ROMÂNIA JUDEłUL HUNEDOARA MUNICIPIUL OR ĂŞTIE CONSILIUL LOCAL

HOTĂRÂREA Nr. 55 /2020

privind completarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în municipiul Orăştie aprobat prin H.C.L nr.99/2007

Consiliul local al municipiului Orăştie, JudeŃul Hunedoara; Analizând proiectul de hotărâre nr.39/2020 şi referatul de aprobare nr.3316/11.03.2020 al Primarului Municipiului Orăştie, d-l ing.Ovidiu LaurenŃiu Bălan din care reiese necesitatea şi oportunitate adoptării unei hotărâri privind completarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în municipiul Orăştie aprobat prin H.C.L nr.99/2007; Având în vedere raportul nr.3317/11.03.2020 al Compartimentului ProtecŃie Civilă din cadrul aparatului propriu al Primarului municipiului Orăştie. În baza raportului de avizare nr.4796/29.04.2020 al comisiei pentru servicii publice şi comerŃ, muncă şi protecŃie socială înregistrat în şedinŃa comisiei din data de 28.04.2020. łinând cont de prevederile art.14, lit.”a” din Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin Ordinul M.A.I nr.163/2007, În temeiul prevederilor art.129, alin.(1), alin.(2), lit.”d” coroborat cu alin.(7) lit.”h”, art.139, alin.(1) şi ale art.196, alin.(1), lit.”a” din OrdonanŃa de UrgenŃă nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare,

HOTĂRĂŞTE :

Art.1 : Se completează Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în municipiul Orăştie, aprobat prin HCL nr.99/2007, după cum urmează :

- în cuprinsul capitolului al II-lea, la secŃiunea a 6-a „Dezvoltare economică” se introduce obiectivul economic SC Besser România SRL;

- capitolul al II-lea, la secŃiunea a 7-a „Infrastructuri locale” se va completa cu un nouă clădire şi anume „GrădiniŃă, str.Luminii, nr.8” . Art.2 : Completările menŃionate la art.1 sunt cuprinse în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în municipiul Orăştie, care constituie anexă la prezenta hotărâre. Art.3 : Prezenta hotărâre poate fi atacată conform procedurii şi termenelor prevăzute de Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Art.4 : Cu ducerea la îndeplinire a hotărârii se încredinŃează Primarul şi Compartimentul ProtecŃie Civilă din cadrul aparatului propriu al Primarului Municipiului Orăştie.

Art.5 : Prezenta hotărâre se comunică :

- InstituŃiei Prefectului - JudeŃul Hunedoara; - Primarului municipiului Orăştie; - Compartimentului ProtecŃie Civilă.

Municipiul Orăştie, 30.04.2020

PREŞEDINTE DE ŞEDINłĂ,

prof.łAMBĂ Alin Adam CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR GENERAL, jr.Teodor IORDAN Această hotărâre a fost adoptată în şedinŃa ordinară din data de 30 aprilie 2020, cu următoarele voturi : Total consilieri locali : 19 PrezenŃi : 19 Pentru : 19 Împotrivă : - AbŃineri : -

1

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

( P.A.A.R. )

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Secţiunea 1 Definiţie, scopuri, obiective

1.1 Definiţii: 1.2. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din Municipiul Orăştie, denumit în continuare P.A.A.R, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la localităţii, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

1.1.1. În conformitate cu OrdonanŃa de urgenŃă nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul NaŃional de Management al SituaŃiilor de Urgenta, factorii de risc sunt definiŃi ca fenomene, procese sau complexe de împrejurări congruente în acelaşi timp şi spaŃiu care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc. 1.1.2. Legea nr. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta consemnează că tipurile de risc următoarele cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice si alte calamitaţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici.. 1.1.3. Aceiaşi lege defineşte starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ca un complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante si factorilor de mediu.

2

1.1.4. Dezastrele reprezintă acele fenomene de origine naturala (calamităţi) sau generate de activitatea umană (catastrofe) cu efecte distructive foarte mari în plan social, economic şi ecologic. 1.1.5. Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 (*actualizata*) privind protecŃia civilă defineşte dezastrul ca fiind evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii.

1.2. Scop:

Scopul P.A.A.R. este acela de a permite autorităţilor şi celorlalţi factori de decizie să facă alegerile cele mai bune posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

1.3. Obiective: Obiectivele P.A.A.R. sunt: - crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi managementul riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum.

Secţiunea a 2-a

Acte normative de referinta. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă

Legi

2.1.1. Constituţia României din 21 noiembrie 1991 (*republicata*) publicată în MO nr. 767 din 31 octombrie 2003.

3

2.1.2. Legea 215/ LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*actualizată*) a administraţiei publice locale

2.1.3. Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind protecţia civilă publicată în MO nr. 1.094 din 24 noiembrie 2004.

2.1.4. Legea nr. 15 din 28 februarie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă publicată în MO nr. 190 din 7 martie 2005.

2.1.5 . Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 (*actualizată*) privind apărarea împotriva incendiilor publicată în MO nr. 433 din 19 mai 2006.

2.1.6. Legea nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. publicată în MO nr. 990 din 12 decembrie 2006.

Hotărâri de guvern

2.1.7. H.G nr. 1.490 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta publicată în MO nr. 884 din 28 septembrie 2004.

2.1.8. H.G. nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc. 2.1.9. H.G nr. 1.222 din 13 octombrie 2005 privind stabilirea principiilor evacuării în

situaţii de conflict armat publicată în MO nr. 933 din 19 octombrie 2005.

Ordonanţe de urgenţă

2.1.10. Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă publicată în M.O. nr. 361 din 26 aprilie 2004.

Ordine

2.1.11. Ordinul MAI nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă publicat în MO nr. 958 din 19 octombrie 2004.

2.1.12. Ordinul MAI nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona de costieră.

2.1.13. Ordinul MAI nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase publicat în MO nr. 460 din 31 mai 2005.

2.1.14. Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei publicat în MO nr. 899 din 7 octombrie 2005.

4

2.1.15. Ordinul MAI 1160 nr. 1.995 din 30 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure si/sau alunecări de teren publicat în MO nr. 207 din 7 martie 2006.

2.1.16. Ordinul MAI nr. 1.184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă publicată în MO nr. 161 din 21 februarie 2006.

2.1.17. Ordinul MAI nr. 1.259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă publicat în MO nr. 349 din 18 aprilie 2006.

2.1.18. Ordinul MAI nr. 1.474 din 12 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă publicat în MO nr. 885 din 31 octombrie 2006.

2.1.19. Ordinul MAI nr. 1.475 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindina şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure publicat în MO nr. 2 din 3 ianuarie 2007.

2.1.20. Ordinul MAI nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de analiză şi acoperire a riscurilor publicat în nr. MO 79 din 01 februarie 2007.

Planuri de acţiune în diferite situaţii aprobate de către C.J.S.U. prin Grupul de Suport

Tehnic: -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de CĂDERI MASIVE DE ZĂPADĂ cu nr. 2013 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de TEMPERATURI EXTREME cu nr. 2017 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de FURTUNI ȘI VISCOL cu nr. 2015 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de INUNDAȚII cu nr. 2014 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de INCENDII cu nr. 2016 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de INCENDII DE VEGETAȚII cu nr. 2009 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de CUTREMURE DE PĂMÂNT cu nr. 2006 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de ALUNECĂRI DE TEREN cu nr. 2007 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ŞI INCENDII ÎN INDUSTRIE, INCLUSIV PRĂBUŞIRI DE TEREN CAUZATE DE EXPLOATĂRI MINIERE SAU ALTE ACTIVITĂȚI TEHNOLOGICE cu nr. 2005 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ŞI INCENDII ÎN ACTIVITĂȚI DE TRANSPORT cu nr. 2003 din 23.02.2017;

5

-Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCȚII, INSTALAȚII SAU AMENAJĂRI cu nr. 2000 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII, INCENDII SAU ALTE EVENIMENTE ÎN ACTIVITĂȚILE NUCLEARE SAU RADIOLOGICE cu nr. 2002 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul manifestării SECETEI cu nr. 2011 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de EPIDEMII cu nr. 1996 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de RISC RADIOLOGIC cu nr. 1994 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de EPIZOOTII/ZOONOZE cu nr. 1995 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de situaţii determinate de atacul organizmelor dăunătoare plantelor cu nr. 1993 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de POLUARE DE APE cu nr. 2001 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de MUNIȚIE NEEXPLODATĂ SAU NEDEZACTIVATĂ RĂMASĂ DIN TIMPUL CONFLICTELOR MILITARE cu nr. 1997 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de CĂDERI DE OBIECTE DIN ADMOSFERĂ ŞI DIN COSMOS cu nr. 1998 din 23.02.2017; -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de EŞECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE cu nr. 1999 din 23.02.2017;

Manuale

2.1.22. Manualul Primarului - pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de

inundaţii emitent: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice publicat in: monitorul oficial nr. 456 bis din 24 iulie 2013.

2.3.- Structuri organizatorice implicate :

1. Consiliul Local Orastie; 2. Primăria Municipiului Orastie; 3. Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Orastie; 4. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Orastie; 5. Poliţia Municipiului Orastie; 6. Poliţia Locala Orăştie; 7. Crucea Roşie – filiala Orastie; 8. Spitalul Municipal Orăştie; 9. Unitatea de Pompieri Orăştie; 10. Detasamentul de Jandarmi Orăştie.

6

11. Operatori economici:

S.C. Chimica S.A., S.C. Chimsport, S.C. Fares S.A., S.C. Sews RO, S.C. Philips România, E-on, Enel, Gara CFR, Drumurile Nationale, Politia Sanitar Veterinara, Circumscripţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Orăştie, Consum C.O.O.P. Albina, C.O.O.P. Dacia, S.C. Activitatea-Goscom, S.C. Terpena S.R.L, S.C. Carman D.C. Prest S.R.L, S.C. Profi Rom Food S.R.L, Kaufland Romania, S.C, Rewe Romania S.R.L, S.C. Lidl Discount S.R.L, S.C. B.V. Dasler S.R.L, Besser România, Groupe Dumont Technologies S.R.L. etc.

12. Instituţii publice:

Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus”, Şcoala Gimnazială ,,Dr. Aurel Vlad’’, Şcoala Gimnazială Dominic Stanca, Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orăştie, Biblioteca Municipală, Casa de Cultură, Primaria municipiului Orăştie, Spitalul Municipal Orăştie.

2.4.- Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,

potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, C.L.S.U. alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către Comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către Consiliul local.

Primarul municipiului asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii.

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi/sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara” al judetului.

Personalul din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi cel al celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă (S.V.S.U. Orastie) are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. 2.4.1. Responsabilităţile cetăţenilor

Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean.

7

Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor.

Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării.

Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; - respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă. 2.4.2. Consiliul local şi primaria

Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri.

Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt:

8

a) în faza pre – dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale; - hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă; - aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; - determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; - asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; - menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; - coordonează acţiunile de ajutor; - înfiinţează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă; - asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; - coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: - participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; - asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; - coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale;

9

-organizează activităţi de ajutor financiar.

2.4.3. Instituţiile publice descentralizate a) în faza pre – dezastru: - identifică, localizează şi inventariază sursele de risc pe baza metodologiilor elaborate; - monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora; - coordonează elaborarea planurilor şi reglementărilor privind prevenirea şi intervenţia în situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice; - elaborează strategii şi programe de prevenire a situaţiilor de urgenţă, ghiduri/manuale conţinând activităţile şi responsabilităţile autorităţilor locale în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă şi a modului de acţiune; - elaborează programe de educare şi pregătire a populaţiei privind riscurile specifice, a modului de comportare şi al rolului protecţiei individuale în caz de situaţii de urgenţă; - sprijină autorităţile administraţiei publice locale în vederea elaborării propriilor strategii de protecţie împotriva dezastrelor; - elaborează normele de securitate la incendiu specifice domeniului de competenţă; - stabilesc metode şi proceduri pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu specifice domeniului de competenţă şi asigurarea băncilor de date necesare. b) pe timpul producerii dezastrului: - diseminează mesajele de avertizare în caz situaţii de urgenţă şi avertizarea populaţiei şi salariaţilor prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică; - coordonează, sub aspect tehnic de specialitate, acţiunile de intervenţie operativă; - asigură expertiza tehnică de specialitate pentru evaluarea situaţiei de urgenţă, pentru evaluarea evoluţiei situaţiei de urgenţă în timp, pentru evaluarea consecinţelor asupra populaţiei şi asupra mediului, precum şi formularea de recomandări cu privire la măsurile de protecţie a populaţiei ce trebuie implementate de autorităţi. c) post dezastru: - participă la reabilitarea zonei afectate pentru obiectivele din coordonarea /subordonarea sau de sub autoritatea ministerului / instituţiei centrale; - participă la elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social şi de mediu ca urmare a dezastrelor; - analizează modul de comportare a infrastructurilor de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă; - sprijină finanţarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă;

- asigură expertiza tehnică de specialitate pentru reabilitarea zonelor afectate.

2.4.4. Instituţii şi operatori economici Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă.

10

Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanţe periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii: - să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; - să elaboreze un plan de urgenţă internă; - să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major; - să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă; - să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forţelor proprii de intervenţie; - să permită inspecţia autorităţilor competente; - să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în

cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţii mediului.

Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituŃiile publice şi operatorii economici au următoarele obligaŃii principale: - monitorizarea radioactivităţii mediului; - întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate; - notificarea autorităţilor asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear /radiologic; - desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului.

Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi în Normele generale de

apărare împotriva incendiilor. În caz de urgenţă agenţii economici vor coopera cu C.L.S.U. Orăştie la cererea acestuia şi vor pune la dispoziţie: resursele umane şi matreriale de care dispun în vederea înlăturării situaţiilor de urgentă conform legii. Precum şi aributiile individuale conform anexei nr. 2.

CAPITOLUL II

Caracteristicile teritoriului administrativ al municipiului Orăştie Secţiunea 1

Amplasarea geografică şi relieful Municipiul Orăştie este asezat la maginea Podisului Transilvaniei, acolo unde la

distanta cea mai mica se privesc Muntii Metaliferi cu cei ai Sebesului. Situat in stanga Muresului, la confluenta acestuia cu apa Gradistei, care se impreuneaza la marginea municipiului cu cea a Sibiselului, la o altitudine medie de 220 m, asezarea este dominata, la o mica distanta, de cel mai inalt varf de deal, Holumbul.

Municipiul s-a constituit istoriceste intr-o frumoasa si larga campie ce uneste Lunca

11

Muresului cu depresiunea Gradistei pana la marginea Muntilor Sebesului, campie bogata in cultura cerealelor si a legumelor.

Privit de pe dealul Holumb, municipiul ne apare intr-o forma alungita, dreptunghiulara, marginit in partile laterale de Dealu Mic si Dealul Bemilor, scaldat de-a lungul celor doua coaste de raul Gradistei si raul Sibisel.

Spre sudul municipiului ai in fata panorama muntilor Sureanu, cu cel mai impunator varf, Sureanu (2245 m) si Vârful lui Pătru (2130 m) si care fac in continuare, legatura cu Depresiunea Petroşanilor.

Caile de acces spre municipiu sunt posibile din toate sensurile, cu trenu sau cu maşina. Prin municipiu trece linia ferata 200, Orăştia aflandu-se la 423 km de Bucuresti, 157 km de Cluj-Napoca, 176 km de Arad, 193 km de Timisoara si la 18 km de principalul nod de cale ferata, Simeria, iar fata de Deva, resedinta si centrul administrativ al judetului, 26 km.

Municipiul se situeaza pe coordonatele geografice de 45 grade, 47 minute si 30 de secune latitudine nordica si 23 grade , 11 minute si 30 de secunde longitudine estica, pe soseaua nationala ce leaga Deva de Sebes – Alba.

a )- suprafaţă, vecinătăţi: Suprafaţa totală a municipului (extravilan şi intravilan), este de 3862 ha şi se află în

partea estica a judeţului Hunedoara, la circa 26 km de municipiul Deva, reşedinţa şi centrul administrativ al judeţului.

- teren agricol: 2006 ha, din care: � teren arabil 1429 ha; � păşuni 416 ha; � fâneţe 160 ha; � livezi: 1 ha

- teren neagricol: 1856 ha, din care: � păduri 1079 ha; � terenuri cu ape 71 ha; � căi de comunicaţii şi căi ferate 182 ha; � terenuri ocupate cu construcţii 478 ha; � terenuri degradate şi neproductive 46 ha.

Teritoriul administrativ al municipiului Orăştie se învecinează astfel: 8. la N – cu orasul Geoagiu 9. la V – cu comunele Turdas si Martinesti 10. la S – cu comuna Beriu 11. la E – cu comuna Romos

b)- forme de relief, specificităţi, influenţe: În variaţia reliefului localităţii Orăştie, deosebim următoarele unităţi: a ) Cadrul municiupiului Orăştie este deluros spre sud si est, iar in partea de nord si

vest predomina campia Muresului. Cele doua dealuri, din care Dealu Mic se opreste la jumatatea laturii sudice, sunt acoperite de paduri de stejar, pana in varfurile lor, cu bogate pasuni, livezi si vii.

B ) Aruncand o privire spre sudul municipiului, dominant in prim plan este Bordul Sibiselului cu cetatea sa feudala, de Negrila sau Strugariul (1806 m ), iar in spatele lor de varfuri impunatoare ca Godeanu (1656 m), Sureanu (2245 m), Varful lui Patru (2130 m) si care fac

12

legatura cu Depresiunea Petrosanilor. - caracteristicile pedologice ale solului :

Ca urmare a variaţiei şi etajării reliefului, a rolului pe care nivelul freatic îl joacă, pe alocuri, în formarea solurilor, în cuprinsul teritoriului administrativ al municipiului Orăştie, se observă o mare diversitate a acestora, apărând, în diferite proporţii, toate grupele principale de soluri întâlnite pe teritoriul ţării noastre. Cele mai răspândite tipuri sunt cele din clasa cambisoluri şi anume: - solul brun-eumezobazic (regăsit în toată zona păduroasă) - solul brun-luvic (cu o mare răspândire, din zona muntoasă până în zona de campie a vaii Muresului,

- luvisolul albic (întâlnit mai ales în zona vaii Muresului).

Secţiunea a 2-a Caracteristici climatice

a)- regimul climatic, specificităţi, influete Municipiul Orăştie este situat in centrul unui culoar de formatie graten post tectonic, o

depresiune alungita. In tortonian si sarmatian, ea constituia o stramtoare marina intre bazinul Transilvaniei si Depresiunea Hateg. Fundul valurit al terenurilor, ca urmare a sedimentelor depozitate, a determinat inclinarea usoara sud-nord a substratelor si chiar o usoara mutare a albiei Muresului spre nord.

Putem aminti in relieful zonal de o treapta piemontana cu forme inalte de pana la 50 m. Se cunosc formele plate si mai rar panta abrupta.Treapta inferioara se intinde intre 1 – 5 km latime si cuprinde Lunca Muresului cu relief format din meandre si zone depresionare.

b)- regimul precipitaţiilor - cantităţi lunare şi anuale, valori medii, valori extreme

înregistrate, vârfuri istorice Clima in zona municipiului Orăştie este continental-temperata. Prin asezarea sa

geografică Orăştie are o clima blândă, cu ierni placute, toamne lungi si veri calde. Temperatura medie anuala 9,8 grade C. Media in ianuarie este de -3 grade C, iar in iulie

si august de +20 grade C. Aerul are o umiditate medie de 71 -75 % datorata circulatiei oceanice din campia vestica a Transilvaniei. Media anuala de precipitatii este de 613,3 l/mp.

Valorile extreme ale precipitatiilor maxime si minime: - 319,6 l/mp in iulie 1934 valoare maxima - 0,01 l/mp in noiembrie 1926 valoare minima c)- temperaturi – lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri

istorice Media zilnica a temperaturii este de + 10 grade C, din luna aprilie pana in jumatatea lui

octombrie. Temperaturile maxime inregistrate la Orăştie au fost de +41 grade C in 2002 si –40 grade C in 1948.

Nebulozitatea anuala, cu valori cuprinse intre 5,5 – 6 zecimi, se datoreaza straturilor de

13

aer umed,provenite din zona Oceanului Atlantic si a celor de aer mediteranean . In general, zilele innorate nu depasesc 130 pe an, cele insorite cca.100 si pana la 55

cele cu cer acoperit. Totusi, in zona, nu lipsesc contrastele termice. Ca precipitatii, media anuala este de 613,3 l/mp. De obicei lunile mai – iunie sunt foarte bogate in ploi, 2/3 din cantitatea precipitatiilor cad din aprilie pana la sfarsitul lui septembrie

Zilele linistite cunosc un procent anual de 59%, vântul bate din directia nord – vest cu o intensitate slaba, iar viscolul se manifesta destul de rar.

d)- fenomene meteorologice extreme – furtuni, tornade, etc: Circulaţia maselor de aer este predominant sudica. Vântul Mare este semnalat

primăvara. Rezultă efectul topirii bruşte a zăpezii şi se produc scurgeri importante pe versanţi, cu creştere bruscă a torenţilor şi producerea inundaţiilor.

În zona municipiului Orăştie, nu au fost remarcate furtuni, tornade sau alte fenomene meteorologice extreme, ci doar câteva vânturi de intensitate mai mare, care nu au produs pagube majore.

De văzut anexa nr. 8.5.

Secţiunea a 3-a Reţea hidrografică:

Structura geologică variată a reliefului, determină condiţii variate de zăcământ acvifer: de la straturi acvifere în cristalin la straturi acvifere sub sedimentar. La marginea depresiunii piemontane şi în larga valea Muresului sunt straturi acvifere în glacis, în formaţiuni de terasă sau în depozite de luncă. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,10 – 0, 13 km/km2.

a)- După tipul de alimentare, reţeaua hidrografică a municipiului Orăştie aparţine tipului pluvial moderat cu scurgere superficială ( 30 -40%) şi alimentare subterană moderată (10-15 %).

Reţeaua hidrografică cuprinde : - Râul Sibisel cu o lungime de 32 km si un bazin hidrografic de 171 kmp cu urmatorii

afluienti: Valea Glivii 8 km, Magurea 6 km, Rausor 8 km, Tisa 5 km. - Râul Gradiste cu o lungime de 42 km si un bazin hidrografic de 399 kmp cu urmatorii

afluienti: Sesui 6 km, Anines 8 km, Valea Rea 5 km, Faierag 5 km. - Curgerea prin municipiul Orăştie a celor doua râuri este de 4,5 km. - alte ape curgătoare adiacente, pe plan local, lipsite de debit major care, în cea mai

mare parte a anului sunt secate; c)- caracteristic pedologice: În lunca mare şi largă a râului Orăştie si Mureş sunt soluri aluvionare, gleice şi

pseudogleice, cernoziomuri, levigate. În restul depresiunii, pe terase şi dealuri piemontane se găsesc soluri brune de terasă,

cernoziomuri, smolniţe, , trecându-se spre soluri brune şi brun-roşcate de pădure, în diferite

14

grade de podzolire. Se mai găsesc local, soluri negre de fâneţe, rendzine şi pseudorendzine. d)- lacul Sumustau cu o suprafata de 1,6 ha, e)- acumulări piscicole – La Baltute cu o suprafata de 10 ha, f)- amenajări hidrotehnice – pe toata lungimea de 4,5 km a trecerii raului Orăştie prin

municipiu sunt aparari de mal din pereu de piatra si ziduri de sprijin.

Secţiunea a 4-a Populaţia:

a)- numărul populaţiei la recensământul din 2011: - total: 18.227 locuitori. Municipiul Orăştie are o populaţie stabilă însumând 18.227 de persoane, din care 8816

bărbaţi şi 9411 femei, din care 3572 copii cu vârsta cuprinsă între 1-19 ani.

În anul 2013, la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă - Hunedoara au fost

înregistrate în baza de date, un număr de 1.839 persoane, din care 546 persoane - șomeri

indemnizați - și 1.293 persoane – șomeri neindemnizați.

b) structura demografică: - după naţionalitate

� români : 16.775 � maghiar : 258 � germani : 56 � romani: 29 � italiană: 8 � chineză: 11 � altele: 1083 (din care 923 rromi la recensământul din 2008)

c) mişcarea naturală :

15

Natalitatea, alături de reducerea mortalităţii şi creşterea duratei medii a vieţii, este una din componentele cele mai însemnate ale evoluţiei numărului şi structurii populaţiei.

Procentul de natalitate este de 3,9 la mia de locuitori pe an Procentul de mortalitate este de 4,2 la mia de locuitori pe an d)- densitatea/concentrarea populaţiei pe zone, aglomerări : Populaţia are o densitate mai mare în municipiul Orăştie în zona blocurilor de locuit şi

la operatorii economici cu peste 300 de salariaţi. În rest, în zona rezidenţială şi în zona veche a municipiului, precum şi la satele

aparţinăoare, densitatea este normală, de aprox. 53 locuitori/km2.

Secţiunea a 5-a Căi de transport:

a)- căile de transport rutiere:

Nr. crt

Numărul drumului

Denumirea drumului Lungime (km.)

Obs.

1 2 3 4 5 Drum naŃional:

1 DN 7 Str. Unirii, Bulevardul Eroilor, str. Armatei 6,8 Drumuri jude Ńene:

1 DJ 705A Orăştie -Sarmiszegetusa Regia 42 Drumuri comunale:

1 2 3

DC 40 DC 42 DC 48

Orăştie - Pricaz Orăştie - Gelmar Orăştie - Romos

7 9

5,2

A fost date în exploatare tronsoane din autostrada Orăştie – Sibiu (82 de km) ce face parte din Coridorul IV Paneuropean de transport, care traversează România de la vest la est, pornind de la Nădlac, trecând prin Piteşti şi terminându-se la Constanţa, pe un traseu de 2,9 km în Orăştie.

Majoritatea drumurilor sunt în stare bună. Nu există tuneluri. b)- căi de transport feroviare: linia dubla electrificata 200 : 3 km. - statia C.F.R. Orăştie, Str. Garii, nr.15, tel: Telefon: 0254/212.725, GPS: 45.858933,

23.209433, pe raza localitatii nu exista triaje şi tuneluri. c)- reţele de conducte magistrale – gaz metan magistrala de transport Vest 6,2 km in

extravilan.

16

Secţiunea a 6-a

Dezvoltare economică:

a) zone industrializate/ramuri: - industrie alimentară; - producţie chimica; - construcţii civile si industriale; - turism; - comerţ.

Nr. crt. Obiectivul economic Profilul de

activitate Adresa / Telefon

1. S.C. ACTIVITATEA-GOSCOM S.A. -apa, canal P-ta Victoriei, Nr. 19

2. S.C. CHIMICA S.A. -materiale plastice Str. Codrului, nr. 24

3. S.C. T.C. IND S.A. - constructii Str. N. Titulescu, Nr. 60

4. S.C. TIMCO S.A. TIMISOARA

***ARSENAL PARK *** - cazare, servirea

mesei, diverdisment Str. Codrului, nr. 24 Tel. 0354 501 001

5. S.C. UZINA MECANICA OR ĂŞTIE

S.A. Str. N. Titulescu, Nr. 60

6. COOP DACIA-SOCIETATE

COOPERATIVA - comert Str. N. Balcescu, Nr. 20

7. S.C. ALBINA COOP- SOCIETATE

COOPERATIVA - comert Str. N. Balcescu, Nr. 8

8. S.C. AUROCAR S.R.L. -reparatii, comert Str. Unirii, Nr. 30

9. S.C. FARES DRINKS S.R.L. Str.Plantelor, Nr. 50

10. S.C. FIRST CLASS S.R.L. Str. Luncii, Nr. 4A

11. S.C. HELIONET S.R.L. - comert Str. N. Titulescu, Nr. 37

12. S.C. DOC TECH INDUSTRY S.R.L. - confectii Str. Gheorghe Lazar, nr. 2

13. S.C. KAUFLAND ROMANIA - comert Str. Armatei, FN

14. S.C. LABORATOARELE FARES BIO

VITAL S.R.L. Str.Plantelor, Nr. 50

15. S.C. LIDL DISCOUNT S.R.L. - comert B-ul Eroilor, nr. 17

16. S.C. SEPE INSTALCOM S.R.L. -constructii Str. Erou O. Munteanu, Nr. 18

17. S.C. SEWS ROMANIA S.R.L. - cablaje auto Str. Armatei, Nr. 38

18. S.C. BV. DASLER S.R.L. -transport auto Str. Primaverii, Nr. 25

19. S.C. VIDRA S.R.L. -confectii Str. Ghe. Lazar, Nr. 2

20. S.C. NUOVI ORIZZONTI S.R.L. -marochinărie Str. Armatei, Nr. 34

21. S.C. GERONIMO S.R.L. -confectii piele Str. Armatei, Nr. 30

22. S.C. PHILIPS ROMÂNIA -aparatură

electrocaznică Str. Luncii, Nr. 18 Tel: 0372546811

23 S.C. CHIMSPORTS S.A. -articole sportive Str. Codrului, nr. 24 Tel: 0254/242051

24 S.C. KLF KABLEX S.R.L. -cablaje electice Str. N. Titulescu, Nr. 60

Tel: 0254/240270 25 S.C. FARES S.A. -plante medicinale Str.Plantelor, Nr. 50

17

Tel: 0254/241942

26 S.C. TERPENA S.R.L. -fabricarea

uleiurilor esentiale Str. N.Titulescu, Nr.61.

Telefon mobil: 0254/247244

27 B&G INTERNATIONAL IMPEX S.R.L.

-crestere ovine Str. Unirii 76

Tel 0767805309

28 SC CIRRUS COMEXIM S.R.L. -crestere porcine Str. Luncii, nr. 1

29 KAUFLAND ROMANIA - comert Str. Armatei, FN Tel.0372097601 Fax.0372097689

30 S.C. REWE ROMANIA S.R.L - comert Str. Unirii, Nr. 33-35

31 S.C. PROFI ROM FOOD S.R.L - comert Str. Armatei, Nr. 1.

32 GROUPE DUMONT TECHNOLOGIES S.R.L.

-operatiuni de mecanica generala

Str. N.Titulescu, Nr.60. Tel: 0254 206 327

33 BESSER ROMÂNIA S.R.L. -produse din

cauciuc si mase plastice

Str. Luncii, nr. 18 Tel: 0254/230 762

b)- depozite/rezervoare, capacităţi de stocare, risc minim, statii Peco cu depozite de

carburanti -Statii Peco în Orăştie: Petrom, Rompetrol, Mol Romania, Lukoil, Aral c)- fondul funciar – terenuri agricole, terenuri împădurite (Regia Publica Locala Ocolul

Silvic Valea Orastiei), etc.: - 3862 ha suprafaţa totală a municipiului, însemnând 0,55% din suprafaţa judeţului - teren intravilan 1355,76 ha - terenuri agricole – 2006 ha ( arabil- 1429 ha, păşuni- 416 ha, fâneţe- 160 ha, livezi- 1

ha) - suprafeţe împădurite – 3.862 ha din care 1079 ha in raza municipiului si 4.300 ha

paduri alpine, - ape – 71 ha, - drumuri, căi ferate – 182 ha, - construcţii, curţi – 478 ha - teren neproductiv – 46 ha. Gospodării ale populaţiei: 7.327 e) creşterea animalelor ( numai de către populaţie), astfel: Efective aproximative de animale: - bovine 213 ( matca = vaci- 143, juninci- 9); restul sunt viţei; - porci 25095 (24900 porci sunt de la SC CIRRUS COMEXIM S.R.L.), matca = scroafe- 19;

restul purcei mici; - ovine 3290 total si 2135 oi fatatoare - cabaline 21; - păsări 11670; - capre 142 (matca 138) Apărarea sănătăţii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om,

siguranţa alimentelor de origine animală, destinate consumului uman, salubritatea furajelor animalelor şi protecţia mediului în raport cu creşterea animalelor, constituie o problemă de stat şi o îndatorire pentru toţi locuitorii din zonă.

18

f)- turism/capacităţi de primire turistică Poate că nicăieri în judeţul Hunedoara încărcătura istorică nu este atât de pregnantă ca

în municipiul Orăştie. Obiectivele turistice din zonă sunt datorate condiţiilor naturale, vieţii istorice şi

culturale continue şi îndelungate pe aceste meleaguri . Principalele obiective de interes sunt:

12 turistice: - Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina de unde Orăştia este un punct de

plecare. - Dar tot pentru turist, în Orăştia de astăzi există cea mai diversă paletă de opţiuni de

divertisment şi relaxare, unele dintre ele unicat în România, cum sunt cele de instrucţie militară, airsoft şi paintball, plimbare cu blindatele, muzeu militar în aer liber, ATV, buggy, golfcar, biciclete, segway, jeep offroad, cicloturism, tir cu arcul, cu arbaleta şi cu BB gun, minigolf, minifotbal, handbal şi multe alte activităţi de divertisment şi relaxare cum sunt: treasure hunt, drezina, kidspark, piscină, cinema în aer liber, sală de jocuri, foc de tabără, fitness park, centru spa, toare aceatea se gasesc

- la Arsenal Park in Orăştie.

13 istorice : - Orăştia este un punct de plecare in vizitarea capitalei Dacice Sarmizegetusa Regia, - În inima oraşului Orăştie se situează ruinele cetăţii de pe vremuri, cu zidul de

apărare ce reprezenta un sistem de fortificaţii medievale reprezentative. Cetatea Orăştie putea fi observată mai mult din interiorul zidurilor, deoarece, pe latura exterioară, altădată şanţul cu apă al cetăţii, s-au construit în ultimul secol şi jumătate locuinţe ce lipsesc total de vizibilitate acest monument istoric.

- Aflat în inima oraşului, muzeul înfiinţat în anul 1952, reprezintă cea mai importantă colecţie etnografică de pe întinderea judeţului Hunedoara. Reorganizat în anul 1999, prin colecţiile pe care le deţine, muzeul expune vizitatorului aspecte reprezentative ale universului rural hunedoarean şi cu precădere pe cele ale zonei Orăştiei.

- Biserici din municipiul Orăştie, - Monumente si statui din orasul Orăştie.

14 tradiţii şi obiceiuri: nedei, nunţi, arta populară, măsuratul oilor, Maialul Orăştian, legate de principalele sărbători creştine, etc.

- Capacităţi de primire turistică:

15 Hoteluri şi pensiuni: - Hotel Augusta – se afla in conservare, 20 locuri de cazare, 80 locuri de servire

a mesei; - Hotel Dacor - 105 locuri de cazare, 50 locuri de servire a mesei, - Arsenal Park – 200 locuri de cazare şi divertisment, restaurant 150 locuri, - Pensiunea „La Sura” – 8 locuri de cazare, dispune de restaurant cu 200 porţii

19

mancare /zi, - Pensiunea Turistica Jorja – 36 locuri de cazare, 30 locuri de servirea mesei.

g)- apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei :

16 dezvoltarea turismului; - la darea in folosinta a Coridorului IV Paneuropean – Autostrada este determinantă pentru dezvoltarea turismului în zonă, deoarece facilitează accesul în zonă.

17 creşterea activităţii economice poate fi mult facilitată de existenţa unor capacităţi de producţie aflate în stare de conservare, în special în domeniul industriei de apărare şi o serie de hale şi spaţii disponibile pentru activităţi economice;

- existenţa unor terenuri destinate construirii unor obiective noi sau pentru agricultură.

Secţiunea a 7-a Infrastructuri locale:

a) - instituţii publice – cultură, ocrotirea sănătăţii: - Primăria Municipiului Orăştie care are în subordine: S.C. Activitatea-Goscom S.A,

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia Locala, Serviciul Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor, Biblioteca Municipala, Administraţia Pieţelor, Casa de Cultura Serviciul Public de Gospodarie Comunală, Serviciul Public de Asistenta Sociala, Complexul de Servicii pentru Vârstnici, etc.

- Spitalul Municipal Orăştie; - Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus” Orăştie; - Liceul Teoretic ,,Aurel Vlaicu’’ Orăştie; - Şcoala Gimnazială ,,Dr.Aurel Vlad,, Orăştie; - Şcoala Gimnazială „Dominic Stanca” Orăştie.

- Grădiniţe/creşe cu program normal şi cu program redus: � Grădiniţa “Căsuţa cu poveşti” str. Luminii, nr.6, � Grădiniţa “Căsuţa cu poveşti” str. Viilor, nr.6, � Grădiniţa “Căsuţa cu poveşti” str. Pricazului, nr.4, � Grădiniţa “Căsuţa cu poveşti” str. Pricazului, nr.6, � Grădiniţa “Căsuţa cu poveşti” str. Octavian Goga, nr.7, � Grădiniţa “Căsuţa cu poveşti” str. Erou Ovidiu N. Munteanu, nr.11, � Grădiniţa “Căsuţa cu poveşti” str. Luncii, nr.8, � Creşa Municipală de pe str. Pricazului, nr. 35. � Gradiniţă, str, Luminii, nr. 8,

- Cabinete particulare şi de medicină generală

20

b) - reţele de utilităţi: apă, canalizare, electrice, gaze, etc.

1.- REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ: A.- Surse de alimentare cu apă: Sursa :

Captare de suprafata pe râul Sibisel cu prag de fund cu debit de 120 – 140 l pe secunda.

Captare de suprafata pe râul Râuşor cu prag de fund cu debit de 50 – 80 l pe secunda.

Aductiunea se face prin transport gravitational pe o lungime de 16,8 km Instalaţii aferente (în incinta staţiei): - bazine 2 x 2.500 mc - statie de tratare cu 6 filtre rapide - cămine, vane aducţiune, staţie preclorinare, decantoare orizontale. Instalaţii aferente ( în clădirea staţiei) : - grup 6 pompe (de la 2 mc/h la 200 mc/h), staţie clorinare, laborator analize, sală

filtre, instalaţia electrică de forţă (parţial automatizată) B.- Reţele de alimentare ( distribuţie) cu apă: Firma = S.C. Activitatea-Goscom S.A. Orastie Reţeaua de alimentare cu apă a municipiului Orastie a fost realizată în anul 1960, din

conducte de fontă şi oţel în lungime totală de 58,1 km. S-a finalizat programul SAMTID in anul 2009, s-a reabilitat reteaua pe o lungime de

aproximativ 19 700 km cu instalatiile aferente, 31 de hidranti noi, numarul acestora va creste la 42.

In anul 2009 s-a introdus apa potabila si pe strada Codrului, în 2013 pe strada Dr. Stelian Ivaşcu, în anul 2015 s-au făcut lucrări de înbunătăţire a reţelei de apă pe strada Horia (parţial) şi strada 9 Mai (fundătură). În anul 2016 au fost înlocuite porţiuni din reţeaua de apă de strazile: Pricazului Bl. 62 – Mureşul Bl 14, Mureşului Bl 22 – Sc. Dominic Stanca – Viitorului, str. Pricazului (Bl 50 – Bl 26 – Spalatorie Paradis).

2.- REŢELE DE CANALIZARE ŞI EPURARE A APELOR UZATE ŞI PLUVIALE: Firma S.C. Activitatea-Goscom S.A. Orastie 1.- Staţie de epurare a apelor uzate, str. N.Titulescu f.n. În anul 2014 a început extinderea şi retehnologizarea staţiei de epurare, au început

lucrările de canalizare a apei menajere pe străzile: Târgului, Aleea Moţilor, Luncii finalizate o parte în anul 2015 în acest an s-au făcut lucrări de canalizare pe stăzile: Horia, Viilor o parte, Stelian Ivaşcu şi Unirii în zona blocurilor.

Cu funcţionare în treaptă mecanică si biologica, având o capacitate de 2485 mc/zi

21

( 120l/sec ). A fost construită în anul 1962 şi are în compunere următoarele componente: 2.- Colectorul principal cu Dn = 800 mm, 3.- descrescător cu Dn = 400 mm 4.- Reţeaua stradală, Dn = 250 -800 mm, iar lungimea totală de 60.7 km. 3.- REŢELE DE ENERGIE ELECTRICĂ:

1.- Reţea de înaltă tensiune (220 KV) : = 1,2 km, ( traversează zona) 2.- Reţea de medie tensiune (20 KV ) : = 4,1 km (statie in Zavoi)

- LEA (linie electrică aeriană) – 41,1 km - LES (linie electrică subterană) – 23,7 km ( numai în Orastie ). 3.- Reţea de joasă tensiune (0,4 KV ) pt. consumatori casnici şi industriali :

- LEA si LES in lungime de 48,7 km 4.- Instalaţii aferente

1. Posturi de transformare zidite in municipiul Orastie 47, aeriene 13 2. Reţelele electrice aeriene sunt;

- din cabluri de aluminiu pe stalpi de beton

4.- REŢELE DE GAZE: A.- 1 Magistrala Vest care tranziteaza extravilanul pe o portiune de 6,2 km. B.- reţea de distribuţie în lungime totală de 61,3 km, pentru distribuţia în municipiu, la

consumatori, deservind aprox. 7.540 abonaţi. C. – instalatii aferente:

- branşamente – 2.440 buc. cu o lungime de 15,0 km; 3. posturi de reglare – aprox- 2.400 buc; 4. staţii de reglare-măsurare (SRM) – 4 buc;

5.- REŢELE DE COMUNICAŢII: B.- Străzi în Orastie:

Lungimea totală a reţelei stradale a localității este de 52,185 km, dintre care 27,59 km au

fost modernizate (asfalt, beton rutier, pavaj)

Structura străzilor, în funcţie de îmbrăcăminte, este următoarea:

22

• străzi asfaltate 20,35 km;

• străzi betonate 18,4 km;

• străzi pavate cu dale prefabricate din beton 7,49 km;

• străzi pavate cu piatra cubică 2,33 km;

• străzi nemodernizate (balast) 10,13 km; Situaţia trotuarelor se prezintă astfel :

• trotuare asfaltate 28,74 km;

• trotuare betonate 22,38 km;

• trotuare cu dale prefabricate 10.215 mp;

• trotuare nemodernizate (pământ) 7,94 km.

Nr. crt. NUMELE STRĂZII Suprafata

mp Moderni -

zata Nemoderni-

zata Canali-

zare Retea apa

1 1 Mai 8600 Dalat + Beton

- M PE

2 9 Mai 13620 Dalat - M+P SAMTID

3 Academician David Prodan 4860 Dalat - M SAMTID +

PE 4 Aleea MoŃilor 5700 Dalat - M+P SAMTID 5 Alexandru Ioan Cuza 7140 Dalat - M+P SAMTID

6 Andrei Şaguna 2900 Asfalt - M PE

7 Arcului 2640 Beton - M PE

8 Armatei 6450 Asfalt - M+P SAMTID

9 Aurel Vlaicu 2300 Asfalt + Dalat - M+P SAMTID

10 Avram Iancu 3480 Asfalt - M PE

11 C. Dobrogeanu Gherea 12450 Dalat +

pia. cub. + asfalt

- M+P SAMTID

12 Câmpul Nou 3840 Dalat - M PE

13 Căstăului 10880 Asfalt - M PE

14 CetăŃii 1700 Beton - M+P SAMTID

15 Cloşca 5964 Beton + Dalat - M+P PE

16 Codrului 4200 Asfalt - -

23

17 Cojocarilor 3210 Dalat - M+P OL + PE

18 Crisan 6.540 Asfalt + Dalat

Pământ M+P SAMTID

19 Dacilor 5220 Piatra cubica - M OL

20 Dealu Mic 15480 Asfalt Pământ M+P PE + OL

21 Dealul Bemilor 800 Beton Pământ -

22 Decebal 9800 Dalat - M SAMTID 23 Digului 3780 - Balast M OL

24 Dominic Stanca 15720 Beton Pământ M OL

25 Dr. Aurel Vad 3360 Asfalt - M PE

26 Dr. Stelian Ivaşcu 6000 - Pământ M PE

27 Eroilor 31360 Asfalt - M+P SAMTID

28 Erou Moraru Călin Gabriel 1280 Dalat - M PE

29 Erou Munteanu Ovidiu

Nicolae 9300 Dalat - M+P SAMTID

30 Fundătura 1800 Dalat - M OL 31 Gării 21280 Asfalt - M SAMTID 32 General Zănescu 5600 Asfalt - M OL 33 George BariŃiu 3640 Asfalt - M+P SAMTID

34 George Cosbuc

9200

Asfalt + Dalat

- M+P SAMTID

35 George Enescu 1200 Dalat - M SAMTID

36 Gheorghe Doja 7800 Beton + Piatra cubica

- M+P PE

37 Gheorghe Lazăr 7900 Asfalt - M SAMTID

38 Gradiştei 4380 Asfalt - M+P OL

39 Horea 14844 Dalat Balast M+P OL 40 Ilarie Chendi 1456 Dalat - M+P PE

41 Ing. Nicolae Văidean 4000 - Pământ - -

42 Ioan Budai Deleanu 1450 Asfalt - M OL

43 Ioan Mihu 8400 - Pământ M -

44 Ion Creangă 1100 Asfalt - M+P SAMTID

45 LibertăŃii 6240 Asfalt - MP PE

46 Liviu Rebreanu 2240 Dalat - M SAMTID

47 Luminii 2500 Asfalt - M PE

48 Luncii 8100 Asfalt + Beton

Balast M PE

49 Mihai Eminescu 560 Asfalt - M+P PE

24

50 Mihai Viteazul 1790 Dalat - M PE 51 Mihail Kogălniceanu 17000 Dalat - M+P SAMTID

52 Morii 8100 Dalat - M+P SAMTID

53 Mureşului 18450 Asfalt - M + P OL

54 MuzicanŃilor 1216 - Balast M OL

55 Nicolae Bălcescu 5800 Asfalt + Pavaj

- M+P SAMTID

56 Nicolae Iorga 1100 Asfalt - M PE

57 Nicolae Titulescu 22800 Dalat + Asfalt

- M PE

58 Octavian Goga 2555 Asfalt - M+P PE

59 Oituz 4700 Asfalt + Dalat

- M+P SAMTID

60 Pandurilor 2400 Dalat - M+P SAMTID

61 Pentru Maior 12000 Dalat M+P OL

62 PiaŃa Aurel Vlaicu 2300 Pavaj+ Piatră cubică

- M + P PE

63 PiaŃa Victoriei 1120 Asfalt - M+P SAMTID

64 Plantelor 14040 Piatra Cubica Dalat

Balast M+P SAMTID +

PE

65 Popa Şapcă 5650 Asfalt + Dalat

- M+P OL

66 Pricazului 42280 Beton + asfalt - M+P SAMTID

67 Primăverii 4800 Asfalt - M+P SAMTID 68 Progresului 9360 Dalat - M SAMTID 69 Stadionului 1500 Beton - M+P SAMTID

70 Târgului 22400 Asfalt + Dalat

Balast M SAMTID

71 Tudor Vladimirescu 8200 Pavaj - M+P PE

72 Unirii Unirii

46060 40100

Asfalt Dalat

Balast -

M M+P

SAMTID SAMTID

73 Vasile Alecsandri 1400 Dalat - M PE

74 Victor Babeş 2300 Asfalt - M+P PE

75 Viilor 11880 Beton Dalat

Pământ M+P PE + OL

76 Viitorului 4050 Asfalt - M+P OL 77 Vânătorilor 1500 Dalat - M OL

C.- Poduri, podeţe, punţi : 1.- Poduri: 6

- Orastie: Str. Unirii peste râul Orăştie - beton 2 buc;

25

Str. 9 Mai peste râul Grădişte - beton; Str. Plantelor peste râul Sibisel– beton; Str. Plantelor peste râul Grădişte – beton; Str. Grădiştei peste râul Grădişte - beton, la Cohn

2.- Podeţe: Orăştie str. Bariţiu si Beriului– beton; 3- Punţi: Orăştie Str. Râului cu Gheorghe Doja profil metalic, Str. Grădiştei cu Popa Sapca, profil metalic, Str. Horea cu Beriului, profil metalic. 6.- REŢELE DE TELEFONIE: A.- Cabluri de acces in canal = 6,53 km.

a) – Distribuţie primară – 3,95 km perechi in canal, b) – Distributie secundara – 79,20 km perechi in cladiri.

7.- REŢELE IMPORTANTE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE:

- Retea radio locala: RADIO „COLOR” frecventa 90,3 FM - Retea de televiziune prin cablu UPC (S.C. UPC Romania S.R.L.): 42.2 km magistrală.

c) - locuri de adunare şi cazarea populaţiei în situaţii de urgenţă Locurile de adunare/îmbarcare în Municipiul Orăştie conform Planului de evacuare În situaţii de urgenţă, sunt următoarele:

� Punct de adunare-îmbarcare nr. 1 situat în zona Str. Dealul Mic - colt Armatei, deserveşte zona de vest a Municipiului Orăştie,

� Punct de adunare-îmbarcare nr. 2 situat în zona Str.Armatei - S.C.Sews Ro, parcarea din fata, deserveşte zona de vest a Municipiului Orăştie,

� Punct de adunare-îmbarcare nr. 3 situat în zona S.C. Philips, Str. Luncii parcarea din fata, deserveşte zona de Nord a Municipiului Orăştie;

� Punct de adunare-îmbarcare nr. 4 situat în zona Nord-Est Str. Garii deserveste zona de Nord a Municipiului Orăştie,

� Punct de adunare-îmbarcare nr. 5 situat în zona Piata de alimente la Berze si Piata de alimente Pricazului deserveste zona DN 7 de la Str. Libertatii si pana la str. Bd. Eroilor de la est la vest a Municipiului Orăştie.

26

Spaţile de cazare identificate sunt prevăzute de anexa nr. 4. Spaţile de hrănire a populaţiei sunt prevăzute de anexa nr. 6.

Secţiunea a 8-a Specific regional/local:

a)- vecinătăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere: Nu este cazul.

CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă:

Secţiunea 1

Analiza riscurilor naturale:

Identificarea riscurilor trebuie să permită cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare a situaţiilor de urgenţă, amploarea şi efectele posibile ale acestora. De văzut anexa cu numărul 8.6.

Riscuri naturale (HGR nr. 557/2016)

Fenomene meteorologice periculoase Fenomene distructive de origine geologică

Furtuni InundaŃii Tornade Secetă ÎngheŃ

Incendiide

padure

Alunecări de teren

Cutremure de pământ

1 2 3 4 5 6 7 8 9 x x x x x x x

a) FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

a1)- Inundaţii - Topire bruscă a stratului de zăpadă (depusă din ianuarie şi februarie în

cantitate mare) şi scurgeri de pe versanţi duce la creşterea bruscă a nivelurilor râurilor cu depăşiri ale cotelor de apărare care are ca rezultat, de regulă în perioada aprilie - mai a anului, fenomenul producerii inundaţiilor pe perioadă scurtă cu cantităţi mari de apă, pe suprafeţele zonelor cu aşezări gospodăreşti din apropierea torenţilor, pâraielor şi râurilor mici.

Nu au fost cazuri majore care să producă pagube importante. În situaţia producerii unor inundaţii şi îngheţ se va proceda în conformitate cu Planului

27

de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor si poluărilor accidentale, aprobat de instituţiile abilitate.

De văzut harţile din anexa cu numerele: 8.1; 8.1.1; 8.1.2, 8.1.3 şi 8.6. a2) Furtuni, tornade şi secetă

Furtunile produc pagube în numeroase sectoare de activitate. în general, cele mai mari pagube constau în doborarea şi ruperea arborilor. Acest lucru se intâmplă la viteze ale maselor de aer de peste 12 m/s. Acţiunea distructivă, a vânturilor culminează cu producerea vijeliilor, furtunilor care se soldează cu rupturi şi doborâri în masă.

Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar cateva secunde si pot răni oameni si animale.

Precipitaţiile produse pot fi intense dar de scurta durata şi pot provoca inundaţii locale. Fulgerele pot fi responsabile de victime. De asemenea, ele cauzează incendii care ameninţa

vieţi si locuinţe omeneşti. Intreruperea curentului cauzata de fulger sau vanturi poate cauza o intrerupere pe scara larga a activităţilor zilnice oamenilor şi operatorilor economici.

La acest tip de risc nu se execută evacuarea populaţiei. Seceta

- cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. - caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii. a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii, etc.). - predictabilitate: perioadele de precipitalii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităii de producerea a fenomenului. - factori de vulnerabilitate: terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc, etc. - efecte: scăderea producţiei agricole, zootehnice, creşterea preţurilor, creşterea ratei inflaţiei, reducerea stirii nutriţionale a populaţiei, îmbolnăviri, criză energetică, etc. - măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi inştiinţare imediată. - măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan de aparare împotriva efectelor dezastrului; -măsuri post-dezastru: asigurarea cu apă şi hrană, etc. - instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice şi hidrologice si economico-sociale.

Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U.

Tornade – nu au fost semnalate până în prezent în U.A.T. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U.

Îngheţ- Prin asezarea sa geografică Orăştie are o clima blândă, cu ierni placute, temperatura media in ianuarie este de -3 grade C, Temperatura minimă înregistrată la Orăştie a fost de –40 grade C in 1948. În caz de îngheţ se va proceda în conformitate cu Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor si poluărilor accidentale, aprobat de instituţiile abilitate.

28

Avalansele – Nu pot fi considerate un risc pe teritoriul municipiului. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U.

b) INCENDII DE PADURE

Suprafata impadurita este 1079 ha, 27,93 din suprafata U.A.T. Incendiul se produce intotdeauna cand sunt împreună trei elemente: aerul, căldura şi

combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci cand este seceta şi cald. Pădurea trebuie considerata in integralitatea sa un combustibil potenţial. Flăcările pot afecta vegetaţia vie (ramuri, frunze) sau moarta (ace, arbori uscaţi) precum şi gospodăriile din zona.

Se consideră incendiu de pădure atunci cand este distrusa suprafaţa minima de un hectar şi cel puţin o parte a parţilor superioare ale vegetaţiei pitice, arbuştilor sau arborilor.

Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conţinut de apa al solului şi turiştii care nu respecta masurile de prevenire a incendiilor in pădure, pot sa favorizeze producerea incendiilor.

Riscul mare de incendiu este determinat, in general de: - pătura groasa de frunze uscate şi iarbă uscată; - folosirea focului deschis de către cetăţeni in weekend fără luarea măsurilor de . supraveghere şi stingere a acestuia; - imprudenţa fumătorilor ce traversează pădurea; - trăsnetul ce poate lovi şi incendia copacii inalţi şi uscaţi; - perioadele prelungite de secetă pe timp de primăvară, vară şi toamnă.

Incendiul se poate propaga pe suprafeţe mari, iar stingerea propriu-zisă nu se poate executa decât folosind mijloacele specializate.

La Orastie nu au fost incendii de padure. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U. C) Fenomene distructive de origine geologică:

c1)- Cutremure - În zona municipiului Orastie, riscul seismic este minim în conformitate cu informaţia primită de la Inspectoratul de Stat în Construcţii – Inspectoratul Judeţean în Construcţii Hunedoara, care comunică următoarele:

- «potrivit hărţii de zonare seismică din normativul p.100-92, judeţul Hunedoara se află in zona „F”, corespunzătoare gradului seismic minim 6. – nu sunt construcţii sau clădiri încadrate în clase de risc seismic».

În zona Haţeg au fost înregistrate în ultima perioadă seisme de suprafaţă de intensitate mică, posibil de origine antopică, acestea nu au fost toate resimţite în zona municipiului Orăştie. Harta seismică se poate vedea în anexa cu nr. 8.4.

Se gestionează în conformitate cu „Planul de apărare în situaţia producerii de seisme şi alunecării de teren pe teritoriul Municipiului Orăştie” aprobat.

29

C2) Alunecarile de teren Nu au fost alunecari de teren pe teritoriul municipiului. Ele sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii (prin

deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire), pot bara cursul unor ape curgătoare creand lacuri de acumulare temporare sau permanente sau pot produce chiar distrugerea unor baraje, prin formarea unui val puternic la pătrunderea in lac, in mod brusc, a unui volum mare de rocă.

Alunecările de teren se produc datorită unor fenomene naturale sau ca urmare a unor activităţi umane.

Se gestionează în conformitate cu „Planul de apărare în situaţia producerii de seisme şi alunecării de teren pe teritoriul Municipiului Orăştie” aprobat.

Principalele caracteristici ale alunecărilor de teren specifice teritoriului naţional:

Adancimea suprafeţei de alunecare:

• de suprafaţă • de mică adancime • adanci • foarte adanci

< 1 m = 1-5 m = 5-20 m > 20 m

Viteza de alunecare:

• extrem de rapidă • foarte rapidă • rapidă • moderată • lentă • foarte lentă • extrem de lentă

> 3 m/s = 3 m/s-0,3 m/min = 0,3 m/min-1,5 m/zi = 1,5 m/zi-1,5 m/lună = 1,5 m/lună-1,5 m/an = 1,5 m/an-0,06 m/an < 0,06 m/an

Distanţa de deplasare:

• alunecări propriu-zise; • alunecări tip curgeri de teren.

Distanţa de evoluţie a alunecării pe versant:

• alunecări deplasive de la baza versantului in direcţia opusă deplasării acumulatorului – deci caracter regresiv. • Alunecări detrusive – evoluţie in direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv.

Secţiunea a 2-a Analiza riscurilor tehnologice:

30

Riscuri tehnologice

Accidente, avarii, explozii şi incendii

Industrie

Transp. şi depozitare produse

periculoase

Trans- porturi

Nucleare

Riscuri poluare

ape

Prăbusiri de constructii, instalatii

sau amenajări

Esecul utilitătilor publice

Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Munitie neexplo

data

1 2 3 4 5 6 7 8 9 x x x x

a)- industriale: intreprinderile din municipiu Harta de risc la incendiu si tehologic se poate vedea in anexa cu nr. 8.2. Se gestionează

conform Planului aprobat de C.J.S.U. b)- transport şi depozitare de produse periculoase Prin municipiul Orastie tranziteaza autostrada A1 Sibiu-Deva, DN 7 si CF 200 pe care se

pot intampla accidente in timpul transporturilor de substante chimice periculoase. O parte din agenţii ecomonici mai importanţi din municipiu deţin în depozite substanţe

periculoase necesare în procesul de producţie sau rezultate în urma prelucrării. Harta de risc la accidente de transport se poate vedea in anexa cu nr. 8.3, iar în anexa

cu nr. 8.2 principalele intreprinderii din municipiu. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U.

c)- nucleare: Nu intrăm în zona de planificare la urgenţe pentru risc nuclear. Cea mai apropiată

centrală atomo-electrică este cea din Ungaria, situată pe Dunăre, în localitatea Paks. În situaţia producerii unui accident nuclear în această locaţie, se aplică procedurile stabilite prin Planul de intervenţie la urgenţă radiologică, plan care se află la nivelul judeţului şi care conţine detalii legate de dispunerea surselor, forţelor şi mijloacelor de intervenţie, colaborarea dintre instituţii, măsuri şi proceduri. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U.

d)- riscuri de poluare a apelor: Operatorii economici din U.A.T. au planuri de poluări accidentale aprobate de către

instituţiile abilitate acolo unde legislaţia le solicită, planul de poluari accidentale al agenţilor economici importanţi din municipiu sunt incluse în Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al Municipiului Orăştie, plan aprobat de instiluţiile abilitate,

În cazul poluărilor accidentale operatorii economici de pe raza U.A.T. vor acţiona în conformitate cu propriile Planuri de prevenire şi combatere a poluărilor acidentale întocmite conform legislaţiei în vigoare, planuri ce au fost aprobate în prealabil de instituţiile abilitate.

La refacerea planurilor de poluare sau la solicitarea C.L.S.U. agenţii economici vor înmâna o copie a acestuia la C.L.S.U. (Primaria Municipiului Orăştie).

31

e)- prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări – nu au fost semnalate asemenea

riscuri. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U. f)- eşecul utilităţilor publice – nu au fost cazuri. Se gestionează conform Planului

aprobat de C.J.S.U. g)- căderi de obiecte din atmosferă sau cosmos – nu au fost semnalate asemenea

cazuri. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U. Posibilitatea unor accidente aviatice ar afecta raza teritorială prin căderea spre sol a

unitaţii complete sau a fragmentelor constructive ale aeronavelor. Căderi de obiecte cosmice (meteoriţi, sateliţi sau elemente ale acestora, cu incărcătură

nucleară sau fără), aparate de zbor atmosferice sau stratosferice, se pot produce pe intreg teritoriul judeţului.

Datorită evoluţiei aleatoare a factorilor de mediu şi a gradelor şi tipurilor extrem de diversificate ale avariilor care se pot produce nu se poate face o clasificare şi nu pot fi incadrate pe tipuri şi zone probabile de producere.

Pană la aceasta dată, nu au existat astfel de evenimente.

h) Muniţie neexplodată – rămasă din al II-lea Razboi Mondial. Sub denumirea generala de muniţii sunt incluse următoarele: cartuşe de toate tipurile,

proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice elemente încărcate cu substanţe explozive.

În timp de pace şi război un mare rol îl prezintă acţiunea de identificare a muniţiei si apoi neutralizarea acestora în poligoane speciale şi de un personal calificat in acest domeniu.

Detectarea propriuzisa (nu întamplatoare) a muniţiei rămasa neexplodată se face de către formaţiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performante, care pot detectă muniţia la mari adancimi.

La descoperirea oricărui tip de muniţie trebuie respectate următoarele reguli:

- sa nu fie atinse, lovite sau mişcate; - sa nu se incerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente; - sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuinţe sau grămezi de fier vechi; - sa se anunţe imediat organele de politie, care la randul lor anunţa organele specializate care vor interveni pentru ridicarea muniţiei.

La locul descoperirii muniţiei, organele de politie, poliţie locală şi jandarmerie, în funcţie de necesitate şi solicitare asigura paza locului, îndepărtarea curioşilor sau îndeplineşte alte acţiuni: de însoţire a persoanelor autorizate la transport, de întrerupere a circulaţiei autovehiculelor în zona de pericol atunci când este cazul, până la sosirea personalului autorizat (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara sau Serviciul Român de Informaţii ” după caz) privind asanarea sau ridicarea în vederea transportului acesteia. A fost găsită muniţie neexplodată pe raza U.A.T. în zona Dealul Bemilor pe lângă fosta

32

rampă de gunoi a municipiului precum şi pe Canalul Morii. În cazul găsirii de muniţie neexplodată rămasă din al II-lea Razboi Mondial se va anunţa telefonic la numărul de telefon 112. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Iancu de Hunedoara al Judeţului Hunedoara, Primăria, organele de ordine: Poliţie Municipală, Poliţie Locală şi Jandarmerie vor lua toate măsurile necesare de îndepărtare a curioşilor şi pază a zonei până la sosirea echipelor specilizate. Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U.

Secţiunea a 3-a Analiza riscurilor biologice:

A. Epidemii

- Cauza fenomenului: condiţii sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei şi alimentelor;

- Caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existenţa unordezechilibre economice şi sociale, lipsa personalului specializat, etc;

- Predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoză şi prognoză inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie, etc;

- Factorii de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriţie deficitară, apă potabilă de slabă calitate, etc.

- Efecte: bolnavi şi morţi, pierderi economice, panică etc;

- Măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă, elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea sumelor necesare;

- Măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluţiei cazurilor,etc;

- Măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă, ajutor medical;

- Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă. Elemente principale vulnerabile:

o liceele; o şcolile; o grădiniţele de copii; o unităţiile sanitare.

Protecţia populaţiei este asigurată, în primă urgenţă de personalul Cabinetelor medicale şi a Spitalului Municipal Orăştie. În anexa cu nr. 7 sunt prezentate diferite Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.

33

Se acţionează în conformitate cu Planurile de acţiune aprobalte de către C.J.S.U. prin Grupul de Suport Tehnic: -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de EPIDEMII cu nr. 1996 din 23.02.2017;

B. Epizootii/Zoonoze

-cauze: răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale; -caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de maimulţi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de persticide, calitatea apei şi migrarea animalelor; -predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor; -factorii de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc; -efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii, foamea, etc; -măsuri de prevenire specifice: elaborarea unui plan de apărare, programe de pregătire a fermierilor, etc; -instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei. Elementele principale vulnerabile: -stânile de ovine şi caprine din fiecare localitate; -fermele de bovine, porcine sau alte animale şi păsări din fiecare localitate sau de pe raza U.A.T; -gospodăriile personale din municipiu. Analiza riscurilor existente şi efectele posibile ale acestora. -există riscul infectării şi îmbolnăvirii personalului în cazul apariţiei unor boli ca de exemplu: Pesta Aviară, Boala lui Aujeszky, Rabia(Turbarea), Tuberculoza, Bruceloza, Sarmuneloza, Antrax, Leptospinoza, Rujetul, etc; -pe lângă aceste boli virotice şi bacteriene, este posibilă infectarea personalului cu alte boli tranmisibile de la animale vii la om (zoonoze) din grupa micozelor (Aspergiloza, Dermatomicoza) şi parazitozelor (Toxoplasmoza, Teniaza). -în caz de calamităţi naturale (inundaţii, cutremure, acident nuclear, incendii) personalul va interveni pentru efectuarea de tratamente profilactice, ecarisarea teritoriului; -de asemenea se intervine în controlul potabilităţii apei, a igienei şi salubrităţii furajelor. Supravegherea seva face de către personalul veterinar din municipiu. Se acţionează în conformitate cu Planurile de acţiune aprobalte de către C.J.S.U. prin Grupul de Suport Tehnic: -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de EPIZOOTII/ZOONOZE cu nr. 1995 din 23.02.2017. -Plan de acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă generate de situaţii determinate de atacul organizmelor dăunătoare plantelor cu nr. 1993 din 23.02.2017; În cazul Planului de acţiune în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de situaţii determinate de atacul organizmelor dăunătoare plantelor, activitatea de prevenire în

34

cazul acestui tip de risc constă în asigurarea măsurilor de monitorizare şi evaluare, înştiinţare, avertizare, având ca scop limitarea pe cât posibil a efectelor negatve asupra culturilor şi fondului forestier.

Laboratoare private de analize medicale care manipulează produse biologice: 10. LAB MOB 11. Cabinete particulare acreditate Colonii de muncitori – nu sunt. Zone locuite paupere, fără utilităţi publice: În zona municipiului Orastie nu sunt tabere de sinistraţi. Nu au existat poluări accidentale ale surselor de apă utilizate în vederea potabilizării.

Secţiunea a 4-a Analiza riscurilor de incendiu:

Riscul producerii de incendii, este următorul: 12 case şi gospodăriile populaţiei = 45 %; 13 a pajisti = 30 %; 14 a păduri = 13 % 15 a obiective industriale =3 % 16 a autovehicule = 8 % 17 alte situaţii = 1 % Incendiile la case şi anexe gospodăreşti au frecvenţa mai mare în perioada sezonului

rece, când se fac focuri în sobe, la pajişti şi resturi vegetale în perioada de primăvară, la păduri în perioada de vară.

Dotarea S.V.S.U. este următoarea: autospecială dezastre dată în comodat la I.S.U,

motopompă pentru inundaţii, materiale aferente conform planurilor de intervenţie întocmite. S.V.S.U. Orăştie acţionează prin grupa de prevenire raza U.A.T. iar Seful S.V.S.U.

întocmeşte documentele Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă partea de prevenire, are atribuţii de Cadrul tehnic P.S.I.

Prin modernizarea retelei de apă în Municipiul pe strada Nicolae Titulescu au fost montaţi un număr de 15 hidranţi exteriori iar pe strada Armatei 4 hidranţi, în prezent municipiul Orăştie dispune de un numar 52 de hidranţi stradali functionali.

Există la toţi operatorii economici şi instituţii publice, echipe de P.S.I, materiale şi utilaje, în funcţie de importanţa acestora.

Se gestionează conform Planului aprobat de C.J.S.U.

35

Secţiunea a 5-a Analiza riscurilor sociale :

Obiective sursă de risc social : - S.C. Chimica S.A. – risc chimic minor . Operatorul economic are întocmită politica de securitate şi Planul de intervenţie la

accident chimic, în fiecare din aceste planuri fiind marcate limitele de risc social aflate în zona de planificare la urgenţă.

Zonele de risc crescut sunt zonele aglomerate cum ar fi: blocurile, Spitalul Municipal,

centrele comerciale (Palia, Lidl, Kauffland, E-on, Enel, Posta, etc.)

CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor

Secţiunea 1 Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie:

(1.) Evitarea manifestărilor riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora, se realizează prin următoarele acţiuni:

a)- monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

b)- activităţi preventive ale C.L.S.U. şi autorităţilor publice, pe domenii de activitate; c)- informarea populaţiei asupra pericolelor specifice municipiului Orastie şi asupra

comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d)- exerciţii şi aplicaţii. (2.) Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor, sunt: a)- controale şi inspecţii de prevenire; b)- avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c)- acordul; d)- asistenţă tehnică de specialitate; e)- informare preventivă; f)- pregătirea populaţiei; g)- constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale. (3.) Planurile de intervenţie vor cuprinde informaţii referitoare la:

36

a)- categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative;

b)- încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospecialele de lucru cu spumă şi apă, alte tipuri de autospeciale, servanţi pompieri, asistenţi, etc.;

c)- zona de acoperire a riscurilor; d)- timpii de răspuns, cuantificaţi de comisia IJSU; e)- activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la

incendii; asistenţa medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane, salvări de animale, prin C.L.S.U, SVSU, etc;

f)- alte informaţii considerate necesare.

Secţiunea a 2-a Etapele de realizare a acţiunilor:

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a)- alertarea şi/sau alarmarea S.V.S.U, C.L.S.U, şi a altor unităţi de intervenţie vecine; b)- informarea personalului de conducere asupra situaţiei reale; c)- deplasarea la locul intervenţiei; d)- intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie; e)- transmiterea dispoziţiilor preliminare; f)- recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g)- evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h)- realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia

concretă; i)- manevra de forţe; j)- localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k)- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; l)- regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m)- stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia; n)- întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie ; o)- retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii la locul de dislocare permanentă; p)- restabilirea capacităţii de intervenţie; q)- informarea IJSU/ preşedintelui CLSU; r)- analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Secţiunea a 3-a

37

Faze de urgenţă a acţiunilor:

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de natura evenimentului, intervenţiile S.V.S.U. sunt organizate astfel:

a)- urgenţa I – asigurată de S.V.S.U. Orastie (grupa de prevenire) şi S.P.G.C. sau echipa de intervenţie a obiectivului afectat; b)- urgenţa a II-a – asigurată de subunităţile I.J.S.U; c)- urgenţa a III-a – asigurată de 2 sau mai multe unităţi limitrofe; d)- urgenţa a IV-a – asigurată de grupări operative, dislocate la ordinul I.G.S.U., în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Secţiunea a 4-a

Acţiunile de protecţie-intervenţie:

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

a)- salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b)- acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c)- aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d)- dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e)- diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţii esenţiale, a

căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei; staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuire a energie şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de autovehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f)- limitarea proporţiilor situaţiilor de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea a 5-a Instruirea:

(1.) Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor

abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de IJSU şi aprobate de CJSU.

38

(2.) Primarul, care este şi preşedintele C.L.S.U. şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie a modalităţilor de acţiune conform planurilor aprobate de analiză şi acoperire a riscurilor.

Secţiunea a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional

şi de cooperare:

Sistemul informaţional decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatului permanent al CJSU asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi a măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative .

Primarul şi CLSU, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zonele de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

CAPITOLUL V

Resurse umane, materiale şi financiare:

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de CLSU.

Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din municipiul Orastie.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipuri de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

a)- inspecţii de prevenire;

39

b)- servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă; c)- formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare; d)- formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice; e)- alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, echipe de radioamatori, etc; f)- grupe de sprijin. Pe lângă tipurile de forţe specializate prevăzute mai sus, mai pot acţiona, după caz, în

condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei, structurile poliţiei locala, formaţiuni de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţii în caz de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice, etc.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, al formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planurile de apărare specifice, potrivit legii.

CAPITOLUL VI Logistica acţiunilor

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin Planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin Planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, se asigură de autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

În caz de urgenţă agenţii economici vor coopera cu C.L.S.U. Orăștie şi vor pune la dispoziţia acestuia: resursele umane şi materiale de care dispun în vederea înlăturării situaţiilor de urgentă conform legii.

Președinte de ședinţă, Contrasemnează,

prof.ȚAMBĂ Alin Adam SECRETAR GENERAL, jr.Teodor IORDAN