RP 01 03 2017 - silvasv.ro · Biserica a rămas fără pădurile din Bucovina (Sursa: Antena 1)...

- REVISTA PRESEI – Întocmit: Cristina Măgureanu/B.C.R.E./A.C.D.G.

Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA Str. Petricani, nr. 9A, sector 1, cod 023841, Bucureşti, România,

Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28

GÂNDEȘTE-TE LA MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ÎNAINTE DE A TIPĂRI!

REVISTA PRESEI 01 MARTIE 2017

Pa

ge1

=================================================

REVISTA PRESEI

01 martie 2017

O primăvară frumoasă, tuturor!

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

Șoseaua Petricani nr.9A, sector 2, Bucureşti, cod poştal 023841

telefon: 004/ 021/ 317.10.05; fax: 004/ 021/ 316.84.28

E-mail: [email protected] Pagina web: www.rosilva.ro



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

CUPRINS

PRESA CENTRALA ..................................................... 3

Tema: Romsilva ..................................................................................................................................... 3

Biserica a rămas fără pădurile din Bucovina (Sursa: Antena 1) ................................................................ 3

Biserica, proces pierdut / Codrii român la Romsilva (Sursa: B1TV) .......................................................... 3

Comunicat de presă - Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (Sursa: Agerpres Comunicate) ...................... 3

Romsilva păstrează în proprietatea statului încă 166.813 ha de pădure (Sursa: Economistul) ............... 5

Tema: Păduri ......................................................................................................................................... 6

Marele eşec (Sursa: Pro TV) ...................................................................................................................... 6

Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac (Sursa: Mediafax) .......................................... 7

Tema: Anchete ...................................................................................................................................... 8

Cum îl uneşte industria lemnului pe lohannis de Schweighofer (Sursa: Cotidianul) ................................ 8

Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor in cazul procesului cu Romsilva: facut dupa calapodul justitiei

comuniste (Sursa: Curentul) ................................................................................................................... 12

PRESA LOCALA ........................................................ 12

Tema: Romsilva ................................................................................................................................... 12

Romsilva a anunțat oficial faptul că a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc al Bucovinei (Sursa:

Obiectiv de Suceava) ............................................................................................................................... 12

Unde a ajuns un BMW X5 dat „premiu“ de Ceteraş pentru pădurea de la Gura Teghii? (Sursa: Opinia

Buzau) ..................................................................................................................................................... 14

Tema: DS Dolj ...................................................................................................................................... 18

Direcţia Silvică Dolj, garantul păstrării fondului forestier judeţean (Sursa: Cuvantul Libertatii) ............ 18

Tema: DS Gorj ..................................................................................................................................... 20

Direcția Silvică a scos la licitație un contract de împăduriri (Sursa: Impact in Gorj) .............................. 20

DELICTE SILVICE ...................................................... 21

Poliţiştii Biroului Combaterea Delictelor Silvice Mureş au efectuat un control la o societate comercială

cu punct de lucru în comuna Aluniş (Sursa: Radio Bucuresti) ................................................................ 21

Continua furturile din padurile Salajului (Sursa: Salajeanul) .................................................................. 21

Taiere ilegala de arbori (Sursa: Gorjeanul) ............................................................................................. 22



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge3

PRESA CENTRALA

Tema: Romsilva

Biserica a rămas fără pădurile din Bucovina (Sursa: Antena 1)

Biserica a pierdut procesul cu Romsilva. După 16 de judecată, Regia naţională a Pădurilor a câştigat cele aproape 170 de mii de hectare de pădure din judeţul Suceava, pe care preoţii le revendicau. //aaa//

Biserica, proces pierdut / Codrii român la Romsilva (Sursa: B1TV)

Lovitură grea pentru Biserica Ortodoxă Română. Deşi s-a luptat din greu prin instanţe timp de aproape 2 decenii instituţia pierde definitiv cele 167 de mii de hectare de pădure pentru care s-a judecat cu Romsilva. Până la judecata celui de sus, codrii lui Ştefan au ajuns obiect de proces şi voia instanţei Biserica Ortodoxă Română a pierdut definitiv recunoaşterea dreptului de proprietate pentru 167 de mii de hectare de pădure din judeţul Suceava. Codrii rămân astfel în continuare în proprietatea publică a statului român, sub administrarea Romsilva.

Comunicat de presă - Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (Sursa: Agerpres

Comunicate)

Ca urmare a comunicatului de presă al Regiei Naționale a Pădurilor care declară: 'ROMSILVA a câștigat definitiv procesul cu fondul bisericesc al Bucovinei' facem următoarele precizări:

Procesul câștigat de Romsilva a fost un proces făcut după calapodul justiției din timpul regimului comunist ce poate fi caracterizat prin sintagma 'ce are a face solicitarea restituirii unei proprietăți confiscate abuziv cu legea care prevede retrocedarea proprietăților confiscate (abuziv de statul român)'.

Menționăm că bunurile Fondului Bisericesc provin din bunurile (proprietățile) mănăstirilor ortodoxe române din Bucovina, proprietăți care au trecut pe seama Fundației Fondul Bisericesc înființată prin dispoziția împăratului Iosif al II lea. Urmare a desființării mănăstirilor din Bucovina era nevoie ca bunurile acestora să aibă un



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge4

proprietar, persoană juridică, s-a decis astfel înființarea fundației sus amintite cu statut de proprietar al bunurilor mănăstirilor.

Împăratul Franz Iosef prin decizia nr. 993/994 din 3 martie 1784 precizează că moșiile mănăstirilor nu au fost confiscate de statul austriac.

Curtea de Casație de la Varșovia prin decizia din 7 mai 1931 a constatat că patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost o avere separată de patrimoniul Statului Austriac, iar această stare de fapt și de drept a Fondului Bisericesc nu s-a schimbat cu nimic în urma prăbușirii monarhiei habsburgice.

Nu există în arhivele statului austriac un document din care să reiasă că statul a fost proprietarul bunurilor fondului bisericesc(al mănăstirilor).

După anul 1918 prin Legea din anul 1925 de organizare a bisericii ortodoxe române se constată existența Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, personalitatea juridică a acestui Fond existând încă din perioada imperiului austriac. Prin aceiași lege se prevede că fondul religios greco-oriental din Bucovina este și rămâne o fundație specială de sine stătătoare, iar administrarea acestuia se face de Consiliul Eparhial sub președinția Arhiepiscopului.

După anul 1925 în Monitoarele Oficiale ale României sunt publicate deciziile de aprobare ale amenajamentelor fondului bisericesc decizii în care este precizat numele proprietarului Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Conform Enciclopediei României, ediția 1939, statul român deținea în Bucovina 13 mii ha de fond forestier, în lipsa oricărei Legi de naționalizare urmare a unui titlu creat în anul 2014 statul deține astăzi în Bucovina doar din proprietățile fondului bisericesc 166 mii ha teren forestier.

După desființarea fondului bisericesc, în anul 1949, printr-un decret nepublicat, statul român se înscrie în cărțile funciare pe o parte din proprietățile fondului bisericesc menținând în aceiași foaie tabulară proprietarul anterior, fondului bisericesc, înscris în baza Legii cadastrului din anul 1873.

De asemenea, trebuie precizat că urmare a desființării fondului bunurile acestuia au fost trecute în proprietatea statului pe baza unui inventar intitulat 'Tablou al suprafețelor totale de proprietăți ale fostului Fond Bisericesc Ortodox Român, după verificarea făcută de Comisia de lichidare'.

Legea 1/2000, completată cu Legea 247/2005 prevede că unitățile de cult dobândesc, prin reconstituire, suprafețe până la limita de 30 ha din fondul bisericesc al cultului căruia îi aparțin, recunoscut de lege, dacă acesta a avut în proprietate terenuri forestiere în județul în care a fost constituită parohia, schitul sau mânăstirea.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge5

Conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptățite la restituire persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv după data de 6 martie 1945, care au fost desființate în perioada comunistă, dacă și-au reluat activitatea după 22 decembrie 1989 și dacă, printr-o hotărâre judecătorească se constată că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată.

Faptul că s-au pus în aplicare dispozițiile celor două Legi condiționat de existența actului de proprietate se recunoaște că Fondul Bisericesc a fost proprietarul bunurilor sale.

Identitatea dintre Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei ca titular al acțiunii în revendicare și persoana juridică care a fost desființată abuziv prin Decretul nr. 273/1949 a fost constatată și recunoscută prin hotărâri judecătorești irevocabile, respectiv decizia civilă nr. 4401/31.03.2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, decizia civilă nr. 7962/13.10.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia civilă nr. 2368 din 15 martie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție., decizia nr. 3332 din 27 noiembrie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Având în vedere cele prezentate Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților va continua dialogul cu Statul Român în vederea identificării de soluții, dar și acțiunile legale de revizuirea hotărârii Curții de Apel Cluj, până va obține repararea și îndreptarea adevărului istoric, precum și recuperarea bunurilor ce au aparținut bisericii așa cum au fost consemnate în procesele verbale de lichidare întocmite în anul 1949.

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților

Suceava,

28.02.2017

http://www.agerpres.ro/comunicate/2017/02/28/comunicat-de-presa-arhiepiscopia-sucevei-si-radautilor-18-11-28

Romsilva păstrează în proprietatea statului încă 166.813 ha de pădure

(Sursa: Economistul)

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge6

Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava. Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În cursul anului trecut, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare și Argeș, 1.276 de hectare.

În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național. http://www.economistul.ro/stiri/romsilva-pastreaza-in-proprietatea-statului-inca-166-813-ha-de-padure-1814/

Tema: Păduri

Marele eşec (Sursa: Pro TV)

Redactor: Programul 'Prima împădurire' se dovedeşte a fi un eşec. Deocamdată au fost înregistrate doar 55 de cereri la nivel naţional. Rămase fără sisteme de irigaţii, zone întregi din România se deşertifică. Agricultorii se plâng de o birocraţie excesivă, de faptul că sunt obligaţi să planteze doar anumiţi copaci şi, mai ales, că trebuie să suporte investiţia de la început şi abia apoi să o recupereze de la stat. Gheorghe Lămureanu, fermier din judeţul Constanţa, s-a bucurat că va putea să înfiinţeze perdele forestiere cu bani europeni pe terenul luat în arendă. Elanul i-a dispărut brusc. Gheorghe Lămureanu, director companie agricolă: Când am auzit câte aprobări trebuiesc luate atât de la proprietarul terenului, cât şi de la organele administraţiei



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge7

locale, am abandonat acţiunea, pentru că este foarte, foarte greu. Şi Alexandru, din judeţul Prahova, vrea să înfiinţeze o plantaţie de nuci româneşti prin Programul "Prima Împădurire". Are 56 de hectare de teren pietros, dar a renunţat. Alexandru, proprietar teren nearabil: Mă obligă să iau dintr-o listă pomi care la noi nu se potrivesc. Oamenii trebuie să investească proprii bani, cel puţin 2.000 de euro pe hectar, pe care îi recuperezi în ani de zile de la stat. În plus, doar în primii ani primesc până la 2.000 de euro. Suma scade în al 12-lea an la 400 de euro. Apoi nu mai primesc nimic. Şi birocraţia îi alungă pe fermieri. Trebuie să obţină adeverinţe de la primărie, APIA, Consiliul Judeţean, Ministerul Mediului, Garda Forestieră. La multe instituţii vor merge de câteva ori. Programul se termină în luna martie şi, cel mai probabil, va fi prelungit, însă degeaba, dacă nu vor fi îmbunătăţite condiţiile. Directorului de plăţi al agenţiei care gestionează programul nu vede vreo problemă că doar 55 de cetăţeni au fost interesaţi. Cătălin Robu, director plăţi directe AFIR: Nu ştiu dacă este o reţinere în acest moment. Probabil că nu au informaţiile suficiente. Nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea. Referitor la lista de copaci admişi, aceasta urmează să fie discutată la Bruxelles. Din păcate, rămâne hăţişul birocratic în care se împiedică în continuare cei mai mult fermieri.

Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac (Sursa: Mediafax)

De-a lungul ultimilor ani, o serie de companii au decis să oprească achiziţionarea de bunuri care contribuie la distrugerea pădurilor tropicale. Însă, până în prezent, acest lucru nu a cunoscut angajamente similare din partea guvernelor, scrie Business Magazin. Guvernul norvegian a făcut primul pas în această direcţie - nu va mai cumpăra produse care sunt asociate cu defrişările pădurilor tropicale. Mai exact, Parlamentul nu va mai încheia contracte guvernamentale cu nicio companie care taie şi distruge pădurile, conform Bright Side.

Fără îndoială, lemnul reprezintă un material important, utilizat în mii de produse, fără de care nu ne-am putea desfăşura la fel de uşor activităţile zilnice. Din păcate, mare parte dintre acestea, indiferent dacă vorbim de mobilier din lemn sau produse de



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge8

patiserie cu ulei de palmier, reprezintă rezultatul defrişării pădurilor tropicale la scară largă. Cele mai afectate sunt pădurile din Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee. Aceste păduri extinse, ce au fost odată habitatele a sute de specii vii, sunt istorie astăzi, potrivit Business Magazin.

În cele din urmă, Norvegia a devenit prima ţară din lume care s-a angajat la o politică de zero defrişare. De acum înainte, toate produsele care sunt achiziţionate de către ţară vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte. De asemenea, norvegienii au solicitat şi altor alte naţiuni să adopte această legislaţie, în special Marii Britanii şi Germaniei.

În cele din urmă, milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri şi protejarea „plămânilor Pământului” este responsabilitatea tuturor naţiunilor. Norvegia a făcut primul pas în direcţia bună, însă şi alte state ar trebui să îi urmeze modelul, mai arată Bright Side. /http://www.mediafax.ro/life-inedit/tara-care-nu-mai-accepta-taierea-nici-macar-a-unui-copac-16175785

Tema: Anchete

Cum îl uneşte industria lemnului pe lohannis de Schweighofer (Sursa:

Cotidianul)

Mitingurile împotriva ordonanţelor privind modificarea Codului penal au monopolizat întreaga atenţie din societatea românească. Parcă toate instituţiile sunt blocate şi nimeni nu mai lucrează în ţara asta. Nimeni nu mai este interesat ce se întâmplă în zona gri de exploatare a lemnului. Până acum, autorităţile nu au luat nicio măsură împotriva companiei Holzindustrie Schweighofer, deşi numeroase controale au sesizat nereguli asupra modului de funcţionare a acestei societăţi, mai ales legată de exploatarea ilegală a lemnului din pădurile României. Guvernul tehnocrat a refuzat să aplice amenzi şi să ia măsuri dure împotriva acestei multinaţionale. Una dintre explicaţii este protecţia la cel mai înalt nivel de care beneficiază compania austriacă. Există suspiciuni rezonabile privind implicarea directă a preşedintelui Klaus lohannis în protejarea afacerilor controversate ale Schweighofer în ţara noastră. în primul rând, trebuie menţionată relaţia specială pe care finul lui lohannis, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei, o are cu patronul companiei Holzindustrie Schweighofer.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge9

în al doilea rând, este de notorietate apropierea dintre familia lohannis şi vecinii lor de stradă, familia Capră. Cosmin Dumitru Capră a fost o lungă perioadă director executiv la compania austriacă, iar soţia acestuia, procurora Maria Capră, este cea care 1-a scos basma curată pe lohannis, în două dosare penale, pe vremea când era primar al Sibiului şi preşedinte FDGR. De asemenea, nu este lipsit de interes faptul că procurorul Maria Capră a fost pensionată printr-o decizie semnată de preşedintele lohannis într-o zi de 31 decembrie 2015, când acesta era plecat în vacanţă, la Miami. Finul lui lohannis, prietenul austriecilor Finul lui lohannis, Andreas Huber, a fost numit consul onorific al Austriei la Sibiu în luna mai 2011 şi are drept de circumscripţie consulară regiunea în care sunt cuprinse judeţele Sibiu, Braşov, Alba, Mureş, Covasna şi Harghita. Ce se spune în comunicatul oficial al Austriei: 'Misiunea diplomatică, condusă de Consulul Onorific al Austriei la Sibiu, are rolul de a sprijini accesul companiilor austriece în regiune, de asemenea, ajutând la stabilirea contactelor între agenţii economici români şi cei austrieci pentru diversificarea relaţiilor de afaceri, dar şi de a sprijini, la nevoie, cetăţenii austrieci aflaţi la Sibiu sau în regiunea de circumscripţie consulară, în relaţiile cu instituţiile publice şi autorităţile locale, în vederea rezolvării unor probleme personale". Ce înţelegem din acest comunicat? Finul lui lohannis, consul onorific al Austriei în România, este foarte preocupat de soarta companiei Holzindustrie Schweighofer (care funcţionează în judeţele Alba şi Covasna), de interesele sale în România şi poate interveni pe lângă instituţiile abilitate pentru a sprijini doleanţele firmei. Cu alte cuvinte, Andreas Huber, din calitatea oficială pe care o are, poate interveni pe lângă Preşedinţia României, reprezentată de naşul său, Klaus lohannis, pentru a apăra interesele companiei austriece Holzindustrie Schweighofer. Şi se pare că a şi facut-o. Oare, potrivit legilor ţării, nil este vorba despre trafic de influenţă? Protectie la cel mai înalt nivel ť Amintim că preşedintele Klaus lohannis a retrimis în Parlament proiectul de lege privind Codul silvic, pe 23 martie 2015. Un ONG internaţional, Environmental Investigation Agency (EIA), condus la acea vreme de Mihai Goţiu (acum deputat USR şi vajnic susţinător al lui lohannis), atrăgea atenţia că motivaţia Administraţiei Prezidenţiale conţinea numeroase solicitări ale companiei Schweighofer, de modificare a proiectului Codului Silvic, cuprinse într-o scrisoare trimisă pe atunci prim-ministrului Victor Ponta, prin care cerea modificarea acestui proiect de lege. Supărarea companiei austriece se referea la pragul de maximum 30% de a procesa din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, prevedere cuprinsă în Codul silvic. Şi tocmai acest aspect a fost atacat de Administraţia



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

0

Prezidenţială în cererea de reexaminare a proiectului de Cod silvic. Iată ce scria în cererea de reexaminare a Codului silvic, semnată de Klaus lohannis şi transmisă Parlamentului: '4. Art. I pct. 72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial. Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă - sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene". Unii ar spune că este vorba despre conflict de interese. Dar preşedintele beneficiază de imunitate totală, pe timpul exercitării mandatului. Până la urmă, Parlamentul a respins cererea de reexaminare a Administraţiei Prezidenţiale, ceea ce a reprezentat o lovitură dură dată companiei austriece. "Mai mult, Ministerul Mediului atrăgea atenţia, în urma unui control efectuat în 2015, că societatea Schweighofer este implicată în acţiuni de evaziune fiscală. Potrivit controlului inspectorilor din minister, 'a fost tăiată masă lemnoasă ilegal, care a fost introdusă în firmele respective - s-a constatat fantomă - pentru că multe s-au şi închis, deci evaziune fiscală mare, iar masa lemnoasă respectivă a fost dusă la export". Andreas Huber deţine mai multe afaceri în Sibiu, printre care şi o reprezentanţă auto. Originar din localitatea Cristian, Huber a emigrat în anii '80 în Germania şi s-a întors în România după Revoluţie. Este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România din anul 2005, coleg în FDGR cu Klaus lohannis, care a şi condus Forumul între 20052014. ' Prietenia lui Klaus cu vecina de lângă casă Un alt indiciu rezonabil care demonstrează apropierea lui Klaus lohannis de SC Holzindustrie Schweighofer este prietenia dintre şeful statului şi vecinii săi, familia Capră. lohannis locuieşte pe strada Bâlea 35, iar soţii Capră, la numărul 7. Cosmin Dumitru Capră a condus firma austriacă, din calitatea de director executiv, între 2003 şi 2011. Apoi, acesta a devenit administratorul unei companii de produse regenerabile, Energy Exchange Austria



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

1

(EXAA), care produce biomasă realizată la Schweighofer. Şi mai interesant este faptul că soţia sa, Carmen Maria Capră, procurorul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, este cea care i-a închis definitiv lui lohannis un dosar penal, pe data de 5 decembrie 2014, în care era acuzat de retrocedarea ilegală a unor imobile pe vremea în care era primar al Sibiului. Oare nu se poate numi această situaţie conflict de interese, în condiţiile în care procurora care se ocupa de dosarul lui lohannis era vecină cu actualul preşedinte? Menţionăm că acest dosar a fost închis (nu suspendat) la doar câteva săptămâni după ce lohannis a ajuns şeful statului şi la numai două luni de la depunerea acestuia la diferite instituţii: DNA, Parchetul General. Oare legea permite ca vecina de pe strada pe care locuieşti - şi de la care împrumuţi zahăr sau cafea - să te investigheze într-un dosar penal? Oare un asemenea procuror poate să-şi păstreze obiectivitatea? Astfel, potrivit unei ordonanţe emise pe 5.12.2014 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosarul nr. 625/P/2014 este clasat pe motiv că faptele sunt prescrise. 'Numita Staicu Eleonora a formulat în luna octombrie 2014 plângere penală împotriva numiţilor Klaus Werner lohannis, Bucşa Radu Gabriel-notar, Forek Gertrud Therese Anna, Braune Stephan Max Johannis, Hans Klein, preot al Bisericii Evanghelice, Suciu Dorin - avocat, soţia avocatului Suciu Dorin, funcţionari şi foşti funcţionari ai OSPI Sibiu, funcţionari ai Primăriei (...), pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de înşelăciune (...), fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals." NUPîn dosarul FDGR în acelaşi timp, procurorul Maria Capră i-a oferit lui lohannis un NUP în anul 2011, într-un dosar penal ce viza calitatea acestuia de preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Atunci a fost depusă o plângere penală împotriva FDGR, care se declarase, în mod abuziv, continuatoare a Grupului Etnic German, organizaţie nazistă, scoasă în afara legii în 1944. Plângerea sesiza faptul că FDGR a avut drept scop doar un interes imobiliar, deoarece FDGR revendica toate imobilele care aparţinuseră, înainte de 1944, Grupului Etnic German. Acum, procurorul nu mai este 'activ". Maria Capră s-a pensionat la vârsta de numai 47 de ani, printr-un decret prezidenţial semnat de Klaus lohannis, chiar în ultima zi a anului 2015, când şeful statului nu se afla la Cotroceni, ci în concediu în Florida, SUA. Ea a plecat din ţară, la soţul său, Cosmin Dumitru, care conduce firma austriacă EXXA, de la Viena. Material preluat cu acordul site-ului ancheteonline.ro



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

2

Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor in cazul procesului cu Romsilva: facut

dupa calapodul justitiei comuniste (Sursa: Curentul)

Ca urmare a comunicatului de presa al Regiei Nationale a Padurilor care declara: 'ROMSILVA a castigat definitiv procesul cu fondul bisericesc al Bucovinei' facem urmatoarele precizari: Procesul castigat de ROMSILVA a fost un proces facut dupa calapodul justitiei din timpul regimului comunist ce poate fi caracterizat prin sintagma 'ce are a face solicitarea restituirii unei proprietati confiscate abuziv cu legea care prevede retrocedarea proprietatilor confiscate (abuziv de statul roman)'. Mentionam ca bunurile Fondului Bisericesc provin din bunurile (proprietatile) manastirilor ortodoxe romane din Bucovina, proprietati care au trecut pe seama Fundatiei Fondul Bisericesc infiintata prin dispozitia imp aratului Iosif al II lea. Urmare a desfiintarii manastirilor din Bucovina era nevoie ca bunurile acestora sa aiba un proprietar, persoana juridica, s-a decis astfel infiintarea fundatiei sus amintite cu statut de proprietar al bunurilor manastirilor. Imparatul Franz Iosef prin decizia nr. 993/994 din 3 martie 1784 precizeaza ca mosiile manastirilor nu au fost confiscate de statul austriac. Curtea de Casatie de la Varsovia prin decizia din 7 mai 1931 a constatat ca patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei a fost o avere separata de patrimoniul Statului Austriac, iar aceasta stare de fapt si de drept a Fondului Bisericesc nu s-a schimbat cu nimic in urma prabusirii monarhiei habsburgice. /Link: http://www.curentul.info/actualitate/16899-arhiepiscopia-sucevei-si-radautilor-in-cazul-procesului-cu-romsilva-facut-dupa-calapodul-justitiei-comuniste

PRESA LOCALA

Tema: Romsilva

Romsilva a anunțat oficial faptul că a câștigat definitiv procesul cu Fondul

Bisericesc al Bucovinei (Sursa: Obiectiv de Suceava)

Regia Națională a Pădurilor a publicat un comunicat în acest sens pe pagina proprie de internet. “Obiectiv de Suceava” a prezentat încă de la începutul acestei luni informația anunțată ieri oficial de Romsilva. Mai mult, opinia



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

3

publică suceveană a fost ținută la curent, în mod prompt, cu celelalte acțiuni ale Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, de asemenea lipsite de succes, la Curtea Constituțională Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva a postat pe pagina proprie de internet și pe rețelele de socializare o informație importantă: “Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a pierdut definitiv procesul în care cerea să i se retrocedeze 166.813 hectare de pădure, aflate în prezent în proprietatea statului. Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost înființată în 2000 de câteva zeci de preoți și călugări din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, președintele fundației fiind chiar arhiepiscopul, IPS Pimen Suceveanul. Scopul fundației a fost acela de a revendica fondul forestier deținut în perioada interbelică de instituția Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei”. Stirea a făcut ocolul țării după de a fost preluată de agențiile de știri și media naționale. Conform comunicatului de presă al RNP – Romsilva, așa cum a fost publicat ieri pe pagina de internet a instituției și cum a fost preluat de toate structurile de presă importante din România, “Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva. Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava. Concret, “Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei , înființată de Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, a pierdut definitiv și irevocabil acest proces în urmă cu mai mulți ani, însă a ales să folosească și calea extraordinară de atac, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție în urmă cu trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în 2017, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Curtea Constituțională a respins în luna februarie peste 80 de excepții de neconstituționalitate invocate de FBORB RNP – Romsilva a decis că își poate asuma responsabilitatea pentru un comunicat de presă care să fie preluat de mass-media și după ce Curtea Constituțională a infirmat încă o dată în ședința de joi, 16 februarie a.c. excepțiile de neconstituționalitate invocate de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Arhiepiscopul Pimen și Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), de asemenea reprezentat prin Arhiepiscopul Pimen, într-un prim lot de 14 cauze dintr-un număr total de 84, privind excepțiile de neconstituționalitate invocate anterior.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

4

CCR se pronunțase deja în aceste cauze într-o altă suită de dosare în care părțile citate erau Direcția Silvică Suceava, Regia Autonomă a Pădurilor – Romsilva și Statul Român, prin Ministerul de Finanțe, respingând excepțiile de neconstituționalitate invocate. Am arătat cu un alt prilej că IPS Pimen, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și FBORB nu sunt de acord cu soluția magistraților de la Inalta Curte de Casație și Justiție, care au hotărât că cele peste 166.000 de hectare de pădure revendicate de FBORB în județul Suceava aparțin statului român, și nu fundației înființate în anul 2000.

Până la începutul lunii octombrie a anului trecut, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin Arhiepiscopul Pimen și Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, au reclamat la Curtea Constituțională a României un număr de 84 de excepții de neconstituționalitate vizând Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și ale articolului 1202 din Codul Civil din 1864 și art.328, alin.(2) din Codul de procedură civilă.

Toate cele 84 de cauze au avut un prim termen în data de 4 octombrie 2016. Nu s-a dat atunci nicio soluție, fiind de altfel imposibil fizic să se judece 84 de cauze într-o singură zi, care se adăugaseră la alte câteva venite din alte zone de interes constituțional. Curtea Constituțională a României a decis ca, așa cum au fost depuse în loturi, pe parcursul unei jumătăți de an, solicitările de judecare a excepțiilor de neconstituționalitate amintite, tot așa să fie și judecate, pe loturi. Dar pentru că, așa cum am arătat cu un alt prilej, Inalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins prin decizia 192/ 2017, ca nefondate, recursurile declarate de revizuentul Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei și de intimatele Regia Națională a Pădurilor prin Direcția Silvică Suceava și Regia Națională a Pădurilor Romsilva împotriva deciziei nr. 2128/A din data de 11 octombrie 2016 a Curții de Apel Cluj, Secția I civilă, decizia fiind irevocabilă, excepțiile de neconstituționalitate invocate de FBORB au avut aceeași soartă. (Neculai ROSCA) / http://www.obiectivdesuceava.ro/local/romsilva-a-anuntat-oficial-faptul-ca-a-castigat-definitiv-procesul-cu-fondul-bisericesc-al-bucovinei/

Unde a ajuns un BMW X5 dat „premiu“ de Ceteraş pentru pădurea de la Gura

Teghii? (Sursa: Opinia Buzau)

► Un comisionar vrâncean s-a autodenunţat la DNA de frica interceptărilor

Cu fiecare audiere apar informaţii care fac lumină în ceea ce priveşte modul în care s-a pus mâna pe cele peste 5000 de hectare de pădure de pe raza comunei Gura Teghii, afacere dubioasă în urma căreia 12 persoane, printre care doi foşti prefecţi de Buzău, sunt acum judecaţi la Curtea de Apel Ploieşti.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

5

După ce a auzit de arestările din acest dosar, de frică să nu fi fost interceptat şi să nu se aleagă cu un dosar penal, Maricel Cosor, un procurator (comisionar) din Vrancea s-a dus la DNA Ploieşti şi a relatat procurorilor cum i-a povestit avocatul Cosmin Vasile, care îl reprezentase într-un dosar la Pătârlagele, că a primit patru maşini „premiu“ pentru câştigarea dosarului ce viza retrocedarea suprafeţei forestiere, dintre care trei ar fi mers către tot atâţia magistraţi. În luna noiembrie 2016, Maricel Cosor a dat declaraţie ca martor în dosarul mitei pentru pădurile de la Gura Teghii.

Alături de Valentin Dan Petrache, Dumitru Buţan, Vasile Marius Feraru, Aniela Georgeta Georgescu, primarul de la Gura Teghii Gheorghe Băcneanu, Camelia Irimia şi Valerica Constantin, procuratorul a fost chemat să dea cu “subsemnatul” cu privire la aspectele pe care le-a denunţat procurorilor DNA. Din proprie iniţiativă, după cum a recunoscut chiar martorul, la una dintre întrebările unuia dintre mulţii avocaţi care îi apără pe cei 12 inculpaţi, scrie ziaruldevrancea.ro.

Astfel aflăm că Ion Irimia, fost angajat al Romsilva şi unul dintre inculpaţii din acest dosar, a fost cel care, conform martorului Maricel Cosor, i l-a recomandat pe avocatul Cosmin Vasile pentru rezolvarea unei probleme privind o retrocedare pe raza judeţului Buzău. ,,În toamna anului 2009, am apelat la familia Irimia pentru nişte hărţi silvice. Îl cunosc pe Irimia din perioada în care lucra la ITRSV Buzău, după care s-a mutat la Focşani. Eu aveam nevoie de un avocat pentru o acţiune pe care urma să o deschid la Judecătoria Pătârlagele. Mi l-a recomandat pe avocatul Cosmin Vasile, pentru că lucrase în cadrul Romsilva şi el cunoştea situaţia, iar tatăl lui fusese prim procuror la Parchetul de la Pătârlagele“, a declarat Maricel Cosor în legătură cu modul în care a cunoscut parte din inculpaţii din acest dosar, notează ziaruldevrancea.ro.

După ce a luat legătura cu avocatul Vasile, procuratorul vrâncean a decis să-l angajeze pe acesta, atât pentru acţiunea de la Pătârlagele, cât şi pentru un alt dosar pe care Cosor îl avea şi la una dintre instanţele de la Buzău. Pentru că Maricel Cosor avea procese şi la Tg. Mureş şi la Miercurea Ciuc, iar la una dintre instanţe s-a întâlnit cu avocatul pe care tocmai îl angajase, i-a cerut acestuia fie să-l ajute cu reprezentarea la una dintre cele două instanţe, fie să-i recomande un coleg. Cu ocazia unor drumuri repetate la cele două instanţe, Cosor şi avocatul Vasile au călătorit împreună, ocazie cu care cei doi a discutat mai multe aspecte. Printre ele s-a numărat şi faptul că avocatul i-a spus că îl va reprezenta pe omul de afaceri Gheorghe Ceteraş, în încercarea acestuia de a obţine cele peste 5.000 de hectare de pădure care fac obiectul retrocedării frauduloase din prezentul dosar. Cu aceleaşi ocazii, Cosor s-ar fi oferit să găsească un cumpărător interesat de cele peste 5.000 ha, moment în care avocatul i-a spus că Ceteraş are deja cumpărător. Tot Cosor a povestit că, din cauza dosarului de la Pătârlagele pentru Ceteraş, Cosmin Vasile a renunţat să-l mai reprezinte pe procuratorul vrâncean şi i-a recomandat un alt avocat, pe care acesta l-a şi angajat.

Întâlniri conspirative în faţa gării Braşov



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

6

Chiar dacă au încetat colaborarea, procuratorul Cosor şi avocatul Vasile au continuat să meargă împreună la instanţele de la Tg Mureş. La două dintre aceste deplasări, drumul celor doi a trecut prin Braşov, acolo unde, conform lui Cosor, în două rânduri, în perioada 2010-2011, avocatul s-a întâlnit cu Ceteraş în faţa gării, unde au discutat despre dosarul retrocedărilor. Potrivit jurnaliştilor de la ziaruldevrancea, Cosor a relatat instanţei cum i-ar fi povestit avocatul, iar într-una dintre ocazii chiar a auzit cum Ceteraş i-a cerut lui Vasile să uzeze de toate pârghiile şi să facă tot ce trebuie pentru ca dosarul de la Pătârlagele să fie finalizat cu o soluţie favorabilă încă din faza de fond. Presiunile lui Ceteraş erau exercitate pentru că, aşa cum a declarat Cosor, afaceristul Ceteraş, avea deja cumpărători pentru terenul de la Buzău.

Semne de întrebare

Finalul depoziţiei procuratorului vrâncean la termenul din noiembrie are şi cea mai mare importanţă în aprecierea mărturiei sale. Cosor a povestit că, după ce a finalizat colaborarea cu avocatul Cosmin Vasile, s-ar fi întâlnit după un an sau doi cu acesta la una dintre instanţele de la Buzău. ,,L-am văzut atunci că a coborât dintr-un BMW X5 alb. L-am întrebat dacă a avansat şi mi-a răspuns că da, iar în momentul când l-am întrebat de maşină, acesta mi-a spus că a fost «premiat» de Ceteraş pentru că a câştigat procesul cu pădurea. Mi-a mai spus că au fost în total patru maşini, care au ajuns la cei care au ajutat la câştigarea procesului. Mi-a spus că este vorba de judecătorul de la Pătârlagele şi alţi doi magistraţi de la Buzău (n.r.-, pentru faza de apel a dosarului) însă nu mi-a spus niciun nume”, a declarat Maricel Cosor în faţa instanţei.

Deşi avocaţii inculpaţilor ar fi insistat cu diferite întrebări pentru a-l decredibiliza, acesta şi-a menţinut integral şi declaraţiile date în faza de urmărire penală. Legat de motivul pentru care a ajuns ca martor în acest dosar, procuratorul Cosor a spus că, în momentul în care a auzit de reţinerile şi arestările celor mai mulţi dintre inculpaţii din acest dosar, s-a gândit să nu cumva să fi fost interceptat ambiental ,,şi să se interpreteze în vreun fel implicarea mea în ceea ce priveşte acele discuţii”, aşa că a mers de bunăvoie la DNA, unde a declarat aspectele pe care le cunoştea legat de povestea celor peste 5.000 ha de pădure.

În rechizitoriul DNA există declaraţia martorului Maricel Cosor conform căreia „inculpatul Vasile Mihail Cosmin i-a relatat că inculpatul Ceteraş Gheorghe „a dat 4 maşini X5 cadou lui, tatălui său, unui judecător de la Tribunalul Buzău – Secţia Penală şi unei judecătoare de la



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

7

Tribunalul Buzău – Secţia Civilă (...) pentru că şi-au folosit influenţa în soluţionarea dosarului cu cele 5.000 de ha”.

Astfel, se pune întrebarea dacă nu cumva una dintre cele patru maşini de lux a ajuns de la tatăl avocatului Cosmin Vasile, la judecătorul Nicolae Toader.

Întreaga afacere ce a vizat retrocedarea celor peste 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii ar fi fost pusă la cale în cursul anului 2010.

Atunci s-ar fi constituit grupul infracţional din care făceau parte „moştenitorul unei presupuse persoane îndrituite la retrocedare”, Mihail Cosmin Vasile, fost jurist la Direcţia Silvică Buzău, actualmente avocat, fiul fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, un angajat al Romsilva, Ion Irimia, fost inginer la ITRSV Focşani, în care a fost cooptat şi Gheorghe Ceteraş, fost văcar de meserie, un personaj dubios devenit peste noapte unul dintre cei mai prosperi afacerişti din Ialomiţa. Ascensiunea lui a început, se pare, chiar în urma acestei afaceri despre care mass-media a atras atenţia în ultimii doi ani, o ascensiune suspect de rapidă şi pe care nu s-a ferit să o ascundă. Din contră, a aruncat cu bani în stânga şi în dreapta, făcând acte de caritate şi donaţii bisericilor şi spitalelor din judeţ. Acum, procurorii îl bănuiesc pe omul de afaceri din ţăndărei că a primit ilegal cele peste 5.000 de hectare de pădure în Buzău, ajutat de decizii îndoielnice ale unui magistrat şi de fostul prefect al judeţului Buzău, Paul Beganu, acuzat că ar fi falsificat mai multe documente în favoarea lui Ceteraş, creând astfel o pagubă statului de aproape 22 de milioane de euro, exact suma cu care Ceteraş a vândut pădurea de la Gura Teghii unei societăţi cu capital nemţesc, SRN SILVIROM NAWARO BMGH SOCIETATE ÎN COMANDIT~, la numai 15 zile după ce a devenit proprietar. O parte din bani au ajuns însă în conturile celor care îl ajutaseră să pună mâna pe terenurile forestiere.

Povestea cu iz penal a început în 2010, spun procurorii anticorupţie. Foştii proprietari, sătui de lupta cu autorităţile, au vândut drepturile de proprietate unui om de afaceri din Ialomiţa, Gheorghe Ceteraş, pentru 150.000 de euro în acte. Cum s-a schimbat proprietarul, s-au schimbat şi sentinţele judecătorului, care a dat câştig de cauză fostului văcar. Nu s-a făcut însă degeaba. Procurorii anticorupţie spun că judecătorul Neculae Toader ar fi primit 250 de mii de euro. De altfel, acesta ar fi primit cel mai puţin dintre toţi cei mituiţi de Ceteraş ori de cei din spatele acestuia.

Cum s-au împărţit şpăgile

Legat de sumele ,,rulate” de Gheorghe Ceteraş, DNA spune că acesta i-a dat, pentru a redobândi reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5134,29 ha teren vegetaţie forestieră pe raza judeţului Buzău, peste 2,25 milioane euro, după cum urmează:

• 1.000.000 euro prefectului de Buzău- Paul Beganu în legătură cu îndeplinirea sau urgentarea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv emiterea unei adrese conţinand menţiuni nereale, nepromovarea intereselor Comisiei Judeţene Buzău, al cărui preşedinte era,



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

8

urgentarea punerii în posesie în condiţii de ilegalitate cu suprafaţa menţionată şi eliberarea titlului de proprietate

• 1.000.000 euro lui Ion Irimia, angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva care a pretins a avea influenţă asupra prefectului Beganu şi asupra altor funcţionari din cadrul regiei menţionate

• 250.000 euro judecătorului Neculae Toader, fost preşedinte al Judecătoriei Pătârlagele, care a judecat în cauză

• 15.000 euro lui Alexandru Lefter, şeful ITRSV Focşani în scopul semnării şi aplicării ştampilei instituţiei pe T.P. 108.362/2011.

Între timp, judecătorul Neculae Toader, suspendat din magistratură încă din 2014, s-a pensionat, însă nu va beneficia de pensia de serviciu cuvenită magistraţilor la retragerea din activitate, din cauza dosarului în care este judecat.

La termenul de luni, în dosar, instanţa a dictat o o nouă amânare pentru data de 21 martie, pentru administrarea probatorului/ http://opiniabuzau.ro/unde-a-ajuns-un-bmw-x-dat-premiu-de-cetera-pentru-p-durea-de-la-gura-teghii

Tema: DS Dolj

Direcţia Silvică Dolj, garantul păstrării fondului forestier judeţean (Sursa:

Cuvantul Libertatii)

Direcţia Silvică Dolj a prezentat, prin vocea directorului său, Silviu Nuţă, bazată pe documente, bilanţul anului trecut. Sunt rezultate care dau speranţe, iar eforturile pentru păstrarea arealului specific sunt pe măsură, specialiştii silvici dând asigurări că vor face tot ceea ce este necesar în ceea ce priveşte păstrarea fondului forestier, ba, mai mult, cu îmbunătăţiri, astfel încât să nu fie vorba despre deşertificare, mai ales în sudul judeţului.

La acest moment, Doljul are o suprafaţă foarte mică împădurită, cca. 12%, din total, ceea ce pune mari probleme în ceea ce presupune eco-sistemul. Mai ales în sud, dificultăţile sunt ridicate, după ce au fost rase hectare întregi de vegetaţie forestieră. Judeţul are, conform datelor oficiale, 59.846 ha proprietate a statului, iar serviciile silvice sunt asigurate pentru alte 7.330 ha proprietate privată. „Putem spune că fondul forestier, proprietate publică a statului, administrat de Direcţia Silvică Dolj este gospodărit pe baze ştiinţifice şi tehnice, prin proiectarea, pe o perioadă de zece ani, a lucrărilor cuprinse în amenajamentele silvice. Avem nouă ocoale silvice: Amaradia, Calafat, Craiova, Dăbuleni,



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

9

Filiaşi, Perişor, Poiana Mare, Sadova şi Segarcea, cu respectarea distribuţiei teritoriale a suprafeţelor de fond forestier”, a precizat ing. Silviu Nuţă, director al Direcţiei Silvice Dolj.

Realizări importante

Activitatea de împăduriri şi lucrările de întreţinere în plantaţii şi de ajutorare a regenerării naturale, precum şi lucrările de pregătirea terenului, în vederea împăduririi, se fac de către societăţi prestatoare de servicii, Direcţia Silvică participând, în acest fel, la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii la nivelul judeţului. Unele activităţi cu volum mai mic de muncă se fac cu muncitori zilieri, asigurând un venit pentru o parte din populaţie. „Volumul cel mai mare de masă lemnoasă ce se poate exploata anual se vinde prin licitaţie publică agenţilor eonomici, anul trecut fiind comercializat un volum de 135.000 de mc, 117.000 fiind la societăţile comerciale. Realizări foarte importante s-a înregistrat la investiţii (peste 2,7 milioane de lei). Am realizat şi un profit (201.000 de lei). Dar, stăm bine la regenerarea pădurilor. Din programul planificat – 301 ha, am avut 442 ha, iar lucrările în arbiretele tinere au atins 1.771 ha, faţă de cele 1.728 prinse în program. Realizările sun foarte bune şi în cee ce ţine de condiţiile recoltării unui volum de masă lemnoasă mult mai mic comparativ cu posibilitatea anuală. Asigurăm, totodată, paza pădurilor proprietate privată şi combaterea dăunătorilor biotici şi abiotici. Am întâmpinat dificiltăţi în tăierea ilegală a arborilor, mai ales în zonele locuite de romi, dar am avut sprijinul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, Gărzii de Mediu, Gărzii Forestiere, etc”, a mai spus Silviu Nuţă.

Eforturi pentru împăduriri

Direcţia Silvică Dolj are majoritatea pădurilor cuprinse în arii naturale protejate, cu tot ceea ce presupune legislaţia. În cursul anului 2016, s-a acţionat pentru menţinerea şi perfecţionarea activităţilor vizate de standardele FSC (Forest Stewardship Council) privind certificarea pădurilor proprietate publică a statului, administrate de Direcţia Silvică Dolj. Standardele FSC nu sunt altceva decât respectarea strictă a amenajamentelor silvice, a reglementărilor legale din domeniul forestier, de mediu, ape, a legislaţiei muncii, protecţiei sociale, a sănătăţii şi securităţii în muncă, etc. „Am asigurat custodia ariilor naturale protejate de interes comunitar – Ciuperceni – Desa, Calafat – Ciuperceni – Dunăre, o suprafaţă de 48.000 ha. Pădurile din Lunca Dunării, Lunca Jiului, Desnăţuiului, zona de silvostepă şi câmpie forestieră sunt cuprinse în ariile protejate şi fac parte din site-ul „Natura 2000”, reglementat prin directive ale Comisiei Europene. Toate activităţile din aceste păduri sunt supuse şi prevederilor legale din domeniul Protecţiei Mediului, care desfăşoară acţiuni de reglementare şi control. Zona fito-climatică în care se găseşte judeţuş nostru implică promovarea unei silviculturi ecologice, iar pădurile constituie factorul decisiv în asigurarea unui mediul favorabil, în condiţiile



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

0

schimbărilor actuale. Pe lângă respectarea legislaţiei de mediu şi gospodărirea durabilă a pădurilor, avem obligaţia de a conserva şi proteja habitatele şi speciile de arbori, plane, animale, păsări care se găsesc, cu precădere, în fondul forestier şi sunt cuprinse în ariile naturale protejate. Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA – a sponzorizat împădurirea unor terenuri aflate în proprietatea comunelor Roşişte şi Greceşti cu peste 14.000 de puieţi, în valoare de 6.829 de lei, şi asistenţa tehnică necesară, forţa de muncă venind din partea a mai bine de 500 de voluntari de la ONG-uri partenere (Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia „Creştini” din Craiova), Universitatea din Craiova, ISU Dolj, IJJ Dolj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. De asemenea, prin cele stipulate de lege, Direcţia Silvică Dolj a acţionat în sprijinul proprietarilor de pădure prin preluarea cererilor şi transmiterea la Garda Forestieră Rîmnicu-Vîlcea, pentru decontarea serviciilor asigurate prin Ocoalele Silvice. Prin activitatea complexă desfăşurată, Direcţia Silvică Dolj asigură gospodărirea durabilă a pădurilor proprietate publică a statului şi a unor păduri proprietate privată, contribuind la stabilitatea factorilor de mediu, asigurarea unor produse de strictă necesitate, menţinerea şi dezvoltarea unor activităţi economice pentru locuitorii judeţului nostru”, a mai menţionat Silviu Nuţă. / http://www.cvlpress.ro/01.03.2017/directia-silvica-dolj-garantul-pastrarii-fondului-forestier-judetean/

Tema: DS Gorj

Direcția Silvică a scos la licitație un contract de împăduriri (Sursa: Impact

in Gorj) La sfârșitul lunii martie va avea loc o licitație organizată de Direcția Silvică Gorj pentru încheierea unui acord cadru pe 4 ani și care va avea ca obiect „Prestări servicii silvice de împăduriri DS Gorj 2017- achiziții – Servicii de împădurire și Servicii de gestionare a pepinierelor silvice”. La capitolul „Servicii silvice de împăduriri”, valoarea totală estimată maximă a achiziției este de 1.185.472 lei, iar valoarea minimă estimată este de 296.368 lei, ce se împarte pe cele 5 loturi: valoare minimă pentru lotul 1 este de 77.221 lei, valoarea maximă este de 308884 lei; pentru lotul 2 valoarea estimată a acordului cadru este: minimă de 68.170 lei, maximă de 272.680 lei; pentru lotul 3 valoarea estimată a acordului cadru este: minimă de 37.498 lei, maximă de 149.992 lei; pentru lotul 4 valoarea estimată a acordului cadru este: minimă de 27.091 lei, maximă de 108.364 lei; pentru lotul 5 valoarea estimată a acordului cadru este: minimă de 86.388 lei, maximă de 345.552 lei. Licitația care va avea loc pe 28 martie a fost anunțațtă luna aceasta. https://www.igj.ro/actualitate/directia-silvica-scos-la-licitatie-un-contract-de-impaduriri.html



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

1

DELICTE SILVICE Poliţiştii Biroului Combaterea Delictelor Silvice Mureş au efectuat un

control la o societate comercială cu punct de lucru în comuna Aluniş (Sursa:

Radio Bucuresti)

Poliţiştii Biroului Combaterea Delictelor Silvice Mureş au efectuat un control la o societate comercială cu punct de lucru în comuna Aluniş, pe linia prevenţiei, prelucrării şi comercializării materialelor lemnoase. Cu această ocazie s-a constatat că societatea în cauză nu a respectat dispoziţiile legale referitoare la obligaţia de utilizare a sistemului informatizat de urmărire a materialelor lemnose. De asemenea, deţinea o cantitate de aproximativ 7.500 de metri cubi de cherestea fără documente legale de provenienţă. Societatea comercială a fost sancţionată cu amenzi în cuantum de 30.000 de lei şi a fost confiscată întreaga cantitate de cherestea în valoare totală de 4.800 de lei.

Continua furturile din padurile Salajului (Sursa: Salajeanul)

Infracţiuni. În perioada sfârşitului de săptămână care a trecut, în urma unor acţiuni specifice pe linia prevenirii şi combaterii faptelor ilicite de natură silvică, jandarmii sălăjeni au constatat două infracţiuni la Codul Silvic. De asemenea, pe celelalte paliere de misiuni au fost constatate un număr de 24 de contravenţii. în pădurea 'Valea Hijului" de pe raza localităţii Benesat, B.L., de 26 de ani, din Zalău şi C.I., de 23 de ani, din loc. Ţicău, judeţul Maramureş, au tăiat fără drept 2,2 metri cubi masă lemnoasă din specia cireş, prejudiciul fiind stabilit la 863,31 lei. S-a confiscat un motofierăstrău marca Husqvarna, iar cantitatea de lemn tăiată a fost predată Ocolului Silvic Ulmeni. Pe numele făptuitorilor s-au întocmit acte de sesizare privind săvârşirea infracţiunilor de tăiere fără drept şi furt de arbori, acte ce vor fi înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou. Pe raza localităţii Bic, B.M., de 30 de ani, domiciliat în Şimleu Silvaniei, a tăiat fără drept 0,71 metri cubi masă lemnoasă din specia carpen, plop şi salcie, creându-se un prejudiciu de 895,59 lei. S-a confiscat un motofierăstrău marca Husqvarna, iar cantitatea de lemn tăiată a fost predată Ocolului Silvic Măgura Şimleului. Pe numele făptuitorului s-au întocmit acte de sesizare privind săvârşirea infracţiunilor de tăiere fără drept şi furt de arbori, acte ce vor fi înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Şimleu Silvaniei. în perioada amintită au fost constatate şi un număr de 24 de sancţiuni



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

2

contravenţionale, respectiv 16 amenzi în valoare totală de 5.950 lei şi opt avertismente scrise privind fapte sancţionate de Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Taiere ilegala de arbori (Sursa: Gorjeanul)

O femeie de 56 de ani, din orasul Bumbesti-Jiu, a fost depistata de politisti, in timp ce conducea o autoutilitara, pe Drumul Judetean 664 Turcinesti, transportand material lemnos, plopi si mesteceni, fara sa detina documente de provenienta. In urma verificarilor efectuate s-a stabilit ca materialul lemnos ar fi fost taiat si sustras din terenul cu vegetatie forestiera situat pe raza comunei Turcinesti, apartinand Ocolului Silvic Parangul Mic. Intreaga cantitate de material lemnos a fost ridicata in vederea confiscarii si predata reprezentantilor Ocolului Silvic Parangul Mic, acestia urmand a stabili valoarea prejudiciului cauzat. In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunii de taiere ilegala si sustragere de material lemnos, a declarat Miruna Prejbeanu, purtatorul de cuvant al Politiei Gorj.

RP 01 03 2017 - silvasv.ro · Biserica a rămas fără pădurile din Bucovina (Sursa: Antena 1)...

Documents

Transcript of RP 01 03 2017 - silvasv.ro · Biserica a rămas fără pădurile din Bucovina (Sursa: Antena 1)...