S T E N O G R A M A · 2018-03-12 · Desigur, nu am căderea să le spun eu cum este mai bine să...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 7 martie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „PNL e pe

contrasens – repetă că nu mai sunt bani de pensii și salarii, în timp ce pensiile și

salariile cresc”;

- Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Salariile medicilor,

episodul 2 – Olguța Vasilescu, ministrul discriminării muncii și inechității sociale”;

- Gabi Ionașcu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Prefectul, înalt funcționar

public apolitic, de stânga sau de dreapta, după cum bate vântul”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Migrația trebuie abordată

instituțional”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Comuna

Toporu, din județul Giurgiu, crește sub zodia racului care merge doar înainte!”;

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca temă salarizarea medicilor

primari;

- Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Măsura plafonării

dobânzii, un lup în blană de oaie”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România și democrația în

spațiul Uniunii Europene”;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică având ca temă proiectul de

modernizare a sistemului informatic al Administrației Fiscale;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Criza refugiaților, o

problemă sau nu pentru România?”;

- Vlad-Tudor Alexandrescu (USR) – declaraţie politică având ca temă consecințele

nefaste ale populismului;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Vreau o Românie

fără mască de gaze pe față”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cultura respectului

femeii”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă necesitatea reabilitării și

consolidării clădirilor cu risc seismic ce deservesc unități medicale;

5

- 2 -

- Liviu-Marian Pop (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Învățământul –

proiectul public numărul 1 al guvernării PSD-ALDE!”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Liviu Nicolae

Dragnea – Unanimul!”;

- Gabriela Crețu (PSD) – declaraţie politică având ca temă 8 Martie – Ziua

Internațională a Femeii;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Creșterea istorică a

salariilor personalului din sistemul medical”.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 35; 36

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12 – 17 martie a.c. 35

4. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 109

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile

publice. (L488/2017)

36

5. Dezbaterea Propunerii legislative privind trecerea unor suprafeţe de fond forestier din

grupa I funcţională – vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul

public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” în

domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor

locale ale acestora. (L503/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

39

6. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea Programului de

investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în

zona montană. (L90/2018)

41


investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.

(L92/2018)

47


investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane. (L94/2018)

51

9. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de

reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale.

(L41/2018)

53

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul

comerţului. (L552/2017)

55

- 3 -

11. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire

socială, a ordinii şi liniştii publice. (L505/2017)

56


Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de

sănătate. (L6/2018)

61


Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011

privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul

sănătăţii. (L7/2018)

65

14. Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative

din domeniul sănătăţii. (L497/2016)

(Reexaminare la solicitarea Președintelui României.)

68

15. Dezbaterea Proiectului de lege privind precursorii de droguri. (L509/2017)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

71

16. Dezbaterea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016

privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L47/2017)


(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

73

17. Dezbaterea și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

(L150/2017)


76


Guvernului nr. 102/2017 pentru modificarea articolului 20 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale

care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi

unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi. (L9/2018)

78


Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal. (L3/2018)

80


Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen. (L20/2018)

85

- 4 -

21. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile şi

imunităţile Autorităţii Internaţionale privind Spaţiile Submarine, adoptat la

Kingston, la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003;

- Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la

11 noiembrie 2016 la Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană şi statele

membre ale acesteia, pe de o parte, şi Columbia şi Peru, pe de altă parte, semnat

la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ţine seama de aderarea Ecuadorului;

- Lege privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor

sume reprezentând venituri de natură salarială.

86

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 7 martie 2018

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreşedinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii

senatori Marian Pavel şi Mario-Ovidiu Oprea, înlocuit de domnul senator Gheorghe Baciu, secretari

ai Senatului.

Domnul Nicu Fălcoi:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 7 martie 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat

de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90

de minute.

Și dau cuvântul, prima dată, doamnei senator Federovici Doina-Elena.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „PNL e pe contrasens – repetă că nu mai sunt bani de pensii

și salarii, în timp ce pensiile și salariile cresc”.

Distinși colegi,

PNL dezinformează populația când spune că nu mai sunt bani de salarii și pensii. Deși

realitatea i-a contrazis de fiecare dată, cei din PNL continuă să contrazică, să se contrazică, punându-se

într-o situație ridicolă.

Săptămâna trecută au intrat în vigoare majorările de salarii pentru medici și profesori, așa cum

a fost prevăzut în Legea salarizării unitare. Salariile profesorilor cresc, în medie, cu 20%, iar cele ale

medicilor și asistenților cresc până la nivelul maxim din grila de salarizare prevăzut pentru anul 2022.

Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână la finalul lunii martie. Cu toate acestea, reprezentanții PNL

depun săptămânal câte o moțiune împotriva Guvernului PSD-ALDE.

Desigur, nu am căderea să le spun eu cum este mai bine să facă politică, dar vă spun sincer că e

foarte bizar ca un partid serios, cum consider eu că este PNL, să aleagă să declanșeze astfel de acțiuni

politice exact în momentul în care Guvernul PSD-ALDE aduce o îmbunătățire sensibilă în viața

medicilor și dascălilor din România.

- 6 -

Am văzut că PNL a spus că salariile profesorilor ajung doar pentru primele nouă luni, în

condițiile în care salariile în educație tocmai au crescut de la 1 martie. Anul trecut, în septembrie,

spuneau că în noiembrie nu vor mai fi bani de pensii, în condițiile în care pensionarii primeau pensiile

mărite ca urmare a creșterii punctului de pensie, a scutirii de CASS pentru toate pensiile și de impozit

pentru cele mai mici de 2 000 de lei. Mă întreb cât vor mai merge pe contrasens și se vor pune în

această situație. La fel, ne-au criticat în legătură cu noua legislație privind salarizarea din sistemul

bugetar exact atunci când creșteau salariile tuturor bugetarilor.

Afirmațiile colegilor din PNL potrivit cărora majorările de pensii și salarii nu pot fi susținute de

economie s-au dovedit profeții false, contrazise de creșterea economică importantă, de 7%, din 2017,

care a plasat România pe primul loc în Uniunea Europeană.

După cum s-a putut constata, programul nostru de guvernare s-a bazat pe estimări prudente.

Am prevăzut o creștere de 5,2% și am avut în realitate 7%, fără a depăși deficitul bugetar de 3%. De

asemenea, am estimat o datorie guvernamentală de 37% din produsul intern brut, iar în final a fost

mult mai mică, de doar 35,4% din produsul intern brut.

Deci, distinși colegi de la PNL, chiar sunteți pe contrasens repetând întruna că nu mai sunt bani

de pensii și salarii, în timp ce pensiile și salariile cresc.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario-Ovidiu.

(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să răspund eu la o parte din întrebările anterioare și încep în felul următor:

„Salariile medicilor, episodul 2 – Olguța Vasilescu, ministrul discriminării muncii și inechității sociale”.

Am intitulat-o așa pentru că ministrul muncii alege să răspândească informații false privind

creșterile salariale din sectorul medical, generalizând veștile legate de sporirea veniturilor. În propria

stare de vedetism cronic și goană după imagine, Lia-Olguța Vasilescu anunță că va mări veniturile

tuturor medicilor, ceea ce este evident un mare neadevăr.

Doamna ministru poate folosi spațiul public pentru o nouă încercare de a manipula, însă

realitatea este că de majorările în cauză beneficiază doar medicii din sistemul bugetar, adică cei din

spitale și din ambulatoriile integrate ale spitalelor. Dacă nu cumva și matematica ridică mari probleme

- 7 -

doamnei ministru, o anunțăm că beneficiari ai acestei actuale majorări salariale sunt doar jumătate din

numărul total al medicilor din România.

Veniturile medicilor de familie, ale celor din cabinete independente din ambulatoriul de

specialitate, ca și asistenții din aceste segmente nu se bucură de același tratament, deși și ei fac parte

din sistemul public de sănătate. Conform datelor Societății Naționale de Medicină de Familie, doamna

ministru Vasilescu discriminează circa 11 256 de medici de familie și încă aproximativ 10 000 de

medici din cabinetele independente din ambulatoriul de specialitate. Aceasta este încă o tentativă de a

păcăli, de a lua ochii cetățenilor, de a lăsa impresia că în România se practică justiția socială.

Deși medicii de familie sunt un pilon important din sistemul de sănătate, având în vedere în

primul rând gradul ridicat de adresabilitate al populației, finanțarea medicinii de familie a rămas, ca

pondere, la 5,88% din bugetul sănătății. Din acest procent se acoperă cheltuielile necesare funcționării

cabinetelor, taxe, impozite și venitul a 11 256 de medici de familie, aproximativ 16 000 de asistenți

medicali, dar și alt personal angajat: contabili…

Doamna Vasilescu arată prin gestul său, ca ministru, că preferă un dezechilibru și mai accentuat

în sistemul medical, apreciind că munca a jumătate din medicii români este mai puțin importantă, ba

chiar nesemnificativă. Semnalul transmis de ministrul muncii acestei categorii, care nici în anii

precedenți nu s-a bucurat de măriri salariale, este că ea trebuie în continuare remunerată modest.

Vorbele frumoase trebuie să se transforme în fapte, iar adevărul trebuie să primeze în relația cu

oamenii, indiferent câte puncte de popularitate și-a propus doamna ministru să acumuleze cu orice

preț. Doamna Vasilescu refuză să susțină un palier al medicilor care asigură 70% din tot ceea ce

dorește și are nevoie un pacient. Ministerul Muncii demonstrează că medicina de familie este încă o

dată considerată un rest al medicinii, deși este o specialitate la fel de respectabilă ca și celelalte și

extrem de solicitantă. Este acea ramură abordată cu încredere direct de toți românii asigurați. După

zece ani de studii, adică șase ani în facultate și patru de rezidențiat, medicii de familie trebuie susținuți

și apreciați corect financiar, pentru că întreaga țară depinde de calitatea actului lor medical

profesionist, adesea exercitat în condiții de colaps. Sper ca doamna ministru să rectifice întreaga

situație, întrucât în viziunea dumneaei probabil că medicii de familie au fost uitați din grila de

salarizare bugetară considerând că sunt privați, ceea ce este un alt neadevăr, ce trebuie combătut.


(Domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi.

Domnul Gabi Ionașcu:


- 8 -

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică a subsemnatului, Gabi Ionașcu, senator al Partidului Mișcarea Populară din

Circumscripția nr. 23 – Ialomița, este intitulată „Prefectul, înalt funcționar public apolitic, de stânga

sau de dreapta, după cum bate vântul”.

În Senatul României, pe ordinea de zi de astăzi a fost înscris proiectul de lege L518/2017,

privind instituirea zilei de 2 aprilie – Ziua Instituției Prefectului din România, „dedicată recunoașterii

rolului și meritelor instituției prefectului la dezvoltarea țării noastre din punct de vedere economic,

cultural și social”.

Buna intenție a domnitorului Alexandru Ioan Cuza – statuată prin Legea comunală nr. 1 din 2

aprilie 1864 și Legea nr. 2 pentru înființarea consiliilor județene, prin care, citez din prevederile legale

respective, „prefectul, cap al administrației județene, dirige toate lucrările acestei administrațiuni, îi

execută hotărârile consiliului județean”. Iar astăzi, după 150 de ani, mai bine de 150 de ani, prefecții și

subprefecții au fost readuși la funcția de ispravnici, dregători și vătafi de județ, mai exact ispravnici,

dregători și vătafi de partid, mai grav decât prim-secretarii județeni ai defunctului Partid Comunist

Român.

Din cele 84 de funcții de prefect și subprefect, numai patru funcții sunt ocupate prin concurs de

înalți funcționari publici, restul de 80 de funcții fiind ocupate prin detașare temporară pe perioade

succesive de câte șase luni de așa-zișii funcționari publici produși în laboratoarele de partid de pe lângă

consiliile județene sau locale.

Guvernele care s-au succedat după anul 2009, de când nu s-au mai organizat concursuri pentru

ocuparea posturilor vacante, cu generozitate au derogat de la Legea nr. 340/2004 privind instituția

prefectului numirea unor ispravnici de partid cu atributul principal de isprăvnicii în teritoriu precum

racolarea sau eliminarea unor aleși locali, numirea în deconcentrate a unor membri de partid sau avizul

de nelegalitate a unor hotărâri de consiliu, în locul aplicării programelor de guvernare.

Mai mult, pentru ispravnici, demnitari și aleși locali, PSD și ALDE în Camera Deputaților le dă

dreptul să fie comercianți persoane fizice, pentru a „dirige toate lucrările acestei administrațiuni”, citez

eu, respins în data de 6 martie 2018 de Curtea Constituțională a României.

Scopul prevăzut de lege pentru care a fost înființată categoria înalților funcționari publici a fost

acela de a asigura managementul de nivel superior în administrația publică centrală și în autoritățile

administrative autonome. Amestecul politicului în administrație nu putea să nu afecteze și categoria

înalților funcționari publici, categorie care ar fi trebuit să formeze un corp de elită de funcționari

publici apolitici, care să asigure managementul unor funcții publice importante, cum ar fi cea de

secretar general al Guvernului, secretar general adjunct al Guvernului, secretar general din ministere și

- 9 -

alte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și de prefect, secretar general,

secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice.

Efectele vizibile ale alterării corpurilor înalților funcționari publici se resimt vizibil la nivelul

funcțiilor de prefect și subprefect, funcții ocupate în prezent de politruci ai partidelor de la guvernare care

au fost plantați prin inginerii juridice care speculează inexactitățile și ambiguitățile din Legea nr. 188/1999.

Este relevant faptul că acest act normativ care reglementează statutul funcționarilor publici a fost modificat

de 35 de ori în perioada 2003 – 2016. Numai în 2009 legea a suferit șapte modificări.

Înaltul funcționar public este „apolitic și beneficiază de stabilitate în funcția publică tocmai

pentru a asigura stabilitatea autorității și a instituției publice”. Am citat din lege. Cu toate acestea,

categoria înalților funcționari publici este categoria cea mai expusă influențelor politice. Primii

funcționari înlocuiți din funcție atunci când se schimbă puterea politică sunt tocmai înalții funcționari

publici. În condițiile în care legea care ar fi trebuit să-i ferească pe înalții funcționari publici de

influențe politice și să le confere stabilitate în funcție se modifică de maniera aceasta, atunci ne punem

întrebarea: despre ce mai poate fi vorba?

Una dintre metodele prin care guvernele își instalează în funcții prefecți politici se bazează pe

transformarea membrilor de partid în funcționari publici prin angajarea fictivă în cadrul autorităților

publice locale sau instituțiilor deconcentrate din teritoriu, urmată de transferul la prefecturi pentru

îndeplinirea temporară a funcției de prefect sau subprefect. Odată numit în funcție, politrucul este

eternizat în funcție, fiindu-i prelungită detașarea doar prin simplul acord de voință al acestuia, fără

emiterea unei hotărâri de guvern. Ilegalitatea constă în aceea că, deși potrivit art. 92 alin. (2) din Legea

nr. 188/1999 detașarea se poate face doar pentru șase luni într-un an calendaristic, temporarii sunt

menținuți în funcții doar pe baza unui acord de voință, pe care inclusiv Agenția Națională a

Funcționarilor Publici îl consideră suficient.

Au fost cazuri în care autoritățile locale au angajat prin concurs membre sau membri de partid

care nu au apucat să lucreze nici măcar o oră pe funcția respectivă, fiind plantați în funcții rezervate

strict pentru înalții funcționari publici. Paleta încălcărilor de lege în numirile de prefecți mascate sub

denumirea de „detașare temporară” este mult mai largă. Au existat cazuri în care au fost importați

funcționari publici fabricați peste noapte, deși în cadrul prefecturilor existau funcționari care aveau

calificarea de înalt funcționar public. Sunt cazuri în care astfel de importuri au fost anulate prin

hotărâri definitive ale instanțelor de judecată, pe care Guvernul le-a ignorat efectiv, menținând în

funcții politrucii.

Deși s-au cheltuit sume importante de la buget cu pregătirea corpului de înalți funcționari

publici, această categorie profesională, care ar fi trebuit să asigure stabilitate și profesionalism pentru

managementul funcțiilor publice, este pe cale de dispariție. În schimb, gruparea PSD-ALDE se

- 10 -

pregătește să inventeze un cod administrativ, care va consacra revenirea pe față și la vedere a

politrucilor în funcții apolitice. Nu ne miră. Guvernarea pe bază de cozi de topor este un apanaj al

coaliției de guvernare PSD-ALDE.

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi


Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion.

Domnul Ion Hadârcă:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața, stimate domnule președinte al ședinței!

Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației mele politice se astăzi este „Migrația trebuie abordată instituțional”.

În vremuri pașnice ne confruntăm cu fenomene caracteristice stărilor de război. Este vorba de

fenomenul devastator al migrației, mai precis cel al emigrației, pentru că anume emigrarea populației

române către alte țări și alte destinații ne întristează și ne îngrijorează.

Vin cu acest subiect oarecum în reluare, având în vedere că el a fost abordat și discutat în

Legislativ de mai multe ori în ultima vreme. În euforia libertății postrevoluționare a anilor ʹ90, limbajul

politic a adoptat un nou termen, aparent ecumenic, „românii de pretutindeni”, care în realitate

atenuează și umbrește marile drame istorice, geografice, sociale ale națiunii române, inclusiv cele

migraționiste. Vom remarca, în treacăt, că noțiunile de „migrație” și „de pretutindeni” sunt

complementare, dar nu și sinonime absolute. „De pretutindeni” marchează o finalitate, iar „migrația”

este un proces astăzi în plină desfășurare.

Din diferite perspective, procesul migrației este azi abordat în statele limitrofe, dar și la nivel

continental, în instituțiile comunitare ale Uniunii Europene. Este o dovadă în plus că fenomenul

reprezintă o gravă problemă nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă. Rezultatele

recentelor alegeri parlamentare din Italia demonstrează cu prisosință acest fapt.

Mulți tratează subiectul migrației unilateral și la modul populist, dând vina pe guvernările

postdecembriste, pe incapacitatea acestora de a gestiona economia, țara, de a crea noi locuri de muncă,

multe și bine plătite. Indubitabil, contează și acest factor, dar să nu uităm că rădăcinile răului se trag

din gravul accident istoric produs în secolul XX. Comunismul a deviat România de la mersul ei firesc

de dezvoltare. În anii regimului totalitar țara a fost transformată într-un lagăr de muncă forțată.

Căderea comunismului și, în consecință, a Cortinei de Fier în Europa a scos în lumină marea

discrepanță dintre nivelul de viață din Occident și cel din răsăritul Europei.

- 11 -

Puterea reculului a fost pe potriva discrepanței și, iată, astăzi vorbim de o statistică de peste 3,4

milioane de români plecați la muncă în străinătate sau stabiliți definitiv acolo, cu tot cu familiile lor.

Datele plasează România pe poziția a doua într-un top mondial al migrației.

Cifrele vin de la Organizația Națiunilor Unite și au fost difuzate în a doua jumătate a anului

trecut. Conform acestor estimări, românii sunt întrecuți doar de Siria, stat care se confruntă cu un

îndelungat război civil. În procente, diaspora română reprezintă 17 procente din populația totală a

României. Expertiza demonstrează faptul că România are cea mai accelerată creștere a numărului de

migranți într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul.

Fără a fi în război, trebuie să recunoaștem că datele statistice referitoare la fenomenul migrației

ne semnalează clar că România sângerează. Și sângerează puternic. Datele statistice arată că nouă

români părăsesc în fiecare oră țara, România pierzând anual echivalentul unui oraș de nivel mediu ca

Slatina sau Tulcea. Tot specialiștii accentuează că anul acesta vor părăsi țara alți 85 000 de români, iar

ultimele estimări spun că România a pierdut deja sute de miliarde de euro din cauza depopulării.

Deși înregistrăm cel mai înalt ritm de dezvoltare economică din Europa, salariile și veniturile

angajaților și ale populației rămân încă mult sub nivelul economiilor europene. Piața de muncă este

deschisă. În situația în care România se află pe ultimele locuri, de la numărul de kilometri de

autostradă până la veniturile salariale, este clar că forța de muncă din România își va găsi loc pe alte

piețe. Fenomenul este greu de oprit și va mai face ravagii în România, dacă va fi lăsat la voia

întâmplării. Se vor destrăma alte familii ori tinerii vor pleca cu totul în alte țări, vor rămâne copii

orfani cu părinți în viață și se vor închide alte școli din lipsa copiilor care să le treacă pragul. Este o

dramă a zilelor noastre, cu impact devastator în ziua de mâine.

Este evident că ne confruntăm cu o provocare fără precedent. Oricine are o minimă cultură

politică știe că cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană. Nu ne putem permite să

risipim la nesfârșit. Nu trebuie lăsat ca exodul să treacă de linia roșie, după care orice intervenție a

statului se va dovedi de prisos.

Cunosc consecințele, de la această etapă, ale exodului populației din Republica Moldova. Peste

Prut, depopularea pare să fie o politică a statului capturat de câțiva oligarhi, indiferenți la ceea ce se

întâmplă, sau e parte a unui război hibrid dus de niște agenți sub acoperire în folosul altui stat cu

pretenții la teritoriul Basarabiei. Cunosc, la fel, cât de greu îi revine economiei județului Vaslui să facă

față cererilor din ce în ce mai mari în brațe calificate de muncă, ele fiind lipsă, pentru că lucrează în

folosul economiilor occidentale.

În afară de unele acțiuni punctuale pe care le aplică Guvernul pe planul diminuării exodului, de

la sporirea salariilor unor categorii de angajați, la inițierea de proiecte de susținere a afacerilor mici și

- 12 -

mijlocii pentru cei care vor să revină în țară, România are nevoie de o strategie națională elaborată și

aplicată punctual pe acest domeniu, extrem de complicat și foarte dificil sub toate aspectele.

Este, în sfârșit, nevoie ca fenomenul migrației să fie abordat instituțional de statul nostru.

Suportul în ceea ce privește integrarea europeană a românilor plecați în alte țări trebuie suplimentat cu

politici pragmatice și proiecte mult mai consistente de readucere a lor în țară.

Investițiile în modernizarea României, în infrastructură, în educație, în sănătate, investițiile în

oameni, în sfârșit, sunt ceea ce poate opri, într-un viitor previzibil, exodul nestăvilit al românilor din

patria lor.

În fine, este riscant a aborda acest subiect în ajunul frumoasei sărbători destinate omagierii

femeii, dar poate că anume atrăgând atenția și asumându-ne responsabilitatea protecției casei, familiei,

mamei cu copilul în brațe, aducem cel mai sincer omagiu celei care stă la temelia țării. Să nu uităm că,

în primul rând, aceste ființe au nevoie de dragoste, iar dragostea, precum se știe, nu migrează nicăieri.

Tuturor doamnelor și domnișoarelor țării, felicitări!

Ion Hadârcă, senator ALDE de Vaslui

Vă mulțumesc pentru atenție.



Dau cuvântul domnului senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:


Onorat prezidiu,


Dați-mi voie înainte, pentru ziua de 8 Martie, să urez tuturor domnișoarelor și doamnelor din

România sănătate, bucurii în familie, un an bun și o primăvară frumoasă!

Titlul declarației politice: „Comuna Toporu, din județul Giurgiu, crește sub zodia racului care

merge doar înainte!”

În anul 2012, când a fost ales primar la Toporu, la primul mandat, Constantin Ionescu, de

profesie inginer agronom, era cel mai tânăr primar din județul Giurgiu. De atunci a luat cârmele cele

mai izolate comune din restul județului… din județ, celei mai vitregite ca urmare a lipsei drumurilor de

acces, ruptă total de civilizație. Pare greu de imaginat, dar salvarea și pompierii ajungeau la Toporu

doar după voia Domnului. Este motivul pentru care astăzi s-au organizat și comuna are în dotare o

autocisternă funcțională – de pompieri, bineînțeles –, un buldoexcavator, un tractor cu remorcă, iar

Consiliul Județean le-a dat în folosință o freză, utilaj cu care intervin în situații deosebite; freză de

zăpadă, bineînțeles. Împreună cu Crucea Roșie au înființat în satul Tomulești un punct de prim ajutor.

- 13 -

În mandatul 2016 – 2020, comuna Toporu este administrată de un primar al PSD și un consiliu

local compus din 11 consilieri. Consiliul local ales are 10 consilieri din partea PSD și un consilier ALDE.

Constantin Ionescu, acum aflat la al doilea mandat, rămâne unul dintre cei mai tineri, dar și

dintre cei mai apreciați primari ai județului Giurgiu. El este racul care merge doar înainte.

Atașat de rădăcinile sale existențiale cu tot ceea ce înseamnă vatră, familie, popor, țară,

conservator și tradiționalist, cu profunzime, primarul Constantin Ionescu își atinge pas cu pas scopul.

Deși ușor neobișnuită, comparația cea mai cuprinzătoare pentru Constantin Ionescu este cea a apelor

adânci și limpezi, tipic de altfel pentru zodia natală a acestuia, zodia racului.

Ajutat de comunitate, având alături un viceprimar inimos, Valentin Dobrică, „Vlad Țepeș”,

după cum îi spun toți cei din comună, cu sprijinul Consiliului Județean Giurgiu și al parlamentarilor

PSD de Giurgiu, prin PNDL 1 a realizat proiecte importante, esențiale pentru locuitori:

- alimentare cu apă în sistem centralizat pentru 14,88 km, cu o valoare de 4,25 milioane de lei;

- modernizare drum comunal DC23, Toporu – Tomulești: 5,15 km drum modernizat, în valoare

de 5,85 milioane de lei;

- modernizarea structurii rutiere a părții carosabile pentru străzile de interes comunal din

comună, în valoare de 108,2 milioane de lei.

Prin Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) este în curs de realizare rețeaua de

canalizare, 7,5 km, în valoare de 1,5 milioane de euro.

Obiectivele de investiții depuse prin PNDL 2 sunt legate de asfaltarea străzilor interioare în

satele Toporu și Tomulești, în valoare de 6,3 milioane de lei, dar și modernizarea și extinderea Școlii

Gimnaziale „Petre Adameșteanu” din satul Toporu, în valoare de 7,24 milioane de lei.

În viitorul apropiat are în vedere:

- extinderea rețelei de străzi de interes local prin lucrări de modernizare – 8,878 km;

- extinderea rețelei de apă;

- realizarea drumului județean DJ503, care leagă municipiul Giurgiu de Gara Stănești – Gara

Chiriacu și comuna Toporu. El va fi cuprins într-un proiect transfrontalier POR-SUERD, dedicat sprijinirii

obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Proiectul se află în etapa de evaluare

administrativă și va putea beneficia de o finanțare prin POR în valoare de 67,56 milioane de lei;

- de asemenea, realizarea drumului DJ506A, care leagă județul Giurgiu de județul Teleorman.

Alte realizări în comună cu sume alocate din bugetul propriu:

- lucrări de construire de tribune la stadionul comunal, investiție realizată prin forță de muncă

proprie. Sportul, în special fotbalul, este iubit, astfel că la meciurile jucate acasă de echipa „Voința”

sunt deseori prezenți și peste 400 de spectatori de toate vârstele;

- 14 -

- construirea unui teren de sport cu gazon sintetic, realizat din bani proveniți de la bugetul local

în satul Tomulești;

- un parc înființat în satul Tomulești, cu montarea unei statui a domnitorului Vlad Țepeș, și un

parc realizat în satul Toporu, altă realizare;

- un monument ridicat în satul Tomulești, un monument dedicat sau în cinstea eroilor din

comună care au luptat în al Doilea Război Mondial;

- 15 hectare de teren au fost împădurite pe alte terenuri neagricole aparținând comunei;

- pe raza comunei funcționează 20 de asociații agricole, principala ocupație a locuitorilor

comunei fiind agricultura. Cea mai mare dorință a acestora este realizarea asociației utilizatorilor de

apă, pentru a putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru amenajarea stațiilor de pompare a

apei, beneficiind astfel de apa gratuită furnizată de către ANIF Giurgiu.

Concluzie: primarul Constantin Ionescu a reușit să dea o altă imagine comunei, atât din punct

de vedere edilitar, dar și cultural, prin renașterea tradițiilor folclorice și invitarea unor interpreți

prestigioși la sărbătoarea comunei Toporu, pe 21 mai, eveniment anual, care anul acesta se află la a

patra ediție.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule senator.

Îi dau cuvântul domnului senator Wiener Adrian.

Domnul Adrian Wiener:


Dragi colegi,

Ministrul muncii, Olguța Vasilescu, exclama cu emfază în urmă cu câteva zile: „Salariile

medicilor primari vor crește de la 4 000 la 15 000 de lei.” Afirmația este o insultă în sine și în cele ce

urmează voi încerca să argumentez.

În primul rând, doamna ministru compară 4 000 de lei, salariul net actual al unui medic primar

gradația IV, cu 15 000 de lei, salariul brut în urma creșterii de la 1 martie, pentru a sublinia, de-a

dreptul primitiv, realizarea. Compară mere cu pere, pentru a gonfla în mod fals creșterea. Capitalizează

electoral un demers normal, ce ține de securitatea națională.

În al doilea rând, să ne amintim că în programul de guvernare pentru care PSD a primit mandat

popular în 2016 promisiunea era de creștere a salariilor medicilor primari la 3 300 – 3 600 de euro de

la 1 ianuarie 2018. Sigur, creșterea se întâmplă de la 1 martie 2018, iar cifrele avansate presupuneau și

- 15 -

atunci că se referă la salariul brut. Era în contextul partajării echilibrate a contribuțiilor între angajat și

angajator, deci la un nivel de 32,5% al contribuțiilor, nu la 45%, cât este acum, după revoluția fiscală.

De asemenea, în același program de guvernare era promis impozit zero pe veniturile medicilor,

realitatea fiind că ele sunt în continuare 10%, ca la majoritatea angajaților din România.

Nu se preciza nimic de plafonarea sporurilor la 30% cumulat din masa salarială, ceea ce va

conduce la corelarea sporurilor nu cu riscul sau condițiile de muncă, ci cu bugetele spitalelor, și nici

despre limitarea tarifului orar pentru gărzi la valoarea din ianuarie 2018, munca suplimentară a

medicilor nefiind cuprinsă în creșterea salarială. În fapt, se ajunge din nou la situația absurdă ca pentru

același angajat, la același loc de muncă, pentru aceeași activitate prestată, să existe două tarife orare

distincte: unul pentru norma de bază, care crește de la 1 martie, și altul pentru munca suplimentară,

obligatorie de altfel, pentru că spitalul este un domeniu cu activitate continuă.

Astfel, incapacitatea de a respecta programul de guvernare este prezentată triumfalist ca o mare

realizare care va opri exodul medicilor și îi va determina pe cei plecați să se întoarcă. Mai mult, un

astfel de discurs are ca efect „developarea” medicilor în spațiul public ca o castă privilegiată, demnă de

invidie și dispreț, în condițiile în care calitatea actului medical nu va crește, pentru că salariile mărite

nu compensează spațiile insalubre sau lipsa dotărilor, lipsa de personal sau listele de așteptare. De

altfel, niciodată nu a fost o discrepanță mai mare între salarizare și finanțare în sistemul public de

sănătate. Unele spitale vor depăși 95% din buget la capitolul cheltuieli de personal.

Și nu, medicii din străinătate nu se vor întoarce, doamnă ministru. Printre cele mai importante

motive ale exodului medicilor erau vulnerabilitatea practicii medicale și riscul profesional într-un

sistem medical fragmentat, subfinanțat și subpopulat cu personal, fără dotări corespunzătoare. Nimic

din toate acestea nu s-a schimbat.

Am să închei reamintind una din premisele pe care s-a construit Legea salarizării unitare – de a

nu crea gradiente salariale în cadrul aceleiași familii ocupaționale. Prin exceptarea farmaciștilor,

biologilor, chimiștilor, psihologilor clinicieni, a kinetoterapeuților de la creșterea din martie, se creează

exact acest lucru.

Senator USR de Arad, Adrian Wiener

Mulțumesc.


Mulțumim, domnule senator.

Îi dau cuvântul domnului senator Bulacu Romulus.

Domnul Romulus Bulacu:


Titlul declarației politice: „Măsura plafonării dobânzii, un lup în blană de oaie”.

- 16 -

Pentru că Senatul a adoptat recent proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzii efective

anuale pentru creditele ipotecare și de consum, fapt ce a stârnit controverse în spațiul public, vin în fața

dumneavoastră pentru a explica votul dat împotriva acestui proiect, pe care nu-l consider, în ciuda

aparențelor, unul benefic pentru populație. Această măsură are un caracter ambiguu: deși creează

senzația populistă că politicienii au împiedicat o jupuire a clienților din partea băncilor, de fapt s-a

reușit compromiterea întregului sistem de creditare.

Persoanele cu riscuri mai mari, dar care până mai ieri puteau accesa un credit astăzi nu o vor

mai putea face. Și aici discutăm atât de persoane cu venituri mici, cât și de persoane cu venituri mari.

În cazul creditelor ipotecare/imobiliare, ca o consecință a limitării ratei dobânzii, și acestea vor avea de

suferit. Ne așteptăm la o creștere a garanțiilor cerute de bănci, ceea ce va determina scăderea sumei

creditului acordat unui client, față de momentul actual. Astfel, în condițiile în care cererea de credite

ipotecare se va diminua, este posibil ca prețurile proprietăților să scadă, pentru că nu va mai exista

același nivel de cerere prin credit. Vom asista la o reacție în lanț, unde, din păcate, tot consumatorii de

credite vor avea de suferit, nu neapărat băncile. Deci beneficiul pentru consumator este discutabil.

Economia nu face politică, iar experiența internațională a plafonării ratei dobânzii la creditele

pe termen scurt și cu risc ridicat indică, într-o măsură covârșitoare, că efectele negative le depășesc pe

cele pozitive. Reprimarea pieței microcreditelor duce la reducerea gradului de competiție pe piață, nu

rezolvă problema supraîndatorării unor debitori și stimulează creditarea ilegală. Astfel, clienții riscanți

vor fi aruncați în brațele unor sisteme alternative de creditare, nereglementate de BNR, precum

cămătari, case de amanet sau rețele de finanțare alternativă directă.

Indiferent de nivelul de dezvoltare al economiei în care a fost implementată, plafonarea

dobânzilor a redus accesul la credit al persoanelor sărace, a subminat costul transparent al creditului

prin creșterea comisioanelor, nu a contribuit la reducerea gradului de îndatorare și nici scăderea

volumului creditului de consum, îngustând însă gama produselor de creditare disponibile și, implicit,

opțiunile de alegere pentru utilizatorii de servicii financiare.

Dinamica PIB și situația financiară sunt un factor esențial al cererii de credit. În România,

creșterea cererii de credit și extinderea activității furnizorilor de microcredite, IFN, se explică prin

creșterea economică robustă și accelerată a salariilor și veniturilor din ultimi ani. În timp ce

dimensiunea importantă a economiei informale face greu de determinat gradul real de îndatorare al

debitorilor, creșterea susținută a veniturilor sugerează creșterea capacității de îndatorare.

Plafonarea dobânzilor este o măsură antipiață și în contradicție cu tot ce înseamnă libertate

economică. Este o măsură criticată de o bună parte din specialiștii de la Fondul Monetar Internațional

și Banca Mondială prin prisma efectelor adverse pe care le generează. Este o măsură care nu a produs

rezultatele așteptate în economiile care au optat pentru a face acest lucru și care, în cele din urmă, au

- 17 -

fost nevoite să renunțe le ea. Este o măsură care distorsionează semnificativ și ireversibil piața

creditării bancare, alterând concurența în sector între bănci și instituțiile nebancare care oferă produse

de finanțare complementare și substituibile într-o oarecare măsură. Este o măsură care nu are cum să

genereze efecte economice pozitive atâta timp cât limitează accesul unor clienți nebancabili la servicii

legate de creditare, cât îi împinge către zona mai puțin formală a finanțării pe toți cei care nu pot avea

un cont bancar sau nu au cont bancar din diferite motive.

Măsura pune nejustificat și nedrept egalitate între produsele de creditare oferite de instituțiile

financiare nebancare și instituțiile bancare, considerând aceste finanțări ca fiind omogene sub aspectul

riscurilor asumate, al formalismului și al garanțiilor aplicate. Intervențiile băncii centrale trebuie să fie

cât mai neutrale, cât mai puțin dedicate unui anumit tip de operatori – băncile comerciale în dauna altui

tip de operatori – instituțiile financiare nebancare. Piața trebuie să fie lăsată să ofere toată gama de

servicii financiare, de creditare, pentru toate categoriile de utilizatori. Reglementarea excesivă sau

reglementarea cu dedicație înclină nedrept balanța înspre o parte sau alta a pieței, cu consecințe nefaste

și ireversibile, care se vor vedea în timp.

Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Salan Viorel.

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineața!


Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „România și democrația în spațiul Uniunii Europene”.

Uniunea Europeană reprezintă un proiect unic în lume care îmbină prioritățile interne ale

statelor membre cu necesitatea de a servi atât interesele naționale, cât și cele colective. Acest model

unic de integrare politică nu a fost ușor de construit. Pe parcursul celor peste șase decenii de existență,

au existat și perioade foarte dificile.

Nu este nici acum un mecanism perfect, dar a devenit evidentă capacitatea lui de a se reforma

din interior. Urmându-și cu consecvență deviza „Unitate în diversitate”, Uniunea Europeană și statele

membre care o formează au fost capabile să valorifice resursele și bogățiile unice ale națiunilor lor

pentru a obține progrese fără precedent. Unii politologi consideră chiar că nu există în prezent

organizație internațională la fel de sofisticată cum este Uniunea Europeană.

- 18 -

Schimbând perspectiva abordării, alte studii serioase au remarcat însă și ceea ce a fost numit

generic „un deficit de democrație în Uniunea Europeană”. Însă trebuie să recunoaștem că, deși poate

nu a atins nivelul democratic ideal, Uniunea Europeană a fost un spațiu al păcii în ultimii 60 de ani și,

în același timp, a funcționat pragmatic și unitar când a fost vorba despre comerț, politică monetară,

dezvoltare regională, politică agricolă și chiar recalificarea forței de muncă. Toate acestea au favorizat

constant procesul de democratizare în această parte a lumii și au oferit cetățenilor europeni mai multe

oportunități de a trăi o viață mai bună.

În ultimii 11 ani, de când a devenit membru al Uniunii Europene, România a făcut progrese

importante în toate domeniile, inclusiv în crearea unui sistem independent de justiție, lucru afirmat

recent chiar de un înalt oficial european. A fost subliniat, de asemenea, faptul că avem un sistem

judiciar puternic și că nu există nicio amenințare sistemică față de statul de drept.

Mai mult decât atât, România este un partener serios și un aliat de încredere pentru Uniunea

Europeană. În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională,

cunosc foarte bine eforturile pe care toate structurile din cadrul sistemului de siguranță națională le fac

azi, zi de zi, pentru a onora în mod exemplar angajamentele României asumate în raport cu aliații

europeni, cât și cele care decurg din Parteneriatul strategic cu SUA. Și pot confirma că România este

mai mult decât pregătită să devină membră în spațiul Schengen, lucru recunoscut, de altfel, politic și

de către partenerii europeni.

Parlamentul României, unica autoritate legiuitoare a României, a promovat activ respectul pentru

valorile fundamentale și principiile europene, pentru tratamentul egal al statelor membre și al cetățenilor.

Poate că ar trebui să nu uităm niciodată două dintre principiile care au constituit fundamentul pe care s-a

ridicat această vastă construcție europeană, și anume egalitatea între toți membrii organizației și luarea

hotărârilor prin consens. Nu a fost ușor, dar rezultatele de până acum vorbesc de la sine. Pe scena

internațională, Europa a devenit un model pentru soluționarea conflictelor, un exemplu de cooperare și

solidaritate. Politica ei externă, cea de apărare și cea de securitate zonală ajută la prevenirea conflictelor în

lume. Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere economii mondiale, iar vocea ei contează în

cadrul organizațiilor internaționale, unde pledează pentru o globalizare mai bine reglementată.

Am convingerea că, dacă dorim să ducem progresul Europei mai departe, aceasta depinde de

voința comună a tuturor statelor membre. Europa poate deveni un spațiu al libertății, democrației și

drepturilor omului. România este parte a acestui proces și este dedicată ferm atingerii acestor

obiective, pentru că și noi ne dorim o societate în care pacea, libertatea, toleranța și solidaritatea sunt

cele mai importante valori. Și noi ne dorim să trăim într-o democrație în care să ne putem exprima și să

fim siguri că niciun individ sau instituție nu este mai presus de lege. Dorim o Uniune în care toți

- 19 -

cetățenii și toate statele membre să fie tratate în mod egal. Dorim să oferim o viață mai bună copiilor

noștri. Și acest viitor de mâine depinde, în primul rând, de noi și de deciziile pe care le luăm azi.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 22 – Hunedoara

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul doamnei senator Dinică Silvia-Monica.

Doamna Silvia-Monica Dinică:


Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre modernizarea sistemului informatic

al Administrației Fiscale sau, mai bine zis, despre lipsa acestuia.

România riscă pierderea a aproximativ 90 de milioane de dolari de la Banca Mondială deoarece

nu și-a îndeplinit obiectivele asumate privind modernizarea sistemului informatic al ANAF. Proiectul

de modernizare a Administrației Fiscale întâmpină deja întârzieri importante, astfel încât a fost nevoie

de prelungirea termenului de încheiere a proiectului cu doi ani.

Totuși, nici după prelungirea acestui termen lucrurile nu merg mai bine, astfel încât

reprezentanții Băncii Mondiale iau în calcul încetarea acestui acord. Acest lucru se întâmplă din cauza

faptului că în ultimele șase luni implementarea proiectului a fost necorespunzătoare și nu s-au făcut

progrese în atingerea obiectivelor. Mai mult, până acum sumele trase din împrumut au fost folosite

doar pentru consultanță de proiect.

Toate aceste lucruri se întâmplă în condițiile în care cetățenii sunt puși adesea să completeze și

să depună în format fizic diferite formulare la ghișeele ANAF, lucru ce presupune de multe ori

așteptarea la cozi infernale. Ca o dovadă a acestui colaps, anul trecut, în iulie 2017, sistemul informatic

al ANAF a căzut timp de trei zile.

Cu această ocazie, cer Guvernului să ia măsuri urgente pentru rezolvarea situației. Deținerea

unui sistem informatic modern nu este doar un moft, de el depind competitivitatea economică și

dezvoltarea României.

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 – București


Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel.

Domnul Victorel Lupu:

Bună dimineața!

- 20 -

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Criza refugiaților, o problemă sau nu pentru

România?”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România a devenit stat membru al Uniunii Europene în data de 1 ianuarie 2007. De atunci și

până acum am încercat să ne ridicăm la nivelul solicitărilor și exigențelor partenerilor noștri europeni.

În ultimii ani, Europa se confruntă cu o criză acută a refugiaților din zonele afectate de război,

dar și a fenomenului migrației din statele sărace ale Africii și Asiei. Motivat de acest fapt, în 2015,

președinția luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene a propus alocarea unui număr suplimentar

de 120 000 de refugiați în statele membre ale Uniunii. Decizia a fost luată cu o majoritate calificată,

deoarece România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat împotriva mecanismului suplimentar de

relocare a refugiaților. Cu toate acestea, cele patru țări vor participa însă la acest program, pentru că

sunt obligate de tratatele Uniunii Europene odată ce au recunoscut rezultatul votului. România

urmează să primească în total aproximativ 6 500 de refugiați.

În țară există cinci centre de cazare a solicitanților de azil, București, Giurgiu, Galați, Rădăuți și

Șomcuta Mare, care găzduiesc în prezent 710 persoane. România și-a manifestat intenția de a primi în

continuare refugiați, deși alte state, precum Austria, Ungaria, Polonia și Republica Cehă, au sistat

mecanismul de relocare.

Stimați colegi,

Am asistat în spațiul media la prezentarea unor cazuri ale unor familii de refugiați care vedeau

în România una dintre singurele șanse de a reuși să-și continue viața la un nivel de minim existențial,

dar și de siguranță și securitate. Am rămas impresionat de acele povești și din acest punct de vedere

susțin dreptul la viață și șansa de a duce un trai liniștit pentru orice persoană din această lume.

Pe de altă parte, nu pot să rămân indiferent și să nu constat și faptul că în Europa, mai puțin în

România, a crescut alarmant în ultimii ani numărul atentatelor teroriste, cele mai multe fiind

revendicate de organizațiile islamice, care își găsesc adepți în rândul refugiaților ce ajung în statele

europene. Aceste amenințări și atacuri teroriste se pot extinde oricând și pot cuprinde și România. Sute

sau poate chiar mii de oameni au murit până acum, singura lor vină fiind că s-au aflat la locul

nepotrivit într-un moment nepotrivit.

Și-atunci, nu pot să nu îmi pun câteva întrebări. Ce este mai bine pentru România? Ce este mai

bine pentru noi și copiii noștri? Să continuăm aceste programe de relocare a refugiaților sau de a stopa

acest mecanism, așa cum au procedat și alte state?

Orice s-ar întâmpla însă, Guvernul trebuie să propună un proiect clar pentru integrarea acestor

persoane în rândul populației din România. Suma alocată de Comisia Europeană pentru fiecare

- 21 -

persoană în parte, 6 000 de euro, trebuie investită pentru sprijinirea acestor oameni în a se integra pe

piața muncii și de a-și asigura venituri, astfel încât să nu devină o povară în viitor pentru statul român.

În concluzie, să reflectăm cu responsabilitate asupra acestei probleme și să luăm toate măsurile

necesare, astfel încât în niciun moment să nu punem în pericol siguranța și securitatea cetățenilor

români.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 –Iași



Dau cuvântul domnului senator Alexandrescu Vlad-Tudor.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule vicepreședinte al Senatului,


Consider că în aceste zile, mai mult ca niciodată, societatea noastră trebuie să evidențieze

consecințele nefaste ale populismului, mai ales că în spațiul public se vorbește mult despre populism,

dar subzistă oarece confuzie în modul în care este folosit acest termen.

În primul rând, populismul este un răspuns nesustenabil la cereri ale unor mase mari de oameni,

numite uneori doleanțe populare. În această accepțiune, populismul dă curs unor pasiuni populare, pe

care le satisface pe termen scurt, dar generează politici care sunt contraproductive sau chiar

dezastruoase pe termen mediu și lung.

În al doilea rând, populismul propune o perspectivă politică antielite. Pornind de la o înțelegere

conspiraționistă a politicii și a societății în general, populistul consideră că lumea este controlată de

elite care operează în umbre, în defavoarea poporului, a celor mulți. Aceste elite ar trebui înlocuite cu

adevărații reprezentanți ai poporului. De multe ori, elitele sunt rupte de popor pentru că membrii lor

sunt socotiți exponenți ai străinătății.

Prefer totuși să vorbim despre iliberalism pentru a descrie diversele mișcări politice recente

etichetate drept populism.

Știm din manualele de teorie politică faptul că democrația liberală este expresia consacrată care

descrie sistemele politice occidentale. În ultima vreme, e tot mai prezentă o perspectivă care

privilegiază dimensiunea electorală, a votului popular, în defavoarea dimensiunii liberale, centrată pe

drepturi și libertăți individuale garantate prin acțiunea imparțială a unui stat neutru, supus regulilor și

procedurilor instituționale. Această perspectivă iliberală produce un dezechilibru grav în înțelegerea

ideii de legitimitate democratică.

- 22 -

Pentru un iliberal, singura legitimitate care contează este rezultat al votului popular.

Legitimitatea electorală e tot ce contează. Legitimitatea procedurală, izvorâtă din aplicarea imparțială a

regulilor de către instituții neutre, este complet ignorată de viziunea iliberală asupra politicii. De aici

provine ostilitatea profundă a populiștilor față de sistemele judiciare, față de băncile centrale, față de

toate instituțiile autonome care nu funcționează în virtutea unui mandat electoral direct și care, spre

dezamăgirea lor, funcționează și nu pot fi subordonate politic.


După cum bine știți, anul acesta este marcat de alegeri importante în Uniunea Europeană: de la

alegerile prezidențiale din Cehia, Cipru, Finlanda sau Irlanda și cele legislative din Cehia, Luxemburg,

Lituania, Italia, Slovenia, Suedia sau Ungaria, până la alegerile locale din Belgia, Cehia, Marea

Britanie sau Olanda.

În România nu vor fi alegeri până în primăvara anului viitor. În mai 2019 vom avea alegeri

pentru Parlamentul European, apoi în noiembrie va fi ales președintele României. 2020 va fi rezervat

alegerilor locale, iar către sfârșitul anului va fi ales viitorul parlament.

Totuși, deși a trecut mai bine de un an de când Partidul Social Democrat a preluat din nou

guvernarea, România nu arată precum și-au dorit românii care au votat un program de guvernare, în

mare parte, fantezist. PSD a demonstrat anul trecut că a fost, este, și probabil va fi și în viitor, un partid

populist, fără o doctrină clară, orientat către interesul găștilor din partid, nu către bunăstarea poporului.

Spectrul politic reprezintă o necunoscută pentru majoritatea membrilor PSD. Deși pare ireal, PSD,

autointitulat partid de stânga, are cei mai bogați politicieni din România și a luat deseori măsuri

economice și sociale care nu au legătură cu stânga.

De asemenea, putem observa o asemănare între acțiunile partidelor populiste, chiar dacă se

adresează unui electoral diferit. În Italia, alegerile legislative desfășurate acum patru zile au fost

câștigate de coaliția de centru-dreapta, ce are în frunte pe liderul de extremă-dreapta Matteo Salvini și

partidul Movimento Cinque Stelle. Ambele sunt partide populiste, care au savurat Brexitul.

Asemănarea între populiști este relevată de faptul că aceștia folosesc o temă din spațiul public

în favoarea lor, dar când trebuie să acționeze, își dezamăgesc electoratul. În trecut, liderul Movimento

Cinque Stelle, Luigi Di Maio, a folosit aceeași tactică pe care o folosesc și politicienii ALDE și PSD

care se ascund în spatele imunităților și privilegiilor parlamentare.

Populismul pe care l-a instaurat PSD în România este vizibil în spațiul public, iar faptul că

acesta a schimbat trei guverne într-un interval de un an relevă incapacitatea celor care au câștigat votul

românilor de a făuri ceea ce au promis în campania electorală. În momentul în care își dau seama că nu

respectă celebrul program de guvernare, liderii din PSD inventează dușmani imaginari, precum statul

paralel sau diferiți șefi de instituții publice.

- 23 -

Ca și România, Italia, un membru fondator al Uniunii Europene, s-a lăsat ancorată în această

paradigmă nefastă a populismului, care aproape sigur va genera o criză politică, ce va fi decontată de

cetățenii italieni și europeni.

Mai avem exemplul Ungariei. Vecinii noștri maghiari vor avea alegeri în aprilie, iar FIDESZ,

partidul lui Viktor Orbán, conduce detașat în preferințele electoratului. Au trecut șapte ani de când

Viktor Orbán conduce cu mână de fier Ungaria, iar politice lui iliberale contravin principiilor care au

stat la baza făuririi Uniunii Europene.

În Polonia, întocmai precum PSD a pus jugul peste România, PiS, partidul populist de

extremă-dreapta ce conduce țara de aproape trei ani, a reușit să câștige alegerile din 2015, făcându-se

în campanie ecoul temerilor electoratului din mediul rural și încercând apoi să dea vina pe un dușman

extern, care i-ar fi zădărnicit planurile.

Uniunea Salvați România înțelege pe deplin acest pericol al populismului. Am încercat de

fiecare dată să-l expunem, pentru că interesul cetățenilor trebuie să primeze în fața unor jocuri de

culise. Suntem datori să demonstrăm electoratului că putem fi varianta optimă în fața unor partide

populiste sau extremiste care urmăresc să izoleze țara prin măsuri iliberale, antidemocratice și

specifice cleptocrațiilor.

De aceea, consider că până la alegerile viitoare majoritatea cetățenilor români care nu au votat

în 2016 se vor întreba din nou dacă votul lor contează. Când șase din zece români nu se prezintă la

scrutinul electoral, atunci este limpede cât de important este votul fiecărui cetățean. Populismul poate

fi ținut la distanță doar de noi. Fie că ne place, fie că nu ne place, depinde doar de noi dacă vrem să

avem prosperitate pe termen mediu și lung sau să fim din nou înșelați de promisiunile deșarte ale unor

lideri politici.

Vă mulțumesc.

Vlad Alexandrescu, senator USR de București



Dau cuvântul domnului senator Goțiu Remus Mihai.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, domnule președinte!

Stimate colege și stimați colegi,

Declarația din această dimineață se intitulează „Vreau o Românie fără mască de gaze pe față”.

Stimate colege și stimați colegi,

Comisia Europeană va decide astăzi dacă lansează sau nu proceduri de sancționare pentru

România după evaluarea privitoare la măsurile de îmbunătățire a calității aerului în zonele urbane. Tot

- 24 -

astăzi, în Senatul României va fi supusă votului aprobarea Ordonanței de urgență nr. 112/2017 pentru

reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligații de mediu din sarcina

operatorilor economici din industria extractivă, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei. În fapt, vom

vota pentru alocarea a 8,8 milioane de lei pentru ecologizarea haldelor de steril de la Moldova Nouă, care

poluează de mai bine de un deceniu localitățile din zonă, atât din România, cât și din Serbia. Nu este însă o

decizie pe care am luat-o de bună voie, ci doar după o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din

iulie 2016, care a constatat neîndeplinirea prevederilor Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European și

a Consiliului.

Am învățat ceva din acest lucru? Aș spune că nu. Recent, aici, în Senat, sub pretextul unor așa-zise

beneficii pentru comunitățile locale și pentru repararea unor așa-zise inechități făcute celor care au acaparat

resursele minerale ale României, a fost votat un proiect de lege prin care se permite dinamitarea ariilor

naturale protejate pentru a face loc unor proiecte miniere care au obținut licențe de concesionare înainte de

anul 2007.

Nici distrugerea celor mai importante resurse ale comunităților locale din aceste zone și nici

poluarea nu reprezintă însă un beneficiu. „Nu este ceva mai grav decât pierderea de vieți omenești din

cauza poluării. Protejarea cetățenilor noștri trebuie să devină principala prioritate și în statele membre,

pentru guverne și pentru toate ministerele responsabile”, afirma în urmă cu doar o lună Karmenu

Vella, comisarul european pentru mediu.

Să nu fiu înțeles greșit. Nu sancțiunile dispuse de către Comisia Europeană ar trebui să fie cele

care să ne motiveze să nu mai continuăm adoptarea unor asemenea legi distructive, ci responsabilitatea

față de viața, sănătatea și bunăstarea cetățenilor care ne-au ales să le reprezentăm interesele. Cele 8,8

milioane de lei pe care îi vom plăti, într-un singur caz, pentru ecologizarea prea mult întârziată a unei

halde toxice rămase de pe urma unei exploatări miniere nu vor compensa cu nimic sănătatea grav

afectată și suferința oamenilor care au pătimit din cauza poluării. Și, evident, e o sumă care nu spune

nimic despre cheltuielile, de asemenea, publice care s-au făcut – sau ar trebui să fie făcute într-un stat

responsabil – din bugetul pentru sănătate.

M-aș bucura să înțelegeți, până nu e prea târziu, că protecția mediului nu e un lux ori vreun

moft ecologist, ci conștientizarea unei probleme reale și responsabilitate pentru sănătatea, bunăstarea și

viața cetățenilor acestei țări și a generațiilor viitoare. Până nu e prea târziu, e cazul să stopăm măsurile

care încarcă factura, și așa uriașă, pe care o vom lăsa moștenire celor care ne vor urma. Sper ca țara

copiilor și nepoților noștri să nu fie o uriașă Curte a Miracolelor, în care să se plimbe cu masca de gaze

pe față printre imense halde de steril și iazuri cu substanțe toxice și sper ca aceasta să fie, în cele din

urmă, și dorința dumneavoastră.

Mihai Goțiu, senator USR

- 25 -



Are cuvântul doamna senator Arcan Emilia.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Cultura respectului femeii”.


Ziua de 8 Martie este o zi deosebită în fiecare an, pentru că în toată lumea este sărbătorită cea

care dă viață, care aduce armonie și echilibru în lume și care, iată, odată cu trecerea timpului, devine

tot mai importantă în societate. Este un plăcut obicei ca de 8 Martie să omagiem femeia, dar aprecierea

femeilor nu trebuie să se reducă la o singură zi din an, întrucât contribuția ei este continuă și la fel ar

trebui să fie și respectul de care să se bucure.

În prezenta declarație politică voi pleda pentru o cultură a respectului femeii, care trebuie

educată și manifestată în fiecare zi, și în mod deosebit pe data de 8 Martie, când se simte o emulație în

toată lumea, datorită acestui eveniment. Mi-am propus să vorbesc despre respectul de care trebuie să se

bucure femeia tot timpul, pentru că prea des ne confruntăm în societatea actuală cu femei ce devin

monedă de schimb, femei care sunt agresate, femei ucise, femei discriminate și desconsiderate.

Consider că nu ne putem îngădui să trecem peste această dureroasă realitate, chiar dacă nu e deloc

plăcut subiectul.

Deși în ultimii ani s-au adoptat o serie de măsuri legale și administrative de ocrotire a femeii de

tot felul de violențe, totuși, în cultura respectului față de femei descoperim goluri și vulnerabilități

educaționale și morale, care se cer a fi corectate. În acest context, fac apel la toate femeile, mai ales

cele parlamentar și din politică, să facem un front comun contra violenței domestice, dar și publice,

cărora le cad victime frecvent femeile. Sunt convinsă că printr-un efort coordonat putem transforma

cultura informală a violenței în una a respectului.

Ca să vedem și partea plină a paharului, voi da exemplul femeilor din Partidul Social Democrat

care au reușit să se depășească și să depășească așa-zisul zid ocrotitor al bărbaților, femei care s-au

implicat cu maximă seriozitate, cu profesionalism și conștiinciozitate în muncă, drept pentru care

colegii din partid au apreciat și au promovat femeia în structurile de conducere ale Guvernului

României, în Parlament și în administrația publică locală și centrală.

Amintesc aici că, încă de la începutul actualei legislaturi, Partidul Social Democrat a propus

femei în funcții importante și în prezent am ajuns să avem femeia premier în Guvernul României,

avem o femeie primar general al capitalei, avem nouă doamne ministru și foarte multe doamne și

- 26 -

domnișoare în Parlamentul României. Avem femei competente și responsabile în toate structurile și

serviciile statului. Nu spun aceasta ca o laudă sau ca o automulțumire, dar colegii noștri știu că au în

noi tot sprijinul, dar și concurenți redutabili pe funcții și locuri de muncă importante și că suntem

responsabile și foarte bune coechipiere.

Nu pot trece cu vederea nici exemplul recent de discriminare pozitivă adoptat de Cabinetul

doamnei Viorica Dăncilă, prin care se alocă mai mulți bani partidelor care înscriu un număr mai mare

de femei pe listele eligibile pentru consiliile locale, județene și în Parlament, conform normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a

campaniilor electorale. Forța feminină din Partidul Social Democrat își pune pecetea pe tot mai multe

momente din istoria recentă a românilor și acest suflu nou va aduce schimbări în bine pentru societatea

românească.

Sărbătorim mâine Ziua Internațională a Femeii, cu plusuri și cu minusuri. Nici unele, nici

celelalte nu sunt neglijabile. Ne stau în față încă multe probleme care așteaptă soluții și implicarea

noastră. La rezolvarea lor ne vom mobiliza energia creatoare, așa cum știm noi bine să o facem.

În final, în calitatea pe care o am, de senator și cea de femeie a femeilor social-democrate…

responsabilă a femeilor social-democrate, atât la nivel județean, cât și național, felicit toate femeile din

țară, și nu numai, și le transmit urarea de suflet de „La mulți ani!”. O primăvară frumoasă și împlinirea

tuturor dorințelor, atât pe plan profesional, cât și familial!

La mulți ani tuturor doamnelor din țară, și nu numai!


Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.



Are cuvântul domnul senator Ghica Cristian.

Domnul Cristian Ghica:

Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În fiecare an pe 4 martie comemorăm cutremurul din 1977, tragedie în care și-au pierdut viața

1 600 de români, iar alți 12 000 au fost grav răniți. Daunele materiale au depășit atunci două

miliarde de dolari.

România nu a reușit, în peste 40 de ani, să găsească soluțiile necesare ca un astfel de eveniment

devastator să nu se mai repete. Numai în București, există peste 400 de clădiri încadrate la cel mai

- 27 -

mare grad de risc seismic și încă 2 100 care reprezintă un grad ridicat. 200 dintre aceste clădiri sunt

considerate pericol public. Cu toate acestea, consolidarea lor trenează din anii '90. Tot de atunci

datează și ultima expertizare oficială.

Dacă majoritatea construcțiilor sunt private, cu precădere spații de locuit, situația este mult mai

gravă în cazul clădirilor cu risc seismic ce deservesc unități medicale. Din 3,5 milioane de metri pătrați

de suprafață utilă – este vorba despre totalul spitalelor la nivel național –, aproximativ o treime, circa

un milion de metri pătrați, sunt în clădiri de clasa I sau II de risc seismic. Jumătate dintre acestea, la

rândul lor, se află în clădiri încadrate cu grad de risc seismic I sau II reabilitate în ultimii 10 ani, dar

fără a fi consolidate. Altfel spus, în aceste clădiri s-au investit bani de la bugetul de stat, de la bugetele

locale, din fonduri europene, însă nu s-a îndepărtat riscul seismic. Un nonsens, în care se află în

prezent unități spitalicești de toate tipurile: de la policlinici locale, la Institutul de Cardiologie „C.C.

Iliescu”, din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Reabilitarea fără consolidare prezintă un pericol public, este un risc crescut nu numai pentru

pacienți și pentru personalul medical, ci pentru întreaga infrastructură ce trebuie activată în situații de

urgență. Vorbim de un risc sistemic în caz de seism, de care nu suntem feriți într-un viitor mai

îndepărtat sau mai apropiat. De aceea, am depus un proiect de lege care să condiționeze investițiile în

unitățile sanitare de o expertiză la riscul seismic. Mulți dintre dumneavoastră l-ați semnat și vă

mulțumesc pentru asta. Vă rog să susținem cu toții acest proiect la votul în plen.

Cu siguranță, unitățile sanitare din România trebuie reabilitate și consolidate. Există programe

europene care pot suplimenta sau finanța în totalitate aceste acțiuni cu importanță în siguranța

națională. Am încredere că eliminarea riscului seismic din spitale este o prioritate, indiferent de

partidul din care provenim.

Vă mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 – București



Dau cuvântul domnului senator Pop Liviu-Marian.

Domnul Liviu-Marian Pop:


Titlul declarației mele politice este „Învățământul – proiectul public numărul 1 al guvernării

PSD-ALDE!”.

Stimate colege,

- 28 -

Stimați colegi,

Anul 2018 are drept priorități educația, sănătatea și infrastructura, pentru care s-au și alocat

resurse bugetare necesare. Dacă anul 2017 a fost anul creșterii veniturilor românilor, anul 2018 va fi al

creșterii investiților. În acest sens, bugetul anului 2018 are venituri estimate cu 31 de miliarde de lei

mai mari față de 2017 și astfel PIB-ul României va depăși pentru prima dată pragul de 200 de miliarde

de euro. Foarte important, din cele 31 de miliarde de lei venituri suplimentare, 21,1 vor merge către

educație, sănătate și investiții, bugetul educației urmând să aibă o creștere de 16% față de 2017.

Totodată, încă de la debutul anului, măsurile de susținere a educației nu au întârziat să apară.

Astfel, la 1 ianuarie 2018, cadrele didactice au beneficiat de o majorare salarială cu 4% pe net. La 1

martie a avut loc o a doua majorare a salariilor dascălilor, conform prevederilor Legii salarizării

unitare, fiind vorba despre o creștere, în medie, cu 20%.

O altă măsură adoptată deja de Senatul României, în calitate de Cameră decizională, este

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 alin. (1) și (4) din Legea educației naționale nr.

1/2011, care presupune două modificări:

1. Elevii din învățământul preuniversitar beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pentru

transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto,

feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic;

2. Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la

spectacolele de teatru, de operă, de film și la alte manifestări culturale și sportive organizate de

instituțiile publice.

Este vorba, pe de o parte, de tarife reduse la transport și, pe de altă parte, de facilitarea

accesului elevilor la activități culturale și sportive, având o deosebită importanță în dezvoltarea

personală a acestora.

Un alt proiect dezbătut deja la ședința comisiilor reunite din Senat, Comisia pentru învățământ,

știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, este Propunerea

legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine

ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional.

Potrivit proiectului de lege, copiii din învățământul primar și grădinițe vor primi lunar un

borcan de miere polifloră românească de 350 de grame, începând cu 1 ianuarie 2019, miere care va

proveni exclusiv din stupinele autorizate. Resursele financiare necesare se vor asigura de la bugetul de

stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii. Propunerea legislativă a fost semnată, în calitate de

coinițiatori, de 152 de deputați și senatori PSD, Camera Deputaților fiind for decizional. Prin această

măsură ne dorim să avem copii mai sănătoși, să încurajăm astfel consumul de miere de calitate produsă

în România.

- 29 -

Nu în ultimul rând, am depus la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, în

luna februarie 2018, o Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 82 din Legea

educației naționale, cu numărul de înregistrare Pl-x nr. 43/2018, prin care este propusă introducerea

obligativității acordării de burse pentru elevi, motivând că acest lucru ar stimula elevii să fie

competitivi, dar ar ajuta și elevii defavorizați.

Consider că este necesară o intervenție în sensul reglementării nu doar a obligativității, dar și a

unei sume minime pentru acordarea burselor, atât pentru a veni în sprijinul elevilor defavorizați, cât și

pentru a stimula elevii să fie mai competitivi în sala de clasă, dar și să-i implice în activități

extrașcolare.

Toate aceste măsuri dovedesc, o dată în plus, că învățământul este proiectul public numărul 1 al

guvernării PSD-ALDE.

Vă mulțumesc.

Senator PSD, Liviu-Marian Pop



Dau cuvântul doamnei senator Hărău Eleonora-Carmen.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Liviu Nicolae Dragnea – Unanimul!”.

Și încep cu un citat din „Alegeri postcomuniste”, a lui Stelian Ionescu-Astralus: „Ca omul fără

interese,/Dar plin de spaime refulate,/Eu nu mă tem de cine iese,/Ci doar de… unanimitate!”

Curg zilnic, în mass-media și în urechile noastre, rezoluțiile conferințelor județene ale

Partidului Social Democrat care exprimă susținerea în unanimitate pentru cel mai iubit conducător,

eminentul strateg revoluționar, ctitorul statului paralel, luptător înflăcărat pentru împlinirea idealurilor

nobile de libertate, independență națională și progres, pentru triumful Programelor de guvernare I, II și

III – domnul Liviu Nicolae Dragnea.

Ia uitați-vă, stimați colegi, cam cum ar putea rămâne în istorie, peste secole, documentele

Congresului Extraordinar al PSD, transmise viitorimii de cronicari ai vremii noastre, căci, în aritmetica

următoarelor secole, intervalul de timp care desparte sublimul moment al alegerilor Partidului Social

Democrat de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, ilustrul predecesor, chiar nu va mai

conta.

Hai să facem un exercițiu de imaginație.

- 30 -

Propunerea doamnei Lia-Olguța Vasilescu, ministru, președinte PSD Craiova, candidat

vicepreședinte la PSD. Citez:

„Îmi revine deosebita onoare să propun Congresului Extraordinar să aleagă în funcţia supremă

de președinte al Partidului Social Democrat şi membru al Internaționalei Socialiste pe cel mai iubit fiu

al naţiunii noastre, care de două decenii, cu înălţător patriotism şi exemplară dăruire revoluţionară, şi-a

dedicat munca şi viaţa cauzei partidului şi poporului, eminentul strateg revoluţionar-fiscal, ctitorul

statului paralel, luptător înflăcărat pentru împlinirea idealurilor nobile de libertate infracțională,

independenţă naţională față de structurile evoluate ale Uniunii Europene şi progres al baronilor roșii

până la a șaptea generație, pentru triumful social-democrației susținute de asistații sociali, tovarăşul

Nicolae Ceau… ăăă… pardon, scuze, domnule Nicolae Liviu Dragnea. De vină este calculatorul.

Pentru invitații străini – ar spune doamna Olguța Vasilescu –, aș dori să vorbesc în limbile

engleză și franceză.”

Rumoare în sală. Intervine domnul Dragnea și o informează pe doamna ministru că invitații

străini sunt Sebi Ghiță și Radu Mazăre, iar ei înțeleg limba română.

Ar urma discursul domnului Liviu Nicolae Dragnea, proaspăt reales la Congres, în unanimitate:

,,Stimați colegi,

Nimic nu poate să oprească partidul nostru de la a înfăptui Programul de guvernare! În acest

moment solemn, de la înalta tribună a Congresului Extraordinar, doresc în primul rând să adresez cele

mai calde mulțumiri clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără

deosebire de naționalitate, întregului popor transformat în asistați sociali, care, prin votul acordat, și-a

exprimat deplina încredere și adeziune la politica partidului și la istoricele noastre hotărâri. Noi nu am

făcut doar promisiuni, cum a făcut tizul meu de la PCR cu acea vestită o sută de lei, noi, PSD, am dat o

sută de lei! Am vrut să demonstrăm că noi, urmașii lor, putem să-i depășim pe părinții noștri, care au

făcut doar promisiuni.

Am vrut să demonstrăm, chiar dacă unii mă acuză că am obsesia de a controla totul și că sunt

mai suspicios decât Stalin, că dumneavoastră, cei prezenți aici, vă puteți exprima gândurile. Vă invit la

tribună! Ponta, Grindeanu, Tudose au fost dușmani ai poporului PSD-ist și dumneavoastră ați decis în

legătură cu ei, nu eu! Eu chiar am încercat să nu mă bag, să fiu împăciuitor.

În încheiere, vreau să vă asigur că o să rezolvăm cu legile justiției, astfel încât, neam de

neamul lor, cei care au carnet de membru PSD nu vor mai trece prin emoții! În plus, la creșterea

economică pe care o avem, în viitoarea guvernare vom mai da poporului încă o sută de lei.

Mulțumiri speciale pentru susținere lui Vasilica, lui Gabriela, lui Lia, lui Carmen, lui

Bombonica!

Vă aștept pe toți la o petrecere.

- 31 -

Vă îmbrățișez, fraților!”

Cu o singură inimă, un singur glas, izvorât dintr-un singur gând, mulțimea delegaților veniți din

țară intonează cu entuziasm: „Vrednic este!”

Stimați colegi din arcul guvernamental,

Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns. Îmi pasă! Nouă, liberalilor, ne pasă, pentru că

dumneavoastră, cel mai mare partid din România, veți determina… determinați și veți determina multă

vreme de aci încolo soarta românilor! Sunteți depozitarii nădejdii oamenilor, cel puțin pentru acest

mandat, aveți posibilitatea să influențați decizia politică într-o măsură destul de importantă în mod cert

și în viitor, atâta vreme cât politicile de dreapta nu vor reuși să rezolve numărul mare de asistați sociali

care sunt ușor de păcălit, dar pentru ca lucrurile să meargă pe o linie decentă în țara asta, avem un

mesaj colegial: fiți selectivi, faceți-vă ordine în partid, în interesul dumneavoastră, dar mai ales în

interesul românilor!

Vă mulțumesc.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Liviu-Marian Pop.)


Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Crețu Gabriela.

Doamna Gabriela Crețu:


Stimați colegi,

Iau cuvântul astăzi pentru consecvență, cu o anumită tristețe, dar și cu speranța că lucrurile se

pot schimba.

Zilele înscrise cu roșu în calendarul laic nu sunt ale persoanelor, sunt ale societății. Ele sunt

profund politice, amintindu-ne că există stări de fapt nedrepte, care trebuie schimbate, sau realizări

comune care nu trebuie uitate.

Mișcările sociale pentru egalitatea între femei și bărbați au mai mult de două secole, dar 8

Martie ca Zi Internațională a Femeilor este o decizie din 1975 a Națiunilor Unite. A fost semnul mult

așteptat că statele lumii sunt conștiente că inegalitatea de oportunități și încălcarea sistematică a

drepturilor femeilor reprezintă o mare nedreptate pentru ele și o mare pierdere pentru societate.

În preajma acestei zile, fiecare țară ar trebui să-și evalueze realitățile, să sărbătorească reușitele

pe calea înlăturării discriminărilor și afirmării femeilor, să identifice problemele rămase sau nou

apărute și să propună soluții. Femeile despre care vorbim nu sunt cele câteva privilegiate ale sorții,

luate drept exemplu de reușită și drept fals argument că egalitatea există deja de mult. Femeile sunt și

cele care muncesc mult și sunt plătite puțin, sunt și cele care sunt mai competente adesea decât colegii

- 32 -

lor bărbați, dar ei sunt adesea șefii lor. Femei sunt și cele care nasc copii și trebuie să-i crească, să

muncească, să trăiască toate odată și le vine greu să se descurce fără să împartă responsabilitățile cu

partenerii de viață și fără să aibă servicii sociale în sprijin. Femeile sunt cele care, împinse de sărăcie,

au emigrat. Sunt cele părăsite de familii, bătrâne și singure, cele traficate și exploatate, forțate să se

prostitueze.

E o datorie să amintim în România de astăzi pe femeile supuse violenței în familie. Sunt mult

prea multe cazuri, iar toleranța celorlalți, mult prea mare. Unii cred că e vorba de situații inacceptabile,

dar izolate. Din păcate, nu este așa. Numeroase relații de familie nu sunt între oameni care au fiecare

demnitate, voință proprie, o personalitate, ci sunt simple relații de proprietate, de putere. Din aceste

relații, femeia nu poate scăpa decât cu forța sau nu scapă niciodată. Nu vorbim destul despre nevoia de

respect și demnitate – mulțumesc, Emilia, pentru a fi amintit acest lucru –, despre comunicare și

parteneriat. Pe scurt, despre valoarea pentru care milităm și pe care o marcăm de 8 Martie.

Este un angajament al primului guvern condus de o femeie, dar și un test de umanitate al

societății să le oferim femeilor mai multă siguranță în propriile case, prin măsuri juridice obligatorii și

eficient aplicate, dar mai ales schimbând mentalități și atitudini, inclusiv în instituțiile statului. Știrile

aproape zilnice despre bărbați care-și lovesc sau ucid partenerele trebuie să devină o tristă și rușinoasă

amintire a epocii în care femeia nu era recunoscută integral ca om și, drept urmare, dreptul universal la

viață și integritate a persoanei nu i se aplica și ei.

Soluțiile la problemele cu care femeile se confruntă și oportunitățile la care ele visează nu apar

niciodată de la sine. Sunt necesare voci puternice care să vorbească pentru ele și în numele lor, să

formuleze și să includă aceste teme pe agenda publică. Din acest motiv, reprezentarea politică a

femeilor este un lucru absolut necesar. Din păcate, nu stăm așa de bine cum s-ar părea. Restul lumii a

progresat mult mai repede. Există însă și la noi tendințe pozitive, ele trebuie conservate și continuate.

Pragul critic însă nu a fost atins. Sociologii spun că, dacă nu suntem măcar 20%, nu ne ia nimeni în

seamă.

Sunt bucuroasă că la Vasluiul pe care îl reprezint nu se aude prea des stereotipul despre cum

femeile n-ar fi votate. Dimpotrivă, istoria ne arată că am fost mereu în avangardă. Prima femeie aleasă

ca primar a fost într-o comună din Vaslui, în 1929. Prima femeie ministru, ca și cea mai puternică

femeie a vremii sale erau legate de meleagurile vasluiene. În ultima vreme, social-democrații vasluieni

propun întotdeauna liste aproape echilibrate de candidați, iar cetățenii noștri nu regretă prea tare că se

întâmplă acest lucru.

Bărbații ne dăruiesc flori în aceste zile. Florile sunt lucruri frumoase, au însă un mare defect:

țin o zi, două și se trec. După ele, lumea rămâne la fel: aceleași femei în domenii cu salarii de mizerie,

- 33 -

aceleași boli profesionale nerecunoscute ca atare, aceleași femei de la țară îmbătrânite, care nu vor

avea o pensie pentru că nu au avut contribuții. Noi înșine, toți, vom fi la fel.

Dacă mi se va întâmpla să primesc, voi zâmbi, voi mulțumi, apreciind gestul și florile, dar voi

repeta, a nu știu câta oară, vechiul îndemn: opriți discriminarea, tratați-ne cu respect, flori ne putem

cumpăra și singure! A venit timpul ca, așa cum spun orientalii, dacă purtăm pe umeri jumătate de cer,

să ocupăm cu ființele noastre și jumătate de pământ, că așa ar fi drept.

Mulțumesc.

Gabriela Crețu, senator de Vaslui



Dau cuvântul domnului Bodog Florian-Dorel.

Deoarece suntem în întârziere, o să vă rog, cât se poate de scurt.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Domnule președinte de ședință,


Aș fi început cu un proverb de la mine din Ardeal, care spune că nu-i treaba măgarului de unde

beau oile apă. Însă, din păcate, doamna senator, colega noastră de la PNL, nu mai este în sală.

Așa că mă voi referi astăzi la „Creșterea istorică a salariilor personalului din sistemul medical”.

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi aș dori să punctez una dintre cele mai importante realizări ale

Guvernului PSD în domeniul sănătății. Mă refer la creșterea salariilor personalului din sistemul

medical începând cu data de 1 martie 2018. Practic, salariile de bază ale medicilor și asistenților

medicali din unitățile sanitare publice se majorează în mod substanțial, până la nivelul salariului de

bază pentru anul 2022 stabilit conform grilei din Legea salarizării personalului plătit din fonduri

publice, Legea nr. 153/2017.

Fără să folosesc cuvinte prea mari, această mărire este cea mai mare din istorie, medicii și

asistenții medicali din România urmând să fie plătiți cu salarii mult mai mari decât până acum. Nivelul

salarizării din sistemul sanitar românesc ajunge astfel unul comparabil cu cel existent în statele

occidentale. Astfel, în sistem vor fi salarii și de 16 250 de lei net lunar. Un medic primar va avea

salariul dublat, de la 6 000 de lei brut la 13 300 de lei brut, iar un asistent medical va câștiga 4 355 de

lei net lunar. Această creștere semnificativă se respectă și în cazul tuturor celorlalte categorii de

medici, precum și în cazul personalului de cercetare sau al celui auxiliar.

Dați-mi voie să insist asupra faptului că aceste salarii, care vor cunoaște în unele cazuri creșteri

de până la 172%, sunt binemeritate, venind după o lungă perioadă în care medicii și toate celelalte

- 34 -

categorii de personal medical calificat nu au fost plătite corespunzător. Deși pot părea spectaculoase,

sunt absolut convins că aceste creșteri reprezintă adevărata valoare a muncii prestate de acești oameni

deosebiți, care își dedică fiecare zi salvării de vieți omenești și au ales să rămână în țară și să lupte

alături de noi în consolidarea și în modernizarea sistemului medical, chiar dacă poate aveau și alte

opțiuni.

Am toată convingerea că aceste majorări vor permite acoperirea posturilor vacante din spitale și

vor reprezenta un impuls pentru specialiștii români plecați în străinătate să se întoarcă în România și să

profeseze în spitalele și clinicile noastre fără gândul la alte probleme financiare, oferind astfel toată

atenția și concentrarea lor asupra pacienților.

Voi depune în scris restul declarației mele politice de astăzi, însă în încheiere aș dori să-mi arăt

bucuria că, în calitate de ministru al sănătății, am făcut parte din guvernul PSD care a pus în aplicare

această măsură atât de importantă pentru personalul medical din România și pentru o mai bună

funcționare a sistemului nostru sanitar. Este o decizie pe care niciun alt guvern nu a îndrăznit până

acum să o ia și sunt convins de faptul că această mărire istorică va avea un rol decisiv în remodelarea

încrederii în sistemul medical românesc și modernizarea acestuia, pentru beneficiul fiecărui pacient din

țara noastră.


Florian Bodog, senator PSD Bihor

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)


Stimați colegi,

Aș fi avut și eu astăzi o declarație politică, care se numea „Criza de imunoglobulină, o problemă

acută generată de incompetență și gravele erori manageriale comise de guvernarea PSD-ALDE”, dar o voi

depune în scris.

Mulțumesc.

(Domnul senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Stan Ioan, Brăiloiu Tit-Liviu,

Dogariu Eugen, Bădălău Nicolae, Trufin Lucian, Pațurcă Roxana-Natalia, Mihu Ștefan, Stângă

George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius-Petre, Caracota Iancu, Popa Cornel,

Fălcoi Nicu, Bădulescu Dorin-Valeriu, Baciu Gheorghe, Talpoș Ioan-Iustin, Covaciu Severica-Rodica. Și cu

asta am încheiat.

Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

- 35 -

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


Rog liderii de grup să invite colegii în sală pentru a începe ședința de plen.

PAUZĂ



Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 martie 2018, și vă anunț că, din totalul

de 136 de senatori, până în acest moment, și-a înregistrat prezența un număr de 76.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel

Marian și Gheorghe Baciu.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 12 – 17 martie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni: ora 12.30 – ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00 – ședința

Biroului permanent al Senatului; ora 14.00 – 16.00 - lucrări în grupurile parlamentare; ora 16.00 – 18.00

- lucrări în plenul Senatului; 18.15 – 19.45 - întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, 13 martie: lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 14 martie: ora 9.00 – 10.30 - declarații politice; 10.30 – 13.00 - lucrări în plenul

Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi: lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră. (Discuții la prezidiu.)

- 36 -


Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru săptămâna

viitoare a fost aprobat.

*

Programul de lucru pentru astăzi: ora 9.00 – 10.30 - declarații politice; 10.30 – 13.00 - lucrări

în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.


Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

Continuăm cu dezbateri asupra inițiativelor legislative.

1. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. (L488/20.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este prezent.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu (din sală):

Este.


Vă rog, doamna senator Alina Gorghiu. Microfonul 6.

Vă rog, microfonul 6! 6. (Discuții la prezidiu.)

Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Vai, vă mulțumesc, domnule președinte, pentru traseul pe care m-ați pus să-l fac în plenul

Senatului.

Le susțin inițiativa celor doi colegi din Camera Deputaților, și anume Ioan Bălan, de la

Suceava, Florin Roman, de la Alba. Alături de ei am semnat foarte mulți colegi din Senat și din

Camera Deputaților, iar proiectul e unul important și le mulțumesc celor care au înțeles că inițiativa

este una benefică. Practic, sunt colegi din toate partidele reprezentate în Parlament.

Ce introduce? Aplicarea, practic, a contravențiilor, de astăzi înainte, se va face doar de către

polițiștii rutieri obligați să poarte înscrisuri și însemne distinctive. Constatarea acestor contravenții

pentru depășirea vitezei în trafic se va face exclusiv cu dispozitive omologate, iar dispozitivele de

măsurare a vitezei se instalează doar pe vehicule cu semne distinctive ale Poliției Rutiere. În cazul în

- 37 -

care – și există și această posibilitate – se folosesc dispozitive mobile, acestea nu se vor folosi la o

distanță mai mare de 10 metri de autovehiculul cu însemne distinctive. Practic, ce facem? Scoatem

radarele din tufiș, cum spune multă lume din presă, și le așezăm la vedere. Este o prevedere care face

apel la prevenție, și nu la sancțiune.

Este o lege care, cred eu, va diminua foarte mult contravențiile pe care le poate sesiza Poliția

Rutieră în trafic.



Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Pentru următoarea intervenție o să vă rog să vă pregătiți pentru microfonul 4.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului

și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne,

Microfonul 8.

Vă rog.

Domnul Bogdan Samoilă – subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne:


Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât soluția propusă de

inițiatori în proiectul de act normativ, ca activitatea privind constatarea contravențiilor să se facă

numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate și verificate

metrologic, este în contradicție cu normele incidente domeniului din prezent, care stabilesc regula

potrivit căreia constatarea contravențiilor se face direct de către polițistul rutier.

De asemenea, propunerea ca dispozitivele destinate măsurării vitezei să se instaleze exclusiv pe

autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale Poliției Rutiere este în contradicție

cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Rutiere Române, potrivit

cărora polițistul are dreptul să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu

sau fără însemnele distinctive ale poliției.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului…, reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Fenechiu,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:


- 38 -

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică,

de numiri, disciplină și imunități a fost sesizată, prin adresa nr. L488, de către Biroul permanent al

Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea

şi completarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, așa cum am și constatat, nu susține adoptarea acesteia.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis un aviz favorabil, iar

Comisia pentru transporturi și energie a transmis un aviz favorabil, cu amendamente.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 195. Potrivit expunerii de motive, soluțiile propuse au ca scop instituirea unor măsuri care să asigure

prevenția accidentelor și dobândirea unui comportament responsabil al conducătorilor auto.

Prin…, prin conținutul său normativ, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar

raportul Comisiei juridice este un raport de admitere, cu amendamente, cu respectarea prevederilor art. 76

alin. (2) din Constituția României, republicată.

După ce am primit raportul, am fost sesizat de către stafful comisiei și de către președintele

comisiei că în raport s-au strecurat două erori materiale, respectiv:

- alin. (2) din propunerea legislativă – care ar trebui eliminat și menținut alin. (2) din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002;

și

- renumerotarea, la amendamente, a art. 2, care va deveni…, a alin. (2) – care va deveni alin. (2¹),

conținutul fiind cel din text.

Eroarea, prima despre care v-am vorbit, are în vedere și observația Consiliului Legislativ, care

merge pe premisa că sunt anumite contravenții care nu pot fi constatate doar prin mijloace tehnice. Și,

aici, există contravenții care țin de depășirea liniei continue, comportamentul turbulent în trafic și o

serie de lucruri care nu pot fi constatate decât de către agentul constatator. Nu există mijloace tehnice

care să permită constatarea acestora.

Prin urmare, urmează să apreciați dacă supuneți la vot raportul cu cele două erori…


Am înțeles, mulțumesc.


… semnalate de stafful comisiei și de președintele Cazanciuc.


Vă mulțumesc.

- 39 -

Vom supune dezbaterii și discuției raportul cu cele două corecturi de eroare materială. Rog

stafful comisiei și stafful plenului Senatului să corecteze aceste erori.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Precizez

din nou: raportul cu cele două corecturi. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din județul Dâmbovița, la

invitația domnului senator Adrian Țuțuianu. Îi salutăm. (Aplauze.)

Îl salutăm și pe domnul Țuțuianu.

*

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunere legislativă privind trecerea unor suprafeţe de fond

forestier din grupa I funcţională – vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul

public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” în domeniul public al

unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. (L503/27.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu):

Domnul Stan, domnul senator Stan.


Domnule senator Stan, vă rog. Microfonul 4.

Domnul Ioan Stan:


Stimați colegi,

Prin această propunere legislativă vor beneficia mai multe UAT-uri din întreaga țară și, prin trecerea

din domeniul public al statului și din administrarea RNP-ului a celor aproximativ 14 000 de hectare în

proprietatea și administrarea UAT-urilor, se pot atrage și fonduri europene. Astfel, pot fi administrate

- 40 -

corespunzător, se pot crea spații pentru copii (pentru a cunoaște în direct beneficiile pădurii) și chiar un rol

educațional pentru restul populației. Nu se vor putea amplasa spații comerciale și construi locuințe.

Așa că vă rog, stimați colegi, să dați un vot de trecere acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Istrate Ștețco, de la

Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 9.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Istrate Ștețco – secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor:


Prima variantă de proiect de reglementare supusă dezbaterii nu a fost susținută de Ministerul

Apelor și Pădurilor.

Pe parcursul discuțiilor din comisie, s-a ajuns la o variantă asupra căreia nu ne-am opus și, în

consecință, lăsăm la aprecierea Parlamentului adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Era foarte important să auzim punctul de vedere al Guvernului.

Din partea Comisiei pentru agricultură și silvicultură și Comisiei pentru administrație publică,

raport comun.

Domnul senator Cârciumaru. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea

voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse,

prezentate în anexa nr. 1, respectiv anexa nr. 2, care fac parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru agricultură,

silvicultură și dezvoltare rurală supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de

admitere, cu amendamente admise și respinse, a propunerii legislative.


Vă mulțumesc.

- 41 -

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. (Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Goțiu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Dezbaterile generale… Este o întrebare adresată inițiatorilor acestei legi, pentru că și noi,

Grupul USR, susținem și considerăm că este un lucru foarte bun amenajarea unor păduri-parc în jurul

localităților. E un lucru necesar mai ales pentru localitățile mari, dar și pentru cele mai mici. Însă,

vreau să subliniez că în pădurile-parc se pot amenaja, conform legislației în vigoare, alei realizate din

materiale ecologice, cu lățimea de maxim 2 metri sau piste pentru biciclete, bănci, iluminat, puncte de

informare, toalete ecologice, construcții provizorii din lemn cu suprafața construită de maxim 15 metri

pătrați. Asta este tot ceea ce, în mod normal, se poate construi în astfel de păduri-parc. Și ne

interesează modul în care, prin lege, după ce vor trece în administrarea UAT-urilor, nu vom avea parte

și de alte construcții, pentru că se vorbea de niște investiții, proiecte europene. La ce se poate face,

conform legii, nu prea e nevoie de asemenea investiții, pentru că sunt intervenții absolut minimale care

se pot face în astfel de păduri-parc.

Și, de aceea, ne dorim să aflăm cum ne putem asigura că nu se vor face altfel de intervenții, că

nu va deveni un teren de vânătoare, în timp, pentru diferiți dezvoltatori imobiliari, cum s-a întâmplat,

din păcate, în alte cazuri, sau dacă, nu în acest moment, ci la Camera Deputaților, se gândesc să

depună un amendament ca să ne asigurăm că nu vor avea o altă destinație.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Ce se va întâmpla la Camera Deputaților, nu cred că putem să răspundem. Dacă inițiatorii

doresc să răspundă acum, în regulă, dacă nu, îi rog să răspundă în scris.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, întrebarea este dacă amendamentele

respinse se susțin. Nu.

Atunci, vor rămâne la vot pentru săptămâna viitoare raportul și propunerea legislativă.

*

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunere legislativă privind aprobarea Programului de investiţii

pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană.

(L90/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.

- 42 -

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Doamna senator Silistru? Nu.

Domnule senator Pavel, vă rog, să nu mă induceți în eroare.

Dintre inițiatori? Domnul senator Trufin.


Domnul Lucian Trufin:



Stimați colegi,

Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantaje naturale, ce nu pot fi schimbate:

altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație, dezavantaje

structurale, precum: scăderea populației tinere, distanțe mari față de centrele decizionale și

administrative, izolarea față de căile de comunicație și piețele de desfacere.

O ramură a agriculturii în zona montană, care a supraviețuit acestor dezavantaje, este creșterea

animalelor. Pentru a da plus valoare suprafețelor de pajiști care există în acest areal întins al țării

noastre este necesară implementarea programelor de susținere a crescătorilor de animale. De aceea, pe

lângă programele dedicate dezvoltării activității de creștere a ovinelor, și anume Programul de

investiții pentru înființarea centrelor de colectare lapte în zona montană, Programul de investiții pentru

înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, Programul de investiții pentru

înființarea stânelor montane, este necesar și acest program prin care oferim posibilitatea fermierilor

crescători de ovine să-și comercializeze și unicul produs nevalorificat, rezolvând totodată și o

problemă de mediu.

Investițiile din program au ca obiectiv: valorificarea superioară a produselor montane, limitarea

declinului sectorului de producție primară în scopul asigurării consumului intern, dezvoltarea de noi

capacități de producție, creșterea numărului de locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea

depopulării.

Valoarea totală a programului este de 5 milioane de euro, pentru un număr maxim de 8 centre și

se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Stimați colegi, această inițiativă vine să dezvolte și să consolideze programul care se află în

derulare deja, și anume Programul pentru susținerea crescătorilor de ovine pentru comercializarea

lânii. Potrivit datelor oficiale, confirmate de domnul ministru Petre Daea, 32 327 de beneficiari s-au

înscris în programul acesta de subvenționare a lânii. La acest moment, există 22 de centre de colectare

în 10 județe și se dorește ca în fiecare județ să existe câte un centru de colectare.

- 43 -

Așadar, vă invit, stimați colegi, să susțineți prin votul dumneavoastră această inițiativă

legislativă, pentru a crește competitivitatea și productivitatea în sectorul de creștere a ovinelor.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii. Microfonul 10.


Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Propunerea legislativă implică instituirea unei scheme de finanțare prin care beneficiarii

programului primesc un ajutor de maxim 40% pentru realizarea de astfel de centre de colectare, spălare

și prelucrare primară a lânii.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală

pentru a prezenta raportul, doamna senator Silistru.


Doamna Doina Silistru:


Domnul Emanoil Savin (din sală):

Pauză!

(Domnul senator Emanoil Savin oferă buchete de flori doamnelor senator.)


La solicitarea domnul Savin, facem o pauză.

Vă rog.


Mulțumesc tare mult.


Putem să continuăm, domnule Savin?

- 44 -


Mulțumim colegului Savin!


Mulțumesc…

(Intervenție neinteligibilă a domnului deputat Corneliu Olar.)

Domnule deputat, vă rog să nu perturbați lucrările plenului.

(Domnul deputat Corneliu Olar oferă mărțișoare doamnelor senator.)


Mulțumesc tare mult.

Profită de moment, pentru că noi votăm acum multe inițiative pentru zona montană, pe care o

susține.


Vă rog, doamna senator.



Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în

vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului

de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona

montană.

După cum au spus colegii și domnul secretar de stat, această propunere legislativă are ca obiect

de reglementare aprobarea Programului pentru înființarea acestor centre de colectare, spălare și

prelucrare primară a lânii în zona montană, al cărui scop este facilitarea accesului la finanțarea

investițiilor pentru înființarea acestor centre.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică,

industrii și servicii au transmis avize favorabile.

Iar, în urma dezbaterii, în cadrul Comisiei pentru agricultură, membri comisiei au hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem,

spre dezbatere și a adoptare, plenului, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

- 45 -

Vă rog, domnul senator Cîțu.


Domnul Florin-Vasile Cîțu:


Am o întrebare pentru inițiatori. La sfârșit ați spus că asemenea programe cresc productivitatea

și competitivitatea acestor sectoare. Știm că programele, am făcut un calcul, toate programele din zona

montană, bubaline și celelalte, au un buget de 1,3 miliarde de euro. Dacă puteți să-mi explicați cum

cresc acestea productivitatea și competitivitatea, cu 1,3 miliarde de euro de la bugetul statului?!

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu. Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul. (Discuții în sală.)

Rog inițiatorii să răspundă scris întrebărilor adresate de domnul senator Cîțu.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


Domnul Gheorghe Baciu:


Și astăzi, ca și miercurea trecută, s-au supus plenului, dumneavoastră, mai multe programe care

vizează agricultura din zona montană, care consider – și considerăm noi, cu toții – că este oarecum mai

văduvită de condiții naturale decât cea din zona de câmpie.

Astăzi se vorbește de un lucru concret. Dacă, de aproape 30 de ani, cu acest produs pe care îl dă

oaia, adică lâna, nu s-a făcut nimic, s-a ars, s-a azvârlit sau s-a poluat, pur și simplu, natura cu el, acum

se întrevede un program de început, care zic eu că e bun. Dacă măcar un centru va fi pe fiecare județ și

vom începe iar să colectăm și să prelucrăm primar lâna, aceasta înseamnă că va putea să ajungă, pe de

o parte, în izolator construcții sau chiar în stofe, în țesături și așa mai departe.

Este bun acest program, am discutat și în comisii acest lucru, a primit toate avizele necesare, iar

în grupul nostru, PMP, am zis că se merită să votăm și să dăm șansă producătorului de ovine,

crescătorului de ovine pentru a valorifica acest produs.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Vă mulțumesc.

- 46 -

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, iar inițiatorul dorește să răspundă

acum, nu să răspundă scris.

Vă rog, domnule senator Trufin, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Domnul Lucian Trufin:

Așa cum a spus și domnul senator Baciu, acest produs, astăzi, nu este valorificat, din păcate.

Până în 1989, România a fost pe locul doi la procesarea lânii. Și, domnule senator, dacă vă uitați pe

etichetele vestimentației dumneavoastră cu siguranță găsiți și lână. De aici…, înseamnă un ciclu care

înseamnă…, care aduce locuri de muncă, impozite și taxe la bugetul de stat și de aici tot circuitul.


Mulțumim pentru intervenție.

Nemaifiind intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la

votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere raportul a fost adoptat.



Cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

Punctul 4 pe ordinea de zi...

Vă rog, explicarea votului.

Domnul senator Nazare. Microfonul central.

Domnul Eugen Țapu Nazare:


Într-adevăr, în Grupul Partidului Național Liberal am stabilit că vom vota pentru acest

program, dar rămân aceleași întrebări și aceleași temeri pe care le avem: că votăm…, toate programele

astea însumate, cum spune și colegul meu, Florin Cîțu, înseamnă ajutoare de stat de 1,3 miliarde de

euro, iar Ministerul Agriculturii ne-a spus săptămâna trecută că a demarat niște discuții cu Comisia

Europeană. Dacă sunt ajutoare de stat, trebuie acordul Comisiei Europene. Temerea noastră este că

aceste legi vor rămâne neaplicabile, iar motivația dumneavoastră va fi că: „Domne’, noi, PSD-ul, am

vrut să facem ceva bun, dar s-a opus reaua aia de Comisie Europeană!”

- 47 -

Noi am votat, dar sperăm ca Ministerul Agriculturii să-și facă treaba și să negocieze serios cu

Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu pentru intervenție.

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunere legislativă privind aprobarea Programului de investiţii

pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană. (L92/05.02.2018)


În numele inițiatorilor, doamna senator Arcan.


Doamna Emilia Arcan:


Distinși colegi,

Această inițiativă legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor

de sacrificare a animalelor este necesară, având în vedere că toată zona montană trebuie să beneficieze de o

politică specifică distinctă, conform principiilor dezvoltării durabile. E o lege pentru reglementarea

sacrificării animalelor în zonele montane și, în general, în localitățile mai izolate din România.

Investițiile din program au ca obiectiv: valorificarea superioară a produselor montane, limitarea

declinului sectorial de producție primară în scopul dezvoltării capacității de producție, asigurarea

consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea

depopulării. Un alt obiectiv se referă la ridicarea gradului de civilizație în ceea ce privește sacrificarea

animalelor, o anumită ordine, un sistem de organizare care ține seama de o stare de igienă pentru

sănătatea oamenilor se impune și este imperios necesar. Un alt obiectiv privește stimularea locuitorilor

din satele zonelor montane pentru creșterea animalelor și valorificarea resurselor acestor localități.

Această propunerea legislativă răspunde acestui deziderat care ne situează într-un context de

civilizație europeană, motiv pentru care vă rog să dați un vot pozitiv acestei inițiative legislative

susținute de noi, reprezentanții Partidului Social Democrat din Senatul României, și vă mulțumesc.


Mulțumesc, doamna senator, mulțumim pentru succinta prezentare.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii,

microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș:


- 48 -

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă pentru investiții

privind înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, acest program făcând parte

din programul amplu prevăzut în Legea muntelui.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul doamnei senator..., doamna președinte a Comisiei pentru agricultură, silvicultură

și dezvoltare rurală, pentru a prezenta raportul comisiei.



Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii

și elaborări raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiții pentru

înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.

Propunerea legislativă, după cum spunea și colega care face parte dintre inițiatori, atât

dumneaei, cât și secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, are ca obiect de reglementare

aprobarea acestui program de investiții, program de investiții majore pentru zona montană. Aceasta se

referă la înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, creșterea animalelor fiind un

domeniu preponderent în această zonă.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, de

industrii și servicii au transmis avize favorabile.

Iar în urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, în unanimitate de

voturi, practic, comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem

spre dezbatere și adoptare împreună cu Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de

investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.


Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții.

Doamna senator Severica-Rodica Covaciu. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Doamna Severica-Rodica Covaciu:

Știm cu toții, și mai ales cei care venim din județe în care predomină zona montană, cât de

dezavantajați sunt agricultorii din această zonă. În primul rând, dezavantaje de ordin natural (climă,

- 49 -

relief), dezavantaje de ordin structural și toate acestea la un loc aduc o greutate celor care încă mai

practică agricultura în această zonă.

Acordarea acestor facilități pentru înființarea centrelor de sacrificare este un lucru foarte bine-venit

și rezolvă și o mare problemă cu care ne-am confruntat de-a lungul timpului: valorificarea.

Partidul Mișcarea Populară susține cu interes acest proiect și așteptăm cu mare interes

implementarea lui.


Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Pîrvulescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Eugen Pîrvulescu:


Stimați colegi,

Cred că nu s-a înțeles de data trecută ce au vrut să spună senatorii Partidului Național Liberal,

și anume faptul că Partidul Național Liberal și toți parlamentarii Partidului Național Liberal susțin

toate aceste demersuri și toate aceste ajutorări către investitorii români și către producătorii români.

Sunt foarte bune aceste programe. Îngrijorarea noastră este că le puneți pe hârtie să dea bine pe sticlă și

beneficiarii nu vor accesa aceste fonduri. Atunci, noi vom susține și vom vota toate aceste programe.

În afară de baie de mulțime, pe domnul Daea nu prea îl vedem să facă concret ceva pentru

agricultura din România. Și atunci, să ne răspundă domnul de la Ministerul Agriculturii – dacă nu are

timp acum, să ne răspundă scris – în ce stadiu se află Programul de ajutorare pentru suine, pe care anul

trecut – vă aduc aminte că a trecut un an de zile – noi l-am votat în Parlamentul României. Și vreau să

știu câte firme, câți producători de suine au beneficiat de ajutor și ce sumă s-a alocat până acum. Dacă

nu cumva, domnule secretar de stat, vă răspund tot eu, ca să vă ajut puțin, nu ați primit nici măcar

răspunsul de la Uniunea Europeană: dacă se poate sau nu. Eu vă spun de pe acum că va fi zero

răspunsul, dar îl aștept de la dumneavoastră în scris.

Așadar, Partidul Național Liberal susține și votează, numai că vom fi cu lupa pe

dumneavoastră: dacă programul prevede sau nu acest lucru și, dacă-l implementați, dacă, într-adevăr,

banii vor ajunge la acești oameni care într-adevăr merită să fie ajutați.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte intervenții. Nu mai sunt.

- 50 -

Doamna senator Silistru. Vă rog.

În numele comisiei? În numele grupului? Cum?

În numele grupului, reprezentantul PSD. Vă rog.



Eu le mulțumesc colegilor de la Partidul Național Liberal și celorlalți colegi de la alte partide

care, practic, s-au trecut și coinițiatori la aceste inițiative legislative, dar vreau să le aduc aminte că de

abia la începutul acestei sesiuni actele normative referitoare la subvenția pentru suine și pe avicultură

au fost retrimise și, practic, noi în prima săptămână – au fost la reexaminare – le-am votat și acum sunt

la Camera Deputaților. Deci nu a fost o piedică din partea ministerului că nu și-a dus la bun sfârșit

aceste programe.

Așteptăm ca aceste inițiative să fie promulgate și apoi, în baza unei legi, Comisia de

Agricultură de la Comisia Europeană își va spune un punct de vedere, cu toate că, până atunci, de când

au fost lansate aceste inițiative legislative, discuțiile au fost deschise și au fost trimise observații care,

între timp, au fost preluate de Comisiile pentru agricultură. Și noi sperăm din tot sufletul să fie puse în

aplicare, ca și dumneavoastră.

Dar, vreau să vă mai aduc aminte că..., cred că Ministerul Agriculturii până acum..., ministrul

agriculturii, Petre Daea, nu v-a dezamăgit de când este ministru și a pus în practică tot ceea ce și-a

propus și a fost trecut în programul de guvernare.

Ieri, nu mai departe de ieri, a pus în aplicare Programul cu subvenția pentru creșterea porcilor

din rasele Mangalița și Bazna, rase românești cu calități deosebite și rezistență deosebită la boli. Cred

că asta este…, pe lângă Programul cu tomatele, este un indiciu că ceea ce și-a propus Ministerul

Agriculturii va pune în aplicare.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra

propunerii legislative.



Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.


- 51 -


Cu 90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunere legislativă privind aprobarea Programului de investiţii

pentru înfiinţarea stânelor montane. (L94/05.02.2018)


În numele inițiatorilor?

Domnul senator Avram.


Domnul Nicolae Avram:


Actul normativ are în vedere punerea în valoare a dezvoltării zonei montane în ceea ce privește

păstoritul (mai mult) și creșterea animalelor. Prin creșterea animalelor rumegătoare (ovine, caprine,

bovine și alte animale), zona montană are de câștigat în ceea ce privește dezvoltarea acestor stâne…

pentru punerea în valoare a masei ierboase și a vegetației din zona montană.

Având în vedere: tradiția milenară, existența unui efectiv important de ovine, necesitatea

îmbunătățirii calității pășunilor, cererea crescândă de produse montane tradiționale, necesitatea

introducerii pe piață a produselor din…, derivate din laptele de oaie, cu mențiunea de calitate

facultativă de „Produs Montan”, nevoia creării de spații moderne de locuit, nevoia de încurajare a

tinerei generații, necesitatea creșterii efectivului de ovine, necesitatea creării de noi locuri de muncă,

este necesară implementarea unui Program de înființare a stânelor montane, precum și dezvoltarea

acestora.

Valoarea totală a programului este de 7 milioane de euro. Credem că Guvernul României și

Partidul Social Democrat, și nu numai, vor avea capacitatea de a găsi sursa financiară pentru

dezvoltarea acestor zone.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mareș. Microfonul 10.




- 52 -

Propunerea legislativă implică instituirea unei scheme de finanțare pentru beneficiarii privați.

Prin program se primește 40% din valoarea investiției, procent care poate fi majorat cu câte 20 de

puncte procentuale pentru tineri și pentru cei care gospodăresc într-o cooperativă aceste stâne.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține inițiativa și raportul Comisiei pentru

agricultură.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul doamnei senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură,




Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul

permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative

privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane.

Acest program se va derula pe perioada 2018 – 2020, va fi susținut din bugetul Ministerului

Agriculturii.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz favorabil,

Comisia economică, de industrii și servicii, aviz favorabil.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil, cu observații și propuneri.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, cu unanimitate de voturi, s-a

adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare,

plenului, împreună cu Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru

înființarea stânelor montane.


Mulțumesc.




Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul.

Înțeleg că alte intervenții nu mai sunt.

Microfonul central.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central


- 53 -

Domnul Gheorghe Baciu:

2018 – 2020 este perioada în care va funcționa acest program care a primit o sumă destul de

consistentă. De fapt, am realizat și acum că atunci când este vorba de un program care este interesat și

interesant pentru toți membrii Senatului, acesta este votat de către toate formațiunile politice.

Organizarea stânelor montane, din zona montană, sigur, reprezintă un astfel de program.

Ar părea poate… Sigur, nu trebuie să ne băgăm în capcana în care a intrat Parlamentul mai anii

trecuți, când a căutat să stabilească un număr de căței pe la stână și alte minuni. Astăzi se vorbește

despre ce înseamnă o stână mai igienică, unde produsele care se pun în circulație apoi, produsele

alimentare, să fie bine făcute, în așa fel încât sănătatea populației să fie păstrată. Această stână va

însemna o clădire – m-am interesat la minister, îmi spuneau domnii care au făcut partea tehnică a legii

– care va avea patru camere, sigur, cu maturare, cu preparare caș, cu mulgere și cu loc de odihnă

pentru cei care înnoptează alături de ovinele lor.

Cred că este bine-venit un astfel de program. Noi o să-l votăm și cred că va trece fără

probleme.

Mulțumesc.

(Domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar închise dezbaterile generale și trecem la

votul asupra propunerii legislative.








Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

*

La punctul 6 pe ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de

reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. (L41/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor…, inițiatorului, dacă este

prezent, în numele inițiatorilor? Nu.

- 54 -

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 10.



Piața cerealelor și a produselor procesate din România este reglementată de Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 12/2006. Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2017

privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 ce are obiect de reglementare

similar propunerii legislative în discuție.

Ca atare, Guvernul nu susține această propunere…, această inițiativă, deoarece tot ce prevede

această inițiativă a fost preluat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81.

Mulțumesc.



Dau cuvântul doamnei senator Silistru, doamna președinte a Comisiei pentru agricultură,

pentru a prezenta raportul comisiei.



Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii

și întocmirii raportului asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera

cerealelor și a produselor procesate din cereale.

Într-adevăr, după cum a spus și domnul secretar de stat, având în vedere urgența rezolvării

problemelor care erau propuse în această inițiativă legislativă, Guvernul a emis o ordonanță de urgență

care, practic, a preluat toate problemele care erau prezentate în propunerea legislativă – Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 81/2017 – și, practic, această inițiativă legislativă nu mai poate fi adoptată,

având ca obiect de reglementare exact ceea ce cuprinde ordonanța de urgență.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, membrii comisiei au

adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, pe care îl supunem plenului spre aprobare.


Mulțumesc.




- 55 -

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost

adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului. (L552/18.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna

secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.


Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat la Ministerul Justiției:



Ordonanța supusă astăzi aprobării dumneavoastră clarifică regimul de finanțare al Oficiului

Național al Registrului Comerțului, în sensul precizării că această instituție este finanțată integral de la

bugetul de stat.

Tarifele obținute pentru operațiunile prestate de Oficiul Național al Registrului Comerțului se

virează actualmente și vor continua, potrivit proiectului, să fie virate la bugetul de stat. Acestea însă,

veniturile proprii, reprezintă doar 2% din necesarul de finanțare, astfel încât se impune asigurarea

finanțării întregii activități a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Intervenția legislativă se impune a fi promovată, în condițiile în care instituția nu are un temei

legal pentru reținerea veniturilor provenind din tarifele percepute, iar necesarul de fonduri pentru ca

Oficiul Național al Registrului Comerțului să-și poată derula în continuare activitatea trebuie finanțat

de la bugetul de stat, așa cum este și în prezent.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Fenechiu, microfonul 5,

pentru a prezenta raportul.



- 56 -

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată, prin adresa

Senatului nr. L552, pe data de 18 decembrie 2017, asupra Proiectului de lege privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2017 pentru modificarea Legii nr. 26/1990.

Proiectul legislativ are ca obiect modificarea Legii nr. 26. E vorba de o modificare tehnică: cine

ține registrul național și cine finanțează activitatea registrului, soluția adoptată de Guvern fiind aceea a

finanțării integrale de la bugetul de stat, prin Ministerul Justiției.

Proiectul a fost dezbătut în ședința din 27 februarie în prezența doamnei Moț, ca reprezentant al

Ministerului Justiției. A fost adoptat fără amendamente, cu majoritate de voturi, sens în care

propunerea Comisiei juridice este de admitere a proiectului care, așa cum arătam, nu are

amendamente.


Vă mulțumesc.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.

61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi

liniştii publice. (L505/27.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Microfonul 6.

Vă rog să vă prezentați.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie – deputat:

Se aude? Nu e deschis.


Nu se aude, vă rog să repetați.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da. Mulțumesc.



Se aude.

- 57 -


Inițiativa legislativă, propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii

nr. 61/1991.

Tulburarea liniștii publice prin zgomot este o problemă de calitate a vieții. Ca urmare, am

propus stabilirea unor limite maxime admisibile de zgomot, introducerea în sarcina agentului

constatator a obligației de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui mijloc tehnologic și

sancționarea recidivei.

La Comisia juridică am depus mai multe amendamente care lasă posibilitatea ca să se constate

și pe baza simțurilor polițistului, în cazul în care mijlocul tehnologic, mijlocul tehnic nu funcționează

cum trebuie. Ca urmare, toate cazurile sunt acoperite. Ideea este de a îmbunătăți constatarea, astfel

încât aceasta să se facă cât mai aproape de momentul perturbator.

Precizez că constatarea se face în locuința reclamantului, deci, nu a reclamatului, nu se duce poliția

și bate la ușa acestuia, ci se măsoară în camera indicată de către cel păgubit, în camera respectivă, cu

sonometrul, care este un mijloc special pentru a măsura zgomotul cât mai cu acuratețe. Se eliberează un

buletin sonometric și acest buletin sonometric însoțește, practic, procesul-verbal pe care îl face polițistul.

Am dat un termen generos, de 3 ani, de dotare cu aceste aparate a polițiilor, consider că…,

agenților constatatori, practic, care pot fi polițiști sau jandarmi și așa mai departe.

Deci toate aceste lucruri au fost prevăzute. Mai mult decât atât, la Comisia juridică am mai

depus niște amendamente de îmbunătățire, care au fost însușite de comisie și le mulțumesc colegilor

pentru acest lucru.

Cam atât. Mulțumesc.



V-am rugat să vă prezentați, că nu vă cunoaștem. Poate ne spuneți și nouă.

Vă rog. Microfonul 6. (Discuții în sală.)


Poftim?!

Matei Dobrovie, deputat USR.


Vă mulțumesc.

Și ar mai fi fost o întrebare, recunosc că nu am parcurs textul, dacă se prevede să avem voie cu

portavoce în Parlament. (Discuții, râsete în sală.)


Dacă...?!

- 58 -


Se prevede să avem voie cu portavoce în Parlament.


Nu. Legea se referă la...


Sau dacă se interzice.


... zgomotul din locuințe și spații cu aceleași funcțiuni.


Am înțeles. Deci e permis.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului

și îl invit la microfon pe domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Domnul Bogdan Samoilă:


Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei, întrucât producerea de

zgomote sau alarmă, sancționată prin Legea nr. 61/1991, are un caracter temporar și nu se poate

circumscrie nivelului de zgomot cu caracter continuu, reglementat prin Ordinul Ministrului Sănătății

nr. 119/2014, așa cum se prevede în expunerea de motive. Totodată, în prezent, operarea sonometrelor

se realizează de persoane specializate din cadrul Direcției de Sănătate Publică, care efectuează

expertize sonometrice, persoanele respective având, deci, calitate de experți. Or, în această situație,

agenții constatatori nu pot avea calitatea de experți pentru a putea proceda la efectuarea unor astfel de

expertize.

De asemenea, nu poate fi stabilită în mod exclusiv în sarcina ofițerilor sau agenților de poliție

competența de constatare și sancționare a contravențiilor din proiect, întrucât ar fi limitată activitatea

celorlalte instituții cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice cu ajutorul cărora se asigură și

intervenția cu operativitate la aceste evenimente. Argumentele aduse inițial în susținerea demersului

legislativ țin de posibilitatea de luare a măsurilor pentru încetarea activității contravenționale, iar nu de

constatarea faptelor ce constituie contravenție.

În acest sens, arătăm faptul că, deși se dorește efectuarea unei măsurători a nivelului de zgomot

în interiorul locuinței sau imobilului persoanei vătămate, în camera indicată de acesta, care să fie

menționată într-un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, va interveni în

dificultatea completării documentului, fie ca urmare a necunoașterii datelor contravenientului, fie a

- 59 -

refuzului manifestat de acesta în a colabora, dificultate întâmpinată și în prezent. Spre exemplu, nu este

deschisă ușa imobilului pentru a i se înmâna procesul-verbal de contravenție sau pentru a i se stabili

identitatea.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, microfonul 5, domnul senator Fenechiu,

pentru a prezenta raportul comisiei.



Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată prin adresa Biroului

permanent nr. L505/27 noiembrie 2017 în vederea dezbaterii și elaborării raportului la Propunerea

legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de

încălcare a unor norme de conviețuire socială a ordinii și liniștii publice, inițiativă elaborată de mai

mulți parlamentari USR, PMP, PNL, PSD.

Propunerea legislativă, așa cum s-a arătat, are în vedere reglementarea modificării și

completării Legii nr. 61, în sensul stabilirii unor limite de zgomot, introducerii în sarcina agentului

constatator a obligației de a măsura nivelul zgomotului cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și

verificat metrologic – sonometru.

Consiliul Legislativ a analizat inițiativa legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații,

subliniind că faptele a căror constatare ar urma să se facă prin utilizarea mijloacelor tehnice omologate

și verificate metrologic nu prezintă similitudini cu cele privind depășirea limitelor de viteză sau

conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, așa cum se precizează în expunerea de motive.

Guvernul a comunicat un punct de vedere negativ, nu o să insist, că domnul secretar de stat a

detaliat.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ, iar Comisia

pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat propunerea favorabil.

În ședința din 27 februarie 2018, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea

legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere,

cu amendamentele admise, care sunt cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări supune, spre

dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea

legislativă.

- 60 -

În raport cu obiectul de reglementare, inițiativa face parte din categoria legilor ordinare și

urmează a fi supusă votului plenului, potrivit art. 76 alin. (2).

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi Comisiei juridice, că ne-a indicat inclusiv articolul.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.



Domeniul sonor, ca, de altfel, și domeniul olfactiv sunt componente ale spațiului public și,

bineînțeles că este bine-venită orice reglementare care sancționează abuzul spațiului public. Nu

înțelegem poziția Guvernului atât de restrictivă în ceea ce privește posibilitatea aplicării standardizate

a unui control al domeniului sonor. Eu cred că lucrurile tehnice pe care le... sau obiecțiile tehnice pe

care le ridică Guvernul pot fi rezolvate prin norme de aplicare sau prin amendamente ulterioare, nu

cred că sunt de natură să sancționeze legea sau propunerea în ansamblul său.

Grupul USR, evident, va susține acest demers de civilitate până la urmă, de normalitate,

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.


Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.


Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.



Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Stimați colegi, vă informez că la balcon se află un grup de vizitatori din comuna Barcea, județul

Galați, la invitația domnului senator Nicolae Marin, chestor al Senatului.

„Bine ați venit în Senatul României!” (Aplauze.)

Explicarea votului. Vă rog, doamna senator Lavinia Craioveanu, din partea Grupului PSD.

- 61 -

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Grupul PSD a votat pentru această inițiativă legislativă, întrucât, față de forma inițială, s-au

adus amendamente în cadrul Comisiei juridice și considerăm că și termenul de trei ani este suficient

pentru a se putea pune în aplicare prevederile acestei legi.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la explicarea votului, alte grupuri? Nu.

Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile.

*

Punctul 9 al ordinii de zi. Este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

(L6/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan

Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

Domnul Dan Dumitrescu – secretar de stat la Ministerul Sănătății:

Bună ziua, domnule președinte!


Ținând cont de faptul că, în lipsa unei reglementări în cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații

nu ar beneficia de concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani,

dar și de necesitatea simplificării eficientizării procedurii de acordare a certificatelor de concediu medical,

Guvernul susține prezentul proiect de lege care reglementează aceste disfuncționalități.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și pentru prezentare.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate.

Microfonul 6, domnul senator László Attila.

Domnul László Attila:


- 62 -

În urma dezbaterilor din ședința din 27 februarie, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să

adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente, și supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raport de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. (Discuții la prezidiu.)

Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul.

Urmează domnul senator Wiener. Microfonul 2. Microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Gabi Ionașcu:


Textul Ordonanței nr. 99 face referire la Ordonanța nr. 158/2005 al cărei conținut, mă refer la

Ordonanța nr. 99, nu este corelat cu modificările și completările din Legea nr. 399/2006 referitoare la

noțiunile care au fost cuprinse în lege, ci face numai referire la Ordonanța, spuneam, nr. 158.

De altfel, conținutul ordonanței este criticat și de către Consiliul Legislativ, dar, în contradicție cu

reprezentantul Guvernului, mai există și un alt obiectiv înscris în această ordonanță, la art. 3 alin. (3), din

care citez: „Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări de sănătate la care au dreptul

persoanele este condiționat de plata unei contribuții pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații

în cotă de 1%, aplicată asupra venitului lunar înscris în contractul de asigurare”.

Cert este că această prevedere are impact asupra Legii Codului fiscal nr. 227, iar Ordonanța nu

face nicio referire la această modificare, pe de o parte. Pe de altă parte, nu este în corelare cu acea cotă

de 2,25% pe care angajatorul este obligat să o plătească.

Considerăm că este absolut necesară reîntoarcerea la comisie în vederea reanalizării și corelării

prevederilor din această ordonanță cu cele din Legea nr. 399/2006, dar și a Codului fiscal.

Și ultima opinie, considerăm că este o creștere a contribuției angajatului. În Ordonanța inițială

nr. 158 cota era de 0,75 de puncte procentuale, în legi s-a modificat – și mă refer la Legea nr. 399/2006

– la 0,85 puncte procentuale, iar acum asistăm la o creștere cu 0,15 puncte procentuale.

Deci opinăm că este absolut necesară întoarcerea spre reanalizare la comisia care a emis avizul.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Două chestiuni. Unu. Vă rog să indicați un termen.

Domnul Gabi Ionașcu (din sală):

Două săptămâni.

- 63 -


Două săptămâni. E în regulă.

Și doi: dacă aveți o calitate de lider sau vicelider în Grupul PMP.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Gabi Ionașcu.)

Domnul Gheorghe Baciu (de la prezidiu):

Este secretarul.


Cu acordul grupului, înțeleg.

Domnul Gabi Ionașcu (din sală):

Da.


Bun. Termenul de două săptămâni înseamnă deja 20.03, adică depășim termenul de adoptare

tacită.

Voi supune votului dumneavoastră solicitarea Grupului PMP de a retrimite la Comisie, termen

– două săptămâni, cu argumentele expuse la microfonul 2.


Cu 32 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și nicio abținere, solicitarea nu a fost adoptată.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Domnule senator Wiener, vă rog.

Microfonul 2.


Stimați colegi,

Dincolo de „tehnicalități” și nuanțe, ordonanța...


Domnule senator Pîrvulescu, vă rog să-l lăsați pe domnul senator Wiener.


…ordonanța în discuție este, de fapt, un recurs la normalitate. Se crește vârsta copilului bolnav,

vârsta până la care părintele beneficiază de indemnizația de îngrijire a copilului, se extinde aria

geografică, adică vă amintiți cu toții de apelurile disperate ale Magdei Vasiliu de acum câteva luni,

aflată cu copilul la îngrijiri în străinătate și dificultățile prin care a trecut în a-și obține dreptul la

concediu medical. Aceste lucruri sunt vizate de ordonanță, faptul că, pe viitor, se creează, de fapt,

cadrul legal pentru informatizarea sistemului de eliberare a concediilor medicale. Acestea vor putea să

fie eliberate în măsura elaborării normelor de aplicare și în format electronic, transmise la distanță, cu

semnătura electronică a medicului. Se extinde un termen de 15 zile până la prezentarea documentelor

- 64 -

traduse și legalizate din străinătate, în măsura în care cauza pentru care s-a eliberat concediul este

îngrijirea copilului în străinătate. Sunt lucruri normale care ar fi trebuit, poate, să le facem de mult,

sunt bine-venite și astăzi.

Grupul USR susține această ordonanță.


Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Din partea Grupului PSD sunt două solicitări.

Domnule senator Gabi Botnariu, vă rog. Microfonul 3.

O să-l rog pe domnul senator Bodog să intervină la explicarea votului.

Domnul Emanuel-Gabriel Botnariu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cum spunea și colegul de la USR, această ordonanță are, în principal, un scop de a crește vârsta

de la 7 la 16 ani până la care, în cazul unor afecțiuni grave ale copilului bolnav pentru care nu se

acordă certificate de handicap, se acordă concediu medical și indemnizație pentru îngrijirea acestui

copil de către... reprezentanților legali ai acestora. Și, totodată, stabilirea faptului că pentru aceste

afecțiuni grave pentru care nu se acordă certificat de handicap, în speță boli rare, de către comisiile de

specialitate din cadrul Ministerului Sănătății se va reglementa și se va implementa soluția informatică

pentru administrarea sistemului electronic pentru concediile medicale.

De aceea, reprezentanții Grupului PSD am considerat că aceste două elemente sunt foarte

importante pentru părinții copiilor cu afecțiuni grave, deci în special această creștere de la 7 la 16 ani a

copilului cu afecțiuni grave, părinții acestora să poată beneficia de concedii medicale.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, vă rog, doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ca mamă și bunică, informată fiind de problemele pe care le au alte mame și bunici cu copiii în

cazul tragic în care ele… copiii se îmbolnăvesc, ca reprezentantă a Organizației Femeilor Liberale care

are și a avut sistematic pe punctul de... ca obiectiv politic rezolvarea acestei probleme, n-am cum să

nu susțin – și va face asta și Grupul Partidului Național Liberal – un astfel de act normativ.

- 65 -

În ceea ce privește corelările despre care vorbea colegul de la PMP, eu cred că avem încă

posibilitatea depunerii de amendamente reglatoare, dar să nu votăm un astfel de act normativ nu e un

lucru de făcut. Susținem, ca grup în Partidul Național Liberal, acest proiect.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, doamna senator, înțeleg că susțineți și ca mamă, și ca bunică, și ca senator,

totuși.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Carmen-Eleonora Hărău.)

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții. Nu.


Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog, domnule senator Bodog. Microfonul 3. Aveți cuvântul în numele Grupului PSD.

Explicarea votului.



Aș dori să mulțumesc reprezentantului USR și reprezentantei PNL pentru intervențiile făcute.

Consider că intervențiile au fost foarte elegante, iar în ceea ce privește conținutul ordonanței, vreau să

precizez faptul că am votat această ordonanță nu numai pentru faptul că aduce o serie de înlesniri,

practic, aduce debirocratizare în asigurarea actului medical, dar și pentru faptul că pune în acord legea

cu o decizie a Curții Constituționale.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

*

Continuăm cu punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 100/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011

privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

(L7/05.02.2018)

- 66 -

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.


Domnul Dan Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Se impune adoptarea de urgență a unor măsuri temporare care să ducă la suspendarea pentru o

perioadă limitată de timp de doi ani, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a obligației deținătorilor

autorizațiilor de punere pe piața medicamentelor care sunt persoane juridice române, precum și a

deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române,

prin reprezentanții legali ai acestora, de plată a contribuției trimestriale datorate pentru medicamentele

din sânge uman sau plasmă umană.

Având în vedere aceste necesități, Guvernul susține proiectul de act normativ, de lege.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Attila László

sau László Attila.




Comisia pentru sănătate publică a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de

admitere, fără amendamente, și să supună... și supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului

raport de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții. (Discuții la prezidiu.)

Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.



Vreau să aduc aminte colegilor mei din Senat că, la sfârșitul anului trecut, România s-a

confruntat și, din păcate, se confruntă în continuare cu o criză de imunoglobulină. Importatorii,

- 67 -

producătorii, distribuitorii au ridicat problema taxei clawback, motiv pentru care statul român a

intervenit și a dat această ordonanță de urgență.

Din păcate – și vreau să subliniez și să trag un semnal de alarmă în acest sens –, producătorii și

distribuitorii din România nu și-au respectat promisiunile făcute în fața Guvernului de a pune pe piață

imunoglobulină și, de aceea, ne găsim în aceeași situație în acest moment.

Consider că inițiativa legislativă trebuie susținută și-i rog pe toți colegii s-o voteze.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Domnule senator Dănăilă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Leon Dănăilă:


Stimați colegi,

Consider că acest proiect de lege este foarte benefic prin faptul că sunt foarte mulți bolnavi care

ar beneficia de aceste produse din sânge sau din plasmă. Ele se găsesc foarte puțin pe piață și în spitale

și sunt foarte necesare pentru tratarea unor boli. Sunt aproape unicele medicamente care pot fi utilizate

în anumite afecțiuni și care nu se găsesc la ora actuală. Ele sunt foarte scumpe, așa încât proiectul

acesta de lege este foarte benefic și trebuie votat în unanimitate.


Vă mulțumesc.

Sperăm că va fi unanimitate. Dacă nu va fi unanimitate, ci majoritate, tot va fi adoptat.

Domnule senator Wiener, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.



Din păcate, actuala criză a imunoglobulinelor este cronica unor morți anunțate. Dacă vreți o

scurtă cronologie a ceea ce se întâmplă de prin 2015 – 2016, unii dintre deținătorii autorizațiilor de

punere pe piață au început să notifice ANM-ul că vor retrage imunoglobulinele de pe piață. În martie

2017, apar primele semnale că lucrurile se vor precipita. În iunie 2017, din nou, unii dintre producători

notifică Agenția Națională a Medicamentului că vor retrage aceste medicamente esențiale pentru peste

1 000 de oameni. În România, viața lor depinde de aceste imunoglobuline.

În 1 decembrie 2017, din păcate, avem un prim deces datorat strict lipsei de imunoglobulină în

România. Acești pacienți trăiesc acum teroarea lipsei acestui medicament. Trebuie să menționăm că nu

mai există nicio fiolă de imunoglobulină în România la ora actuală. În 14 decembrie, Guvernul emite

această ordonanță de urgență prin care scutește de taxa trimestrială de clawback producătorii,

- 68 -

deținătorii, de fapt, de autorizație de punere pe piață a imunoglobulinelor. Efectul, sigur, n-are cum să

fie unul benefic în termen scurt, aceste medicamente au un ciclu foarte lung de producție.

Ceea ce trebuie să reținem ca învățăminte, n-o să uzăm de arma politică pentru a aduce acuzații,

ci, mai degrabă, de a îndemna la reflecții asupra a trei aspecte esențiale. În primul rând, e vorba de

faptul că trebuie să revizuim politicile fiscale de impunere a prețurilor de referință. România, de mult,

nu mai este o piață atractivă pentru producătorii de medicamente. De asemenea, și taxa de clawback

cred că ar trebui reevaluată, oportunitatea și impactul aparent benefic din punct de vedere financiar,

dar dezastruos din punct de vedere al disponibilității medicamentelor pe piață.

În al doilea rând, cred că trebuie să facem eforturi susținute pentru limitarea exportului paralel.

Din păcate, în ultimul an nu s-a făcut nimic în această zonă, ba, dimpotrivă – n-o să intru în detalii din

nou – , iar, în al treilea rând, cred că redinamizarea Institutului Cantacuzino, care ar putea, în principiu,

cu o injecție masivă de tehnologie și expertiză să producă aceste medicamente esențiale trebuie luată în

vedere, la modul serios. Distrugerea programatică a acestui institut a fost un atac asupra suveranității

acestui popor, asupra securității naționale a României. Și vom reveni cu acest subiect. Eu cred că, dacă

există subiecte demne de înființare a unei comisii de anchetă parlamentară, distrugerea Institutului

Cantacuzino este unul dintre ele.

Vă mulțumesc.

USR va susține această ordonanță de urgență, dar, din păcate, nu va rezolva criza care, din

păcate, este una profundă și a cărei rezolvare necesită o schimbare de paradigmă.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și

trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat, respectiv 83 de voturi pentru, niciun

vot împotrivă și nicio abținere.

*

Punctul 11 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din

domeniul sănătăţii. (L497/05.09.2016)

- 69 -

Reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, microfonul 9.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul Dan Dumitrescu:

Mulțumesc.

Prezenta propunere legislativă, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a solicitării

Președintelui României, vizează măsuri legislative cu incidență multiplă în domenii din sectorul

sanitar: sistemul informativ, activitatea UPU, CPU, definirea unor noi entități, reorganizarea

furnizorilor de servicii medicale, închirierea unor spații aflate în administrarea unităților sanitare,

modificarea vârstei limită de pensionare a medicilor, desfășurarea activității colegiilor profesionale,

dar și activitatea de distribuție angro de medicamente.

Ministerul Sănătății susține raportul Comisiei pentru sănătate publică.

Mulțumim.


Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, domnul secretar de... domnul senator

László Attila, microfonul 7.




În ședințele din 13 și 20 februarie, Comisia pentru sănătate publică a dezbătut și analizat legea

trimisă la promulgare, precum și obiecțiile Președintelui României și, ca urmare a dezbaterilor,

membrii comisiei au admis în parte cererea de reexaminare și, în consecință, au hotărât, cu unanimitate

de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise, asupra legii trimise la

promulgare.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților și se regăsesc în

anexa la prezentul raport, motiv pentru care supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului

raport de admitere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.


Mulțumesc.



- 70 -


Vă rog, domnul... imediat. O singură intervenție din partea Grupului PSD, domnul senator

Renică Diaconescu, microfonul 3.

Domnul Renică Diaconescu:

Este o lege, așa cum spuneau și președintele comisiei, și reprezentantul ministerului, care vine

la reexaminare, trimisă de Președintele României.

Parcursul acestei legi este de peste un an și graba cu care noi dorim s-o promulgăm cât mai

repede este pentru că aduce foarte multe modificări benefice. De fapt, Legea nr. 95, lansată pe Legea

sănătății cu mulți ani în urmă, în 2007, a avut peste 1 000 de modificări.

De aceea, gândirea noastră, a comisiei – și am spus-o și reprezentantului, și nu mai puțin

ministrului sănătății –, este ca să creăm un cod de legi în care să intre Legea malpraxisului, Legea

spitalelor, Legea prevenției, ca acest lucru să devină o lege organică și nu să fie modificată an de an de

interesele fiecărui Guvern sau de interesele fiecărui ministru care vine, în parte.

Această modificare pe care am adus-o, esențială pentru medici, este că, în vechea formulă,

medicii care acum se pensionează, indiferent de sex, la 65 de ani, puteau să continue până la 67 de ani,

creându-se o comisie între Casa de Asigurări, Direcția de Sănătate Publică și manager, care luau o

hotărâre pentru unii medici da, pentru unii medici nu. Noi am lăsat o portiță ca medicii care vor să

continue, cu trei luni înainte de a împlini vârsta de 65 de ani, să facă o cerere și să aibă dreptul să

continue. Medicii care nu vor să continue nu fac această cerere și la 65 de ani nu continuă.

Am vrut să scoatem elementul de dispoziție a managerului față de anumiți medici, poate și în

funcție de criterii politice, de ce nu, și, mai mult, ne-am gândit la un hiatus care se produce în spitalele

mai mici din România, pentru că foarte mulți rezidenți care termină nu au un apetit pentru spitalele

mici. Și atunci ar fi mai ales spitalele orășenești… și atunci ar fi benefic, până se creează o nouă Lege

a secundariatului ca să putem să trimitem mai mulți specialiști, să dăm posibilitatea ca acești medici să

stea mai ales în spitalele mici, să nu fie un hiatus de continuitate.

Vă mulțumesc.



Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea

Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în

sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele

României.

- 71 -

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.


Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră legea.


Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, Legea pentru modificarea și

completarea unor acte normative a fost adoptată.

*

Punctul 12 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind precursorii de droguri. (L509/04.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului, domnul Bogdan Samoilă, de la Ministerul… domnul secretar de stat Bogdan Samoilă, de

la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 10.


Domnul Bogdan Samoilă:


Proiectul de lege conține dispoziții cu privire la desemnarea Agenției Naționale Antidrog în

calitatea de autoritate națională competentă în domeniu, asigurarea măsurilor de protecție fizică a

substanțelor clasificate, indicarea autorităților instituțiilor responsabile cu controlul respectării

regimului juridic al precursorilor de droguri și contravențiile și infracțiunile, precum și competența de

urmărire penală în cazul săvârșirii infracțiunilor prevăzute în proiectul de lege.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică și Comisiei pentru apărare, raport comun, domnul

senator László Attila, microfonul 6. Vă rog…. 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.



Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raport comun de admitere, fără amendamente, și

proiectul de lege.

- 72 -

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în

conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.


Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu. Vă mulțumesc frumos.


Domnule senator Dănăilă, vă rog.

Microfonul 2, aveți cuvântul. Înțeleg, singura intervenție.

Domnul Leon Dănăilă:


Stimați colegi,

Noi trebuie să aprobăm neapărat acest proiect de lege prin faptul că precursorii de droguri sunt

foarte mult utilizați în diferite laboratoare pentru fabricarea diferitelor medicamente, pentru fabricarea

diferitelor substanțe plastice, pentru fabricarea diferitelor parfumuri și substanțe cosmetice și a altora, așa

încât în aceste laboratoare substanțele acestea precursor de droguri, dacă nu sunt bine supravegheate, ele

pot deveni o piață de desfacere pentru drogați și sunt foarte malefice pentru populație, astfel încât propun să

votăm neapărat acest proiect de lege, care este în acord și cu principiile Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.



Doamna senator, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Doamna Liliana Sbîrnea:

În ultima perioadă ne-am concentrat mai mult pe tratarea efectelor și mai puțin pe cauză. Este

foarte bună această inițiativă legislativă, având în vedere că din ultimele raportări ale Agenției

Naționale Antidrog în rândul tinerilor a crescut incidența acestora la 10% la cei cu vârsta de 16 ani.

Per total, ne menținem totuși sub media europeană. E un lucru bun, dar având în vedere că în

rândul tinerilor acest lucru a devenit deja o modă, este bine să ne concentrăm pe cauze.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator Sbîrnea.



Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

- 73 -

Proiectul de lege face parte…

Doamna senator Silistru, vă rog.

Doamna Doina Silistru (din sală):

E organică. Luni!


Vă mulțumesc pentru atenționare.

Este proiect de lege organică. Rămâne pentru votul final de săptămâna viitoare, de luni.

Mulțumesc încă o dată.

*

Punctul 13 pe ordinea de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016

privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L47/13.03.2017)

Reexaminare la solicitarea Președintelui.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul secretar de stat, Petru Andea. Microfonul 9, aveți cuvântul.

Domnul Petru Andea – secretar de stat la Ministerul Educației Naționale:

Mulțumesc, domnule președinte,


Aș dori să spun că Legea nr. 47 este legea de aprobare a Ordonanței nr. 81/2016, care dezvoltă

o gamă largă de oportunități de formare profesională, mai ales centrate pe ceea ce înseamnă

învățământul dual.

Legea a fost trimisă la reexaminare de către Președintele României.

Comisia a analizat obiectul reexaminării și a adoptat parțial… a adoptat cererea de examinare,

cu amendamente.

Noi susținem raportul Comisiei de învățământ, știință, tineret și sport a Senatului.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop,




În urma dezbaterilor, reanalizând legea în raport cu obiecțiile prezentate în cererea de

reexaminare și cu punctele de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi,

admiterea în parte a cererii de reexaminare și adoptarea legii, cu amendamente.

- 74 -

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și legea.

În raport cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. (Discuții la prezidiu.)

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.



Fiind foarte interesați de legislația pe această problemă, învățământul dual din cauza lipsei

forței de muncă de pe piață forței de muncă, a specialiștilor… a meseriașilor, Partidul Național Liberal

votează acest act normativ, făcând însă mențiunea că revizuirea pretinsă de Președinte, acceptată in

integrum, lucru care nu se face de către majoritatea guvernamentală, ar înlesni suplimentar problemele

și ar face legea mai performantă.

Vreau să mai fac o observație. Este cel puțin al șaselea caz pe care l-am numărat în cursul

acestei ședințe în care suntem puși – și recunoaștem lucrul acesta – în situația să cârpim, să revenim

și iar cârpim. Acum nu e rău să cârpești ceva care e rupt și a crăpat. Cârpeala, petecul e, uneori,

necesar. Dar, cu atât mai mult cu cât avem acum în discuție acte normative de mare importanță pentru

bunul mers la țării, și Legea pensiilor – ați văzut ce s-a întâmplat cu Legea salarizării bugetarilor – ,

legile justiției, ar fi bine ca perioada pe care ne-o acordăm pentru dezbatere să fie cu mult mai largă,

cu mult mai serioasă și să nu mai facem lucru pe un genunchi, pe repede înainte, că revenim și iar

revenim, și tot revenim și facem praf credibilitatea Parlamentului, lucru din care nici noi – fiecare în

parte –, nici noi ca instituție, și nici țara nu are nimic de câștigat.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc.

Nu știu dacă pot fi de acord cu dumneavoastră cu cârpitul, dar sunt sigur că noi nu suntem de

acord cu tăiatul.

Domnul senator Pănescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:


Stimate colege,

Stimați colegi,

- 75 -

Această lege a fost îndelung discutată la nivelul Comisiei de învățământ. Suntem la… așa cum

s-a spus, la faza de reexaminare și, într-adevăr, unele dintre modificările solicitate au fost luate în

considerare, altele nu.

Care este explicația? Scopul pe care noi l-am urmărit a fost acela de a favoriza, de a susține

învățământul dual, cel care poate asigura pentru elevi o bună pregătire practică, poate asigura

absolvenți ale căror cunoștințe să fie corelate cu cerințele de pe piața muncii.

Astfel, noi am luat în considerare extinderea legii, care, în forma anterioară, prevedea doar

nivelul trei de calificare, școlile profesionale, extinderea către nivelul patru de calificare și nivelul

cinci, cea ce înseamnă liceu și școală postliceală. Aici trebuie să înțelegeți că, în varianta anterioară,

noi nu ne-am opus extinderii învățământului dual, ci idea pe care am avut-o la acel moment a fost

aceea de a avea un act normativ special dedicat pentru învățământul liceal tehnic. Până la urmă, am

considerat că, într-adevăr, poate fi benefică extinderea de la acest moment, în așa fel încât și cei din

liceele tehnice să poată beneficia de colaborarea cu agenții economici.

În schimb, nu am fost de acord cu introducerea unei acțiuni suplimentare de autorizare a

operatorilor economici. Și aici explicația este următoarea: unitățile de învățământ își doresc să atragă

operatorii economici, în așa fel încât să sprijine învățământul dual și a avea noi elemente birocratice pe

relația dintre școală și operatorul economic nu este un aspect care să favorizeze învățământul dual. În

plus, trebuie să remarcăm faptul că o școală, atunci când încheie un contract cu un operator economic,

verifică… își asumă responsabilitatea pentru asigurarea criteriilor de calitate.

Am să mai spun un singur lucru. Am participat recent la o ședință a Comisiei de dialog social,

la Prefectura Iași, și acolo, cadrele didactice care au fost prezente exact această idee mi-au transmis-o,

să nu complicăm relația dintre școli și agenții economici.

Iată argumente pentru care Grupul parlamentar al PSD va vota această lege în forma la care s-a

ajuns cu amendamentele respective.

Vă mulțumesc.



Alte intervenții? Domnul senator Alexandrescu.


Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:



- 76 -

A fost, într-adevăr, un drum lung pentru această lege. Ea este la origine ordonanță de urgență a

Guvernului Cioloș, promovată de fostul ministru al educației, Mircea Dumitru, care a fost gândită de la

început pentru a asigura învățământ dual pentru toate treptele de calificare, de la 1 la 5.

Sigur, în Parlament au fost diverse stadii de reflecție asupra acestei legi și iată că, acum, în

forma în care o regăsim la plenul Senatului, legea… textul legislativ revine în integralitatea concepției

lui, adică asigură învățământ dual și pentru școlile profesionale, și pentru licee.

Suntem mulțumiți de faptul că, până la urmă, această formă a prevalat și grație celor două

cereri de reexaminare care au fost formulate, pentru că, în acest fel, cei care pornesc pe filiera

învățământului dual pot să continue până la capăt, adică până la liceele… până la ultimul grad de

calificare, gradul cinci.

De asemenea, au mai fost discuții cu privire la implicarea în consiliile de administrație ale

școlilor a membrilor organismelor… firmelor, companiilor care participă la acest training și credem că

am ajuns la o formă bună, o formă care poate să fie benefică pentru tot sistemul.

Vă reamintesc că la baza acestor… acestei concepții, acestei gândiri, acestei inițiative

legislative, au stat câteva exemple de bună practică, printre care Școala Kronstadt din Brașov, care a

reușit, fără să aibă inițial un cadru legislativ, ci doar prin ordin de ministru, dacă nu mă înșel, să

implementeze un model care a funcționat și funcționează bine în continuare și ne dorim ca,

generalizând acest model, să putem avea în sfârșit meserii formate cu aportul companiilor, al firmelor,

al celor care doresc, într-adevăr, să aibă forță de muncă calificată pe piața românească.

Mulțumesc.



Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de un act normativ cu caracter organic, votul va fi exercitat săptămâna viitoare,

luni, la ora 17.00.

*

Punctul 14 pe ordinea de zi. Este înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

(L150/06.06.2017)

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere al Executivului. Domnul Cosmin Buzura, secretar de stat de la Ministerul

Tineretului și Sportului. Microfonul 10.


- 77 -

Domnul Cosmin Răzvan Buzura – secretar de stat la Ministerul Tineretului și Sportului:

Bună ziua!



Actualul cadru legislativ a condus și conduce la interpretări diferite din partea organelor de

control. Este necesar să fie asigurat un cadru legal, coerent, care să ofere administrațiilor publice

cadrul legal asupra organizării și finanțării sportului de performanță.

Totodată, această ordonanță introduce contractul de activitate sportivă pentru sportivii

profesioniști.

Ministerul Tineretului și Sportului susține aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38, cu

amendamentele admise de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.



Domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Pop,

microfonul 6.




Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raport de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, împreună cu legea.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul

este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.




O singură intervenție. Din partea Grupului PSD, domnul senator Pănescu.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Ca și în cazul legii anterioare, și acest act normativ a avut un parcurs suficient de lung, și cei

care activează în domeniul sportului așteaptă ca această lege să fie promulgată cât mai repede.

Eu cred că forma actuală este una corectă, în care s-a ajuns la un echilibru, la un compromis,

care a luat în considerare atât observațiile formulate la... de către Președinte prin cererea de examinare,

- 78 -

de asemenea, opiniile celor din domeniul sportului – și aici mă gândesc la minister și sindicate – și, de

asemenea, opiniile exprimate de membrii comisiei.

Elementul central favorabil este cadrul legal pe care... care se creează, astfel încât autoritățile

administrației publice locale să poată aloca sume din bugetul local pentru finanțarea activităților

sportive, inclusiv cele derulate prin asociațiile sportive școlare și universitare.

De asemenea, se prevede ca structurile sportive să poată primi spre administrare și utilizare

imobile, baze, instalații sportive, fără însă a putea schimba destinația sportivă a acestora.

Cu aceste argumente, Grupul parlamentar al PSD va susține aprobarea legii.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și trecem

la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii la solicitarea

Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise și

un amendament respins, în sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare

formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.



Supun... supun votului dumneavoastră legea pentru aprobarea ordonanței.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, legea a fost adoptată.

*

Punctul 15 pe ordinea de zi. Este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 102/2017 pentru modificarea articolului 20 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc

beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în

domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi. (L9/05.02.2018)


prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Ionel Minea, secretar de stat de la Ministerul

Transporturilor, da?

- 79 -

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Domnul Ionel Minea – secretar de stat la Ministerul Transporturilor:



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2017, care urmează a fi aprobată prin acest proiect de

lege, are ca obiect de reglementare modificarea articolului 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcți

finanțați din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri financiare în domeniul programelor

ex-ISPA din sectorul transporturi, în sensul prorogării până la data de 31 decembrie 2019 a termenului de

implementare a proiectelor ex-ISPA. Prorogarea termenului se impune, deoarece:

1. Implementarea proiectelor nu a fost finalizată din cauza numeroaselor probleme de natură

contractuală apărute între beneficiar și constructori, care au condus la litigii aflate încă pe rolul

instanțelor.

Și doi, pentru a evita riscul dezangajării cheltuielilor pentru aceste proiecte ex-ISPA și, astfel,

grevarea semnificativă a bugetului de stat.

Mulțumesc.



Comisia pentru transporturi și Comisia pentru buget au redactat un raport comun.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș Viorel,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun.

Domnul Viorel Arcaș:

Arcáș nu Árcaș.

Mulțumesc.


Cum doriți dumneavoastră.


Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru transporturi şi energie și membrii

Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritate de voturi

a membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere.


Vă mulțumesc.



- 80 -

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.


Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.



*

Punctul 16 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 2/2018 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul

fiscal. (L3/05.02.2018)


prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul de

Finanțe, microfonul 10.


Domnul György Attila – secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice:

Mulțumesc frumos.

Prin ordonanța de urgență se reglementează pentru anul 2018 prorogarea termenului de

depunere a declarației privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu

privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări

sociale de sănătate până la data de 15 aprilie 2018.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Viorel Arcáș. Am

zis bine?


Mulțumesc.


Microfonul 7.


Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia pentru

muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat

favorabil proiectul de lege.

- 81 -

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât să adopte raport de

admitere, fără amendamente.


Vă mulțumesc.


Doamna senator Dinu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:

Stimați colegi,

Ordonanța nr. 2/2018 face parte dintr-o avalanșă de ordonanțe care vin să repare efectele

Ordonanței nr. 79/2017, o ordonanță care mai mult a reformat în detrimentul contribuabilului, decât în

avantajul său.

Este vorba momentan despre prorogarea unui termen, despre o soluție de moment, pentru că

înțelegem că Guvernul pregătește o nouă reformă a acestei situații, o nouă soluționare, și anume

introducerea unei declarații unice care, de fapt, va desființa această Declarație 600.

Remarcăm un ritm amețitor în succederea acestor reforme în materie fiscală și ne manifestăm

îngrijorarea în privința costurilor care, în ultimă instanță, vor fi suportate de contribuabili. Vom vota

pentru această ordonanță pozitiv, pentru aprobarea acestei ordonanțe, pentru că este o soluție necesară,

astfel încât să nu se atragă sancționarea contribuabililor după data de 31 ianuarie până la intrarea în

vigoare a următoarei ordonanțe care va schimba complet acest sistem, iar Declarația 600, practic, va fi

desființată.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Domnul senator Pîrvulescu. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central?

Microfonul central.



Mă uit în sală să văd dacă este domnul ministru de finanțe, colegul nostru senator. Nu este. Că

văd că s-a schimbat. De când este ministru, nu mai e senator colegul nostru, să mai aibă aceeași reacție

pe care o avea înainte.

Stimați colegi,

Este vorba de Formularul 600. Mi-aduc aminte, la instalarea Guvernului Dăncilă – apropo, nu

știu dacă mai este ministru, prim-ministru, că nu prea mai apare, n-o vedem pe nicăieri –, de la

instalarea doamnei prim-ministru...

- 82 -


Domnule senator, vă rog, la proiectul de lege, dacă vă puteți referi.


…de la instalarea doamnei prim-ministru… Domnule președinte, vă rog frumos să mă lăsați să-

mi expun punctul de vedere și este punctul de vedere al Partidului Național Liberal.


Asupra proiectului de lege, da?


Asupra proiectului de lege.


Vă rog.


…de la instalarea prim-ministrului, doamna Dăncilă a spus cu surle și trâmbițe că va desființa

și că va elimina acest formular. Președintele Liviu Dragnea, de asemenea, a spus același lucru pe

holurile Parlamentului. Partidul Național Liberal se va abține, doar pentru că dumneavoastră n-ați făcut

un calcul minim, domnilor de la minister, și anume: în expunerea de motive ne-ați spus că sunt

aproximativ 210 000 de declarații, de oameni care ar trebui să depună aceste declarații. De asemenea,

ați spus că 28 561 au depus până la data de 31 decembrie. Și dumneavoastră duceți termenul, pentru că

n-au avut timp oamenii să stea la cozile interminabile.

Acum, dacă de la 1 februarie până la 15 aprilie mai sunt de depus 180 000 de declarații, ce

calcul ați făcut dumneavoastră, că oamenii aceștia vor avea timp să-și depună declarații, adică vor avea

cam 3 500 de declarații de depus pe zi?! Și revin la ce spuneam mai devreme, în luna ianuarie au depus

cam 952 de declarații pe zi.

Așadar, nici acest termen vă spun eu că nu o să fie respectat pentru că oamenii nu vor avea

timp să-și depună declarațiile (din expunerea dumneavoastră de motive).

Partidul Național Liberal se va abține doar pentru că ați promis și considerăm... Și suntem

împotriva acestei declarații 600, pentru că oamenii nu trebuie plimbați pe drumuri, pentru că așa vreți

dumneavoastră de fiecare dată.

Vă mulțumesc.

O secundă, domnule președinte, mă scuzați, aștept răspuns scris de la minister: cum vor depune

oamenii, pe acest calcul pe care l-au făcut în expunerea de motive?

Mulțumesc.



- 83 -

O să rog Guvernul să-i răspundă colegului nostru senator, chiar dacă nu este în cadrul sesiunii

de întrebări, interpelări.


Ba da, mă scuzați!

Doamna senator... (Discuții la prezidiu.)

În regulă. Doamna senator Presadă.


Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc mult.

Am și eu o întrebare pentru reprezentanții Guvernului: câte astfel de ordonanțe de urgență

trebuie să mai trecem prin Parlament ca să reparăm haosul fiscal generat de către Guvernele PSD anul

trecut?

Am impresia că avem așa, o inflație de OUG-uri care încearcă să repare bucăți din acest haos.

Am aruncat românii într-o situație incredibilă, nimeni nu știe ce trebuie să declare, când, cum,

oamenii… Ba, mai mult, trebuie să plătească taxe și impozite pe venituri pe care nu le au! Este ceea ce

face declarația 600.

Ce alte planuri mai avem? Ce mai știm în afară de declarațiile domnului Teodorovici și ale

doamnei Dăncilă, adică, exact, ce taxe trebuie să plătească românii anul acesta?

Aștept răspuns și cred că e o așteptare nefondată, deși perfect legitimă. Știm că Guvernul nu

răspunde niciodată întrebărilor adresate din plenul Senatului. Poate și asta este o chestiune care ar

trebui să se schimbe.


Mulțumesc pentru intervenție.

Cred că întrebarea are o doză de ironie.

În măsura în care se referă la acest punct de pe ordinea de zi, rog Guvernul să răspundă scris. În

măsura în care nu se referă la acest punct de pe ordinea de zi, vă invit, doamna senator, să adresați

întrebarea Guvernului la sesiunea de întrebări, interpelări.

Domnul senator Arcaș Viorel.


Înțeleg că doriți să vorbiți, da? Să luați cuvântul, mă rog, nu m-am exprimat eu chiar așa academic.



M-a surprins intervenția domnului coleg senator, chiar de 8 martie, un atac la o doamnă…,

chiar dacă se numește doamna Dăncilă, cred că este...

- 84 -

Din sală: Este 7 azi! (Discuții în sală.)


E 7, da. Suntem înainte. Mâine nu avem plen. Unu. (Discuții în sală.)

La punctul 2. Avem de-a face doar cu o prorogare de termen în această ordonanță și vedeți că,

pe parcurs, dacă urmăreați evoluția, nu mai există termenul de 15 aprilie, pe care îl invocați

dumneavoastră. Deci nu v-ați documentat îndeajuns și veniți și criticați nefondat aici!


Vă mulțumesc pentru intervenție. (Discuții în sală.)

Avem o singură intervenție din partea grupului parlamentar. A vorbit din partea Grupului PSD.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.





Cu 57 de voturi pentru, un vot împotrivă și 19 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog, domnul senator Manoliu.

Înțeleg, intervenție, explicarea votului. Microfonul 3.

Domnul Dan Manoliu:


În primul rând, voiam să mulțumesc colegilor de la Partidul Liberal că țin prezența miniștrilor

noștri. Le aduc la cunoștință că domnul ministru Teodorovici, de obicei, vine la ședințe și a fost în sală,

dar normal că are și alte treburi.

În al doilea rând, vreau să-i spun colegei noastre că acest formular 600, pe care-l spune, chiar

domnul ministru Teodorovici – și Guvernul Dăncilă – a spus că îl modifică, în sensul în care va uni

într-un singur formular mai multe declarații, ca să facă mai ușoară declararea veniturilor, și mai

simplă, și mai pe înțeles.

Și, în același timp, înțeleg îngrijorarea că sunt multe ordonanțe de urgență care vin, să spunem

așa, să îmbunătățească ceea ce facem, dar noi cel puțin ne preocupăm să facem ordine în ceea ce

înseamnă inclusiv fiscalitate, față de alții care nu au făcut asta. Așa că mai ușurel, așa, cu criticile!

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 85 -

Am înțeles că a fost, mai degrabă, un răspuns, decât explicarea votului. Totuși, PSD a votat

„pentru”, da?

Din sală: Da!


Mulțumesc.

*

Punctul 17 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen. (L20/05.02.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

secretar de stat Attila György. Microfonul 10.


Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2017 pentru prorogarea unui termen s-a

reglementat prelungirea cu 6 luni a termenului de intrare în vigoare a Normei privind efectuarea

plăților obligațiilor fiscale administrate de organul fiscal central într-un cont unic.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș Viorel.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.


Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și au hotărât, în unanimitate, să

adopte raport de admitere, fără amendamente.


Vă mulțumesc.







- 86 -


*

Stimați colegi,

Înainte de a încheia lucrările, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către

parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

- Lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile şi imunităţile Autorităţii

Internaţionale privind Spaţiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în

vigoare la 31 mai 2003;

- Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la

Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi

Columbia şi Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ţine seama de

aderarea Ecuadorului;

- Lege privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume

reprezentând venituri de natură salarială.

Vă mulțumesc pentru implicare.

Declar închisă ședința plenului de astăzi, 7 martie.

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

S T E N O G R A M A · 2018-03-12 · Desigur, nu am căderea să le spun eu cum este mai bine să...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A · 2018-03-12 · Desigur, nu am căderea să le spun eu cum este mai bine să...