ACADEMIA REPUBLICII PUPULARE ROMIN EF I L I A L A I A$ I

STURII SI CERCETARI

S T 1 1 X ŢIFIC EBIOLOGIE 5I ŞTIINŢE AGRICOL E

A N IJ L X

FASC. 2

1 9 5 9

I' llIT URA ACA1)t :MI1.I RIâPUBLICIt POPULAK F Rt AIINF

A CADEMIA RFPUBLICIIPO PULARE ROMîN J

F I L I A L A I A Ş I

STUDIY ŞI CERCETĂRI ŞT IINTIFIC E

Anul X

BIOLOGIE ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE

S U M A R Fasc . 2, 1959

Pag .

C. SANDU-VILLE, A. LAZĂR şi M. HATMANU — Micromicete noi di nRepublica Populară Romînă .

▪21 3

Z. FEIDER şi L. SOLOMON—Stadiul nimfal la Ophidilaelaps po n•

ticus(Acari )şi consideraţii asupra dezvoltării ontogenetice

23 1F. CÎRDEI — Contribuţii la cunoaşterea Opilionidelor din împrejurimile ma-

sivului Piatra Craiului

239M. I . CONSTANTINEANU şi C. D. PISICĂ

M▪

alofage• (MallophagaNitzsch) noi sau rare pentru fauna R . P. R.

243A. Z . LEHRER — Cîteva specii noi pentru fauna R. P. R . din familia Sar-

cophagidae (Diptera) .

25 1Z. FEIDER — Prima specie a genului (Diplothrombium (Acari) din R. P . R .

şi Europa sub fo niă de larvă (Diplothrombium moldaz'icumn. sp .)

.

. 231OLGA ROŞCA şi V. ROŞCA

•

— Cr•eşterea

▪

omizilor de • Antherea pernyi înaer liber în regiunea Iaşi

. 26 9N. COJENEANU — Cercetări asupra Iegăturii dintre p e

•rioada de repaus ş i

necesitatea temperaturilor scăzute la cais .

. 275A. GRINEANU, M. MARCU şi AURORA GHEORGHE Complexul d e

condiţii naturale de la punc-iul experimental „Hol m” Podul Iloaei ,cu referire la rezultatele obţinute în anii 1956—1958 .

•

29 1C. GALAN şi D . POPOVICI — Producţia de sămînlă şi fîn la cîteva popu-

laţii de măzăriche de primăvară încercate la Staţiunea experi -mentală agricolă Suceava

. .

•

31 1A . NICOLAU şi A. DORNESCU — Un soi bun de in de ulei •pentru depre-

siunea Jijia-Bahlui

•

32 1V . RUSANOVSCHI — Studiul cîtorva po p

•ulaţii, s

▪ oiuri şi hibrizi de p▪orum b

la Staţiunea experimzntală agricolă Perieni

•

32 51 . GH. PAVEL — Soiuri de mazure cultivate pentru producţia de

• boabe,bune pentru nord-estul Moldovei .

•33 1

GH. POPESCU şi VASILICA DUŞCHIN — Rezultatele preli m▪ inare •privinddistanţele de plantare în podgoria Odobeşti

•33 9

N. BUCUR şi A . GAFENCU — Contribuţii la studiul sorbţie i▪

apei l a▪

solur isalinizate

•

349F. CANTYR, C. VASILICĂ

▪şi GH.• COMAROVS• CHI •— Con t

▪ribuţii• la sta-

bilirea acţiunii îngrăşămintelor minerale şi a spaţiului de nutriţi e

asupra producţiei de boabe la porumb în condiţiile G .A .S. Girov,

r

raionul Piatra Nean ţ

•305

C . SANDU-VILLE 5i A. LAZĂR — Contribuţii l a•

studi u▪ l ciupe r•cii Sclerotinia

minor Jagg . parazită pe salată

•

365N . DUMITRESCU şi C . ŞOITU — Contribuliila studiul acum

•ulării zăpezii

în rejeaua perdclelor de protecţie de la Staţiunea cxperimentall•

37 1agricolă "I'g . Fruinos

'V . CCISCIUG

Elicicnja economică a investiliilor în• G . A. C. „Flamur a

Itoşie” din comuna Tîrzii, regiunea Iaşi .

•

38

ACADEMIA R . P. R . FILIALA IAŞ ISTUDII Şl CERCETARI ŞTIINŢIFIC EBIOLOGIE ŞI ŞTIINŢE AGRICOL E

ANUL X (1959), Fasc . 1

CONTRIBUŢII LA CUNOAŞT1R1yA OPILIONIDELO RDIN pMPRIrJURIMILE MASIVULUI PIATRA CRAIULU I

DE

F. CiRDEI

Comunicare prezentată la 28 octombrie 1959 în şedinţa Filialei Iaş ia Academiei R . P. R.

Yn luna august 1958 am cercetat fauna Opilionidelor din localităţile :comuna Bran şi împrejurimi, Plaiul Foii şi Cheile Dîmbovicioarei .

Localităţile de mai sus se găsesc în apropierea masivului Piatra Cra-iului şi fauna ce trăieşte aici este variată.

Rezultatele oblinute în urma studiului făcut pe materialul de Opilionidecolectat din regiunea amintită au fost comparate cu rezultatele cercetări-lor anterioare ale autorului, făcute în Carpaţii Nordici, Răsăriteni şi î nMunlii Apuseni [1], [2], [3], [4] . in urma acestor comparaţii, s-a putu tstabili un număr de specii care trăiesc în întreg lanţul Carpaţilor romî-neşti şi care apar întodeauna în număr mare de indivizi .

~n regiunea studiată am găsit următoarele specii care se întîlnesc ş iîn Carpaţii Nordici, Răsăriteni şi Munţii Apuseni şi deci sînt comun eîntregului lanţ carpatic din ţara noastră : Trogulus tricarinatus L., Nemas-toma chrysomelas Hermann, Gyas annulatus Oliver, Mitopus morio Fabricius,Oligolophus tridens C. L. Koch, Phalangium opilio L., Opilio parietinv DeGeer ., Platybunus bucephalus C . L. Koch, Liobunum rupestre Herbst .

A Pe lîngă speciile citate mai sus, găsite în regiunea cercetată şi car esint comune şi restului Carpaţilor, noi am mai observat şi studiat morfo-logia, biologia şi zoogeografia următoarelor specii şi varietăţi :

Nemastoma lineatum Sperensen, 1894 . Lungimea scutului 4 mm; lungimeafemurelor : I=2 7 mm, II=4 mm, III=3 mm, 3 mm. Pseudoarticu -lalii : au fost studiate 100 de exemplare şi~ am găsit că 89 nu au p efemurele I nici o pseudoarticulaţie, iar restul de 11 exemplare au un amij locie. Celelalte femure prezintă următoarele numere de pseudoarticu -lalii : II—4__5 • 111=2—4 ; IV=4—6. Aria a doua este prevăzută cu opereche de ghebe care în partea terminală se subţiază fără a se asculi .Am cercetat peste 100 de exemplare, masculi 5i femele, şi la toate a mgăsit numai o pereche de ghebe. Avînd material mult la dispozilie, am cer-cetat şi raportul numeric între masculi şi femele şi la 100 exemplare stu-diate s-a c onstatat prezenţa a 60 masculi şi 40 femele . pn cadrul acestei specii

240

F. CiRDEt

2

am observat şi deosebirile în ce priveş te desenul de pe scut, desen careserveste la determinare .

Am studiat aceste desene (la 100 exemplare masculi şi femele) şi a mstabilit trei categorii :

a) Categoria I (fig . 1) . Pe laturile scutului cefalo-toracic se găses cdouă pete aurii, care înconjoară tuberculul ocular şi în faţă se unesc .Petele amintite se continuă în partea posterioară prin alte cîteva pet emici ; urmează apoi un spaţiu fără des :.ne şi apoi, în colţurile posterioar eale scutului, se găsesc, de fiecare parte, trei pete . Pe ariile patru şi cinc işi pe tergitele libere se găsesc cîte două pete în formă de puncte, aşezatela intervale egale . Desenul descris mai sus a fost găsit la 86 exemplaredin 100 . -

b) Categoria a II-a (fig . 2) . Cele trei pete din colţurile posterioar eale scutului se unesc printr-un desen transversal .

c) Categoria a III-a (fig . 3). Petele arcuite de pe cefalotorace s econtinuă cu un şir de pete pînă în partea terminală a scutului .

Specia trăieşte de preferinţă în crăpăturile stîncilor de conglomerat edin apropierea pîraielor . Unele exemplare au fost găsite (în aceste stînci ,în fisuri) la o adîncime de 30—40 cm de suprafaţă . Au fost găsite cîtev afemele cu ovipozitorul întins în afară, semn că depuneau ouăle, dovad ăă depunerea ouălor are loc la această specie, în luna august .

Specia este cunoscută pînă în prezent din Republica Populară Ungar ă[5], Republica Populară Albania şi Elveţia [6] . Roewer o citează di nTransilvania [6] fără a indica localitatea . Noi am găsit această specie p estîncile şi în interiorul acestora, de pe malul pîrăului Turcu, comuna Bran .

Ischyropsalis dacica Roewer, 1916 . Specia aceasta a fost descrisă d eRoewer [6] pe baza materialului provenit din Sibiu . Noi am găsit unexemplar mascul (fig . 4) pe un perete, aproape de intrare, în peşteraDîmbovicioarei .

Mitopus morio Fabricius var . alpinus Herbst . Mitopus morio Fabriciuseste una din speciile de Opilionide cea mai des întîlnită la noi şi prezint ăunele adaptări de culoare la mediile unde trăieşte ; în majoritatea cazuri-lor predomină culorile întunecate . La înălţimi mari şi în condiţii prielnic eapar unele exemplare care au culoarea alb-gălbuie ; acestea au fost încadratein varietatea atpanu,s . În regiunea studiată am găsit cîteva exemplare di naceastă varietate pe stîncile de pe malul pîrăului Bîrsa din apropiere d ePlaiul Foii . Varietatea aceasta este cunoscută şi în Cehoslovacia [7] . Va-rietatea este nouă pentru fauna R . P . R.

1Phalangium opilio L . Din această specie, comună la noi, am cercetat

un număr de peste 100 exemplare, atît masculi cît şi femele şi am obser-vat două cazuri de anomalii :

a) Atît la masculi cît şi la femele, la unele exemplare, lamelelesuprachelicerelor, în loc să fie prevăzute cu doi ţepi, posedă trei sa uchiar patru .

b) Un alt caz (fig . 5) se prezintă astfel : ţepii suprachelicerelor, car ela exemplarele normale au o direcţie orizontală, în cazul nostru, au o di-recţie verticală iar suportul pe care stau este orizontal şi furmează un

З

ГAUNA OPILIONIDELO R D1N ÎMPREJURIMILE MASIVULUI Р . CRAIULUI 241

fel де punte се se intercalează intre marginea frontala а cefalo-toraceluişi baza chelicerelor .

In finetele din P1aiu1 Foii ат semnaIat un număr foarte mare деindivizi, deplin dezvoltati, din specia Lacinius horrădus Panzer (fig . 6) .

К ИЗУЧЕНИЮ ФАУНЫ OPILIONES ОБЛАСТИ МАССИВ А„ПИАТРА ^ 1D А I0,11У11 ”

Краткое содержан, , е

Автор перечисляет виды Opiliones найденных в изучённой области ,в селах и в остально части Kаpпат. Зaтeм дополняет морфоло -гическое оптсание c дает новые данные о способе суLцествования видаNemastoma lineatum Soerensen, описание периода откладки яиц, ста-тистические данные отношений между представителями мужского иженского пола, и об окружаемости .

Автор открыл, впервые в существование разновидност иMitopus morio var . alpinus по Herbst . указывает случаи аномалий ввидовом составе у Phalangium opilio L. и дополняет арэал видаIschyropsalis dacica Roewer .

CONTRIBUTIONS А LA CONNAISSANCE DE LA FAUNE DES OPILIONIDE sAUTOUR DU MASSIF PIATRA CRAIULU I

Rësum ë

On énumère 1еs еspèсеs d'Opilionides trouvées dans le terrain re-cherche, communes pour toute la draine des Carpathes . On complèteensuite la description morphologique et оn donne de nouvelles donnёe ssur le mode de vie dе l'espèce Nemastoma lineatum Soerensen, аvес de sdonnëes sur l'époque de la ponte des oeufs, le rapport numёriquеentre mâles et femelles et les endroits оù elle vit .

0n cite pour 1a prеmièrс fois dans la К .Р .К. la Уаriëtë Mitopusmorio Fabr . var alpinus Herbst . On donne encore quelques cas d'anomalie spour l 'espèce Phalangium opilio L . de même que quelques donnëes sur1'arëаl de l'espèce Ischyropsalis dacica Roewer .

S I B L I O G R A F I E1 . с î r d е i F. — Vorldufige Mitteilипg über Opiliones-Fauna von Rurniznien, Ann. Sс .

Univ . Jassy, 1942, t . XXVIII, f . I, p. 254 — 256 .CоntriЬutiuni 1a {nana Arahnidelor (Opi? опеs) din judelul Alla, Rev . şt . ,У .Adamachi " Iai, 1944, v . XXX, nr . 4, р . 210— 242 .Beitrag zur Kеnпtrгis der Opilionenfauna von Мaramure,c, Rev. şt. ,V. Ada-maсhi " Iaşi, 1941, v . XXXIII, nr . 2 -- 3, Р . 157 — 15` .

4. Contribulii la faun l Oрilioniдeloг din Cheile Biсazirluг, Studii şi tercet . tünl . ,13io1 . i şt agric ., Acad. R. P . R . Fil . 14, anиl VI I (1956), f. 1, p . 73- 1) 1 .

5.К o 1 o s v â r у G. — iе Weherhnechte Ungarns, „Studiuм ” Verlag, Budapest, 199,рр . 93, 96, 109, 103 .

6. R o e w e r C . Fr . — 1)1е Weherkпechte der Erde, Jena, \ ' сг1аg G. Fischer, 1923, рр . 662 ,691, 714, 7Ю, 752 .

7. S i 11111 v y V 1 . -- 1-auna C. S. R. (Opilioniden), CCeskoslovensche Аса d . \ ' ed . Prahe ,1956, pp . 111, 157 .

2 .

3.

Farnra Opilionidelor din împrejurime amasivului Piatra Craiulu i

F. Cirdei

PL ANŞA I