FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1.1 TipK

1.2 Codul sitului

ROSCI0305

1.3 Data completrii

201101

1.4 Data actualizrii

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Legturi cu alte situri Natura 2000:ROSPA0048J Ianca - Plopu - Srat

Grupul de lucru Natura20001.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Ianca - Plopu - Srat - Comneasca

Data propunerii ca sit SCI

201101

Data confirmrii ca sit SCI

Data confirmrii ca sit SPA:

Data desemnrii ca sit SAC

1.8 Datele indicrii i desemnrii/clasificrii sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 27 38' 53''

2.2. Suprafaa sitului (ha)

3.222

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

1Max.

37Med.

8Latitudine Longitudine

2.4. Altitudine (m)Alpin Continental Panonic PonticStepic

X

2.6. Regiunea biogeografic

N 45 13' 33''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele judeului%RO021 Brila100

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global3.1. Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le privete

1530 30 C C B C* Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice1310 40 C C B CComuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i

nisipoase

Cat. Specia Populaie Motiv3.3. Alte specii importante de flor i faun

A Rana esculenta P D A Rana ridibunda P DI Erythromma viridulum P D I Plebeius argus P AI Polyommatus icarus P A P Artemisia santonicum C DP Juncus gerardi C D P Limonium gmelinii C DP Salicornia europaea C D P Suaeda maritima C DP Trifolium fragiferum C D

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

Ruri, lacuri46N06 511, 512Mlatini, turbrii15N07 411, 412Culturi (teren arabil)15N12 211 - 213Puni24N14 231

Alte caracteristici ale sitului:Situl propus initial in faza a II-a / Situl se suprapune n proporie foarte mare peste ROSPA0048 Ianca-Plopu-Srat. Lacul Sarat este situat in Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua sectoare: unul nordic si unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi seaca si pe fundul lui apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor.In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii. Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila.In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80)Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii, Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.

5. STATUTUL DE PROTECIE AL SITULUI I LEGTURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE5.1. Clasificare la nivel naional i regional

Evoluia vegetaiei sub influena lucrrilor hidroameliorativeAciunea de desalinizare a solurilor n vederea redrii lor circuitului economic a avut n vedere n primul rnd coborrea pnzei de ap freatic, n aa fel nct s se mpiedice acumularea srurilor din profunzime n stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de drenaj alctuit din tuburi de ceramic care colecteaz apa freatic i o deverseaz n canale colectoare. Splarea srurilor din stratul fertil al solului se realizeaz prin apa provenit din precipitaii. Pentru a grbi acest proces de splare s-au fcut inundaii cu ajutorul motopompelor, apa prin bltire a produs dizolvarea n mare parte a srurilor i le-a antrenat spre canalele colectoare. Micorarea concentraiei srurilor n primii 20-30 cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajer ridicat dintre care n primul rnd menionm pe Puccinellia limosa. n vegetaia puternic halofil aparinnd alianei Thero-Salicornion au nceput s apar i specii ce indic o srturare mai slab ca: Bassia hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum.n prezent procesul continu i asistm la instalarea i a altor specii cu valoare furajer ridicat ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum, Lotus tenuis. Pe terenurile rscolite, acolo unde s-a mprtiat pmntul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis i Hordeum murinum.n microdepresiuni, unde apa bltete un timp mai ndelungat apar specii higrofile ale alianelor Phragmition i Bolboschoenion. Scderea nivelului apei freatice n microdepresiuni duce la evoluia vegetaiei spre instalarea speciilor aparinnd alianei Juncion gerardii. n valea Iencii procesul de splare a srurilor se realizeaz prin aspersiune. Irigaiile devin obligatorii n regiune mai ales spre sfritul verii, cnd se instaleaz o perioad lipsit de precipitaii. n ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Potum angustifoliae, Artemisietum austriacae i Cynodonto-Atriplicetum tataricae.Instalarea acestui tip de vegetaie, indic un stadiu de desalinizare pronunat a solului i capacitatea acestuia pentru asigurarea unei producii agricole ridicate.4.2. Calitate i importan:Aceasta este o zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a pajitilor halofile (ponto-sarmatice) incluse la *1530. Lacul Srat este situat la 9 km de Municipiul Brila i este separat n dou lacuri, de drumul local ntre localitile Lacul Srat i Chicani. Lacul din partea estic a drumului, cunoscut ca Lacul Srat, este staiune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea vestic a drumului este mai puin influenat antropic. Aceasta este o zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530 i 1310. De asemenea, este important pentru speciile de psri i amfibieni.

4.3. Vulnerabilitate:S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia.In ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrari, pe anumite suprafete, s-a revenit la vegetatia potentiala.Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor si floarea soarelui.4.4. Desemnarea sitului (vezi observaiile privind datele cantitative mai jos):

4.5. Tip de proprietate:

4.6 Documentaie:Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80S. Mihailescu, I. Cobzaru, M. Ion, R. Ion, 2010, Designation of new Sites of Community Importance in Romania for the Natura 2000 priority habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology Conservation biology and beyond: from science to practice, Praga, Republica Ceh, 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211Doni N., Popescu A., Pauca-Comnescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti.Doni N., Popescu A., Pauca-Comnescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din Romnia. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic Silvic, Bucureti.Pop I., 2002. Vegetaia solurilor srturate din Romnia. Contribuii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grdina Botanic Alexandru Borza Cluj-Napoca.Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lacatusu R., Vlad V., Simota C., Ciobanu C., Rou C., 2005. Status of Soil Mapping, Monitoring, and Database Compilation in Romania at the beginning of the 21st Century. n Soil Resources of Europe, second edition. R.J.A. Jones, B. Houkov, P. Bullock and L. Montanarella (eds). European Soil Bureau Research Report No.9, EUR 20559: 281-296.Florea N., 1997. Degradarea terenurilor i ameliorarea solurilor, Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Bucureti, Facultatea de Geografie-Turism, Sibiu, 217 pp.ICPA, 1987. Metodologia Elaborrii Studiilor Pedologice, vol. I, II, III (redactori Florea N., Blceanu V., Ru C., Canarache A.), Red. Prop. Tehn. Agr., Bucureti, 3 volume.4.7. Istoric (se va completa de ctre Comisie)Data Cmpul modificat Descriere|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

6. ACTIVITILE ANTROPICE I EFECTELE LOR N SIT I N VECINTATE6.1. Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Nu exista structura de administrare.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Nu exista un Plan de Management aprobat.7. HARTA SITULUIHarta fizic, Scara, Proiecie : Harta digital a Romniei (raster i vector), 1:50.000, Stereo 1970Specificai dac limitele sunt disponibile n format digital : Da, n format digital ESRI .shp, n proiecie naional Stereo 1970Specificai dac se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme