Rugozitate

4
DETERMINAREA RUGOZITATII STRATULUI DE RULARE AL IMBRACAMINTILOR RUTIERE Rugozitatea îmbrăcămintilor rutiere este proprietatea acestora de a prezenta asperitati (denivelari mici, de forma neregulata), care asigura stabilitatea vehiculelor in miscare prin realizarea unei aderente cât mai bune intre pneu si cale, influienţând în mod direct siguranţa circulaţiei. Metodele de determinare folosite în ţara noastră permit aprecierea rugozităţii pe baza : - rugozităţii geometrice; - rezistenţei la alunecare. Determinarea rugozitaţii geometrice Rugozitatea geometrică se masoară prin metoda inaltimii petei de nisip HS, care consta in intinderea pe suprafata de rulare a unui volum cunoscut de nisip V (sort 0,16/0,315 mm), repartizându- l pe suprafata S, de forma geometrică regulata (cerc), astfel incit sa umple adânciturile suprafetei. Diametru pată nisip Fig. 1. Determinarea rugozitatii geometrice Inălţimea petei de nisip se exprima in mm si se calculeaza cu relatia : HS = . Interpretarea rezultatelor masuratorilor se face cu ajutorul tabelului , in care sunt prezentate corespondenta intre rugozitatea geometrică, aspectul suprafetei de rulare, tipul de mixtura asfaltică (strat) care asigura preponderent o anumita rugozitate si conditiile de circulatie. TABEL

Transcript of Rugozitate

Page 1: Rugozitate

DETERMINAREA RUGOZITATII STRATULUI DE RULARE AL IMBRACAMINTILOR RUTIERE

Rugozitatea îmbrăcămintilor rutiere este proprietatea acestora de a prezenta asperitati (denivelari mici, de forma neregulata), care asigura stabilitatea vehiculelor in miscare prin realizarea unei aderente cât mai bune intre pneu si cale, influienţând în mod direct siguranţa circulaţiei.

Metodele de determinare folosite în ţara noastră permit aprecierea rugozităţii pe baza :- rugozităţii geometrice;- rezistenţei la alunecare.

Determinarea rugozitaţii geometrice

Rugozitatea geometrică se masoară prin metoda inaltimii petei de nisip HS, care consta in intinderea pe suprafata de rulare a unui volum cunoscut de nisip V (sort 0,16/0,315 mm), repartizându-l pe suprafata S, de forma geometrică regulata (cerc), astfel incit sa umple adânciturile suprafetei.

Diametru pată nisip

Fig. 1. Determinarea rugozitatii geometrice

Inălţimea petei de nisip se exprima in mm si se calculeaza cu relatia :

HS = .

Interpretarea rezultatelor masuratorilor se face cu ajutorul tabelului , in care sunt prezentate corespondenta intre rugozitatea geometrică, aspectul suprafetei de rulare, tipul de mixtura asfaltică (strat) care asigura preponderent o anumita rugozitate si conditiile de circulatie.

TABELHS mm Aspectul suprafetei de rulare Tipul stratului de rulare Conditii de circulatie

< 0,2 Textură foarte fină Mortar asfaltic Viteză redusă0,2 – 0,4 Textură fină Mortar asfaltic

Beton de cimentV < 80 km/h

0,4 – 0,8 Textura medie Beton asfalticBeton de ciment

V = 80-120 km/h

0,8 – 1,2 Textura grosiera Beton asfaltic rugos V > 120 km/h > 1,2 Textura foarte grosiera Tratament superficial Yone periculoase, cu

polei frecvent

Page 2: Rugozitate

A. PROCEDURA I. Operaţiuni premergătoare

1. Condiţii de mediu : nu sunt impuse condiţii speciale pentru mediul ambiant .2. Aparatura utilizată :- cilindru gradat din sticlă 25 cm3 ;- rondele de cauciuc cu Ø = 65 mm ;- ruletă ;- pensulă .3. Verificări obligatorii ale aparaturii :a) periodice -b) înainte de efectuarea încercării.- toate celelalte aparate şi dispozitive .4. Materiale pentru efectuarea încercărilor :a) epruvete, materiale supuse încercării - plăci recoltate din îmbrăcămintea bituminoasă cu dimensiunile 25 x 25 cm sau

confecţionate în laborator ;b) materiale consumabile utilizate pentru efectuarea încercării :- nisip fin, uscat, cu granulaţie 0,160…0,315 mm .

II. Efectuare determinare

1. Descriere succintă :a) mod de acţionare a aparaturii din dotare :Conform instrucţiunilor de utilizare a aparaturii .b) prevederi STAS :Determinarea rugozităţii pe traseul drumului .

Determinarea se efectuează în perioada aprilie – octombrie şi la temperaturi atmosferice mai mari de 150C. Se aleg minim 3 secţiuni (reprezentativ ) de încercare pe o lungime de 1 Km .

Pe secţiunea de încercare, măsurările se efectuează în profiluri transversale situate la distanţe de 5…10 m , atât în axa drumului cât şi la o distanţă de 1 m faţă de fiecare margine a părţii carosabile.

Se ia un volum de nisip de 25 cm3 care se întinde pe suprafaţa drumului, în prealabil curăţită cu pensula , cu ajutorul rondelei de cauciuc printr-o mişcare circulară. Nisipul umple astfel adînciturile îmbrăcămintei până la nivelul asperităţilor.

Se măsoară cu ruleta cel puţin patru diametre ale petei de nisip obţinute.Se calculează diametrul mediu pentru fiecare determinare (D) şi a apoi suprafaţa petei (S).Se determină înălţimea de nisip (HS) cu relaţia :

HS = , (mm) unde :

V = volumul de nisip folosit, mm3 ;

S = suprafaţa petei circulare ( ) , mm2 .

Determinarea rugozităţii în laboratorÎn laborator determinarea se face pe trei plăci cu dimensiunile 25 x 25 cm.Se curăţă cu pensula suprafaţa plăcilor şi apoi se usucă.Se măsoară cu cilindrul gradat un volum de nisip de 5 cm3 care se întinde pe

suprafaţa plăcii printr-o mişcare circulară cu ajutorul rondelei de cauciuc.Se măsoară cu ruleta minimum patru diametre ale petei de nisip şi se determină

înălţimea de nisip (HS) cu relaţia anterioară .

III. Interpretare rezultate

Rezultatul reprezintă media aritmetică a trei detedrminări făcute în acelaşi punct iar valoarea înălţimii de nisip pentru fiecare bandă de circulaţie se calculează cu media aritmetică a valorilor punctelor respective.

Page 3: Rugozitate

DETERMINAREA RUGOZITATII

STRATULUI DE RULARE AL

IMBRACAMINTILOR RUTIERE