunt acelea în care Curtea Constituțională a emis decizii de neconstituționalitate. Dar aici această

instituție a intervenit numai când a fost sesizată.

Recent, printr-o declarație publică, Parlamentul, prin votul majorității, și-a reafirmat rolul de

organism suprem legislativ, această declarație clamând în esență nevoia de respect pentru instituție.

Stimați colegi,

Din această perspectivă, respectul nu se cere, nu se afirmă, ci se dobândește, iar pentru aceasta

este necesar ca același Parlament să aibă claritate, calitate și predictibilitate în legiferare.

Senator Dorin Bădulescu, Circumscripția nr. 10 – Buzău

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Pentru ultima declarație politică dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL,

domnului senator Vela Marcel.

Scurt, domnule senator.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

- 21 -

Domnul Ion Marcel Vela:

Stimați colegi,

Dragi europeni,

La mulți ani!

Astăzi este Ziua Europei, Ziua Declarației Schuman, ca prim document oficial care a pus bazele

unui ideal de unitate, solidaritate și cooperare dincolo de granițele naționale, în interiorul Europei.

Ziua Europei sărbătorită în anul brexitului reprezintă o adevărată provocare, o reîntoarcere

obligatorie la principiile și valorile care au stat la baza Uniunii Europene, la rațiunea înființării acestei

Uniuni și mai ales la viitorul acesteia în actualul context geopolitic și în vâltoarea noilor curente de

opinii antieuropene, care câștigă noi și noi adepți.

Europa este supusă unui test de anduranță, este încercată în lumina noilor așteptări pe care le au

europenii, lideri politici și cetățeni obișnuiți deopotrivă. Pentru că, trebuie s-o spunem, chiar și cei mai

activi proeuropeni au reproșuri la adresa parcursului Uniunii și a prefacerilor pe care le-a suferit în

timp, îmbrățișând sau contrazicând, de la caz la caz, modul în care se iau decizii la vârf, modul în care

se propagă acestea sau felul în care fiecare stat membru își înțelege rolul în Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană nu înseamnă numai interese economice comune, nu înseamnă numai

acorduri legislative și directive sau politici sociale comune. Uniunea Europeană este o filozofie de

viață și un mod de a construi viitorul comun al cetățenilor Europei, în ceea ce s-a numit de la bun

început „unitate în diversitate”.

Declarația politică pe care o fac cu ocazia zilei de 9 Mai are în vedere nu atât caracterul festiv

al acestei zile, ci mai ales obligațiile pe care le poartă statutul de țară membră a Uniunii Europene,

alături de drepturile câștigate la aderare. Iar aici îmbrățișez opinia președintelui Klaus Iohannis, care a

declarat cu fiecare ocazie că România trebuie să acceadă la nucleul decizional și trebuie să contribuie

activ la construirea unei Europe solidare și puternice. Acest lucru cere coerență politică în primul rând

la nivel național, respectarea angajamentelor și a termenelor acestora, dar mai ales articularea unei

politici europene în acord cu nevoile și cerințele românilor, fără de care principiul „unității în

diversitate” s-ar dilua ireversibil în acela al „unității în conformitate”. Iar această conformare ar fi cu

ceea ce ar decide alții pentru noi, fără a ține cont de particularitățile noastre ca stat suveran, cu tradiții,

valori și credințe distincte.

Suntem cetățeni europeni, așadar, cu drepturi și libertăți comune, cu obligații și avantaje

comune, cu proiecte și planuri care ne unesc și ne provoacă să găsim în continuare noi soluții prin care

să ne armonizăm cu toții pe acordurile „Odei bucuriei”.

La mulți ani, încă o dată, Europei și europenilor!

Vă mulțumesc.

- 22 -

Ion Marcel Vela, senator, Circumscripția nr. 11 – Caraș-Severin

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)



Continuăm totuși declarațiile politice, până se mai adună colegii pentru ședința de plen.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Sbîrnea Liliana.

Vă rugăm, doamna senator.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos.

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică are ca obiect „Voluntariatul, un proces real sau de conjunctură?”.

Stimați colegi,

Mă prezint azi în fața dumneavoastră cu o problemă care transcende diferențele de abordare

politică, deși miezul cauzei a fost tranșat în anul 2014 la nivel legislativ.

Avem o lege a voluntariatului, Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de

voluntariat în România. La prima vedere, avem clarificate toate aspectele legate de desfășurarea acestei

activități. Întrebarea este însă dacă există astăzi, cu adevărat, doritori să pună în slujba comunității

experiența pe care o au sau, în lipsa acesteia, să se formeze instituțional pentru a sprijini proiecte ale

persoanelor juridice de drept public sau privat fără scop lucrativ, destinate comunității.

Cred cu tărie că se impune, ca măsură alternativă la serviciile deja specializate, dar insuficiente,

după cum spuneam, punerea la punct, în mod coordonat, și a unor baze de date efectuate la nivelul

primăriilor, consiliilor locale, care să cuprindă atât totalitatea persoanelor singure sau vârstnice, fără

sprijin familial, cât și a unor liste de persoane care doresc să-și ofere serviciile pentru proiecte sociale

dedicate lor. Totul ar trebui gândit riguros însă, fie după modelele care au avut succes în alte țări

europene, dar adaptate țării noastre, fie prin proiecte originale.

În acest context, aș vedea rolul principal revenind primăriei, ca primă instituție în topul

încrederii, la care populația se raportează de regulă, mai ales în comunitățile restrânse, dar nu numai,

existând posibilitatea gestionării acestor statistici și instalării unor echipamente performante, pe baza

accesării fondurilor europene, pentru pregătirea celor care doresc să se implice voluntar.

Există proiecte deja implementate, precum „brățara de panică”, supranumită și „butonul roșu”,

proiect pilot în sprijinul bătrânilor singuri, deja implementat, însă doar de una sau două fundații din

țară. În țări precum Germania sau Olanda, aceste instrumente moderne de monitorizare a stării

- 23 -

persoanelor vârstnice este un proiect coordonat de consiliile locale, conexiunea cu Pompierii, Poliția și

Salvarea fiind simulate, ca să se poată interveni eficient, din informațiile mele.

Pentru a preveni însă lipsa de personal calificat, sprijinul voluntarilor poate fi salutar. Gesturile

umanitare singulare sunt impresionante, sunt speculate emoțional de către media, ca exemple, din

păcate, izolate, dar cred că ne trebuie mai mult pragmatism și dedicație pentru ajutorarea semenilor la

scară largă. Și mă refer la programe aplicabile nu doar pe hârtie.

De asemenea, consider că și educația civică din școli trebuie eliberată de caracterul uneori mult

prea formal și ancorată în latura practică, iar acțiunile de voluntariat pot fi începute de la vârsta

adolescenței, sub directa îndrumare a noastră, a cadrelor didactice. Ca să avem rezultate, sensibilizarea

tineretului trebuie să-și piardă caracterul formal, iar adolescenții trebuie să fie atrași prin alte metode

pedagogice pentru responsabilizarea lor prin implicare directă în problemele din viața reală a

colectivității în care trăiesc.

Chiar și universitățile noastre ar putea să se inspire, după exemplul altora, din străinătate, în

privința unui anumit punctaj solicitat la admitere și de existența reală în palmaresul educațional al

aspirantului și a acestui tip de activități sociale nonprofit. Veți vedea că profitul există la nivelul

reinvestirii lui în slujba comunității în care trăim.

Mulțumesc.

Liliana Sbîrnea, senator PSD, Circumscripția nr. 10 – Buzău


Vă mulțumesc, doamna senator.

Au mai depus, pentru data de 9 mai 2017, declarații politice următorii colegi senatori: Silistru

Doina, Țuțuianu Adrian, Bădălău Niculae, Mihu Ștefan, Brăiloiu Tit-Liviu, Toma Vasilică, Bodog

Florian-Dorel, Avram Nicolae, Lupu Victorel, Pațurcă Roxana-Natalia, Hărău Eleonora-Carmen,

Stângă George, Nicoară Marius, Pîrvulescu Eugen, Popa Cornel, Caracota Iancu, Șoptică Costel,

Cazan Mircea.

Declarăm închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 9 mai 2017.

Vă doresc o zi frumoasă.

PAUZĂ

*

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


- 24 -

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 9 mai, ședință condusă de subsemnatul,

asistat de domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 97, cvorumul de lucru

fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi.

Dacă nu sunt, atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 12.00, lucrări în

plenul Senatului; ora 12.00, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, urmată de lucrări în

comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru de astăzi. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru astăzi

a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15 –

20 mai 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

- luni, 15 mai: ora 12.30, şedinţa pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00,

şedinţa Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între orele

16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 17.00, vot final asupra inițiativelor legislative cu

caracter organic; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri;

- marţi, 16 mai: între orele 9.00 şi 10.30, declaraţii politice; între orele 10.30 și 13.00, lucrări în

plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri și joi, 17, respectiv 18 mai – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 19, respectiv 20 mai – activităţi în circumscripţiile electorale.

Dacă sunt intervenţii în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost

aprobat.

- 25 -

*

Înainte de a intra la punctul 2, Secțiunea I, invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu,

microfonul central, pentru o scurtă intervenție.

Doamna Gabriela Crețu:

Stimați colegi,

Pentru că astăzi nu este o zi ca oricare alta, înainte de a mă așeza pe scaunul în care discutăm în

fiecare marți dimineața afaceri europene, am vrut să fac o declarație despre românii europeni și viitor,

cu ocazia zilei de 9 mai.

La 9 mai 1877, oamenii politici ai epocii au avut curajul să proclame și să afirme independența

pe care poporul român a câștigat-o apoi cu sânge, independența politică. Era capacitatea de a decide

viitorul, nu și de a-l construi. Construcția a urmat după, cu suișuri și coborâșuri și cu prea multe

sacrificii – multe vieți omenești.

La 9 mai 1945, se încheia în Europa un război care a arătat toată partea cinică, violentă,

irațională a umanității sau a liderilor ei. A distrus vieți nediscriminatoriu, de civili mai mult decât de

militari, de copii, femei, tineri și bătrâni, fără diferență sau milă. Între 70 și 86 de milioane de oameni

au murit bombardați, împușcați, gazați, înfometați, sufocați. Bucuria păcii în 9 mai a fost pe măsura

monstruozității războiului. El ne-a învățat că oamenii trăiesc pe pământ împreună cu alți oameni și în

război doar mor sau omoară.

Pe fondul experienței războiului, a venit 9 mai 1950, Declarația Schuman, cea care deschide

calea Europei unite, care să prezerve pacea drept condiție a libertății democrației și bunăstării.

Schuman era conștient că ne trebuie un mare efort de creativitate și imaginație, pe măsura pericolelor

la care pacea e supusă, pentru a prezerva că va dura, că nu se face într-o singură zi, dar că asta va apăra

soarta celor care au construit mereu bombe, de care mureau ei înșiși.

De zece ani deja suntem parte a acestui mare proiect, proiect căruia tot felul de falși profeți îi

anunță sfârșitul și la care tot felul de inocenți subscriu agățându-se de trecut. Cel mai mare omagiu pe

care îl putem aduce strămoșilor noștri care au vărsat sânge, au cheltuit minte, energie și suflet este să le

dăm asigurarea că această țară și această Europă au un viitor.

Au fost foarte multe țări cu trecut mare, care au făcut istorie, care au schimbat istoria și care nu

mai există deloc. Sunt civilizații dispărute. Și nu au dispărut pentru că nu au avut un trecut. Au avut

trecut mare și uneori chiar greu. Au dispărut pentru că au fost incapabile să-și mai construiască un

viitor.

Asta înseamnă că celebrând Uniunea Europeană trebuie să declarăm simultan război inerției,

care spune că lucrurile pot merge mai departe „as usual”, așa cum au mers până acum.

- 26 -

Trăim în partea cea mai dezvoltată, pașnică și echitabilă a lumii, dar nu, nu trăim în cea mai

bună dintre lumile posibile. O Uniune mai unită, dar și o Uniune altfel, a cetățenilor, și nu a banilor, e

absolut necesară. Piața internă, menită să pună în comun interesele statelor ca să nu se mai războiască

între ele, a fost deturnată între timp de la obiectivul măreț și vital al păcii spre scopuri mult mai

pământene și mai puțin divine, ba chiar diavolești, cum ar fi obținerea banilor; și doar a banilor.

Așa cum părinții Uniunii Europene au anticipat, pieței îi trebuie un suflet. De aceea, trei lucruri

cred că sunt esențiale pentru viitorul nostru și al Uniunii:

1. A citi primele trei articole din tratatul fondator și a vedea că Uniunea Europeană este o

economie socială de piață. Piață avem. Societate încă nu. Sau nu destul. Pilonul social și o Europă a

popoarelor, nu a statelor, băncilor sau corporațiilor, este de construit.

2. Trebuie să reparăm urgent sistemul monetar, pentru a îndepărta suspiciunea din ce în ce mai

prezentă că Europa a fost făcută pentru euro, și nu euro ca să servească Europa. Această suspiciune

dărâmă încrederea într-un viitor comun.

3. Și, în al treilea rând, noi care ne-am născut în pace trebuie să ne reamintim că înarmarea nu apără

pacea, ci alimentează războiul, că multilateralismul și diplomația au fost întotdeauna mai bune și că nu a

imita militarismul altora este calea Europei, ci a afirma specificul propriu și a-l pune în aplicare.

Ca români, ne putem ura astăzi, nouă și Europei: la trecutul mare, mare viitor! Iar eu, că reprezint

Vasluiul, trebuie să amintesc și cuvintele lui Ștefan cel Mare, care a dus atâtea bătălii doar pentru a încheia

o pace cât mai lungă: „Țara asta nu este a noastră, ci a urmașilor noștri și a urmașilor lor.”

Mulțumesc foarte mult. (Aplauze în sală.)


Mulțumim, doamnă senator.

*

Intrăm în ordinea de zi și avem, la punctul 2, aprobarea transmiterii către Camera Deputaţilor,

ca primă Cameră sesizată, a unei iniţiative legislative.

Este vorba despre Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei

naţionale. (b52/27.02.2017)

Supun votului dumneavoastră transmiterea către Camera Deputaților.


Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

- 27 -

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice – COM(2016) 864 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator Gabriela Crețu.

Doamna președinte, aveți cuvântul, microfonul 7.


Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterea pe componenta din Pachetul energetic, ultimul pachet energetic, pentru

că au fost, la nivel european, mai multe pachete succesive. E vorba de, așa cum a anunțat domnul

președinte, COM 864, Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind

normele comune pentru piața internă a energiei electrice.

În cadrul comisiei noastre a fost raportor domnul senator Radu Ștefan Oprea.

La lucrările comisiei au participat, de asemenea, reprezentanți ai Ministerului Energiei, ANRE

și ai Ministerului Afacerilor Externe și au fost analizate punctele de vedere ale acestor instituții.

De asemenea, pachetul a fost analizat – și vreau să subliniez acest lucru și am primit puncte de

vedere – de către Comisia pentru transporturi și energie, Comisia economică, industrii și servicii, ceea

ce dă o mai mare greutate poziției pe care o avem.

Temeiul juridic al măsurilor propuse este art. 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene, care consolidează și clarifică ce competențe are Uniunea Europeană în acest domeniu.

Potrivit acestui articol, Uniunea Europeană poate să asigure funcționarea pieței energetice, să ia

măsuri în acest domeniu; să asigure securitatea aprovizionării cu energie în Uniune; promovarea

eficienței energetice și economiilor de energie și dezvoltarea unor forme noi și regenerabile de energie;

precum și promovarea interconectării rețelelor energetice.

Prezenta inițiativă se bazează, de asemenea, pe un set cuprinzător de acte legislative, foarte

diverse, care se referă la o largă gamă de aspecte, de la accesul pe piață la transparență, de la drepturile

consumatorilor la independența autorităților de reglementare.

Deci domeniul energiei nu face parte din competențele exclusive ale Uniunii Europene, ci

dintre competențele partajate cu statele membre și în acest caz statele membre își pot exercita

competența în măsura în care Uniunea nu și-o exercită sau în măsura în care a decis să înceteze să-și

exercite această competență pe un anumit domeniu.

Forma juridică actuală este de directivă și e generată de faptul că propunerea vine să modifice

niște acte legislative deja existente și care sunt transpuse în legislația națională, lăsând așadar

- 28 -

posibilitatea fiecărui stat membru să modifice acele acte legislative care au transpus pachetele

anterioare energetice.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene a făcut mai multe observații, care vin atât

de la comisiile pe fond, cât și de la instituțiile Executivului.

Apreciem că aceste… deci sub aspectul subsidiarității am considerat că nu se pune problema

încălcării principiului, dar am decis, în urma dezbaterilor, să trimitem o opinie Comisiei Europene care

să conțină câteva observații de fond.

Ele se referă la următoarele aspecte. Dispariția din definiția serviciului universal a sintagmei

„prețuri rezonabile” poate să genereze suspiciunea interpretării, și anume eventuale, anumite abuzuri

asupra clienților prin practicarea unor prețuri mai mari. În acest context, fără a afecta drepturile și

competențele statelor membre, e de păstrat respectiva precizare.

Mă iertați, este un text foarte, foarte lung. Nu știu dacă să-l citesc sau nu. Sau în ce măsură să-l

citesc.

Revin asupra dezbaterii pe care am făcut-o când a fost vorba de Agenția de Reglementare în

Domeniul Energiei. E o temă foarte importantă. Privește numeroase aspecte ale activității economice

din România și acele aspecte care sunt – le-am citit – reglementate de art. 194, referitoare la asigurarea

securității energetice, înverzire, mediu etc. Din acest punct de vedere, noi considerăm că avem un

punct de vedere extrem de bine fundamentat pe moment.

Susținem, în genere, liberalizarea pieței energiei, dar și menținerea derogării pentru aplicarea

tarifelor reglementate, așa cum în materie de regionalizare trebuie să fie numai o etapă… o considerăm

numai o etapă tranzitorie și în niciun caz una care să rupă piața europeană în segmente, eventual

competitive între ele.

De asemenea, considerăm oportun să se mențină în textul directivei formularea anterioară

privind menținerea contractelor pe termen lung. Și atragem atenția asupra faptului că interdicțiile

impuse operatorilor de transport și distribuție trebuie analizate cu mai mare atenție, pentru că pot naște,

de asemenea, interpelări și pot genera probleme.

Drept urmare – textul în întregime îl găsiți pe site –, membrii comisiei au votat, cu unanimitatea

celor prezenți, formularea opiniei la 864, în concordanță cu observațiile, și elaborarea unei hotărâri a

Senatului, care, de asemenea, este în întregime pe site.


Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții.

- 29 -

Vă rog, domnule Oprea. Microfonul 2.

Domnul Ștefan-Radu Oprea:

Aș vrea să mai adaug doar două lucruri: că este vorba de posibilitatea de a ne stabili propriul

mix energetic, ca stat membru, și acest lucru este foarte important; că prin directivă se stabilesc niște

centre operaționale regionale, care ar putea să ducă la alterarea acestui drept de a ne stabili propriul

mix energetic, că sunt mai multe state membre care deja au transmis opinii sau avize motivate

privitoare la această directivă. Aviz motivat au trimis până astăzi Polonia și Ungaria.

Cred că astea sunt lucrurile importante de spus despre această directivă.


Mulțumim domnului senator.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

2. Proiect de hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind piața internă a energiei electrice (reformare) – COM(2016) 861 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pe doamna președinte Gabriela Crețu,

pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.



E vorba de alt act normativ, regulament de data aceasta, din același pachet energetic.

A fost discutat în același cadru, cu participarea activă a acelorași comisii de care am vorbit

anterior și cu analizarea punctelor de vedere ale Executivului, inclusiv cu o dezbatere extrem de bună

cu privire la Strategia energetică a țării, inclusiv necesitatea ca acesteia să-i fie anexat un plan de

acțiune mult mai concret, cu date, surse de finanțare etc. care să asigure obiectivele principale.

Temeiul juridic în cazul acestui document este același ca în cazul celui anterior, art. 194 din

Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.

Ca urmare a analizei pe care am făcut-o, comisia a ajuns la concluzia că putem invoca o

încălcare a principiului subsidiarității, pentru că documentul vizează într-adevăr necesitatea de a

construi uniunea energetică și legislația aferentă, dar afectează drepturile statelor membre, respectiv

cele de stabilire a propriului mix energetic, neutralitatea tehnologică și dreptul de a asigura energie

electrică pentru toți membrii la prețuri stabile, accesibile și competitive.

- 30 -

Din punctul acesta de vedere, noi am decis, prin votul tuturor celor prezenți la comisie,

formularea unui aviz motivat și vă propunem spre adoptare hotărârea care conține această decizie.

Pe detaliu, dacă raportorul va dori, va mai lua câteva… va mai sublinia câteva lucruri.

Avem textul integral al raportului și al hotărârii pe site-ul ședinței de astăzi.



Îmi fac și eu datoria să informez colegii că proiectul de hotărâre se regăsește în format

electronic pe pagina de internet a Senatului.


Vă rog, domnule senator Titus Corlățean.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am ascultat cu mare atenție prezentarea doamnei președinte pe tema raportului comisiei, cu

avizele care au fost formulate de celelalte comisii. Cred că au fost momente anterioare în care, poate,

am mai exprimat niște opinii critice la adresa Comisiei pentru afaceri europene. Acum vreau să exprim

toată aprecierea mea.

Și am fost foarte atent, în special la o temă atât de delicată, discutată anterior la Bruxelles și în

statele membre, privind dreptul statelor membre și până unde ar merge acest drept versus legiferarea la

nivelul Uniunii Europene a unei tematici importante – mixul energetic și dreptul statelor membre,

ținând cont de specificul intern național, de a-și formula regulile pieței interne pe această temă.

E o temă foarte importantă și mă bucur că raportul comisiei ridică acest subiect și o afirmă foarte

clar în opinia care va fi trimisă la Bruxelles. Și de aici, pe o abordare mai generală, un comentariu.

În general, noi, din păcate, și în Senat – nu știu în Cameră – abordăm aceste tematici, aceste

proiecte de regulament, de directivă dintr-o perspectivă mai degrabă formalistă. Și ăsta este un cuvânt de

autocritică, dacă doriți, inclusiv la adresa mea, faptul că pe aceste teme ar trebui să fim mult mai serioși și

mai profunzi. Eu personal resimt absența unei dezbateri reale și în plen și cu expertiză mai serioasă.

Și v-aș face o propunere procedurală, nu pentru acum, pentru una din sesiunile următoare, dacă

Biroul permanent al Senatului e deschis la idee: să organizăm, dar să o pregătim foarte bine, o dezbatere în

plenul Senatului, cu unică temă punctele, dosarele importante legate de evoluțiile în planul Uniunii

Europene. Tema energetică este una dintre ele. Mai sunt alte două-trei care cred eu că, în orice caz, ar

trebui discutate, la care să adăugăm și punctul președinția României a Consiliului Uniunii Europene. Să

invităm miniștri și în plen, nu doar în comisii; în plen, să vedem exact care sunt proiecțiile, care sunt

evoluțiile în clipa de față și ceea ce putem noi să facem mai profesionist la nivelul Parlamentului.

- 31 -

În orice caz, votul cred că nu se pune în discuție, va fi vot pentru adoptarea acestui proiect de

hotărâre.

Mulțumesc.



Invit la microfon pe domnul senator Radu Oprea.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Domnul Ștefan-Radu Oprea:


Ar mai fi de adăugat faptul că, într-adevăr, există posibilitatea, dacă s-ar constitui aceste centre

regionale operaționale, ca o parte din drepturile statului membru de a-și stabili propriul mix energetic

să fie alterate. Și, pe acest principiu, am constatat că poate fi încălcată subsidiaritatea.

De asemenea, în cadrul regulamentului există o prevedere care pe noi, ca țară, având în vedere

strategia energetică, ne afectează. Și este vorba de emisiile de CO₂ . Peste 550 g CO₂ la kWh nu mai

pot primi subvenții sau alte ajutoare, ceea ce înseamnă că toată industria de cărbune ar fi afectată într-

un timp foarte scurt.

De aceea, credem că, ținând cont de realitățile climaterice, și nu numai, din România, este

foarte important ca noi să putem să ne stabilim propriul mix energetic.

Aș mai vrea să adaug că sunt mai multe țări care deja au transmis avize motivate, printre care

Germania – ambele Camere; Ungaria, Polonia, Slovacia au transmis deja avize motivate. Alte țări au

transmis opinii. De asemenea, Comisia de afaceri europene din Cameră a transmis un aviz motivat și

probabil că și plenul Camerei Deputaților va vota la fel.

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule senator.




Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

3. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a

Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) – COM(2016) 767

final.

Invit la microfon președintele Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Gabriela Crețu.

Vă rog, doamna președinte, aveți cuvântul. Microfonul 7.

- 32 -



Stimați colegi,

Este vorba de un alt act din același pachet. Pentru a asigura coerența analizei și a opiniilor pe

care le exprimăm, noi am decis să fie același raportor pentru întreg pachetul.

Am avut posibilitatea să apreciem implicarea și a comisiilor de care am vorbit anterior, care au

analizat, de asemenea, pachetul, în special Comisia economică.

Nu revin asupra temeiului juridic. El există. Analiza noastră însă a trecut dincolo de aspectul

formal, cum zicea colegul Corlățean mai înainte, de a verifica – care nu e deloc formal –, de a verifica

limita între competența pe care o exercită statul membru și competența care este exercitată prin

instituțiile europene, până la urmă, tot de noi, dar împreună cu ceilalți. Și am făcut o analiză de

conținut, întrucât domeniul știm că nu face parte din competențele exclusive.

Este vorba de o directivă care are aceeași justificare, ca act normativ, ca și cea de la început. E

vorba de a modifica Pachetul III energetic, deja transpus. Și-atunci, s-a lăsat libertatea statelor membre

să atingă obiectivele comune stabilite în forma în care consideră de cuviință și prin actele normative pe

care le consideră de cuviință și pe care le-au folosit anterior.

În dezbaterea pe care am făcut-o, pentru că vreau să apreciez și ceea ce a spus colegul

Corlățean mai înainte, noi am atras atenția, inclusiv Executivului, asupra acestei necesități de coerență,

pe care și noi încercăm să o urmărim. Adică nu putem să avem asupra acestor pachete succesive de

reglementări europene opinii care se bat cap în cap. Din acest motiv, necesitatea și a dezbaterii în

Parlament, și a adoptării unei strategii care să nu fie doar un ansamblu de cuvinte neînsoțit de nimic

este absolut necesară.

În urma examinării acestui document, am constatat că respectă principiul subsidiarității, dar am

transmis o serie întreagă de observații pe pachet și în special unele legate de punerea în aplicare a

obiectivelor pe care ni le-am asumat în materie de energie verde, fără a pune în același timp, cel puțin

pe termen scurt, în pericol securitatea energetică, posibilitatea de a furniza în orice anotimp și tuturor

cetățenilor energie la un preț accesibil și continuu.

De asemenea, textul în întregime se găsește pe site.

Ne așteptăm ca în dezbatere să intervină cei care au lucrat efectiv la comisiile respective. De

aceea, eu, ca președinte de comisie, vă propun să adoptăm hotărârea împreună cu opinia pe care dorim

să o trimitem Comisiei Europene privind unele nuanțe din conținutul propus în documentul Comisiei.



- 33 -


Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.




adoptat.

4. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter

personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor

date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE – COM(2017) 8

final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna președinte Gabriela Crețu. Microfonul 7.



Comisia a fost sesizată pentru examinarea ex-ante, deci de proporționalitate și subsidiaritate,

asupra Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția datelor

persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile,

organele, oficiile și instituțiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a

Regulamentului în vigoare nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002 a Uniunii Europene.

În cadrul comisiei am fost raportor eu, subsemnata.

A fost discutată propunerea de regulament al Comisiei împreună cu reprezentanți de la

Ministerul Afacerilor Europene și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu

Caracter Personal și, de asemenea, am luat în considerare procesele-verbale transmise de la comisiile

competente din interiorul Senatului.

În urma examinării, am tras concluzia că, în baza faptului că temeiul juridic al propunerii se

bazează pe art. 16 din Tratat, care privește adoptarea normelor în materie de protecție a datelor, și că

acest articol permite adoptarea de norme privind protecția datelor persoanelor fizice în ceea ce privește

prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituții, nu e cazul să ridicăm problemă de

subsidiaritate. Pentru că se încadrează în domeniul de competență exclusivă – e vorba de circulația

datelor între instituțiile Uniunii Europene – și întrucât Uniunea poate adopta norme care să

reglementeze propria sa funcționare.

- 34 -

Forma juridică este evident potrivită, regulamentul, pentru că este un instrument juridic adecvat

pentru definirea cadrului în care protecția datelor persoanelor fizice se poate face.

În Regulament se prevede, de asemenea, autoritatea independentă de supraveghere, Autoritatea

Europeană pentru Protecția Datelor, care să fie responsabilă cu monitorizarea prelucrării datelor cu

caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii Europene.

Deși documentul era de mică amploare, ridică o problemă extrem de importantă, în contextul în

care tindem să construim un fel de Big Brother, în care să colectăm foarte multe date personale, și nu

avem totdeauna certitudinea că cei care au acces la ele le folosesc în scopuri compatibile cu principiile

democrației, statului de drept, libertății persoanelor și așa mai departe.

Se constată că obiectivul deci este cel de protecție a datelor în Uniune, prin alinierea normelor

de protecție a datelor aplicabile la normele de protecție generale din Regulamentul nr. 679 și are drept

obiectiv asigurarea unei aplicări consecvente a normelor, raționalizarea modelului actual de guvernanță

în ceea ce privește protecția datelor, asigurarea unor măsuri mai stricte și a unei respectări mai stricte a

normelor în acest domeniu.

În urma dezbaterii, cu unanimitate, am hotărât formularea unui raport simplu pe această

propunere.




Și vă solicit…



Senatului.


Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.



Asta este una din temele care cred că ar trebui într-adevăr discutate, dezbătute și în Parlamentul

României – protecția datelor cu caracter personal, reglementarea la nivel european.

Și, apropo, sunt două seturi de reglementări care pe noi ne interesează: cele ale Uniunii

Europene – regulament, directivă, noul proiect de regulament – și reglementările Consiliului Europei,

cu acea faimoasă convenție și cu protocol adițional.

Teme foarte importante, nu doar pentru că vorbim de circulația datelor sau accesul la date în

contextul de securitate internațională, combatere a terorismului, dar pentru chestiuni extrem de

- 35 -

concrete, unele pe care nu le menționăm niciodată, De exemplu, faptul că statele membre au obligația

realizării unor baze de date, cu raportări, cu semnale, atunci când au loc situații de violență motivate pe

considerente de natură rasială, antisemitism și așa mai departe. Noi avem obligația de a face aceste

baze de date naționale, de a primi semnalările și de a le utiliza. În general, unele state membre – și la

noi au fost dificultăți – invocă faptul că aceste baze de date nu sunt corect protejate, pot avea acces și

alții și atunci victimele pot să suporte anumite consecințe.

Ce vreau să spun eu? Numărul 1: noi avem o Autoritate Națională pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal și o spun așa, în eter, că ar merita mult mai mult susținută, sprijinită. Ea își face

datoria, dar se luptă cu niște chestiuni foarte mari.

Dau un singur exemplu. Cu toții, dar cu toții, am simțit-o, cred, pe pielea noastră, și nu vorbim…

vorbim ca simpli cetățeni, suntem oameni care intrăm în circuitul economic bancar, ne facem credite,

intrăm în baze de date ale băncilor sau ale companiilor de telefonie. Datele noastre cu caracter personal

sunt vehiculate, transferate – numere de telefon, adrese de mail, inclusiv alte chestiuni – și ne pomenim cu

tot felul de telefoane de la companii, de la firme, cu oferte, cu astfel de chestiuni. Sunt folosite – și e un

dezmăț general – date cu caracter personal ale cetățenilor. Evident, unii sunt mai de interes pentru că sunt

membri ai Parlamentului, sunt în funcții publice și așa mai departe.

Autoritatea știu că se luptă; și se luptă cu actori, unii mari, economici, care folosesc aceste practici

neeuropene, antieuropene. Ei, acest tip de discuție noi trebuie să o avem. Trebuie să întărim instituțiile

românești care se luptă cu astfel de chestiuni, iar protecția datelor cu caracter personal, care este

importantă… inclusiv să putem permite anumite schimburi de informații atunci când combatem terorismul

și serviciile din țările membre comunică între ele, însă sunt limite pe care trebuie să le respectăm cu foarte

mare seriozitate. Iar noi, în statul român, mai avem încă foarte multe de făcut pe tema asta.

Tot sprijinul pentru adoptarea proiectului de hotărâre.

Mulțumesc.






Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

La punctul 4, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

- 36 -

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu – Schimbul de date cu caracter personal și protecția acestora într-o lume globalizată –

COM(2017) 7 final.

Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator

Gabriela Crețu.

Vă rog, doamna senator, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.


Mulțumesc.

Stimați colegi,

Actul legislativ anterior, Regulamentul nr. 8, de care tocmai am vorbit, a fost însoțit de un act

cu caracter nonlegislativ, Comunicarea Comisiei cu privire la schimbul de date cu caracter personal și

protecția acestora într-o lume globalizată, discutat în același cadru, cu aceeași factori implicați.

Ca urmare a analizei, am constatat că respectiva comunicare propunea un cadru strategic pentru

ca deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în schimbul de date să se facă exact

după principiile de care vorbea anterior colegul Corlățean, în care instrumentele internaționale, forurile

multilaterale care să promoveze anumite standarde la nivel global să fie luate în considerare, astfel

încât riscul, inclusiv al unor războaie atipice, prin folosirea datelor bancare, a datelor noastre personale

din diverse alte baze de date foarte importante să fie utilizate pentru scopuri… să nu fie, să prevenim,

să nu fie utilizate pentru scopuri ilegale.

Afirmăm că Senatul… vă propunem să sprijiniți ideea ca eforturile Comisiei în elaborarea și

aplicarea pachetului de reforme privind protecția datelor să fie sprijinite, pentru că se creează un cadru

legislativ, și modern, aplicabil unei lumi în care fluxurile de date sunt extrem, extrem de importante.

Vor mai urma și alte documente, unele dintre ele cu caracter legislativ și cu o mai mare zonă de

aplicare, în același pachet.

În urma dezbaterii, deci vă propunem un raport simplu și hotărârea pe care v-am susținut-o

anterior, de a susține eforturile de găsire a soluției celei mai bune de protecție a datelor personale în

cadrul globalizat și în creștere de circulație a datelor.




Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.



- 37 -

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul

European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de

acțiune european în domeniul apărării – COM(2016) 950 final.

Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator

Gabriela Crețu, microfonul 7, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.



Este vorba deci de un act nonlegislativ, o comunicare prin care Comisia Europeană propune un

Plan de acțiune la nivel european în domeniul apărării.

În interiorul Comisiei pentru afaceri europene raportorul a fost domnul senator Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei, care au avut loc în 29 martie, au participat reprezentanți atât de la

Ministerul Finanțelor Publice, cât și de la Ministerul Apărării Naționale.

Comisia pentru afaceri europene a colaborat cu Comisia pentru apărare, ordine publică și

siguranță națională și a ajuns la elaborarea unui raport în baza propunerii, care în principiu constă în

următoarele:

- să se creeze un Fond european de apărare;

- să se stimuleze investițiile în lanțurile de aprovizionare pentru apărare;

- să se consolideze piața unică a apărării.

Acestea ar fi cam cele trei elemente esențiale.

Și pentru prima dată se finanțează din bugetul comun european cercetarea în domeniul apărării.

În urma dezbaterii, Comisiile pentru apărare și pentru afaceri europene susțin ca această

consolidare a bazei tehnologice și industriale să se facă într-o manieră echilibrată, în conformitate cu

concluziile consiliilor europene din 2013 și Consiliului Afacerilor Externe din 2016 legate de acest

aspect; să asigure oportunități egale de participare și beneficii pentru industria de profil din toate

statele membre, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii și start-up-urilor, care sunt motorul inovării

europene; să identifice la nivelul Comisiei Europene cele mai bune modalități de stimulare a statelor

membre în vederea colaborării în programele de dezvoltare, și nu atât în începerea unei noi curse a

militarizării; ca statele membre să-și mențină rolul determinant în stabilirea principiilor de cercetare,

deoarece sunt responsabile pentru dezvoltarea capabilităților militare proprii; să se clarifice rolurile

diverșilor actori implicați în procesul de cercetare-dezvoltare și achiziție de capabilități, respectiv

statele membre, Înaltul Reprezentant în calitate de șef al Agenției Europene, Comisia Europeană,

Agenția Europeană de Apărare, având în vedere că procesul a avut până în prezent un caracter strict

- 38 -

interguvernamental și mai puțin comunitar; să se clarifice, de asemenea, modul de deducere a

cheltuielilor naționale realizate în fereastra de capabilități din calculul deficitului bugetar de stat,

temeiul legal pentru finanțarea din bugetul Uniunii Europene, precum și menținerea unui rol important

pentru Agenția Europeană de Apărare în ceea ce privește facilitarea procesului de dezvoltare a

capabilităților militare la nivelul UE.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru apărare,

ordine publică și siguranță națională au hotărât formularea unei opinii la COM 950 și trimiterea sa

către Uniunea Europeană.

Supunem plenului aprobarea hotărârii, care, în baza raportului prezentat, conține respectiva

opinie de adresat Comisiei Europene pentru a deschide dialogul politic pe această temă.

Mulțumesc.




Senatului.


Vă rog, domnule senator Titus Corlățean, microfonul 3.


Da, mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Regret că abuzez astăzi, poate, de dreptul la intervenție, dar asta e o temă în care e bine să fie

spuse niște lucruri suplimentar față de ceea ce, în mod corect, raportorul deja a spus.

În ultimii ani, politica de apărare la nivel european a ieșit din modul tradițional de cooperare

interguvernamentală. S-au întâmplat, se întâmplă niște lucruri, sunt evoluții, sunt obiective noi, sunt

politici europene care se adaptează realităților. Și aici nu doar politica de apărare și de securitate

comună cu obiectivele concrete fixate, dar există o strategie globală de securitate promovată la nivelul

Uniunii Europene în plan politico-diplomatic, dacă doriți, de doamna Mogherini, care e Înaltul

Reprezentant pentru Politică Externă al Uniunii Europene, care în mod inevitabil atinge și palierul de

securitate și de apărare europeană.

Pe scurt, rolul industriei europene de apărare de o manieră mai integrată, dar și rolul fiecărei

industrii naționale din statele membre ale Uniunii Europene sunt chestiuni care sunt în clipa de față în

centrul acțiunii în ceea ce privește nu doar strategiile, în ceea ce privește capacitățile de producție,

cercetarea. Și s-a spus foarte bine mai devreme de anumite aspecte pe care Uniunea Europeană le

finanțează și le va finanța, apropo de acest document al Uniunii Europene în materie de cercetare în

domeniul apărării.

- 39 -

Spun asta pentru că și noi trebuie să fim foarte atenți, să ne mișcăm de o manieră racordată la

aceste evoluții. Nu întâmplător, între altele… și mă bucur, colegii senatori, colegele senatoare din

mandatul trecut știu că în ultima ședință a plenului Senatului, la limită, am reușit să votăm prima lege a

industriei naționale de apărare în 26 de ani pe care am avut-o în România; am avut onoarea să fiu

coinițiator. Această lege dă o gură de oxigen capacităților de producție din România, dar ne permite să

ne racordăm, să avem o contribuție și la planul european de apărare, pe care, spun, Uniunea Europeană

îl stabilește; apropo de producție, de locuri de muncă, de capacități tehnologice, de investiții în

producție și în mentenanță, nu mai spun de cercetare.

Așa că acest document e unul... în realitate, extrem, extrem de importantă această comunicare

și este bine că Parlamentul României se exprimă pe această temă.

Mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule senator.




Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Ultimul punct pe ordinea de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către

Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Comunicarea

din 2016 privind politica de extindere a UE – COM(2016) 715 final.

Comisia pentru afaceri europene și cea pentru politică externă au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul comisiei, pe doamna președinte Gabriela Crețu, de la Comisia pentru

afaceri europene, să prezinte raportul.

Vă rog, doamna senator, microfonul 7.



Stimați colegi,

Este vorba de un raport pe care l-am mai prezentat și dezbătut o dată și l-am reîntors la comisie,

pentru a întări puțin mesajele noastre.

Chiar dacă cadrul era puțin inadecvat, am considerat că orice prilej în care putem întări

mesajele noastre privind extinderea trebuie folosit și atunci am introdus o subliniere în ceea ce privește

obiectivele noastre în materie de extindere, reafirmând importanța, în special în contextul actual, în

care Uniunea se confruntă cu multiple provocări în plan intern și extern, a menținerii și consolidării

angajamentului politic al Uniunii Europene și statelor membre pentru promovarea cu consecvență a

- 40 -

politicii de extindere pe relația cu statele candidate și cu aspiranții la aderare, respectivul raport fiind

exclusiv pe candidate, de fapt; această politică ce s-a dovedit un proiect de succes al Uniunii în

procesul de edificare a unui profil relevant de actor la nivel global, precum și pentru extinderea

spațiului de democrație, stabilitate, prosperitate și pace în vecinătatea Uniunii Europene.

Susținem continuarea procesului de aderare a statelor candidate și potențial candidate care

dovedesc voință și capacitate de a îndeplini criteriile necesare de aderare, pe baza principiului

meritelor proprii. În acest context, susținem în mod particular necesitatea reafirmării unui angajament

clar al Uniunii Europene față de parcursul european al Republicii Moldova, pentru a răspunde, de o

manieră structurată și calibrată, proceselor tangibile realizate de Chișinău în implementarea Acordului

de asociere, inclusiv prin acordarea unei perspective europene clare, în baza art. 49 din Tratat și,

respectiv, acordării statutului de candidat.

Țara noastră este dedicată consolidării cooperării regionale în formate care pot sprijini efectiv

procesul de integrare, ca parte a sprijinului pentru avansarea procesului de promovare a stabilității în

regiunea de sud-est europeană.

V-am citit doar ceea ce am întărit în noua formulare a raportului și a opiniei pe care vrem să o

trimitem, față de prima formulare, care, deși în mare susținea aceleași idei, se referea exclusiv la

obiectul raportului pe care îl făcea Comisia Europeană către Parlamentul European, Consiliu și statele

membre, parlamentele statelor membre, referitoare la procesul actual de extindere către cele șase țări

vizate, din care, bineînțeles, Moldova nu face parte.

Ca urmare, vă propunem să aprobați opinia, așa cum este ea în hotărârea aflată pe site.

Dacă colegii mai vor să sublinieze ceva…


Vă mulțumim, doamnă președinte.


Senatului.


Vă rog, domnule Corlățean, să abuzați de microfonul 3. Aveți cuvântul.



Am văzut semnalul dumneavoastră și promit să abuzez ultima oară în această zi de acest

microfon.

Voiam, pur și simplu, să salut…


Nu mai avem puncte pe ordinea de zi, că mai…

- 41 -


… deschiderea… ați înțeles mesajul. Salut deschiderea Comisiei pentru afaceri europene și

Comisiei pentru politică externă, care au acceptat amendamentele pe care le-am formulat.

După dezbaterea anterioară, consider și acum că este important, cu orice prilej pe care îl avem,

să subliniem politic care este interesul României, respectiv continuarea procesului de extindere ca

proiect de succes al Uniunii Europene. Am făcut parte din treaba asta și nu avem niciun interes ca

frontiera Uniunii Europene să se oprească la marginea Balcanilor sau chiar la frontiera estică. Mai

avem lucruri de rezolvat. Și, doi la mână, inclusiv sublinierea vocației europene și necesității ca, în

baza art. 49 din Tratatul Uniunii Europene, Republicii Moldova, pe bază de progrese, să-i fie

recunoscute identitatea, vocația, destinația europeană, deci în viitor statutul de candidat.

Așa că nu pot decât să mulțumesc comisiilor și să susțin și eu votarea acestui proiect de

hotărâre.

Mulțumesc.







adoptat.

Cu acest punct, am epuizat ordinea de zi.

Declar închisă ședința de astăzi a plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

Ne vedem la plenul reunit.

Ședința s-a încheiat la ora 11.40.

S T E N O G R A M A - senat.ro · Distinse doamne și domni senatori, bună dimineața! Obiectul...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · Distinse doamne și domni senatori, bună dimineața! Obiectul...