Geneza si locul Sistemului Solar in Univers

Astronomii cred ca totul a aparut în Astronomii cred ca totul a aparut în urma cu 15 miliarde de ani cu urma cu 15 miliarde de ani cu formarea particulelor, care se agitau formarea particulelor, care se agitau cu viteze apropiate luminii ,intr-o cu viteze apropiate luminii ,intr-o mare masa de materie concentrata mare masa de materie concentrata intr-un spatiu relativ redus.In urma intr-un spatiu relativ redus.In urma presiunii si temperaturii uriase a presiunii si temperaturii uriase a aparut fenomenul de fuziune aparut fenomenul de fuziune nucleara.Particulele (protoni si nucleara.Particulele (protoni si neutroni) au fost „obligate” sa se neutroni) au fost „obligate” sa se uneasca , formand nuclee , care mai uneasca , formand nuclee , care mai apoi, cate patru, sa fuzioneze.Apoi s-apoi, cate patru, sa fuzioneze.Apoi s-au format atomii si abia la capatul a au format atomii si abia la capatul a 300 000 - 400 000 ani temperatura a 300 000 - 400 000 ani temperatura a abia scazut sub 3 000° C. Dupa sute abia scazut sub 3 000° C. Dupa sute de milioane de ani s-au format de milioane de ani s-au format galaxiile. Teoria Big Bang-ului a fost galaxiile. Teoria Big Bang-ului a fost elaborata cu ajutorul analizei elaborata cu ajutorul analizei spectrale a luminii emisa de galaxii. spectrale a luminii emisa de galaxii. Efectul spre rosu al galaxiilor care se Efectul spre rosu al galaxiilor care se departeaza de noi este numit efect departeaza de noi este numit efect Dopler. Cu ajutorul acestuia putem Dopler. Cu ajutorul acestuia putem afla distantele între acestea precum afla distantele între acestea precum si daca se apropie sau se departeaza si daca se apropie sau se departeaza de noi.de noi.

Daca expansiunea va continua, Universul, va devenii din ce în ce Daca expansiunea va continua, Universul, va devenii din ce în ce mai gol, iar spatiul din ce în ce mai rece. Însa daca Universul va mai gol, iar spatiul din ce în ce mai rece. Însa daca Universul va începe sa se contracte, galaxiile se vor apropia pâna când vor începe sa se contracte, galaxiile se vor apropia pâna când vor intra în coliziune si vor fuziona. Totul va fi distrus. Acesta va fi Big intra în coliziune si vor fuziona. Totul va fi distrus. Acesta va fi Big Crunch. Viitorul depinde de cantitatea de materie pe care o Crunch. Viitorul depinde de cantitatea de materie pe care o contine acesta pe metru cub. Dar, potrivit informatiilor actuale ea contine acesta pe metru cub. Dar, potrivit informatiilor actuale ea este prea mica pentru a începe sa se contracte. Cu toate acestea este prea mica pentru a începe sa se contracte. Cu toate acestea în prezent cunoastem prea putin din tot Universul (cca: 5%), în prezent cunoastem prea putin din tot Universul (cca: 5%), pentru a ne putea exprima categoric.pentru a ne putea exprima categoric.

Sistemul Solar face parte din Galaxia numitã Calea Lactee, o Sistemul Solar face parte din Galaxia numitã Calea Lactee, o galaxie în formã de spiralã cu un diametru de 100 000 ani luminã galaxie în formã de spiralã cu un diametru de 100 000 ani luminã fatã de o grosime de 1000-2000 ani luminã. Ea are trei sau patru fatã de o grosime de 1000-2000 ani luminã. Ea are trei sau patru brate în care este concentratã materia (tipul galaxiei noastre este brate în care este concentratã materia (tipul galaxiei noastre este Sc sau SAB dupa parerile unor astronomi). Sistemul nostru este Sc sau SAB dupa parerile unor astronomi). Sistemul nostru este situat în unul din aceste brate la circa 30 000 ani luminã de situat în unul din aceste brate la circa 30 000 ani luminã de centrul ei. Nucleul Galaxiei are o lungime de 15 000 a.l. si o lãtime centrul ei. Nucleul Galaxiei are o lungime de 15 000 a.l. si o lãtime de 5000 a.l. si se ascunde în spatele unei nebuloase de gaze si de 5000 a.l. si se ascunde în spatele unei nebuloase de gaze si pulberi. Imaginiile preluate prin infrarosu si unde radio de cãtre pulberi. Imaginiile preluate prin infrarosu si unde radio de cãtre sateliti prezinta fie o mare aglomerare de stele fie o gaurã neagrã. sateliti prezinta fie o mare aglomerare de stele fie o gaurã neagrã.

Regiunea Regiunea Universului în care se află Pământul depinde de Soare . Universului în care se află Pământul depinde de Soare . Din acest motiv ea se numeşte Sistemul Solar. Acesta cuprinde Din acest motiv ea se numeşte Sistemul Solar. Acesta cuprinde Soarele , planete , asteroizi , comete , meteoriţi şi pulberi .Soarele , planete , asteroizi , comete , meteoriţi şi pulberi .

Soarele s-a format într-un imens nor de gaz şi pulberi . Din Soarele s-a format într-un imens nor de gaz şi pulberi . Din motive încă puţin cunoscute , poate în urma unei perturbaţii motive încă puţin cunoscute , poate în urma unei perturbaţii create de explozia unei stele mai mari , situate destul de aproape create de explozia unei stele mai mari , situate destul de aproape acest nor a început să se prabuşească sub propria greutate şi să acest nor a început să se prabuşească sub propria greutate şi să se învârtească pe loc . Puţin câte puţin a luat forma unui disc mai se învârtească pe loc . Puţin câte puţin a luat forma unui disc mai dens şi mai cald în centru decât spre exterior . Apoi , în centrul dens şi mai cald în centru decât spre exterior . Apoi , în centrul discului , materia a devenit suficient de densă şi de caldă ca discului , materia a devenit suficient de densă şi de caldă ca Soarele să înceapă să strălucească : aceasta s-a petrecut în urmă Soarele să înceapă să strălucească : aceasta s-a petrecut în urmă cu 4.6 miliarde de ani . În imensul nor de gaz şi pulberi particulele cu 4.6 miliarde de ani . În imensul nor de gaz şi pulberi particulele solide s-au aglomerat în mod progresiv , pe parcursul a mai puţin solide s-au aglomerat în mod progresiv , pe parcursul a mai puţin de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele . În apropierea de 100 milioane de ani , pentru a forma planetele . În apropierea Soarelui unde era mai cald planetele s-au născut din aglomerarea Soarelui unde era mai cald planetele s-au născut din aglomerarea unor blocuri de rocă . Astfel s-au format unor blocuri de rocă . Astfel s-au format Mercur , Venus , Pământ Mercur , Venus , Pământ si Marte . În regiunile exterioare ,mai reci, centrul planetelor mai si Marte . În regiunile exterioare ,mai reci, centrul planetelor mai mari s-a format din roci amestecate cu gheaţă . Acestea au atras mari s-a format din roci amestecate cu gheaţă . Acestea au atras apoi mari cantităţi de gaz din norul din care proveneau . Este apoi mari cantităţi de gaz din norul din care proveneau . Este cazul lui Jupiter , Saturn , Uranus şi Neptun .cazul lui Jupiter , Saturn , Uranus şi Neptun .

Planetele sunt repartizate în jurul Planetele sunt repartizate în jurul Soarelui într-o zonă în formă de disc , Soarelui într-o zonă în formă de disc , cu o rază de aproximativ 6 miliarde cu o rază de aproximativ 6 miliarde de kilometri , pe care lumina Soarelui de kilometri , pe care lumina Soarelui o strabate în sase ore . Situat la circa o strabate în sase ore . Situat la circa 150 de milioane km de planeta 150 de milioane km de planeta noastră, Soarele ne apare pe cer ca noastră, Soarele ne apare pe cer ca un disc orbitor ,lumina lui ajungand la un disc orbitor ,lumina lui ajungand la noi în 8 minute si acoperind-o pe cea noi în 8 minute si acoperind-o pe cea a tuturor celorlalţi aştri . Traversată a tuturor celorlalţi aştri . Traversată de razele sale luminoase , atmosfera de razele sale luminoase , atmosfera terestră dă cerului frumoasa culoare terestră dă cerului frumoasa culoare albastră . Să presupunem că am albastră . Să presupunem că am reduce Soarele la dimensiunea unei reduce Soarele la dimensiunea unei portocale : la această scara Pluto nu portocale : la această scara Pluto nu ar fi decât o gămălie de ac care s-ar ar fi decât o gămălie de ac care s-ar învârti la o distanţă de 400 m de învârti la o distanţă de 400 m de porocală , iar steaua cea mai porocală , iar steaua cea mai apropiată s-ar situa la 3000 km de apropiată s-ar situa la 3000 km de portocală ! Văzut de pe Pluto de la o portocală ! Văzut de pe Pluto de la o distanţă de aproximativ 40 de ori mai distanţă de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea care îl separă de mare decât cea care îl separă de Pământ , Soarele apare doar sub Pământ , Soarele apare doar sub forma unei stele forma unei stele

strălucitoare sub un cer veşnic negru .strălucitoare sub un cer veşnic negru .

Istoria Sistemului Istoria Sistemului Solar Solar Timp de secole s-a crezut că Timp de secole s-a crezut că

Pământul stă nemişcat în Pământul stă nemişcat în centrul Universului , iar centrul Universului , iar Soarele şi planetele se Soarele şi planetele se învârtesc în jurul lui . Acesta învârtesc în jurul lui . Acesta este sistemul lumii după cum îl este sistemul lumii după cum îl descria savantul grec descria savantul grec Ptolemeu în secolul al II-lea î. Ptolemeu în secolul al II-lea î. Cr. În secolul al XVI-lea Cr. În secolul al XVI-lea astronomul polonez Copernic a astronomul polonez Copernic a afirmat ca Pământul şi afirmat ca Pământul şi celelalte planete se învârtesc celelalte planete se învârtesc în jurul Soarelui . După în jurul Soarelui . După inventarea lunetei , în secolul inventarea lunetei , în secolul următor s-a putut dovedi că el următor s-a putut dovedi că el avea dreptate .avea dreptate .

Prin studierea planetelor şi a Prin studierea planetelor şi a stelelor astronomii au putut să stelelor astronomii au putut să reconstituie istoria Sistemului reconstituie istoria Sistemului Solar şi să prevadă viitorul Solar şi să prevadă viitorul acestuia .acestuia .

Alte sisteme solare Alte sisteme solare

În 1984 astronomii au detectat cu ajutorul În 1984 astronomii au detectat cu ajutorul observatiilor in infrarosu un imens disc de pulberi în observatiilor in infrarosu un imens disc de pulberi în jurul stelei Beta Pictoris . Acesta ar putea fi un sistem jurul stelei Beta Pictoris . Acesta ar putea fi un sistem solar în curs de formare . Se crede că numeroasele solar în curs de formare . Se crede că numeroasele stele sunt înconjurate de una sau mai multe planete . stele sunt înconjurate de una sau mai multe planete . Dar , cu mijloacele de astăzi , este aproape imposibilă Dar , cu mijloacele de astăzi , este aproape imposibilă detectarea directă a altor planete . De fapt observarea detectarea directă a altor planete . De fapt observarea de pe Pământ a unei planete de mărimea lui Jupiter , de pe Pământ a unei planete de mărimea lui Jupiter , care se învârteşte în jurul uneia dintre cele mai care se învârteşte în jurul uneia dintre cele mai apropiate stele , ar fi ca încercarea de a distinge de la apropiate stele , ar fi ca încercarea de a distinge de la Paris o lumânare situată la o distanţă de 10 m de un Paris o lumânare situată la o distanţă de 10 m de un far puternic din New York ! Cu toate acestea far puternic din New York ! Cu toate acestea astronomii au putut stabili prezenţa a două planete în astronomii au putut stabili prezenţa a două planete în jurul unei stele situate la 1600 ani-lumină . jurul unei stele situate la 1600 ani-lumină .

Planetele şi asteroiziiPlanetele şi asteroizii

Principalele corpuri ale Principalele corpuri ale Sistemului Solar sunt cele care , Sistemului Solar sunt cele care , asemenea Pământului , se asemenea Pământului , se învârtesc în jurul Soarelui şi învârtesc în jurul Soarelui şi reflectă lumina acestuia reflectă lumina acestuia ; ; ele se ele se numesc planete. De la cea mai numesc planete. De la cea mai apropiată de Soare până la cea apropiată de Soare până la cea mai îndepartată, cele noua mai îndepartată, cele noua planete sunt planete sunt : : Mercur , Venus , Mercur , Venus , Pământ , Marte , Jupiter , Pământ , Marte , Jupiter , Saturn , Uranus , Neptun , şi Saturn , Uranus , Neptun , şi Pluto . Cinci dintre acestea pot fi Pluto . Cinci dintre acestea pot fi urmărite pe cer cu ochiul liber , urmărite pe cer cu ochiul liber , şi din acest motiv , au fost şi din acest motiv , au fost observate încă din Antichitate , observate încă din Antichitate , pe timpul verii pe timpul verii :: Mercur , Venus , Mercur , Venus , Marte, Jupiter şi Saturn . Celor Marte, Jupiter şi Saturn . Celor nouă planete principale li se nouă planete principale li se adaugă o mulţime de planete adaugă o mulţime de planete mici numite asteroizi , mici numite asteroizi , majoritatea concentratemajoritatea concentrate între între Marte şi JupiterMarte şi Jupiter

Diametrul celui mai Diametrul celui mai mare asteroid Ceres mare asteroid Ceres este de aproximativ de este de aproximativ de 1000 km pe cand 1000 km pe cand diametrul celui mai diametrul celui mai mic nu depăşeşte mic nu depăşeşte câteva sute de metri . câteva sute de metri . Soarele exercită Soarele exercită asupra planetelor o asupra planetelor o atracţie puternică atracţie puternică pentru că este de pentru că este de aproape de 1000 de aproape de 1000 de ori mai greu decât ori mai greu decât toate la un loc .toate la un loc .

Carl Friedrich Gauss

Asteroid (243) Ida cu luna Dactyl

Sateliţi , comete şi Sateliţi , comete şi meteoriţimeteoriţi

Cele mai mari dintre planete Cele mai mari dintre planete sunt la rândul lor înconjurate sunt la rândul lor înconjurate de sateliţi : este cazul de sateliţi : este cazul Pământului şi al satelitului său Pământului şi al satelitului său Luna . Din Sistemul Solar mai Luna . Din Sistemul Solar mai fac parte cometele , mici aştri fac parte cometele , mici aştri formaţi din roci şi gheaţă care formaţi din roci şi gheaţă care atunci când se apropie de atunci când se apropie de Soare degajă mari cantităţi de Soare degajă mari cantităţi de gaz şi pulberi . Ciocnirea unor gaz şi pulberi . Ciocnirea unor asteroizi şi divizarea lor în asteroizi şi divizarea lor în comete care se apropie prea comete care se apropie prea mult de Soare sau de planetele mult de Soare sau de planetele mari dau naştere unor mari dau naştere unor fragmente de dimensiuni fragmente de dimensiuni diferite . Aceste fragmente diferite . Aceste fragmente circulă în spaţiul interplanetar circulă în spaţiul interplanetar şi sfârşesc prin a cădea pe şi sfârşesc prin a cădea pe suprafaţa planetelor sau a suprafaţa planetelor sau a sateliţilor lor : ele sunt sateliţilor lor : ele sunt meteoriţii .meteoriţii .

Der Hoba-Der Hoba-MeteoritMeteorit

SOARELESOARELE SOARELE este o masă gazoasă, SOARELE este o masă gazoasă,

de mărime medie care are de mărime medie care are căldură si lumină proprie, si care căldură si lumină proprie, si care conţine 99.9% din toată materia conţine 99.9% din toată materia din sistemul solar. Toate din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o mişcare de revoluţie in jurul o mişcare de revoluţie in jurul SOARELUI. Cu toate că mai puţin SOARELUI. Cu toate că mai puţin de jumătate din a miliarda parte de jumătate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT in fiecare secundă, este PAMANT in fiecare secundă, este deajuns să susţină viaţa.Petele deajuns să susţină viaţa.Petele solare, care apar pe suprafaţa solare, care apar pe suprafaţa SOARELUI ca nişte pete negre, SOARELUI ca nişte pete negre, sunt regiuni mai reci de pe sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - erupţii SOARE. Explozile solare - erupţii de gaz si particule asociate cu de gaz si particule asociate cu petele solare - pot distruge petele solare - pot distruge comunicaţiile si sistemul electric comunicaţiile si sistemul electric de pe PAMANT. Vântul solar, un de pe PAMANT. Vântul solar, un şuvoi de particule electrizate, şuvoi de particule electrizate, străbate tot sistemul solar, străbate tot sistemul solar, cauzând AURORA BOREALA. cauzând AURORA BOREALA.

MERCURMERCUR

MERCUR este cea mai apropiată MERCUR este cea mai apropiată planetă de SOARE. De pe planetă de SOARE. De pe suprafaţa uscată a planetei, suprafaţa uscată a planetei, SOARELE apare de doua ori mai SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafaţa Temperaturile de pe suprafaţa planetei, care variază cel mai planetei, care variază cel mai mult din sistemul solar, pot mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade ajunge amiaza la 427 de grade Celsius si pot scădea noaptea Celsius si pot scădea noaptea până la -184 grade Celsius. până la -184 grade Celsius. Suprafaţa lui MERCUR este Suprafaţa lui MERCUR este acoperită de cratere, provenite acoperită de cratere, provenite din bombardamentele cu din bombardamentele cu meteoriţi si comete. MERCUR meteoriţi si comete. MERCUR pare a fi făcută in majoritate din pare a fi făcută in majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, fier. Din cauza miezului de fier, planeta are câmp gravitaţional, planeta are câmp gravitaţional, dar este prea mic si prea slab dar este prea mic si prea slab pentru a sustine mai mult de o pentru a sustine mai mult de o subţire atmosferă de vapori de subţire atmosferă de vapori de sodiu si heliu. sodiu si heliu.

VENUSVENUS

VENUS este a II-a planetă de la VENUS este a II-a planetă de la SOARE. Cu toate că distanţa SOARE. Cu toate că distanţa până la SOARE este de două până la SOARE este de două ori mai mare faţă de cea a lui ori mai mare faţă de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai MERCUR, VENUS este cea mai caldă planetă din sistemul caldă planetă din sistemul solar. O atmosferă subţire si solar. O atmosferă subţire si noroasă formată din dioxid de noroasă formată din dioxid de carbon, reţine călduta solară si carbon, reţine călduta solară si invăluie planeta cu un strat de invăluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de acid sulfuric cauzat de erupţiile vulcanice. Suprafaţa erupţiile vulcanice. Suprafaţa planetei este formată din planetei este formată din câmpii intinse si regiuni câmpii intinse si regiuni muntoase modelate de vulcani muntoase modelate de vulcani si de râurile de lavă. Se crede si de râurile de lavă. Se crede că vulcanii continuă să erupă. că vulcanii continuă să erupă. Deoarece cantitatea dioxidului Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variază, s-au depistat de sulf variază, s-au depistat regiunile calde de pe planetă.regiunile calde de pe planetă.

PAMANTULPAMANTUL

Este a III-a planetă de la Este a III-a planetă de la SOARE. Datorită distanţei SOARE. Datorită distanţei la care se află de SOARE, la care se află de SOARE, prezenţa unei atmosfere prezenţa unei atmosfere protectoare si a unui protectoare si a unui amestec corect de amestec corect de substanţe organice, substanţe organice, PAMANTUL este singura PAMANTUL este singura planetă din sistemul solar planetă din sistemul solar care poate susţine viaţa. care poate susţine viaţa. Este deasemenea singura Este deasemenea singura planetă pe care o planetă pe care o substanţă (ca apa) există substanţă (ca apa) există in stare gazoasă, lichidă si in stare gazoasă, lichidă si solidă. PAMANTUL este solidă. PAMANTUL este extrem de dinamic a cărui extrem de dinamic a cărui scoarţă se reciclează scoarţă se reciclează constant, datorită mişcării constant, datorită mişcării continue a platfornelor.continue a platfornelor.

MARTEMARTE Este a IV-a planetă de la SOARE avind Este a IV-a planetă de la SOARE avind

ca dimensiune jumătate din mărimea ca dimensiune jumătate din mărimea PAMANTULUI. Deasemenea este PAMANTULUI. Deasemenea este inclinată pe o axă care are ca rezultat inclinată pe o axă care are ca rezultat existenţa anotimpurilor. Aceste existenţa anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimbătoare crează pe anotimpuri schimbătoare crează pe planetă vânturi care ating 161 k/h si planetă vânturi care ating 161 k/h si care cauzează puternice furtuni de care cauzează puternice furtuni de praf. MARTE are 2 sateliţi care sunt praf. MARTE are 2 sateliţi care sunt probabil asteroizi capturaţi, emisfera probabil asteroizi capturaţi, emisfera sudică a planetei este o suprafaţă sudică a planetei este o suprafaţă stabilă cu multe cratere. Si totusi, pe stabilă cu multe cratere. Si totusi, pe emisfera nordică se observă râuri emisfera nordică se observă râuri intinse de lavă si vulcani gigantici intinse de lavă si vulcani gigantici consideraţi ca fiind cei mai mari din consideraţi ca fiind cei mai mari din sistemul solar.sistemul solar.

O uriaşă deschidere, numită Valles O uriaşă deschidere, numită Valles Marineris, este de cinci ori mai lungă si Marineris, este de cinci ori mai lungă si de două ori mai lată faţă de Alpi. de două ori mai lată faţă de Alpi. Nenumate canale ramificate străbat Nenumate canale ramificate străbat câmpiile care sunt strânse in câmpiile care sunt strânse in apropierea Ecuatorului. Aceste canale apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamănă sistemului de râuri găsit se aseamănă sistemului de râuri găsit pe PAMANT si s-ar fi putut forma când pe PAMANT si s-ar fi putut forma când condiţiile de pe MARTE erau foarte condiţiile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astăzi.diferite de cele de astăzi.

JUPITERJUPITER A V-a planetă de la SOARE, JUPITER este A V-a planetă de la SOARE, JUPITER este

cea mai mare planetă din sistemul solar. cea mai mare planetă din sistemul solar. Suprafaţa lui JUPITER este de două ori mai Suprafaţa lui JUPITER este de două ori mai mare decât suprafaţa totală a celorlalte mare decât suprafaţa totală a celorlalte planete laolaltă. Inconjurat de 16 sateliţI, planete laolaltă. Inconjurat de 16 sateliţI, JUPITER seamănă cu un sistem solar in JUPITER seamănă cu un sistem solar in miniatură. La fel ca o stea, este compus in miniatură. La fel ca o stea, este compus in majoritate din gaze si isi generează majoritate din gaze si isi generează propria-I căldură. Oamenii de stiinţă propria-I căldură. Oamenii de stiinţă speculează că dacă JUPITER ar avea de 70 speculează că dacă JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multă materie, ar fi sau de 100 de ori mai multă materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este făcută din o stea. Atnosfera planetei este făcută din benzi miscătoare, de gaze. Dominanta benzi miscătoare, de gaze. Dominanta “MAREA PATA ROSIE”, având diametrul de “MAREA PATA ROSIE”, având diametrul de trei ori mai mare fată de cel al trei ori mai mare fată de cel al PAMANTULUI, este o furtuna uriasă care a PAMANTULUI, este o furtuna uriasă care a existat cel puţin de când telescoapele existat cel puţin de când telescoapele observă JUPITERUL. O rotaţie foarte observă JUPITERUL. O rotaţie foarte rapidă - odată la 10 ore - dă lui JUPITER rapidă - odată la 10 ore - dă lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar si cele mai scurte zile din sistemul solar si ajută la formarea unui puternic câmp ajută la formarea unui puternic câmp magnetic care este de nenumărate ori magnetic care este de nenumărate ori mai mare fată de cel al PAMANTULUI. mai mare fată de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi Noaptea pe JUPITER este departe de a fi intunecoasă: cerul este luminat de cei 16 intunecoasă: cerul este luminat de cei 16 sateliţi, o auroră strălucitoare cauzată de sateliţi, o auroră strălucitoare cauzată de câmpul magnetic si strălucirea fulgerelor câmpul magnetic si strălucirea fulgerelor gigantice.gigantice.

SATURNSATURN Planeta SATURN este a VI-a planetă Planeta SATURN este a VI-a planetă

de la SOARE. Este inconjurat de de la SOARE. Este inconjurat de nenumărate inele formate din nenumărate inele formate din bucăţele mici de rocă si gheaţă. bucăţele mici de rocă si gheaţă. Acestea pot fi resturile de la un Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost fărâmiţat intr-o satelit care a fost fărâmiţat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc. coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel puţin 24 de sateliţi SATURN are cel puţin 24 de sateliţi iar unii dintre ei au urmele unor iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea astfel de coliziuni. Densitatea uriaşei planete este atât de mică uriaşei planete este atât de mică incât poate pluti pe apă, un indiciu incât poate pluti pe apă, un indiciu că este făcută in majoritate din că este făcută in majoritate din gaze de hidrogen si heliu. SATURN gaze de hidrogen si heliu. SATURN isi generează propria-I căldură, isi generează propria-I căldură, probabil, deoarece gazele se separă probabil, deoarece gazele se separă in interiorul lui, printr-un proces in interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului similar celui de separare a uleului de oţet. Această separare permite de oţet. Această separare permite gazelor să transforme o parte din gazelor să transforme o parte din energia de mişcare, energie energia de mişcare, energie cinetică, in căldură. SATURN are un cinetică, in căldură. SATURN are un câmp magnetic puternic a cărui poli câmp magnetic puternic a cărui poli coincid cu polii geografici.coincid cu polii geografici.

URANUSURANUS

Este a VII-a planetă de la SOARE. Este a VII-a planetă de la SOARE. Cea mai caracteristică Cea mai caracteristică particularitate este că se roteşte particularitate este că se roteşte pe o parte ajungând doar pe un pe o parte ajungând doar pe un singur pol lumina solară. O teorie singur pol lumina solară. O teorie sugerează că URANUS a fost lovit sugerează că URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a de un obiect mare,care l-a răsturnat. Obiectul a fost răsturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apă si pulbere nori din vapori de apă si pulbere de rocă. Mai târziu aceste resturi de rocă. Mai târziu aceste resturi s-au strâns formând cei 15 sateliţi s-au strâns formând cei 15 sateliţi si 11 inele care inconjoară planeta. si 11 inele care inconjoară planeta. O altă teorie susţine că inelele s-O altă teorie susţine că inelele s-au format din resturile create când au format din resturile create când câtiva din sateliţii planetei au fost câtiva din sateliţii planetei au fost zdrobiti de meteoriţi mai mici. Ca zdrobiti de meteoriţi mai mici. Ca si NEPTUN, in mare parte URANUS si NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar de apă este un ocean murdar de apă sustinut de un miez de rocă. sustinut de un miez de rocă. Atmosfera formată din hidrogen si Atmosfera formată din hidrogen si heliu cu urme de metan dă heliu cu urme de metan dă planetei culoarea albastru-cenuşie.planetei culoarea albastru-cenuşie.

NEPTUNNEPTUN

Planeta NEPTUN este a VIII-a Planeta NEPTUN este a VIII-a planetă de la SOARE. Cu furtuni planetă de la SOARE. Cu furtuni uriaşe care suflă cu o putere de uriaşe care suflă cu o putere de zece ori mai mare decât cea a zece ori mai mare decât cea a uraganelor - aproape deajuns să uraganelor - aproape deajuns să spargă bariera sunetului - NEPTUN spargă bariera sunetului - NEPTUN este planeta din sistemul solar este planeta din sistemul solar bântuită de vânturile cele mai bântuită de vânturile cele mai puternice. V-a rămâne de puternice. V-a rămâne de determinat ce cauzează aceste determinat ce cauzează aceste vinturi puternice. De patru ori mai vinturi puternice. De patru ori mai mare decit PANANTUL îI puďin mai mare decit PANANTUL îI puďin mai mica decit URANUS, NEPTUN mica decit URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite probabil, nu are limite bine definite intre straturi. Are un mic miez de intre straturi. Are un mic miez de roca topita inconjurata de un roca topita inconjurata de un ocean amestecat cubucaďI de roca ocean amestecat cubucaďI de roca îI noroi. Partea superioara a îI noroi. Partea superioara a oceanului se gradeaza treptat intr-oceanului se gradeaza treptat intr-o atmosfera compusa din hidrogen o atmosfera compusa din hidrogen îI heliu. O mica cantitate de metan îI heliu. O mica cantitate de metan da planetei culoarea albastruie - da planetei culoarea albastruie - gri.gri.

PLUTOPLUTO

Este a IX-a planeta de la SOARE, Este a IX-a planeta de la SOARE, cu toate ca orbita ei eliptica o cu toate ca orbita ei eliptica o aduce mai aproape ca NEPTUN aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planeta (25 de de SOARE. Mica planeta (25 de planete ca PLUTO incap in planete ca PLUTO incap in MERCUR, urmatoarea planeta ca MERCUR, urmatoarea planeta ca micime) PLUTO pare a fi mai micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid facut dintr-un mult un asteroid facut dintr-un amestec deroca, ghiaďa, amestec deroca, ghiaďa, amoniac îI metan. PLUTO îI amoniac îI metan. PLUTO îI singurul ei satelit funcďioneaza singurul ei satelit funcďioneaza ca o planeta dubla. CHARAN, ca o planeta dubla. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape satelitul lui PLUTO, este aproape jumatate din marimea planetei îI jumatate din marimea planetei îI ar parea de pe cerul lui PLUTO ar parea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de îase ori ca fiind aproximativ de îase ori marimea LUNII. Cele doua marimea LUNII. Cele doua corpuri se rotesc corpuri se rotesc ذذn jurul unui n jurul unui punct balansat care se afla intre punct balansat care se afla intre ele. Cele doua corpuri impart ele. Cele doua corpuri impart chiar atmosfera subďire de chiar atmosfera subďire de nitrogen a lui PLUTO.nitrogen a lui PLUTO.

Acum ceva despre Acum ceva despre satelitii si istoria celorsatelitii si istoria celor9 planete9 planete LunaLuna

Luna este astrul cel mai apropiat Luna este astrul cel mai apropiat de Pământ ( distanţa care îl separă de Pământ ( distanţa care îl separă este de aproximativ 384000 km ) . este de aproximativ 384000 km ) . Acesta este şi motivul pentru care Acesta este şi motivul pentru care ea ne apare ca fiind mare . Având ea ne apare ca fiind mare . Având un diametru de 3476 km ea este un diametru de 3476 km ea este totuşi mai mică decât Statele Unite totuşi mai mică decât Statele Unite ..

Faţa vazută şi faţa nevazutăFaţa vazută şi faţa nevazută Luna nu produce lumină . Luna nu produce lumină .

reflectand lumina primită de la reflectand lumina primită de la Soare si avand o faţă luminată Soare si avand o faţă luminată ( cea care se află spre Soare ) şi o ( cea care se află spre Soare ) şi o faţă întunecată ( cea care se află faţă întunecată ( cea care se află în partea opusă Soarelui ) . Cum în partea opusă Soarelui ) . Cum Luna se învârteşte în jurul propriei Luna se învârteşte în jurul propriei sale axe în acelasi ritm cu care se sale axe în acelasi ritm cu care se învârteşte în jurul Pamntului ( în învârteşte în jurul Pamntului ( în decurs de 4 săptămâni ) , ea decurs de 4 săptămâni ) , ea aratandu-ne mereu aceeaşi faţă : aratandu-ne mereu aceeaşi faţă : faţa vizibilă a Lunii . Cealaltă este faţa vizibilă a Lunii . Cealaltă este numită faţa invizibilă .numită faţa invizibilă .

Fazele LuniiFazele Lunii

Fazele sunt rezultatul schimbării pozitiei Fazele sunt rezultatul schimbării pozitiei Lunii faţă de Soare . Când Luna se află Lunii faţă de Soare . Când Luna se află între Soare şi Pământ noi nu o vedem . între Soare şi Pământ noi nu o vedem . Aceasta este Luna nouă . Peste două Aceasta este Luna nouă . Peste două sau trei zile ea apare la vest sub forma sau trei zile ea apare la vest sub forma unui corn subţire , luminos . Acest corn unui corn subţire , luminos . Acest corn se mareşte zi de zi ; la sfârşitul unei se mareşte zi de zi ; la sfârşitul unei săptămâni Luna a parcurs un sfert din săptămâni Luna a parcurs un sfert din orbita sa în jurul Pământului şi ne arata orbita sa în jurul Pământului şi ne arata jumătate din faţa sa luminată :primul jumătate din faţa sa luminată :primul patrar , vizibil seara. În sfârşit , după ce patrar , vizibil seara. În sfârşit , după ce a parcurs jumătate din orbita, ea se află a parcurs jumătate din orbita, ea se află intr-o pozitie opusă Soarelui în raport cu intr-o pozitie opusă Soarelui în raport cu Pământul . Faţa sa rotundă straluceşte Pământul . Faţa sa rotundă straluceşte înreaga noapte . Aceasta este Luna înreaga noapte . Aceasta este Luna plină. Apoi observăm cum fazele se plină. Apoi observăm cum fazele se desfăşoara invers . Luna apare din nou desfăşoara invers . Luna apare din nou cocoşată , apoi nu distingem decât cocoşată , apoi nu distingem decât jumătate din discul lunar : ultimul jumătate din discul lunar : ultimul patrar vizibil dimineata . Câteva zile mai patrar vizibil dimineata . Câteva zile mai tarziu acesta capătă din nou forma unui tarziu acesta capătă din nou forma unui corn , la est. În cele din urma dispare corn , la est. În cele din urma dispare complet : este luna noua şi începutul complet : este luna noua şi începutul unui nou ciclu al fazelor . Între două unui nou ciclu al fazelor . Între două faze de Luna se scurg aproape 29.5 zile faze de Luna se scurg aproape 29.5 zile . Acest interval se numeşte lunaţie .. Acest interval se numeşte lunaţie .

Eclipsele de LunaEclipsele de Luna

Uneori , când este Lună plină o umbră invadează încetul cu încetul Uneori , când este Lună plină o umbră invadează încetul cu încetul suprafaţa acesteia şi îi acoperă lumina timp de o ora sau chiar mai suprafaţa acesteia şi îi acoperă lumina timp de o ora sau chiar mai mult . Aceasta este eclipsa de Lună. Umbra care acoperă Luna este mult . Aceasta este eclipsa de Lună. Umbra care acoperă Luna este cea a Pământului. Cand Luna este umbrită în intregime eclipsa este cea a Pământului. Cand Luna este umbrită în intregime eclipsa este totală , iar cand doar o parte a Lunii este umbrită eclipsa este totală , iar cand doar o parte a Lunii este umbrită eclipsa este parţială. În timpul eclipsei de Lună putem observa că umbra parţială. În timpul eclipsei de Lună putem observa că umbra Pământului are contur rotund . Cel mai adesea Luna trece puţin mai Pământului are contur rotund . Cel mai adesea Luna trece puţin mai jos de umbra Pământului sau pe sub aceasta . Din acest motiv jos de umbra Pământului sau pe sub aceasta . Din acest motiv eclipsa nu are loc la fiecare Lună plină ; doar de două sau de trei ori eclipsa nu are loc la fiecare Lună plină ; doar de două sau de trei ori pe an , câteodată chiar deloc . pe an , câteodată chiar deloc .

Eclipsele de SoareEclipsele de Soare Luna este de aproximativ 400 de ori mai mică decât Soarele , Luna este de aproximativ 400 de ori mai mică decât Soarele ,

dar ea este tot de 400 de ori mai aproape de Pământ . Acesta este şi dar ea este tot de 400 de ori mai aproape de Pământ . Acesta este şi motivul pentru care cei doi aştri par a avea pe cer aceeasi mărime . motivul pentru care cei doi aştri par a avea pe cer aceeasi mărime . Când Luna trece între Pământ şi Soare , ea acoperă Soarele pentru Când Luna trece între Pământ şi Soare , ea acoperă Soarele pentru câteva momente : aceasta este o eclipsa de Soare . În timpul câteva momente : aceasta este o eclipsa de Soare . În timpul eclipsei totale de Soare , în plina zi se face noapte şi , în jurul eclipsei totale de Soare , în plina zi se face noapte şi , în jurul discului negru al lunii se distinge un cerc luminos neregulat numit discului negru al lunii se distinge un cerc luminos neregulat numit coroana solară . În timp ce eclipsele de Lună sunt vizibile de pe coroana solară . În timp ce eclipsele de Lună sunt vizibile de pe intreaga jumatate a Pământului unde este noapte , cele de Soare nu intreaga jumatate a Pământului unde este noapte , cele de Soare nu pot fi văzute decât pe o fâşie îngustă a suprafeţei terestrepot fi văzute decât pe o fâşie îngustă a suprafeţei terestre

În plus , fiindcă Luna se În plus , fiindcă Luna se învârteşte în jurul învârteşte în jurul Pământului cu peste 3500 Pământului cu peste 3500 km/h , ele nu vor dura km/h , ele nu vor dura decât câteva minute . În decât câteva minute . În fiecare an au loc între două fiecare an au loc între două şi cinci eclipse de Soare . şi cinci eclipse de Soare . Cu mici excepţii una Cu mici excepţii una singură este o eclipsă singură este o eclipsă totală .totală .

Relief şi explorare Relief şi explorare

Când privim Luna printr-un binoclu descoperim la suprafaţa Când privim Luna printr-un binoclu descoperim la suprafaţa sa munţi , şesuri , şi cratere . Dar mai ales după ce sondele sa munţi , şesuri , şi cratere . Dar mai ales după ce sondele şi astronauţii au pornit sa cucerească Luna relieful acesteia şi astronauţii au pornit sa cucerească Luna relieful acesteia a ajuns sa fie cunoscut mai bine . a ajuns sa fie cunoscut mai bine .

Relieful LuniiRelieful Lunii Şesurile formează pete întunecate care conturează ochii , Şesurile formează pete întunecate care conturează ochii ,

nasul şi gura de pe chipul pe care îl vedem când privim luna nasul şi gura de pe chipul pe care îl vedem când privim luna plină cu ochiul liber . Odinioară se credea ca acestea sunt plină cu ochiul liber . Odinioară se credea ca acestea sunt mari şi li s-au dat nume poetice : Marea Serenitatii , Marea mari şi li s-au dat nume poetice : Marea Serenitatii , Marea Linstii , Lacul Viselor ... Aceste nume au fost păstrate chiar Linstii , Lacul Viselor ... Aceste nume au fost păstrate chiar daca se ştie că pe Lună nu există apă . Cei mai inalţi munţi daca se ştie că pe Lună nu există apă . Cei mai inalţi munţi ating 8200 m – o altitudine cu puţin mai mică decât cea a ating 8200 m – o altitudine cu puţin mai mică decât cea a Everestului , în timp ce Luna este cu mult mai mică decât Everestului , în timp ce Luna este cu mult mai mică decât Pământul . Luna este acoperită de cratere de mărimi diferite Pământul . Luna este acoperită de cratere de mărimi diferite ,formate de meteoriţi care au căzut pe aceasta în urmă cu ,formate de meteoriţi care au căzut pe aceasta în urmă cu miliarde de ani , cele mai mari depăşind 200 km . miliarde de ani , cele mai mari depăşind 200 km .

Suprafaţa LuniiSuprafaţa Lunii

Cu toate că este aproape , Luna reprezintă o lume complet diferită Cu toate că este aproape , Luna reprezintă o lume complet diferită de cea a noastră , fară apă şi fară urma de viaţă . Solul lunar este de cea a noastră , fară apă şi fară urma de viaţă . Solul lunar este plin de fragmente de roci scufundate mai mult sau mai puţin într-un plin de fragmente de roci scufundate mai mult sau mai puţin într-un strat gros de pulberi cenuşii . Omul nu poate trăi pe Luna fără un strat gros de pulberi cenuşii . Omul nu poate trăi pe Luna fără un echipament adecvat , fiindcă spre deosebire de Pământ , Luna nu echipament adecvat , fiindcă spre deosebire de Pământ , Luna nu are atmosferă . Ponderabilitatea la suprafaţa Lunii (de 6 ori mai are atmosferă . Ponderabilitatea la suprafaţa Lunii (de 6 ori mai slabă decât cea a Pământului ) este prea redusă pentru a reţine un slabă decât cea a Pământului ) este prea redusă pentru a reţine un înveliş gazos . Fără atmosferă care să o protejeze Luna primeşte din înveliş gazos . Fără atmosferă care să o protejeze Luna primeşte din plin ploaia de meteoriţi şi de radiaţii venite din spaţiu . Ea este plin ploaia de meteoriţi şi de radiaţii venite din spaţiu . Ea este supusă direct razelor Soarelui ; în plina zi temperatura la suprafaţa supusă direct razelor Soarelui ; în plina zi temperatura la suprafaţa Lunii depaseste 100 de grade C . Noaptea , dimpotrivă , aceasta Lunii depaseste 100 de grade C . Noaptea , dimpotrivă , aceasta poate scădea sub –170 de grade C . Aceste enorme variaţii de poate scădea sub –170 de grade C . Aceste enorme variaţii de temperatură sunt accentuate de faptul că ziua şi noaptea sunt mult temperatură sunt accentuate de faptul că ziua şi noaptea sunt mult mai lungi decât pe Pământ : fiecare dintre ele durează aproximativ 2 mai lungi decât pe Pământ : fiecare dintre ele durează aproximativ 2 săptămâni ( Luna se învârteşte în jurul propriei sale axe în decurs de săptămâni ( Luna se învârteşte în jurul propriei sale axe în decurs de 4 saptamani ) . Cerul vazut de pe Lună este mereu negru chiar daca 4 saptamani ) . Cerul vazut de pe Lună este mereu negru chiar daca Soarele străluceşte . Şi pe Pământ ar fi la fel dacă nu ar exista Soarele străluceşte . Şi pe Pământ ar fi la fel dacă nu ar exista atmosfera care difuzează lumina Soarelui . atmosfera care difuzează lumina Soarelui .

Munţii selenariMunţii selenari

Existenţa munţilor pe Lună a fost remarcată încă din Existenţa munţilor pe Lună a fost remarcată încă din secolul al XVII-lea ,după inventarea lunetei. secolul al XVII-lea ,după inventarea lunetei. Majoritatea munţilor selenari au primit numele unor Majoritatea munţilor selenari au primit numele unor munti tereştri : Alpi , Apenini , Carpati , Caucaz … munti tereştri : Alpi , Apenini , Carpati , Caucaz … Altitudinea acestora a putut fi estimată după lungimea Altitudinea acestora a putut fi estimată după lungimea umbrei acestora pe solul lunar , având în vedere ca ei umbrei acestora pe solul lunar , având în vedere ca ei sunt luminaţi oblic de către Soare . Cele mai înalte sunt luminaţi oblic de către Soare . Cele mai înalte culmi se află în apropierea polului sud al Lunii . Înainte culmi se află în apropierea polului sud al Lunii . Înainte ca vehiculele spaţiale să se apropie de Lună se credea ca vehiculele spaţiale să se apropie de Lună se credea ca munţii acesteia au culmi semeţe, dar explorările ca munţii acesteia au culmi semeţe, dar explorările spaţiale au demonstrat că se aseamenea vechilor spaţiale au demonstrat că se aseamenea vechilor munţi de pe Pământ , cu pantele line şi crestele munţi de pe Pământ , cu pantele line şi crestele tesite . tesite .

Explorarea LuniiExplorarea Lunii

Începând cu anul 1959 , zeci de sonde automate au fost Începând cu anul 1959 , zeci de sonde automate au fost lansate spre Lună . Primele erau destinate simplei lansate spre Lună . Primele erau destinate simplei fotografieri a suprafeţei , în timp ce o survolau sau înainte fotografieri a suprafeţei , în timp ce o survolau sau înainte de a se prabuşi pe întinderea ei . În ocombrie 1959 , sonda de a se prabuşi pe întinderea ei . În ocombrie 1959 , sonda ruseasca Luna 3 a transmis primele imagini ale „feţei ruseasca Luna 3 a transmis primele imagini ale „feţei nevăzute” a Lunii . Ulterior sondele au aterizat pe Lună şi au nevăzute” a Lunii . Ulterior sondele au aterizat pe Lună şi au furnizat informaţii mai precise despre suprafaţa acesteia . furnizat informaţii mai precise despre suprafaţa acesteia . Mai târziu sateliţii plasaţi pe orbită în jurul Lunii au studiat-o Mai târziu sateliţii plasaţi pe orbită în jurul Lunii au studiat-o şi fotografiat-o timp de mai multe luni . În cele din urmă şi fotografiat-o timp de mai multe luni . În cele din urmă omul insuşi a păşit pe Lună . Între anii 1969 şi 1972 şase omul insuşi a păşit pe Lună . Între anii 1969 şi 1972 şase zboruri efectuate de Apollo au permis ca 12 astronauţi zboruri efectuate de Apollo au permis ca 12 astronauţi americani sa păşească pe Lună . Primii doi care au ajuns pe americani sa păşească pe Lună . Primii doi care au ajuns pe Lună au fost Neil Armstrong şi Edwin Aldrin , pe 20 iulie Lună au fost Neil Armstrong şi Edwin Aldrin , pe 20 iulie 1969 , în timpul zborului efectuat de Apollo 11 . Astronauţii 1969 , în timpul zborului efectuat de Apollo 11 . Astronauţii misiunilor Apollo au făcut mii de fotografii ale Lunii , au misiunilor Apollo au făcut mii de fotografii ale Lunii , au instalat pe suprafaţa acesteia instrumente ştiintifice , au instalat pe suprafaţa acesteia instrumente ştiintifice , au efectuat diferite măsuratori şi au adus pe Pământ aproape efectuat diferite măsuratori şi au adus pe Pământ aproape 400 kg de roci selenare400 kg de roci selenare

Jupiter este cea mai mare dinte toate planetele Sistemului Solar : are un Jupiter este cea mai mare dinte toate planetele Sistemului Solar : are un diametru de 11 ori mai mare decât cel al Pământului , o masa de 318 ori mai diametru de 11 ori mai mare decât cel al Pământului , o masa de 318 ori mai mare şi un volum de 1300 de ori mai mare . Jupiter se află la 778 milioane mare şi un volum de 1300 de ori mai mare . Jupiter se află la 778 milioane km de Soare ,ocolindu-l complet o data la 12 ani. Acest gigant este km de Soare ,ocolindu-l complet o data la 12 ani. Acest gigant este înconjurat de o atmosferă densă pe bază de hidrogen şi heliu , în care circulă înconjurat de o atmosferă densă pe bază de hidrogen şi heliu , în care circulă nori formaţi tot din gaze solidificate sau lichefiate : în special metan şi nori formaţi tot din gaze solidificate sau lichefiate : în special metan şi amoniac . Cum el se învârteşte foarte repede în jurul propriei sale axe ( mai amoniac . Cum el se învârteşte foarte repede în jurul propriei sale axe ( mai putin de 10 h ) aceşti nori se întind la ecuator şi îl acoperă ca nişte brâuri . putin de 10 h ) aceşti nori se întind la ecuator şi îl acoperă ca nişte brâuri . Norii aflaţi la exteior au aspect strălucitor , ceilalţi , în schimb , sunt Norii aflaţi la exteior au aspect strălucitor , ceilalţi , în schimb , sunt intunecaţi . Aceste formaţiuni noroase sunt foarte turbulente : s-au observat intunecaţi . Aceste formaţiuni noroase sunt foarte turbulente : s-au observat turbioane enorme , care se modifică mai mult sau mai putin rapid . Unele turbioane enorme , care se modifică mai mult sau mai putin rapid . Unele dintre ele formează o imensa pată rosie , care i-a intrigat mult timp pe dintre ele formează o imensa pată rosie , care i-a intrigat mult timp pe astronomi : este un uragan permanent , de patru ori mai mare decât astronomi : este un uragan permanent , de patru ori mai mare decât Pământul . Nivelul superior al norilor este foarte rece ( -148 grade ) , dar cu Pământul . Nivelul superior al norilor este foarte rece ( -148 grade ) , dar cu cât se coboară spre interiorul planetei , temperatura şi presiunea cresc . În cât se coboară spre interiorul planetei , temperatura şi presiunea cresc . În centrul lui Jupiter , temperatura atinge 30000 grade iar presiunea de 100 de centrul lui Jupiter , temperatura atinge 30000 grade iar presiunea de 100 de milioane de ori mai mare decât la suprafaţa Pământului . Jupiter are 16 milioane de ori mai mare decât la suprafaţa Pământului . Jupiter are 16 sateliti cunoscuţi . Patru dintre aceştia sunt sateliţi mari , cu o talie sateliti cunoscuţi . Patru dintre aceştia sunt sateliţi mari , cu o talie comparabilă cu cea a lunii : Io , Europa , Ganimede şi Callisto . Ceilalti sunt comparabilă cu cea a lunii : Io , Europa , Ganimede şi Callisto . Ceilalti sunt sateliţi , cu un diametru de câteva zeci de kilometri . Sondele americane sateliţi , cu un diametru de câteva zeci de kilometri . Sondele americane Voyager au produs o adevarată surpriza dezvăluind faptul ca pe Io , unul din Voyager au produs o adevarată surpriza dezvăluind faptul ca pe Io , unul din cei patru sateliti principali ai lui Jupiter , exista numerosi vulcani activi , chiar cei patru sateliti principali ai lui Jupiter , exista numerosi vulcani activi , chiar dacă suprafaţa sa este îngheţată. Atrasă , pe de-o parte de planeta gigant dacă suprafaţa sa este îngheţată. Atrasă , pe de-o parte de planeta gigant Jupiter şi , pe de alta de trei sateliţi mari ai acestei planete materia situată în Jupiter şi , pe de alta de trei sateliţi mari ai acestei planete materia situată în interiorul satelitului Io este în permanentă deformată şi încalzită . Ea interiorul satelitului Io este în permanentă deformată şi încalzită . Ea ţâşneşte periodic la suprafaţă prin nişte vulcani mari , cum este vulcanul Pele ţâşneşte periodic la suprafaţă prin nişte vulcani mari , cum este vulcanul Pele . Uneori lava de sulf este aruncată cu peste 3000 km/h la o inalţime mai . Uneori lava de sulf este aruncată cu peste 3000 km/h la o inalţime mai mare de 200 km. mare de 200 km.

Inelele lui SaturnInelele lui Saturn

Marea particularitate a lui Saturn constă în sistemul de Marea particularitate a lui Saturn constă în sistemul de inele care îl înconjoară ; acesta este atât de amplu încât inele care îl înconjoară ; acesta este atât de amplu încât poate fi perceput chiar şi cu o lunetă de amatori . Galileo poate fi perceput chiar şi cu o lunetă de amatori . Galileo Galilei îl întrezăreşte încă din 1612 , dar abia olandezul Galilei îl întrezăreşte încă din 1612 , dar abia olandezul Huygens va fi cel care va înţelege pentru prima oară Huygens va fi cel care va înţelege pentru prima oară fenomenul , în 1659 . De pe Pământ nu s-u descoperit fenomenul , în 1659 . De pe Pământ nu s-u descoperit decât sase inele , dar fotografiile realizate de sonda decât sase inele , dar fotografiile realizate de sonda Voyajer au demonstrat ca ele sunt de ordinul miilor . Ele Voyajer au demonstrat ca ele sunt de ordinul miilor . Ele formeaza în jurul lui Saturn , în planul ecuatorului sau , un formeaza în jurul lui Saturn , în planul ecuatorului sau , un fel de disc imens , cu diametrul de 300000 km , dar cu o fel de disc imens , cu diametrul de 300000 km , dar cu o grosime de numai un kilometru . După pozitia lui Saturn grosime de numai un kilometru . După pozitia lui Saturn în functie de pamint şi de soare , noi vedem aceste inele în functie de pamint şi de soare , noi vedem aceste inele mai mult sau mai putin inclinate . Atunci când ele apar pe mai mult sau mai putin inclinate . Atunci când ele apar pe muchie sunt atat de subtiri incit nu le mai vedem . Aceste muchie sunt atat de subtiri incit nu le mai vedem . Aceste inele sunt alcatuite din blocuri de gheata şi pulberi care inele sunt alcatuite din blocuri de gheata şi pulberi care se invirt în jurul planetei ca niste sateliti mici .se invirt în jurul planetei ca niste sateliti mici .

Inelele lui JupiterInelele lui Jupiter

Sunt mai putin spectaculoase decât cele ale lui Saturn . Sunt mai putin spectaculoase decât cele ale lui Saturn . Inelul principal are marginea exterioara la aproximativ Inelul principal are marginea exterioara la aproximativ 57000 kmde cei mai inalti nori ai atmosferei . Cu o inaltime 57000 kmde cei mai inalti nori ai atmosferei . Cu o inaltime de aproximativ 6000 km , el se prelungeste spre planeta de aproximativ 6000 km , el se prelungeste spre planeta intr-un halo difuz şi , în partea opusa printr-un inel exterior intr-un halo difuz şi , în partea opusa printr-un inel exterior mare mare

Planetele indepartate Planetele indepartate Dincolo de planetele gigant au fost descoperite alte Dincolo de planetele gigant au fost descoperite alte

planete de mari dimensiuni : Uranus şi Neptun . Foarte planete de mari dimensiuni : Uranus şi Neptun . Foarte indepartate , aceste planete sunt greu de studiat de pe indepartate , aceste planete sunt greu de studiat de pe Pământ . Ele sunt cunoscute mai bine de când au fost Pământ . Ele sunt cunoscute mai bine de când au fost survolate de sonda americana Voyajer 2 : Uranus în 1986 , survolate de sonda americana Voyajer 2 : Uranus în 1986 , Neptun în 1989 . În privinta lui Pluto , de acesta nu s-a Neptun în 1989 . În privinta lui Pluto , de acesta nu s-a apropiat nici o sonda spaţiala , raminind astfel destul de apropiat nici o sonda spaţiala , raminind astfel destul de misterioasa.misterioasa.

A zecea planeta?A zecea planeta? Astronomii au descoperit un obiect ce ar putea devenii a zecea Astronomii au descoperit un obiect ce ar putea devenii a zecea

planeta.Corpul , care nu are inca un nume a fost observat prima planeta.Corpul , care nu are inca un nume a fost observat prima oara in 2003 , cand a primit indicativul 2003 UB313 de catre oara in 2003 , cand a primit indicativul 2003 UB313 de catre astronomul Samuel Oschin cu telescopul de la Mount Palomar astronomul Samuel Oschin cu telescopul de la Mount Palomar din California.din California.

De abia acum astronomii au remarcat ca obiectul poate avea o De abia acum astronomii au remarcat ca obiectul poate avea o marime de 1,5 pana la 2 ori mai mare diametral decat planeta marime de 1,5 pana la 2 ori mai mare diametral decat planeta Pluto , cea mai mica din Sistemul Solar.Distanta la care se afla Pluto , cea mai mica din Sistemul Solar.Distanta la care se afla obiectul este de 97 de ori mai mare decat distanta Pamant-obiectul este de 97 de ori mai mare decat distanta Pamant-Soare (97 u.a.). Vazut de pe Pamant 2003 UB313 se afla in Soare (97 u.a.). Vazut de pe Pamant 2003 UB313 se afla in constelatia Cetus.El poate fi observat numai cu instrumentele constelatia Cetus.El poate fi observat numai cu instrumentele astronomice cele mai mari. Oamenii de stiinta pot estima astronomice cele mai mari. Oamenii de stiinta pot estima marimea unui corp ceresc dupa stralucirea lui si dupa modul in marimea unui corp ceresc dupa stralucirea lui si dupa modul in care reflecta lumina. Chiar daca nu se cunoaste reflectivitatea care reflecta lumina. Chiar daca nu se cunoaste reflectivitatea acestui obiect ,astronomii sunt siguri ca este mare decat Pluto , acestui obiect ,astronomii sunt siguri ca este mare decat Pluto , luandu-se dupa stralucirea aparenta a sa si dupa distanta la luandu-se dupa stralucirea aparenta a sa si dupa distanta la care se afla.care se afla.

2003 UB313 nu este considerat inca planeta , pana la anuntul 2003 UB313 nu este considerat inca planeta , pana la anuntul oficial al Uniunii Astronomice Internationale oficial al Uniunii Astronomice Internationale

Planeta X are un Planeta X are un satelit!satelit! Estimarile curente arata ca 2003 UB313 Estimarile curente arata ca 2003 UB313

,denumit in gluma Xena este cu 20% ,denumit in gluma Xena este cu 20% mai mare in diametru decat Pluto , ceea mai mare in diametru decat Pluto , ceea ce il face un bun concurent pentru a ce il face un bun concurent pentru a zecea planeta. Chiar daca este situat la zecea planeta. Chiar daca este situat la 14.510.993.457 de km. departare de 14.510.993.457 de km. departare de Soare , o echipa de cercetatori (aceeasi Soare , o echipa de cercetatori (aceeasi care l-a si descoperit) a anuntat care l-a si descoperit) a anuntat descoperirea unui satelit al descoperirea unui satelit al Xenei.Denumit in mod firesc Xenei.Denumit in mod firesc Gabrielle ,satelitul este de 100 de ori Gabrielle ,satelitul este de 100 de ori mai putin stralucitor decat Xena. El a mai putin stralucitor decat Xena. El a fost observat prima oara pe 10 fost observat prima oara pe 10 septembrie 2005 cu ajutorul celui mai septembrie 2005 cu ajutorul celui mai mare telescop terestru , Kerc II (de 10 m mare telescop terestru , Kerc II (de 10 m diametru).diametru).

Dimensiunea estimativa a satelitului Dimensiunea estimativa a satelitului este de 250 km. diametru , iar miscarea este de 250 km. diametru , iar miscarea sa de revolutie in jurul Xenei de cateva sa de revolutie in jurul Xenei de cateva saptamani (perioada nu este cunoscuta saptamani (perioada nu este cunoscuta cu precizie).Se asteapta determinarea cu precizie).Se asteapta determinarea compozitiei satelitului si odata cu compozitiei satelitului si odata cu stabilirea acestui detaliu , determinarea stabilirea acestui detaliu , determinarea reala a diametrului sau. Acest lucru ar reala a diametrului sau. Acest lucru ar putea fi aflat in lunile decembrie si putea fi aflat in lunile decembrie si ianuarie cand se vor face observatii cu ianuarie cand se vor face observatii cu telescopul spatial Hubble.telescopul spatial Hubble.

Viitorul Sistemului Viitorul Sistemului Solar Solar Sistemul Solar este menit să dispară . De fapt , de când Sistemul Solar este menit să dispară . De fapt , de când

Soarele a început să strălucească , energia sa (lumina şi Soarele a început să strălucească , energia sa (lumina şi căldura) rezultă din reacţiile nucleare care transformă căldura) rezultă din reacţiile nucleare care transformă hidrogenul într-un gaz ceva mai greu , heliul . Dar în mai hidrogenul într-un gaz ceva mai greu , heliul . Dar în mai puţin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul aflat în centrul puţin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul aflat în centrul său va dispărea . Noi fenomene se vor declanşa şi său va dispărea . Noi fenomene se vor declanşa şi Soarele va creşte în dimensiuni : se va transforma într-o Soarele va creşte în dimensiuni : se va transforma într-o stea gigantică rosie . Pământul va deveni atunci un stea gigantică rosie . Pământul va deveni atunci un adevarat cuptor : temperatura de la suprafaţă va atinge adevarat cuptor : temperatura de la suprafaţă va atinge în jur de 2000 grade Celsius şi din această cauză rocile în jur de 2000 grade Celsius şi din această cauză rocile se vor transforma în rocă fierbinte ! Cu mult înainte de se vor transforma în rocă fierbinte ! Cu mult înainte de acestea oceanele vor fi secat şi întreaga viaţă va fi acestea oceanele vor fi secat şi întreaga viaţă va fi dispărut . După ultimele tresăriri , Soarele va înceta să dispărut . După ultimele tresăriri , Soarele va înceta să mai crească . Materia se va contracta pentru a da mai crească . Materia se va contracta pentru a da nastere unei stele mici , de dimensiune Pământului , dar nastere unei stele mici , de dimensiune Pământului , dar cu o densitate deosebită ; o pitică albă care se va stinge cu o densitate deosebită ; o pitică albă care se va stinge treptat lăsând Sistemul Solar în frig şi întuneric .treptat lăsând Sistemul Solar în frig şi întuneric .