R O M Â N I A TRIBUNALUL BUCUREŞTI-SECŢIA A-VI-A CIVILĂ DOSAR NR. 54430/299/2012

DECIZIA CIVILA NR. 1326/A Şedinţa publică din 19.12.2014

Tribunalul constituit din: PREŞEDINTE: Camelia Maria Pop

JUDECĂTOR: Monica Nica GREFIER: Ana-Carmen Stroe

Pe rol se află soluţionarea cererii formulată de apelanta TERRADOX SOLUTIONS S.R.L împotriva sentinţei civile nr. nr.23582/05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 54430/299/2013, în contradictoriu cu intimaţii ION TUDORAN ALEXANDRU, CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT „ION TUDORAN ALEXANDRU, AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, şi UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (BAROUL BOTA), având ca obiect constatare nulitate absolută şi dizolvare societate.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 15.12.2014. fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrală din prezenta, când tribunalul, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 19.12.2014, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Prin sentinţa civilă nr.23582/05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 54430/299/2013 a fost admisă excepţia inadmisibilităţii cererilor, excepţie invocată de instanţă din oficiu a celor patru capete de cerere ale cererii de chemare în judecată privind pe reclamant S.C. TERRADOX SOLUTIONS S.R.L., şi pe pârât CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT "ION TUDORAN ALEXANDRU", pârât ION - TUDORAN ALEXANDRU, pârât UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (BAROUL BOTA), pârât AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, astfel cum a fost completată și precizată, ca inadmisibile.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele: Prin cererea de chemare in judecată, astfel cum a fost completată şi precizată,

reclamanta a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate inexistenţa calităţii de avocat a pârâtului Ion Tudoran Alexandru, în sensul şi în conformitate cu Legea nr.51/1995, să constate şi să dispună nulitatea Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru şi, pe cale de consecinţă să dispună dizolvarea şi lichidarea acestuia, constatarea nulităţii codului de identificare fiscală nr. 27145178 atribuit Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru, să constate nulitatea Uniunii Naţionale a Barourilor din România (Baroul Bota) şi, pe

cale de consecinţă să dispună dizolvarea şi lichidarea acestei pârâte. În ceea ce priveşte primul capăt de cerere, instanţa a avut în vedere

prevederile art.111 C.p.civ., care stipulează că partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Prin primul capăt de cerere reclamanta a solicitat instanţei să constate inexistenţa calităţii de avocat a pârâtului Ion Tudoran Alexandru, în sensul şi în conformitate cu Legea nr.51/1995.

Instanţa apreciază că această cerere este inadmisibilă, reclamanta având posibilitatea formulării unei acţiuni în realizare în raport de actele care atestă calitatea de avocat a pârâtului (f. 21).

Prin celelalte capete de cerere, reclamanta a solicitat instanţei să constate şi să dispună nulitatea Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru şi, pe cale de consecinţă să dispună dizolvarea şi lichidarea acestuia, constatarea nulităţii codului de identificare fiscală nr. 27145178 atribuit Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru, să constate nulitatea Uniunii Naţionale a Barourilor din România (Baroul Bota) şi, pe cale de consecinţă să dispună dizolvarea şi lichidarea acestei pârâte.

În ceea ce priveşte constatarea nulităţii Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru şi a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (Baroul Bota), instanţa a reţinut că aceste cereri sunt inadmisibile, reclamanta având posibilitatea de a formula o acţiune în realizare în raport de actele care au stat la baza înfiinţării celor două entităţi. Nu se poate solicita constatarea nulităţii absolute a unor instituţii, ci doar a actelor juridice care au stat la baza înfiinţării lor. De asemenea, nu se poate constata nulitatea unor instituţii, iar actele în baza cărora au fost înfiinţate să rămână valabile. După cum a arătat chiar reclamanta, Uniunea Naţională a Barourilor din România (Baroul Bota) a fost înfiinţată prin hotărâre judecătorească şi nu poate fi introdusă o acţiune prin care să se constate nulitatea acestei instituţii fără a se aduce atingere hotărârii judecătoreşti care a înfiinţat-o şi care nu poate fi atacată decât potrivit căilor stabilite de lege.

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la constatarea nulităţii codului de identificare fiscală nr. 27145178 atribuit Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru, instanţa are în vedere prevederile art.77 alin. 2 din OG 92/2003 care stipulează că, la încetarea condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală, contribuabilii au obligaţia de a preda organelor fiscale, în vederea anulării, certificatul de înregistrare fiscală, odată cu depunerea declaraţiei de menţiuni.

Rezultă că se poate dispune anularea certificatului de înregistrare fiscală, iar nu direct a codului de identificare fiscală, însă doar în situaţia încetării condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală, încetare care poate fi generată doar în sensul celor reţinute mai sus cu privire la celelalte capete de cerere, astfel că nu poate fi cerută direct constatarea nulităţii codului de identificare fiscală.

Din aceste considerente, instanţa a apreciat că formularea unei acţiuni in constatare în sensul aspectelor solicitate de reclamantă este inadmisibilă, motiv pentru care va admite excepţia și va respinge cele patru capete de cerere ale cererii de chemare în judecata, astfel cum a fost completată și precizată, ca inadmisibile.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta TERADOX SOLUTIONS S.R.L. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii s-au învederat instanţei de apel următoarele: Față de obiectul dedus judecăţii, instanţa a ridicat din oficiu excepţia

inadmisibilităţii acţiunii raportat la faptul că ar avea la îndemână acţiunea în realizare și a respins toate cele patru capete de cerere prin Sentinţa civilă nr. 23582/05.12.2013 din dosarul 54430/299/2013, hotărâre pe care o consideră netemeinică şi nelegală pentru următoarele:

I. Cu privire la primul capăt de cerere prin care s-a solicitat instanţei să constate inexistența calităţii de avocat a pârâtului Ion - Tudoran Alexandru:

Instanţa a respins primul capăt de cerere apreciind că: "această cerere este inadmisibilă, reclamanta având posibilitatea formulării unei acţiuni în realizare în raport de actele care atestă calitatea de avocat a pârâtului."

Se face precizarea că instanţa a respins toate cele patru capete de cerere considerând că ar avea la îndemâna acţiunea în realizare, deşi şi-a întemeiat numai primul capăt de cerere pe acţiunea în constatare.

Instanţa, în mod greşit, a respins acest capăt de cerere considerând ca avea posibilitatea formulării unei acţiuni în realizare în condiţiile în care acest capăt de cerere este în strânsă legătura cu cel de-al doilea capăt de cerere prin care solicităm dizolvarea și lichidarea Cabinetului de Avocat în lipsa calităţii de avocat a titularului său.

Raportat la speţa concretă și la strânsa legătură dintre primele două capete de cerere apare ca lipsit de folos formularea unei acţiuni în realizare, acţiunea în realizare nefiind admisibilă pentru primul capăt de cerere.

Instanţa era obligată să verifice cu atenţie admisibilitatea unei acţiuni în constatare și să nu o respingă ca inadmisibilă decât în cazul în care, prin motivarea hotărârii ar prezenta care este calea în realizare admisibilă în concret, motivare care lipseşte din cuprinsul sentinţei civile.

Aşadar, apreciază că era necesar să se precizeze exact în considerentele hotărârii care este acţiunea în realizare care a atras respingerea acţiunii în constatare și care poate fi exercitată în concret.

Altfel, a considera că o acţiune în constatare este inadmisibilă doar pentru că in abstracto există o acţiune în realizare înseamnă a refuza judecata și a limita părţii accesul la justiţie.

II. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere prin care a solicitat să se constate și să se dispună nulitatea Cabinetului Individual de Avocat "IonTudoran Alexandru” și, pe cale de consecinţă să se dispună dizolvarea și lichidarea acestuia potrivit art.l alin.(3) din Legea nr. 51/1995:

Instanţa a respins capătul II de cerere calificând din oficiu acest capăt de cerere ca fiind o acţiune în constatare, motiv pentru care a respins-o din aceleaşi considerente pentru care a respins și primul capăt de cerere, respectiv pentru că ar avea la îndemână o acţiune în realizare.

Se arată faptul că, nu şi-a întemeiat niciodată acest capăt de cerere pe dispoziţiile art.111 C.pr.civ. privind acţiunea în constatare, introducerea în cuprinsul formulării solicitării a verbului „a constata", nu calificș acţiunea in mod

automat într-o acţiune în constatare, cu atât mai puţin cu cât verbul „a constata" a fost urmat de sintagma ..să dispună nulitatea și, pe cale de consecinţa să dispună dizolvarea si lichidarea".

Mai mult, capătul II de cerere a fost întemeiat pe dispoziţiile legii speciale, art.1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat: „Constituirea și funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatatș din oficiu."

De asemenea, din moment ce nulitatea poate fi constată și din oficiu, soluţia respingerii acestui capăt de cerere ca inadmisibil apare ca fiind pronunţată în afara legii.

III. Cu privire la cel de-al treilea capăt de cerere prin care a solicitat sa se constatate nulitatea Codului de Identificare Fiscala nr. 27145178 atribuit, prin Certificatul de înregistrare Fiscala seria A nr. 0553559 pârâtului CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT ION-TUDORAN ALEXANDRU" potrivit art.1 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 coroborat cu principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis susţine următoarele:

Acest capăt de cerere a fost respins cu motivarea ca „se poate dispune anularea certificatului de înregistrare fiscala, iar nu direct a codului de identificare fiscala, însa doar în situaţia încetării condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală, încetare care poate fi generată doar în sensul celor reţinute mai sus cu privire la capetele de cerere, astfel că nu poate fi cerută direct constatarea nulităţii codului de identificare fiscală."

Raţiunea pentru care s-a precizat cererea în sensul anulării codului de identificare fiscală și nu a certificatului de înregistrare fiscală este aceea că certificatul de identificare fiscala este doar un înscris ab probationem, deci care probează atribuirea unui cod de identificare fiscală contribuabilului, care este unic.

Certificatul de identificare fiscală se schimbă de fiecare dată când au loc modificări cu privire la persoana contribuabilului (ex: sediul, obiectul de activitate, denumirea etc.), dar codul de identificare fiscala rămâne întotdeauna acelaşi. Orice contribuabil este identificat prin codul de identificare fiscală, nu prin seria și numărul certificatului, astfel anularea certificatului fără anularea codului de identificare fiscală apare ca lipsit de logică, pe când anularea codului de identificare fiscală atrage implicit și anularea oricărui certificat de înregistrare.

In aceste condiţii, a solicitat anularea codului de identificare fiscală atribuit pârâtului pentru activitatea pe care o desfăşoară ilegal, și nu doar a înscrisului care face dovada atribuirii codului, care aşa cum am menţionat mai sus certificatul de înregistrare fiscală este doar un înscris ab probationem, codul de identificare fiscală fiind valabil și în lipsa acestuia. IV. Cu privire la ultimul capăt de cerere prin care a solicitat să se constatate nulitatea UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (Baroul BOTA) respectiv să se dispună dizolvarea și lichidarea acesteia, potrivit art.1 alin. 3 din Legea nr. 51/1995:

Ca și celelalte capete de cerere și acesta a fost respins pe considerentul că ar avea la îndemână calea acţiunii în realizare, deşi nu s-a motivat acest capăt de cerere

pe acţiunea în constatare. De asemenea instanţa a considerat că „nu se poate constata nulitatea absolută a unei instituţii, ci doar a actelor juridice care au stat la baza înfiinţării lor. [...] După cum a arătat chiar reclamanta UNIUNEA NAŢIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (Baroul Bota) a fost înfiinţată prin hotărâre judecătorească și nu poate fi introdusă o acţiune prin care să se constate nulitatea acestei instituţii fără a se aduce atingere hotărârii judecătoreşti care a înfiinţat-o și care nu poate fi atacată decât potrivit căilor stabilite de lege."

a) În considerarea situaţiei reţinute de instanţă că „nu se poate constata nulitatea absolută a unei instituţii, ci doar a actelor juridice care au stat la baza înfiinţării lor."

Acest aspect reţinut de instanţă vine în contradicţie directă cu dispoziţiile Codului Civil care la art.196 reglementează cauzele de nulitate ale persoanei juridice, „(1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată, sau după, caz declarată de instanţa judecătorească numai atunci când:

a) lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în formă autentică în situaţiile anume prevăzute de lege; b) toţi fondatorii sau asociaţii au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiinţării persoanei juridice; c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri; d) lipseşte autorizaţia administrativa necesara pentru înfiinţarea acesteia; e) actul de înfiinţare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate; f) actul de înfiinţare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris și vărsat; g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim, subscris și vărsat; h) nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi prevăzut de lege; i) au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.

(2) Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse la lit. a), c) - g) se sancţionează cu nulitatea absolută.

Art. 198. Efectele nulităţii. (1) De la data la care hotărârea judecătorească de constatare sau declarare a nulităţii a devenit definitivă, persoana juridică încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare."

Potrivit art.18 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „dispoziţiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplică și persoanelor juridice în fiinţă la data intrării sale in vigoare, însa numai în măsura în care prin legile aplicabile fiecărei persoane juridice nu se prevede altfel." - iar până la acest moment, nu există vreo lege aplicabilă unei anumite forme de persoană juridică care să prevadă neaplicarea prevederilor noului Cod civil, chiar dacă acea persoană juridică era deja înfiinţată la data intrării în vigoare a acestui act normativ.

Astfel nu există nicio dispoziţie legală care să împiedice instanţa să constate nulitatea unei persoane juridice, chiar și din oficiu, ori care să instituie regula anulării actelor de înfiinţare, iar prin constatarea/ declararea nulităţii unei persoane juridice în mod automat intervine și anularea actelor sale de înfiinţare.

Mai mult actul prin care se presupune că a fost înfiinţată aceasta entitate U.N.B.R. (Baroul Bota), respectiv încheierea din 23.08.2002 a Judecătoriei Alba - lulia a fost desfiinţată în căile de atac.

b) În considerarea situaţiei reţinute de instanţă ca „nu poate fi introdusă o acţiune prin care să se constate nulitatea U.N.B.R. (Baroul Bota) fără a se aduce

atingere hotărârii judecătoreşti care a înfiinţat-o și care nu poate fi atacată decât potrivit căilor stabilite de lege" apelanta face următoarele precizări:

Intrradevăr, U.N.B.R. (Baroul Bota) „s-a constituit", în mod indirect, în baza unei hotărâri judecătoreşti, anume încheierea din 23.08.2002 a Judecătoriei Alba - lulia prin care s-a dispus înscrierea Asociaţiei Figaro Potra în Registrul Asociaţiilor și Fundaţiilor.

În urma acestei asociaţii care avea ca obiect de activitate, înfiinţarea de barouri și notariate, de studiouri de înregistrări muzicale, ziare, posturi de radio și televiziune, s-a înfiinţat U.N.B.R. (Baroul Bota) împreuna cu toate barourile din țară ale acestei structuri.

Totuşi, instanţa se află în eroare cu privire la legala constituire a Baroului - structura Bota, reţinând în motivarea hotărârii că acest barou s-a constituit în baza unei hotărâri judecătoreşti, dar această hotărâre, alături de altele care urmăreau acelaşi scop ilicit, a fost ulterior desfiinţată prin Decizia nr. 6619/26.11.2004 din dosarul nr.5325/2002 al I.C.C.J. care a admis Recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, a casat încheierea din 23.08.2002 a Judecătoriei Alba - lulia și a respins cererea de înregistrare a Asociaţiei menţionate.

Deşi hotărârea de înfiinţare a acestei entităţi a fost desfiinţată, U.N.B.R. (Baroul Bota) a continuat să îşi desfăşoare activitatea nefiind niciodată dizolvată si lichidată conform legii.

Toate aceste aspecte au fost reţinute de Judecătoria Deva, prin Sentinţa penala nr.538/05.04.2012 din dosarul nr. 002147/221/2007 (rămasă definitivă), în care a fost condamnat fondatorul entităţii U.N.B.R. (Baroul Bota), anume Pompiliu Bota ( a se vedea pg. 5 si 9 ale Sentinţei depusă la dosar în întregime).

În aceste condiţii nu se poate susţine că anularea, dizolvarea și lichidarea acestei entităţi, U.N.B.R. (Baroul Bota) ar aduce atingere hotărârii judecătoreşti care a înfiinţat-o întrucât aceasta hotărâre judecătorească a fost desfiinţată în căile de atac înaintate de Parchetul de pe lângă I.C.C.J.

Suplimentar, Judecătoria Deva, prin Sentinţa penala nr.538/05.04.2012 din Dosarul nr. 002147/221/2007, rămasă definitivă, l-a condamnat pe Pompiliu Bota (cel care a înfiinţat ilegal Baroul) la pedeapsa închisorii pentru exercitarea profesiei de avocat fără drept în cadrul propriului Barou.

Pentru motivele arătate solicită instanţei admiterea recursului aşa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept, au fost invocate disp. art.304 pct.7 teza I, pct. 8- 9, art.3041, art. 305, art. 312 Vechiul Cod de procedură civilă și celelalte articole precizate.

La data de 18.09.2014 intervenientul Castravete Gheorghe a depus cerere de intervenţie în interesul intimaţilor Cabinet Individual de Avocat „Ion Tudoran Alexandru”, Ion Tudoran Alexandru şi Uniunea Naţională a Barourilor din România solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenţie voluntară accesorie aşa cum este formulată, reţinând că în cauză este justificat un interes propriu, legitim, actual şi concret de a interveni în proces, iar în fond să se dispună respingerea apelului formulat de apelanta reclamantă S.C. TERRADQX SOLUTIONS S.R.L. împotriva SENTINŢEI CIVILE nr.23582 din 05.12.2013

pronunţată de Judecătoria sectorului 1 în dosarul nr. 54430/299/2012. Motivele formulate de către intervenient în sprijinul admiterii cererii sale

sunt următoarele: Interesul intervenţiei accesorii voluntare în favoarea intimaţilor pârâţi este

justificată de decizia nr.735 din 11.08.2010 a UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (UNBR) cu sediul declarat în Bucureşti, str. Academiei, nr. 4-6, sectorul 3, CIF 20626000, conform căreia s-a constatat că îndeplinesc condiţiile prev. de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, modificată şi completată de Legea nr. 255/2004 şi prin urmare a fost admisă cererea subsemnatului de primire în profesia de avocat în Baroul Bucureşti din componenţa intimatei UNBR, de înfiinţare a Cabinetului de avocat şi de înscriere pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.

Cabinetul de avocat a fost înregistrat la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală care a eliberat certificatul de înregistrare fiscală seria A nr. 0443336, CIF: 27321410.

Prin urmare consideră că prin admiterea apelului formulat de apelantă şi casarea sentinţei civile nr. 23582 din 05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 în dosarul nr. 54430/299/2012 are efecte juridice faţă de toţi avocaţii înscrişi pe „Tabloul avocaţilor” intimatei UNBR.

Prin prezenta cerere de intervenţie voluntară accesorie susţine apărările formulate de intimaţii pârâţi şi apreciază că sentinţa civilă nr. 23582 din 05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 3 în dosarul nr.54430/303/2012 este temeinică şi legală din următoarele motive:

1. Se apreciază că în mod legal şi temeinic instanţa de fond a considerat cererea inadmisibilă în ceea ce priveşte capătul de cerere prin care apelanta reclamantă a solicitat să se constate inexistenţa calităţii de avocat a intimatului pârât ION TUDORAN ALEXANDRU.

Potrivit prevederilor art.27 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, calitatea de avocat încetează prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei, prin deces, dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară şi dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Calitatea de avocat a intimatului pârât ION TUDORAN ALEXANDRU este atestată de o „DECIZIE,, emisă de UNBR, în condiţiile Legii nr.51/1995, ale statutului profesiei, apreciată ca fiind act administrativ unilateral în sensul art.2, alin.1 lit. c din Legea nr. 554/2004. Potrivit art.10 din lege litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de persoanele juridice autorizate să presteze un serviciu public, sunt de competenţa tribunalelor administrativ fiscale, după caz de competenţa secţiilor de contencios administrativ ale curţilor de apel.

Prin urmare apreciază ca legală şi temeinică respingerea capătului de cerere prin care apelanta reclamantă a solicitat să se constate inexistenţa calităţii de avocat a intimatului pârât ION TUDORAN ALEXANDRU.

2. Se consideră de asemenea că sentinţa civilă nr. 23582 din 05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 3 în Dosarul nr. 54430/299/2012 este temeinică şi legală şi în ceea ce priveşte respingerea celorlalte capete de cerere prin care apelanta reclamantă a solicitat instanţei să constate şi să dispună nulitatea

Cabinetului Individual de Avocat „Ion Tudoran Alexandru,,, să dispună dizolvarea şi lichidarea acestuia, să constate nulitatea codului de identificare fiscală nr. 27145178, să constate nulitatea Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi să dispună dizolvarea şi lichidarea acesteia.

În ceea ce priveşte constatarea nulităţii Cabinetului Individual de Avocat „Ion Tudoran Alexandru,, persoană fizică autorizată, apreciem că este o cerere inadmisibilă având în vedere că acest cabinet de avocatură a fost înfiinţat în baza unui act administrativ unilateral, emis de autoritatea competentă, este în vigoare, nu a fost atacat şi produce consecinţe juridice.

Se apreciază de asemenea ca inadmisibilă cererea apelantei reclamante S.C. TERRADOX SOLUTIONS S.R.L. prin care solicită instanţei să constate nulitatea Uniunii Naţionale a Barourilor din România din următoarele considerente:

- potrivit art. 60 din Legea nr. 51/1995, Uniunea Naţională a Barourilor din România -U.N.B.R este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii, înfiinţată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Conform art. 129 din Constituţie, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile şi Ministerul Public, pot exercita căile de atac, în condiţiile legii,

- capătul de cerere este inadmisibil şi din punct de vedere al prevederilor art. 196 Cod civil care arată în mod expres că nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanţă judecătorească numai în anumite condiţii expres şi limitativ expuse de legiuitor în norma juridică menţionată,

- se consideră ca inadmisibil şi capătul de cerere privind nulitatea, dizolvarea şi lichidarea UNBR, întrucât în situaţia de faţă nu ne aflăm în prezenţa situaţiilor şi condiţiilor prevăzute de Legea nr. 287/2009, republicată în Monitorul oficial nr. 505 din 15.07.2011.

Apreciază de asemenea legală şi temeinică hotărârea instanţei de respingere ca inadmisibil a capătului de cerere privind constatarea nulităţii codului de identificare fiscală nr. 27145178 atribuit Cabinetului Individual de Avocat „Ion Tudoran Alexandru, pentru următoarele considerente:

- conform prevederilor OG nr. 92/2003, persoanele fizice care obţin venituri din profesii libere sunt obligate să se înregistreze fiscal, adică să obţină un certificat de înregistrare fiscală care este un act administrativ fiscal emis de organul fiscal competent prin care se atribuie codul de identificare fiscală persoanelor care fiind subiecte intr-un raport juridic fiscal se înregistrează fiscal în vederea atribuirii codului de identificare fiscală de organul fiscal competent. Prin urmare, apreciez că este inadmisibil să se solicite instanţei de judecată să constate nulitatea codului de identificare fiscală fără a se dispune anularea certificatului de înregistrare fiscală. Faţă de motivele invocate se solicită:

- admiterea în principiu a prezentei cererii de intervenţie voluntară accesorie, - respingerea apelului formulat de apelanta reclamantă S.C. TERRADOX

SOLUTIONS S.RL. împotriva sentinţei civile nr. 23582/2013 din 05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 în Dosarul nr. 54430/299/2012,

- menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile nr. 23582/2013. În drept, au fost invocate disp. art. 61-63 (art. 51 CPC 1865) din Cod proc. civ.

Intimata UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:

Intimata învederează faptul că solicită să se dispună respingerea susţinerilor apelantului, motivat de faptul ca Legea nr.51/1995 privind profesia de avocat nu înfiinţează Uniunea Naţionala Barourilor din România și barourile constituente, iar pe de altă parte aceeaşi dispoziţie legală, în speţă, Legea nr.51/1995 privind profesia de avocat nu prevede la care U.N.B.R. și la care barouri constituente se referă, ori potrivit principiului de drept "ubi lex non distinguit, nec noc distinguere debemus ", respectiv unde legea nu distinge, nu trebuie să distingem nici noi, cu consecinţa imediată a respingerii susţinerilor reclamantului din prezenta cauză.

Mai mult decât atât, susţinerea apelantului, cum că înfiinţarea de barouri în afara U.N.B.R.. este ulterioară apariţiei pârâtei UNIUNEA NAŢIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, persoană juridică română, cu sediul social în Bucureşti, str. Academiei nr.4-6, scara B, etaj 3, apartament 31, sector 3, având Codul de Identificare Fiscala 20626000, entitate cunoscută și sub numele de U.N.B.R - Structura Bota, modificarea fiind făcută succesiv prin Legea nr.255/2004, respectiv prin Legea nr.270/2010.

Cum ambele modificări legislative au fost făcute după apariţia pârâtei UNIUNEA NAŢIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, persoană juridică română, cu sediul social în Bucureşti, str. Academiei nr.4-6, scara B, etaj 3, apartament 31, sector 3, având Codul de Identificare Fiscala 20626000, entitate cunoscută și sub numele de U.N.B.R. - Structura Bota, orice modificare legislativă ulterioară nu are niciun efect față de pârâta UNIUNEA NAŢIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA, persoană juridică română, cu sediul social în Bucureşti, str. Academiei nr.4-6, scara B, etaj 3, apartament 31, sector 3, având Codul de Identificare Fiscala 20626000, entitate cunoscută și sub numele de U.N.B.R. - Structura Bota, având în vedere și principiul neretroactivităţii legii civile. De asemenea, trebuie avut în vedere de către instanţă și faptul că, în urma cercetărilor organelor de politie cu privire la membrii UNBR- Structura Bota, prin rezoluţii/ordonanţe ale diverselor parchete din țară s-a dispus neînceperea urmăririi penale, constatându-se cu autoritate de lucru judecat că uniunea este înfiinţată legal având acte de înfiinţare în comparaţie cu uniunea tradiţionala care nu deţine niciun fel de acte și care nu este înfiinţată prin Legea nr.51/1995 privind profesia de avocat, și mai mult decât atât uniunea și membrii acesteia din urmă ( UNBR- Structura Bota ) este înfiinţată cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.51/1995 privind profesia de avocat, acest lucru fiind deja statuat în mod definitiv și care se bucură de autoritate de lucru judecat.

Se solicită, aşadar, respingerea apelului astfel cum a fost formulat în conformitate cu dispoziţiile art.296 Cod Procedura Civila din anul 1865, să se menţină ca temeinică și legală sentinţa civila apelată, în speţă, sentinţa civilă nr.23582/05.12.2013 pronunţată de către instanţa de fond, în speţa, Judecătoria Sector 1 Bucureşti.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.115-118 Cod Procedura Civila din anul 1865.

Intimatul Ion Tudoran Alexandru a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului invocând excepţia inadmisibilităţii recursului şi excepţia autorităţii de lucru judecat.

Astfel, din coroborarea dispoziţiilor art.299 cu cele ale art.377 Cod procedură civilă, rezultă că hotărârile date în primă instanţă și care nu au fost atacate cu apel nu pot fi atacate cu recurs. Astfel spus, recursul nu poate fi exercitat trecând peste apel.

Prin urmare exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un cadru „prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe între care şi stabilirea ordinii în care se exercită căile de atac şi categoriile de hotărâri judecătoreşti supuse căilor ordinare şi extraordinare de atac”.

Prin sentinţa penală nr.171 din 22,02.2010 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1, menţinută de Tribunalul Bucureşti, prin care s-a soluţionat plângerea intimatului împotriva rezoluţiei procurorului de pe lângă Parchetul Judecătoriei sectorului 1 prin care a solicitat modificarea temeiul de drept al neînceperii urmării penale, instanţa de judecată a reţinut "în acest sens instanţa reține că din actele premergătoare efectuate în cauza a rezultat că persoanele înscrise în Tabloul UNBR Structura Bota ca desfăşurându-si activitatea pe raza Sectorului 1 Bucureşti au efectuat activităţi specifice profesiei de avocat însa nu fără drept întrucât s-a stabilit că acestea sunt iar profesia de avocat o exercită în cadrul unui barou înfiinţat printr-o hotărâre judecătorească.

Instanţa penală a stabilit deci cu autoritatea de lucru judecat lipsa faptei ilicite, a vinovăţiei, a lipsei de certitudine a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, iar potrivit art.22 alin.1 C.pr.pen. hotărârea pronunţată în materie penală are putere de lucru judecat în faţa instanţei civile cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.

Pe fondul cauzei susţine următoarele: Din anul 2006 este membru al Uniunii Naţionale a Barourilor din România

Baroului Bucureşti prin promovarea examenului de admitere în profesie. Această Uniune funcţionează legal fiind autorizată prin hotărâre judecătoreasca, membrii săi fiind recunoscuţi ca profesionişti conform mai multor hotărâri judecătoreşti civile si penale.

(1) În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene și ale Spaţiului Economic European pot desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate (...) sub forma prestării de servicii.

(2) Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin.1 se exercită în România prin reprezentarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice în justiţie sau în fața autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat fără a fi necesară înscrierea în barou.

Prin Legea nr.3 din 17,01.1948 - pentru desfiinţarea barourilor și înfiinţarea Colegiilor de avocaţi din România, Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România s-au desfiinţat ca persoane juridice.

În locul barourilor s-au înfiinţat Colegiile de Avocaţi pe judeţe, iar în locul Uniunii barourilor - uniunea colegiilor de Avocaţi din România, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute în Legea nr. 509 din 05.09.1940, acestea fiind persoane juridice de drept public care se supuneau în continuarea autorităţii publice -

Ministerul de Justiţie. Prin Decretul nr. 39 din 14.02.1950, privitor la profesiunea de avocat,

Colegiile de avocaţi conform art.3 din acest decret, erau persoane juridice de drept public și erau supuse controlului Ministerului Justiţiei. În temeiul acestui decret funcţionau numai în judeţe colegiile de avocaţi, neexistând la nivel naţional vreo forma asociativă a acestor colegii judeţene.

Prin Decretul nr.281 din 21 iulie 1954, pentru organizarea și funcţionarea avocaturii în R.P.R. Colegiile de avocaţi au devenit organizaţii obşteşti cu personalitate juridică, supuse conducerii Ministerului Justiţiei. La nivel central a fost înfiinţat Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi din R.P.R., persoană juridică de drept obştesc cu sediul în Bucureşti, supusă autorităţii Ministrului Justiţiei la data intrării în vigoare a Decretului nr.281/1954 s-au abrogat dispoziţiile Decretului 39/1950, cu excepţia art. 29, 30 şi 58.

Prin Decretul Lege nr.90 din 01.03.1990 privind unele masuri pentru organizarea și exercitarea avocaturii în România post-comunistă s-a stabilit organizarea autonoma a profesiei de avocat, art. 14 din acest Decret stabilind ca în termen de 15 zile de la adoptarea acestuia se vor constitui organele Uniunii Avocaţilor din România.

Conform art.3 din Decretul-Lege nr.90/1990 organele avocaturii din România au fost definite ca fiind: Congresul Avocaţilor din România, Consiliul Avocaţilor din România. Comisia Permanenta a Uniunii, Preşedintele Uniunii, Adunarea Generala a Baroului, Consiliul baroului şi Decanul Baroului,

Decretul nr.90/1990 recunoaşte personalitatea juridica a Uniunii Avocaţilor și a privat cu scop nepatrimonial, în consecinţa aceste entităţi profesionale trebuiau să se constituie in termen de 15 zile de la data publicării decretului în Monitorul Oficial.

Acest lucru însa nu s-a întâmplat, astfel ca Barourile și Uniunea Avocaţilor din România, nu şi-au dobândit personalitatea juridica în temeiul legilor speciale: Decretul nr. 31/ 1954 și Legea nr. 21/1924. Aşadar acestea au funcţionat aleatoriu până la data de 09 iunie 1995 data apariţiei Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Conform art.43 din Legea nr.51/1995, baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ, având personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. În consecinţă Baroul este expresia dreptului la libera asociere profesională ai avocaţilor dintr-un judeţ, având caracter de persoană juridică de drept privat datorită naturii patrimoniului său, constituit din contribuţiile membrilor săi în cotele stabilite de către organele de conducere ale acestei persoane juridice.

Nefiind convocate Adunările Generale ale tuturor avocaţilor dintr-un judeţ în temeiul Legii 51/1995 pentru constituirea barourilor de avocaţi judeţene aceste asociaţii profesionale „Barouri” nu s-au înfiinţat nici până la acea dată, neexistând astfel nici un înscris doveditor în acest sens, nici acte constitutive autentificării şi nici vreo înregistrare a acestora în registrul persoanelor juridice.

Faţă de cele arătate se solicită ca prin decizia ce se va pronunţa să se respingă recursul ca inadmisibil și pe fondul cererii ca neîntemeiat,

În drept, au fost invocate disp. art. 289 și urm din Codul de Procedura Civilă de la 1885.

Apelul promovat împotriva acestei sentinţe este nefondat, iar aspectele pe care le vom dezvolta în continuare determină, în temeiul art. 296 din C. proc. civ. respingerea căii de atac.

Prin cererea dedusă judecăţii, astfel cum a fost completată şi precizată, apelanta-reclamantă SC TERRADOX SOLUTIONS S.R.L. a formulat următoarele pretenţii:

1. să se constate inexistenta calităţii de avocat a pârâtului Ion - Tudoran Alexandru, în sensul şi în conformitate cu art. 111C. pr. civ.;

2. să se constate şi să se dispună nulitatea CABINETULUI INDIVIDUAL DE AVOCAT „Ion Tudoran Alexandru" şi pe cale de consecinţă să se dispună dizolvarea si lichidarea acestuia potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995;

3. să se constatate nulitatea Codului de Identificare Fiscală nr. 27145178 atribuit, prin Certificatul de înregistrare Fiscala seria A nr. 0553559 paratului CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT „ION-TUDOR ALEXANDRU” potrivit art 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 coroborat cu principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis;

4. să se constatate nulitatea UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (Baroul BOTA) respectiv sa se dispună dizolvarea si lichidarea acesteia, potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995;

Cum prin sentinţa apelată instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins cererea de chemare în judecată în integralitatea sa ca fiind inadmisibilă, apelanta-reelamantă solicită tribunalului să constate că în mod nejustificat a fost reţinut acest fine de neprimire.

În prealabil, tribunalul constată că în mod eronat se susţine de către apelanta-reclamantă că toate cele patru capete de cerere au fost respinse ca inadmisibile de către prima instanţă, considerându-se că ar avea la îndemâna acţiunea în realizare, acest considerent fiind avut în vedere doar pentru admiterea excepţiei inadmisibilităţii primului capăt de cerere având ca obiect constatarea inexistenţei calităţii de avocat a pârâtului Ion - Tudoran Alexandru.

Cu privire la primul capăt de cerere prin care s-a solicitat să se constate inexistenta calităţii de avocat a pârâtului Ion-Tudoran Alexandru.

Prima instanţă a respins această solicitare apreciind că aceasta este inadmisibilă, reclamanta având posibilitatea formulării unei acţiuni în realizare în raport de actele care atestă calitatea de avocat a pârâtului.

Apelanta consideră că excepţia a fost greşit admisă întrucât a reţine că acţiunea în constatare este inadmisibilă doar pentru că in abstracto există o acţiune în realizare, fără a se precizeze exact în considerentele hotărârii care este acţiunea în realizare care a atras respingerea acţiunii în constatare, înseamnă, în opinia sa, a refuza judecata şi a limita părţii accesul la justiţie. Totodată, apreciază că acţiunea în realizare nu este admisibilă pentru primul capăt de cerere şi se impunea a fi observată şi strânsa legătura cu cel de-al doilea capăt de cerere prin care solicită dizolvarea si lichidarea Cabinetului de Avocat, în lipsa calităţii de avocat a titularului său.

Analizând modul de soluţionare a excepţiei inadmisibilităţii acestui prim petit al cererii de chemare în judecată, instanţa de apel are în vedere următoarele:

Cum acest capăt de cerere este întemeiat pe art.111 din Codul de procedură civilă, potrivit celor precizate în acest text de lege, pentru exercitarea acţiunii în constatare câteva condiţii cumulative sunt indeniabile: a) partea să nu poată cere realizarea dreptului; b) partea să justifice un interes; c) prin acţiune să nu se urmărească constatarea existenţei sau inexistenţei unei „stări de fapt”.

Prin urmare, articolul 111 din C. proc. civ. consacră principiul subsidiarităţii acţiunii în constatare, în raport cu acţiunea în realizare, această preferinţă fiind justificată de finalitatea diferită a celor două categorii de acţiuni, prin acţiunea în realizare tinzându-se, în general, la obţinerea unei hotărâri de constrângere a debitorului la executarea prestaţiei asumate, susceptibilă deci de executare silită, în timp ce în cadrul unei acţiuni în constatare hotărârea instanței consfințește dacă este cazul, existența sau inexistența dreptului și în ceea ce ea constată, aceasta nu are putere executorie, nefiind susceptibilă, în virtutea acestei particularități, de executare silită.

Or, tocmai pentru a se răspunde unui deziderat de ordin general şi a fi evitată multiplicarea situaţiilor litigioase prin tranşarea dintr-o dată şi în mod irevocabil a raporturilor conflictuale, acţiunea în realizare ori „cu putere executorie'cum mai este ea numită, primează întotdeauna faţă de o eventuală acţiune în constatare.

Totodată, nu se poate considera că prin această ierarhizare a mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv s-ar îngrădi accesul la justiţie, din moment ce, pentru această parte există posibilitatea exercitării acţiunii în realizare, iar art.111 din C. proc. civ., care constituie sediul materiei pentru această formă de sesizare a organului jurisdicţional, a fost apreciat conform legii supreme, de către Curtea Constituţională prin decizia nr. 609/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1114 din 9 decembrie 2005.

Lipsită de temeinicie este şi critica apelantei prin care susţine că nu s-a identificat de către prima instanţă care este acţiunea în realizare care a determinat respingerea acţiunii în constatare în condiţiile în care în considerentele sentinţei apelate se indică expressis verbis că reclamanta are posibilitatea formulării unei acţiuni în realizare în raport de actele care atestă calitatea de avocat a pârâtului. Or, această cale în realizare a fost îndeajuns precizată, instanţa de judecată neputând asigura consiliere juridică părţilor aflate în judecată, iar, în speţă, însăşi apelanta-reclamantă a anexat cererii sale modificatoare actele juridice în cuprinsul cărora se menţionează calitatea de avocat al pârâtului Ion - Tudoran Alexandru, susţinând, totodată, în cuprinsul cererii modificatoare că i „s-au prezentat de către acest pârât mai multe înscrisuri din care rezultă aparenţa unei legale înfiinţări şi autorizări".

Aşadar, tribunalul, observând că reclamanta are la îndemână calea acţiunii în realizare prin care să poată solicita lipsirea de efecte juridice a actelor juridice prin care se atestă calitatea de avocat a intimatului-pârât Ion - Tudoran Alexandru, cererea de constatare negativă promovată este inadmisibilă, cum judicios a reţinut şi prima instanţă, iar pretinsa legătura strânsa cu cel de-al doilea capăt de cerere prin care solicită dizolvarea si lichidarea Cabinetului de Avocat, în lipsa calităţii de avocat a titularului sau, nu poate conduce la o concluzie contrară faţă de dispoziţiile imperative ale articolului 111 din C. proc. civ., iar pe da altă parte, cum acest petit poate fi formulat şi în cadrul unei acţiuni în realizare, apărarea este şi din această

perspectivă lipsită de pertinenţă.

Excepţia inadmisibilităţii celui de-al doilea capăt de cerere prin care s-a solicitat să se constate şi să se dispună nulitatea Cabinetului Individual de Avocat "Ion Tudoran Alexandru” si dizolvarea şi lichidarea sa ulterioară şi a capătului al patrulea de cerere prin care aceeaşi solicitare a fost formulată şi cu privire la Uniunea Naţională a Barourilor din România (Baroul Bota) a fost în mod legal şi temeinic admisă de către prima instanţă, în considerarea argumentelor ce urmează în continuare a fi prezentate. Cum aceste petite au fost respinse ca inadmisibile pentru raţiuni identice tribunalul le va aborda împreună, urmând ca în final sa fie analizat şi argumentul suplimentar avut în vedere de către prima instanţă pentru a respinge cererea prin care s-a solicitat să se dispună Uniunea Naţională a Barourilor din România (Baroul Bota) și dizolvarea şi lichidarea sa ulterioară.

O primă critică ridicată de către apelantă constă în calificarea din oficiu a acestor capete de cerere ca fiind acţiuni în constatare şi a respingerii lor ulterioare din aceleaşi considerente pentru care a fost respins şi primul capăt de cerere, respectiv pentru că ar avea la îndemână o acţiune în realizare, cu toate că nu şi-a întemeiat niciodată aceste solicitări pe dispoziţiile art. 111 C.pr.civ. privind acţiunea in constatare, ci pe prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995.

Cum s-a arătat şi în partea introductivă a acestor considerente, afirmaţia apelantei este eronată fiindcă, referitor la cererile prin care s-a solicitat constatarea nulităţii Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru şi a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (Baroul Bota), instanţa iniţial învestită a considerat că aceste cereri sunt inadmisibile întrucât anterior sesizării sale era necesar ca reclamanta să promoveze o acţiune în realizare în raport de actele care au stat la baza înfiinţării celor două entităţi, neputându-se constata nulitatea unor instituţii, iar actele în baza cărora au fost ele înfiinţate să rămână valabile. Totodată, s-a mai reţinut că nu se poate solicita constatarea nulităţii absolute a unor instituţii, ci doar a actelor juridice care au stat la baza înfiinţării lor. Mai mult, din considerentele sentinţei apelate reiese cu claritate că instanţa că instanţa a întemeiat pe articolul 111 din C. proc. civ. numai excepţia de inadmisibilitate a primului capăt de cerere, ce a fost tratată întru-un paragraf distinct, cu indicarea expresă a acestui temei.

Acţiunea în constatarea nulităţii unui act juridic este în mod neîndoielnic o acţiune în realizare fiindcă prin pronunţarea acestei sancţiuni civile se produce a modificare a raportului juridic dintre părţi, iar pentru raţiunile anterior prezentate tribunalul nu poate reţine că prima instanţă ar fi recalificat-o într-o acţiune în constatare.

Aşadar, în argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de inadmisibilitate a capătului al doilea şi al patrulea al cererii de chemare în judecată prima instanţă a avut în vedere două categorii de argumente, apreciind pe de o parte că nu se poate solicita constatarea nulităţii absolute a unor instituţii, ci doar a actelor juridice care au stat la baza înfiinţării lor, iar pe de altă parte că nu se poate constata nulitatea unor instituţii, iar actele în baza cărora au fost înfiinţate să rămână valabile. Relativ la Uniunea Naţională a Barourilor din România (Baroul Bota) reţinând că aceasta

a fost înfiinţată printr-o hotărâre judecătorească, s-a apreciat că nu poate fi introdusă o acţiune prin care să se constate nulitatea acestei instituţii fără a se aduce atingere hotărârii judecătoreşti care a înfiinţat-o şi care nu poate fi atacată decât potrivit căilor stabilite de lege.

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată şi modificată, Tribunalul observă că aceste capete de cerere au fost întemeiate pe dispoziţiile legii speciale, respectiv art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat şi pe dispoziţiile art. 77 din Statutul profesiei de avocat.

Articolul 1 alin. 3 din Legea nr. 51/1995 are următorul conţinut: „Constituirea si funcţionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt

interzise. Actele de constituire si de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata din oficiu."

De asemenea, în art. .............. din Statutul profesiei de avocat este reiterată interdicţia din textul anterior prevăzându-se că nici un barou nu paote funcţiona în afara U.N.B.R. .

Or, faţă de solicitarea formulată de către reclamantă de pronunţare a nulităţii "Cabinetului Individual de Avocat "Ion Tudoran Alexandru" şi a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (Baroul Bota), în temeiul art.1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995» soluţia de respingere a acestor petite ca inadmisibile este legală şi temeinică, în textul invocat drept cauză juridică a pretenţiilor sale indicându-se că doar actele de constituire şi de înregistrare a acestora sunt lovite de nulitate, nefiind deschisă această cale şi pentru cabinetul individual ori barou.

De altfel, după cum a susţinut însăşi apelanta, Uniunea Naţională a Barourilor din România (Baroul Bota) fiind înfiinţată printr-o hotărâre judecătorească cele statuate în cuprinsul său se impune a fi respectate şi nu pot fi modificate decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege şi nicidecum printr-o acţiune în constatarea nulităţii persoanei juridice de interes public astfel create, neputându-se introduce o cerere în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat anterior judecătoreşte.

Apelanta a învederat că actul prin care se presupune că a fost înfiinţată U.N.B.R. (Baroul Bota) a fost desfiinţat în căile de atac, hotărârea primei instanţe fiind şi din acest punct de vedere criticabilă.

Din înscrisurile prezentate rezultă că în perioada 2002 -2003 au fost admise de către instanţele judecătoreşti cererile de înscriere a trei asociaţii în statutul cărora se menţionează printre obiectivele enumerate şi înfiinţarea de barouri, respectiv:

1. prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu, la data de 23 august 2002, de către Judecătoria Alba Iulia, în dosarul nr. 5325/2002, s-a dispus înscrierea asociaţiei "Figaro Potra" în registrul aflat la grefa instanţei;

2. prin încheierea nr. 31 A pronunţată la data de 5 august 2002, de către Judecătoria Deva, în dosarul nr. 5234/2002, s-a dispus înscrierea asociaţiei de binefacere "Bonis Potra" în registrul aflat la grefa instanţei;

3. prin încheierea pronunţată la data de 30 iulie 2003, de către Judecătoria Târgu-Jiu, în dosarul nr. 79/PJ/2003, s-a dispus înscrierea Filialei Băleşţi Gorj a Asociatei "Figaro Potra" în registrul aflat la grefa instanţei;

Iar apelanta a probat desfiinţarea ulterioară doar a încheierilor pronunţate în dosarele nr. 5325/2002 al Judecătoriei Alba Iulia şi nr.5234/2002 al Judecătoriei

Deva, prin deciziile nr. 6618 şi 6619 pronunţate în cele două dosare amintite la data de 26.11.2004, de către Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Din moment ce nu s-a dovedit şi desfiinţarea ulterioară a încheierii pronunţată la data de 30 iulie 2003, de către Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr. 79/PJ/2003, prin care s-a autorizat funcţionarea unei asociaţii având drept scop înfiinţarea de barouri, argumentul primei instanţe este pe deplin valabil şi nu se impune a fi reformat.

Apelanta mai susţine cu privire la capătul al patrulea al cererii sale că nulitatea solicitată a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (Baroul Bota) se impune a fi pronunţată în temeiul art. 196 din noul Cod Civil care reglementează cauzele de nulitate ale persoanei juridice, atunci când a) lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în formă autentică în situaţiile anume prevăzute de lege; b) toţi fondatorii sau asociaţii au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiinţării persoanei juridice; c) obiectul de activitate este ilicit; contrar ordinii publice ori bunelor moravuri; d) lipseşte autorizaţia administrativă necesară pentru înfiinţarea acesteia; e) actul de înfiinţare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate; f) actul de înfiinţare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris si vărsat; g) s-au încălcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim, subscris si vărsat; h) nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociaţi prevăzut de lege; i) au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii actului de înfiinţare a persoanei juridice; aplicabil în cauză potrivit art.18 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Acest din urmă text stabileşte că „dispoziţiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplică si persoanelor juridice în fiinţă la data intrării sale in vigoare, însă numai în măsura în care prin legile aplicabile fiecărei persoane juridice nu se prevede altfel". Or, apelanta-reclamantă socoteşte că şi această ultimă condiţie din norma tranzitorie este îndeplinită, neexistând vreo lege aplicabila unei anumite forme de persoane juridice care sa prevadă neaplicarea prevederilor noului Cod civil.

Cu privire la acest motiv, tribunalul reţine că acest temei de drept nu a fost indicat în faţa primei instanţe. Prin urmare, potrivit art. 294 alin. 1 din C. proc. civ., apelantei-reclamante îi este interzis să schimbe cauza, obiectul cererii de chemare în judecată şi să formuleze alte cereri noi.

Şi în ipoteza în care acest temei de drept ar fi fost invocat prin cererea de chemare în judecată posibilitatea atacării în justiţie pentru nulitate a acestei persoane juridice nu ar fi putut fi recunoscută de către instanţa de judecată.

Apreciem că în stabilirea regimului juridic al nulităţii acestui organ de conducere al profesiei de avocat, rămân incidente dispoziţiile din Legea nr. 51/1995, textul de lege invocat iniţial de către apelanta-reclamantă în justificarea pretenţiilor sale nefiind golit de conţinut prin apariţia noilor reglementări.

Acest,aspect rezultă cu certitudine din art. 18 din Legea nr. 71/2011 unde se specifică că “dispoziţiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplică si persoanelor juridice în fiinţă la data intrării sale in vigoare, însă numai în măsura în care prin legile aplicabile fiecărei persoane juridice nu se prevede altfel”.

Or, după cum s-a observat anterior, în Legea nr.51/1995 sunt cuprinse dispoziţii speciale în materia supusă analizei în ceea ce priveşte organele de conducere ale profesiei de avocat, astfel încât, prin eliminare se ajunge la concluzia că restul situaţiilor sunt avute de legiuitor în redactarea noului cod civil.

Se impune astfel a fi stabilit conţinutul corelaţiei dintre regula generală şi regulile speciale.

În determinarea conţinutului acestei corelaţii trebuie să pornim de la faptul că norma înscrisă în art. 196 din NCC, care instituie regula generală privind posibilitatea anulării persoanelor juridice, este o normă generală, iar normele care reglementează regimul juridic aplicabil Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Barourilor şi care instituie condiţiile în care se poate solicita constatarea nulităţii acestor organe de conducere, sunt norme speciale.

Plecând de la această premisă, este lesne de înţeles că între regula generală, pe de o parte, şi regula specială instituită de Legea nr. 51/1995 în cazul organizării şi exercitării profesiei de avocat, pe de altă parte, există un raport care cade sub incidenţa regulii: generalia specialibus non derogant şi, respectiv, specialia generalibus derogant.

Prin urmare această regulă specială trebuie aplicată cu prioritate pentru ipoteza pentru care a fost instituită, chiar dacă art. 196 din NCC prevede că poate fi dispusă nulitatea persoanei juridice.

Relativ la cel de-al treilea petit al cererii de chemare în judecată având ca obiect constatarea nulităţii codului de identificare fiscală nr. 27145178 atribuit Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru. tribunalul găseşte criticile formulate nefondate, în mod judicios fiind admisă de către instanţa iniţial sesizată excepţia inadmisibilităţii sale.

Apelanta a susţinut că admiterea excepţiei este nelegală întrucât a solicitat anularea codului de identificare fiscală atribuit pârâtului pentru activitatea pe care o desfăşoară ilegal, şi nu doar a înscrisului care face dovada atribuirii codului dat fiind faptul că certificatul de înregistrare fiscala este doar un înscris ab probationem, codul de identificare fiscală fiind valabil şi în lipsa acestuia.

Tribunalul constată că acest capăt de cerere accesoriu a fost întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 coroborat cu principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis, anularea acestui cod urmând a fi dispusă numai în cazul în care cererea de anulare a Cabinetului Individual de Avocat Ion Tudoran Alexandru este admisă..

Cum bine este cunoscut, sancţiunea nulităţii solicitată de către reclamantă intervine în cazul în care nu se respectă, la încheierea unui act juridic civil condiţiile de valabilitate, lipsindu-l de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă.

Prin act juridic civil se înţelege o manifestare de voinţă exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naşte, modifica ori stinge un raport

juridic civil concret. Totodată, principiul resoluto jure dantis resolvitur jus aecipientis este acel

efect al nulităţii în virtutea căruia, anularea actului iniţial primar atrage anularea şi a actului subsecvent, datorită legăturii sale cu primul.

Potrivit articolului 72 din Ordonanţă nr. 92/2003 orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport juridic fiscal se înregistrează fiscal primind un cod de identificare fiscală. Codul de identificare fiscală este, pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, atribuit de organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pe baza declaraţiei de înregistrare fiscală depuse de aceste persoane sau entităţi.

Or, din definiţiile prezentate decurge că acest cod de identificare fiscală nu reprezintă un act juridic pentru ca măsura nulităţii să poată fi dispusă de către instanţă, ci o operaţiune materială întreprinsă de organul fiscal în scopul înregistrării şi evidenţierii contabile şi fiscale a contribuabililor.

Aşadar, în mod întemeiat a reţinut prima instanţă că nu se poate solicita distinct nulitatea acestui număr de identificare, ci numai a certificatului de înregistrare fiscală în cuprinsul căruia se înscrie obligatoriu codul de identificare fiscală, iar potrivit art. 77 din Ordonanţă nr. 92/2003, la încetarea condiţiilor care au generat înregistrarea fiscală, contribuabilii au obligaţia de a preda organelor fiscale, în vederea anulării, certificatul de înregistrare fiscală, odată cu depunerea declaraţiei de menţiuni. . ___ ______

Prin urmare, nici dreptul comun şi nici dispoziţiile speciale cuprinse în legea fiscală nu recunosc posibilitatea anulării directe a codului de identificare fiscală.

Pentru toate considerentele de fapt şi de drept mai sus enunţate, tribunalul constatând că apelatei-reclamante nu-i este recunoscut dreptul de a sesiza instanţa cu un asemenea obiect al acţiunii, drepturile şi pretenţiile deduse judecăţii neputând fi ocrotite pe calea procesuală aleasă, va respinge apelul formulat de către apelanta TERRADOX SOLUTIONS S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. nr.23582/05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 54430/299/2013, astfel încât se constată că nu se mai impune analizarea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de către intimat prin întâmpinare.

Totodată, faţă de soluţia de respingere a apelului ca nefondat, pronunţată în cauză, instanţa va admite şi cererea de intervenţie accesorie în interesul intimaţilor pârâţi intimaţii ION TUDORAN ALEXANDRU, CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT „ION TUDORAN ALEXANDRU” şi UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (BAROUL), formulată de către intervenientul Castravete Gheorghe, iar excepţiile şi apărările sale invocate prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor, nefiind discutate în contradictoriu cu toate părţile litigante, nu vor mai fi analizate. De asemenea, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 151 din C. proc. civ., instanţa nu va da curs nici cererii de repunere pe rol a cauzei formulată de către intervenientul accesoriu.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta TERRADOX SOLUTIONS S.R.L., cu sediul ales la S.C.A.” Dojana şi asociaţii” din Bucureşti, Calea Moşilor nr.225, bl.33-35, sc.A, et.1, ap.2 împotriva sentinţei civile nr. 23582/05.12.2013 pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.54430/299/2013, în contradictoriu cu intimaţii ION TUDORAN ALEXANDRU, cu domiciliul în Bucureşti, str. Ing. Dumitru Zosima nr.68A, sector 1, CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT „ION TUDORAN ALEXANDRU", cu sediul în Bucureşti, str. Ing. Dumitru Zosima nr. 68A şi în Bucureşti, Sos. Pantelimon nr.225, bl. 66, ap. 276, sector 2, AGENŢIA NAŢIONALA DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sector 5 şi UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA (BAROUL) cu sediul în Bucureşti, str. Academiei nr. 4-6, sc. B, ap. 31, sector 3, ca nefondat.

Admite cererea de intervenţie formulată de intervenientul Castravete Gheorghe, cu domiciliul în Bucureşti, str. Dealul Ţugulea nr. 60, bl. D2, ap. 10, sector 6, în interesul intimaţilor-pârâţi Cabinet individual de avocat Ion Tudoran Alexandru şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată azi, 19.12.2014, în şedinţă publică.

PREŞEDINTE Judecător Pop Camelia Maria GREFIER Stroe Ana Carmen

JUDECĂTOR Nica Monica

ROMÂNIA TRIBUNALUL BUCÎUREŞTI

Bd. Unirii nr.37, Sector 3 Bucureşti

SECŢIA A-VI-A CIVILĂ

DOSARUL NR. 54430/299/2012

COMUNICARE

HOTĂRÂRE CIVILĂ

Nr. 1326/2014 din data de 19 Decembrie 204

UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMANIA (BAROUL BOTA), sector 3, Bucureşti, str. Academiei, nr. 4- 6, bl. B, ap. 31, vă comunicăm, alăturat, copia hotărârii civile nr. 1326/2014, pronunţată la data de 19 Decembrie 2014 de către TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A-VI-A CIVILĂ.

COMUNICARE Către, UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMANIA (BAROUL BOTA), calitatea în proces Intimat, domiciliul sau reşedinţa: sector 3, Bucureşti, str. Academiei, nr. 4-6, bl. B, ap. 31