1

utilizind

Medierea disputelor

ca metodă de asistare în cadrul sistemului de JustiŃie Restaurativă

Ruperea barierelor intre victima si agresor

w.w.w.adsd.ro

2

Domeniu de aplicare:

-conflicte identificate ca avind nivel de pericol social si care angajeaza relatii intre entitati avind diferente majore de nivel de putere relativa

Metoda de asistare este cunoscuta sub diferite denumiri:

-mediere victima-faptuitor/agresor (engl. Victim Offender Mediation) – identifica doar conflictele cu nivel de pericol social si care angajeaza numai victima unei fapte incriminate de norme (eventual comisa cu violenta) si persoana care a comis respectiva fapta;-mediere in cauze de tip penal – identifica doar conflictele cu nivel ridicat de pericol social si care angajeaza numai persoane care au suferit prejudicii in urma comiterii unei fapte incriminate de normele penale si persoana aflata sub incidenta procedurilor penale;-mediere persoana prejudiciata-făptuitor – identifica doar conflictele care angajeaza persoane care au suferit prejudicii in urma comiterii unei fapte incriminate de norme imperative si persoana care a savirsit fapta;-mediere de tip persoana prejudiciată-persoana care a produs prejudicii – identifica toate tipurile de conflicte percepute/confirmate a avea nivel de pericol social si care angajeaza persoane care au suferit orice tip de prejudiciu si persoane care au produs respectivul prejudiciu;

3

Caracteristici ale metodei

-proces realizat in vederea cresterii eficientei raspunsului social fata de comportamentul delicvent, avind nivel ridicat de pericol social, incriminat sau nu de norma penala, identificat sau nu de organele de urmarire penala;

-procesul are in vedere administrarea și soluŃionarea problemelor și conflictelor care au generat sau au fost generate de comiterea unei fapte cu risc social si are ca obiectiv acoperirea cit mai eficienta anevoilor tuturor părŃilor implicate, afectate și interesate care au suferit prejudicii directe și indirecte;

-Statul – prin reprezentantii sai, poate avea in cadrul procesului un statut de parte interesată de fapta, de disputa creată de comiterea faptei ce a creat conflictul, precum și de rezultatele acestuia;

-comportamentele deviante cu rezultate percepute ca fiind negative si incalcind norme precum sidelicventa sunt abordate ca fiind deficienŃe în răspunsul social al indivizilor ce au comis faptaincriminata, datorate unor fenomene si rezultate psiho-sociale complexe si care pot fi remediate prinparticiparea directa a tuturor celor implicati, afectati si interesati;

-în general, cel puŃin una dintre partile participante la proces a comis o faptă incriminată sauincriminabila legal și - eventual - a recunoscut acest fapt, în timp ce celelalte au suferit – în mod clar – prejudicii;

-procesul poate avea loc doar in conditiile in care participantii isi asuma responsabilitati fata de conflict si efectele sale precum si de rezultatele procesului de mediere;

4

-proces ce poate fi realizat doar prin integrarea/colaborarea intre sistemele de justitie restaurativ * siclasic/retributiv, ce este guvernat de valori și principii preponderant restaurative ce sunt negociate, asumate, implementate, administrate, monitorizate de participantii la proces, in calitate de membri șireprezentanŃi activi și responsabili ai comunităŃii afectate si/sau interesate de comportamenteleincriminate si de efectele acestuia;

-este un proces de asistare-bazat pe strategii:

-integrativ-participative (in procesele de decizie si aplicare participa toti cei interesati);-colaborative (utilizarea mijloacelor de presiune este exceptionala, nuantata, individua-lizata, în situaŃii limită și preponderent în sensul recuperării și reintegrării sociale a

părŃilor implicate și afectate de dispută, a restabilirii echilibrului social și a recuperării prejudiciilor;

-de identificare, asumare si acoperire –cit mai eficient posibil - de nevoi si interese;-cistig-cistig (in sensul acoperirii nevoilor identificate de partile participante la proces);

-are in vedere managementul, solutionarea si transformarea de conflict, precum si reechilibra-rea micro-sistemelor sociale si a indivizilor afectati de acesta (la nivel de relatii in sisteme micro-sociale, respectiv valori, competente, paradigme, atitudini, comportamante);-este centrat pe individ si comunitati restrinse si isi coordoneaza demersul procedural si obiectivelede rezultat in functie de:

-nevoile si interesele partilor participante la proces (parti prejudiciate, parti care au produs prejudicii, parti afectate/interesate -care pot fi constituite si din reprezentanti ai admi-nistratiei locale, de stat si/sau judiciare);-normele (juridice sau nu) aplicabile in cazul respectiv;

“JustiŃia restaurativă oferă un cadru diferit pentru înțelegerea ți administrarea răspunsului social faŃă de fapte cu pericol social”, în care “...fapta este înŃeleasă mai curând ca prejudiciu adus indivizilor ți comunităŃilor decât ca o încălcare a normelor abstracte ale statului”, situaŃie pentru care “...cei afectaŃi – victime, membri ai comunităŃii ți făptuitori – sunt încurajaŃi să joace un rol activ în procesul de justiŃie” Umbreit, Mark, S.,

5

-procesul are caracter voluntar:-partile prejudiciate participa la proces numai in conditiile exprimarii acordului in cunostinta de cauza, obtinut in conditiile prevenirii aparitiei oricarui risc de re-victimizare;-partile care au produs prejudicii participa la proces numai in conditiile in care indeplinesc oserie de conditii prealabile si isi exprima acordul de participare in cunostinta de cauza; cu titlude exceptie se pot aplica forme de motivare vizind doar participarea la sesiuni de informare/pregatire pentru desfasurarea procesului de asistare;-partile interesate de fapta si/sau de consecintele acesteia (reprezentanti ai administratiei) pot participa la proces in mod voluntar sau in mod conditionat de normele legale in vigoare aplicabilesituatiei respective;

-procesul este condus de un mediator neutru, impartial si echidistant care trebuie sa aiba competenteinterdisciplinare si experienta relevanta datorita complexitatii demersului, a nivelului ridicat al afectelorangajate precum si al importantei rezultatelor de proces; obiectivele de proces pot fi atinse –frecvent- doarprin aplicarea de metode, mijloace si prin colaborarea profesionistilor din diferite domenii sociale;

-datorita caracterului integrat, demersul poate avea diferite nivele de impact restaurativ, respectiv: -scazut – in cazurile in care procesele sunt centrate pe Stat, sunt reglementate de norme impe-

rative prestabilite, sunt dispuse, administrate, monitorizare de sistemul judiciar prin reprezentanŃii săi, stilul de conducere a proceselor este directiv/evaluativ, cu nivelscazut de implicare a partilor in procesele de decizie si implementare, inclusiv in construirea solutiilor de conflict si a masurilor de raspuns social;

-ridicat – in cazurile in care procesele sunt centrate pe individ (oricare ar fi rolul acestuia in cadrul procesului) si pe comunitatea restrinsa, in care partile au un nivel ridicat de implicare in procesele de decizie si implementare, inclusiv in construirea solutiilor, care constituie baza inclusiv in administrarea masurilor de raspuns social;

6

Elemente ce diferenŃiază modele cu impact restaurativ scăzut și ridicat

4. Decizia de inceperea a procesului este luata de parti (anterioritate in decizie avind persoanele prejudiciate), la propunerea acestora si/sau a mediatorului; procesul nu incepe decit dupa ce mediatorul se asigura ca angajarea partilor in mediere nu comporta riscuri de revictimizare sau de producere de repercursiuni negative;

4. Decizia de incepere a procesuluiprecum si caracteristicile acestuia suntdecise de autoritatile judiciare sau/si de managerul de proces (mediator)

3. Participantilor la proces li se oferă posibilitatea de a participa direct, continuu, in cunostinta de cauza la toate procesele de decizie siimplementare ce ii privesc si care sunt realizate in cadrul procesului de mediere (procesul are caracter de asistare)

3. Participantilor la proces nu li se oferăposibilitatea sau au posibilitati limitate de a participa la procesele de decizie siimplementare premergatoare sau ce facparte din proces ; ex. daca si cindparticipa, mediul in care urmeaza sa se desfasoare procesul, persoanele pe care le-ar dori prezente la proces, etc.(procesulare caracter de interventie)

2. Interes special este acordat facilitării de oportunităŃi pentru comunicareconstructiva, directă, eficienta si securizata, între persoanele participantela proces, asigurarea unui cadru care să permită celor prejudiciaŃi săexprime impactul pe care l-a avut fapta asupra lor, să primeascărăspunsuri la întrebările esenŃiale legate de conflict, si care să permităfăptuitorilor să înŃeleagă natura si impactul real al comportamentelor proprii și să îşi asume responsabilităŃi nemijlocite pentru restaurarea echilibrului pe care l-au afectat

2. Întregul demers este orientat către aplicarea masurii sociale ce are caracterpreponderent punitiv, fie aceasta masurade pedeapsa clasica sau alternativa sau/si a valorii despăgubirii financiare de plătit

1. Demers orientat către persoanele care au suferit prejudicii și re-echilibrarea sistemelor intra si interpersonale;

1. Demers orientat către Stat, făptuitor șirealizarea unui acord

Impact restaurativ ridicatImpact restaurativ scăzut

7

6. Obiectivele de proces sunt indreptate catre:-identificarea/definirea, intelegerea, acceptarea si asumarea de catrepartile participante la proces a “noii realitatii” creata de conflict (respectiv fapta incriminata); -identificarea, evaluarea si acoperirea cit mai eficient posibil a nevoilorparticipantilor la proces, ce sunt generate sau se aflate in legatura cu conflictul generat de fapta incriminata; acestea sunt preponderentidentificate de partile participante la proces si pot fi sau nuidentificate/indicate sau aflate in sfera de interes a organelor de administrare a cauzei (eventual penale);-reechilibrarea, resocializarea, reculturalizarea participantilor la procesin cazul carora se identifica astfel de obiective;-restaurarea prejudiciilor produse de comiterea faptei; -realizarea unui acord asupra problemelor identificate de parti care poate acoperi integral, partial sau deloc obiectivele de interes ale organelor de administrare judiciara;

6.Obiectivele de proces sunt indreptatepreponderent sau integral catre solutionareaproblemelor legate direct de comitereafaptei incriminate; acestea pot fi identificatesau/si indicate de organele de administrare(participante sau nu la procesul de mediere), procesul fiind orientat catrerealizarea unui acord care sa fie prezentatorganelor de administrare judiciara;

5. Se realizează sesiuni de pregătire separate, individual, cu toatepersoanele ce urmeaza sa participe la proces, ce sunt anterioare realizarii de sesiuni comune; Desfasurarea procesului in sesiuni comune reprezinta situatia de “normalitate” in medire, dar (in situatiile in care una sau mai multeparti participante identifica potentiale riscuri) acesta poate fi desfasuratsi in sesiuni separate/mediere indirecta (pina la indepartarea starii de risc); practic, forma cea mai frecventa de realizare a procesului este ceamixta. In situatii speciale pot fi realizate si sesiuni de mediere cu parti surogat

5. Nu sunt realizate întâlniri separate de evaluare si pregătire cu părșile participante(prejudiciate, făptuitori, reprezentanti aiautoritatilor, specialisti in alte domeniirelevante pentru economia cazului) înainte de realizarea de sesiuni comune

8

7. Procesul este condus in stil non-directiv – facilitativ, transformativ, umanist de mediere, în care – in conditii securizate - este încurajatăcomunicarea preponderentă si directa a părŃilor, subiectele de importanta pentru acestea avind prioritate asupra celor de tip judiciar;

7. Procesul este condus in stil directiv, evaluativ si mediatorul exercita un management autoritar/autocrat asupraacestuia, stabilind locatii, limite de timp, liste de participanti, agende, probleme, propunind solutii sau limite pentrurealizarea acestora; frecvent astfel de stilurisunt identificate si prin frecventa mare a interventiilor si alocuŃiunilor mediatorului, adresarea de întrebări părŃilor, permiŃând rar sau deloc comunicarea directă între părșileparticipante la proces, precum si punerea in discutie a subiectelor legate de prejudiciinon-tangibile;

8. Prezenta reprezentantilor entitatilor de administrare si/sau a specialistilor in domenii relevante este permisa doar cu acceptul tuturorparticipantilor la proces, iar conditiile acceptate de acestia;

8. La proces participa reprezentanŃi ai administraŃiei sau si specialisti in anumitedomenii relevante, a caror prezenta esteimpusa de norme, ce pot avea drept de interventie sau chiar de decizie asupraproblemelor puse in discutie si a solutionariiacestora

9

10. Procesul este orientat către obtinerea de rezultate implementabile, stabile pe perioade medii si lungi de timp, care sa creeze efecte pozitivela nivelul tuturor participantilor la proces, prin acoperirea cit maieficienta a nevoilor si intereselor acestora;

10. Procesul este orientat către obŃinerea de rezultate imediate, chiar daca aceste suntpartiale si au durată scurtă de stabilitate; frecvent acestea pot fi implementate simentinute doar prin utilizarea formelor de putere administrativa sau prin amenintareacu utilizarea aceasteia;

9. Participarea la proces este voluntară, atât pentru părșile prejudiciate cât și pentru făptuitori

9. Participarea la proces este voluntarăpentru părșile prejudiciate dar are un nivel de condiŃionare pentru făptuitori, indiferent dacă aceștia şi-au asumat sau nu responsabilităŃi faŃă de fapta comisă șiefectele acesteia

10

NE

GO

CIE

RE

-D

IRE

CT

ĂIN

TR

E P

ĂR

łIL

E

IMPL

ICA

TE

, AFE

CT

AT

E ș

I IN

TE

RE

SAT

E-D

IRE

CT

ĂIN

TR

E P

ĂR

łIL

E

IMPL

ICA

TE

, AFE

CT

AT

E ș

I IN

TE

RE

SAT

E

ME

DIE

RE

CO

NC

ILIE

RE

AR

BIT

RA

J

ME

TO

DE

DIS

TR

IBU

TIV

E

EF

ICIE

NT

IZA

TE

,B

AZ

AT

E P

E D

RE

PT

ME

TO

DE

DIS

TR

IBU

TIV

E

DE

IM

PU

NE

RE

ŞI

PA

STR

AR

E A

OR

DIN

II S

OC

IAL

E

BA

ZA

TE

PE

NO

RM

E ș

IP

UT

ER

E

NIVEL MAXIM

00

ME

TO

DE

DIS

TR

IBU

TIV

E B

AZ

AT

E

PE

PU

TE

RE

-F

OR

ME

AG

RE

SIV

E

șI

DE

VIO

LE

Nł

A

MODELE SAU PROGRAME CU NIVEL DE IMPACT RESTAURATIV RIDICAT

MODELE SAU PROGRAME CU NIVEL DE IMPACT RESTAURATIV SCĂZUT

NIVEL MAXIM

METODE INTEGRATIVE BAZATE PE NEVOI șI INTERESE

TOATE PĂRłILE CÂŞTIGĂNIVELUL DE PUTERE AL CELEI DE A TREIA PĂRłI

UNELE PĂRłI CÂŞTIGĂ, ALTELE PIERD

TOATE PĂRłILE PIERD

JUDECAREA DE LITIGII șI FAPTE DE CĂTRE INSTANłE DEJUDECATA

AC

TIV

ITĂ

łI

DE

IM

PU

NE

RE

A

OR

DIN

II ș

ID

E P

UN

ER

E Î

N

AP

LIC

AR

E A

HO

TĂ

RÂ

RIL

OR

DE

IN

STA

Nł

Ă

CE

RC

UR

I D

E S

UP

OR

T P

EN

TR

U

PĂ

Rł

ILE

IM

PL

UC

AT

E Ş

I/SA

U

AF

EC

TA

TE

DE

CO

NF

LIC

T

ME

DIE

RE

VIC

TIM

A-F

ĂPT

UIT

OR

CE

RC

UR

I ș

IC

ON

FE

RIN

łE

R

EST

AU

RA

TIV

E D

E F

AM

ILIE

șI

DE

GR

UP

DE

IN

TE

RE

SE

MINIM IMPACT RESTAURATIV

MAXIM IMPACT RETRIBUTIV

IMPACT RESTAURATIV

0

ME

DIE

RE

DE

TIP

T

RA

NSF

OR

MA

TIV

METODE DISTRIBUTIVEBAZATE PE NORME șI PUTERE

Continuum al modelelor alternative de soluŃionare a disputelor

CE

RC

UR

I D

E S

EN

TE

Nł

IER

E

ME

DIE

RE

DE

TIP

UM

AN

IST

JUD

EC

AR

EA

CA

UZ

EI

ÎN

PR

OC

ED

UR

A E

XT

RA

JUD

ICIA

RA

CE

RC

UR

I D

E R

ESP

ON

SAB

ILIZ

AR

E

SIST

EM

CL

ASI

C Î

N C

AR

E

NO

RM

EL

E D

E D

RE

PT

șI

PR

OC

ED

UR

ILE

CO

Nł

IN

EL

EM

EN

TE

RE

STA

UR

AT

IVE

SIST

EM

IN

TE

GR

AT

PR

IN

CO

LA

BO

RA

E I

NT

RE

SIS

TE

ME

C

LA

SIC

șI

CE

LE

RE

STA

UR

TIV

E

ŞI/

SAU

IN

CL

UD

ER

EA

ÎN

SIS

TE

MU

L

CL

ASI

C D

E M

ET

OD

E, P

RO

CE

DU

RI

șI

MĂ

SUR

I D

E M

AN

AG

EM

EN

T C

E

CA

Z ș

IR

EST

AU

RA

TIV

E

NIVELUL DE PUTERE AL PĂRłILOR IMPLICATE ÎN CONFLICT

IMPACT RETRIBUTIV

MAXIM IMPACT RESTAURATIV

CO

MU

NIC

AR

E E

EF

ICIE

NT

A/S

TR

UC

TU

RA

TA

/F

AC

ILIT

AT

A

11

-obiectivele generale ale procesului pot fi:

- orientate catre oferirea de alternative de raspuns social cu nivel restaurativ ridicat sau –unde este posibil- de diversiune fata de sistemul clasic/retributiv; soluŃiile dezvoltate în cadrul proceselor alternative (integrate sau funcŃionând în afara sistemului clasic) constituie elemente integrate sau luate in considerare în procesele de pre si post-sentenŃiere; activitatile se realizeaza prin colaborarea dintre profesioniştii din alternativ/restaurativ si cei din domeniul clasic/retributiv;

-de tip terapeutic, transformativ, de “vindecare”/reechilibrare, reintegrare, reculturali-zare care au în vedere restaurarea echilibrului intra și interindividual, la nivel micro si macro-social, construirea de răspunsuri eficiente faŃă de nevoile și interesele părŃilor participante la proces; procesele au nivel restaurativ ridicat și se desfășoară în mod integrat cu cel clasic sau în afara sa; procesele de pre si post-sentenŃiere peiau sau/si considera rezultatele si soluŃiile construite prin metode restaurativ-alternative;

-de tip tranzitiv, ce sunt dedicate aproape în întregime făptuitorilor și sunt desfăşurate în perioada antrenarii raspunderii penale sau post-sentenŃial - în timpul/la finalul executării pedepsei şi/sau după încheierea acesteia) și care au în vedere reeducarea, recuperarea, reintegrarea, resocializarea, reculturalizarea indivizilor;

12

-obiective specifice:

-soluŃionarea conflictului în condiŃiile ameliorării/conservării/redefinirii calităŃii relaŃiei dintre părșile implicate in conflict si relevente pentru economia acestuia;

-echilibrarea situaŃiei individuale și relaŃionale a părŃilor - în relașie cu alte părŃi relevante pentru acestea si mediul lor social;

-dezvoltarea unui minim de competenŃe personale în domeniul identificării și managemen-tului disputelor și creşterea eficienŃei demersului personal de raspuns social insoluŃionarea

unor viitoare situaŃii conflictuale cu care individul va fi confruntat;

13

Activitati desfasurate in cadrul procesului de asistare

-(auto) referirea/ recomandarea cazului spre asistare;-preluarea cazului de la entitatea de referire/beneficiar;-obŃinerea informaŃiilor preliminare și analiza acestora;-acceptarea/respingerea cererii de asistare–comunicare și motivare a deciziei (partilor si entitatii de referire-încheierea contractului de asistare; -pregătirea mediatorului si a sistemului de furnizare de servicii pentru medierea conflictului;-contact iniŃial cu părșile (este recomandat ca acesta să se realizeze în mod separat, cu fiecare dintre acestea);-evaluarea datelor iniŃiale cuprinse în materialele de referire;-obŃinerea și analiza informaŃiilor suplimentare obtinute de la parti si necesare desfăşurării procesului;-informarea părŃilor privind procesul de mediere, condiŃii etc.-elaborarea inventarului de instrumente (strategii, planuri de asistare etc.) și obŃinerea acordului beneficia-rilor asupra conŃinutului acestora și a participării lor la proces; -efectuarea de eventuale modificări, în funcŃie de vointa partilor si de informaŃii relevante;-desfasurarea activitatilor de pregatire si de asistare complementare celei de solutionare de conflicte (daca sunt necesare); -desfăşurarea procedurilor de mediere

-declaraŃia de deschidere a mediatorilor-introducere;-organizarea întâlnirilor (reguli, program, inventar de instrumente etc.);-prezentarea cazului făcută de fiecare dintre părŃi;-identificarea problemelor, intereselor, nevoilor; limitărilor;-elaborarea opŃiunilor pentru soluŃionarea problemelor;-evaluarea și prioritizarea alternativelor/opŃiunilor (funcŃie de criterii obiective);-construirea și redactarea acordului final;-declaraŃia de închidere a mediatorilor;

14

-realizarea activităŃilor de închidere a cazului (raportări, arhivări sau distrugere de documente etc.);-monitorizarea aplicării acordului final (realizată în condiŃiile încheierii unui acord și la cererea expresă a părŃilor participante la proces;

-definirea termenilor și condiŃiilor de monitorizare;-monitorizarea modului de aplicare a termenilor acordului;-organizarea de întâlniri de soluŃionare a eventualelor probleme apărute în implementarea termenilor și condiŃiilor acordului mediat dintre părŃi (dacă este necesar și părșile o solicită);referiri către sau realizarea de activităși în colaborare cu alŃi furnizori de servicii (dacă este necesar și părșile o solicită).

15

SISTEM SERVICII SOCIALE

Pn

P2

P1

SESI

ZA

RE

DIN

O

FIC

IUP

LÂ

NG

ER

E

PO

LIł

IE

INST

AN

łĂ

SESI

ZA

RE

DIN

O

FIC

IU

ENTITĂłI DE ASISTARE SPECIALIZATE

ONG/ONP-uri SPECIALIZATE

FURNIZORI ASISTENłĂSOLUłIONARE

DISPUTE DE TIP RESTAURATIV-ALTERNATIV(MEDIERE)R

EF

ER

IRE

/R

EC

OM

ND

AR

E

RE

FR

IRE

/RE

CO

MA

ND

AR

E

CO

NF

LIC

TU

LC

ON

TIN

UĂ

SISTEM JUDICIAR

PA

RC

HE

T

PR

OB

Ał

IUN

E

PÂRłILE NU SUNT SATISFĂCUTE DE REZULTATUL OBłINUT

ÎNCHIDERE CONFLICT

AU

TO

-R

EF

ER

IRE

AU

TO

-R

EF

ER

IRE

PA

RC

HE

TP

AR

CH

ET

PA

RC

HE

TP

AR

CH

ET

PA

RC

HE

T

PO

LIł

IEP

OL

IłIE

PO

LIł

IE

INST

AN

łĂ

INST

AN

łĂ

INST

AN

łĂ

INST

AN

łĂ

INST

AN

łĂ

PÂRłILE SUNT SATISFĂCUTE DE REZULTATUL OBłINUT

Sistem de referire a cazurilor in vederea asistarii

16

Stiluri de mediere

-dezvoltate datorită și în vederea adaptării asistării faŃă de caracteristicile:-părŃilor (individualizare) - realizată preponderent faŃă de nevoile și interesele părŃilor;-conflictului (particularizare) - realizata preponderent fata de obiectivele definite de parti, dar avind in vedere si prevederile normelor juridice/judiciare aplicabile;

-pot fi identificate plecind de la:a. tipul abordarii, acesta putind fi orientat preponderent catre:

-nevoi si interese (nivel ridicat de putere acordat partilor in definirea sistemului de norme aplicabil in proces si impact restaurativ ridicat);

-drepturi (nivel ridicat de atentie acordat prevederilor normelor -mai ales juridice- aplicabile cazului respectiv si impact restaurativ scazut);

b.nivelul de putere pe care il exercita mediatorul in cadrul procesului de asistare:-facilitativ -participarea mediatorului se limitează preponderent la punerea în legătură

a părŃilor aflate în dispută;-mediatorul exercita un nivel scăzut de putere asupra procesului, are inter-venŃii rare, numai în scopul creerii și menŃinerii unui cadru securizat sieficient de desfasurare a procesului si deblocarii acestuia;-medierea se realizează (preponderent) în sesiuni comune cu participarea tuturor părŃilor, iar procesul are un nivel relativ scăzut de structurare;

-directiv – mediatorul exercita un nivel relativ mare de control asupra procesului (faraa avea putere de decizie asupra rezultatelor acestuia);-mediatorul este mai activ in conducerea procesului, poate oferi informatii, propune si argumenta aplicarea unor proceduri, tehnici si instrumente, poateprezenta exemple de bune practici;-procesul are impact restaurativ scazut (rezultat din nivelul ridicat de conditionare a participantilor);

17

-evaluativ - întregul proces este dimensionat, structurat și desfăşurat prin raportare lanorme care guvernează domeniul în care se încadrează tematica disputei;-in cadrul sesiunilor întâlnirile separate între mediator și fiecare dintrepărșile în dispută sunt mai frecvente;-la sesiunile de mediere pot asista furnizori de servicii, cu expertiză şi/saupractică în domenii relevante (avocaŃi, consilieri, reprezentanŃi ai terŃilor interesaŃi, etc.), precum si reprezentanti ai administratiei, etc.);-caracteristica acestui proces este identificarea și raportarea la normele saubunele practici cu aplicare în respectiva cauza (slăbiciuni sau elementele de forŃă pe care situaŃia fiecărei părŃi le pot avea prin raportare la acestea);-mediatorul poate face chiar recomandări formale sau informate către părŃi,vizând rezultate ale problemelor aflate în discuŃie”, ajută părșile și pe cei

cele asistă în cadrul procesului să îşi evalueze poziŃia în raport cu normele aplicabile și să aprecieze din perspectiva avantajelor/dezavantajelor pe

care le pot oferi diferitele decizii ale părŃilor;-mediatorul exercita un nivel ridicat de putere asupra procesului, si desipoate influenŃa –într-o anumită măsură rezultatele procesului pe care îl asistă, acesta nu poate lua decizii asupra solutiilor conflictului;-procesul are nivel scazut de imparct restaurativ, datorita nivelului ridicat al conditionarilor exercitate asupra partilor participante la proces;

-narativ – conflictul este inteles in principal ca produs al contextualitatii culturale, alperceptiilor diferite pe care diferiti indivizi o au asupra aceluiasi eveniment si mai putin un rezultat al nevoilor si intereselor acestora;-se bazeaza pe construirea unui context relational cuprins si exprimat in “scenarii” si utilizeaza tehnici de interogare deconstructiva, de externalizaresi depersonalizare prin comunicare si de creareare a unui scenariu relational nou prin cadrare/restructurare situationala si conceptuala;

18

-transformativ - preponderent orientat către creşterea nivelului de eficienta in oferirea de raspunsuri social acceptate de sistemul social, realizata prin transformarea conflictului, modificarea competentelor ale partilor, prin cunoasterea si recunoaşterea reciprocă a nevoilor, intereselor și a perspec-tivelor, precum și prin cresterea nivelului de putere realtiva a părŃilor asupra administrării și soluŃionării conflictelor;-mediatorul are un rol mult mai activ în conducerea procesului, în oferirea deinformaŃii de natură a eficientiza desfăşurarea procesului, poate propune șiargumentează aplicarea de proceduri, tehnici și instrumente, poate prezenta exemple de bune practici, poate propune părŃilor să recurgă la sprijinul exper-Ńilor; acesta are și atribuŃii de evaluare si/sau diagnosticare a competenŃelorpe care le au părșile în domenii relevante pentru atingerea obiectivelor precumși a stărilor (cognitive, afective, ale abilitatilor, si a valorilor etc.);-mediatorul poate recomanda, determina sau/și realiza modificari de compe-tente, de stări si relatii ale părŃilor, realizate în vederea optimizării desfăşu-rării procesului precum și a atingerii obiectivelor de proces propuse;-mediatorul realizează sau recomandă desfăşurarea de activităŃi de schimbarede paradigme si de dezvoltare de competenŃe (cunoştinŃe, abilităŃi, atitu-dini), creştere a nivelului de putere, conştientizare, restructurare, reabilitare, restaurare, reconstrucŃie, (re)culturalizare etc.; in situaŃii extreme poate recomanda realizarea de activităși constând în evaluări șiintervenŃii de tip specializat (ex. competente, psihologic, psihiatric, social, legal, etc.);-stilul este recomandat în asistarea cazurilor de dispute complexe cu grad ridicat de risc social si personal, în situașii în care există nivel important de dezechilibru de putere relativă intre parti si/sau intre acesta si entitati rele-vante din mediul social de referinta;

19

-datorită faptului că acest tip de asistare poate determina schimbări la nivel cognitiv, afectiv și comportamental, cu efecte temporare sau permanen-te, datorită faptului că beneficiarul serviciilor poate avea un grad scăzut de înșelegere asupra naturii și nivelului schimbărilor, a faptului că, în cadrul procesului se pot realiza modificări asupra sistemului de competenŃe al părŃilor în sensul hotărât de mediator şi/sau specialistul cu care acesta cola-borează, stilul presupune un grad ridicat de eficienta dar și potential risc(tipul si nivelul competentelor interdisciplinare, valorile etice și morale alemediatorului și colaboratorilor săi sunt elementele care fac diferenŃa întreasistare și intervenŃie , între asistare și manipulare, intre succesul sau eseculasistarii);

-umanist - stil de tip terapeutic, non-directiv ce are obiective de tip transformativ,de reechilibrare individuala si sociala, de reculturalizare;-este bazat pe valori și credinŃe legate de natura existenŃei umane, de nevoia de echilibru intra personal si social și se referă la interconectivitate, la ele-mente comune care definesc omul, echilibrul, capacitatea majorităŃii oame-nilor de a evolua, de a ajuta pe alŃii, de a depăși adversarialitatea, de a se autoguverna și de a fi demni; acest model de mediere are componente spiri-tuale semnificative, este o expresie a puterii de transformare și re-echilibrare pe care o poate avea medierea și dialogul și poate conduce către o soluŃio-nare mai profundă și stabilă a conflictului;- accentul este pus pe latura relationala si emotionala (non-materiala) ele-mentele tangibile fiind abordate in subsidiar;-este obligatorie realizarea de intilniri separate, cu fiecare parte, in etapa depregatire a procesului de asistare, in care se realizeaza creşterea nivelului șidiversificarea de competenŃelor, a nivelului și calitatii surselor de putere

per-sonală, de empatie pentru celelalte părŃi, a starii de echilibru și siguranŃă;

20

NIVEL DE PUTERE ASUPRA PROCESULUI DE MEDIERE

NIVEL AL POTENłIALULUI DE RISC PROCESULUI DE MEDIERE

STIL FACILITATIV

STIL DIRECTIV

NIVEL DE PUTERE AL PĂRłILOR

NIVEL DE PUTERE AL MEDIATORILORMAXIM

MAXIM

MINIM

MINIM

STIL TRANSFORMATIV

NIVEL DE RISC ASUMAT DE MEDIATOR

MAXIM

MINIM

STIL EVALUATIV

STIL NARATIV

STIL UMANIST

21

-in practica de asistare a cazurilor prin metoda medierii, există situaŃii în care, pentru atingerea obiectivelor de proces și eficientizare a acestuia, mediatorul trebuie să utilizeze diferite stiluride mediere, în cadrul aceluiași caz sau chiar sesiuni;

-este de evidenŃiat că utilizarea unui stil neadaptat părŃilor, disputei, problemelor și mediului poate genera prejudicii semnificative atât în privinŃa calităŃii procesului, a părŃilor participante, terŃilor, uneori inclusiv mediatorului;

Politica de onorarii Datorita specificului cazurilor pe care le asista (conflicte cu nivel ridicat de risc social,

cu implicatii majore asupra nivelelor intrapersonal si micro/macro-social si asupra tuturor sferelorconstituente ale cimpului social) costurile de asistare prin metode restaurativ-altrnative (medierea fiind metoda inclusa) pot creste exponential in functie de dificultatea cazului asistat.

Frecvent, costurile implicate de cazurile complexe, avind un nivel de risc social deo-sebit de mare (ce pot avea si costuri semnificative) nu pot fi sustinute de partile implicate (fap-tuitori) sau/si de partile prejudiciate (victime). In aceste cazuri, in sistemele de organizare sociala cu nivel de eficienta (ca urmare a valorii sociale produse), recurg la integrarea sistemelor de justitie restaurativa si a celor clasice, iar Statul si de celelalte forme de organizare sociala (de tip comunitar) preiau total sau partial consturi ale activitatilor de asistare. In lipsa acestor politici de confirmare a rolului social si de sustinere, costurile implicate de desfasurarea acestor activitati pot fi sustinute de partile implicate (faptuitori) si/sau de partile prejudiciate (victime), de entitati deinitiativa si finantare privata (firme) si/sau comunitara (ONG-uri) sau/si de catre furnizorii de ser-vicii de asistare (care -daca pot si doresc- pot sa-si asume partial sau total costurile – asistare pro-bono);

22

Relatii cu sistemul judiciar-in Romania exista un nivel de integrare intre sistemele de justitie restaurativ si cel clasic, retri-butiv, care se materializeaza si in cazul metodei Medierii disputelor (prin includerea metodei in sistemul de norme juridice, obligatorii);-relatiile dintre furnizorii de servicii de mediere si sistemul judiciar sunt definite de:

-prevederile normelor legale vizind diferite tipuri de comportamente incriminate/fapte;-caracteristicile cazului asistat;-cultura institutionala a entitatii judiciare care are in administrare cazul respectiv;-caracteristicile profesionistilor care au in administrare cazul respectiv;-caracteristicile furnizorului de servicii care asista cazul respectiv;-caracteristicile si vointa faptuitorului;-caracteristicile si vointa partii prejudiciate;

-experienta personala in lucrul cu cazuri de conflicte ce au produs sau au fost produse de fapte cu nivel ridicat de pericol social, incriminate de norme penale, este:

-inceputa in anul 2003 (in cadrul unui proiect realizat in parteneriat cu Victim Offender Mediation Association, USA);-concretizata in asistarea si/sau managementul unui numar de peste 250 cazuri deconflicte de tip penal (faptele prezentau pericol social, erau incriminate de normele penale si constituiau sau puteau constitui obiect al actelor de procedura penala;-in asistarea cazurilor s-a utilizat o abordare restaurativa, frecvent transformativa, interdisciplinara (s-au utilizat competente specifice mai multor domenii relevante pentru economia cazului) si pluridisciplinara (s-au realizat programe de asistare in care specialisti din domenii relevante pentru cazul respectiv au oferit servicii specia-lizate, particularizate si individualizate, realizate sub managementul de caz al expertului in solutionarea de dispute prin metode alternative);-solutiile realizate in cadrul proceselor de asistare au fost utilizate de parteneri din sistemul de administrare penal ca baza in circumstantiere, neinceperea urmaririi si scoatere de sub urmarire penala;

23

Furnizor servicii asistare Entitate de referire/recomandare:Nr. înregistrare intrare: Persoana de contact: Număr unic caz: Calitate: Date de contact:

Fişa de (auto) referire/ a cazuluiPartea 11. InformaŃii personale:Nume şi prenume: Data şi locul naşterii Sex: M / FAdresa – domiciliu, reședinșă, alte locuinŃeTelefon fix/mobil: Studii:; OcupaŃie: Persoana de contact (info contact, calitate, motiv

2. Calitatea:� solicitant de asistare, � victima a , � făptuitor a ,� inculpat pentru comiterea �condamnat pentru , � asistat , altă calitate:

Descrierea prejudiciului suferit/produs: ,3. Descriere caz (fapta săvârşită, nr. şi tip dosar, stadiul dosarului, istoric relaŃional, antecedente, etc.)

4. Alte părŃi :Rol în disputa: implicate �, afectate �, interesate �, altul �

Date identificare:

Alte informatii:

5. Istoric al conflictual si al relaŃiei dintre părŃi/ antecedente

6. Obiective de asistare identificate de părŃi:7. Tipul serviciilor solicitate de entitatea de referire� evaluare/consiliere/asistenŃă psihologică � evaluare/consiliere/asistenŃă socială� evaluare/consiliere/asistenŃă juridică � evaluare/informare/consiliere/asistenŃă progr. comunitare� evaluare/consiliere/asistenŃă în soluŃionarea de dispute / mediere

Obiective de asistare solicitate de entitatea de referire:

8. CondiŃii speciale (termene, nivel pericol social, altele) :

9. ObservaŃii:10. Persoana care a realizat evaluarea iniŃială/calitate : 11. Mediator responsabil de caz:Semnătura/Data: Semnătura/Data: Data alocării cazului:

24

ACORD MEDIAT

În urma participării la procesul de mediere, Părșile – de comun acord – au convenit să încheie prezentul document, cuprinzând modul în care înŃeleg săsolușioneze conflictul

în care au fost angajate. ÎnŃelegerea părŃilor are valoarea unui înscris sub semnătură privată şi nu trebuie să conŃină prevederi care aduc atingere legii, ordinii publice şi

bunelor moravuri. Prezentul document și conŃinutul sau, precum și informaŃiile obŃinute în cursul procesului de mediere se afla sub regim de confidenŃialitate în limitele

legislașiei în vigoare și a deciziei PărŃilor.

1.Părșile participante la procesul de medierePartea 1 - nume, prenume:

- adresa, telefon: Partea 2 - nume, prenume:

- adresa, domiciliul, telefon (fix, mobil) (personal, persoana de contact): Alte persoane participante la procesul de mediere: (reprezentanŃi, asistenŃi, tutori, experŃi):

2. Identificarea obiectul conflictului:

3. Modul în care Părșileau decis să solușioneze conflictul:

4. ObligaŃii si termene asumate de fiecare parte pentru punerea în practica a deciziilor1. Problema 1: ; SoluŃia 1:

Obligatii/termene/conditii: -P1:-P2:

2. Problema 2 : ; Solutia 2:Obligatii/termene/conditii: -P1:

-P2:

3. ActivităŃi de realizat în situaŃia în care prevederile prezentului Acord nu sunt realizate: ; 4. Semnături: Partea 1: ;

Partea 2: Mediator/i: Forma de exercitare a profesiei:

5. Nr de exemplare câte pentru:

6. Data