Sănătatea e mai bună decât toate, dar atunci când sunt probleme, aju-torul unui doctor şi medicamentele de care e nevoie, fac minuni. După ce, anul trecut, s-a reuşit renovarea dispensarului, acum vine o nouă veste bună pentru pacienţii din comună. Asta pentru că în curând, Beba Veche va avea şi farmacie. De-schiderea acesteia este preconizată pentru luna martie.

„Am amenajat un spaţiu în cadrul dispensarului, cu ajutorul muncito-rilor angajaţi de Primărie. (foto) Am făcut modificările necesare pentru a îndeplini condiţiile impuse de lege şi a primi autorizaţie de la Minis-

terul Sănătăţii. Aşteptăm inspec-torii să vină să ne dea autorizaţie de funcţionare”, explică primarul.

Un cunoscut lanţ de farmacii şi-a anunţat deja intenţia de a deschide aici un punct de lucru. Farmacia va funcţiona cu program, care va fi co-municat odată cu inaugurarea ei.

A fost făcut încă un pas pentru ap-ropierea de vecinii din Ungaria!

La iniţiativa Primăriei din Kiszombor, a fost repus pe tapet proiectul refac-erii drumului care leagă Beba Veche de localitatea maghiară.

În acest scop, primarul comunei noastre, Ioan Bohancanu, a fost invi-tat la Szeged în data de 11 februarie, la Direcția Regională de Drumuri, la o întâlnire convocată de primarul co-munei Kiszombor, doamna Szegvári Ernőné.

La întrunire au participat specialişti maghiari, consultanţi, ingineri şi proiectanţi care au discutat cu lux de amănunte construcţia drumului. Primăriţa a fost cea care a făcut lan-sarea proiectului de modernizare a drumului Kiszombor – Beba Veche şi a prezentat avantajele pe care acesta le presupune. „Noi ne bucurăm că în

sfârşit vocea noastră este în ton cu cea maghiară”, povesteşte primarul, a cărui prezenţă la lucrări a fost bine primită de partea maghiară. „Dacă în anii trecuţi, noi ne-am dorit foarte mult acest proiect, primăriţa din Kiszombor era reticentă . Însă şi-a dat

seama cât este de important şi acum îşi doreşte foarte mult acest lucru”, a explicat primarul.

Schimbarea de atitudine are şi datorită faptului că Ungaria se pregăteşte foarte puternic pentru

aderarea României la spaţiul Schen-gen şi pune la bătaie sume consid-erabil pentru a avea o infrastructură modernă în zona graniţei sale de est. Nu întâmplător, studiul de Feza-bilitate pentru drumul Kiszombor-Beba a fost efectuat deja de partea maghiară, pe cheltuiala proprie.

Drumul a fost funcţional până în anii 1940, după care s-a închis complet. El se compune dintr-un segment de 5,5 km pe teritoriul Ungariei, până la graniţă şi 3,5 km pe teritoriul comu-nei noastre. Realizarea lui ar însemna scurtarea distanţei dintre Beba Veche şi Mako, prin Kiszombor, la circa 15 km, faţă de distanţa prin vama Cenad de circa 62-65 km. Practic ar fi scurtat cu 50 km acest drum. Totodată ar fi fa-cilitat mult accesul către autostradă, ceea ce ar da un plus de atractivitate comunei.

Un pas mai aproape de Kiszombor

CURIERULde BEBA VECHE

Anul V • Nr 1 (55) • ianuarie 2013 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Farmacie la Beba Veche

Cu ocazia zilei de 8 Martie, Primăria şi Consiliul Local Beba Veche transmit cele mai sincere şi calde urări de bine şi fericire tuturor doamnelor şi domnişoarelor. Acum în prag de primăvară, odată cu primul vesti-tor etern al primăverii „Mărţişorul“, multa sănătate şi fericire.

La mulţi ani! Primar, Ioan Bohancanu

Curăţenie de primăvarăVremea bună de la sfârşitul lunii

februarie a determinat Primăria să înceapă lucrările de amenajare a spaţiilor verzi din faţa instituţiilor publice şi a centrului civic.

Deşi iarna nu a trecut pe deplin, s-a putut face treabă încă de pe acum, pentru că la primăvară vor fi multe de făcut. Pentru început, muncitorii primăriei au săpat pământul din faţa bisericii romano-catolice din Beba Veche, vis-a-vis de primărie. “Dorim să însămânţăm cu gazon nou toată suprafaţa din centrul comunei”, a ex-plicat primarul. “Totodată, vom de-mara o amplă campanie de curăţenie, care va ţine toată primăvara. Rugăm

gospodarii să ne susţină şi să se ocupe de spaţiul verde din faţa case-lor”, a mai spus acesta.

Pe această cale, facem un apel la agricultorii care ies cu tractoarele de pe câmp, să-şi cureţe roţile de noroi înainte de a intra pe strada principală, întrucât se face multă mizerie.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pen-tru Agricultură (APIA) transmite

un avertisment dur celor care dau foc la mirişti!

Deţinătorii de terenuri agricole, re-spectiv cei care au contracte de arendă, vor pierde subvenţia dacă vor arde vegetaţia de pe terenurile agricole fără a avea un aviz de la Gar-da de Mediu.

Cei care vor fi sancţionaţi vor fi proprietarii sau arendaşii, care au

obligaţia de a lua măsuri de prevenţie în ceea ce priveşte in-c e n d i e r e a vegetaţiei.

În această primăvară, APIA va duce o campanie de depistare a contravenienţilor şi va acţiona pe baza rapoartelor efectuate de Pomp-ieri, care vor raporta toate suprafeţele afectate.

Anunţ de la APIA

De ziua lor, femeile din Cherestur se pregătesc de distracţie! Clubul

lor este foarte activ şi pregăteşte deja o petrecere pentru data de 8 mar-tie. La fiecare eveniment mai impor-tant din viaţa comunei, doamnele din Clubul Femeilor îşi fac imediat prezenţa. Dar care este secretul lor? Am fost curioşi să aflăm mai multe despre persoana care se ocupă cu or-ganizarea şi am descoperit, aşa cum ne aşteptam, o femeie puternică, independentă, un exemplu pentru toate femeile din comună.

Barbara Farago din Cherestur, sau Boly Neni, cum i se mai zice în sat, este acea persoană care se ocupă de or-ganizarea Clubului. De îndată ce intri în gospodăria ei, te convingi că ai de a face cu o persoană hotărâtă. Casa ei este exemplar de curată şi are toate dotările unei gospodării moderne. Ne spune că nu vorbeşte foarte bine româneşte, dar în realitate reuşeşte să explice tot, fără probleme.

Aflăm de la ea că este născută în Cherestur, mama ei fiind din Colonia Bulgară iar tatăl din Cherestur. Nu a avut o viaţă uşoară, mai ales după ce, la sfârşitul anilor 90, i-a murit soţul. „Eu am lucrat 26 de ani în CAP; am avut parcelă, după revoluție s-a de-schis un magazin în sat și am lucrat acolo, apoi am rămas singură și de atunci mă ocup tot cu pământul”, povesteşte ea. „Am făcut și curs de

fermier, acum 5-6 ani, pentru că alt-fel nu puteam să primim subvenții. Atunci am făcut cursul, după ce a murit soțul”. Ca dovadă că a avut puterea să o ia de la capăt, a făcut şcoala de şoferi la o vârstă înaintată. „A rămas mașina, eu nu aveam car-net, avea soțul, ginerele, fiica, eu nu aveam nevoie, la 53 de ani am făcut și asta. Nu prea umblu departe, dar aici în jur îmi rezolv problemele. La început toți am lucrat așa, împreună cu tractor, utilaje, unii au unele uti-laje, alții au alt tipuri.”

Ne-am întrebat care este specificul Cheresturului, iar Boly Neni a ştiut imediat răspunsul: „totdeauna, aici oamenii au fost mai distractivi decât în alte sate”, a spus râzând. „Sunt oameni foarte harnici, dintre ei nici-unul nu vrea să lase pe celălalt, dacă unul a reușit, și celălalt vrea să facă. Și cu agricultura, după Revoluție, tot pământul este lucrat, niciunul nu îl

lasă. Bătrânii din sat au lucrat la nemți cânva, în anii 40, de la ei au învățat munca și disciplina. Soțul meu tot a zis că a fost ucenic la nemți, la un

fierar, și acolo le-au cerut curățenie, disciplină. Oamenii sunt altfel, ține și de curățenie, de îmbrăcăminte, eleganță, sunt disciplinați și au bun simț și omenie”.

Acum 3 ani Barbara Farago şi câteva femei din sat au înființat Clubul Fe-meilor din Cherestur, după modelul doamnelor din Kiszombor. Acum, la fiecare două săptămâni ele se întâl-nesc şi desfăşoară diferit activități. „Am fost recent la Kiszombor, unde am fost invitaţia la un spectacol. Am fost 16 femei şi ne-au așteptat cu mâncare. Am luat cu noi un artist de la Teatrul Maghiar şi o doamnă de la Clubul Femeilor din Timișoara”.

Pentru că suntem în post, la

următoarea adunare au decis să se întâlnească la Căminul Cultural şi să facă gogoși. Tot atunci vor pune la punct detaliile balului din 8 martie, pentru care au tocmit deja o formaţie din Cenad, pe care o vor plăti din ba-nii strânşi din cotizaţii.

De Paști vor vopsi şi decora ouă roşii, iar pentru asta au început deja să se specializeze. „Activitate avem acum, mai ales că imediat vine primăvara şi începem treburile de agricultură. Anul trecut am avut un an tare rău, sperăm ca acum să fie mai bine. Parcă altfel a început anul”. În încheiere, Boly Neni ne pune la dispoziție reţeta prăjiturii tradiţionale din Cherestur care se numeşte „Jerbo” şi are peste 50 de ani vechime.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

De Ziua Femeilor,

AlUAT- 25 dkg untură- 3 linguri zahăr- 4 ouă- 2 vârfuri de cuţit bicarbonat - 2 dkg drojdie- 4 linguri de lapte- 50 dkg făină

CREmă- 25 dkg nucă măcinată- 25 dkg zahăr (după gust)- 10 dkg pesmet- 40 dkg gem de caise

GlAzURă- 3 linguri cafea gata fiartă- 4 linguri zahăr- 2 linguri cacao- 4 dkg unt

moD DE PREPARAREAluatul: Se freacă untura cu zahărul, cu gălbenuşurile de ouă până când se face spumă. Drojdia se pune în lapte, bicarbonatul se amestecă cu făina se frământă după care se împarte în trei părţi egale. Prima parte se întinde în tavă pe care se

pune un strat de gem de caise şi deasupra se presare jumătate din nuca măcinată. Se repetă încă o dată procesul cu a doua parte a al-uatului. Acoperim cu ultima parte a aluatului prăjitura. Timp de o oră se lasă compoziţia la căldură, apoi se introduce in cuptor la 180 de grade până când se coace.Glazura: Cafeaua, zahărul şi cacaua se fierbe timp îndelungat, după care se adaugă untul. Se răceşte puţin glazura după care se toarnă deasupra aluatului. Când se scoate din cuptor prăjitura se pune glazura de cacao deasupra.

Poftă bună!

zserbo szelet (Prăjitura jerbo)

În data de 09.02.2013. a avut loc balul de Farşang, devenit tradiţie

în satul nostru, organizat de ani în şir de către Membrii Cercului Agricol din Cherestur.

Cu această ocazie s-au adunat oamenii din localitate şi din împre-jurimi, cu mic, cu mare şi s-au simţit bine toate vârstele de la Tamaş de 5 luni până la Ernö „bácsi” de 87 de ani.Muzica şi buna dispoziţie au fost ga-rantate de formaţia KVINT din Pecica. Cu toate că atmosfera nu a fost cea obişnuită ca în alţi ani la începutul balului, până la urmă participanţii au reuşit să se încălzească şi au dansat până dimineaţa.

La tombolă au fost o sumedenie de premii simpatice şi utile, iar premiul cel mare – un robot de bucătărie – a fost câştigat de familia Puşcaş din Pordeanu.Prin această cale dorim să le trans-mitem sincerele mulţumiri tuturor celor care ne-au ajutat să ducem la bun sfârşit acest eveniment. Mulţumim Primăriei locale pentru sprijinul acordat, Clubul Femeilor pentru decoraţiile de masă frapante şi corespunzătoare tematicii balului.Să sperăm că anul viitor vom începe cu acea atmosferă încălzită balul cu care am încheiat ediţia 2013.

Emil Tothpromotor local

E aici Farşangul – perioada distracţiei!

Curierul de Beba Veche începe din acest număr o serie de interviuri

cu oamenii care au trăit şi au făcut is-toria comunei.

DEPORTAREA ÎN BăRăGAN„Am fost în Bărăgan, deportat”, aşa îşi începe povestea de viaţă domnul Aurel Folescu, unul din cei mai vârst-nici bebeni. S-a născut la 3 februarie 1927 la Beba Veche dintr-un şir lung de generaţii de români care au făcut istoria comunei. Aici s-a născut, a copilărit şi a îmbătrânit, dar tocmai deportarea din anii 1950 este eveni-mentul care i-a marcat cel mai pro-fund viaţa, lui şi familiei sale.

„Au fost deportați din ordinul lui Dej, s-au deportat nemții, basarabenii, SS-iștii, chiaburii și „dubioșii”” explică el. Abia întors acasă din armată, nu şi-a mai găsit familia, atât părinţii cât şi fraţii fiind duşi în Bărăgan. „Am mai stat aici 3-4 luni și au venit noaptea și m-au luat ca pe hoți și m-au dus la în-chisoare la Sânnicolau. Ne-au adunat vreo 30 într-o sală mare, cu milițianul cu noi. Când s-a făcut noapte, a venit un ofițer cu pistolul de zici că eram criminali, și gata, afară, în dubă. Unde ne-o dus în București nu știu nici acu-ma. Eu le-am zis că toți am făcut ar-mata, dar să nu ne țină în închisoare că nu am făcut nimica. Și ne-a luat în evidență și ne-o trimis acolo (în Bărăgan). Când am ajuns acolo, nu era nimica. Din Galați, direct la Frumușița, la lacul Brateş, unde am stat 5 ani. O fost comună de 2000 de numere. Eu eram acolo cu mama și cu frate-miu și cu nevasta lui”, îşi aminteşte domnul Folescu.

„Era o cântare când eram în Bărăgan: Cine-o strâns banul pe ban/Astăzi e în Bărăgan/Cine-o dat banii la mat /Astăzi este în Banat” (MAT – birtul, monopolul alcoolului taxat). La Bărăgan nu am avut voie să ocupi nicio funcție, numai la munca de jos. Erau ingineri, contabili, nu. Era ordin să nu ne angajeze. Eu țineam evidențe, tot dar eram angajat ca zilier”.

Reîntoarcerea acasă în Banat a fost dificilă. Căsătorit între timp cu o bucovineancă, a trebuit să mai

aştepte până a putut să se stabilească cu soţia la Beba Veche, întrucât ea nu ava voie să vină în zona de frontieră, întrucât era născută în URSS, în Bu-covina românească căzută la ruşi.

CUM ERA BEBA ODINIOARăTrece cu greu peste acest episod, dar îşi aduce aminte cu plăcere de co-muna de odinioară şi ştie o mulţime de lucruri despre istoria comunei. „3500 de numere a avut numai Beba Veche. Cherestur o fost comună, Pordeanu o fost comună, cu notarul ei, cu primarul ei”. În clădirea unde astăzi funcţionează primăria, era no-tarul, iar primăria veche era dincolo, unde azi e poliția. „Acolo te-ai dus ți-ai plătit ștaierul (impozit) era taxa comunală, pentru că se îngrijea co-muna. Nu exista miel neînregistrat, daca nu-l înregistrai, ți-l lua. Era o limită de la fătare până când puteai să îl înregistrezi”, explică ordinea şi disciplina care exista pe vremuri. „Pe vremuri dacă l-o prins pe unul la fu-rat o găină, nu a făcut proces verbal de închisoare. Venea dubașul, el cu găina în spate, cu jandarmul la fie-care colț îl punea să strige cine face ca mine, ca mine să pățească. Asta a fost, nu o băgat la închisoare, asta o fost pedeapsa”.

Deşi era copil, îşi aminteşte că existau 6 măcelării numai la Beba, o brutărie, magazine de textile, de feroase. „La Beba s-a jucat teatru, Doctor fără voie de Moliere”, mai spune despre gradul de dezvoltare al culturii.

DRUMURI ŞI VECINI“Beba Veche nu o fost unificată în 1918, ci în 1924, iar borna a fost la Pordeanu. Noi la 1857 am avut stație cu tren, cu linie ferată, dincolo de Tri-plex, în partea dreaptă, a fost o gară mare cu etaj. Și Kubekhaza s-a dus acolo, o funcționat și pe vremea sâr-bilor, la urmă când o venit autobuze, s-a desființat, au tăiat linia ferată și au stricat clădirea, pe vremea lui Tito. Era linia ferată Szegedin- Obeba-Rape-Oroslaboș-Verbițaparoș-Valcani...Dacă ai vrut puteai să mergi la Val-cani, dacă nu, mergeai la Kikinda și după aia la Jimbolia”, povesteşte Au-rel Folescu.

Despre drumuri spune că sunt 156 de ani de când au fost făcute. „S-o spart țiglă, cărămidă, și s-a pus pe drum și o făcut drum de piatră. Prin drumul Donvoveni vine până la Beba, la colți o ia către Chibeac, restul s-o dus di-rect la Raba. Exista un drumar şi tot în 20 de metri câte o coșie de piatră”.

DESPRE FAmILIE ŞI LImBă„Familia noastră, până la 300 de ani o știu din ce îmi povesteau. Or știut să lucre, să nu mintă, să nu fure. Acolo unde stă Ioji, a lu familia noastră, a lu Iani, ... plus la colț unde a fost prăvălia veche, plus unde stau eu. Tata a fost în primul război mondial, 4 ani a fost. A fost în partea Poloniei, și 3 ani în Ita-lia. Și a fost rănit în război, dar româ-nii nu i-au dat că nu a fost în România să lupte”.

Se consideră patriot, dar crede că toleranţa este secretul convieţuirii cu alte popoare. “Dacă ai vrut să înveți ungurește, ai învățat, dacă nu, nu. Tata a știut 4 limbi, sârbește, ungurește, nemțește și românește. Mama nu a știut. Noi ăștialalți nu am învățat. Noi suntem aici ca o insulă înconjurați de unguri și nemți, mai ales de la 1700 încoace când au colo-nizat nemții. Tata meu a făcut pe la 1900 armata la Austro-Ungaria, la Szegedin, un an în limba maghiară, un an în germană. El nu știa maghiară, dar a învățat. Ardelenii nu au vrut să vorbească ungurească. Ce să facă cu ei, au trebuit să aducă cadre să facă instrucție în limba română. Trebuie toleranță”.

CUM SE FăCEA AGRICUlTURăPe vremuri, întreg universul oame-nilor din comună era agricultura. To-tul se învârtea în jurul ei, dar regulile erau altele. „Toate sculele le lăsai pe câmp, nimeni nu o furat nimic. Aveam teren, mergeam noi copiii pe jos pe lângă căruță să adunăm porumbul dacă cădea pe jos. Dacă cădea, îl luam, dacă era acolo nu îl luam că nu era al nostru. Asta era regula”, spune Aurel Folescu.

Cum se lucra pământul? “Cu cai, cu grape, cu căruțe, așa se lucra. Dar nu se călca. Tot pământul se lucra cu caii. Numai Beba a avut 2000 de

cai. O pereche de cai lucra un lanț, pe zi. Îi învățau pe cai de tineri, îi punea la plug câte 6, iar pe ăi tineri îi puneau la mijloc, să meargă după ceilalți. Se punea numai gunoi de grajd, aveau evidență. Iar buruienile, se scoteau numai cu sapa. Dar s-a ținut o evidență extraordinară. Aici se semăna grâu, după grâu nu se mai semăna tot grâu”.

“O fost herghelie. Ca și turma vac-ilor, vacile separat, junincile separat, 6 tauri la bicărie. 1-2 cu vacile, ăi mai mari, 1-2 cu junincile, ăi mai mici. Vi-erii, separat, au fost câte 45 de vieri, 2 porcari de porci care îi scoteau afară”.

DESPRE GRANIȚă“În 1950 spre 51, iarna a fost foarte grea. Au adus toamna recruții care nu au fost învățați cu frigul și te punea să mergi pe frontieră, făceai gropi cir-culare și în groapă stăteai. Acolo nu te miști, doar pe burtă, ai mai ieșit afară. Ăștia neînvățați cu frigul și cu mizeria, s-or speriat. Cum or plecat recruții, s-o dus dracu tot. Repede, la Remetea Mică, acolo o fost punct de întâlnire, a dus alții pe frontieră. Și n-o fost destul, au pus gard de sârmă ghimpată. Și minat, asta era frontiera pe Serbia, până dincolo de Cenad. La mijloc era teren neutru, dar până la bornă. Era gard de sârmă ghimpată de 2 metri de lat, era minat, mine de om, dacă o călcat o explodat. Toată linia asta de la Cenad la Beba Veche la sârbi, până pe malul Dunării. Mine, din 10 în 10 metri. Nici cătana nu a mai putut să treacă”.

Ar mai fi multe de povestit, iar dom-nul Folescu este o mică enciclopedie locală. Se bucură că am fost punctua-li la interviu. “Eu nu pot să vorbesc cu oamenii mincinoși sau nepunctuali. Nu am priceput-o niciodată”, încheie Aurel Folescu.

Interviu cu înţelepţii comunei: Aurel Folescu

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

1. Sus pe Muntele Calvar, Cine oare plânge-amar? Plânge Maica Domnului,

Lângă crucea Fiului.

2. Căci pe cruce răstignitMoare Fiul său iubit,Moare Fiul OmuluiŞi stăpânul cerului.

3. Plângi, creştine, plângi amar,Urcă Muntele Calvar,

Lângă Maica Domnului,Plângi la moartea Fiului.

4. Firea toată-a-ncremenitŞi cumplit s-a zguduit;

Chiar s-a stins de mila luiŞi lumina soarelui.

5. Domnul moare răstignitSă te vadă mântuit,

De mânia cerului,De osânda iadului.

Sus pe Muntele Calvar(cântare în Postul Mare

romano-catolic)

DECESE †-

Sărbători religioase ortodoxe

Martie• 9 S 40 Mucenici• 25 L Buna Vestire

Sărbători religioase romano-catolice martie - mărţişor

• 19 M Sf. Iosif• 24 D Duminica Floriilor• 28 J Joia Sfântă (Cina Domnului)• 29 V Vinerea Sfântă (Patima şi moartea Domnului)• 30 S Sâmbăta Sfântă• 31 D Învierea Domnului (Paştele)

Poliţia Beba Veche, prin agent şef Sfetcu Iulian, informează cetăţenii

cu privire la modificările din Codul Rutier care interesează conducătorii de tractoare şi mopede.

TRACTOAREConform OUG 195/2002 modificată de Legea 203/2012, pentru a con-duce un tractor pe drumurile pub-lice trebuie îndeplinite următoarele condiţii:- Să fie înregistrat sau înmatriculat după caz iar conform art.9 pentru a fi înregistrat sau înmatriculat acesta trebuie să fie omologat în condiţiile legii.- Conducătorul acestuia, conform ar. 20 alin. 1 lit.j trebuie să posede permis de conducere corespunzător categoria Tr, fără a avea dreptul de a conduce o altă categorie.

moPEDEÎn ceea ce priveşte mopedele, Poliţia informează că pentru a conduce un moped pe drumurile publice, con-form OUG 195/2002 modificată de Legea 203/2012 trebuie îndeplinite următoarele condiţii:- Conform art. 6 mopedele sunt con-siderate autovehicule.- Mopedul trebuie să fie înregistrat sau înmatriculat şi totodată omolo-gat- Conducătorul mopedului trebuie să posede permis de conducere catego-ria Am sau altă categorie valabilă- Pe timpul deplasării pe drumurile publice, conducătorul şi persoanele transportate au obligaţia să poarte cască de protecţie omologată.- Este obligatorie îmbrăcămintea cu elemente fluorescente reflectori-zante de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, sau atunci când vizibilitatea este

redusă.

CONDIŢII GENERAlE- Conform art. 10 alin.1 este interzis conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor ce nu corespund din punct de vedere tehnic sau a căror termen de valabilitate ITP a expirat, precum şi a celor neasigurate pentru răspundere civilă în caz de pagube aduse terţilor prin accidente de circulaţie (RCA).- Conform art. 147 alin. 1 conducătorul de autovehicul este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permi-sul de conducere, certificatul de în-matriculare sau înregistrare, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare.Nerespectarea prevederilor legii atrage asupra sine răspunderea penală sau contravenţională.

Un maestru bătrân se satură la un moment dat de felul plângăcios

al ucenicului său. Într-o dimineață îl trimise să aducă niște sare. Când ucenicul s-a întors, maestrul i-a cerut să amestece un pumn cu sare într-un pahar cu apă, apoi să-l bea.- Ce gust are? întrebă maestrul.- Amar,spuse ucenicul.

Maestrul chicoti, şi-i ceru ucenicului să ia altă mână cu sare şi s-o ame-stece în lac. Cei doi porniră tăcuţi către lacul din apropiere. După ce

ucenicul topi sarea în lac maestrul îi spuse:- Acum bea!După ce ucenicul bău,maestrul îl întrebă:

- Are gust de sare?- Nu, spuse tânărul.Atunci maestrul se așeză lângă uce-nic şi-i explică.- Durerea vieții este sare pură, nici mai mult, nici mai puțin. Canti-tatea de durere rămâne aceeaşi în viaţă. Cu toate acestea intensitatea amărăciunii depinde de mărimea sufletului în care punem durerea. Deci, când suferi, singurul lucru pe care îl poți face este să extinzi sensul lucrurilor. Încetează să mai fii un pa-har. Devino un lac!”

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcLacul şi sarea

Căsătorii -

Noi reguli pentru şoferii de tractor şi conducătorii de mopede

Paşapoartele se pot obţine la SânnicolauS-a deschis, la Sânnicolau Mare, serviciul de eliberare şi evidenţa paşapoartelor, destinat persoane-lor care locuiesc în zona de vest a judeţului Timiş. Instituţia se găseşte pe Bulevardul Republicii nr. 14 şi a fost inaugurată în data de 26 februarie. Cetăţenii care doresc să obţină un paşaport la Sânnico-lau trebuie să depună următoarele acte : – chitanţele pentru eliber-area paşaportului electronic (244 lei taxa paşaport + 32 lei taxa consulară, achitate la sediile CEC-Bank); – cartea de identitate, în ter-men de valabilitate; – paşaportul anterior, dacă este cazul. Eliberar-ea documentelor se va face în 14 zile calendaristice, iar activitatea se va desfăşura în ziua de marţi, din două în două săptămâni, între orele 10-15.

Programul de ridicare a gunoiului

“

““““

¬

L

===============&# 24 œ»»»»««

«« .AndanteP

1. Sus,

œ_»»»»J_««««j

pe

««««œ»»»»Mun -

««««œ»»»»te -

œ»»»»J««««jle

««««jœ»»»»J ««««jœ»»»»JCal

œ»»»»J#««««j-

««««»»»»var,

,

===============? # 24 œ»»»» . ««««j œ»»»» œ»»»» œ»»»»J œ»»»»J œ»»»»J #œ»»»»J »»»»l

llll l

llll l

llll l

llll l

llll

“

““““

¬

L

================&#

œ»»»» .«««« .

Ci

œ»»»»J««««j

- ne

««««œ»»»»oa

««««œ»»»»- re

««««jœ»»»»plân

««««j-

««««jœ»»»»ge -

««««ja

# »»»»««««

- mar?

================? # ««««œ»»»» . œ»»»»J««««j œ»»»»

«««« œ»»»»«««« œ»»»»««

«« œ»»»»«««« »»»»««

««l

llll l

llll l

llll l

llll l

llll

“

“““

¬

L

================&# œ»»»»««

«« .Plân

œ»»»»J««««j

- ge

««««œ»»»»Mai

««««œ»»»»- ca

œ»»»»Jœ»»»»J««««j

Dom

««««j- nu

œ»»»»J œ»»»»J««««j

-

««««j ˙««««»»»»lui,

,

================? # œ»»»» . œ»»»»Jœ»»»» œ»»»» œ»»»» œ»»»»

»»»»l

lll “

“““{

{ l

lll l

lll l

lll l

lll

“

“““

¬

L

================&#

œ»»»»«««« .

Lân - gă

««««j#œ»»»»J««««œ»»»»cru

««««œ»»»»- cea

œ»»»»J««««jFi

œ»»»»J««««j-

œ»»»»J««««ju

#œ»»»»J««««j

-

««««»»»»U

lui.

================? # œ»»»» . ««««j œ»»»» œ»»»» «««« «««« »»»»l

lll

l

lll

l

lll

l

lll

”

”””{

{

Sus, pe Muntele CalvarT: Pr. I. TãlmãcelM: Pr. C. Tocãnel