Rusinea corelatie

8/17/2019 Rusinea corelatie

http://slidepdf.com/reader/full/rusinea-corelatie 1/4

Corela ie între agresivitate i ru ineț ș ș

Ruşinea este lucrul cel mai răspândit în lume, dar motivele pentru care ne ruşinăm

variază în funcţie de popoare şi de culturi, în funcţie de modă iș de mentalităţi.

Normele şi codurile sociale schimbătoare definesc, într-o anumită măsură, configuraţiile simţului

onoarei sau formele demnităţii care aduc în mod automat ruşinea în discuţie.

n cultura noastră, ruşinea se manifestă ca o forţă intensă dar ce subminează încrederea şi

identificarea cu sinele, scade stima de sine, inhibă interacţiunea socială şi creşte rigiditatea şi

instinctul de apărare.

Nimeni nu se naşte ruşinat. Ruşinea este o emoţie învăţată, ce începe să apară în !urul

vârstei de doi ani, când învăţăm să spunem nu.

"a vârsta de doi ani, perioada este confuză pentru cel mic deoarece este premiat când nu

face ce î i dore te să realizeze doar pentru că nu se cuvine.ș ș Ruşinea este un sentiment profund în

interiorul fiinţei noastre, care ne determină săne dorim să ne ascundem. Ne sim im dintr-o datăț

copleşiţi şi conştienţi de propriul sine. #entimentul de ruşine este cel de a fi e$pus, vizibil şi

e$aminat de un %altul critic&. Ruşinea este e$perienţa sinelui de a ne !udeca pe noi aşa cum

suntem împotriva imaginii pe care ne-au acordat-o adulţii semnificativi din viaţa noastră în

copilarie, prin intermediul acţiunilor, cuvintelor şi gesturilor lor.

'riunde e$istă ruşine, e$istă un agent o provoacă. nvăţăm să ne fie ruşine de noi înşine

deoarece cineva semnificativ din via a noastră ne-a umilit sau neț -a spus că nu este bine ce facem

deoarece este ruşinos, iar ruşinea era asociată cu răutatea.

Ru inea la copii agresa i are un efect ma!or în via a acestora, determinând reac ii ce auș ț ț ț

impact cutremurător asupra lor. (in păcate nu este suficient că sunt supu i agresivită ii când niciș ț

măcar nu au putere să se apere, acestora li se schimba radical e$isten a. )opiii agresa i devinț ț

retra i, timizi, antisociaili, se simt ru ina i atât să recunoască prin ce trec cât i să facă fa ă ru iniiș ș ț ș ț ș

pe care o simt datorită agresivită ii la care ace tia sunt supu i, le este greu să stabilească rela ii deț ș ș ț

prietenie, se izolează, a!ung să aibă probleme cu imaginea de sine i de asemenea rezultateleș

colare o să fie unele scăzute, efectele fiind întotdeauna unele negative, e$istând inclusiv mareaș

probabilitate ca atunci când ace tia devin adul i, să agreseze la rândul lor.ș ț



(in păcate ace tia pot dezvolta inclusiv probleme de sănătate ma!ore din cauzaș

sentimentului de ru ine a!ungând să somatizeze. *ste foarte important ca ace tia să primească totș ș

suportul necesar, să fie a!uta i să depă ească atât ru inea cât i trauma în care trăiesc.ț ș ș ș

)opilul agresat trebuie să îşi ascundă o parte a sinelui, pentru a fi acceptat+ îi suntîncălcate graniţele+ se simte privat de intimitate iar in general, părinţii tratează cu indiferentă sau

ignoră trăiri şi evenimente care sunt importante pentru acesta.

)opiimici nu pot vorbidespreevenimenteletraumatizantepe care le

trăiesciarîncazulcopiilormaimarie$istăposibilitateacaniciace tiasă nu vorbeascădesprece li seș

întâmplădeoarecepoatesă le fie teamă de agresorsausăî idoreascăsăîlprote!eze isimtru ineatât deș ș ș

modulîn care ar fiprivi i de cătreceilal i, cât iru inecă nu pot schimbasitua iaîn care se află,ț ț ș ș ț

ru inecrezândcămerităsă fie agresa i, înîncercarealor de a avea o lumebună,ș ț

caută!ustificăripentrucomportamentuladultuluiagresiv.

ncrederea copilului în adulţi este distrusă prin negli!area, ambivalenţă sau inconsecvenţa

părinţilor, prin agresivitatea la care ace tia sunt e$pu i iar acesta creşte cu adulţi care se simt laș ș

rândul lor ruşinaţi şi neputincioşi cu privire la propria viaţă+ copilul se simte devalorizat şi plin

de defecte în familie, în comunitate sau la şcoală+ copilul este învinovăţit pentru stări ale

adultului şi mesa!ele care i se transmit nu sunt clare iar mesa!ele de ruşinare primite în copilărie

sunt dificil de şters.

odalitateaprin care ruşinea se manifestăestevizibilă la nivelfizic pleoapelesuntcăzute,

capulplecat iîngropatînumeri, respira iaacceleratș ț ă, fa a igâtul se înro escsauîn mod alternativ,ț ș ș

râsnervos, bâlbâială, zâmbetsfios, senzaţie de greaţă, evitareacontactuluivizual, voce piţigăiată,

transpiraţiee$cesivă, atitudineslugarnică, acoperireafeţei cu mâinile.

*$istădiferitemerode de camuflare a ru iniiînsăatuncicânddiscutămdespreapari iaacestoraș ț

la copiiestedificildeoarecediscutămdespre o vârstăprecocecândînva ăprine$perien aproprieț ț

diverse mecanisme de apăraredoarcăeste cu atâtmaidificilcânddiscutăm de

eicândsuntagresa ideoareceîncredereaestescăzută i nu doarînei ci iînpersoaneleimportante dinț ș ș

via alor, persoane care nu le oferă un mediustabil inici un e$emplupozitiv. cesteeste un altț ș

motivpentru care trebuietrata i cu precau ie, empatie iîn elegere, deoarece la acestnivel,ț ț ș ț



discutămdesprepersoanecesuntlipsite de apărare isupuse nu doarfizicsaupsihicagresivită ii ci auș ț

i au o stimă de sine scăzută i se simtca i cum arvreaca /pământulsăîiînghită&.ș ș ș

Ru inea se manifestă indiferent de vârsta pe care o avem i am să îmi centrez aten ia iș ș ț ș

asupra ru inii pe care o simt acele femei ce sunt agresate, indiferent că discutăm despreș

agresivitate la nivel fizic, se$ual sau psihică. Ruşinea îi face pe oameni să se retragă din relaţii şi

să devină izolaţi.

0emeilor agresatele este ru ine i preferă să ină ascuns ce trăiesc, le este ru ine că suntș ș ț ș

agresate, se simt neputicioase, nu au încredere în ele i puterea lor, le este ru ine că sunt înș ș

ipostaza respectivă i le este ru ine să schimbe ceva. *$istă riscul chiar ca ele să se considereș ș

vinovate i că merită să fie agresate.ș

Ruşineaizoleazăpersoana care trăieşteacest sentiment, o face să se simtăsingură, să se

retragă, să se simtăneînţelasăşineadecvată, autopedepsindu-se prinfuga de oameni,

prinascundere, printrecerea de unasingură prin aceste sentimente generatoare de neînredere în

sine şi inadaptare.

n cultura noastră, ruşinea se manifestă ca o forţă intensă, ce subminează încrederea şi

identificarea cu sinele, scade stima de sine, inhibă interacţiunea socială, creşte rigiditatea şi

instinctul de apărare.

1rebuie să luăm în considerare i faptul că femeile ce sunt agresate se simt umilite,ș

!ignite, neacceptate iestenecesarsăconştientizămcăpentru a puteasăfacăpublicemomenteleîn careș

simtruşinesauumilinţă, poateduraaniîntregi.

' altă probemă ce intervine când luăm în calcul ru inea constă în faptul că aceasta seș

transmite din genera ie în genera ie, de aici rezultând un cerc vicios atât fa ă de ce au fostț ț ț

învă ate cât i în ce prive te ce aceste doamne o să transmită următoarelor genera ii.ț ș ș ț Ruşineastă la

bazaadicţiilorşiestemereuînfamiliiledisfuncţionale.

2ntroiecţiile primite au un mare impact asupra manifestării ruşinii. (e fapt încă de mici

auzim de la figurile importante pentru noi spunând ce e bine să facem şi ce nu, ce este acceptat şi

ce nu, cum trebuie să ne comportăm, ce să spunem, când să spunem pentru a nu ne face şi nu îi

face de ruşine.



ass media, cărţile, televiziunea şi filmele au descris îndelung o imagine romantioasă a

familiei. tunci când femeile agresate eşuează în a îndeplini aceste imagini perfecţioniste, se

simt inadecvate si nevrednice şi încearcă din nou să le îndeplieasă, de această dată cu mai mult

control. )ând sistemul de reguli al familiilor încorporează acele grade înalte de control, ceea ce

se pune în mişcare este un ciclu de constrângere prin ruşine.

(eoarece ru inea este greu de suportat, se utilzează mecanisme de camuflare, înzestrateș

cu rolul de protecţie.

Ru ineaeste o e$perien ăatât de dureroasăprin care trecem, încâtorice mod de a oș ț

evitaestepreferabil, dacăestenevoie, chiar iprinintermediulfuriei, dispre ului, depresieisaunegării.ș ț

*$istămultemodalită i de evitare îngroparea, proiec ia, descărcarearu iniipealtcineva,ț ț ș

utilizareabat!ocurii, criticasausarcasmul, invocareaumilin ei, preten iacătreperfec iune, arogan a,ț ț ț ț

urmărireaputerii icontrolului cu oricepre inevoiae$cesivă de a aveagri!ă de ceilal i, de a fiș țș ț

drăgu .ț

gresivitatea are cascopcâ tigarea imen inereacontroluluiasupravictimelor, agresorul,ș ș ț

determinându-le săsimtăfrică,să se sesimtavinovate, să le fie ru ine isă seș ș

simtăumiliteiarvictimelecergreua!utorulsaudeloc,datorităru iniipe care acestea o trăiesc. nsăș

conform metaforei /Nuferiiies din noroi&, când acestea con tientizează i î i asumă ce trăiesc,ș ș ș

pot să solicite a!utor i să valorifice păr ile pozitive ce le reies din urma acestor e$perien e, săș ț ț

realizeze cât sunt de puternice i să î i utilizeze resursele ce cu siguran ă sunt în acestea.ș ș ț

"ucrul cu ruşinea nu este deloc uşor, însă, în mod clar nu este imposibil, dacă noi ca

terapeuţi suntem în contact cu ce simţim, susţinem clien ii şi ne utilizăm abilităţile ce ne definescț

ca terapeuţi, putând astfel să vindecăm rana atât de adâncă lăsată de ruşine 3modul în care putem

realiza este să fim siguri că alianţa terapeutică e$istă, să conştinetizăm când apare ruşinea, să

empatizăm, să le aducem în plan conştient apariţia ruşinii, să îi familiarizăm cu termenul şi cuefectele nocive ale acesteia, să le oferim spaţiul necesar dacă nu sunt pregăti i să ne vorbeascăț

despre e$perinţa dureroasă pe care o au legată de ruşine, să utilizăm tehnici de respiraţie cu ei, să

eliminăm cogniţiile negative legate de ce le cauzează ruşinea, să lucrăm cu aceştia pe stima de

sine, să facem optimizare şi pe tot parcursul terapeutic să nu pierdem din vedere că ei sunt

e$perţii realităţii lor4.

Rusinea corelatie

Documents

Transcript of Rusinea corelatie