RRDA Nr. 2015.9 - Titus Prescure - Despre Corelatiile Dintre Regimul Juridic Al Nulitatii HAGA Si...

8/19/2019 RRDA Nr. 2015.9 - Titus Prescure - Despre Corelatiile Dintre Regimul Juridic Al Nulitatii HAGA Si Cel Al Nulitatii Din …

1/9

Despre corelaţiile dintre regimul juridic al nulităţii hotărârilor adunărilorgenerale ale acţionarilor şi cel al nulităţii actelor juridice, reglementat de codul

civil

Prof. univ. dr. Titus PRE!"RE

"niversitatea #Transilvania# din $raşov

%acultatea de drept

ABSTRACT

The main purpose of this article is to identify resemblances which exist or should exist between the legal regime of nullity of thedecisions of the general meetings of shareholders in joint-stock companies, set, mainly, by the Romanian Companies Law no.31/1990, and the general legal regime of nullities set by the Civil Code.

Keywords: nullity, decisions of the general meetings of shareholders, joint-stock, companies, Civil Code.

REZUMAT

Obiectul şi obiectivul principal al acestui studiu constau în identificarea corelaţiilor care există şi/sau care ar trebui să fie stabilite între regimul juridic al nulităţii hotărârilor AGA ale societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, configurat, în principal, deLegea nr. 31/1990 a societăţilor şi regimul juridic al nulităţii actelor juridice, în general, instituit de noul Cod civil.

Cuvinte-cheie: nulitate, hotărâri AGA, societăţi pe acţiuni, noul Cod civil.

1. Nevoia şi utilitatea unui astfel de demers ştiinţific au fost determinate de evoluţia, dupăpărerea noastră, contradictorie, a practicii judiciare şi a opiniilor doctrinare, din ultimii ani,referitoare la condiţiile în care pot fi anulate hotărârile adunărilor generale ale societăţilor peacţiuni şi în comandită pe acţiuni, contrare legii şi/sau actelor constitutive ale respectivelorcategorii de societăţi1.

1 Pentru o amplă şi relevantă analiză de tip monografic a regimului juridic al ac ţ iunilor în anulareaho tărâri lor AGA, a se vedea, spre exemplu: L. Boj in, Ac ţ iunea în anularea hotărâri i Adunări i Generalea Ac ţ ionarilor, Ed. Universul Juridic, Bucureşt i , 2012.

2. ercetările efectuate par a susţine conclu!ia că practica judiciară şi chiar doctrina auignorat, adesea, împrejurarea că la circa " ani de la punerea în aplicare a noului !od civiacţiunile în justiţie privind constatarea nulităţii a#solute ori declararea nulităţii relative a acestutip de acte juridice $ chiar şi hotărârile judecătoreşti pronunţate în astfel de cau!e $ au făcuta#stracţie de prevederile şi imperativele dreptului comun în materia nulităţii actelor juridice, îngeneral, marcat de prevederile art. 12"%$12%& 'aceste articole vi!ea!ă doar nulitateacontractelor, concepute ca acte #ilaterale( şi ale art. 1)2"$1)2% 'acestea se referă la definiţiaactului unilateral şi la asimilarea lui, ca regim juridic, cu contractul, inclusiv su# aspecturegimului nulităţilor( !od civil.

). *oluţiile pronunţate de către diferite categorii de instanţe $ inclusiv cele de control judiciar $ în acţiunile în anulare a hotărârilor ++, în unele situaţii, nu sunt convingător motivate ori suntmotivate e-clusiv pe încălcarea regulilor instituite de egea nr. &'('))* şi/sau de egea nr+)(+**- a pieţei de capital2, făcându$se a#stracţie de situaţia că noul !od civil a instituit şun regim juridic de drept comun al nulităţii contractului şi a actului unilateral. +ceste soluţii sunt,după părerea noastră, re!ultantele unor interpretări ca!uale restrictive a normelor juridiceconsiderate incidente în cau!e de acest tip, în special, cu privire la natura normelor juridice

încălcate şi a tipului de interes ocrotit prin acele norme.2 Facem precizarea că , în condi ţ i i le legislaţ iei societare actuale, motive speciale de anulare/nulitate aunor hotărâri AGA ale unor t ipuri de societăţ i pe ac ţ iuni se regăsesc în diverse al te legi ori ordonan ţ eale Guvernului , cum ar f i cele din domeniul f inanciar-bancar, al societăţ i lor cooperatiste, de asigurărietc. În acest studiu de vom l imita cercetarea doar în ceea ce prive şte motivele de nulitate prevăzute în LS şi LP C, precum şi în Codul civil .

". n unele situaţii, s$a înregistrat tendinţa de a califica cele mai multe norme conţinute decele două legi citate ca fiind de ordine pu#lică, nerespectarea lor antrenând sancţiunea nulităţia#solute 'principala consecinţă a unor astfel de calificări a fost recunoaşterea calităţii procesualeactive şi oricăror persoane interesate(. n alte situaţii, normele încălcate au fost calificate ca fiind

egislaţie relevantă0 Noul !od civil, art. 12"%$12%&, art. 1)2"$1)2%, egea nr. &'('))*, art. 1)2$1))

SintAct® Wolters Kluwer - Doctrina, Revista Romana de Drept al Afacerilor 9 din 2015

Pag. 1 din 9


2/9

de ordine privată, cu consecinţa declarării nulităţii relative, fără ca să fie reţinute temeiuri şide fapt şi de drept care să susţină opţiunea pentru una sau alta dintre cele două tipuri de nulităţevocate 'a#solute/relative(.

&. Noul !od civil preluând definiţiile doctrinare anterioare punerii sale în vigoare, cu privire lanulitatea a#solută şi cea relativă, prin art. 12" alin. '1(, defineşte foarte clar şi succint nulitateaa#solută în felul următor0

3ste nul contractul încheiat cu încălcarea unor dispo!iţii legale instituite pentru ocrotirea unuinteres general, pe când art. 12"4 alin. '1(, defineşte nulitatea relativă ca fiind acea sancţiunecare afectea!ă contractul încheiat cu încălcarea unei dispo!iţii legale instituite pentru ocrotireaunui interes particular... .

5in perspectiva celor două definiţii legale, suntem de părere că, de lege lata şi de principiu,pot fi avute în vedere cel puţin două repere necesare, pentru a distinge între nulitatea a#solutăşi cea relativă. n primul rând, caracterul imperativ al normelor juridice a căror încălcare atragesancţiunea nulităţii şi în al doilea rând, natura interesului ocrotit prin acele norme.

+stfel de norme, pe lângă caracterul lor imperativ 'onerativ ori prohi#itiv( tre#uie să fie deordine pu#lică0 dacă interesul este unul general, adică vi!ea!ă folosul tuturor respectiv al uneisfere nedeterminate de persoane, nulitatea tre#uie să fie una a#solută, în principiu,imprescripti#ilă, confirma#ilă doar în ca!urile e-pres prevă!ute de lege, etc.

5acă interesul este unul particular, normele care îl ocrotesc tre#uie să fi de ordine privată,adică să facă parte din categoria acelor norme care au ca şi caracteristică împrejurarea cănesocotirea lor atrage sancţiuni a căror aplicare sau neaplicare stă, de regulă, în puterea acelua cărui interese sunt ocrotite prin dispo!iţia normei juridice încălcate).

3 I . Reghini , S. Diaconescu, P. V asi lescu, op. ci t., p. 32.

%. 5upă cum se poate constata şi reţine din studierea conţinutului egii nr. &'('))* şi aegii nr. +)(+**-, sunt relativ puţine nulităţile e-prese, a#solute ori relative, care potconstitui cau!e de ineficacitate a actelor juridice emise de către societăţile pe acţiuni ori încomandită pe acţiuni. 5rept urmare, în cele mai multe ca!uri, distincţia nulitate a#solută $nulitate relativă, va tre#ui să se facă prin identificarea unor nulităţi virtuale $ demers nu lipsit dedificultate şi de ar#itrariu" $ cu toate că dreptul comun în materia nulităţilor virtuale alecontractelor 'art. 12&) !. civ.( defineşte nulitatea virtuală în felul următor0 n afara ca!urilor încare legea prevede sancţiunea nulităţii, contractul se desfiinţea!ă şi atunci când sancţiuneanulităţii a#solute sau, după ca!, relative, tre#uie aplicată pentru ca scopul dispo!iţiei legale să fieatins.

4 Pentru o analiză teoretică, amplă şi convingă toare, a insti tu ţ iei nulităţ i i actelor juridice civile, a sevedea spre exemplu; I. Reghini , S. Diaconescu, P. Vasi lescu, Introducere în dreptul civi l , Ed.Hamangiu, Bucureşti , 2013, p. 578 şi urm. Cu referire la nul i tăţ i le virtuale, autori i ci ta ţ i , remarcă, cudeplină întemeiere că, "esenţ ial însă , când ne referim la nul i tăţ i le virtuale, e să determinăm dacă într-adevăr este vorba despre sanc ţ iunea nulităţ ii ş i care va fi regimul ei juridic. Din acest unghi, onul i tate virtuală va ridica întotdeauna probleme de calificare, alegerea între nulitatea absolut ă ş i cearelativă nefi ind oricând uşoa ră. Pentru a tranşa eventuala dispută , legea instituie o prezum ţ ie denulitate relativă, dacă dubiul asupra naturi i nulităţ i i persistă (art. 1252 C. civ). Codul civil actualmanifestă apetenţă pentru a desemna expres nulităţ i le, poate şi pentru motivul că unele cazuri de

nul i tate virtuală din vechiul Cod au semănat discordie în doctr ină cu privire la calificarea lor." (p. 588). n opinia noastră, un reper important, din punct de vedere juridic, care ar putea fi utili!at

în procesul de identificare şi decelare a nulităţilor virtuale 'a#solute şi relative( în materia acteloemise de către persoanele juridice, în general, îl poate constitui prevederea art. 2&41 dinactualul !od civil. +cea prevedere deşi are în vedere, în primul rând, reglementarea unorraporturi de drept internaţional privat privind persoanele juridice, sta#ileşte ca făcând parte dinstatutul organic al persoanei juridice&, atunci când legea naţională a acelei persoane juridice estelegea română, o serie de aspecte care ţin de naşterea, manifestarea de voinţă a unei persoane

juridice, privită ca su#iect de drept distinct de persoana celor care le înfiinţea!ă, repre!entareafaţă de terţi, răspunderea faţă de aceştia, modificarea actelor constitutive, di!olvarea şi


Pag. 2 din 9


3/9

lichidarea.5 Du pă cum este cunoscut, nu există o definiţ ie legală a no ţ iunii de statut organic al persoanei ju r id ic e, cum de al tfel nu ex ist ă nicio defini ţ ie legală a noţ iuni i de statut al persoanei f izice, cu toatecă adeseori se vorbeşte despre o astfel de no ţ iune. Nici în doctr ină nu am identificat definiţ iirelevante ale celor două noţ iuni . În concep ţ ia noastră, pr in no ţ iunea de statut organic al persoanei ju r id ic e ar tr eb ui să avem în vedere total i tatea drepturi lor şi obliga ţ i i lor unei persoane juridice care-ipermit acesteia să ac ţ ioneze ca un subiect de drept, distinct de persoana celor care o înfi in ţ ea ză. Înesen ţă , statutul organic al unei persoane juridice vizează elementele esen ţ ia le ale persoanelor ju r id ic e: pat r im on iu pr opr iu , or ga niz are de si ne stătătoare, scopul stabi l i t în conformitate cu legea şicu interesul general.

onform prevederilor menţionate, în componenţa ori în structura statutului organic apersoanelor juridice întră următoarele chestiuni ori pro#leme0

$ capacitatea acestora 'de folosinţă şi de e-erciţiu $ n.n.(6

$ modul de do#ândire şi pierdere a calităţii de asociat6

$ drepturile şi o#ligaţiile ce decurg din calitatea de asociat6

$ modul de alegere, competenţele şi funcţionarea organelor de conducere ale persoane juridice6

$ repre!entarea acestora prin organele proprii6

$ răspunderea persoanei şi a organelor ei faţă de terţi6

$ modificarea actelor constitutive6$ di!olvarea şi lichidarea persoanei juridice.

4. n principiu, având în vedere importanţa statutului organic al persoanei juridice, înraporturile juridice, s$ar impune ca toate normele juridice care configurea!ă statutul organic aunei anumite categorii de persoane juridice, să fie imperative şi de ordine pu#lică, cu consecinţasancţiunii nulităţii a#solute a actelor juridice vi!ând aspectele care intră în statutul respectiv,

încheiate cu nerespectarea normelor aplica#ile în materie.

7. n realitate, o astfel de e-igenţă nu are acoperire în totalitate în soluţiile legale, doctrinareşi jurisprudenţiale date unor situaţii de încălcare a dispo!iţiilor legale privitoare la anumiteaspecte ale statutului organic al persoanelor juridice. +şa fiind, tre#uie să constatăm şi să

reţinem că anumite aspecte ale statutului organic al persoanei juridice sunt reglementate şi denorme juridice imperative dar de ordine privată menite să apere interese particulare, cuconsecinţa nulităţii relative a actelor juridice încheiate cu încălcarea acelor norme 'a se vedea,spre e-emplu, normele privind anumite aspecte ale capacităţii de e-erciţiu a persoanei juridice,privind repre!entarea acesteia faţă de terţi, unele cau!e de nulitate a persoanelor juridice etc.(.

18. u toate că elementele care compun statutul organic al persoanei juridice constituierepere importante în operaţiunile de calificare a naturii juridice a normelor care le reglementea!ăcu scopul de a sta#ili tipul sancţiunii aplica#ile în ca!ul încălcării lor, nici acestea nu pot constituun criteriu unic şi infaili#il pentru re!olvarea pro#lemei care face o#iectul acestui studiu. 5eaceea, în lipsa calificării legale a unui anumit tip de nulitate, ne vom afla din nou pe tărâmunesigur al nulităţilor virtuale, astfel cum acest tip de nulităţi sunt definite de !odul civil 'art

12&) !. civ.( şi vom fi e-puşi marilor dificultăţi pe care le presupune calificarea ca!uală a naturidiferitelor categorii de norme juridice incidente în anumite cau!e.

11. n aprecierea noastră, chestiunea esenţială de a cărei re!olvare depinde, în mare măsurăclarificarea regimului juridic al acţiunilor în anularea hotărârilor adunărilor generale aleacţionarilor, este aceea a naturii juridice a acestei categorii de acte juridice pe care le pot emitepersoanele juridice.

12. ercetarea efectuată asupra doctrinei relevante, de drept civil şi de drept comercial, aevidenţiat conclu!ia că în doctrina românească actuală nu e-istă puncte de vedere convergente,majoritare cu privire la natura juridică a hotărârilor ++. nsă, majoritatea autorilor ale cărorlucrări le$am cercetat sunt de acord că hotărârile ++ sunt acte juridice de tip societar, cucaracter intern, prin care se formea!ă şi e-primă voinţa persoanei juridice, ca su#iect de drept


Pag. 3 din 9


4/9

distinct de persoana celor care le compun.

9nii autori, califică hotărârile ++ ca nefiind nici acte juridice de tip contractual şi nici acteunilaterale, ci acte juridice sui generis care nu se pot încadra în vreuna din formele tradiţionaleale actelor juridice%. +lţi autori, califică fără re!erve, hotărârile ++ ca fiind acte de tipcontractual care se nasc prin acordul de voinţe individuale ale acţionarilor, potrivit regulimajorităţii simple, calificate ori unanimităţii, după ca!.

6 A se vedea în acest sens: S. David, în lucrarea colectivă : St.D. Cărpenaru, Gh. Piperea, S. David,Legea societăţ i lor. Comentariu de articole, ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşt i , 2014, p. 426.

+lţi cercetători ai domeniului susţin că hotărârile ++ ar tre#ui calificate ca fiind acte juridicede tip contractual, plurilaterale, având fi!ionomia juridică a contractelor, deoarece ele se impunşi celor care au votat împotrivă precum şi celor care nu au participat în vreun mod la luarea lor.

7 A se vedea, în acest sens, spre exemplu: I. Adam, C.N. Savu, Legea societ ăţ i lor comerciale.Comentarii ş i expl icaţ i i , Ed. C.H. Beck, Bucureşti , 2010, pp. 394-395.

n fine, au fost formulate opinii conform cărora hotărârile ++ tre#uie calificate ca acte juridice comple-e4 ce constituie un i!vor de o#ligaţii, specific dreptului comercial, a cărui natură juridică nu poate fi asimilată contractelor7. +cest ultim autor citat, este de părere că naturacomple-ă a hotărârii ++ este determinată de modul de formare a voinţei juridice care stă la#a!a emiterii lor 'asemănător contractelor( de lipsa contrarietăţii de interese între acţionari şi,

nu în ultimul rând, de specificul modului de e-ecutare, caracteristic actelor unilaterale.8 Doctrina defineşte actul juridic complex ca fi ind acela care "presupune că există mai multemanifestări de voin ţă convergente sau conjugate, care având acelaşi scop, reprezintă o parte unică şio pluralitate de participanţ i " (M. Avram, Actul uni lateral în dreptul privat, Ed. Hamangiu, 2006, p. 34).Autoarea ci tată mai subliniază ideea că actele juridice complexe se mai numesc acte conjunctive şică, calificarea hotărâri i AGA ca fi ind un act unilateral conjunctiv, câşti gă tot mai mult teren în doctrinade drept comercial (a se vedea p. 36).9 L. Săuleanu: Societăţ i le comerciale. Adunări le generale ale ac ţ ionari lor, Ed. Hamangiu, 2008, p.203.

1). n ceea ce ne priveşte, aşa cum a mai afirmat şi cu alt prilej18, o hotărâre ++, privită canegotium, tre#uie calificată ca fiind un act juridic unilateral, emanaţie a voinţei comuneacţionarilor societăţii, dar care devine actul juridic al persoanei juridice, privită ca un su#iect de

drept unic, distinct de persoanele celor care au înfiinţat$o.10 T. Prescure, în I. Schiau ş i T. Prescure, Legea societăţ i lor comerciale nr. 31/1990. Anal ize şicomentarii pe articole. Edi ţ ia a 2 a revăzută, adăugită ş i actual izată, Ed. Hamangiu, Bucureşt i , 2009,p. 358.

ntr$o calificare şi mai e-actă, hotărârea ++ este un act juridic unilateral conjunct 'emis decătre un singur autor $ persoana juridică, dar pe #a!a manifestărilor de voinţă comune ale uneimultitudini de alte persoane fi!ice şi juridice care o compun(. 5e altfel, dacă vom e-aminadefiniţia pe care art. 1)2" !. civ. o dă actului unilateral vom putea reţine cu uşurinţă temeiniciaunei astfel de calificări11.

11 Conform art. 1324 C. civ. , "este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea devoin ţă a autorului său". În continuare, art. 1325 dispune că "dacă prin lege nu se prevede altfel,dispozi ţ i i le legale privitoare la contracte se aplică în mod corespunză tor actelor unilaterale".

1". 5eşi literatura de specialitate califică hotărârile ++ ca fiind acte juridice de tip societar,care produc efecte comple-e, diferite de cele de tip civil, suntem de părere că în lipsa unorprevederi legale derogatorii de la dreptul comun '!odul civil(, în materie de acte juridice'contracte şi acte unilaterale( acestei categorii de acte i se vor aplica prin analogie dispo!iţiiledreptului comun, inclusiv în ceea ce priveşte regimul juridic al nulităţii lor.

1&. 5upă cum este cunoscut, cadrul general al acţiunilor în anularea hotărârilor ++ alesocietăţilor pe acţiuni, îl repre!intă, în pre!ent, prevederile art. 1)2$1)) din egea societăţilor.5e la început, se impune preci!area că fiind instituite printr$o lege specială ele nu se vor puteaaplica prin analogie altor persoane juridice şi altor situaţii decât cele reglementate de egea nr.&'('))*. :rin comparaţie, noul !od civil a instituit un număr de reguli de ma-imă generalitate


Pag. 4 din 9


5/9

privind anularea hotărârilor organelor de conducere şi chiar a deci!iilor organelor deadministrare, acele reguli fiind cuprinse în limitele art. 212, 21&, 21%$21.

âteva din regulile instituite de !odul civil precum şi cele din , sunt următoarele0

$ +rt. 2120 hotărârile luate de către organele de conducere, în condiţiile legii, actului deconstituire sau statutului sunt o#ligatorii chiar şi pentru cei care nu au luat parte la deli#erare ordeşi au participat, au votat împotrivă ;alin. '1(otărârile luate de adunarea generală în limitele legii şi ale actului constitutiv suno#ligatorii chiar şi pentru acţionarii care nu au participat la ++ ori care au votat împotrivă6

$ +lin. '2(0 >otărârile ++ contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, întermen de 1& !ile de la data pu#licării lor în ?. =f., :artea a @A$a, de către oricare dintreacţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut săse insere!e aceasta în procesul$ver#al al şedinţei12.

12 În practica Cur ţ i i de Apel Braşov şi a Tribunalului Braşov, spre exemplu, s-a conturat orientareaconform căreia chiar dacă partea interesată face dovada votului său împotr ivă cu copia certi f icată abuletinului de vot, faptul că nu a cerut să se consemneze votul său în procesul-verbal, nu-i conferă

calitate procesuală activă. Problema este cu totul del icată în cazul votului secret obl igatoriu, cândsolicitarea de consemnare a votului împotrivă în procesul-verbal echivalează cu deconspirareamodului de vot ş i obligarea la renun ţ area beneficiului unui astfel de mod de vot.

$ +lin. ')(0 n ca!ul în care se invocă motive de nulitate a#solută, dreptul la acţiune esteimprescripti#il, iar cererea poate fi formulată şi de orice altă persoană interesată1).

13 Cu privire la textul ci tat, uni i autori sunt de părere că el este inuti l , deoarece nu face al tceva decâtsă consacre ceea ce era cunoscut ş i ştiut, cu privire la regimul juridic al ac ţ iuni lor în constatareanulităţ i i absolute a oricărui act juridic (imprescriptibil i tate, calitate procesuală activă şi oricăreipersoane interesate etc.). Al ţ i i , sunt de părere că prin introducerea posibil i tăţ i i exprese de a formulaastfel de ac ţ iuni s-a creat un regim juridic diferen ţ iat între cele două tipuri de nulităţ i , nejusti f icat înmateria dreptului societar.

$ +lin. '"($'7( conţin unele dispo!iţii procedurale care sunt foarte asemănătoare cu celeprevă!ute de alin. '2($'"( ale art. 21% !. civ.6

$ +lin. '18(0 hotărârea irevoca#ilă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şpu#licată în ?. =f. al Bomâniei, :artea a @A$a. 5e la data pu#licării ei este opo!a#ilă tuturor.

$ +rt. 1)). egea societăţilor0

$ +lin. '1(0 =dată cu intentarea acţiunii în anulare reclamantul poate cere instanţei, pe cale deordonanţă preşedinţială, suspendarea e-ecutării hotărârii atacate6

$ +lin. '2(0 :reşedintele instanţei, încuviinţând suspendarea poate o#liga pe reclamant la ocauţiune 'de o#servat şi reţinut că legea nu sta#ileşte un plafon al cauţiunii, acesta fiind lăsat laaprecierea judecătorului(6

$ +rt. 21% alin. '1(0 >otărârile şi deci!iile1" contrare legii, actului constitutiv ori statutului pot

fi atacate în justiţie de către oricare dintre mem#rii organelor de conducere sau de administrarecare nu au participat la deli#erare ori deşi au participat la aceasta, au votat împotrivă şi au cerutsă se insere!e aceasta în procesul$ver#al de şedinţă, în termen de 1& !ile de la data la care li s$acomunicat copia de pe hotărâre ori de la data la care a avut loc şedinţa, după ca!. +lin. '%(05acă se invocă motive de nulitate a#solută, dreptul la acţiune în constatarea nulităţii esteimprescripti#il, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată ;de o#servat şi reţinutcă din acest te-t lipseşte conjuncţia şi, împrejurare care ar putea conferi un sens diferit acestute-t, prin comparaţie cu cel al art. 1)2 alin. ')( din


6/9

contrară unei decizii recente a Înaltei Cur ţ i de Casa ţ ie şi Justiţ ie care apreciază că un astfel dedemers nu este admisibil, în condi ţ i i le în care Legea specială nu prevede în mod expres o astfel deposibil i tate.

1%. :rin prisma dispo!iţiilor art. 2)8 lit. #( din egea nr. 1/2811 pentru punerea în aplicare aegii nr. 24/2887, se impune o anali!ă comparativă a prevederilor legale citate pentru a neutea da seama de împrejurarea dacă unele din dispo!iţiile din *1&, fiind cuprinse într$o legepecială, anterioară noului !od civil, sunt a#rogate în mod implicit datorită faptul că ar fontrare soluţiilor normative instituite de !odul civil1%.

15 În spe ţă , cele referitoare la regimul ac ţ iunii în anulare a hotărâri lor AGA. 16 Potrivit prevederilor art. 230 l it. b) din Legea nr. 71/2011, de la data intrăr i i în vigoare a Coduluicivil (1 octombrie 2011) se abrogă orice alte dispozi ţ i i contrare, chiar dacă sunt cuprinse în legispeciale.

1. = primă conclu!ie care se poate desprinde din compararea te-telor citate este aceea căle sunt foarte asemănătoare, împrejurare care pare a scoate în evidenţă faptul că autorii nouluod civil s$au inspirat su#stanţial din reglementările , unele dintre ele fiind incluse în dreptuomun în materie de societate.

14. 9n remarca#il element de noutate pe care$l introduce, însă, $ din perspectiva o#iectuluercetării noastre $, noul !od civil, este cel reglementat de alin. '1( al art. 21%, potrivit căruia,ot fi atacate cu acţiune în anulare şi deci!iile organelor de administrare chiar şi de către orice

ersoană, în ca!ul în care acestea vor putea justifica un interes legitim, într$un astfel de demersr, nu prevede o astfel de posi#ilitate cu toate că necesitatea şi utilitatea ei este evidentărept urmare, de la data intrării în vigoare a noului !od civil, vor putea fi atacate cu acţiune înnulare şi deci!iile organelor de administrare, chiar şi de către terţele persoane interesate 'dar,n acest ultim tip de situaţii, numai pentru motive de ordine pu#lică1(.

17 Din păcate, chiar ş i în l i tigi i societare născute după intrarea în vigoare a noului Cod civil , uneleinstan ţ e au pronun ţ at solu ţ i i de respingere a unor ac ţ iuni vizând anularea decizii lor organelor deadministrare, sub motivul că, sub imperiul LS şi chiar LP C , nu pot f i anulate decât decizi i emise înbaza unor delegări de atribu ţ iuni din partea AGA.

17. 9n element de specificitate este acela al momentului de la care pot fi atacate hotărârile+, de către acţionarii care au votat împotriva ori care nu au participat la vot. n limitele alin2( al art. 1)2 din , pentru categoriile de persoane enumerate, termenul de introducere a

cţiunii în anulare este de 1& !ile de la data pu#licării în ?. =f., :artea a @A$a, hotărâriespective, termen care este calificat de către doctrină şi jurisprudenţă ca fiind unul derescripţie special.

n ca!ul hotărârilor şi deci!iilor organelor de conducere şi de administrare ale altor categorii deersoane juridice $ altele decât societăţile cu scop lucrativ $ contrare legii, actului de constituireri statutului14, termenul de atacare în justiţie este tot de 1& !ile, dar acesta începe să curgă dea data comunicării copiei după hotărârea/deci!ia în cau!ă către cei interesaţi ori de la data ţineriedinţei, după ca!. +şadar, ori de câte ori printr$o lege specială nu se sta#ilesc alte momente şlte termene de la care se naşte dreptul la acţiune se vor aplica, în mod corespun!ător, în ca!ulocietăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiune prevederile art. 12)$1)) din , iar pentruestul persoanelor juridice, prevederile art. 21% !. civ., cu titlu de drept comun.

18 Referitor la în ţ elesul noţ iunilor de contrarietate cu legea, cu actul constitutiv şi /sau cu statutul a sevedea, spre exemplu:T. Prescure, în: I. Schiau, T. Prescure, op. ci t., ed. a 2-a, 2009, p. 359.

28. +tât cât şi !odul civil, instituite o incapacitate specială $ pe care noi o calificăm a fi $e folosinţă17 în persoana administratorilor şi a mem#rilor consiliilor de supraveghere, de a ataca

n justiţie hotărârile organelor competente de revocare din calitatea menţionată 'a se vedea încest sens, prevederile art. 21% alin. '1(, fra!a întâi, !. civ. şi art. 1)2 alin. '"( din enţionăm că la un astfel de re!ultat $ anularea unei astfel de hotărâri $ nu ar tre#ui să se poată

junge nici printr$o simulaţie procesuală, reali!ată prin procedeul interpunerii de persoane cum$a mai întâmplat, uneori în practica instanţelor judecătoreşti.

19 Am cal i f icat acest t ip de interdic ţ ie ca antrenând o incapacitate de folosin ţă procesuală specială ,


Pag. 6 din 9


7/9

deoarece, legea nu recunoaşte categorii lor de persoane men ţ ionate dreptul de a ataca în justi ţ ieho tărâri le de revocare din calitatea de administrator, membru în Consil iul de supraveghere. Cu altecuvinte, în structura capacităţ i i de folosinţă (procesuală) nu intră ş i dreptul de ataca men ţ ionateleho tărâri în justi ţ ie în scopul anulări i lor.

21. Baţiunea principală pentru care legiuitorul a instituit o astfel de interdicţie, cu consecinţaipsei calităţii procesuale active a administratorilor revocaţi, se regăseşte în principiileundamentale ale repre!entării şi ale contractului de mandat, contract care, aşa cum este unanimcceptat, se încheie în interesul primordial al mandantului, persoană care poate revoca oricândandatul încredinţat, ad nutum, chiar dacă contractul este oneros, este afectat de un termen or

acă părţile l$au declarat irevoca#il. *$au altfel spus, odată retras/revocat mandatul, mandantuu mai poate fi o#ligat să încheie un nou contract cu mandatarul revocat. n schim#, dacăevocarea mandatului este una nejustificată de modul în care mandatarul şi$a îndeplinitandatul până la momentul revocării şi chiar intempestivă 'neaşteptată, su#ită etc.( şi această

peraţiune juridică îi va produce mandatarului vreun prejudiciu material şi/sau moral, înonformitate cu prevederile alin. '2(, te!a a doua art. 21% !. civ., acesta din urmă va fndreptăţit să pretindă despăgu#irile necesare acoperirii prejudiciului suferit.

= soluţie juridică asemănătoare o conţine şi alin. '"( al art. 1)1 din , care instituie dreptuvasi$discreţionar al adunărilor generale ordinare ale acţionarilor să revoce administratoriricând. n ca!ul în care revocarea survine fără justă cau!ă, administratorul este îndreptăţit lalata de daune$interese. n am#ele situaţii, te-tele citate conţin aceleaşi premise$idei0

$ revocarea se poate face oricând, ad nutum 'fără a fi necesară vreo motivare( de cătrerganele care au competenţa de numire a administratorilor6

$ dacă revocarea este nejustificată/fără just motiv şi/sau intempestivă poate fi antrenatăăspunderea civilă delictuală a mandantului6

$ mandantul nu poate fi o#ligat să încheie un nou contract de mandat cu persoana revocată.

21. +tât !odul civil, art. 21, cât şi , art. 1)) alin. '1( şi '2(, instituie dreptul celornteresaţi să ceară suspendarea e-ecutării actelor atacate, prin utili!area procedurii ordonanţereşedinţiale reglementată de art. 77%$1881 . pr. civ., în am#ele reglementări reclamantuutând fi o#ligat la plata unei cauţiuni, în condiţiile legii 'ale dreptului comun repre!entat deodul de procedură civilă(. Cre#uie să remarcăm faptul că hotărârile organelor de conducere ş

eci!iile organelor de administrare sunt, în principiu, e-ecutorii, după aducerea lor la cunoştinţăn condiţiile legii, pentru a le suprima efectele, cu caracter temporar, fiind necesară o ordonanţăreşedinţială de suspendare.

22. !odul civil nu prevede calea de atac împotriva ordonanţei preşedinţiale de suspendare a-ecutării hotărârilor organelor de conducere ori a deci!iilor organelor de administrare, închim#, art. 1)) alin. '2( din prevede calea de atac a recursului. 5in fericire, alin. ')( al art)) a fost a#rogat prin prevederile art. 14, pct. 11$12 din egea nr. %/2812, începând cu datae 1 septem#rie 2812. n aceste condiţii, pentru clarificarea pro#lemei căii de atac care poate ftili!ată împotriva ordonanţei preşedinţiale promovată în condiţiile art. 21, va tre#ui să apelăm

a dispo!iţiile odului de procedură civilă. n condiţiile art. 777 alin. '1(, dacă prin legi specialeu prevede altfel 'de reţinut că este o lege specială( ordonanţa 'de admitere ori de

espingere( este supusă numai apelului, în termen de & !ile de la pronunţare ori de laomunicare, după cum ordonanţa în cau!ă a fost dată sau nu cu citarea părţilor.

2). = altă chestiune pe care ne$am propus să o e-aminăm în acest studiu, are în vederencidenţa şi specificul cau!elor de nulitate a#solută, relativă, e-prese ori virtuale, enunţate deodul civil, în materia contractelor şi a actelor unilaterale, în ceea ce priveşte hotărârile ++ocietăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni dar şi cu privire la deci!iile organelor dedministrare.

2". u privire la cau!ele de nulitate a#solută ale contractului/actului unilateral art. 12&8ta#ileşte două reguli precise0 prima nulitatea este a#solută dacă legea o califică în mod e-presstfel, şi este tot a#solută, în lipsa unei calificări e-prese a legii, dacă re!ultă neîndoielnic că


Pag. 7 din 9


8/9


9/9

virtuale la care face referire e-presă, art. 12&) !. civ. a aceste situaţii se pot adăuga şi cele în care va funcţiona pre!umţia legală relativă instituită de art. 12&2 !. civ. 'în ca!ul în carenatura nulităţii nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul esteanula#il(

5upă cum se poate o#serva, şi în această materie, legiuitorul utili!ea!ă mai multe categorii decriterii de determinare a cau!elor de nulitate relativă. :rimul, de tip limitativ' încălcareanormelor privind capacitatea de e-erciţiu, fără a distinge după cum aceasta priveşte o persoanăfi!ică sau una juridică, vicierea consimţământului(. +l doilea de tip enunţiativ, precum şi în alte

ca!uri anume prevă!ute de lege. +l treilea criteriu, al nulităţii virtuale, raportat necesitatea de aanula actul pentru atingerea scopului legii.

)8. n urma e-aminării conţinutului şi a P! se poate constata că e-istă reglementate unnumăr important de nulităţi relative e-prese şi un număr, de asemenea, important de nulităţivirtuale #a!ate pe raportarea normelor încălcate la scopul legii. +şa fiind, ori de câte ori se vaintroduce o acţiune în anularea unei hotărâre ++ sau a unei deci!ii a unui organ deadministrare, titularul său va tre#ui să facă dovada, îndeplinirii tuturor cerinţelor de ordingeneral dar şi special impuse lege şi de natura actului juridic în cau!ă.

)1. Eără pretenţia ca prin acest studiu am reuşit să identificăm şi să le tratăm în modul celmai corect, din punct de vedere ştiinţific, toate categoriile de pro#leme pe care le poate implicacorelaţia lege generală $ lege specială, în materia nulităţii actelor juridice, cu referire specială lahotărârile ++ şi chiar la deci!iile organelor de administrare societăţilor cu personalitate juridicăşi cu scop lucrativ, putem conchide că autorii noului !od civil au înfăptuit, din punct de vedereconceptual, o lucrare 'operă( de translatare a unor instituţii, concepte şi noţiuni fundamentaleconsacrate de dreptul societăţilor comerciale în domeniul de reglementare al dreptului comun.

5in punct de vedere principial şi structural societatea 'comercială( cu personalitate juridică şcu scop lucrativ reglementată de dar şi de alte acte normative, a devenit arhetipul persoane

juridice în dreptul romanesc contemporan.

Begimul juridic al nulităţii actelor juridice 'contracte, acte unilaterale( instituit de către nou!od civil, a devenit unul de drept comun, care poate complini, în #ună măsură, după apreciereanoastră, lacunele în această materie ale dreptului societar. 5esigur, reforma legislativă tre#uie

continuată, reglementările tre#uie mai #ine corelate şi chiar simplificate.:u#licat în B3A@*C+ B=?FNG 53 5B3:C + +E+3B@=B cu numărul 7 din data de )8septem#rie 281&


RRDA Nr. 2015.9 - Titus Prescure - Despre Corelatiile Dintre Regimul Juridic Al Nulitatii HAGA Si...

Documents

Transcript of RRDA Nr. 2015.9 - Titus Prescure - Despre Corelatiile Dintre Regimul Juridic Al Nulitatii HAGA Si...