-l

t'

J

I

ColecliaCluj'89

@ Editura $coala ArdeleaniCluj-Napoca, str. Mecanicilo r nr. 48Redacgia: tel 0364 117.252; 0728.084.801e-mail: offi ceqscoalaardeleanacluj,ro, redactieEscoalaardeleanacluj.roDifuzare: tell fax 0364 1 17.246; 0728.084.803e-mail: difuzarepscoalaardeleanacluj.ro, esadifuzare@gmail.comwww scoalaardeleanacluj.ro

JDescrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a Romdniei

iBARBIIT-ESCU MrlrAr$i s-a dansat lambada / Mihai Bdrbulescu. - Cluj-Napoca : Editura

$coala Ardeleana, 2019

ISBN 978-606 -7 97 -477 -5

Imagine coperta I: Cluj-Napoca, Libriria Universititii(fotografie realizated. ptit"i Birbulescu in 23 decembrie l9g9)

Editor: Vasile George DAncuCopertl: Eduard GrecuCorecturi si tehnoredactare: Andrei.Dobog

Mihai Birbulescu

fr s*& demsfrtEfrmhada

ffib\=-/

Cluj-Napoca, zor

Sz6ke, Maria69

$ipog, Eugen 103

Teodor, FehciagT

Teodor, Pompiliu 49,

100, 101

Timigoara 53-58, 60, 7 0,

93,95, 1oo; 105-108, II1Tocilescu, Alo<andru 49

Todea, Alexandru 125

T6kds,LlsA653,54Traore, Facko 30

Turcu 31

Turda 10,50, 102-104

Ungaria 45,8I, 105, 124

URSS 45

Ursu, Ioan 29

Vandoeuvres 20,40Vaud 114

Vargovia 90

Vasilescu 76

Verdi, Giuseppe 47

Yary ll4Viena 17, 18

Xenopol, A.D.94

CUPRINS

Dupi

Primivara 1989.......... ........... 8

Privire inapoi........ ...............14

Bitilia pentru pataport.... ....20

$i totugi Italia, mai 1989......... ..............31

Toamna 1989.......... ............45

Sfrrgitul lumii, inceputul Iumii........................... ..... 52

Ianuarie 1990.......... ............ 90

Tot ianuarie 1990 .............102

,,Asta ne mai lipsea!" ...,.,....114

Primivara 1990......... ........122

2019: lista celor ucigi in Cluj (impugcaEi)

in 21 decembrie 1989

Indice de locuri si persoane. .................129

r3z . Mihai Bdrbulescu

l:i9:'

Primflvara 1989

La Militie, cu masina de scris in spinare si ln-tilnire cu Doina Cornea.

Cercetitorii gtiinEiftci ca mituritori. Cum siajungi in Vest, cu solie cu tot.

Fusesem chiar in ianuarie la Militie, cu alte tre-l.?buri. Imi cumpirasem, in 1977, din salariul pe o luni,o masini. de scris Olivetti noui, din magazin. A;a ca, la

inceputul fiec5"rui an trebuia si rni prezint la Militie,pentru inregistrarea caracterelor. intr-o cameri mare

ti"cS.neam cu tofii intreaga tastatura cu minuscule, apoicu majuscule, iar pe urmi scriam un text pe careJprimeam de la functionarul Militiei. in ultimii ani,

textul era acelasi, extras probabil dintr-un articol ori o

carte de socialism gtiingific, despre dificultigile econo-mice ale girilor subdezvoltate. Cu minuscule, apoi cu

majuscule. Predai foaia si suflai usurat.

Era o formi de control si de prevengie. Masini-le de scris erau astfel inregistrate, precum erau ascultate

convorbirile telefonice * nu era un secret. Pfin'87 -'88 un telefon in striini.tate devenise si mai problema-tic, cici de la telefonul de-acas5. se putea da un singurapel pe luni. Voiai sa vorbesti mai mult? Numai de laTelefoanele din spatele Pogtei, din parcul Caragiale.

Cabinelor li se scosesera ugile pentru a-gi spori discon-

fortul 9i a fi atengionat, odati mai mult: ascuhdm, ;timtot. Pvtine institugii degineau copiatoare Xerox si erau

plzite cu strignicie. Noroc cu o doamni amabili care

rispundea de xeroxul din demisolul Bibliotecii

Academiei. CAnd aveam nevoie de cAteva pagini, mi le

copia in schimbul unui sapun Fz.

Firegte ci" azi, cAnd supravegherea pimAntenilor(spre binele lor, pare-se, ori zice-se) e completa 9i corn-

plexa, mijloacele de supraveghere de atunci ne fac s5"

surAdem.

De data aceasta eram la serviciul Pagapoarte. Nuera prea mare coada, vreo cinci-gase metri pAni la gea-

mul ghigeului deschis, unicul care functiona. Lumea

vorbea, nu chiar in goapti, dar nici prea tare, cici nu

era deloc potrivit si deranjezi persoana din spatele

geamului, de care depindeau (ori tgi imaginai ci de-

pindeau) atatea... Mai ales dupi ce ajungeau in dreptul

barei nichelate, care te plasa ferm lingi peretele cu

ghigee inchise, oamenii incetau conversatiile. Ma apro-

piam 9i eu de ghigeu cAnd, deodati, am devenit atent,

ca toli cei din incipere. La ghiseu nu se mai vorbea in

goapti., cu capul petentului aplecat spre deschiderea

semicirculari din geam, ci aproape ci se striga. ,$tiueu ci nu vreti si-mi dagi pentru ci sunt Doina

Cornea". ,,Dar, doamna Cornea, dumneavoasffi nu

mai sunteti in activitate, sunteti pensionara..." se auzea

din spatele ghigeului. ,... 9i am fost invitati de prege-

dintele Frangei pentru aniversarea bicentenarului

Si s-a dansat lambada. 9

iSn

$

Revolutiei!". ,,... flu putegi pleca in inreres de serviciu,putegi si plecati numai ca rurisr..., ffebuie si cereti vizituristici., altfel nu se...". ,,Sunt Doina Cornea, de aceea

nu-mi dati pasaport!". Cu asta discutia s-a incheiat.Doina Cornea a plecat si cei din rAnd igi {bceau semne

din ochi qi din mAini gi g6.ndeau ,,bine c-a plecat, si.,n-o mai enerveze pe tipa de la ghigeu". O vedeam pen-tru prima dati pe Doina Cornea. De cAte ori insa, indrum spre Turda, cAnd autobuzul ajungea la intersec-

tia cu mica stradi Alba Iulia, nu se comenta si nu in-torceau toti capul: acolo e casa Doinei Cornea ;i uiteunul, dla de se plimbd, e securistul care pdze{te...

I-am povestit a doua zi lui V. ce-am vizut si auzit

la Pasapoarte si r5.u am ft"cut. Eu am relatat totul sec, asa

cum am transcris rnai sus, fhra si arit vreo atitudine fagi

de Doina Cornea. Probabil cd, ar fi trebuit si,-mi exprimrevolta fali de autoriti.ti. V. m-a privit pu$n chioris.Peste putine luni am gafat din nou in fagalui. Zicea cd.

RomAnia ar trebui si faci ceva penrru basarabeni, care

privesc la noi si asteapti etc. I-am rispuns ,,nu cred ci e

momentul, nu cred ci au ce astepta de la noi. Poate noi

ar trebui si. privim mai mult la ei, poate ci am avea ceva

de invitat". Eram la inceputul toamnei si eu flceamaluziela recentele evenimente din Basarabia. Ceea ce se

intAmplase acolo pirea de necrezut, cum se coagulase o

miscare nafionali, impotrivirea frgigi fagi de regimulsovietic, cu demonstragii uriape anticomuniste, proro-

;i prounioniste la Chisiniu, acceprate

(vrAnd-nevrAnd) de autoritigi (!), demonstragii unde se

flutura tricolorul rominesc gi, in final, victoria adoptirii

limbii romAne (moldovenegti) ca limbi oficiali si rein-

ffoducerea grafiei latine, la sfrrsitul lui august... La noi,

in schimb, se intimpla, ce? La ce si priveasca basarabe-

nii? $i s-a uitat la mine din nou chiorAs, iar relagiile au

ramas tensionate, in ianuarie '90 aproape ci m-a {icut

oportunist ;i securist (acuzagia de comunist nu mi-o

putea aduce, comuni;ti eram amAndoi). Urmarea a fost

ciudata: am acceptat - din acest motiv, printre altele -si intru in CPUN-ul municipal Cluj (dar despre asta, la

timpul potrivit). in definitiv, nu ne despirtea nimic, pe

mine si pe V., in judecarea pe fond a situatiei politice

din RomAnia. Poate doar felul in care ne pozigionam

fagi de prostii. CAnd s-a cerut - prin partid gi sindi-

cat - ca toti cercetatorii si aduci hArtie pentru reciclat

(altidati se adunau borcane gi sticle goale), V' a trAntit

cu ni.duf un pachet de cAteva kilograme de hArtie con-

sumati, legat cu ;foari, pe care scrisese batjocoritor

,,Contribui la propisirea economiei socialiste" gi semna-

se. Eu n-am predat nici o coala de hArtie veche. Pur gi

simplu nu consideram ci trebuie si respect o asemenea

cerinti.. Dar in martie fusesem amAndoi la munci, si ne

indeplinim acele zile de muncd in folos obftesc previzute

de lege. Pentru cercetitorii institutelor Academiei

R.S.R. din Cluj s-a ciutat un loc de munci cAt mai

umilitor, de mituritori. Am curilat trotuarele si carosa-

bilul de lingi trotuare, pe strada Cehoslovaciei, acum

ro . Mihai Birbulescu $i s-a dansat lambada . rr

sffadi importanti in Cluj, rebotezatd,,,Teodor Mihali",atunci mirginasd, dar circulati de camioane. Aga con-tribuiau doctorii ln istorie, chimie ori matematici. la

victoria socialismului: rAciind cu lopegi gi adunAnd cu

mituroaie mizefia rimasi la topirea zdpezl| in buni.parte praf ftcXnd grimijoare-grimi.joare care urmau sifie incircate de algii. N-a venit nici un urilaj si incarce

rodul muncii noasrre, peste citeva zile grilmdjoarele

urmau si se risipeascd., iar mizeria 9i praful si se liteasci,precum fuseseri.

Am ajuns la ghigeu si mi-a pi,rut bine ci o vidpe aceea;i (ce era? functionari?, militianci"?), al cireichip il cunosream. Micugi, pir negru, tunsi dla Mireille Mathieu, cu ochi asijderea negri. Totdeaunain halat bleumarin de femeie de servici. Nu gin mintecum o chema (po"t. S.?), nu cred ci era o simpli func-gionari civili. de ghiseu, am binuit inrotdeauna - nustiu de ce - cd. avea un anumit rang in serviciul Paga-

poarte. ,,Pi.i, nu v-a venit inc5"...". Nici nu putea si.

vini atAt de curAnd aprobarea de pa;aport (cum ii spu-

neam noi, in realitate asreptam uiza de ie/re, nu paqa-

portul, cici acela era ascuns acolo, prin sertdrase).

,,$tiu. Dar am venir si vi rog altceva. Ag vrea si mergimpreund. cu sogia mea in Italia, ea ca turistd". ,,Dardumneavoastri aEi cerutvizi, in interes de serviciu, nu?

Nu se poate ca un sog si calitoreasci in interes de ser-

viciu ;i celilalt ca turist. A;a nu veti primi aprobarea".

rz . Mihai Birbulescu

,,$i atunci?" ,sA.tunci trebuie si cere;i a.mindoi viza

turistici". ,yA.dici, si-mi schimb;i eu cererea?" ,,Da".

Era clar. Daci voiam si fim impreuni o siptimAniin Italia trebuia s-o iau de la capat. Nu aveam de ce sin-o cred. Era un semn de bunivoingi ci-mi diduse aceste

informafi. Alfel, ar fi putut si ia cererea so,tiei 9i s-o

arunce, impreuni cu a mea, la co;. Termina treaba rapid.

$i s-a dansat lambada. 13

Privire inapoi

Sunt de incredere. Patru sute de lei ln c5.ptu-

geala cravatei.

Sunt bogat, am peste doi franci elvegieni.

La Roma, in mai, urma si. aibi loc intAlnireanoastri. bianuali, a Comitetului gtiingific internagional

al Lexiconului mitologic (numele complet era Lexicon

Iconographicum Mythologiae Classicae). Reprezentam

acolo Rominia din 1985, precedenta intAlnire fusese la

Delphi in 1987. Pentru Roma depusesem cererea de

pafaport prin ianuarie-februarie. Eram relativ increzi-tor ci voi primi viza. Ml.lisaseri ;i altidati.. Fusesem

in Vest si mi intorsesem. Securistul care ri"spundea de

Institut mi cd"uta inaintea plecS.rilor: ,,;tigi, si nu facegi

acolo propagandi ostili statului romAn...". Mi uitamla el ca la un nebun, dideam din cap ci am inteles,

,,fireste ci nu" rispundeam gi ma gAndeam oAre cineua

i-a rdspuns ureodatd affik Dar, mI rog, omul i;i flceadatoria. Relagiile mele cu Lexiconul erau cunoscute,

corespondenla mea cu redacgia centrali din Basel cu-

prinzAnd fige gi fotografii de monumente din Dacia era

cunoscuti organelor (chiar inaintea celor de la redac-

gie!). Mi si avertizaseri, cu ging\ie, ci gtiau totul. ina-intea reuniunii de la Delphi organizatorii mi-au trimis

biletul de ffen, cici togi participanlii circulau pe speze-

le Lexiconului. S-au mirat organizatorii ci rominulvrea bilet de tren si refuzi. avionul, cum circula lumea

civilizati. De unde si gtie cei de la Basel ci pentru re-

prezentantul RomAniei era prima ocazie de a vedea

Grecia. Se mai putea opri pe drum, micar intre doua

trenuri, pe la Atena, pe la Salonic, ceea ce s-a 9i intAm-

plat. Unde mai pui ca la intoarcere m-am oprit si laSofia, unde prietena mea Zlanzara Goceva, de laInstitutul de Arheologie al Academiei Bulgare, mi-a

dat doui pachete de unt, bulgarii mai aveau unt, din

proviziile a ciror expirare se apropia, ale armatei ame-

ricane... Dar si revin la avefiizarea gingaga. Plicul cu

biletul de uen fusese capsat pe dinafari de expeditor,

astfel incAt, mai intAi am inlaturat capsa. Apoi am va-

zut cL pe lAnga cele doui gluri lasate de capsi, mai

erau doui, ale unei capse mai mici. Rupseseri ca prog-

tii capsa, nu avusesera capse de aceeagi dimensiune gi

puseseri. una mai mare. Eroare sau atengionare? $tirn ce

e in plic.Cum am ajuns la Lexicon? Reprezentangii Ro-

mAniei in Comitet erau Zoe Petre si L. M. Un rol im-portant il avea Emil Condurachi, ca secretar general al

Asociagiei de studii sud-est europene (asocia;ia era unul

din ,,patronii" Lexiconului). in 1985 Zoe Petre, din

motive pe care nu le cunosc, nu putea sa participe la

intrunirea de la Basel, iar L.M. n-a primit viza de iegire

din gari. Redacgia de la Basel, probabil la sugestia luiCondurachi, mi-a trimis mie invitatia sa reprezint

gi s-a dansat lambada . 15

RomAnia. Nu mai era nici o luni pini la gedintele de

la Basel, era imposibil ca in acesr termen si obtin viza.

,,Nu sta cu destu-n guri. Du-te la Pascu, si vorbeasciel la Securitate" mi-a tipat la telefon F.M. L-am ascul-tat. Academicianul $tefan Pascu, directorul meu, mi-aspus, scurt, ci. nu poate face nimic. Si atunci alt aca-

demician, Condurachi, a scris o scrisoare in care expli-ca de ce este important s5. fiu prezent la reuniunea de

la Basel. M-am dus, precum mi s-a spus, in audienti.lageneralul Ioana, ;eful Securitigii din Cluj. I-am spus

intr-un minut despre ce e vorba si i-am intins scrisoa-rea lui Condurachi. A luat-o si a zis ,,o si, vedem ce se

poate face". Si a flcut. Peste doui sipti.mini eram laBasel.

Asa am intrat in Comitetul gtiin!fic al Lexico-nului si am participat la toate intrunirile bianuale ulte-rioare, uneori singur, alteori impreuni cu Zoe Petre siL.M. (la Los Angeles, la Fundatia Paul Getty, in1995), numai cuZoe Petre (Roma,1989), sau doar cuL.M. (la Chios, in1997).

Precedenta inrrunire, cea de la Delphi, din1987, are piganiile ei. Se hotirAse ca toti participantiisi se adune la Atena, de unde urma si" plecim in grupla Delphi. O noapte cu trenul de la Bucure;ti la Sofia,apoi cu un tren bulgiresc, care spre seari a ajuns laKulata, graniga cu Grecia. Acolo am vlzut gard de

sArmi. ghimpati intre dou5. riri... intre doui. lumi. AucoborAt toti calatorii. A rimas un singur vagon, cujumitate de compartimente de clasa I, jumitate de

16 . Mihai Bdrbulescu

clasa a II-a gi numai acel vagon a trecut granita. Nicinu era nevoie de mai multe, dupi cAgi calitori eram (la

clasa I, doar eu). in co-pattimentul meu s-au urcat

doi tipi gi dupi ce trenul trecuse frontiera, au scos ni;te

;ervegele umede, gi-au ;ters tacticos miinile, dupi care

unul a mArAit citre mine ,,Passport!". Dimineaga, cu

intArziere de doui ore, am vizut in depirtare Licabetul

qi Acropola.PAni aici e bine, mi-am zis. Cuno;team adresa

hotelului unde era punctul de intAlnire. Dar n-aveam

nici un ban. in anii aceia, din RomAnia plecai la reu-

niuni gtiingifice numai dac| rezulta limpede din invita-gie ca transportul , cazarea 9i masa erau asigurate de

organizatori. Daci aveai noroc, BNR igi d5.dea 10 (ze-

ce!) dolari, ca si ai ceva la sosirea in striinitate, bani pe

care te obligai sd-i returnezi la intoarcere. Eu nu avuse-

sem acest noroc. A;a ci am luat-o spre hotel pe jos,

tarineste 9i sinitos, cu valiza-n mAni, ghidAndu-mi.

dupi linia de tramvai. La hotel mi se spune ci sigur cida, mi se poate tnchiria o cameri daci vreau si miodihnesc pini la plecarea spre Delphi. Am mulgumit,

am lisat vaJiza la recepgie gi am plecat.

Aveam la mine sub doi franci elvegieni, in mo-

nede. Lei rominesti era inutil si scoEi din gari; dupi ce

c5" era interzis, nici nu se schimbau niciieri, cu excep{ia

Austriei. De aceea, in drumurile mele spre Wst cind,de obicei, se schimba trenul la Viena (plecam noaptea

pe la doui din Alba Iulia gi la orele 13 eram la\7estbahnho0, cind vedeam din tren Viena deschi-

$i s-a dansat lambada . r7