ROMÂNIA, Maramureş - cjraemm.ro · poate apela un elev consumator de alcool și droguri; -...

ROMÂNIA, Maramureş - Baia Mare, str. 8 Martie, nr. 7, 430406

Tel.: 004.0262.211.228, Fax: 004.0262.211.227, http://www.cjraemm.ro, [email protected]

Coordonatori:

Conf. univ. dr. Delia Mariana ARDELEAN, director CJRAE Maramureș

Prof. Oana Elena NECHITA, consilier școlar cu atribuții de coordonator CJAP

Prof. Andra Delia MOLDOVAN, consilier școlar CJAP

Prof. Florin Gheorghe BARBUR, consilier școlar CJAP

Echipa de lucru:

Conf. Univ. dr. Delia Mariana ARDELEAN, director CJRAE Maramureș

Prof. Oana Elena NECHITA, consilier școlar cu atribuții de coordonator CJAP

Prof. Andra Delia MOLDOVAN, consilier școlar CJAP

Prof. Florin Gheorghe BARBUR, consilier școlar CJAP

Prof. Cristina Smaranda AMBRUȘ, consilier școlar CJAP

Prof. Ioana Emanuela LUPAN, consilier școlar cu atribuții de coordonator CLI

Prof. Victoria FLORIAN, psiholog SEOSP

Prof. Simona Vasilica DONCA, consilier școlar Colegiul Național „V. Lucaciu” Baia Mare

Prof. Lioara Adela COROIU, consilier școlar Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare

Prof. Alina PETRIȘOR, consilier școlar Colegiul Tehnic „C. D. Nenițescu” Baia Mare

Prof. Adriana CROITORU, consilier școlar Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș

Prof. Rozalia ROTARU, consilier școlar Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Baia Mare

Prof. Claudia JULEAN, consilier școlar Școala Gimnazială Nr. 1 + Școala Gimnazială Nr. 2

Sighetu Marmației

Prof. Valentina CULAC, consilier școlar Liceul Taras Sevcenko Sighetu Marmației

Prof. Florentina MÂNĂILĂ, Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației

http://www.cjraemm.ro/

mailto:[email protected]



CUPRINS:

Justificarea și utilitatea studiului

I. Scopul studiului

II. Obiectivele specifice ale studiului

III. Descrierea grupului țintă

IV. Considerente etice

V. Metodologia de cercetare:

1. Metoda de cercetare

2. Instrumentul folosit

3. Variabilele măsurate

VI. Perioada de colectare a datelor

VII. Fundamente teoretice:

1. Toxicomania

2. Conceptul de drog

3. Teorii privind consumul și dependența de droguri (sociale și psihologice)

4. Structura personalității toxicomanului

5. Implicații juridice ale toxicomaniei

VIII. Rezultatele studiului și interpretarea acestora

IX. Concluzii și limite ale studiului

Bibliografie

Anexe

Ghidul activităților de prevenire a consumului de alcool și droguri





Justificarea și utilitatea studiului

Actualitatea temei este determinată de faptul că, în ultimii ani, flagelul drogurilor

reprezintă fenomenul cel mai complex, profund şi tragic al lumii contemporane. În pofida

multiplelor măsuri luate pentru a stăvili avalanşa drogurilor, aceasta nu încetează a-şi lărgi gama

şi de a face tot mai multe „victime”.Dacă în urmă cu un deceniu în România piaţa de desfacere a

drogurilor se afla la un nivel scăzut, teritoriul ţării noastre fiind folosit mai mult pentru tranzit

spre ţările occidentale, în prezent, în ciuda problemelor de natură socială şi economică, ţara

noastră a devenit un punct de atracţie pentru cei care vând iluzii şi distrug vieţi. Există mulţi

tineri care se gândesc la cariera lor viitoare, la viaţa lor în comunitate, într-o familie sau într-un

posibil colectiv de muncă. Sunt mulţi tineri care îşi dau seama că viaţa înseamnă dăruire,

angajare, responsabilitate, care ştiu că în viaţă sunt multe obstacole, probleme, dificultăţi şi că

depăşirea fiecăruia dintre ele înseamnă o oportunitate a creşterii valorii intrinseci, a maturizării

lor reale. Şi totuşi din ce în ce mai mulţi tineri o iau pe calea de pe care cu greu se mai pot

întoarce. La început, majoritatea drogurilor creează o stare de bunăstare fizică, o senzaţie de

euforie, o linişte sau o exaltare psihică dorite cu aviditate de indivizii care se dedau la consumul

acestora. Mai târziu personalitatea consumatorului este puternic afectată; apar viziuni şi tulburări

de comportament precum şi erori de percepţie şi judecată pentru ca în final activitatea practică a

toxicomanului să fie nulă, viaţa normală, dacă mai există aşa ceva, să dispară pentru totdeauna.

Numeroase cercetări din literatura de specialitate arată că toxicomania este întâlnită cu

precădere la grupele de vârstă tânără, în rândul populaţiei lipsite de o situaţie socio-economică

stabilă. În domeniul școlar, majoritatea strategiilor și programelor de prevenție și intervenție sunt

fundamentate pe baza rezultatelor obținute în cadrul studiului ESPAD (Studiu Național în școli

privind consumul de alcool, tutun și droguri), realizate o dată la 5 ani. În România, ultimul studiu

ESPAD a fost desfășurat în anul 2015 și rezultatele obținute au fost publicate de către Agenția

Națională Antidrog.

Prin intermediul instrumentului de cercetare ne-am propus să cunoaștem prevalența

consumului de alcool și a diferitelor substanțe psiho-active în rândul elevilor de gimnaziu și liceu

din 8 unități de învățământ gimnazial/liceal selectate la nivel de județ. Totodată, am urmărit să

identificăm atitudinile, cunoștințele și percepțiile elevilor de gimnaziu și liceu în ceea ce privește

consumul de alcool și droguri.





Datele furnizate de acest studiu reprezintă un foarte bun punct de plecare pentru

proiectarea intervențiilor de răspuns (activități de consiliere, programe și proiecte educaționale)

având ca grup țintă populația școlară și totodată pentru focalizarea eforturilor înspre întărirea

mecanismelor de protecție care intervin în consumul de alcool și droguri.

Avem convingerea și speranța că rezultatele obținute în cadrul studiului vor fi utilizate de

către toți actorii educaționali implicați în tot ceea ce înseamnă prevenirea consumului de alcool și

droguri: autorități educaționale județene și locale, unități de învățământ, directori, consilieri

școlari, cadre didactice, alte instituții (Inspectoratul Județean de Poliție, CPECA), toți cei care

lucrează în beneficiul tinerei generații.

Ne propunem așadar,ca pe baza rezultatelor prezentate în studiul de față să elaborăm

unprogram structurat, coerent și eficient de de informare, consiliere și intervenție pentru

prevenirea și reducerea consumului de alcool și droguri în rândul elevilor/tinerilor din unitățile

de învățământ ale județului Maramureș.

I. Scopul studiului

Scopul studiului este investigarea frecvenței consumului de alcool și droguri în rândul

tinerilor/elevilor și a percepției acestora asupra consecințelor aferente.

II. Obiectivele specifice ale studiului

▪ Investigarea frecvenței consmului de alcool în rândul elevilor/tinerilor;

▪ Sondarea cunoștințelor elevilor/tinerilor privind substanțele considerate droguri;

▪ Identificarea gradului de accesibilitate a drogurilor în rândul elevilor/tinerilor;

▪ Identificarea principalelor modalități de acces la droguri ale elevilor/tinerilor;

▪ Investigarea frecvenței consumului de droguri în rândul elevilor/tinerilor;

▪ Investigarea percepției elevilor/tinerilor din grupul țintă asupra consecințelor și riscurilor

asociate consumului de alcool și droguri;

▪ Investigarea percepției elevilor/tinerilor asupra serviciilor de suport la care poate apela un

elev consumator de alcool și droguri.





III. DESCRIEREA GRUPULUI ȚINTĂ

Grupul țintă al studiului sunt elevii de nivel gimnazial și liceal din următoarele unități de

învățământ preuniversitar din județul Maramureș:

- Colegiul Național „V. Lucaciu” Baia Mare;

- Colegiul Tehnic „A. Saligny” Baia Mare;

- Colegiul Tehnic „C. D. Nenițescu” Baia Mare;

- Liceul Pedagogic Regele Ferdinand Sighetu Marmației;

- Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș;

- Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare;

- Liceul Taras Sevcenko Sighetu Marmației;

- Școala Gimnazială nr. 2 Sighetu Marmației.

Cercetarea este una cantitativă, realizată pe bază de eşantion stratificat, urmărind

respectarea ponderilor din populația totală. Mărimea eșantionului estede 1099 elevi din ciclul

gimnazial și din ciclul liceal.

IV. CONSIDERENTE ETICE

Participarea elevilor a fost voluntară, iar confidențialitatea a fost garantată pentru toți

respondenții. Numele elevilor nu a fost solicitat în cadrul secțiunii referitoare la datele socio –

demografice iar rezultatele obținute și interpretarea acestora nu fac referire la situații particulare,

individuale sau existente într-o anume clasă. Chestionarele au fost introduse în plicuri/dosare și

au fost predate direct responsabililor cu studiul din cadrul CJAP Maramureș. Completarea și

predarea chestionarelor s-a făcut doar în prezența profesorilor consilieri școlari din cadrul

CJRAE Maramureș.

V. METODOLOGIA DE CERCETARE

1. Metoda de cercetare

La realizarea studiului s-a utilizat, ca metodă de cercetare, ancheta sociologică.

2. Instrumentul folosit

Instrumentul de măsură utilizat este un chestionar cu 18 itemi care a fost aplicat elevilor

de clasele V - XII cuprinşi în eşantion.





3. Variabilele măsurate

- Modalitățile preferate de petrecere a timpului liber ale elevilor/tinerilor;

- Frecvența consumului de băuturi alcoolice în rândului elevilor/tinerilor din grupul țintă;

- Tipurile de băuturi alcoolice consumate de către elevii din grupul țintă în ultimele 30 de

zile;

- Gradul de dificultate/accesibilitate în obținerea substanțelor considerate droguri;

- Sursele de obținere a drogurilor de către elevi/tineri;

- Frecvența consumului de droguri în rândului elevilor/tinerilor din grupul țintă;

- Tipurile de droguri consumate de către elevii din grupul țintă în ultimele 30 de zile;

- Percepția elevilor/tinerilor din grupului țintă asupra consecințelor consumului de alcool și

droguri;

- Percepția elevilor/tinerilor din grupului țintă asupra riscurilor asociate consumului de

alcool și droguri;

- Percepția elevilor/tinerilor din grupului țintă în legătură cu serviciile de suport la care

poate apela un elev consumator de alcool și droguri;

- Participarea elevilor din grupul țintă la activități școlare de informare și prevenire privind

consumul de alcool și droguri.

VI. PERIOADA DE COLECTARE A DATELOR

Datele au fost colectate în perioada 12 noiembrie – 20 decembrie 2018. Chestionarele au

aplicate de către profesorii consilieri școlari care își desfășoară activitatea în cadrul cabinetelor

școlare de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ cuprinse în eșantion.

VII. FUNDAMENTE TEORETICE

1. Toxicomania

Consumul şi abuzul de droguri ia amploare pe zi ce trece, atingând dimensiunile unui

fenomen social. An de an milioane de oameni cad pradă drogurilor şi o proporţie mereu mai

mare dintre ei sunt cu desăvârşire pierduţi pentru societate. Pentru a înţelege mai bine acest

fenomen este necesar să facem o distincţie între semnificaţiile conceptelor: consum, abuz,

dependenţă.





Termenul de „consum” înseamnă a încerca un drog în anumit moment al vieţii. Unele

persoane pot consuma droguri doar o singură dată în viaţă, altele putând lua doar ocazional, alţii

având probleme cu consumul lor luând decizia de a se lăsa.

Au fost stabilite mai multe niveluri ale consumului de droguri clasificând

comportamentul utilizatorilor drogurilor de orice fel în cinci modele:

1. Consum experimental. În acest caz se manifestă curiozitatea individului şi se referă la

o încercare a unuia sau mai multor droguri motivate de dorinţa de a experimenta o

stare de spirit nouă.

2. Consum recreaţional. Drogul este folosit în mod voluntar, în general într-un grup.

Individul nu este dependent de drog, el poate opta pentru renunţarea la drog.

3. Consum circumstanţial. Folosirea drogului este motivată de căutarea efectelor noi,

anticipate de individ pentru rezolvarea unor situaţii sau probleme stresante.

4. Consum intensiv. În acest caz, utilizarea drogului este zilnică şi este motivată de

problemele personale sau de situaţii foarte stresante ori de dorinţa de a menţine un

anumit nivel al echilibrului psihic sau al performanţei. Nu putem vorbi de o totală

detaşare a individului faţă de drog dar putem afirma că individul rămâne încă integrat

în societate şi în structura economică.

5. Consum compulsiv. Se caracterizează prin frecvenţa ridicată a utilizării drogului. La

aceşti indivizi, drogul domină existenţa individuală şi exclude alte preocupări sociale.

Termenul de „abuz” de droguri se referă la faptul că patternurile de consum ale unei

persoane o pun în faţa riscului de a avea disfuncţii pe toată perioada vieţii. Acest termen este

folosit uneori pentru a identifica problemele datorate consumului de droguri, care s-au

transformat în dependenţă chimică sau în boală.

Numeroase cercetări susţin că experimentarea ocazională a drogurilor de către

adolescenţi poate fi înţeleasă ca o manifestare corespunzătoare perioadei lor de dezvoltare.

Majoritatea tinerilor din SUA au consumat marijuana o dată sau de mai multe ori (Johnston et

al., 1986) şi marea majoritate dintre aceştia nu au devenit ulterior consumatori de droguri.

Newcomb şi Bentler (1988) au observat că o trăsătură definitorie a adolescenţei este

dobândirea independenţei şi a identităţii autonome. Acest lucru poate să includă experimentarea

unor comportamente, atitudini şi activităţi urmând ca apoi să-şi aleagă propria cale în viaţă.

Acest proces de testare a unor atitudini, comportamente poate să includă şi consumul de droguri.





Aşadar, consumul experimental de droguri poate fi considerat un comportament normativ la

tinerii din SUA, în termeni de prevalenţă şi dintr-o perspectivă a dezvoltării.

Chiar dacă se spune că folosirea „ocazională” a drogurilor n-ar fi dăunătoare, numeroase

cercetări susţin că realitatea se dovedeşte a fi alta, mulţi văd problema drogului ca o epidemie

(Robins 1984). Toate drogurile ilegale sunt periculoase şi produc modificări fizice şi psihologice

la cel care recurge la ele. Folosirea prelungită a drogului măreşte considerabil aceste efecte

dăunătoare şi poate conduce la dependenţă.

În această teză nu ne vom referi la consumul ocazional, sau la abuzul de droguri, ci doar

la dependenţa faţă de aceste substanţe ilicite.

Termenul de „dependenţă” de droguri este criteriul cel mai important în definirea

toxicomaniei. Acesta cuprinde toate cele trei condiţii umane afectate şi anume: biologia unei

persoane, psihologia şi mediul social al acesteia. Totodată, definiţia termenului de „dependenţă”

include trei comportamente, caracterizate de orice dependenţă la drog:

1. constrângerea de a consuma drogul

2. pierderea controlului asupra drogului

3. continuarea consumării drogului în ciuda consecinţelor implicate de acesta.

Folosirea repetată şi intempestivă a unor substanţe cu acţiune cenestezică este desemnată

în cea mai largă accepţiune prin termenul de „manie”. Întrucât aceste substanţe, prin sporirea

progresivă a dozelor au un efect toxic asupra organismului, prefixul „toxico” s-a impus cu

necesitate, realizând conceptul generic de toxicomanie.

O definiţie a toxicomaniei este dificilă întrucât, pentru a fi cuprinzătoare trebuie să ţină

seama de trăsăturile personalităţii toxicomanului, calităţile psihofarmacologice ale substanţelor

folosite şi aspectele sociologice ale fenomenului care, prin extinderea şi acuitatea sa, capătă

caracterul unui flagel.

A. Wikler (1967) pune accentul asupra fragilităţii construcţiei psihice a persoanei,

considerând toxicomania ca o „tulburare de personalitate”.

Comitetul experţilor de O.M.S. deplasează accentul asupra drogului renunţând la

sintagma de „toxicomanie” în favoarea celei de farmacodependenţă.

Farmacodependenţa este „o stare psihică şi uneori fizică, rezultând din interacţiunea între

un organism viu şi un medicament care se caracterizează prin modificări comportamentale şi prin

reacţii care includ întotdeauna o pulsiune de a lua medicamentul într-un mod continuu sau





periodic pentru a regăsi efectele psihice şi uneori, pentru a evita starea de rău produsă de lipsa

acesteia. Această stare poate fi însoţită sau nu de toleranţă. Acelaşi individ poate fi dependent de

mai multe medicamente.” (O.M.S.)

Antoine Porot (1999) încearcă să redea aspectele esenţiale din toxicomanie, definind-o ca

„o stare de intoxicaţie periodică sau cronică, dăunătoare individului şi societăţii, provocată de

consumul repetat al unui drog (natural sau artificial) care determina: dorinţă invincibilă sau o

nevoie a continua şi de a-l procura prin toate mijloacele, tendinţa de a majora dozele, o

dependenţă de ordin psihic şi fizic faţă de efectele drogului. ”

În definirea toxicomaniilor sunt necesare trei criterii:

1. criteriul chimic – prin care produsul utilizat este denumit drog, întrucât este ilicit,

toxic sau un medicament al cărui scop iniţial a fost deturnat.

2. criteriul cantitativ – întrucât este utilizat adesea şi/sau în cantităţi mari

3. criteriul comportamental – care se referă la o dependenţă care poate să fie fizică sau

psihică sau faţă de ambele.

Toxicomania constituie starea de farmacodependenţă ce se traduce prin reacţii de

adaptare a organismului la produsul utilizat şi anume:

• dependenţa fizică – este consecinţa interacţiunii prelungite între organism şi drog şi

care determină necesitatea organică de a folosi drogul pentru a evita tulburările ce

apar la încetarea utilizării acestuia

• toleranţa – diminuarea progresivă a afectului drogului la repetarea administrării lui,

respectiv necesitatea creşterii dozei pentru efectul scontat.

• dependenţa psihică – este caracterizată prin nevoia de a menţine şi regăsi senzaţia de

plăcere, de bine, prin satisfacţia şi stimularea pe care o aduce, dar şi de a evita

frustrarea psihologică generată de lipsa consumului.

• sindromul de sevraj (abstinenţă, lipsă) – este totalitatea tulburărilor fizice şi psihice,

uneori mai grave, care apar la întreruperea administrării drogului sau la scăderea

dozelor acestuia.

Toxicomania este considerată o boală, putând fi abordată din trei unghiuri:

• moral – pentru că fiind un mijloc de a obţine plăcerea sau satisfacţia, ea provoacă

abandonarea unor idealuri; moraliştii, din acest punct de vedere, contestă dreptul

medicilor de a aborda toxicomania.





• legal – toxicomania este interzisă de lege, iar legea, în scopul prevenirii şi a reducerii

implicaţiilor sociale şi medico-legale, apelează la mijloace represive.

• medical – dependenţii de droguri sunt în realitate nişte oameni bolnavi. Este mai bine

cunoscut faptul că produsele au un efect toxic asupra organismului şi o serie de

consecinţe patologice.

Clasificarea toxicomanilor

După numărul de droguri administrate toxicomania poate fi clasificată în :

1. Monotoxicomanie – administrarea unui singur drog

2. Politoxicomanie – administrarea mai multor droguri. Este cel mai des întâlnită

Porot distinge două clase de toxicomanii:

1. toxicomanii minore

– teismul şi cafeismul

– tabagismul

– eteromania

– unele toxicomanii medicamentoase (barbiturice, cloral)

2. toxicomanii majore

– opiomania (opiul şi derivaţii săi)

– canabismul (canabisul şi preparatele sale)

– cocainomania

– alcoolismul

– LSD-ul.

2. Conceptul de drog

Caracterizare generală a drogurilor

Conform Dicţionarului Explicativ Român, drogul reprezintă acea substanţă de origine

vegetală, animală sau minerală, care se întrebuinţează la prepararea unor medicamente şi ca

stupefiant.

În accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, orice substanţă chimică absorbită de

organism, care duce la schimbări în starea emoţională, în comportament şi în funcţionarea

organismului, poate fi clasificată ca „drog”.





În sens farmacologic, se foloseşte noţiunea de „droguri de abuz” pentru substanţele

utilizate sau nu în terapeutică, a căror folosire abuzivă poate crea dependenţa fizică, psihică sau

tulburări grave de activităţi mentale, ale percepţiei sau comportamentului.

Într-adevăr drogurile sunt în primul rând medicamente, dar dacă individul nu este bolnav,

dacă sunt utilizate în doză puternică sau dacă sunt amestecate cu alte medicamente, aceste

produse schimbă comportamentul obişnuit al omului.

Majoritatea drogurilor în cauză încep prin crearea unei dispoziţii de bunăstare fizică, a

unei senzaţii de euforie sau a unei exaltări psihice căutate cu aviditate de către individ. Totuşi

dincolo de plăcerea sau uşurarea căutată, orice drog consumat în concentraţii mari reprezintă o

potenţială otravă ca are consecinţe negative asupra sănătăţii psihice, fizica şi sociale a celor care

le consumă, ce poate duce chiar la moarte.

Clasificarea drogurilor

Drogurile sunt întâlnite în tot felul de forme, mărimi şi compoziţii. Prima clasificare,

actuală şi astăzi, este cea al ui Lewin din 1927, care împarte drogurile în:

• Euforice – substanţe care diminuează şi suspendă emotivitatea, determinând o stare

agreabilă psihică (opiul, morfina, codeina, heroina, coca, cocaina)

• Fantastice – „agenţi de iluzionare” care determină excitaţie cerebrală, iluzii,

halucinaţii (mescalina, peyotl, cannabis, amanita, datura)

• Inefibriante – care după o prealabilă excitaţie cerebrală produc o stare de deprimare

cerebrală (alcoolul, cloroformul, eterul, benzina, protoxid de azot)

• Hipnotice – inductoare ale somnului (cloral hidrat, par-aldehida, bromurile)

• Excitante – stimulente psihice care produc o stare de excitare cerebrală fără

modificări de conştiinţă (cafeina, teina, cola, cacao, camfor, betelul, tutunul)

În funcţie de căile de obţinere, drogurile pot fi clasificate în:

• Droguri naturale – sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti (opiul şi opiaceele,

cannabisul şi răşina acestuia, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii

halucinogene)

• Droguri semi-sintetice – sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o

substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD)

• Droguri sintetice – sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice (metadona,

mescalina, LSD 25, amfetamina, ecstasy). În această categorie sunt incluşi şi solvenţii





volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor. Tot droguri de sinteză

sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională,

fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat (barbiturice, tranchilizante,

amfetamina, unele antimigrenoase).

În funcţie de regimul juridic al substanţelor acestea se împart în categorii:

• Substanţe admise de societate, licite (alcool, nicotină, cafeină)

• Substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina,

barbituricele) – sunt folosite în tratamentele medicale

• Substanţe total interzise, ilicite (LSD, heroină, ecstasy, cocaină, )

În funcţie de modul de administrare (de consum) drogurile pot fi clasificate în:

injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, de inhalare; unele se pot administra şi

sub formă de supozitoare.

Gravitatea toxicomaniei depinde de gradul de toxicitate al produselor, iar datorită acestei

proprietăţi, drogurile se împart în:

• Droguri uşoare (cannabis, şi produsele inhalate)

• Droguri dure (opiaceele, halucinogenele, PCM)

Această distincţie este însă extrem de arbitrară, deoarece nu ţine cont de faptul că pe de o

parte, drogurile uşoare „sunt poarta de intrare a drogurilor dure”, iar pe de altă parte, prin

efectele devastatoare pe care le are, orice drog este în fond „dur”. Alarmant este faptul că foarte

mulţi tineri se înscriu din start în categoria „drogurilor dure”, studiile indicând o trecere într-un

timp relativ scurt de la drogurile uşoare la cele dure.

Principalele droguri întâlnite în traficul ilicit

Drogurile, aşa cum sunt ele definite, reprezintă substanţe ori produse naturale,

semisintetice sau sintetice, care consumate iraţional, conduc fără îndoială la o dependenţă sigură

a consumatorului faţă de ele.

În toată lumea aceste substanţe sunt supuse într-un regim strict, fiind supuse controlului

internaţional. Gama acestor substanţe este deosebit de largă, de aceea ne concentrăm atenţia

asupra a două categorii relevante şi pentru cercetarea noastră.

Heroina (smack, thunder, hell, dust, big H, nose drops, brown sugar)





Heroinei, introdusă în terapeutică în 1898, îi revine astăzi primul loc printre intoxicaţiile

cu opiacee. Se obţine din morfină prin acetilare şi, dintre toate drogurile cunoscute, este cea care

produce cel mai uşor toxicomania.

Acest drog este utilizat de toxicomani pentru senzaţia euforică şi starea de bine, ce le

obţin în prima fază.

Heroina se prizează, inhalează sau se injectează pe cale subcutanată, intravenoasă sau

intramusculară.

Majoritatea indivizilor utilizează calea venoasă deoarece intensifică efectele şi le face

aproape instantaneu. H. Loo descrie o senzaţie brutală şi efemeră, fizică şi psihică în momentul

injectării (flash): „fericire imensă”, „transformare subiectivă şi explozivă a sinelui”, „căldură ce

urcă din corp către cap”.

Heroina este cea care dă flash-ul cel mai intens, iar dependenţa fizică şi psihică foarte

puternică fiind indusă rapid. Pe termen lung se pot constata tulburări organice importante precum

hemoragii, pneumonii infecţioase septicemie, hepatită virală. Datorită folosirii la comun a

seringilor între toxicomani una dintre cele mai periculoase consecinţe este injectarea cu HIV.

Într-un studiu realizat în 1994, s-a constatat că 41% din cazurile SIDA înregistrate în Statele

Uniunii Europene sunt legate de toxicomanie.

Totodată folosirea heroinei în timpul gravidităţii provoacă asupra fetusului afecţiuni

grave. În 1975 Pelosi şi colaboratorii săi analizează 142 de sarcini survenite la femei

consumatoare de heroină: 118 au dat naştere unui copil viabil, 20 au avortat şi 4 au avut sarcină

extrauterină.

Supradozarea sau folosirea unei doze de heroină de o puritate ridicată poate fi fatală

consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare de şoc, comă.

După M. Baden într-un studiu făcut în 1970, heroina se situa pe primul loc de deces

pentru tinerii sub 20 de ani din oraşul New York; ea ucisese 248 de adolescenţi dintre care 56%

negrii, 24% portoricani şi 20% albi.

Cocaina

Cocaina este un alcaloid extras din frunzele arbustului de coca originar sin America de

Sud. Ea devine cunoscută în Europa în 1857. Proprietăţile sale anestezice şi euforizante au fost

studiate şi de Freud care într-o autoadministrare experimentală afirma că a fost cuprins de veselie

şi de o uşurare fizică şi psihică.





Cocaina este căutată în special pentru efectul său excitant care înlătură simptomele

oboselii şi creează foarte rapid o stare de euforie. Mai apar dorinţa de comunicare verbală

sporită, creşterea în forţa fizică şi intelectuală.

Folosirea ei repetată generează agitaţie, instabilitate, tahicardie, hipertensiune şi conduce

şi la numite sindroame psihiatrice de tip paranoid, cu delir şi halucinaţii.

Acest drog poate fi consumat sub diverse forme: frunzele de coca pot fi masticate sau

atunci când se găseşte sub formă de pudră, poate fi inhalată, prizată sau injectată. Prin efectele ei,

cocaina este un psihostimulator cu acţiune scurtă dar puternică (20-30 minute).

Dependenţa cocainică este specifică şi OMS o defineşte prin nevoia irezistibilă de a lua

drogul, absenţa toleranţei la efectele sale, o dependenţă psihică intensă şi o absenţă a dependenţei

fizice.

3. Teorii privind consumul şi dependenţa de droguri

Teorii sociale privind consumul de droguri

Teoriile sociale consideră că dependenţa faţă de drog este mai degrabă un proces social

decât o relaţie între proprietăţile fizice ale drogului şi impactul lor asupra organismului uman.

Consumul de droguri ilicite a apărut ca un fenomen cu dimensiuni sociale în anii 1950-

1960, în cursul masivelor şi dramaticelor mutaţii culturale ale lumii occidentale.

Comunităţile în care se instalează consumul de droguri se găsesc de regulă într-o stare de

dezorientare culturală, cultura înţeleasă într-un sens larg, ca un ansamblu de concepte funcţionale

sau valori prin care individul se integrează într-o comunitate. Această stare de dezorientare este

mai pronunţată la tineri, care se află la vârsta căutării propriei identităţi şi a identităţii lor sociale.

John Clausen (1961) susţine că dependenţa faţă de opiacee şi, în special, faţă de morfină

şi heroină reprezintă consecinţa unui proces de învăţare socială, ca rezultat al interacţiunii sau

asocierii individului cu alţi indivizi dependenţi. Drogul este oferit iniţial de către un grup de

prieteni, ei înşişi consumatori de drog. Uneori tânărului i se propune să încerce drogul în cadrul

unei reuniuni caracterizată printr-o atmosferă de grup favorizabilă acestui gen de experienţe,

alteori tânărul învaţă să consume droguri de la adulţi sau chiar de la unii membri ai familiei sale.

Există totodată o relaţie între sărăcie şi consumul de droguri, dependenţa fiind mai

frecvent întâlnită în comunităţile caracterizate prin probleme sociale, cum ar fi delicvenţa,

abandonul şcolar, vagabondajul, şomajul, dezorganizarea familiei, iar majoritatea indivizilor

dependenţi sunt adulţi.





Teoria anomiei sociale propusă de Robert Merton (1938) pune dependenţa faţă de droguri

în relaţie cu formele de adaptare la condiţiile sociale. Acest autor arată că individul dependent de

droguri, de cele mai multe ori membru al unor clase sociale defavorizate, a încercat să

urmărească în mod irealist scopuri culturale înalt valorizat de către societatea în care trăieşte, dar

pe care nu le poate atinge ca urmare a unor blocaje existente în folosirea unor mijloace legitime.

Datorită faptului că nu are acces nici la scopurile propuse de către societate şi nici la

mijloacele legitime necesare atingerii acestora, individul se va adapta la aceasta de discrepanţă

între scopuri şi mijloace (starea de anomie) prin evaziune sau retragere din viaţa socială, care îi

permite să facă abstracţie de scopurile culturale şi de mijloacele legitime.

Abordarea lui Merton a fost supusă unor critici, care arată că evaziunea nu poate fi

aplicată întotdeauna consumatorilor de droguri, care nu sunt numai persoane asociale ci pot fi

persoane active, integrate în societate, cu responsabilităţi sociale şi profesionale. De asemenea,

consumul de droguri poate fi expresia unui comportament inovator, desfăşurat în scopul căutării

unor experienţe noi şi incitante sau o atitudine de răzvrătire împotriva adulţilor de către

adolescenţi şi tineri.

Teoria oportunităţilor diferenţiale al consumatorului de droguri propusă de Richard

Cloward şi Lloyd Ohlin (1960) au reluat concepţia lui Robert Merton privitoare la evaziunea

(retragerea) consumatorului de droguri subliniind că această conduită nu semnifică doar

incapacitatea individului de a avea acces la mijloacele legitime, ci este un „dublu eşec” şi anume

acela de a avea acces atât la mijloacele legitime, cât şi ilegitime şi de a eşua în încercările de a le

utiliza.

Liudesmith şi Gragnon (1964) aduc o serie de critici, în opinia lor ipoteza „dublului eşec”

confundă cauzele cu efectele. În realitate, cea mai importantă cauză a eşecului este chiar

consumul de droguri.

Teoria etichetării sociale (Erving Goffman, 1963)

Conform teoriei învăţării sociale, efectele consumului de droguri sunt modelate de o

anumită subcultură şi sunt învăţate de către noul iniţiat de la consumatorii mai vechi de droguri,

fiind cunoscut faptul că, de cele mai multe ori, individul devine dependent la îndemnurile unor

prieteni consumatori, în acest mod, raţionalizările utilizate pentru a justifica consumul de droguri

precum şi senzaţiile care trebuie să decurgă din acest consemn sunt învăţate de la alte persoane.





Erving Goffman consideră că indivizii dependenţi de droguri sunt „devianţi sociali”,

„eşecuri în scenele motivaţionale ale societăţii”, „indivizi care par angajaţi într-un refuz colectiv

al ordinii sociale”.

Atribuirea unui asemenea rol puternic stigmatizat toxicomanului, îl obligă pe acesta să se

asocieze cu alţi indivizi aidoma lui. Includerea individului în subcultura drogului va determina,

de asemenea, schimbarea concepţiei de sine, facilitând acestuia să se transforme într-un

dependent „de carieră”. Este vorba de un proces de stigmatizare, etichetare a dependentului de

droguri. „Cariera” unui individ dependent de droguri se derulează în stradă, în cartierele

periferice ale oraşelor, în compania altor indivizi dependenţi, care aderă la acelaşi sistem de

norme şi valori sociale şi care îşi petrec majoritatea timpului în căutarea unor noi doze de drog,

în desfăşurarea unor activităţi ilegale, activităţile convenţionale ocupând doar o mică parte din

timpul lor.

Anomia microsocială şi dependenţa de droguri

În această accepţiune, familia este caracterizată ca fiind „agenţia psihologică a societăţii”,

mediul prin care societatea imprimă structurile specifice copilului şi, astfel, a adultului.

Dinamica circumstanţelor sociale, personalitatea părinţilor şi relaţia dintre ei sunt deosebit de

importante în dezvoltarea copilului şi în cursul pe care îl ia procesul său de dezvoltare.

În privinţa legăturii existente între dependenţa de droguri şi relaţia intrafamilială, se

constată frecvent amestecul mamei în spaţiul psihic al copilului, ca are ca efect lipsa de

autonomie a acestuia din urmă. De asemenea, se apreciază că persoanele vulnerabile la consumul

de droguri au prezentat, în cursul primilor ani de viaţă, o intoleranţă la solititudine, ca rezultat al

unei dificultăţi a relaţionării apropiate.

Există cazuri în care în istoricul familial al toxicomanilor se regăsesc atitudini de ejecţie

maternă, iar lipsa mamei va fi mai târziu convertită în alt gen de lipsă (lipsă de drog).Prin

urmare, copilul poate fi considerat, în unele cazuri, un supliment narcisic, un obiect

complementar al mamei, motiv pentru care acesta nu are posibilitatea realizării unui proces de

individualizare. În funcţie de vicisitudinile trăite de către mamă, copilul poate fi ejectat sau

incorporat de aceasta, în ambele situaţii el neavând o existenţă proprie. Individul care trăieşte

asemenea relaţii intrafamiliale va putea atinge un anumit grad de autonomie, o

pseudoindividualizare, va recurge la utilizarea unui drog euforizant sau anxiolitic, care va avea

rolul unui liant narcisic în relaţiile sale interpersonale.





Toxicomanii pot provenii fie din familii organizate, fie din familii dezorganizate. În cazul

familiilor organizate structural, se constată de multe ori existenţa unor disfuncţionalităţi care

constau, cel mai frecvent, din relaţii perturbate cu unul dintre părinţii, cel mai adesea cel de sex

opus, în timp ce celălalt părinte manifestă o atitudine distantă punitivă sau absentă. Dar

disfuncţionalităţile familiale pot consta şi din relaţii conflictuale între părinţi, ceea ce creează

premise nefavorabile unei socializări primare adecvate şi incorporării normelor morale ale

societăţii.

Consumatorii de droguri pot proveni şi din familii exagerat de tolerante faţă de

comportamentele descendenţilor. Părinţii se pot amăgi că este vorba doar de o problemă

trecătoare şi acest lucru îi determină să se autoliniştească, lăsând astfel situaţia să scape treptat de

sub control.

Un aspect deosebit de important este existenţa unor cazuri de drogo-dependenţă în

familiile de origine ale toxicomanilor. Consumul de droguri care se produce în familie

influenţează consumul de droguri de către copii, adolescenţi. Această asociere pozitivă a fost

consistent obrservată atât pentru drogurile legale cât şi pentru cele ilegale.

Un studiu efectuat în Berlin (1995) a vizat familiile de origine ale toxicomanilor şi a scos

în evidenţă faptul că dintr-un număr de 81 de familii luate la studiu, în 52 dintre ele au existat

cazuri de alcoolism patern şi/sau dependenţă de droguri la fraţi sau surori, în unele cazuri

existând în familie decese cauzate de droguri. Modul în care modelul existent în familie se

transmite şi la alţi membri (alţi copii din familie) depinde de sexul acestora şi de tipul de adicţie.

În cazul femeilor este mai frecventă situaţia în care părinţii le oferă un exemplu de rezolvare a

momentelor de criză în special prin consumul de alcool dar şi prin consumul diferitelor categorii

de droguri. Pentru bărbaţi, modelul este oferit mai frecvent de către fraţi sau surori, de multe ori

fiind ei înşişi dependenţi de droguri.

Teorii psihologice privind consumul de droguri

Teoriile psihodinamice

Teoriile psihodinamice clasice susţin că abuzul de droguri reprezintă un echivalent al

masturbării, un mijloc de apărare împotriva impulsurilor homosexuale sau ca o manifestare a

regresiei orale.

În prezent, adepţii teoriilor psihodinamice susţin că există o relaţie între consumul de

droguri şi depresie sau consumul de droguri ca reflectare a funcţionării unui ego disturbat.





Necesitatea de a se droga este o formă de înlăturare a depresiei care apare în timpul perioadelor

frustrante, drogul apărând ca o modalitate de a înlătura starea de tensiune.

Conform teoriilor psihodinamice, toxicomanii au frecvent în antecedente unele aspecte

particulare: o copilărie instabilă, predispoziţie la automedicaţie.

Teoriile behavioriste pun accentul pe comportamentul de căutare a drogului, mai degrabă

decât pe instalarea dependenţei fizice. Se consideră că în inducerea comportamentului de căutare

a drogului sunt implicaţi unii factori comportamentali, ca: efectele de întărire pozitivă (starea de

euforie, înlăturarea anxietăţii, prevenirea sau dispariţia simptomelor de sindromului de

abstinenţă, creşterea performanţelor fizice şi psihice) care accentuează comportamentul de

căutare a drogului; efectele adverse ale drogului, care slăbesc comportamentul de căutare;

capacitatea individului de a discrimina între efectele drogului şi alte substanţe.

La aceşti factori se adaugă unele variabile modulatorii, cum ar fi: contextul social, factori

genetici, istoricul comportamental antecedentele farmacologice, mecanismele neuronale, toate

acestea contribuind la efectele de întărire pozitivă ale drogului. Aşadar, în consumul de droguri,

precum şi în orice comportament, cu cât este mai rapid recompensat cu o experienţă plăcută şi cu

cât se întâmplă mai des, cu atât comportamentul respectiv devine mai puternic. Drogurile care

sunt inhalate sau injectate, având astfel un efect rapid, sau cele care au un efect de scurtă durată

şi trebuie consumate mai des vor determina o învăţare mai rapidă a comportamentului.

Există însă şi teorii care pun accentul pe noţiunea de toleranţă, în sensul că toleranţa este

elementul esenţial care determină şi domină comportamentul individului dependent,

caracterizând cel mai adecvat natura şi evoluţia fenomenului de dependenţă. Aceste teorii nu ţin

cont de rolul deosebit de important pe care îl deţin relaţiile interpersonale şi subculturile în care

trăieşte individul în instalarea dependenţei.

Teoria procesului contrar al motivaţiei dobândite propusă de R Solomon (1980), distinge

o serie de modificări care apar în starea psihică a unui consumator de droguri în funcţie de

vechimea administrării drogului.

În opinia sa, după primele experimentări ale drogului, individul, care nu este încă

dependent, prezintă următoarele caracteristici: înainte de o nouă administrare a drogului,

individul se află într-o stare de inactivitate, de indiferenţă faţă de efectele acestuia; în cursul şi

imediat după administrarea drogului, individul intră într-o stare de euforie; în această fază,

efectele drogului sunt extrem de plăcute pentru consumator; după ce efectele drogului scad în





intensitate, individul revine la stare de inactivitate (indiferenţă) anterioară; motivaţia utilizării

drogului este de a regăsi starea de euforie.

Din momentul instalării dependenţei faţă de drog, individul prezintă alte caracteristici:

înaintea administrării drogului, individul simte o dorinţă imperioasă de a-l consuma; după

administrarea drogului urmează o stare de mare satisfacţie, mai degrabă decât starea de euforie

extremă care caracterizează individul ce nu este dependent de drog; pe măsură ce efectele

drogului încep să dispară, toxicomanul trăieşte efectele neplăcute ale sindromului de abstinenţă,

dorinţa psihologică şi/sau fiziologică de a-şi administra drogul din nou. În acest mod, motivaţia

consumului de droguri se schimbă, de la obţinerea unei stări pozitive de euforie la individul care

nu este dependent de drog, la evitarea unei stări neplăcute, negative la cel dependent.

După cum demonstrează experienţa practică, dependenţa fizică şi evitarea simptomelor

de abstinenţă, singure, nu pot explica pe deplin folosirea în continuare a drogurilor. De exemplu,

un individ spitalizat şi tratat pentru dependenţă de heroină, nu se mai confruntă cu simptomele de

abstinenţă după circa 1-2 săptămâni; totuşi de multe ori, cei care şi-au pierdut în urma

tratamentului dependenţa fizică şi toleranţa faţă de drog, se întorc la consumul de heroină după

perioada de spitalizare. Acest aspect este o dovadă în sprijinul importanţei deosebite a factorilor

situaţionali în consumul de droguri.

Multitudinea şi variabilitatea deosebit de mare a factorilor cauzali şi favorizanţi care pot

fi decelaţi în dependenţa de droguri nu izolează „personalitatea individului” considerate element

central în majoritatea explicaţiilor psihologice. Pentru a explica de ce toxicomanii caută calea

particulară a consumului de droguri pentru rezolvarea problemelor psihologice, a fost lansată o

teorie care susţine că drogul, îi permite individului să realizeze măcar o adaptare rezonabilă la

viaţă. Conform acestei teorii, propusă de Peter Laurie, drogul serveşte de fapt unui scop util,

acela de a preveni ca personalitatea perturbată a individului să „cadă” mai jos, spre boli psihice

mai grave.

4. Structura personalităţii toxicomanului

Faptul că din imensa majoritate a oamenilor care incidental sau fortuit vin în contact cu

drogul numai unii devin toxicomani, a orientat investigaţiile asupra personalităţii acestora.

Fiecare om este o entitate unică, fiind destul de dificil de realizat un portret al

consumatorului de droguri. Totuşi, o trăsătură comună, întâlnită la dependenţii de droguri, este

aceea că drogul îi face capabili de a „rezolva” unele din deficienţele personalităţii lor. Prin





evadarea într-o lume artificială indusă de consumul de droguri, toxicomanii pot înfrunta

realitatea inadecvării lor personale.

O direcţie interesantă de cercetare a fost aceea care a urmărit diferenţele de personalitate

existente între consumatorii diverselor tipuri de droguri. A apărut astfel ipoteza că alegerea unui

drog poate fi condiţionată de personalitatea individului. În acest sens, Penk (1983) a comparat,

cu ajutorul chestionarului MMPI, trei grupe de consumatori de droguri: heroimani, consumatori

de amfetamine, consumatori de barbiturice, care erau echivalente din punct de vedere al:

coeficientului de inteligenţă, vârstei mediului socio-economic de provenienţă şi durata

consumului. S-a constatat că subiecţii care consumă amfetamine şi barbiturice sunt mai

deprimaţi, pasivi, anxioşi, introvertiţi decât consumatorii de heroină, dar toţi posedă o serie de

trăsături comune, cum ar fi desocializare, impulsivitate etc.

Numeroase studii au comparat mai multe cazuri de consumatori de droguri puternice,

constatând la aceştia din urmă: insuficienţă a gândirii raţionale, dificultăţi de adaptare la realitate,

impulsivitate, cu descărcare imediată şi masivă a afectelor, relaţia cu imaginile parentale

perturbate, teama de dezorganizare a personalităţii, angoasă, perceperea disforică a realului,

evitarea contactului cu fiinţele umane, care sunt percepute ca ostile şi ameninţătoare.

Cordier (1986) a comparat un lot de 20 de consumatori de droguri puternice cu un lot de

20 de neconsumatori, folosind „Tennessee Self Concept Scale”, cu ajutorul căreia se poate

măsura percepţia de sine. S-a constatat că toxicomanul prezintă o adaptare defectuoasă în raport

cu propria identitate şi în raport cu cadrul de referinţă extern. Acelaşi autor, folosind IPAT

Cattel, găseşte că persoanele care consumă droguri puternice prezintă o anxietate mai puternică,

favorizată de o serie de factori cum ar fi: deficitul unei concepţii acceptabile despre sine însuşi şi

vulnerabilitatea în cadrul efortului de adaptare la mediul înconjurător datorită unei imaturităţi

emoţionale.

Un alt studiu realizat de Jeanne & Jack Black (1980) în care s-au comparat trei grupe de

subiecţi având vârsta de 20 de ani (dependenţii de droguri, cei care au experimentat o dată sau de

mai multe ori, cei care nu au consumat niciodată) arată că dependenţii de droguri, spre deosebire

de ceilalţi, sunt consideraţi defectuoşi în impulsul controlului, iresponsabili, neproductivi şi

incapabili de a-şi finaliza sarcinile, rebeli, noncomformişti, inconsistenţi din punct de vedere etic.

Toate aceste studii ne evidenţiază faptul că nu putem vorbi de existenţa unui stereotip în

ceea ce-i priveşte pe cei ce abuzează de droguri, este dificilă realizarea unei generalizări. Există





totuşi o serie de trăsături de personalitate care apar în toate cazurile de toxicomanie: statut de

rebel, nivel înalt al căutării senzaţiilor tari, toleranţă crescută la devianţă, rezistenţă la normele

tradiţionale ale autorităţilor, nevoia puternică de independenţă, stimă de sine scăzută, sentiment

de lipsă a controlului asupra propriei vieţi.

Caracterizând succint toxicomanul, putem afirma că nu-i găsim „sub nici un aspect o

centrare” ci „veşnic o evadare în zonele nelimitate” (W. Leibbrand).

Unele persoane dependente susţin că el/ea consumă droguri în mod excesiv sau că a

încercat să reducă acest consum, să-l controleze, dar nu a reuşit acest lucru. Sub acţiunea

drogului personalitatea toxicomanului precum şi comportamentul său sunt dominate de

ambiguitate. Iniţiativele, investiţiile şi elanul vital al toxicomanului sunt deturnate, de la acţiunea

concretă a interrelaţiilor cu ambianţa şi redirecţionate, polarizate asupra trăirii hedonice. La

această lume care a devenit pentru el un mijloc de compensare şi echilibrare, toxicomanul nu

renunţă, în ciuda tuturor constrângerilor şi îndatoririlor etice, morale, religioase, familiale sau

sociale. În vederea obţinerii drogului de care are mare nevoie, toxicomanul operează reorientări

de interese şi tendinţe, reorganizând sistemul motivaţional în funcţie de acest scop unic. Astfel,

relaţiile interpersonale normale îşi pierd mult din valoarea afectivă (se rup de familie, prieteni,

colegi), petrecând mai mult timp cu alţi consumatori. Însăşi legăturile cu ceilalţi toxicomani sunt

lipsite de profunzime şi conţinut, având la bază doar obişnuinţa comună şi sursele de procurare a

drogului.

De asemenea, sub acţiunea sau din dorinţa imperioasă de a-şi procura drogul, ajung să

nu-şi mai îndeplinească cum trebuie rolurile sociale (de student, părinte, angajat etc.). Experţii

estimează că 20% din populaţia americană lucrătoare foloseşte droguri periculoase la locul de

muncă, pentru că nu-şi poate controla consumul şi dependenţa de care suferă. Fie că vin la

serviciu deja drogaţi, fie că se droghează acolo, aceşti indivizi nu pot controla drogul chiar dacă

apar numeroase consecinţe negative. De la sustragerea faţă de îndatoririle sociale, familiale,

toxicomanul este capabil chiar de acte antisociale pentru a obţine drogul, deseori efectul însuşi al

drogului poartă o potenţialitate delictuală.

În 1973 Deniker a afirmat existenţa unui sindrom deficitar al toxicomanilor, caracterizat

prin: deficit de activitate (mai accentuat la consumatorii de opiacee), care constă din faptul că

individul nu mai face efortul de a-şi procura drogul, deficit de funcţionare intelectuală,

caracterizat printr-o încetinire, lentoare, tulburări ale memoriei de scurtă durată, dificultate de





desfăşurare a funcţiilor cognitive, deficit de bună dispoziţie şi afectivitate care stă la baza

dezinserţiei familiale, sociale şi aderării la grupuri subculturale, marginale, în care fiecare individ

este izolat, iar afectivitatea este îndreptată doar spre drog.

Majoritatea specialiştilor au ajuns la concluzia că toxicomanii pot fi încadraţi în patru

grupe:

1. psihotici, prepsihotici, parapsihotici

2. psihopaţi, dezechilibraţi psihic nevrotici

3. imaturi

4. aderarea la un grup care exercită presiuni, prozentilism, aderarea la modă.

Hill, Loo şi Olivestein, recurgând la diferite studii statistice indică predominanţa

personalităţilor psihopatice şi frecvenţa destul de mare a structurilor psihotice la persoanele

dependente de droguri. Aşadar portretul toxicomanului este dominat de o descriere negativă, din

„micul dizarmonic” care a consumat prima dată drogul se dezvoltă rapid „marele dizarmonic”,

sclav al drogului, mergând inevitabil pe panta degradării morale.

5. Implicaţii juridice ale toxicomaniei

Toxicomania este considerată ca fiind nocivă social prin consecinţele distructive fapt

pentru care face obiectul unor reglementări juridice. Consumul de droguri ilicite, cu toate

implicaţiile sale dezorganizante de factură psihosocială, este considerat o formă de devianţă,

interzis pe teritoriul ţării noastre. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că indivizii, prin

consumul de droguri, încalcă normele societăţii şi interesele într-un cadru informal. Există o

serie de cercetări (Alfred Lindesmith şi John Gagnon 1964) în opinia cărora consumul de droguri

nu semnifică întotdeauna o conduită deviantă. Acest aspect este explicat prin faptul că noţiunea

de devianţă este relativă, dependentă de condiţii de loc, de timp şi de cel care o defineşte ,

înţelegând prin aceasta că ceea ce pentru o anumită clasă socială, categorie ocupaţională sau

religioasă înseamnă devianţă, pentru alta reprezintă o conduită normală (de exemplu, în Jamaica,

marijuana este considerată un remediu important pentru o serie de afecţiuni dar şi obiect de cult,

fiind folosită în ceremoniile religioase).

Sociologul Jack Young susţine că în ţările în care consumul de droguri este considerat

infracţiune, consumatorul este privit ca un „criminal” deoarece de cele mai multe ori ajunge să

comită o serie de delicte pentru a-şi procura drogul şi pentru a obţine banii necesari cumpărării

acestuia.





Criminalitatea creată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic,

medical, cultural şi politic, cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi

celor ale societăţii, ale mai multor persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor,

influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor.

Îngrijorarea specialiştilor în materie (medici, psihologi, sociologi, funcţionari din diferite

organisme statale etc.) este alimentată în primul rând de mondializarea crescândă a acestei

problematici şi de ştergerea, tot mai rapidă, a distincţiei existente într-o recentă autoritate între

ţările producătoare, consumatoare şi de tranzit.

Un exemplu elocvent, din acest punct de vedere, îl constituie escaladarea problematicii în

România începând cu anul 1990, când traficul ilicit şi abuzul de droguri au surclasat toate

pronosticurile specialiştilor, astfel că dintr-o ţară de „tranzit” a devenit una „consumatoare de

droguri”. Fenomenul este în continuă creştere, o mare parte din cantităţile de droguri care ajung

pe teritoriul ţării, rămânând pentru consum intern. În prezent se poate vorbi de existenţa unei

pieţe interne a drogurilor, cu filiere de distribuţie bine organizate şi o ofertă considerabilă

(heroină, marijuana, haşiş, cocaină, ecstasy, amfetamine) şi de un grup de „clienţi” ai acesteia,

consumatorii de droguri. Cândva ascunse şi limitate la ţările vecine, acum sunt răspândite peste

tot în ţară şi în fiecare mediu social. Sunt întâlnite în şcoli, facultăţi, locuri de antrenament

sportiv şi, în special pe străzile din cartierele rău famate. Alarmant este faptul că majoritatea

consumatorilor o constituie adolescenţii şi persoanele tinere. Aceştia nu văd nici o diferenţă între

consumul de tutun, alcool şi cel al drogurilor ilegale uşoare, deşi ar trebui să fie conştienţi că,

separat de efectul dăunător al drogului în sine, chiar şi implicarea întâmplătoare sau

experimentarea acestora este o activitate ilegală şi ne poate solda cu dosar penal.

Cei mai mulţi dintre consumatori sunt bărbaţi, însă numărul de femei este în continuă

creştere. Potrivit unor date furnizate de către „Centrul de Studii şi Cercetări pentru probleme de

tineret” (2004) se evidenţiază pregnanţa consumului de droguri la tineri şi faptul că diferenţele în

funcţie de gender sunt din ce în ce mai mici, în sensul că tot mai multe femei se declară

consumatoare de droguri (de la un raport de 1:3 în anii ’96-’97 la un raport de 1:2 în prezent).

În ţara noastră atât consumul cât şi traficul ilicit de droguri sunt considerate infracţiuni

fiind pedepsite prin lege. Traficul ilicit de droguri, în prezent, este o activitate foarte lucrativă cu

caracter supranaţional, având drept scop imediat alimentarea centrelor de consum şi, ca finalitate,

obţinerea unor beneficii.





De asemenea, constituie infracţiune şi operaţiunile cu privire la cultivarea, producerea,

fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare,

cumpărarea, deţinerea, ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept.

Prin cultivare se înţelege acţiunea de a însămânţa plante care conţin substanţe stupefiante, a lucra

pământul, precum şi recoltarea acestor plante. Din ele trebuie să se obţină substanţe care fac

parte din categoria drogurilor, pentru ca acţiunea să fie ilicită.

Experimentarea constă în efectuarea de experienţe cu produse sau substanţe stupefiante,

în afara cadrului legal, adică în afara laboratoarelor de analize şi cercetări ştiinţifice. Constituie

infracţiune şi experimentarea substanţelor sau produselor stupefiante asupra propriului corp,

legea nefăcând nici o distincţie în această privinţă, pericolul social fiind acelaşi ca şi atunci când

s-ar experimenta asupra altei persoane. Spre exemplu, meritul de a fi descoperit morfina şi de a fi

izolat-o din opiu revine farmacistului german Serturner. În anul 1803, el a izolat şi a descris

primul morfina. Un lucru mai puţin cunoscut îl constituie faptul că acest farmacist şi-a

compromis sănătatea făcând experienţe cu morfina asupra propriului corp.

Infracţiunea de deţinere constă în fapta persoanei de a ţine, a păstra la domiciliul său ori

în orice alt loc ştiut de ea, substanţe stupefiante, indiferent dacă acestea sunt pentru consum

propriu sau aparţin altei persoane.

Într-un studiu realizat pe populaţia generală a ţării noastre (2006) s-a constatat că o mare

parte a infracţiunilor o reprezintă operaţiunile ilegale de vânzare a unor droguri de abuz (haşiş,

cannabis, heroină, cocaină etc.).

Este greşit să pedepseşti boala în sine. În legislaţie se incriminează operaţiunile şi

folosirea drogurilor şi nu dependenţa în sine. Dacă dependenţa are efecte nefaste, atunci este o

activitate distructivă, iar responsabilitatea o poartă dependentul. Interzicerea drogurilor a făcut ca

acestea să prezinte un mai mare interes, iar faptul că dependenţa este greu de contracarat este un

motiv important pentru a controla drogurile.

VIII. Rezultatele studiului și interpretarea acestora

În cele ce urmează prezentăm rezultatele obținute pe fiecare dintre întrebările cuprinse în

chestionar și interpretarea acestora.





1. Cum îți petreci timpul liber? (întrebare cu variabile multiple)

Variabila socializare online

Variante de

răspuns Frecvențe Procente Procente valide Procente

cumulate

niciodată 35 3,2 3,2 3,2

de câteva ori pe an 19 1,7 1,7 4,9

de câteva ori pe

lună 24 2,2 2,2 7,1

de câteva ori pe

săptămână 127 11,6 11,6 18,7

în fiecare zi 878 79,9 79,9 98,5

nu răspunde 16 1,5 1,5 100,0

Total 1099 100,0 100,0

79,9% dintre elevi au raspuns că își petrec timpul liber prin socializare online și 11,6

dintre aceștia își petrec timpul liber socializând online de câteva ori pe săptămână.

Variabila activități sportive, mișcare fizică

Variante de


cumulate

niciodată 26 2,4 2,4 2,4


de câteva ori pe

lună 155 14,1 14,1 21,8

de câteva ori pe

săptămână 525 47,8 47,8 69,6

în fiecare zi 304 27,7 27,7 97,3

nu răspunde 30 2,7 2,7 100,0

Total 1099 100,0 100,0

47,8% elevi își petrec timpul liber făcând activități sportive, mișcare fizică de câteva ori

pe săptămână, 27,7% fac activități sportive în fiecare zi.

Variabila jocuri pe PC sau telefon

Variante de


cumulate

niciodată 100 9,1 9,1 9,1


de câteva ori pe

lună 140 12,7 12,7 28,4

de câteva ori pe

săptămână 376 34,2 34,2 62,6





în fiecare zi 389 35,4 35,4 98,0

nu răspunde 22 2,0 2,0 100,0

Total 1099 100,0 100,0

34,2%dintre elevi își petrec timpul liber cu jocuri pe PC sau pe telefon, 28,8% folosesc

jocurile pe PC sau pe telefon de câteva ori pe lună și 26,8%dintre aceștia folosesc o dată pe

săptămână.

Variabila Ieșiri cu prietenii

Variante de


cumulate

niciodată 17 1,5 1,5 1,5


de câteva ori pe

lună 243 22,1 22,1 28,1

de câteva ori pe

săptămână 543 49,4 49,4 77,5

în fiecare zi 227 20,7 20,7 98,2

nu răspunde 20 1,8 1,8 100,0

Total 1099 100,0 100,0

49,4% dintre elevi își petrec timpul liber ieșind cu prietenii de câteva ori pe săptămână iar

22,1% de câteva ori pe lună.

Variabilashopping, mall

Variante de

răspuns

Frecvențe Procente Procente valide Procente

cumulate

niciodată 52 4,7 4,7 4,7


de câteva ori pe

lună 593 54,0 54,0 72,9

de câteva ori pe

săptămână 239 21,7 21,7 94,6

în fiecare zi 28 2,5 2,5 97,2

nu răspunde 31 2,8 2,8 100,0

Total 1099 100,0 100,0

54% dintre elevi își petrec timpul liber mergând la shoping, mall.

Variabila jocuri de noroc

Variante de


cumulate

niciodată 887 80,7 80,7 80,7






de câteva ori pe

lună 37 3,4 3,4 90,9

de câteva ori pe

săptămână 36 3,3 3,3 94,2

în fiecare zi 31 2,8 2,8 97,0

nu răspunde 33 3,0 3,0 100,0

Total 1099 100,0 100,0

80,7% niciodată nu recurg la jocuri de noroc în timpul lor liber și 2,8% recurg zilnic la

astfel de jocuri.

Variabila citit, lectură

Variante de

răspuns


cumulate

niciodată 97 8,8 8,8 8,8


de câteva ori pe

lună 316 28,8 28,8 56,1

de câteva ori pe

săptămână 295 26,8 26,8 82,9

în fiecare zi 153 13,9 13,9 96,8

nu răspunde 35 3,2 3,2 100,0

Total 1099 100,0 100,0

28,8% dintre elevi aleg cititul,lectura ca mod de petrecere a timpului lor liber și 8,8%

dintre aceștia nu recurg niciodată la aceste tipuri de activități în timpul lor liber.

Variabilaalte hobby-uri (muzica, dans, pictura etc.)

Variante de

răspuns


cumulate

niciodată 174 15,8 15,8 15,8


de câteva ori pe

lună 159 14,5 14,5 41,0

de câteva ori pe

săptămână 285 25,9 25,9 67,0

în fiecare zi 324 29,5 29,5 96,5

nu răspunde 39 3,5 3,5 100,0

Total 1099 100,0 100,0

29,5% dintre elevi au alte hobby-uri cum ar fi muzica,dansul, pictura, etc.





2. Ai consumat vreodată băuturi alcoolice?

Variante de răspuns

Frecvențe Procente Procente valide

Procente

cumulative

da 734 66,8 66,8 66,8

nu 296 26,9 26,9 93,7

nu știu/nu răspund 57 5,2 5,2 98,9

nu răspunde la item 12 1,1 1,1 100,0

Total 1099 100,0 100,0

66,8% dintre elevi au consumat bauturi alcoolice si 26,9 % nu au consumat bauturi

alcoolice.

3. De câte ori ai consumat băuturi alcoolice?(întrebare cu varibile multiple)

Variabila consum de alcool de-a lungul întregii vieți

Variante de

răspuns Frecvențe Procente

Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 255 23,2 23,2 23,2

1 - 2 ori 157 14,3 14,3 37,5

3 - 5 ori 128 11,6 11,6 49,1

6 - 9 ori 110 10,0 10,0 59,1

10 - 20 ori 104 9,5 9,5 68,6

mai mult de

20 ori

252 22,9 22,9 91,5

nu răspunde 93 8,5 8,5 100,0

Total 1099 100,0 100,0

ai consumat vreodata bauturi

alcoolice0%0%

da67%

nu27%

nu stiu/nu raspund

5%

nu raspunde la item1%

consum băuturi alcoolice





23,2% dintre elevi nu au consumat alcool de-a lungul întregii vieți ,14,3% au consumat 1-

2 ori și 22,9% au consumat alcool mai mult de 20 de ori de-a lungul întregii vieți.

Variabila consum de alcool în ultimul an

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 286 26,0 26,0 26,0

1 - 2 ori 235 21,4 21,4 47,4

3 - 5 ori 137 12,5 12,5 59,9

6 - 9 ori 107 9,7 9,7 69,6

10 - 20 ori 110 10,0 10,0 79,6

mai mult de 20 ori 101 9,2 9,2 88,8

nu răspunde 123 11,2 11,2 100,0

Total 1099 100,0 100,0

consum alcool de-a

lungul intregii vieti

0%

niciodata23%

1 - 2 ori14%

3 - 5 ori12%

6 - 9 ori10%

10 - 20 ori10%

mai mult de 20 ori23%

nu raspunde8% 0%

consum alcool de-alungul întregii vieți





26% nu au consumat alcool în ultimul an,21,4% au consumat alcool de 1-2 ori și 9,2% au

consumat mai mult de 20 de ori de-a lungul întregii vieți.

Variabilaconsum de alcool în ultimele 30 de zile

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 544 49,5 49,5 49,5

1 - 2 ori 254 23,1 23,1 72,6

3 - 5 ori 78 7,1 7,1 79,7

6 - 9 ori 47 4,3 4,3 84,0

10 - 20 ori 21 1,9 1,9 85,9

mai mult de 20 ori 19 1,7 1,7 87,6

nu răspunde 1 ,1 ,1 87,7

Total 1099 100,0 100,0

49,5% dintr elevi nu au consumat alcool în ultimele 30 de zile, 23,1% au consumat alcool

cel putin 1-2 ori și 1,7% au consumat mai mult de 20 de ori.

niciodata26%

1 - 2 ori21%

3 - 5 ori13%

6 - 9 ori10%

10 - 20 ori10%


nu raspunde11%

consum alcool ultimul an





4. În ultimele 30 de zile,de câte ori ai consumat următoarele băuturi

alcoolice?(întrebare cu variabile multiple)

Variabila consum de bere în ultima lună

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 660 60,1 60,1 60,1

1 - 2 ori 250 22,7 22,7 82,8

3 - 5 ori 59 5,4 5,4 88,2

6 - 9 ori 45 4,1 4,1 92,3

10 - 20 ori 14 1,3 1,3 93,5

mai mult de 20 ori 28 2,5 2,5 96,1

nu răspunde 43 3,9 3,9 100,0

Total 100,0 100,0 100,0

niciodata0%

1 - 2 ori46%

3 - 5 ori14%

6 - 9 ori9%

10 - 20 ori4%


nu este cazul0%

nu raspunde24%

consum de alcool în ultimele 30 zile





60,1% dintre elevi nu au consumat bere în ultima lună, 22,7% dintre aceștia au consumat

bere în ultima lună 1-2 ori și 2,5% au consumat bere mai mult de 20 de ori în ultima lună.

Variabila consum de cidru în ultima lună

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 723 65,8 65,8 65,8

1 - 2 ori 196 17,8 17,8 83,6

3 - 5 ori 68 6,2 6,2 89,8

6 - 9 ori 27 2,5 2,5 92,3

10 - 20 ori 10 ,9 ,9 93,2

mai mult de 20 ori 14 1,3 1,3 94,4

nu răspunde 61 5,6 5,6 100,0

Total 1099 100,0 100,0

niciodata30%

1 - 2 ori11%

3 - 5 ori3%

6 - 9 ori2%

10 - 20 ori1%

mai mult de 20 de

ori1%

nu raspunde2%

Total50%

consum de bere în ultima lună





65,8% nu au consumat cidru în ultima lună,17,8% au consumat 1-2 ori și 1,3% au

consumat mai mult de 20 ori.

Variabila consum de băuturi slab alcoolizate

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 678 61,7 61,7 61,7

1 - 2 ori 218 19,8 19,8 81,5

3 - 5 ori 65 5,9 5,9 87,4

6 - 9 ori 38 3,5 3,5 90,9

10 - 20 ori 19 1,7 1,7 92,6

mai mult de 20 ori 13 1,2 1,2 93,8

nu răspunde 68 6,2 6,2 100,0

Total 1099 100,0 100,0

61,7% dintre elevi nu au consumat băuturi slab alcoolizate în ultima lună,19,8% au

consumat 1-2 ori și 1,2% au consumat mai mult de 20 ori.

niciodata66%

1 - 2 ori18%

3 - 5 ori6%

6 - 9 ori2% 10 - 20 ori

1%

mai mult de 20 de ori1%

nu raspunde6%

consum de cidru în ultima lună





Variabila consum de vin, spumante în ultima lună

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 658 59,9 59,9 59,9

1 - 2 ori 254 23,1 23,1 83,0

3 - 5 ori 63 5,7 5,7 88,7

6 - 9 ori 33 3,0 3,0 91,7

10 - 20 ori 21 1,9 1,9 93,6

mai mult de 20 ori 17 1,5 1,5 95,2

nu răspunde 53 4,8 4,8 100,0

Total 1099 100,0 100,0

59,9% nu au consumat în ultima lună vin,spumante,23,1% au consumat 1-2 ori și 1,5%

au consumat mai mult de 20 ori în ultima lună.

niciodata62%

1 - 2 ori20%

3 - 5 ori6%

6 - 9 ori3%

10 - 20 ori2%

mai mult de 20 de ori

1%

nu raspunde6%

consum de băuturi slab alcoolizate





Variabila consum de spirtoase în ultima lună

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 773 70,3 70,3 70,3

1 - 2 ori 151 13,7 13,7 84,1

3 - 5 ori 47 4,3 4,3 88,4

6 - 9 ori 26 2,4 2,4 90,7

10 - 20 ori 17 1,5 1,5 92,3

mai mult de 20 ori 23 2,1 2,1 94,4

nu răspunde 62 5,6 5,6 100,0

Total 1099 100,0 100,0

70,3% dintre elevi nu au consumat deloc băuturi spirtoase în ultima lună, 13,7% au

consumat 1-2 ori și 2,1% au consumat mai mult de 20 de ori.

0%

niciodata0%

1 - 2 ori60%

3 - 5 ori23%

6 - 9 ori6%

10 - 20 ori3%

mai mult de 20 de ori2%

nu raspunde1%

5%

consum de vin, spumante în ultima lună





5. În ultimele 30 de zile,ai participat la petreceri/evenimenteunde ai consumat

mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice?


Frecvențe Procente

Procente

valide

Procente

cumulative

niciodată 761 69,2 69,2 69,2

1 - 2 ori 193 17,6 17,6 86,8

3 - 5 ori 62 5,6 5,6 92,4

6 - 9 ori 31 2,8 2,8 95,3

mai mult de 10 ori 22 2,0 2,0 97,3

nu răspunde 30 2,7 2,7 100,0

Total 1099 100,0 100,0

69,2% dintre elevi nu au consumat mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice la petreceri

în ultimele 30 de zile,17,6% au consumat 1-2 ori și 2% mai mult de 10 ori au consumat mai mult

de 5 pahare.

consum de

spirtoase in ultima

luna0%

0%

niciodata0%

1 - 2 ori46%

3 - 5 ori15%

6 - 9 ori8%10 - 20 ori

5%


7%

nu raspunde19%

consum de spirtoase în ultima lună





6. Ce știi despre substanțele considerate droguri?

La această întrebare cu răspuns deschis aproximativ 33% dintre ei au spus că subtanțele

condiserate droguri sunt dăunătoare pentru organism, 31% că provoacă dependență, 8% că

afectează grav sănătatea, 8% că sunt substanțe periculoase, 6,5% că sunt substanțe

interzise/ilegale, 5,3% că pot provoca moartea.

Ne atrage atenția faptul că aproximativ 12% dintre elevi au spus că nu cunosc nimic

despre substanțele considerate droguri și că există un procent ridicat (7,3%) de elevi care nu au

răspuns la această întrebare.

niciodata69%

1 - 2 ori17%

3 - 5 ori6%

6 - 9 ori3%


nu raspunde3%

pahare petrecere în ultimele 30 de zile





Răspunsuri

Număr de

răspunsuri

Procent de

elevi

daunează organismului 360 32.76%

provoaca dependență 339 30.85%

nimic/nu cunosc 132 12.01%

afecteaza grav sănătatea 88 8.01%

nu raspund 80 7.28%

interzise/ilegale 71 6.46%

sunt periculoase 68 6.19%

pot provoca moartea 58 5.28%

halucinații 54 4.91%

afecteaza sanatatea 39 3.55%

afecteaza sanatatea psihica 27 2.46%

o stare de bine/relaxare/visare/stare placută 27 2.46%

sunt foarte periculoase 22 2.00%

starie de euforie/fericire de moment/energie 19 1.73%

afectează comportamentul 17 1.55%

afectează sănătatea fizică 17 1.55%

afectează creierul 16 1.46%

te pot îmbolnăvi 16 1.46%

nu trebuie folosite 15 1.36%

cauzeaza probleme sociale (familie, prieteni) 12 1.09%

stari de ameteala/confuzie 11 1.00%

multe lucruri/aproape tot 11 1.00%

stări de inconstiență 10 0.91%

afectează sistemul nervos 9 0.82%

afectează organele interne 7 0.64%

costisitoare/scumpe 6 0.55%

pot provoca cancer 5 0.45%

afectează modul de viață 5 0.45%

provoacă depresie 5 0.45%

provoacă agresivitate/violență 5 0.45%

legale și ilegale 5 0.45%

folosite în medicină 5 0.45%

nu mă interesează 5 0.45%

substanțe naturale și de sinteză 4 0.36%

afectează plămânii 3 0.27%

afecteaza memoria/demența 3 0.27%

tratamentul cancerului 3 0.27%

unele ajuta/benefice 3 0.27%

îi afectează pe cei din jur 3 0.27%

afectează ficatul 2 0.18%





7. Care sunt tipurile de droguri pe care le cunoști?

Cele mai cunoscute droguri de către elevi chestionați sunt: cocaina 51,5 %, marijuana

50,68 %, heroina 35,67 %, cannabis 21,84 %, LSD 16,83 %, ecstasy 15, 56 %, etnobotanice

14,29 %, nicotina 11,56 %, metamfetamina 10,92 %, iarba 7,64 %, amfetamina 7,01 %, legale

5,91 %, hașiș 4,09 %, ciuperci halucinogene 2,18 %, pastile 2%.

Un procent de 15,74 % dintre elevi nu cunosc niciun drog.

Droguri cunoscute

Număr

răspunsuri Procent de elevi

cocaina 566 51.50%

heroina 392 35.67%

metamfetamina 120 10.92%

amfetamina 77 7.01%

morfina 24 2.18%

alcool 36 3.28%

cofeina 32 2.91%

nicotina/tutun 127 11.56%

marijuana 557 50.68%

cannabis 240 21.84%

etnobotanice 157 14.29%

xanax 25 2.27%

ecstasy 171 15.56%

lsd 185 16.83%

halucinogene 17 1.55%

iarba 84 7.64%

hasis 45 4.09%

codeina 16 1.46%

devii o altă persoană 2 0.18%

sunt împotriva principiilor creștine 2 0.18%

marijuana nu este periculoasă 2 0.18%

afectează sentimentele 1 0.09%

consumă multă apa din organism 1 0.09%

deficiențe de vitamine 1 0.09%

pot conduce la viol 1 0.09%

pot conduce la siucid 1 0.09%

provoaca greață/vărsături 1 0.09%

comă 1 0.09%

crime 1 0.09%





zombie 16 1.46%

ciuperci halucinogene 24 2.18%

opioide 11 1.00%

speed 17 1.55%

pastile 22 2.00%

injectabile 10 0.91%

spice 10 0.91%

timbru 7 0.64%

aurolac 6 0.55%

prafuri 13 1.18%

depresive 9 0.82%

stimulente 7 0.64%

cpc 1 0.09%

cox 1 0.09%

feniciclidina 1 0.09%

somnifere 1 0.09%

barbiturice 1 0.09%

metadona 2 0.18%

ketamina 6 0.55%

krokodil 8 0.73%

crack 3 0.27%

sedative 8 0.73%

tranchilizante 4 0.36%

blueberry 1 0.09%

zahar/dulciuri 3 0.27%

ciocolata 1 0.09%

organice 1 0.09%

joint 2 0.18%

coada calului 1 0.09%

narcotice 4 0.36%

prenadez 3 0.27%

jingle jingle 3 0.27%

inhalante 11 1.00%

medicamente 5 0.45%

pastile 5 0.45%

mescalina 1 0.09%

bitum 1 0.09%

purple haze 5 0.45%

molly 3 0.27%

antidepresive 2 0.18%

etau 1 0.09%

boabe 2 0.18%





MDMA 2 0.18%

plante, ierburi 4 0.36%

drogul violului 2 0.18%

nirvana 1 0.09%

haribo 2 0.18%

batter track 1 0.09%

trabucuri 1 0.09%

titaneum 1 0.09%

mac nefiltrat 1 0.09%

paracetamol 1 0.09%

energizant 1 0.09%

calmante 2 0.18%

sintetizant de morfina 1 0.09%

desintetizant de morfina 1 0.09%

lentodiatepide 1 0.09%

otrava de sobolani 1 0.09%

rohypnol 1 0.09%

oxycodina 1 0.09%

pcp 3 0.27%

flakka 2 0.18%

foarte multe 7 0.64%

legale 65 5.91%

ilegale 27 2.46%

legale si ilegale 7 0.64%

nici una/nu cunosc 173 15.74%

8.Cât de greu ți-ar fi să obții o substanță considerată drog,dacă ai vrea să

consumi?


Frecvențe Procente

Procente

valide

Procente

cumulativ

e

imposibil 204 18,6 18,6 18,6

foarte dificil 107 9,7 9,7 28,3

destul de dificil 117 10,6 10,6 38,9

destul de ușor 193 17,6 17,6 56,5

foarte ușor 107 9,7 9,7 66,2

nu știu, nu răspund 351 31,9 31,9 98,2

nu răspunde deloc 20 1,8 1,8 100,0

Total 1099 100,0 100,0





31,9% dintre elevi nu răspund la întrebarea cât de greu le-ar fi să obțină droguri,18,6%

spun că le este imposibil să obțină droguri și 17,6% afirmă că le este destul de ușor.

9.Dacă ai acces la substanțe considerate droguri,de la cinele poți obține?

(întrebare cu răspunsuri multiple)?

Răspunsuri Frecvențe Procente

colegi de clasa/școala 61 5,7%

prieteni 112 10,5%

cunoscuți 267 25,0%

dealeri/traficanți 504 47,1%

alte persoane 126 11,8%

Total 1070 100,0%

47,1% dintre elevi afirmă că pot procura droguri de la dealeri,25% dintre aceștia pot

procura de la cunoscuți, iar 10,5% de la prieteni.

imposibil19% foarte dificil

10%

destul de dificil11%

destul de usor18%

foarte usor10%

nu stiu, nu raspund

32%

cât de dificilă ar fi obținerea unui drog





Alte persoane de la care elevii pot obține droguri sunt: vecini, prieteni ai prietenilor, alți

consumatori, cunoscuți ai cunoscuților, colegi mai mari, oameni de la piață, necunoscuți care

distribuie.

10.Ți s-a oferit vreodată posibilitatea de a consuma sau cumpăra droguri?

Variante de răspuns Frecvențe răspunsuri Procente

niciodată 778 70,8%

1 – 2 ori 181 16,5%

3 – 5 ori 56 5,1%

6 – 9 ori 17 1,5%

mai mult de 10 ori 54 4,9%

nu răspunde 13 1,2%

TOTAL 1099 100%

colegi de clasa/scoala

6%prieteni

10%

cunoscuti25%dealeri/traficanti

47%

alte persoane12%

Surse





Chestionați în legătură posibilitatea de a consuma sau cumpăra droguri, 70,8% declară că

nu li s-a oferit posibilitatea de a cumpăra sau consuma niciodată, 16,5% declară că li s-a oferit

posibilitatea o dată sau de 2 ori, la 5,1% din elevii cuprinși în eșantion li s-a oferit posibilitatea

de 3 până la 5 ori, în timp ce 4,9% din elevi au avut posibilitatea de a cumpăra sau consuma

droguri mai mult de 10 ori.

11.De câte ori ai consumat droguri?

Frecv.

Itemi

consum de droguri de-a

lungul întregii vieți

consum de droguri în

ultimele 30 de zile

consum de droguri

în ultimul an

niciodată 978 1020 982

1 - 2 ori 55 16 37

3 – 5 ori 14 4 9

6 – 9 ori 9 2 5

10 – 20 ori 7 3 6

mai mult de 20 ori 16 3 11

nu răspunde 20 51 49

70,8%

16,5%

5,1%1,5% 4,9% 1,2%

niciodată

1 – 2 ori

3 – 5 ori

6 – 9 ori

mai mult de 10 ori

nu răspunde





Chestionați în legătură cu frecvența consumului de droguri, majoritatea covârșitoare a

respondenților afirmă că nu au consumat droguri niciodată. 55 dintre elevi declară că au

consumat droguri o dată sau de 2 ori, 16 dintre respondenți au consumat droguri în ultimele 30

de zile, iar 37 dintre aceștia au consumat droguri în ultimul an. 16 dintre elevii cuprinși în

eșantion declară că au consumat droguri până acum de mai mult de 20 de ori, 3 dintre elevi au

consumat droguri de mai mult de 20 de ori în ultima lună, în vreme ce 11 dintre elevi declară că

au consumat droguri de mai mult de 20 de ori în ultimul an.

0

200

400

600

800

1000

1200

978

5514 9 7

16

20

1020

16 4 2 3 3

51

982

379 5 6

1149

consum de droguri de-alungul intregii vieti

consum de droguri inultimele 30 de zile

consum de droguri în ultimulan





12.În ultimele 30 de zile, de câte ori ai consumat tipuri de droguri?

Variante de

răspuns etnobotanice

marijuana

cannabis inhalante

tranchilizante

sedative ecstasy

LSD

halucinogene cocaină heroină stimulente

niciodată 92.08% 88.53% 92.26% 92.17% 91.35% 91.71% 91.44% 91.99% 91.90%

1 - 2 ori 0.54% 2.72% 0.09% 0.27% 0.63% 0.18% 0.63% 0.27% 0.18%

3 - 5 ori 0.18% 0.72% 0.18% 0.18% 0.18% 0.27% 0.09% 0.18% 0.27%

6 - 9 ori 0.18% 0.27% 0.18% 0.09% 0.09% 0.18% 0.18% 0.09% 0.18%

10 - 20 ori 0.09% 0.27% 0.09% 0% 0.27% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09%

mai mult de

20 de ori 0.18% 0.54% 0.09% 0.18% 0.36% 0.45% 0.45% 0.27% 0.27%

nu

răspunde 6.73% 6.91% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00% 92.08%88.53%

92.26% 92.17% 91.35% 91.71% 91.44% 91.99% 91.90%

0.54% 2.72% 0.09% 0.27% 0.63% 0.18% 0.63% 0.27% 0.18%6.73% 6.91% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09% 7.09%

niciodata

1 - 2 ori

3 - 5 ori

6 - 9 ori

10 - 20 ori


nu raspunde





Chestionați în legătură cu tipul de droguri conumate în ultimele 30 de zile, majorittea covârșitoare a respondenților declară că

nu au consumat niciodată etnobotanice, cannabis, inhalante, tranchilizante, ecstasy, LSD/halucinogene, cocaină, heroină sau alte

stimulente. 2,76% din respondenți declară că au consumat cannabis/marijuana o dată sau de 2 ori în ultimele 30 de zile.



13.Ai colegi, prieteni, cunoștințe despre care știi că sunt consumatori de droguri?

Variante de răspuns Procente

Nu 43.94%

1 – 2 persoane 21.11%

3 – 5 persoane 10.73%

6 – 9 persoane 9.28%

Nu știu/nu răspund 13.01%

Nu răspunde la item 1.91%

43,94% dintre elevii cuprinși în eșantion declară că nu au colegi, prieteni sau cunoștințe

consumatori de droguri, 21,11% declară că știu 1 sau 2 persoane care consumă droguri, în vreme

ce 10,73% cunosc 3 până la 5 persoane (cunoștințe, colegi, prieteni) care consumă droguri, în

vrecme ce 9,28% din respondenți cunosc 6 până la 9 persoane care consumă droguri.

14.Care crezi că sunt efectele/consecințele consumului de alcool și droguri?

(întrebare cu variante multiple de răspuns)

Variante de răspuns Număr de subiecți

care au ales

variantele

Procente

apariția dependenței (fizice și psihice) - a 945 25,4%

probleme de sănătate (cardio – vasculare,

neurologice, imunitate scăzută, afectarea

organelor interne) - b

821 22%

stare de relaxare, visare, senzație de putere 510 13,7%

43,94%

21,11%

10,73%

9,28%

13,01%

1,91%

colegi, prieteni, cunoștințe care sunt consumatori

Nu

1 - 2 persoane

3 - 5 persoane

6 - 9 persoane

nu stiu/nu raspund

nu raspunde la item

etc. - c

probleme psihice (schimbări de dispoziție,

stări de confuzie, amețeală, dezorientare,

depresie, halucinații auditive și/sau vizuale

etc.) - d

691 18,5%

pierderea controlului asupra propriei

persoane - e

712 19,1%

altele - f 47 1,3%

TOTAL 3726 100%

24,5% din cei chestionați au apreciat că unul dintre efectele majore ale consumului de

alcool și droguri este apariția dependenței (fizice și psihice), 22% dintre elevi apreciază că apariția

problemelor de sănătate este una dintre consecințele consumului îndelungat de alcool și droguri,

13,7% dintre cei chestionați au ales varianta conform căreia consumul de droguri și alcool

conduce la apariția unei stări de relaxare și visare, 18,5% din elevii cuprinși în eșantion apreciază

faptul că problemele psihice (schimbările de dispoziție, stările de confuzie, amețeală,

dezorientare, depresie, halucinațiile audivie și /sau vizuale etc.) reprezintă o consecință importantă

a consumului de alcool și droguri. 19,1%

Alte efecte ale consumului de droguri cunoscute de către elevi sunt: moartea, creșterea

adrenalinei, stare de liniște, amețeală, stare de fericire, izolare socială, certuri cu părinții,

probleme de comunicare, nervozitate, violență, probleme de memorie, pierderea banilor, etc.

25,4%

22%

13,7%

18,5%

19,1%

1,3%

apariția dependenței (fizice și psihice)

probleme de sănătate (cardio – vasculare, neurologice, imunitate scăzută, afectarea organelor interne)

stare de relaxare, visare, senzație de putere etc.

probleme psihice (schimbări de dispoziție, stări de confuzie, amețeală, dezorientare, depresie, halucinații auditive și/sau vizuale etc.)

pierderea controlului asupra propriei persoane

altele

15.Care crezi că sunt riscurile asociate consumului de alcool și droguri?


Variante de răspuns Număr de subiecți care

au ales variantele

Procente

pierderea prietenilor - a 568 16,7%

conflicte în familie (relații de

familie tensionate) - b

867 25,5%

scăderea performanțelor școlare - c 624 18,4%

absenteism, abandon școlar - d 591 17,4%

comportamente din sfera

delincvenței (furt, distrugeri,

violențe, deținere de droguri ilegale

etc. - e

699 20,6%

altele - f 49 1,4%

TOTAL 3398 100%

Riscurile asociate cu consumul de alcool și droguri, în ordinea frecvenței răspunsurilor:

25,5% din elevi apreciază că unul din riscurile majore ale consumului de alcool și droguri este

apariția conflictelor în familie (tensionarea relațiilor de familie), 20,6% din respondenți declară că

unul dintre riscuri este legat de comportamentele din sfera delincvenței; Un alt risc menționat de

către 17,4% din elevii cuprinși în eșantion este cel legat de scăderea frecvenței școlare

16,7%

25,5%

18,4%

17,4%

20,6%

1,4%

pierderea prietenilor

conflicte în familie (relații de familie tensionate)

scăderea performanțelor școlare

absenteism, abandon școlar

comportamente din sfera delincvenței (furt, distrugeri, violențe, deținere de droguri ilegale etc.)

altele

(absenteism și abandon școlar), 18,4% din elevii apreciază faptul că un risc este legat de scăderea

performanțelor școlare.

Alte riscuri asociate consumului de alcool și droguri cunoscute de către elevi sunt :

decesul, probleme cu poliția, violențe, accidente, îmbolnăvire, închisoarea, coma, note mici la

școală, probleme psihice, probleme de memorie, scăderea performanței sportive, scăderea stimei

de sine, depresie, suicid, etc.

16.În cazul în care un elev consumă droguri, cui poate să solicite sprijin sau ajutor de

specialitate?


Variante de răspuns Număr de subiecți care

au ales variantele

Procente

profesor diriginte - a 413 12,6%

consilier școlar - b 547 16,7%

psihoterapeut - c 495 15,1%

medic de familie - d 210 6,4%

medic psihiatru - e 505 15,4%

părinți - f 748 22,8%

prieteni - g 322 9,8%

alte persoane - f 41 1,2%

TOTAL 3281 100%

12,6%

16,7%

15,1%

6,4%15,4%

22,8%

9,8%

1,2%

profesor diriginte

consilier școlar

psihoterapeut

medic de familie

medic psihiatru

părinți

prieteni

alte persoane

Cei mai mulți din elevii respondenți, 22,8% apreciază faptul că părinții ar reprezenta o

sursă de sprijin, 16,7% menționează consilierul școlar ca o posibilă sursă de suport în cazul

consumului de alcool și droguri, 15,4% menționează ca sursă de sprijin medicul psihiatru, 15,1%

consideră că psihoterapia ar fi o sursă de ajutor, 12,6% menționează profesorul diriginte ca sursă

de sprijin, 9,8% spun că prietenii pot constitui o sursă de suport și sprijin pentru situațiile în care

un tânăr consumă alcool sau droguri, iar 6,4% ar apela la medicul de familie în situația

consumului de alcool sau droguri. Alte persoane cărora elevii consideră că un consumator de

droguri i-ar putea solicita ajutorul sunt: rudele, poliția, dealeri, directorul școlii, alte persoane care

au avut astfel de probleme, specialiști antidrog, preotul etc.

17.Dacă ai avea o problemă cu consumul de băuturi alcoolice și droguri, ai apela la

consilierul școlar (psihologul școlar)?

Variante de răspuns Procent subiecți

da 46,67%

nu 33,30%

nu știu/nu răspund 19,01%

nu răspunde la item 1%

46,67% dintre elevii cuprinși în eșantion declară că ar apela la sprijinul consilierului școlar

în situația consumului de droguri sau băuturi alcoolice, 33,30% dintre cei cuprinși în eșantion

declară că nu ar apela la sprijinul consilierului școlar, în timp ce 19,1% nu oferă niciu un răspuns

la această întrebare.

46.67%

33.30%

19.01% 1%

gradul în care elevii ar apela la consilierul școlar

da

nu

nu stiu/nu raspund

nu raspunde la item

18.Ai participat vreodată în școală la activități de informare și prevenire pe tema

consumului de alcool și droguri?

Variante de răspuns Procent subiecți

da 52.60%

nu 31.40%

nu știu/nu răspund 14.50%

nu răspunde la item 1.27%

52,6% din elevii chestionați au participat în școală la activități de informare și prevenire

pe tema consumului de alcool și droguri, 31,4% din elevi nu au participat în școală la activități de

informare și prevenire pe tema consmului de alcool și droguri, în timp ce 14,5% din elevi nu

răspund la această întrebare.

Actitități antidrog Număr de elevi

Activitati informare 66

Activitate ANA Baia Mare 57

Activități la ora de diriginție 46

Alege viața! 26

Filme documentare 19

Proiecte antidrog 18

Activitate la ora de psihologie 13

Campanii antidrog 11

Educație socială 11

Educatie pentru sanatate 10

Proiect cu Servicul Maltez 9

52.60%31.40%

14.50% 1.27%

participarea elevilor la activități de informare și prevenire pe tema consumului de alcool și

droguri în școală

da

nu

nu stiu/nu raspund

nu raspunde la item

Activitate cu un medic psihiatru 9

Prezentări powerpoint 8

Prezentări antidrog 7

Activitate la ora de biologie 6

Activitate la penitenciar cu deținuți 4

Activități antidrog 4

Discursuri 4

CDI 4

Activitate cu medici specializati 4

Spune Nu drogurilor! 4

Școala altfel 4

Conferință 3

Activități cu psihologul 3

Stop morții albe! Țara lui Andrei 3

Stop droguri! 3

Mesajul meu antidrog 3

Activități școlare 3

Activități extrașcolare 3

Dezbateri, discuții 2

Eseuri 2

Proiectul ROSE 2

Cyber Bullying 2

Un domn care nu ne-a lămurit cu nimic 2

Chestionar 1

Desene, colaje 1

Activități cu Politia 1

Activitate la ora de religie 1

Activitate cu Crucea Roșie 1

Lecție deschisă la o altă școală 1

Tabără la UAC 1

La balul bobocilor 1

Activități inutile în care a fost încercată spălarea pe creier 1

Un discurs ținut de un socialist 1

Unitatea de învățământ

Frecvențe Procente

Procente

valide

Procente

cumulative

Colegiul Economic „Nicolae

Titulescu” Baia Mare 220 20,0 20,0 20,0

Colegiul Național „Vasile

Lucaciu” Baia Mare 301 27,4 27,4 47,4

Colegiul Tehnic „Anghel

Saligny” Baia Mare 152 13,8 13,8 61,2

Colegiul Tehnic 72 6,6 6,6 67,8

„C.D.Nenițescu” Baia Mare

Liceul Pedagogic Regele

Ferdinand Sighetu Marmației 183 16,7 16,7 84,4

Liceul Pedagogic Taras

Sevcenko Sighetu Marmației 33 3,0 3,0 87,4

Liceul Tehnologic „Traian

Vuia” Tăuții Măgherăuș 79 7,2 7,2 94,6

Scoala Gimnazială Nr. 2

Sighetu Marmației 59 5,4 5,4 100,0

Total 1099 100,0 100,0

Din totalul de 1099 de elevi, 27,4% reprezintă elevi de la Colegiul Național „Vasile

Lucaciu”Baia Mare, 20% reprezintă elevi de la Colegiul Economic „Nicolae Titulescu” Baia

Mare, 16,7% de la Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand” Sighetu Marmației, 13,8% elevi de la

Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Baia Mare, 7,2% elevi de la Liceul Tehnologic „Traian Vuia”

Tăuții Măgherauș, 6,6% elevi de la Colegiul Tehnic „C.D.Nenițescu” Baia Mare, 5,4% de la

Școala Gimnazială Nr. 2 Sighetu Marmației și 3% de la Liceul Pedagogic Taras Sevcenko Sighetu

Marmației.

Colegiul Economic Nicolae Titulescu

Baia Mare20%

Colegiul National Vasile Lucaciu

27%

Colegiul Tehnic Anghel Saligny

Baia Mare14%

Colegiul Tehnic C.D.Nenitescu

7%

Liceul Pedagogic

Regele Ferdinand

Sighetu Marmatiei

17%

Liceul Pedagogic

Taras Sevcenko

3%

Liceul Tehnologic Traian Vuia

7%

Scoala Gimnaziala

Nr.2 Sighetu

Marmatiei5%

unități de învățământ

Sexul respondenților


Frecvențe Procente

Procente

valide

Procente

cumulative

masculin 505 46,0 46,0 46,0

feminin 569 51,8 51,8 97,7

nu răspunde la item 25 2,3 2,3 100,0

Total 1099 100,0 100,0

Din totalul de 1099 de elevi cuprinși în eșantion, 51,8% au fost de sex feminin și 46% au

fost de sex masculin.

Vârsta respondenților

Frecvențe Procente

Procente

valide

Procente

cumulative

10 ani 1 ,1 ,1 ,1

11 ani 15 1,4 1,4 1,5

12 ani 67 6,1 6,1 7,6

13 ani 49 4,5 4,5 12,0

14 ani 83 7,6 7,6 19,6

15 ani 277 25,2 25,2 44,8

16 ani 233 21,2 21,2 66,0

17 ani 195 17,7 17,7 83,7

18 ani 167 15,2 15,2 98,9

19 ani 12 1,1 1,1 100,0

Total 1099 100,0 100,0

Valid masculin46%

Valid feminin52%

Valid nu raspunde la

item2%

sexul respondentilor

Din totalul de 1099 de elevi,25,2% au vârsta de 15 ani,21,2% au vârsta de16 ani, 17,7% au

vârsta de 17 ani, 15,2% au vârsta de 18 ani și 6,1% au vârsta de 12 ani.

Mediul de rezidență

Variante de


Procente

valide

Procente

cumulative

urban 669 60,9 60,9 60,9

rural 430 39,1 39,1 100,0

Total 1099 100,0 100,0

Din totalul de 1099 de elevi 60,9% sunt din mediul urban și 39,1% din mediul rural.

10 ani0%

11 ani1%

12 ani6%

13 ani5%

14 ani8%

15 ani25%

16 ani21%

17 ani18%

18 ani15%

19 ani1%

vârsta

IX. Concluzii și limite ale studiului

Acest studiu este unul constatativ deoarece investighează amploarea fenomenului,

evidențiind frecvența consumului de alcool și droguri în rândul tinerilor/elevilor, percepția și

atitudinile lor față de consecințele acestui comportament asupra sănătății, asupra relațiilor cu

ceilalți, asupra performanțelor școlare etc. Rezultatele acestui studiu oferă premisele unui

program structurat, coerent și eficient de informare, consiliere și intervenție pentru prevenirea și

reducerea consumului de alcool și droguri în rândul elevilor/tinerilor din unitățile de învățământ

ale județului Maramureș.

Variabilele măsurate în acest studiu au fost: modalitățile preferate de petrecere a timpului

liber ale elevilor/tinerilor, frecvența consumului de băuturi alcoolice în rândului elevilor/tinerilor

din grupul țintă, tipurile de băuturi alcoolice consumate de către elevii din grupul țintă în ultimele

30 de zile, gradul de dificultate/accesibilitate în obținerea substanțelor considerate droguri, sursele

de obținere a drogurilor de către elevi/tineri, frecvența consumului de droguri în rândului

elevilor/tinerilor din grupul țintă, tipurile de droguri consumate de către elevii din grupul țintă în

ultimele 30 de zile, percepția elevilor/tinerilor din grupului țintă asupra consecințelor consumului

de alcool și droguri, percepția elevilor/tinerilor din grupului țintă asupra riscurilor asociate

consumului de alcool și droguri, percepția elevilor/tinerilor din grupului țintă în legătură cu

serviciile de suport la care poate apela un elev consumator de alcool și droguri, participarea

elevilor din grupul țintă la activități școlare de informare și prevenire privind consumul de alcool

și droguri.

urban61%

rural39%

mediul de rezidenta

Prezentăm în cele ce urmează principalele rezultate obținute, insistând pe acelea pe care

le-am considerat valide, semnificative și convingătoare pentru studiul realizat.

Acesta a pornit de la investigarea modului în care elevii își petrec timpul liber,o variabilă

importantă, deoarece presiunea grupului de prieteni este un factor important la vârsta

adolescenței. Cei mai mulți dintre respondenți își petrec timpul liber mergând la shopping,mall

(54%) iar 49,4% dintre ei își petrec timpul liber ieșind cu prietenii de câteva ori pe săptămână.

Există și elevi (34,2%) care își petrec timpul liber cu jocuri pe calculator sau pe telefon precum și

cu alte hobby-uri:muzică dans,pictură etc.(29,5%).

În ceea privește consumul băuturilor alcoolice, conform rezultatelor obținute,67% dintre

elevi au consumat băuturi alcoolice. Ceea ce iese în evidență este faptul că 23% dintre aceștia au

consumat băuturi alcoolice de mai mult de 20 de ori de-a lungul întregii vieți.

La întrebarea „În ultimele 30 de zile, ai participat la petreceri/evenimente unde ai

consumat mai mult de 5 pahare de băuturi alcoolice?”, 69,2% dintre elevi declară că nu au

consumat mai mult de 5 pahare.

Cele mai cunoscute droguri de către elevii chestionați sunt: cocaina 51,5 %, marijuana

50,68 %, heroina 35,67 %, cannabis 21,84 %, LSD 16,83 %, ecstasy 15, 56 %, etnobotanice 14,29

%, nicotina 11,56 %, metamfetamina 10,92 %, iarba 7,64 %, amfetamina 7,01 %, legale 5,91 %,

hașiș 4,09 %, ciuperci halucinogene 2,18 %, pastile 2%. Un procent de 15,74 % dintre elevi au

declarat că nu cunosc niciun drog. Aceste rezultate sunt consistente cu cele prezentate în studiile

din literatura de specialitate (inclusiv studiul ESPAD), conform cărora tipul de drog cel mai

frecvent utilizat și consumat de către tineri în România este cannabis-ul.

Chestionați în legătură cu gradul de dificultate în obținerea drogurilor, 31,9% dintre elevi

nu răspund această întrebare,18,6% afirmă că le este imposibil să obțină droguri, în vreme ce

17,6% dintre respondenți (un procent semnificativ) afirmă căacest lucru le este destul de ușor.

47,1% dintre elevi susțin că pot procura droguri de la dealeri, 25% dintre aceștia pot

procura de la cunoscuți și 10,5% de la prieteni. Chestionați în legătură posibilitatea de a consuma

sau cumpăra droguri, 70,8% declară că nu li s-a oferit posibilitatea de a cumpăra sau consuma

niciodată în timp ce 4,9% din elevi au avut posibilitatea de a cumpăra sau consuma droguri mai

mult de 10 ori. Chiar dacă procentul în cazul elevilor/tinerilor care pot procura drogurieste mai

mic, acest rezultat face cu atât mai stringentă noi desfășurarea în școli a unor programe de

prevenție privind consumul de alcool și droguri.

Chestionați în legătură cu frecvența consumului de droguri, majoritatea elevilor afirmă că

nu au consumat droguri niciodată. 55 dintre elevi declară că au consumat droguri o dată sau de 2

ori, 16 dintre respondenți au consumat droguri în ultimele 30 de zile, iar 37 dintre aceștia au

consumat droguri în ultimul an. 16 dintre elevii cuprinși în eșantion declară că au consumat până

acum droguri de mai mult de 20 de ori, 3 dintre elevi au consumat droguri de mai mult de 20 de

ori în ultima lună, în vreme ce 11 dintre elevi declară că au consumat droguri de mai mult de 20

de ori în ultimul an.

În legătură cu tipul de droguri consumate în ultimele 30 de zile, majoritatea declară că nu

au consumat niciodată etnobotanice, cannabis/marijuana, inhalante, tranchilizante, ecstasy,

LSD/halucinogene, cocaină, heroină sau alte stimulente. Cu toate acestea, 2,76% din respondenți

declară că au consumat cannabis/marijuana o dată sau de 2 ori în ultimele 30 de zile.

Elevii au fost întrebați în ce măsură cunosc alte persoane consumatoare de droguri.

Majoritatea respondenților (43,94%) declară că nu au colegi, prieteni sau cunoștințe consumatori

de droguri, iar 9,28% din respondenți cunosc 6 până la 9 persoane care consumă droguri.

Ca și efecte ale consumului de droguri,majoritatea elevilor susțin că unul din efectele

majore care apare este dependența (24,5%). Apar în proporții mai mici dar relevante răspunsuri

referitoare la alte efecte ale consumului de alcool și droguri,cum arfi: stare de

relaxare,visare,probleme psihice (schimbări de dispoziție,stări de

confuzie,amețeală,dezorientare,depresie,halucinații auditive/vizuale).Alte efecte ale consumului

de droguri cunoscute de către elevi sunt: moartea, creșterea adrenalinei, stare de liniște, amețeală,

stare de fericire, izolare socială, certuri cu părinții, probleme de comunicare, nervozitate, violență,

probleme de memorie, pierderea banilor, etc.

Cunoașterea riscurilor asociate cu consumul de alcool și droguri au reprezentat o variabilă

importantăîn studiul inițiat de către CJRAE Maramureș.În ordinea frecvenței răspunsurilor,elevii

precizează apariția următoarelor riscuri asociate consumului îndelungat (abuzului) de alcool și

droguri ilicite: apariția conflictelor în familie (tensionarea relațiilor de familie), comportamente

din sfera delincvenței, scăderea performanțelor școlare.

În acest studiu s-a urmărit totodatăidentificarea sursei suport la care ar apela tinerii în

cazul consumului excesiv de droguri și alcool. Cei mai mulți dintre elevi ar apela la

părinți(22,8%) și 16,7% menționează consilierul școlar ca pe o posibilă sursă de ajutor.Acest

rezultate întăresc și mai mult ideeacă programele de prevenție și intervenție pe tematica

consumului de alcool și din cabinetele de asistență psihopedagogogică sunt absolut

indispensabile.

În acest sens, s-a urmărit identificarea frecvenței de participare a elevilor la activități de

informare și prevenire pe tema consumului de alcool și droguri în școală.Dintre elevii chestionați,

52,6% au participat în școală la activități de informare și prevenire pe tema consumului de alcool

și droguri, în vreme ce 31,4% nu au participat în școală la activități de informare și prevenire pe

tematica menționată.

Limite ale studiului

Identificarea posibilelor surse de distorsionare este absolut necesară pentru a le evita în

următoarele studii de aceeaşi factură. Utilizarea criteriilor de eşantionare înseamnă omiterea unor

surse de informaţie despre relaţia dintre variabile, lucru care poate conduce la distorsiuni în

rezultatele obţinute. Expectanţele echipei de lucru care conduce studiul, erorile de măsurare date

de instrumentul de cercetare, răspunsurile dezirabile date de participanţii elevi (dacă luăm în

considerare tematica studiului, una destul de sensibilă pentru adolescenți și tineri), elevi motivaţi

de dorinţa de a „face o impresie bună” (pentru a menţine o imagine de sine pozitivă) în timpul şi

după completarea chestionarului, simpla neînţelegere a itemilor cuprinşi în chestionar, toate

acestea reprezintă în opinia noastră surse de distorsionare a rezultatelor/datelor.

Studiul realizat de către echipa CJRAE Maramureș va fi înaintat Inspectoratului Școlar

Județean Maramureș pentru avizare și pus mai apoi la dispoziția directorilor unităților de

învățământ din județul Maramureș precum și tuturor cadrelor didactice interesate.

Pe baza rezultatelor obținute în cadrul studiului,echipa de profesioniști din cadrul CJRAE

Maramureș a conceput un ghid de activități de prevenire a consumului de alcool și droguri

destinat elevilor de gimnaziu și liceu din județul Maramureș. Aceste activități fac parte dintr-o

strategie preventivă, complexă, coerentă și structurată de informare a tinerilor cu privire la

riscurile pe termen scurt, mediu și lung asociate abuzului de alcool și consumului de droguri

ilicite.

Activitățile propuse vor fi implementate de către profesorii consilieri școlari din rețeaua

CJRAE Maramureș pe parcursul semestrului II al anului școlar 2018 – 2019.

BIBLIOGRAFIE:

1. Abraham, P. (2005). Dicționarul Drogurilor, București, Editura Lider

2. Agenția Națională Antidrog (2004). Standardele sistemului național de asistență medicală,

psihologică și socială a consumatorilor de droguri, Editura Ana

3. Albu, M. (2000). Metode și instrumente de evaluare în psihologie, Editura Argonaut Cluj –

Napoca

4. Băban, A. (1998). Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca

5. Berchesan, V., Pletea, C. (1999). Drogurile și traficanți de droguri, Editura Paralela 45,

Pitești

6. Bouchard, M., Tremblay, P. (2005). Risks of arrest across drug markets: A capture –

recapture analysis of ”hidden” dealer and user populations, Journal of Drug Issues, Tallahassee:

Fall, vol. 35, issue 4, pg. 733, 22 pagini

7. Cosman, D., Coman, H. (2005). Management și tratament în toxicomanii, Cluj – Napoca,

Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”

8. Dinu, M. (2001). Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, în „Poliția

Capitalei”

9. Drăgan, J. (1994). Aproape totul despre droguri, Editura Militară, București

10. Drăgan, J., Gorun, G. S. (2003). Paradisuri artificiale. Toxicomaniile, Editura Viața

Medicală Românească, București

11. Dunăreanu, I. (2000). Moartea albă, Editura Academprint, Târgu – Mureș

12. David, D. (2006). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Editura Polirom

13. Farrow, J. A., French, J. (1986). The drug abuse – delinquency connection revisited, Winter:

21 (84): 951-60. Links

14. Friedmann, C. (2004). Toxicodependențele, Editura Fundația România de Mâine, București

15. Gordon, M. S., Kinlock, T. W., Battjes, R. J. (2004). Correlates of early substance use and

crime among adolescents entering outpatient substance abuse treatment, American Journal of

Alcohol and Drug Use, 30 (1): 39-51. Links

16. Ioan, B. (2003). Consumul de dorguri și toxicomania: aspecte bio-psiho, medico-legale și

legislative, Editura Junimea, Iași

17. Kouri, E. M., Pope, H. G., Pwell, K. F., Oliva, P. S., Campbell, C. (1997). Drug use history

and criminal behavior among 133 incarcerated men, American Journal of Drug and Alcohol

Abuse, Aug: 23 (3),: 413-9. Links

18. Liiceanu, A., Săucan, D. (2007), Viața mea un „joc” serios

19. Mitrofan, I. (coord., 2003). Terapia toxicodependenței, Posibilități și limite, Editura SPER

20. Nunes-Dinis, M. C., Weisner, C. (1997). Gender differences in the relationship of alcohol

and drug use to criminal behavior in a sample of arrestees, American Journal of Drug and

Alcohol Abuse, Feb: 23 (1): 129-41. Links

21. Porot, A., Porot, M. (1999). Toxicomaniile, Editura Științifică, București

22. Prelipceanu, D.(1997). Ghid de tratament în abuzul de substanțe psihoactive, Editura

InfoMedica, București

23. Radu, I., Miclea, M., Albu, M. (1993). Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura

Sincron, Cluj – Napoca

24. Stoica, C. (2002). Relații – capcană în familia toxicomanului, Editura SPER, București

25. Windle, M. (1990). A longitudinal study of antisocial behaviors in early edolescence as

predictors of late adolescent substance use: gender and ethnic group differences, Journal of

Abnormal Psychology, Feb: 99 (1): 86-91. Links

ANEXA 1

EȘANTION privind studiul referitor la consumul de alcool și droguri în rândul

elevilor/tinerilor din unitățile de învățământ ale județului Maramureș

Nr.

crt. UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Persoana care va

aplica chestionarele

Nr. elevi care vor fi

cuprinși în eșantion

Pas

statistic

1. Colegiul Național „V. Lucaciu”

Baia Mare

Simona Donca gimnaziu: 90

Clasa a V-a: 19 elevi 3

Clasa a VI-a: 23 elevi 3

Clasa a VII-a: 22 elevi 3

Clasa a VIII-a: 26 elevi 3

liceu: 208

Clasa a IX-a: 49 elevi 5

Clasa a X-a: 51 elevi 5

Clasa a XI-a: 51 elevi 5

Clasa a XII-a: 57 elevi 5

2. Colegiul Tehnic „C. D. Nenițescu”

Baia Mare

Alina Petrișor liceu: 72





3. Colegiul Tehnic „A. Saligny” Baia

Mare

Rozalia Rotaru liceu: 97





învățământ

profesional: 57

Anul I: 18 elevi 5

Anul al II-lea: 22 elevi 5

Anul al III-lea: 17 elevi 5

4.

Liceul Pedagogic Regele Ferdinand

Sighetu Marmației

Florentina Mânăilă gimnaziu: 81



Clasa a VII-a: 22 elevi 3


liceu: 102





5. Liceul Tehnologic „Traian Vuia”

Tăuții Măgherăuș

Adriana Croitoru gimnaziu: 56


Clasa a VI-a:14 elevi 3

Clasa a VII-a:16 elevi 3


liceu: 24





6. Colegiul Economic „Nicolae

Titulescu” Baia Mare

Lioara Coroiu liceu: 182





învățământ

profesional: 40

Anul I: 14 elevi 5

Anul al II-lea: 11 elevi 5

Anul al III-lea: 15 elevi 5

7. Liceul Taras Șevcenko Sighetu

Marmației

Valentina Culac liceu: 33





8. Școala Gimnazială nr. 2 Sighetu

Marmației

Claudia Julean gimnaziu: 69



Clasa a VII-a: 15 elev i 3


TOTAL 296 gimnaziu

815 liceu

ANEXA 2

CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE ALCOOL ȘI DROGURI

ÎN RÂNDUL ELEVILOR/TINERILOR

Acest chestionar face parte dintr-un studiu referitor la problematica consumului de băuturi

alcoolice și droguri în rândul elevilor/tinerilor din unitățile de învățământ de nivel liceal din

județul Maramureș. Te rugăm sa răspunzi la fiecare întrebare prin bifarea, încercuirea sau

completarea variantei/variantelor care ți se potrivește/potrivesc.

1. Cum preferi să îți petreci timpul liber?

Niciodată De câteva

ori pe an

De câteva

ori pe lună

De câteva ori

pe săptămână

În

fiecare zi

Socializare online

(facebook, instagram,

etc.)

Activități sportive,

mișcare fizică, etc.

Jocuri pe PC sau telefon

Ieșiri cu prietenii

Shopping, mall

Jocuri de noroc

Citit, lectură

Alte hobby-uri (muzică,

dans, pictură, etc.)

2. Ai consumat vreodată băuturi alcoolice?

a) Da;

b) Nu;

c) Nu știu/Nu răspund.

*Următoarea întrebare este adresată celor care au ales varianta „Da” la întrebarea

anterioară.

3. De câte ori ai consumat băuturi alcoolice?

Niciodată 1-2

ori 3-5 ori 6-9 ori

10-20

de ori

Mai mult de

20 de ori

a) de-a lungul întregii vieți

b) în ultimul an

c) în ultimele 30 de zile

4. În ultimele 30 de zile, de câte ori ai consumat următoarele tipuri de băuturi

alcoolice?

Niciodată

1-2

ori 3-5 ori 6-9 ori

10-20

de ori

Mai mult de

20 de ori

Bere

Cidru

Băuturi slab alcoolizate

Vin, spumante

Spirtoase: vodcă,whisky,etc.

5. În ultimele 30 de zile, ai participat la petreceri/evenimente unde ai consumat mai

mult de 5 pahare de băuturi alcoolice?

Niciodată 1-2 ori 3-5 ori 6-9 ori mai mult de 10 ori

6. Ce știi despre substanțele considerate droguri?

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

7. Care sunt tipurile de droguri pe care le cunoști?

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

8. Cât de greu ți-ar fi să obții o substanță considerată drog, dacă ai vrea să consumi?

a) Imposibil

b) Foarte dificil

c) Destul de dificil

d) Destul de ușor

e) Foarte ușor

f) Nu știu/Nu răspund

9. Dacă ai acces la substanțe considerate droguri, de la cine le poți obține?

a) Colegi de clasă/școală

b) Prieteni

c) Cunoscuți

d) Dealeri/traficanți

e) Alte persoane. Care?______________________________________________________

10. Ți s-a oferit vreodată posibilitatea de a consuma sau cumpăra droguri?

Niciodată 1-2 ori 3-5 ori 6-9 ori mai mult de 10 ori

11. De câte ori ai consumat droguri?

Niciodată 1-2

ori 3-5 ori 6-9 ori

10-20

de ori

Mai mult de

20 de ori

a) de-a lungul întregii vieți

b) în ultimul an

c) în ultimele 30 de zile

*Următoarea întrebare este adresată celor care au ales varianta „Da” la întrebarea anterioară.

12. În ultimele 30 de zile, de câte ori ai consumat următoarele tipuri de droguri?

Niciodată

1-2

ori 3-5 ori 6-9 ori

10-20

de ori

Mai mult de

20 de ori

Etnobotanice

Marijuana/cannabis

Inhalante (aurolac, etc.)

Tranchilizante/sedative

Ecstasy

LSD/halucinogene

Cocaină

Heroină

Stimulente (amfetamină,

metamfetamină, etc.)

13. Ai colegi, prieteni, cunoștințe despre care știi că sunt consumatori de droguri?

Nu 1-2 persoane 3-5 persoane 6-9 persoane Nu știu/Nu răspund

14. Care crezi că sunt efectele/consecințele consumului de alcool și droguri? Poți alege

mai multe variante de răspuns:

a) apariția dependenței (fizice și psihice);

b) probleme de sănătate (probleme cardio-vasculare, neurologice, imunitate scăzută,

afectarea organelor interne: ficat, rinichi, etc.);

c) stare de relaxare, visare, senzație de putere, etc.;

d) probleme psihice (schimbări de dispoziție, stări de confuzie, amețeală, dezorientare,

depresie, halucinații auditive și/sau vizuale etc.);

e) pierderea controlului asupra propriei persoane;

f) Altele. Care? ____________________________________________________________

15. Care crezi că sunt riscurile asociate consumului de alcool și droguri? Poți alege mai

multe variante de răspuns:

a) pierderea prietenilor;

b) conflicte în familie (relații de familie tensionate);

c) scăderea performanțelor școlare;

d) absenteism, abandon școlar;

e) comportamente din sfera delincvenței (furt, distrugeri, violențe, deținere de droguri ilegale

etc.)

f) Altele. Care? ____________________________________________________________

16. În cazul în care un elev consumă droguri, cui poate să solicite sprijin sau ajutor de

specialitate? Poți alege mai multe variante de răspuns:

a) profesor diriginte;

b) consilier școlar (psiholog școlar);

c) psihoterapeut;

d) medic de familie;

e) medic psihiatru;

f) părinți;

g) prieteni;

h) Alte persoane. Care? ______________________________________________________

17. Dacă ai avea o problemă cu consumul de băuturi alcoolice și droguri, ai apela la

consilierul școlar (psihologul școlar)?

a) Da;

b) Nu;

c) Nu știu/Nu răspund

18. Ai participat vreodată în școală la activități de informare și prevenire pe tema

consumului de alcool și droguri? Dacă da, la ce fel de activități?

a) Da:

________________________________________________________________________

b) Nu;

c) Nu știu/Nu răspund.

Date socio – demografice:

Unitatea de învățământ: __________________________________________________________

Sex: 1. Masculin 2. Feminin

Vârsta: __________

Mediul de rezidenţă: 1. urban 2. rural

ROMÂNIA, Maramureş - cjraemm.ro · poate apela un elev consumator de alcool și droguri; -...

Documents

Transcript of ROMÂNIA, Maramureş - cjraemm.ro · poate apela un elev consumator de alcool și droguri; -...