1 / 22

Proiect (program) de cercetare ştiin ţifică Numele şi prenumele doctorandului: Coşciug Alexandru Data înmatriculării la doctorat: 28 septembrie 2015 Conducător de doctorat: prof. dr. ing. BORDA MONICA Domeniul: inginerie electronică şi telecomunicaţii Limba de desfăşurare a doctoratului: română Data susţinerii proiectului: 28 martie 2016

Bio–comunicaţii extrasenzoriale I. Tema de cercetare

"Paradoxul dintre domeniile culturale şi cele de cercetare este: acolo unde pentru unii termenul armonică reprezintă un sunet şi emoţia care se poate naşte la auzul său, pentru ceilalţi armonicele îi retrimet la studenţie unde principalul actor era matematicianul francez al secolului nouăsprezece, Joseph Fourier." (2.4 – MGE, 1998)

1. Formularea temei de cercetare: BIO-COMUNICA ŢII EXTRASENZORIALE

"O teorie nouă trebuie să fie elegantă, simplă, compactă, suplă, adaptabilă, practicabilă şi bună şi să răspundă celor două cerinţe ale unei teorii bune:

a) - trebuie să descrie precis o clasă largă de observaţii pe baza unui model care conţine numai câteva elemente arbitrare; b) - trebuie să facă predicţii definite asupra rezultatelor observaţiilor viitoare."

(3.41 – Hawking, 1988) În limbajul actual utilizat în genetică, prin termenul bio-comunicaţii se înţelege în

mod special procesul de transmitere a informaţiilor obţinute de om în procesul de cercetare a vieţii, a vieţuitoarelor şi a mediului ambient.

Tema de cercetare propusă se bazează pe atribuirea adiţională a funcţiei de bio-senzor electromagnetic sau antenă de comunicaţie cunoscutelor centrale energetice ale celulelor, mitocondriile , numite în genetică şi senzori de stres.

Pentru a deosebi cercetarea noastră dezvoltată într-un domeniu complet nou şi insuficient studiat până acum de către oamenii de ştiinţă, bio-comunicaţiile vieţuitoarelor prin unde electromagnetice, am adăugat termenul extrasenzoriale, pentru a puncta fenomenul care iese din spectrul celor cinci simţuri fundamentale cunoscute, acceptate şi studiate acum de oamenii de ştiinţă: auzul, gustul, mirosul, pipăitul şi văzul. Este cunoscut faptul că funcţiile acestor cinci simţuri sunt datorate echipării vieţuitoarelor cu bio-senzori specializaţi care recepţionează mesajele din exterior şi transmit în corpul vieţuitoarelor, printr-un mecanism încă neelucidat complet, semnale specifice către creier prin sistemul neuronal, pe baza cărora este modelat şi motivat comportamentul ulterior al acestora.

"Studiul macroscopic al fenomenelor electrice şi magnetice este subordonat studiului fenomenelor mecanice şi termice, deoarece identificarea stărilor electrice şi magnetice ale

2 / 22

corpurilor şi mărimilor primitive necesare caracterizării lor nu se poate face decât indirect (nefiind direct accesibile simţurilor noastre)... deoarece acestea ajung în stări a căror caracterizare apare incompletă, adică insuficientă pentru a asigura prevederea evoluţiei lor viitoare (atragerea unor corpuri, orientarea în spaţiu)... În aceste stări corpurile au proprietăţi noi, care prezintă un caracter extrinsec şi trecător... Stările electrice şi magnetice pot fi comunicate şi retrase după voie corpurilor respective, care pot fi readuse în stările iniţiale... În identificarea stărilor electrice şi magnetice ale corpurilor se ajunge la concluzia că, atunci când se găsesc în aceste stări, corpurile interacţionează local cu un sistem fizic distinct de ele, răspândit în spaţiu şi în jurul lor şi care mijloceşte transmisiunea la distanţă a acţiunilor ponderomotoare între ele: câmpul electromagnetic." (3.51 – Timotin, 1970)

Mitocondriile, aceste organite celulare foarte mici, au fost descoperite în 1886 de Richard Altmann şi sunt întâlnite în toate tipurile de celule eucariote. Studiul funcţionării mitocondriilor a fost şi în atenţia cercetătorului român George Palade, care în 1953 a publicat prima imagine detaliată a lor. Deşi este cunoscut faptul că lipsa mitocondriilor din celule sau încetarea funcţiilor cunoscute ale acestora conduc implicit la moartea celulei şi la încetarea vieţii, deoarece ele introduc în corpul vieţuitoarei o reacţie inversă necunoscută prin care se programează moartea celulei, multe întrebări au rămas fără răspuns (1.30 - Pagliarini, 2013).

Întreb ări f ără răspuns "Fiecare celulă eucariotă conţine cel puţin o copie a întregului genom nuclear

adăpostit în nucleul său. Prin contrast, fiecare celulă conţine câteva mii de mitocondrii. A fost dovedit că mtDNA joacă un rol central în numeroase funcţii celulare, cum ar fi metabolismul (fosforilarea oxidativă), apoptoza, şi îmbătrânirea (Boore, 1999). Este cunoscut de asemeni că mitocondriile sunt semi-autonome, având propriul lor genom şi mecanism de replicare, de transcriere şi de sinteză a proteinelor (Saccone, 2000). Originea mitocondriilor dintr-o bacterie symbiotă este general acceptată, dar, din moment ce în 1960 s-a descoperit că mitocondriile conţin propriul lor genom, mai multe întrebări au rămas fără răspuns. Printre aceste întrebări sunt şi: de ce celulele eucariote tolerează mai mult de o copie a genomului şi de ce uneori genomul mitocondrial al eucariotelor conţine multe, dar nu toate genele genomului nuclear, ajungând astfel într-un punct în care nu mai conţine informaţii indigene suficiente pentru replicare şi exprimare?" (1.47 – Devor, 2005)

2. Încadrarea temei în contextul preocupărilor şi cercetărilor ştiin ţifice

Această temă de cercetare interdisciplinară, insuficient abordată de oamenii de ştiinţă,

se află la graniţa cercetărilor biologice, biochimice, biofizice, electronice, radio-comunicaţii, psihologice, filozofice, etc. şi se încadrează în programul european de cercetare HORIZONT 2020, ca o continuare a programului FP7 de cercetare dincolo de limitele cunoaşterii obiective, având la bază managementul cunoaşterii totale şi a calităţii totale a vieţii, cu relevanţe majore în contextul existenţial şi socio-cultural. De asemeni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) doreşte un amplu dialog pe tema limitelor de influenţă a câmpurilor electromagnetice asupra tuturor organismelor vii: oameni, animale, plante, microorganisme.

Stabilirea dialogului asupra riscurilor câmpului electromagnetic "Acest manual este destinat să sprijine factorii de decizie care se confruntă cu o

combinaţie de controverse publice, incertitudini ştiinţifice, necesităţi de utilizare a tehnologiilor existente şi/sau cerinţe de introducere corespunzătoare a unor noi tehnologii. Scopul său este de a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor, de a reduce neînţelegerile şi de a creşte încrederea printr-un dialog mai bun. Un astfel de dialog implementat cu succes ajută la stabilirea unui proces deschis, consecvent, echitabil şi previzibil de luare a deciziilor. El poate contribui, de asemeni, la aprobarea şi la introducerea în timp util a noilor tehnologii, protejând totodată sănătatea şi siguranţa comunităţii ." (2.3 – WHO, 2002)

3 / 22

Prin acest proiect propunem, pe lângă o convergenţă a limbajelor specifice utilizate în multitudinea domeniilor implicate în cercetarea acestei teme ce-i va putea atrage în cercetare şi pe alţi oameni de ştiinţă încă neimplicaţi, integrarea şi optimizarea unor tehnici noi în genetică, în mod special, şi în medicină şi electronică, la modul general, ce se regăsesc şi în programul european de cercetare HORIZONT 2020, ca parte a Pachetului de Investiţii în Inovaţii în Parteneriat cu Publicul Privat (PPPs) relevant în industria aplicativă din domeniul inovaţiilor în medicină, industrie, etc., dar şi în planul WHO de protecţie la radiaţii.

Conform unuia din principiile de bază ale managementului cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii, suntem obligaţi să utilizăm tehnologia actuală pentru descoperirea cauzelor tuturor neconformităţilor şi a eliminării rădăcinii acestor cauze pentru ca ele să nu mai apară în viitor.

Lansată acum doar ca o ipoteză teoretică, cercetarea propusă şi metodologia de abordare a ei sunt corecte şi valide din punct de vedere ştiinţific prin abordarea cibernetică de studiere a fenomenelor pe baza cărora se pot atribui aceleaşi funcţii unor entităţi ce au structuri asemănătoare (cazul nostru - antene pentru comunicaţii wireless şi mitocondriile) şi invers, adică se pot atribui aceleaşi structuri unor entităţi ce îndeplinesc funcţii asemănătoare (organele artificiale au structuri asemănătoare organelor naturale - vezi nano-motorul şi spirala magnetică ataşate spermatozoizilor lipsiţi de motilitate – 3.15, Wang, 2013).

Corespondenţa obiectivă între un sistem biologic real şi un sistem robotizat tipizat oferă posibilitatea ca, cel puţin întuitiv, sistemul model tipizat să poată înlocui sistemul real, conform unor reguli precise de trecere de la informaţiile obţinute pe modelul tipizat la informaţiile imaginate pe sistemul real. În acest caz, studiul sistemului real complex se poate face prin simularea unei corespondenţe cu un sistem artificial model, despre care se presupune la începutul cercetării că deţine proprietăţile sistemului real.

Din biologie, este cunoscut faptul că senzorii celor cinci simţuri fundamentale ale vieţuitoarelor transmit prin sistemul neuronal informaţii specifice către creier, numit prin extrapolare - microprocesorul biologic. Datorită influenţei pe care mitocondriile o au asupra axonilor, acestora li se atribuie acum funcţia biologică de senzor de stres.

Fig. 1 – Informarea axonilor (1.10 – Zsurka, 2015)

Este deasemeni cunoscută capacitatea păsărilor de a se orienta în spaţiu pe baza unor simţuri extrasenzoriale insuficient cunoscute şi studiate (1.17 – Inner GPS support, 2015).

Este deasemeni cunoscută atribuirea premiului Nobel pentru descoperirea GPS-ului din creier (1.23 – Brain’s inner GPS wins Nobel, 2014), mai precis descoperirea reţelei neuronale asemănătoare display-ului terminal al unui astfel de dispozitiv complex numit GPS.

Din electronică, este cunoscut faptul că undele electromagnetice pot fi un canal suport pentru transmiterea wireless a informaţiilor. Pentru ca aceste informaţii să fie corect transmise, recepţionate, înregistrate şi interpretate de către un microprocesor dedicat unei anume funcţii este absolut necesar ca un astfel de echipament să fie compus din antene, filtre, amplificatoare, inversoare de polaritate, convertoare, adaptoare, modulatoare-demodulatoare şi monitoare. Din aceste motive, pentru ca organismelor vii să li se poată atribui echiparea şi utilizarea unui astfel de echipament biologic asemănător GPS-ului, mai întâi acestora le trebuiesc atribuite şi echipamentele de tip biosenzori sau antene pentru unde electromagnetice.

4 / 22

Programul european e-Health şi telemedicină presupune instalarea unor echipamente tip GPS în organismul uman cu ajutorul cărora se doreşte implementarea sistemului de supraveghere a sănătăţii populaţiei. Un astfel de sistem există implementat şi soldaţilor USA.

Obligativitatea utiliz ării antenelor în sistemele de comunicaţii wireless "Antenele sunt elemente indispensabile oricărui sistem de comunicaţie wireless."

(3.13, cap.7 – Azim, 2013) Obiectivul de bază al cercetării noastre este determinarea cu precizie a funcţionării

mitocondriilor ca antene adaptive de recepţie, prin urmărirea funcţionării lor în prezenţa câmpurilor electromagnetice purtătoare de informaţii specifice, dar şi ca antene de emisie, prin înregistrarea unor astfel de bio-câmpuri existente în jurul celulelor şi a decodificării informaţiilor existente pe aceste câmpuri, informaţii ce sunt prelucrate de mediul înconjurător.

Rezultatele concrete ale cercetării practice propusă prin acest Proiect de Cercetare Ştiinţifică vor conduce raţional la validarea sau la invalidarea acestei ipoteze teoretice.

3. Motivarea alegerii temei

Conform unuia din principiile de bază ale managementului cunoaşterii şi calităţii

totale, nicio informaţie nu trebuie neglijată, chiar dacă pare ilogică la prima vedere. O astfel de informaţie trebuie stocată şi gestionată, ca în cazul probelor din criminalistică, până când mijloacele tehnologice noi vor permite descifrarea ei.

Comunicaţiile wireless şi calitatea vieţii „ În acest secol, comunicaţiile wireless au un puternic impact în asigurarea calităţii

vieţii . Capitolele acestei cărţi acoperă o arie largă a comunicaţiilor wireless care sunt considerate chei tehnologice pentru aplicaţiile viitoare.” (3.4 – Khatib, 2014)

Pe baza preocupărilor ştiinţifice interdisciplinare dobândite prin experienţa mea din diverse domenii în care m-am specializat şi am activat profesional timp de 45 de ani (antene şi comunicaţii spaţiale, industria componentelor electronice şi a echipamentelor electrocasnice, exploatarea şi întreţinerea aparaturii medicale, industria energetică, managementul cunoaşterii şi calităţii totale), în 2006, la vederea întâmplătoare a desenului stilizat al spermatozoidului, existent în orice carte de anatomie, am făcut imediat analogia cu microfonul şi apoi cu clistronul reflex sau tubul cu undă progresivă utilizat în comunicaţiile prin satelit şi despre care aveam cunoştinţe de la cursurile din facultate despre tehnica frecvenţelor foarte înalte.

Fig. 2 – Spermatozoidul (3.42 – Robacki, 1985)

Fig. 3 - Clistronul reflex (3.49 – Rulea, 1972)

Fig. 4 - Structura ADN

(2.2 – Gherghişan, 2006)

Fig. 5 - Antena log-periodică

(3.47 – Nicolau, 1979)

5 / 22

Intrând cu îndrăzneală şi curiozitate în genetică am descoperit asemănarea izbitoare a formei structurilor de ADN cu structurile antenelor log-periodice de emisie-recepţie a undelor electromagnetice utilizate în radio-comunicaţii şi în telefonia mobilă.

Aceste asemănări m-au condus, pas cu pas, la aprofundarea studierii rolului şi funcţiilor mitocondriilor descoperite de geneticieni în ultimii ani şi la privirea cu alţi ochi a funcţiei lor de senzori de stres, atribuită de aceştia. Practic, la date similare observate din analiza imaginilor unor structuri am tras concluzii similare cu privire la funcţionarea lor.

4. Referiri la cercetări anterioare în acest domeniu

Chiar dacă în literatura de specialitate există diverse articole prin care se descrie faptul

că mitocondriile se comportă diferit în prezenţa unor câmpuri electromagnetice, în acest moment nu există un plan de cercetare la nivel mondial în domeniul biologic specific explicării raţionale a influenţei câmpurilor electromagnetice asupra organismelor vii pe baza existenţei în natura vie a unor senzori biologici de câmp electromagnetic sau eu nu am cunoştinţă despre acest gen de cercetări desfăşurate, poate, în locuri secretizate şi despre care nu există informaţii publice (https://www.washingtonpost.com/news/speaking-of-science/wp/ 2016/05/13/secret-harvard-meeting-on-synthetic-human-genomes-incites-ethics-debate/).

Propagarea radiaţiei electromagnetice în mitocondrii? "Ceea ce ştim acum este că mitocondriile emit lumină şi că fiziologia lor este influen-

ţată de lumină, iar studiul nostru prezent arată că lumina poate fi ghidată de-a lungul reţelei mitocondriale. Astfel, este foarte tentant de a specula existenţa, în realitate, a unei raze lungi de interacţiune între mitocondriile individuale, rază ce este mediată de radiaţia electro-magnetică. Funcţia biologică şi relevanţa acestui mecanism posibil ar fi următoarea întrebare la care specialiştii trebuie să răspundă." (1.49 – Thar, 2004)

Percepţia biologică a câmpului magnetic "Capacitatea de a percepe câmpul magnetic al Pământului, care, la un moment dat a

fost respinsă ca o imposibilitate fizică, este acum cunoscută ca existând în diverse animale. Receptorii pentru sensul magnetic rămân în continuare necunoscuţi. Se pare totuşi că există cel puţin două mecanisme în acelaşi organism care stau la baza acestui fenomen."

(1.38 – Lohmann, 2010) Ceea ce este cunoscut în genetică în acest moment este faptul că există o influenţă

inexplicabilă în totalitate a mitocondriilor asupra structurilor de ADN nuclear celular pe baza cărora iau fiinţă toate vieţuitoarele bisexuate şi care introduce o doză de hazard şi incertitudine în evoluţia speciilor, deoarece nu există remediu medical al mitocondriilor în cazul concret de îmbolnăvire (defectare) sau de repoziţionare a lor în celulă (dezorientare).

Deoarece mitocondriile nu pot fi controlate bio-chimic de om prin medicamente, în cazul fertilizărilor artificiale mitocondriile maternale fără defecte, existente în ovulul provenit de la o a doua mamă donatoare, sunt utilizate în locul mitocondriilor cu defecte existente în ovulul primei mame donatoare şi purtătoare (caz numit "copii cu trei părinţi"), iar mitocondriile paternale sunt pur şi simplu eliminate, în totalitate, în cazul clasic al Organismelor Modificate Genetic, deoarece acestora nu li se atribuie niciun rol în genetică.

În acest ultim caz, în ciuda formei structurale diferite a mitocondriilor paternale faţă de cea a mitocondriilor maternale şi a apariţiei vizibile la pubertate a mitocondriilor paternale numai în sperma masculilor născuţi natural, combinată cu lipsa lor din sperma masculilor făcuţi în vitro, se menţine în vigoare teoria moştenirii mitocondriilor numai pe cale maternă, teorie pe care mi-am propus să o completez prin studiul de faţă.

"Există lucruri care ştim că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează."... "Cum ar fi dacă am putea să controlăm lumina şi să călătorim prin intermediul acesteia?" (3.36 – Einstein, 1950)

6 / 22

De mai bine de 20 de ani oamenii de ştiinţă au descoperit că în jurul fiecărei vieţuitoare se găseşte o masă microbială, pe care au numit-o microbiom, ce conţine o cantitate de informaţie de aproximativ 100 de ori mai mare decât informaţia existentă în propriul ADN. Acest microbiom unitar (spaţiul din jurul vieţuitoarei este acum privit ca o componentă biologică a mediului ce conţine microbi activi din punct de vedere metabolic) se uneşte într-un microbiom complex în funcţie de tipul şi de locul în care se află viaţă diversificată.

Mitocondriile, cancerul şi celulele stem

Este cunoscut de asemeni faptul că multiplicarea celulară este influenţată de către mitocondrii prin poziţia lor în celulă faţă de centrozom (centrul celular), acest fapt conducând, aparent misterios, la apariţia celulelor fiice canceroase ce au mai mult de 3 perechi de centrioli şi la moartea celulelor mame lipsite de centrioli. Un alt fapt cunoscut este reapariţia bolii după 40-45 de zile (perioada necesară multiplicării celulare) de la implantul organelor provenite din celule stem (Universitatea Michigan), deoarece în microbiomul respectivei persoane se află microbi ce păstrează informaţia despre boala avută anterior, chiar dacă organul bolnav a fost extirpat. (4.1 - "1st EMBO Conference on CSPB", 2008)

Scurt istoric

În 2010 a fost descoperit secretul motilităţii şi orientării spermatozoizilor pe baza apariţiei, la pătrunderea lor în vagin, a emisiei unui flux de electroni de către nucleul din capul spermatozoidului, flux ce scanează organismul femelei şi localizează ovulul (1.39 – Universitatea California, 2010). În 2011 oamenii de ştiinţă au descoperit că microbiomul influenţează mediul, de la meteorologie la epidemiologie (1.36 - Myers, 2011). În 2012 a fost descoperit efectul de stress introdus neuronilor de către mitocondrii (1.31 – Cheng, 2012). În 2013 s-a descoperit că radiaţiile ultraviolete produc mutaţii în ADN, prin introducerea unei informaţii suplimentare ce poate cauza efecte rele sau bune, de la stres la repararea structurii de ADN (1.26 – Idowu, 2013). În 2014 s-a descoperit bio-GPS-ul din creier (1.23 – premiul Nobel, 2014). În 2015 cercetătorii chinezi au reuşit manipularea celulelor cu ajutorul undelor electromagnetice (1.9 - Tsinghua University, 2015). În 2016, datorită lipsei mitocondriilor paternale din sperma băieţilor făcuţi în vitro ce cauzează lipsa de motilitate a spermatozoizilor, se propune ca aceşti spermatozoizi să fie echipaţi artificial cu echipamente tehnice de orientare şi deplasare a spermatozoidului către ovul, deoarece pe de o parte această tehnologie este mai puţin costisitoare decât fertilizarea în vitro, iar pe de altă parte prin această tehnologie se poate implanta în creierul viitorului organism, încă de la ferilizare, o interfaţă de comunicare prin unde electromagnetice (1.2 - Zhou, 1.5 - Derla şi 1.20 - Heinz).

În altă ordine de idei dezvoltate în domenii de cercetare mai puţin riguroase decât cercetarea ştiinţifică, este cunoscut faptul că natura vie răspunde într-un limbaj specific speciei, dar încă necunoscut, la atitudinea în care a fost tratată (consultată / întrebată) de către mediul înconjurător, fie prin influenţa nocivă asupra vieţuitoarelor a undelor electromagnetice produse de om, fie prin utilizarea lor în tratamentele medicale, fie prin utilizarea noilor aparate cu unde electromagnetice destinate alungării dăunătorilor (rozătoare, păsări, etc.).

Toate aceste referinţe, ce încep să reducă doza de incertitudine în cercetarea ştiinţifică prin implicarea raţională a omului în domeniul vieţii şi în modelarea ei pe baza modificărilor genetice, pot fi explicate cu uşurinţă pe baza aşa numitei rezonanţe sau compatibilităţi electromagnetice existentă între senzorii biologici electromagnetici ce se pot afla în organismele vii şi undele electromagnetice existente în atmosferă, putând fi descrisă teoretic prin utilizarea seriilor Fourier a funcţiilor periodice.

Din aceste motive, certificarea ştiinţifică a acestei ipoteze genetice va conduce cu siguranţă la privirea cu alţi ochi a vieţii şi a interacţiunii vieţuitoarelor, putând avea şi un impact major în educaţie şi în sănătate, dar şi în celelalte domenii de activitate.

7 / 22

5. Definirea obiectivului cercetării Scopul principal al cercetării practice în domeniul energeticii vieţuitoarelor şi a

capacităţii lor de comunicaţie extrasenzorială este o provocare a abordării ştiinţifice interdisciplinară prin intermediul noilor descoperiri ale undei gravitaţionale (aceasta putând fi numită o componentă a părţii întunecate a universului = "materie / energie / lumină" întunecată) şi constă în trei obiective precise, numite direcţii complementare de cercetare:

a) - descoperirea şi stabilirea frecvenţelor de lucru a undelor electromagnetice rezonante prin intermediul acestor bio-traductoare reprezentate de mitocondriile maternale şi paternale, ce asigură o compatibilitate electromagnetică specifică şi puternic individualizată în funcţie de diversitatea speciilor vieţuitoarelor; b) - certificarea genetică a moştenirii mitocondriilor pe cale paternală şi localizarea lor cu precizie în organismele vii nemodificate genetic, combinată cu certificarea lipsei lor din seminţele OMG-urilor; c) - conceperea, testarea şi validarea unor indicatori de calitate a vieţii măsurabili pe câmpurile electromagnetice emise de vieţuitoare, ce completează măsurătorile actuale efectuate biologic pe mitocondrii şi pe microbiomul specific vieţuitoarelor.

Un scop secundar al acestei cercetări aplicative interdisciplinare este înţelegerea

evenimentelor care apar în urma practicilor geneticii moderne, prin referire la cauzalitatea comportamentală a vieţuitoarelor determinată printr-o nouă strategie de urmărire şi diagnostic a lor. Înainte de utilizarea şi extinderea pe scară largă a unei noi tehnologii genetice, principiul precau ţiei, bazat pe ipoteza consecinţelor nebănuite ale calculului eronat, ne impune introducerea unei strategii de viitor prin viziune şi modelare ipotetică. Pe baza analizei rezultatelor unui astfel de proces, numit trasabilitate în managementul cunoaşterii şi calităţii totale, se poate prognostica cu o precizie crescută evoluţia în timp a vieţii, urmând ca aceasta să devină un argument ştiinţific al criticii obiective adusă producerii şi răspândirii pe scară largă a organismelor modificate genetic, ce se bazează în primul rând pe eliminarea mitocondriilor paternale şi înlocuirea mitocondriilor maternale, ale căror funcţii nu sunt total cunoscute (Natura 2000 – program ce prevede introducerea la scară planetară a OMG-urilor în proporţie de 80-85%, inclusiv a oamenilor, prin rescrierea ADN-ului cu ajutorul laserului 3D).

În acest sens, amintesc faptul că la Cluj există un caz singular în România al unui proces intentat Ministerului Agriculturii şi câştigat în 2010 de organizaţia ecologică non-guvernamentală Agent Green pentru interzicerea cultivării porumbului modificat genetic MON810, deoarece acesta produce cancer unor organe interne ale animalelor hrănite cu el.

Concepţia eronată asupra mitocondriilor

„Erorile din domeniul ştiinţific ar trebui să fie corectate. Altfel se creează o dilemă serioasă în cazul în care acestea sunt perpetuate de oamenii de ştiinţă care copiază unul de la celălalt fără a verifica faptele. Încrederea naivă în această denaturare adusă procesului de fertilizare, ce priveşte pierderea totală a mitocondriilor paternale, bazată pe presupunerea falsă că piesa intermediară a spermei este eliminată, nu trebuie să fie utilizată pentru a sprijini teoriile relaţiilor evolutive bazate pe moştenirea maternă obligatorie a mitocondriilor. Noi pur şi simplu nu ştim încă ce se întâmplă cu contribuţia paternă a mitocondriilor la om şi, folosind tehnici de rezoluţie relativ scăzute ale biologiei moleculare, cea mai simplă explicaţie dată de către cercetători este că acestea sunt diluate. Noi ştim sigur că mitocondriile paternale intră în ovocit la fertilizare şi modelele de evoluţie umană viitoare trebuie să ia în considerare aceste fapte folosind şi analiza mtDNA. Toate teoriile evoluţiei umane care depind de premiza momentului că piesa intermediară a spermei nu contribuie la embrion trebuie să fie reevaluate sau respinse.” (1.51 – Ankel-Simons, 1996)

8 / 22

II. Problema de cercetare 1. Presupoziţii teoretice şi metodologice

Este certificat faptul că încetinirea activităţii mitocondriilor duce la încetinirea

proceselor celulare şi la funcţionarea deficitară a celulei, iar inactivitatea mitocondriilor conduce în final la moartea celulei. Este cunoscut faptul că atribuirea unor medicamente (în special antibioticele) conduc la încetinirea funcţionării mitocondriilor şi la faptul că astfel se poate interveni concret în tratarea anumitor boli, fie prin tratamente medicale, fie chirurgical.

Compatibilitatea transplantului

"Corpul uman este un organism incredibil de complex care prezintă o rezistenţă impresionantă la influenţele externe, cum ar fi infectarea bacterială prin particulele inhalate. Totuşi, acest lucru se dovedeşte a fi o problemă greu de depăşit la proiectarea şi punerea în aplicare a dispozitivelor implantabile pentru terapia medicală, deoarece organismul funcţionează în mod suprem pentru a respinge orice intervenţie artificială. Unul dintre parametrii critici de luat în considerare este compatibilitatea dispozitivului implantat cu ţesutul adiacent." (3.10, cap 1 – Rodger, 2013)

Pornind de la cunoscutul rol al mitocondriilor de centrale energetice ale celulelor şi

comparându-l cu tehnologiile din industria energetică putem presupune, pe de o parte, că un anumit procent din energia produsă de o mitocondrie provine prin rezonanţă electromagnetică de la câmpul electromagnetic (CEM) universal, iar, pe de altă parte, că un alt procent din energia produsă chimic de o mitocondrie este răspândit în mediul înconjurător prin CEM.

De asemeni putem presupune că informaţia depozitată în structura ADN a mito-condriei este modulată pe o undă purtătoare sau pe câmpul electromagnetic produs de mito-condrie şi că această informaţie va fi răspândită în mediul înconjurător odată cu energia, fără ca aceasta să poată fi vizibil ă şi înţeleasă fără echipamente adecvate recepţiei şi decodificării.

Pe de altă parte putem presupune că informaţia conţinută în cuanta energetică captată de o mitocondrie din spaţiu poate fi recepţionată, decodificată şi memorată în structura ADN a mitocondriei în cauză, la fel cum putem presupune şi reciproca, adică informaţia conţinută de o mitocondrie este răspândită în spaţiu prin unde electromagnetice.

Semnalul modulator produs de mitocondriile maternale, ce conţine informaţia genetică, va putea fi numit undă modulatoare.

Optimizarea metodelor de cercetare

"ADN-ul mitocondrial este o sursă crucială de informaţii în procesul soluţionării relaţiilor evoluţioniste existente între animale, dar răspunsul pe care-l vom obţine va fi la fel de bun ca şi metodele pe care le utilizăm." (1.51 – Ankel-Simons, 1996)

Fig. 6 - Mitocondriile paternale (2.2 – Gherghişan, 2006)

9 / 22

Metodele pe care le propunem a fi utilizate în cercetarea biologică a răspunsului vieţuitoarelor la radiaţiile electromagnetice şi a radiaţiilor emise de vieţuitoare vor fi asemănătoare metodelor utilizate în comunicaţiile spaţiale, tocmai pentru a putea măsura, identifica şi compara spectrele de frecvenţă specifice fiecărei forme de viaţă.

Fig. 7 – Radiaţii electromagnetice (3.33 – Habash, 2007)

Stadiul actual al cunoaşterii raţionale în acest domeniu, dezvoltat fără echipamente

electronice de măsură a câmpurilor electromagnetice, este bazat doar pe o vizibilă modificare a poziţiei mitocondriilor în celulă (aceasta putând fi numită în limbajul comunicaţiilor ca fiind reorientarea antenei pentru captarea optimă a undei electromagnetice cu care aceasta rezonea-ză - programul LMSC) şi pe modificarea influenţei acesteia asupra funcţionării întregii celule.

Aceste aşa zise anomalii de funcţionare mitocondrială sunt numite defecte mitocon-driale şi sunt tratate medical prin înlocuirea mitocondriilor maternale, ce sunt prezente în toate celulele corpului uman (cu excepţia limfei), şi prin eliminarea mitocondriilor

10 / 22

paternale, prezente vizibil numai în sperma vieţuitoarelor nemodificate genetic. În cazul mitocondriilor paternale, în genetică este totuşi acceptat că un procent de aproximativ 0,66 % din totalul mitocondriilor existente în corpul vieţuitoarelor provine din moştenirea mitocondriilor paternale, dar rolul acestora şi localizarea lor în organism nu sunt precizate.

Pornind teoretic de la funcţionarea ceasurilor electronice pe baza oscilaţiei de înaltă frecvenţă produsă cu ajutorul unui cuarţ, am extrapolat ipotetic această funcţie în domeniul biologic al funcţionării pulsatorii a inimii.

Datorită faptului că, în cazul omului, mitocondriile paternale există sub o formă circulară asemănătoare unor antene dipol poziţionate în cascadă şi că dimensiunea acestora la om este de aproximativ 3 microni în diametru, am calculat teoretic frecvenţa de rezonanţă a acestui bio-laser cuantic în cascadă, aceasta fiind de 30-33 THz.

Aflat într-o cavitate rezonantă (corpul uman), putem presupune că acest laser poate funcţiona într-o bandă largă de frecvenţă, intrând în comunicaţie cu mitocondriile maternale.

În aceste condiţii, pulsul cardiac ce se determină în nodul sinusal poate fi o subarmonică a oscilaţiei mitocondriilor paternale, aflată în plaja 60-75 pulsaţii pe minut.

Datorită faptului că în cazul de stop cardiac se apasă pulsator în zona apendicelui xifoid (vârful sternului) şi că una din cele mai cunoscute boli ale sângelui, leucemia, poate fi tratată prin transplantul de măduvă existentă în stern, am localizat ipotetic prezenţa normală a mitocondriilor paternale numai şi numai în apendicele xifoid. Din această locaţie aflată în preajma timusului, mitocondriile paternale ar putea avea şi un rol în imunitate prin informarea corectă a organismului despre posibilele pericole, existente în exterior, şi activarea celulelor Natural Killer ce acţionează asupra microbilor pătrunşi întâmplător sau nu în organism.

Diferenţele specifice între abordările aceloraşi fenomene pe baza cunoaşterii obiective din domenii complementare de activitate, cum sunt medicina şi electronica, ne pot conduce spre o convergenţă a ideilor numai şi numai prin confirmarea practică a măsurătorilor efectuate concret cu aparatură electronică adecvată pe organismele vii, pe celulele vii şi pe mitocondriile existente în ele. Singura problemă ce nu a putut fi remarcată obiectiv înainte de aplicarea tratamentelor de fertilizare artificială este infertilitatea naturală a organismelor modificate genetic, certificată acum prin lipsa de motilitate a spermatozoizilor şi incapacitatea lor de a se întâlni natural cu ovulul. În ceea ce priveşte transplantul de mitocondrii din ovul, în opinia mea, problema majoră ce va apare la aceşti copii va fi lipsa de comunicare extrasenzorială cu părinţii, ceea ce va conduce la comportamente şi evoluţii inexplicabile ale lor faţă de tradiţiile familiale în care se nasc şi cresc. Practic, datorită lipsei rezonanţei electromagnetice dintre părinţi şi copii, se va intra într-o nouă eră a incertitudinii evoluţiei.

Mulţumesc pe această cale cercetătorilor oneşti care au menţionat în articolele lor dificultăţile de tratament efectuate chimic asupra mitocondriilor şi faptul că, pentru a reduce incertitudinea tratamentelor medicale, sunt nevoiţi să ceară permisiunea organelor competente pentru aplicarea unor tratamente chirurgicale de înlocuire a mitocondriilor maternale şi de eliminare a mitocondriilor paternale.

2. Formularea problemei de cercetare

Problema pusă în cadrul acestei tematici este reală şi de interes atât pentru stoparea

infertilităţii şi a creşterii imunităţii organismelor vii prin reducerea modificărilor genetice doar la nivel de cercetare până la clarificarea obiectivă a reacţiilor inverse introduse de acestea în sistemul planetar, cât şi pentru stoparea fenomenelor adiacente, inexplicabile acum pe baza cunoaşterii raţionale, cum sunt apariţia unor noi tipuri de microbi şi extinderea lor, răcirea globală şi schimbările climatice provocate, în opinia mea, prin reacţia inversă introdusă în sistemul ambiental de către câmpurile electromagnetice realizate diferit de organismele nemodificate genetic comparativ cu cele realizate de organismele modificate genetic.

11 / 22

Delimitând clar presupoziţiile se pot pune următoarele întrebări problemă: a) - De ce organismele modificate genetic sunt infertile 100%? b) - De ce organismele modificate genetic au imunitate scăzută faţă de cele naturale în faţa agresiunilor microbiale externe? c) - De ce copiii făcuţi în vitro prezintă boli cardiace în proporţie de patru ori mai mare decât copiii născuţi natural? d) - De ce copiii făcuţi în vitro sunt autişti într-o proporţie mai mare?

Răspunsurile la aceste întrebări, cât şi la altele de acest fel, trebuie să fie raţionale şi bazate pe rezultatele concrete ale cercetărilor complexe efectuate în domeniul vieţii. Hazardul sau incertitudinea cauzată de lipsa cunoaşterii totale conduce la divergenţe de opinii, la conflicte de interese, la atitudinii diferite, etc. şi, în final, la amplificarea incertitudinii.

Blocaje în cercetarea asigurării securităţii şi eficacităţii

tehnologiilor de fertilizare artificial ă IVF/ICSI „O temă importantă rezultată din acest studiu constă în dificultatea cu care se

confruntă anchetatorii pentru a stabili cu exactitate riscurile ce apar în procedurile de fertilizare asistată, inclusiv ICSI. Aceste provocări includ lipsa raportării standardizate a anomaliilor congenitale în întreaga lume, lipsa unor metodologii standardizate pentru procedurile de hiperstimulare ovariană şi pentru procedurile de fertilizare asistată, blocarea studiilor comparate pe pacienţii studiaţi, determinate de caracteristicile unice şi combinate ale fiecărui cuplu, şi incapacitatea de a proiecta şi executa studii prospective şi bine controlate din cauza constrângerilor etice evidente. Utilitatea studiilor retrospective care se concentrează pe problemele de siguranţă a procedurii de fertilizare asistată rămâne controversată. Aceste studii retrospective continuă să genereze rezultate ce alarmează pacienţi, datorită metodologiei precară de studiu.” (1.43 – Alukal, 2008)

3. Ipoteza de cercetare

Reflectarea obiectivă a acestor ipoteze originale şi complet noi, stabilite pe baza

cercetării fundamentale în domeniul vieţii utilizând managementul cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii, va deveni relevantă numai şi numai după procesarea statistică a informaţiilor rezultate în timpul aplicaţiilor şi a probelor obiectiv colectate, urmând ca numai în cazul în care rezultatele sunt pozitive, repetitive şi reproductibile, indiferent de loc, să se ia decizii la nivel naţional şi, de ce nu, la nivel mondial.

Această ipoteză de cercetare a bio-senzorilor de comunicaţii electromagnetice nu pare a face acum obiectul de cercetare al oamenilor de ştiinţă, motiv pentru care nu pot face referinţe certe la lucrări ştiinţifice, ci, cel mult, la lucrări conexe scrise de oamenii de ştiinţă, filozofi sau simpli scriitori cu privire la teoria corzilor, teoria panspermiei, etc. Dar mă abţin.

Generalizarea unor rezultate insuficiente sau contradictorii pot conduce la concluzii şi decizii incomplete, motiv pentru care este posibil ca, pe parcursul cercetării concrete în domeniul nano-celular, ipotezele de cercetare stabilite acum să sufere modificări, la fel cum este posibil să apară repere teoretice şi terminologii noi care să conducă la formularea unor noi ipoteze înainte de a se formula o teză fundamentală asupra apariţiei şi evoluţiei vieţii.

Cazurile izolate de modificare a rezultatelor experimentelor practice, întâlnite şi în lumea cercetării genetice sub forma unor distorsionări a rezultatelor pentru a se emite concluzii preconcepute, au fost şi vor fi, mai de vreme sau mai târziu, descoperite de alţi cercetători oneşti ce au pătruns pe canalele deja bătătorite sau care vor pătrunde cu curaj pe această pistă nouă, dar deja rulată prin rezultatele muncii noastre, astfel încât demonstrarea şi argumentarea prin surse, date şi exemple concrete însoţite de materiale ilustrative obiective vor constitui şi baza formulării concluziilor acestui studiu.

12 / 22

Posibilităţile şi limitele previzibile sau nu ale întemeierii şi confirmării ipotezelor emise iniţial pot fi corectate sau extinse numai prin introducerea unor metode noi de cercetare inginerească în genetică. Utilizarea în genetică a metodelor utilizate în electronică nu reprezintă neapărat superioritatea acestor metode ci pur şi simplu ea este o extrapolare a tehnicilor de măsurare practicate în cercetarea dintr-un domeniu al ştiinţei ce se ocupă cu partea invizibilă a manifestărilor materiei (transmiterea informaţiilor la distanţă prin unde electromagnetice - pe care o putem numi partea întunecată a universului) într-un alt domeniu care se ocupă numai şi numai de partea vizibilă a universului (materia), biologia şi genetica.

Navigând în viitor

Există un sentiment palpabil de impuls al cercetătorilor dintr-o gamă diversă de discipline care conlucrează pentru a descoperi secretele magneto-recepţiei, dar ei sunt încă departe de destinaţia finală.

"Ceea ce avem este o mulţime de dovezi în vigoare ce asigură condiţiile necesare pentru ca această ipoteză să fie adevărată. Dar, acum este necesară corelarea acestor descoperiri cu comportamentul animalelor, şi acolo ne confruntăm cu un mare decalaj", spune Thorsten Ritz, biofizician la Universitatea California, Irvine.

"În ciuda progreselor recente, domeniul magneto-recepţiei a fost îngreunat de faptul că multe descoperiri s-au dovedit a fi dificil de reprodus", spune Henrik Mouritsen, neurobiolog la Universitatea Oldenburg, Germania.

"Este posibil ca şi alte site-uri să poată furniza diferite tipuri de informaţii cu privire la diferite aspecte ale câmpului magnetic, care apoi converg în creier", spune David Dickman, neurobiolog la Baylor College of Medicine Houston, Texas.

"Pe cât este de dificilă această muncă, pe atât este de interesantă, pentru că fiecare doreşte să fie primul care demonstrează modul în care funcţionează acest extra-sens", spune Michael Winklhofer, geofizician la Ludwig-Maximilians University Munich, Germany.

(1.27 – A sense of mystery, The Scientist, 2013)

4. Alegerea metodelor de cercetare Trecerea de la cercetarea fundamentală la cercetarea aplicativă presupune abordarea şi

implicarea inginerească în stabilirea metodelor de lucru şi a resurselor. Pentru ca metodele de cercetare să fie în concordanţă cu tema aleasă, vom face referire la obiectivul acestui plan de cercetare (I.5 – pg.7), unde există trei direcţii fundamentale pe baza cărora vom stabili personalul, locul şi aparatura necesară implementării metodelor de cercetare:

a) – personalul şi aparatura electronică de măsură necesare măsurării, descoperirii şi stabilirii frecvenţelor de lucru a posibilelor unde electromagnetice emise de vieţuitoare şi laboratoarele biologice unde se pot face astfel de măsurători; b) - testele ADN pentru certificarea genetică a moştenirii mitocondriilor pe cale paternală şi localizarea lor cu precizie în organismele vii nemodificate genetic. c) - din statistica măsurătorilor efectuate la punctele 4.a şi 4.b se vor putea extrage şi defini anumiţi indicatori noi de calitate a vieţii.

Antenele de comunicaţie şi organismele vii

"În ultimul deceniu, antenele microstrip sunt prezentate pe larg în diverse articole şi cărţi. Cu toate acestea nu este prezentat efectul corpului uman asupra performanţei electrice a antenelor portabile, la 434 MHz. Proprietăţile de transmisie RF ale ţesuturilor umane au fost investigate în mai multe articole. Antenele portabile aflate în imediata apropiere a unui corp uman sunt prezentate în gama de frecvenţe cuprinse între 800 MHz și 2700 MHz. O antenă textilă performantă în apropierea corpului uman este prezentată la 2,4 GHz. Este

13 / 22

studiat şi efectul corpului uman la 100 MHz în antenele radio portabile. Autorii au ajuns la concluzia că antenele portabile, trebuie să fie mai scurte cu 15% până la 25% din lungimea antenei aflată în spaţiul liber. Măsurarea câştigul antenei arată că un dipol lat (116 x 10 cm), are câştig - 13 dBi. Antenele prezentate în [10-13] au fost dezvoltate mai ales pentru aplicaţiile celulare. Cerinţele şi gama de frecvenţe pentru aplicaţiile medicale sunt diferite de cele pentru aplicaţiile celulare." (3.13, cap13 – Sabban, 2013)

Datorită poziţionării structurii de ADN în mitocondriile maternale şi a asemănării ei cu

CIP-ul existent în telefonia mobilă, în acest moment presupun că undele modulatoare produse de mitocondriilor maternale, care sunt inferioare frecvenţei de rezonanţă a mitocondriilor paternale - cel puţin la om, se pot afla în plaja 1 MHz - 5 GHz şi propunem utilizarea unor echipamente de emisie-recepţie pentru această plajă, cu observaţia că măsurătorile practice ce se vor efectua vor determina cu precizie aceste frecvenţe.

Fig. 8 - Mitocondriile maternale (2.2 – Gherghişan, 2006)

5. Forme de colaborare ştiin ţifică, surse bibliografice noi şi posibilităţi de documentare, de colectare şi de prelucrare a datelor

Comitetul Conferinţei Internaţionale despre Scrierea Genomului Uman, ce a avut loc

la Washinton DC în perioada 1-3 decembrie 2015, recomandă limitarea scrierii embrionilor şi gameţilor umani numai în scop de cercetare şi solicită cooperarea naţiunilor ca fiind necesară pentru stabilirea metodelor standard utilizate în terapeutică.

Propunem colaborarea cu Universităţi şi Centre de Cercetare din ţară şi din străinătate

care ne pot permite accesul la documentele din acest domeniu de cercetare, pe care le deţin, urmând ca forma, locul şi perioadele de întâlnire să se stabilească de comun acord.

Colaborarea cu astfel de instituţii, interesate în dezvoltarea unei ramuri complet noi de cercetare, ne pot asigura şi pune la dispoziţie, pe lângă propria lor competenţă, aparatura de măsură şi materialele pe care se pot face măsurătorile şi testele.

În acest sens am luat legătura cu doamna asistent profesor B. G., de la Universitatea ..., Facultatea de Biologie, şi cu domnul profesor I. M., de la Universitatea ..., Facultatea de Electronică, care s-au arătat interesaţi de colaborarea în acest domeniu.

Acest fapt nu presupune limitarea extinderii acestor posibilităţi de colaborare, inclusiv

prin participarea la "5th International Conference on Advancements of Medicine and Health Care trough Technology – MediTech2016", organizată de Universitatea Tehnică Cluj Napoca în perioada 12-14 octombrie 2016.

14 / 22

III. Etapele de realizare ale procesului de cercetare 1. Etapele procesului de cercetare

Deoarece ipotezele teoretice ghidează cercetarea prin inducţie şi deducţie, procesul de

investigaţie în lumea reală a vieţuitoarelor presupune conturarea unei metodologii de lucru de la scopul temei la decizia cercetării şi întocmirea unui plan de rezolvare a problemelor pe baza certitudinii faptelor rezultate din divizarea problemei în sub-probleme de tip fractali.

Pentru fiecare etapă se pot planifica mai multe sub-activităţi concrete: observaţia – ipoteza – predicţia - experimentul – teste specifice - erori de măsurare - rezultate – concluzii – relevanţa - critica obiectivă - soluţia finală.

Fig. 9 – Diagrama unei activităţi desfăşurată în condiţiile

Managementului cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii (Teoria managementului cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii- Alexandru Coşciug - 1991)

Caracterul demonstrabil, reproductibil şi repetitiv al unei realizări ştiinţifice trebuie să

se reflecte în acest cadru al cercetării concrete. Acesta trebuie să fie unul acceptabil din punct de vedere ştiinţific, astfel încât să ofere elementele necesare reproducerii cercetării în oricare alt loc, cu garanţia obţinerii practice a aceloraşi rezultate esenţiale de către orice alt grup de cercetare care o utilizează întocmai.

Deasemeni, în cazul excepţiilor acestea trebuiesc explicate şi justificate. În această perioadă, consider ca o necesitate participarea la dezbaterile ştiinţifice

organizate în diverse universităţi, participare ce se va concretiza prin prezentarea unor Rapoarte de Progres care trebuie să cuprindă rezultatele cercetării ştiinţifice proprii acestui Proiect de Cercetare Ştiinţifică.

15 / 22

Tabel activităţi

Nr. crt

Denumirea activităţilor Data programată

Data prezentării

Observaţii

1. Măsurarea la microscop a dimensiunii diferitelor tipuri de mitocondrii maternale şi paternale în vederea stabilirii teoretice a frecvenţelor de lucru

2. Preluarea imagistică / magnetică a informaţiilor emise de o celulă vie sănătoasă, modularea lor pe o frecvenţă purtătoare a cărei lungime de undă este rezonantă cu mitocondriile din celulă şi transmiterea acestei informaţii către o celulă vie de acelaşi tip, dar bolnavă, pentru a-i observa reacţia în timp, şi reciproc, de la o celulă bolnavă la una sănătoasă.

3. Analiza ADN-ului unor vieţuitoare pentru a identifica locul poziţionării mitocondriilor paternale în organismul lor – probabil în vârful sternului, numit apendicele xifoid

4. Analiza ADN-ului unor cadavre umane pentru a identifica locul poziţionării mitocondriilor paternale – probabil în apendicele xifoid

5. Colectarea şi analiza datelor 6. Evaluare şi Concluzii 7. Extinderea soluţiei la organisme complexe 8. Informare / publicare

2. Denumirea rapoartelor de cercetare 2.1 - Bioantene septembrie 2016 2.2 - Codificarea genomului martie 2017 2.3 - Mitocondrii: descriere şi rol septembrie 2017 2.4 - Rezultate experimentale martie 2018

3. Cheltuieli de cercetare O astfel de activitate de cercetare implică participarea unor instituţii şi persoane cu

dotările şi cu resursele lor proprii (vezi Fig. 9) , motiv pentru care sunt necesare recomandări, contacte şi aprobări prealabile.

Deoarece ipotezele teoretice ale prezentei teme de cercetare sunt în acest moment

speculative este dificil de estimat participarea atât contra-cost cât şi gratuită a terţilor la acest proces, motiv pentru care vom enumera doar tipul de cheltuieli ce pot apare în derularea temei:

- cheltuieli pentru documentare, adunare şi prelucrare a informaţiilor; - cheltuieli pentru realizarea procesului de cercetare pe elemente vii şi moarte; - cheltuieli de transport şi cazare; - cheltuieli legate de publicarea rezultatelor.

16 / 22

IV. Prognozarea rezultatelor posibile ale procesului de cercetare Cea ce ştiu oamenii de ştiinţă despre obiectul lor de studiu au învăţat cel mai mult din

experimente. Ei manipulează experimental un eveniment pentru a vedea dacă acesta produce schimbări regulate, previzibile şi măsurabile într-un alt eveniment. Ceea mai mare dificultate într-un experiment este anticiparea şi controlarea sau eliminarea acelei variabile străine care ar putea influenţa rezultatul final (variabila poate fi necunoscutul câmp electro-magnetic care face ca "acestea să ajungă în stări a căror caracterizare apare incompletă, adică insuficientă pentru a asigura prevederea evoluţiei lor viitoare." - 3.51, Timotin, 1970).

Din acest motiv, odată ce un experiment iese din cadrul prevăzut, pentru ca participanţii să înţeleagă deplin ipoteza experimentală şi modul în care aceasta va fi controlată, aceştia trebuie să fie corect informaţi înainte de experiment.

1. Contribuţii personale şi ale terţilor la cercetarea temei

Pentru a respecta echitatea dar şi confidenţialitatea participării la un astfel de proces complex, contribuţiile fiecărui participant trebuiesc formulate şi înregistrate clar şi concis pe parcursul procesului, urmând ca ele să fie evidenţiate distinct la finalizarea proiectului, cu acordul participanţilor. În cadrul acestor contribuţii distincte se pot enumera, pe lângă participarea concretă şi activă la studiu, şi contribuţiile pe plan teoretic, cum ar fi bibliografie suplimentară, întrebări problemă, criticile obiective şi argumentele justificative aduse atât pentru certificarea cât şi pentru respingerea unei idei.

2. Posibilităţile de utilizare concretă a rezultatelor

Nu trebuiesc neglijate şi minimalizate riscurile ce pot apare în această cercetare

complet nouă din domeniul vieţii. În finalul proiectului se vor corela ipotezele cu rezultatele practice obţinute şi se vor emite concluziile. Pe baza acestora se vor evidenţia beneficiile pe care le poate aduce teza, cine sunt beneficiarii şi care este impactul socio-cultural asupra domeniilor de activitate implicate în această cercetare, precum şi rezonanţa ce o va avea în managementul cunoaşterii şi calităţii totale a vieţii. De asemeni, în cazul unei certitudini incomplete a ipotezei, rezultată şi din mijloacele avute la dispoziţie pentru cercetarea practică, nu trebuiesc închise porţile cercetării în acest domeniu, urmând ca evaluările ulterioare să poată conduce, printr-o critică obiectivă, către o continuare a cercetării în acest domeniu.

3. Posibilităţile de publicare a rezultatelor

În afara publicării acestor rezultate prin internet, atât pe site-urile de ştiinţă cât şi pe cele destinate publicului larg, consider că, în baza rezultatelor obţinute, poate exista şi oportunitatea publicării lor în revistele de specialitate.

4. Concluzii

În cercetarea ştiinţifică a acestui foarte sensibil domeniu, viaţa, nu trebuie neglijată calitatea cercetării experimentale, motiv pentru care nu trebuie admisă nicio neconformitate ce s-ar putea perpetua şi amplifica în trasabilitatea viitoare a cercetării unui aspect al vieţii.

Fără a lua în calcul celelalte ipoteze emise în această lucrare, IDEEA de a reconsidera moştenirea ADN-ului mitocondrial paternal va trebui corectată de factorii de decizie pe baza LOGICII PURE : DOVADA prezenţei lui în seminţele organismelor nemodificate genetic.

Aşa cum Winston Churchill a spus odată despre curaj:

"Ne-am ridicat pentru a ne exprima punctul nostru de vedere şi acum ne aşezăm pentru a asculta alte opinii ale celor implicaţi în acest dialog."

17 / 22

V. Bibliografie 1. Articole

1 - Memory retrieval by activating engram cells in mouse models of early Alzheimer’s disease - Dheeraj S. Roy, 16 March 2016 - doi:10.1038/nature17172

2. - Artificial tailless sperm that can’t swim - Zhou, Wang, and Yuan et al./Cell Stem Cell 25 February 2016 - https://www.newscientist.com/article/2078882-artificial-tail-less-sperm-is-the-best-test-tube-sex-cell-yet/

3 - Chronic stress in mice remodels lymph vasculature to promote tumour cell dissemination - C.P. Le, March 1, 2016 - Nature Communications, doi:10.1038/ncomms10634, 2016

4 - The stress test. Rivalries, intrigue, and fraud in the world of stem-cell research. - Dana Goodyear - http://www.newyorker.com/magazine/2016/02/29/the-stem-cell-scandal

5 - Motorized Sperm Cells May Help Couples Trying To Conceive: Watch How Spermbots Work - Katherine Derla, Tech Times, January 15, 2016 - http://www.techtimes.com/articles/124358/20160115/motorized-sperm-cells-may-help-couples-trying-to-conceive-watch-how-spermbots-work.htm

6 - Control of Electron-transfer in Immunonanosensors by Using Polyclonal and Monoclonal Antibodies - Abdelmoneim Mars, Claudio Parolo, Alfredo de la Escosura-Muniz, Noureddine Raouafi and Arben Merkoçi, 14 JAN, 2016 - http://www.nanobiosensors.org/publications/control-of-electron-transfer-in-immunonanosensors-by-using-polyclonal-and-monoclonal-antibodies/

7 - Diffusion-controlled interface kinetics-inclusive system-theoretic propagation models for molecular communication systems - Uche A. K. Chude-Okonkwo, Reza Malekian and B. T. Maharaj, 27 October 2015 - Journal on Advances in Signal Processing (2015) 2015:89 - DOI 10.1186/s13634-015-0275-J1

8 - From Darwin’s On the Origin of Species by Means of Natural Selection... to The evolution of Life with Communication Activity as its Very Essence and Driving Force (= Mega-Evolution)1 - Arnold De Loof - DOI: 10.9784/LEB3(3)DeLoof.01, October 31, 2015

9 - Chinese scientists row over long-sought protein that senses magnetism - 21 September 2015 - http://www.nature.com/news/chinese-scientists-row-over-long-sought-protein-that-senses-magnetism-1.18397

10 - Mitochondrial disorders: impaired neurotransmission and seizures - Zsurka, S Kunz - Lancet Neurology, Sept. 18,2015

11 - Brave new epigenomes: the dawn of epigenetic engineering - Anna Köferle, Stefan H. Stricker, Stephan Beck - Genome Med. 2015; 7(1): 59, 2015 Aug

12 - Mitochondrial dysfunction and disturbed coherence: Gate to cancer - Jiri Pokorny, Jan Pokorny, Alberto Foletti, Jitka Kobilkova, Jan Vrba, Jan Vrba Jr. - Pharmaceuticals 2015, 8, 675-695; doi:10.3390/ph8040675

13 - Opinion: Can the Brain Be Trained? - Erin Abner, March 23, 2015 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/42522/title/Opinion--Can-the-Brain-Be-Trained-/

14 - Human Brain Project Reviewed - Bob Grant, March 10, 2015 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/42395/title/Human-Brain-Project-Reviewed/

15 - Nourishing the Aging Brain - Morten Scheibye-Knudsen, March 1, 2015 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/42273/title/Nourishing-the-Aging-Brain/

16 - Smartphone diagnostic - Researchers design a device that attaches to a smartphone to test for diverse infectious diseases from a drop of blood - Jef Akst, February 5, 2015 -

18 / 22

http://www.the-scientist.com//?articles.view/articleNo/42100/title/Smartphone-Diagnostic/

17 - "Inner" GPS support - Grid cells of the neurons that function as a spatial navigation system require input from another set of neurons - Anna Azvolinsky, February 5, 2015, http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/42095/title/-Inner-GPS--Support/

18 - Viral virtuosos - New understanding of noncoding RNAs may solve a long-standing puzzle about how viruses orchestrate lifelong infections - Christopher S. Sullivan, February 1, 2015 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/41989/title/Viral-Virtuosos/

19 - Charles H. Townes, the Nobel Prize-winning physicist who developed the theory that led to the laser, believed that science and faith were similar and ought to interact with one another – Lisa Leff - http://www.csmonitor.com/Science/2015/0129/

20 - Custom GMO creatures & babies? - Interview with Austen Heinz of Cambrian Genomics - http://www.ipscell.com/2015/01/cambrian/ - January 14, 2015

21 - Brain feminization requires active repression of masculinization via DNA methylation - B.M. Nugent - Nature Neuroscience, doi:10.1038/nn.3988, 2015

22 - Diffusion-controlled interface kinetics-inclusive system-theoretic propagation models for molecular communication systems - Uche A. K. Chude-Okonkwo, Reza Malekian and B. T. Maharaj - Journal on Advances in Signal Processing (2015) 2015:89 - DOI 10.1186/s13634-015-0275-1

23 - Brain's "Inner GPS" wins Nobel - John O’Keefe, May-Britt Moser, and Edvard Moser have won the 2014 Nobel Prize in Physiology or Medicine “for their discoveries of cells that constitute a positioning system in the brain” - Molly Sharlach and Tracy Vence, October 6, 2014 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/41155/title/Brain-s--Inner-GPS--Wins-Nobel

24 - Working Principle, Mechanism and Lift Effectiveness of Nanobiosensors - Buket Yalcin, Semih Otles - Advances in Biosensors and Bioelectronics (ABB) Volume 3, Jun 2014

25 - Mitochondrial quality control and communications with the nucleus are important in maintaining mitochondrial function and cell health - Vassilios N. Kotiadis, Michael R. Duchen, and Laura D. Osellame - Biochim Biophys Acta. 2014 Apr; 1840(4): 1254–1265. - doi: 10.1016/j.bbagen.2013.10.041 - PMCID: PMC3970188

26 - Reverse engineering of drug induced DNA damage response signalling pathway reveals dual outcomes of ATM kinase inhibition - Michael A. Idowu, Hilal S. Khalil, James L. Bown, Nikolai Zhelev - School of Science, Engineering & Technology, University of Abertay Dundee, Bell Street, Dundee, UK, DD11HG, 11 December 2013

27 - A sense of mystery - Researchers from various disciplines are homing in on the mechanics of magnetoreception, an enigmatic sense that some animals use to navigate the globe - Dan Cossins, August 1, 2013 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/36722/title/A-Sense-of-Mystery/

28 - MRSA Biosensor Based on CCD Detection - Rajesh Guntupalli, Iryna Sorokulova, Eric Olsen, and Vitaly Vodyanoy - Advances in Biosensors and Bioelectronics (ABB) Volume 2 Issue 1, March 2013

29 - Postulates on electromagnetic activity in biological systems and cancer - Jiri Pokorny, Jan Pokorny, Jitka Kobilkova - The Royal Society of Chemistry 2013

30 - Hallmarks of a new era in mitochondrial biochemistry - David J. Pagliarini, Jared Rutter - doi: 10.1101/gad.229724.113 Genes & Dev. 2013. 27: 2615-2627

31 - Mitochondria in traumatic brain injury and mitochondrial-targeted multipotential therapeutic strategies - Gang Cheng, Rong-hua Kong, Lei-ming Zhang, and Jian-ning

19 / 22

Zhang - Br J Pharmacol. 2012 Oct; 167(4): 699–719. PMCID: PMC3575772 doi: 10.1111/j.1476-5381.2012.02025.x

32 - Defining the Human Microbiome - Luke K Ursell, Jessica L Metcalf, Laura Wegener Parfrey, Rob Knight - Nutr Rev. 2012 Aug; 70(Suppl 1): S38–S44

33 - Pigeon GPS identified - A population of neurons in pigeon brains encodes direction, intensity, and polarity of the Earth’s magnetic field - Megan Scudellari, April 26, 2012 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/32025/title/Pigeon-GPS-Identified/

34 - The biological effects of weak electromagnetic fields. Problems and solutions - Andrew Goldsworthy - March 2012

35 - Magnetic nanobead-based immunoassay for the simultaneous detection of aflatoxin B1 and ochratoxin A using upconversion nanoparticles as multicolor labels - Shijia Wu, Nuo Duan, Changqing Zhu, Xiaoyuan Ma, Miao Wang, Zhouping Wang, 15 December 2011 - http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0956566311005768

36 - The Coming Health Crisis - Samuel S. Myers and Aaron Bernstein, January 1, 2011 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/29429/title/The-Coming-Health-Crisis/

37 - Bacterial Nanomachines: The Flagellum and Type III Injectisome – Marc Erhardt, Keiichi Namba, and Kelly T. Hughes - Cold Spring Harb Perspect Biol. 2010 Nov; 2(11): a000299 - doi: 10.1101/cshperspect.a000299 - PMCID: PMC2964186

38 - Q&A: Animal behaviour: Magnetic-field perception - Kenneth J. Lohmann - Nature 464, 1140–1142 (22 April 2010) - doi:10.1038/4641140a

39 - Sperm motility secrets revealed - Cassandra Brooks, February 4, 2010 - http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/28768/title/Sperm-motility-secrets-revealed/

40 - Chemists find quantum mechanics at work in photosynthesis – Sean Bettam, February 3, 2010 -http://www.artsci.utoronto.ca/main/news-archives/chemists-find-quantum-mechanics-at-work-in-photosynthesis

41 - Hydroxyl radical is produced via the Fenton reaction in submitochondrial particles under oxidative stress: implications for diseases associated with iron accumulation - Carin Thomas, Melissa M. Mackey, Amy A. Diaz, David P. Cox - Redox Report 2009 Vol 14 No 3

42 - National Birth Defects Prevention Study Shows Assisted Reproductive Technology is Associated with an Increased Risk of Certain Birth Defects - 17 November 2008 - http://www.cdc.gov/media/pressrel/2008/r081117.htm

43 - Intracytoplasmic Sperm Injection (ICSI) – What are the risks? - Joseph P Alukal, Dolores J. Lamb - Urol Clin North Am. 2008 May; 35(2): 277–288.

44 - Biophysical aspects of cancer - Electromagnetic mechanism - J. Pokorny, J. Hasek, J.Vanis, F. Jelinek - Indian Journal of Experimental Biology, Vol.46, May 2008, pp 310-321

45 - Terahertz photonic crystal quantum cascade lasers - Hua Zhang, L. Andrea Dunbar, Giacomo Scalari, Romuald Houdre, Jerome Faist - 10 December 2007 / Vol. 15, No. 25 / OPTICS EXPRESS 16819

46 - Do magnetic fields cause increased risk of childhood leukemia via melatonin disruption? - Henshaw DL, Reiter RJ. - Bioelectromagnetics. 2005; Suppl 7:S86-97

47 - Mitochondrial DNA (mtDNA) - Eric J. Devor - Integrated DNA Technologies, 2005 48 – Biological effects of low frequency electromagnetic fields – Magda Havas – D.

Clements-Croome, 2004 49 - Propagation of electromagnetic radiation in mitochondria? - Roland Thar, Michael

Kuhl, 17 July, 2004 - Journal of Theoretical Biology 230 (2004) 261–270

20 / 22

50 - Further evidence for paternal inheritance of mitochondrial DNA in the sheep – X Zhao, N Li, W Guo, X Hu, Z Liu, G Gong, A Wang, J Feng and C Wu, 21 July 2004 – Heredity (2004) 93, 399–403. doi:10.1038/sj.hdy.6800516

51 - Misconceptions about mitochondria and mammalian fertilization: Implications for theories on human evolution – Friderun Ankel-Simons, Jim M. Cummins, August 20, 1996 - Proc. Natl. Acad. Sci. USA, Vol. 93, pp. 13859–13863, November 1996

2. Rapoarte

1 - The Nuffield Council on Bioethics – Novel techniques for the prevention of mitochondrial DNA disorders: an ethical review - 2012

2 - Lecţii de anatomie - Ancuţa Gherghişan - Institutul de Endocrinologie Bucureşti, 2006 3 - Establishing a dialogue on risks from electromagnetic fields – WHO - 2002 4 - La menace des harmoniques, mesure, analyse et solutions" - Le Centre de Formation

MGE UPS SYSTEMS - MGE 0372FRO" - 1998 5 - Engineering derivatives from biological systems for advanced aerospace applications -

Daniel L. Winfield, Dean H. Hering, David Cole - NASA Contractor Report 177594, December 1991

6 - Metodologia cercetării ştiinţifice şi managementul proiectului de cercetare - Conf. Dr. Farm. Lăcrămioara Popa, Facultatea de Farmacie Bucureşti - online ISSN 1844-3117; ISSN 1844-3109 - http://www.medandlife.ro/ 3. Căr ţi

1 - Fiber Laser - Editor Mukul Chandra Paul – March, 2016 2 - Advanced Electromagnetic Waves - Editor Saad Osman Bashir - November, 2015 3 – Optoelectronics. Materials and Devices - Editor Sergei L. Pyshkin and John Ballato -

October, 2015 4 - Contemporary Issues in Wireless Communications - Editor Mutamed Khatib -

November, 2014 5 - Optical Sensors. New Developments and Practical Applications - Editor Mohamad

Yasin, Sulaiman Wadi Harun and Hamzah Arof - March, 2014 6 - Soundscape Semiotics. Localization and Categorization - Editor Herve Glotin - March,

2014 7 - Current Developments in Optical Fiber Technology - Editor Sulaiman Wadi Harun and

Hamzah Arof - June, 2013 8 – Selected Topics in WiMAX - Editor Gianni Pasolini - June, 2013 9 - Radio Frequency Identification from System to Applications - Editor Mamun Bin Ibne

Reaz - June, 2013 10 - Advances in Micro/Nano Electromechanical Systems and Fabrication Technologies -

Editor Kenichi Takahata – May, 2013 11 – Current Trends in Short- and Long-period Fiber Gratings - Editor Christian

Cuadrado-Laborde- May, 2013 12 - Ultra-Wideband Radio Technologies for Communications, Localization and Sensor

Applications - Editor Reiner Thomä, Reinhard H. Knöchel, Jürgen Sachs, Ingolf Willms and Thomas Zwick - March, 2013

13 - Advancement in microstrip antennas with recent applications - Editor Ahmed Kishk – March 2013

14 - Adaptive filtering. Theories and applications - Editor Lino Garcia Morales - February, 2013

15 – Nanomachines: fundamentals and applications – Joseph Wang – Weinheim, Germany, 2013

21 / 22

16 - Organic Light Emitting Devices - Editor Jai Singh - November, 2012 17 - Smart Actuation and Sensing Systems. Recent Advances and Future Challenges -

Editor Giovanni Berselli, Rocco Vertechy and Gabriele Vassura - October, 2012 18 - Electromagnetic radiation - Editor Saad Osman Bashir - June, 2012 19 - Sensor array - Editor Wuqiang Yang - May, 2012 20 - Fourier transform. Signal processing - Editor Salih Mohammed Salih - April, 2012 21 - Microelectromechanical systems and devices - Editor Nazmul Islam - March, 2012 22 - Laser scanner technology - Editor J. Apolinar Munoz Rodriguez - March, 2012 23 - Trends in electromagnetism. From fundamentals to applications - Editor Victor

Barsan and Radu P. Lungu - March, 2012 24 - Magnetic sensors. Principles and applications - Editor Kevin Kuang - March, 2012 25 - Fiber optic sensors - Editor Moh. Yasin, Sulaiman W. Harun and Hamzah Arof -

February, 2012 26 – Biosensors. Emerging Materials and Applications - Editor Pier Andrea Serra - July,

2011 27 - Electromagnetic Waves Propagation in Complex Matter - Editor Ahmed Kishk - July,

2011 28 - The Biology of Belief – Bruce H. Lipton – Fall, 2009 29 - Sperm Biology - An evolutionary perspective - Tim R. Birkhead, 2008 30 - Decoding the Human Body-Field. The New Science of Information as Medicine -

Peter H. Fraser, Harry Massey, Joan Parisi Wilcox - Healing Arts Press, 2008 31 - Bioeffects and therapeutic applications of electromagnetic energy - Riadh Habash -

Taylor & Francis Group, 2008 32 - Molecular mechanisms of neurotransmitter release - Zhao-Wen Wang - Humana

Press, 2008 33 - Electromagnetic fields and radiations, Human bioeffects and safety - Riadh W. Y.

Habash - Marcel Dekker, Inc. 2007 34 - An introduction to the theory of knowledge - Dan O'Brien - Polity Press, 2006 35 - Mesajele ascunse din apă - Masaru Emoto - Ed. Adevăr Divin 2006 36 - Cum văd eu lumea - Albert Einstein - Ed. Humanitas, 2005 37 – Biological effects of low frequency electromagnetic fields – Magda Havas – D.

Clements-Croome, 2004 38 - Informaţia materiei - Mihai Drăgănescu - Ed. Academiei 1999 39 - Biochemical messengers – Hormones, Neurotransmiters and growth factors - D.G.

Hardie – Chapman & Hall, 1991 40 - Sinergia, informaţia şi geneza sistemelor - Paul Constantinescu - Editura Tehnică

1990 41 - A brief history of time. From the big bang to black holes - Stephen Hawking -

Bantam Book, April 1988 42 - Anatomia funcţională a omului - Raoul Robacki - Ed. Scrisul Românesc 1985 43 - Ingineria cunoaşterii - Edmond Nicolau - Ed. Albatros 1985 44 - Noua mitologie a universurilor deschise - Mircea Herivan - Editura Eminescu 1984 45 - Modelarea unitară a genezei şi dezvoltării sistemelor - Paul Constantinescu - Editura

Tehnică 1983 46 - Metode matematice în teoria semnalelor - Dumitru Stanomir, O. Stănăşilă - Editura

Tehnică 1980 47 - Manualul inginerului electronist - Edmond Nicolau - Editura Tehnică 1979-1989 48 - Radiorelee şi radiocomunicaţii spaţiale - Mugur Săvescu - Editura Didactică şi

Pedagogică 1976

22 / 22

49 - Tehnica frecvenţelor foarte înalte - Gheorghe Rulea - Editura Didactică şi Pedagogică 1972

50 - Analiza şi sinteza circuitelor electrice - Gheorghe Cartianu - Editura Didactică şi Pedagogică 1971

51 - Lecţii de Bazele electrotehnicii - A. Timotin, V. Hortopan, A.Ifrim, M. Preda - EDP 1970

52 - Chimie organică si anorganicǎ - Constantin Neniţescu - EDP 1966 53 - Teoria transmisiunii informaţiei – semnale şi perturbaţii - Alexandru Spătaru -

Editura Tehnică 1965 4. Conferinţe

1 - Certificat of participation - 1st EMBO Conference on Centrosomes and Spindle Pole Bodies – Heidelberg, September 2008