ROMÂNIA - portal.just.roportal.just.ro/109/SiteAssets/SitePages/informatii/Raport de...

1 / 57

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEŞ

RAPORT DE ACTIVITATE

-2015-

ŞEDINŢA DE BILANŢ 12 februarie 2016

C U P R I N S

Introducere Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015

................................................................................................................................................... 5

Capitolul I Starea instanţei în anul 2015 ........................................................... 7

I.1. Activitatea instanţei pe anul 2015 ................................................................ 7

I.1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/completuri specializate/materii ...................................................................................................................... 7

I.1.2. Încărcătura pe judecător ............................................................................................. 11

I.1.3. Managementul resurselor umane. .......................................................................... 12

I.1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă .. 12

E01: Rata de solutionare ......................................................................................................... 12

E02: Vechimea dosarelor in stoc .......................................................................................... 13

E03: Ponderea dosarelor inchise intr-un an ................................................................... 14

E04: Durata medie de solutionare ...................................................................................... 14

E05: Hotarari redactate peste termenul legal................................................................ 17

E06: Analiza centralizata indicatori eficienta ................................................................ 18

Eficienta activităţii instanţelor arondate Tribunalului Arges ................................. 18

E01: Rata de soluţionare ......................................................................................................... 18

E02: Vechimea dosarelor in stoc .......................................................................................... 20

E03: Ponderea dosarelor închise intr-un an ................................................................... 21

E04: Durata medie de soluţionare ...................................................................................... 21

E05: Hotărâri redactate peste termenul legal................................................................ 22

E06: Analiza centralizata indicatori eficienta ................................................................ 24

I.1.5. Probleme generale de management al instanţei .............................................. 25

Implicarea in proiecte la nivel national ............................................................................ 26

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei ................ 27

I.3. Calitatea actului de justiţie ............................................................................ 28

I.3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare ................................................................................................................................ 28

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) ................................. 28

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare ...................................................... 30

4 / 57

Capitolul II Principalele modificări legislative cu impact asupra activităţii sistemului judiciar în cursul anului 2015 ........................................... 37

Capitolul III Independenţa şi răspunderea judecătorilor ....................... 45

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar ................................................................................................................................................................. 45

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar ..... 45

Capitolul IV Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european, şi cooperarea internaţională ............................................................................................ 47

Capitolul V Raporturile instanţei cu celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilă....................................................................................... 49

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii .......................................... 49

Raporturile cu parchetul ............................................................................................. 49

Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiile consilierilor juridici şi cu experţii judiciari .............................................................................................................................. 50

Raporturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare .................................................... 51

Raporturile cu justiţiabilii .......................................................................................... 53

Raporturile cu societatea civilă ................................................................................ 54

Capitolul VI Concluzii ............................................................................................ 55

5 / 57

Introducere Scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015

Tribunalul Argeş, instituţie publică aparţinând sistemului judiciar, cu statut

de ordonator terţiar de credite şi personalitate juridică are în circumscripţia sa

judecătoriile: Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Topoloveni si Costeşti.

Este încadrat cu un număr de 34 judecători (din care unul detaşat la

CSM), 45 grefieri definitivi, plus 3 grefieri delegaţi / detaşaţi de la instanţele

din raza tribunalului, 4 asistenţi judiciari, 7 specialişti IT şi alt personal

auxiliar de specialitate, un departament financiar-contabil condus de un

manager economic, un birou de expertize tehnice si judiciare, un birou

apostile, personal administrativ si de servire.

Activitatea tribunalului este structurată pe trei secţii, conduse de

preşedinţi iar în interiorul acestora sunt organizate după caz, complete

specializate în rezolvarea mai multor categorii de litigii.

Potrivit competenţelor ce-i revin, tribunalul a soluţionat în cursul anului

2015, recursuri si apeluri declarate împotriva sentinţelor pronunţate de cele cinci

judecătorii din subordine, contestaţii in anulare, revizuiri, precum si cauze in

prima instanţa.

Conducerea executiva a tribunalului este asigurata de preşedinte care

exercită atribuţiuni manageriale, ajutat de un vicepreşedinte si trei preşedinţi de

secţie, iar cea colectivă, de un colegiu de conducere format din 7 membri şi

adunarea generală a magistraţilor.

Activitatea economico-financiară a instanţei este finanţată de către

Ministerul Justiţiei prin intermediul Curţii de Apel Piteşti.

Organizarea administrativă a instanţei este stabilită prin Regulamentul de

ordine interioară aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii precum şi prin

Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară.

In calitate de ordonator terţiar de credite Tribunalul Argeş are obligaţii şi

competenţe să organizeze şi să conducă contabilitate proprie pentru a asigura

informaţii cu privire la bugetul de venituri şi cheltuieli, la rezultatul execuţiei

bugetare, fluxurile de trezorerie, patrimoniul aflat în administrare şi costul

programelor aprobate prin buget.

La nivelul instanţei există funcţia de manager economic cu atribuţiuni şi

competenţe stabilite prin Legea nr. 304/2004 modificată şi republicată.

7 / 57

Capitolul I Starea instanţei în anul 2015

I.1. Activitatea instanţei pe anul 2015

I.1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/completuri specializate/materii

VOLUM ACTIVITATE SOLUTIONATE

STOC FINAL TOTAL

DIN CARE TOTAL

DIN CARE DIN

STOC INITIAL

INTRATE STOC INITIAL INTRATE

2015 18878 7254 11624 13598 6310 87,0% 7288 62,7% 5280

2014 20563 9067 11496 13309 6807 75,1% 6502 56,6% 7254

In anul 2015 fata de 2014 volumul de activitate a inregistrat o scadere cu 1685

dosare. De remarcat ca scaderea volumului de activitate s-a produs pe fondul

cresterii numarului de dosare intrate, fiind rezultatul exclusiv al diminuarii

stocului initial.

In ceea ce priveste stocul initial se poate observa ca ritmul de diminuare a

stocului a continuat si pe parcursul anului 2015. Astfel ca, daca in 2014

Tribunalul Arges debuta cu un stoc initial de 9067 dosare, in 2015 stocul initial a

fost 7254, iar la finele anului 2015 stocul final se pozitiona la valoarea de 5280

dosare. De remarcat ca pe parcursul celor 2 ani stocul de dosare aproape s-a

injumatatit pe fondul mentinerii constante a numarului de dosare intrate.

Totodata trebuie evidentiat faptul ca ritmul de solutionare a dosarelor din stoc a

inregistrat in 2015 o crestere cu 11,9% fata de anul 2014.

Analizand valorile dosarelor intrate se poate observa o usoara crestere in 2015

fata de anul 2014. Important de remarcat este cresterea cu 6,1% a ratei de

solutionare a dosarelor intrate, ceea ce inseamna o diminuare semnificativa a

duratei de solutionare a cauzelor, un procent de 62,7% din dosarele intrate in

anul 2015 fiind solutionate tot in anul 2015.

8 / 57

SECTIE MATERIE JURIDICA


STOC FINAL TOTAL

DIN CARE

TOTAL

DIN CARE DIN

STOC INITIAL


2015 Non-Penal 15203 6018 9185 10337 5225 86,8% 5112 55,7% 4866

Secţia Civilă 10559 4233 6326 7344 3690 87,2% 3654 57,8% 3215

Civil 3878 1603 2275 2562 1329 82,9% 1233 54,2% 1316

Litigii cu profesioniştii 744 258 486 520 221 85,7% 299 61,5% 224

Minori şi familie 627 178 449 464 157 88,2% 307 68,4% 163

Proprietate Intelectuală 5 2 3 2 2 100,0% 0 0,0% 3

Contencios administrativ şi fiscal 5187 2074 3113 3744 1929 93,0% 1815 58,3% 1443

Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale

4644 1785 2859 2993 1535 86,0% 1458 51,0% 1651

Litigii de muncă 2515 1098 1417 1616 903 82,2% 713 50,3% 899

Asigurări sociale 2247 805 1442 1429 684 85,0% 745 51,7% 818

Penal 3675 1236 2439 3261 1085 87,8% 2176 89,2% 414

2014 Non-Penal 15755 7785 7970 9737 6235 80,1% 3502 43,9% 6018

Secţia Civilă 11370 5243 6127 7137 4239 80,9% 2898 47,3% 4233

Civil 4021 1578 2443 2418 1212 76,8% 1206 49,4% 1603

Litigii cu profesioniştii 511 157 354 253 128 81,5% 125 35,3% 258

Minori şi familie 644 202 442 466 164 81,2% 302 68,3% 178

Proprietate Intelectuală 2 1 1 0 0 0,0% 0 0,0% 2

Contencios administrativ şi fiscal 5952 3064 2888 3878 2612 85,2% 1266 43,8% 2074


4385 2542 1843 2600 1996 78,5% 604 32,8% 1785

Litigii de muncă 2555 1515 1040 1457 1134 74,9% 323 31,1% 1098

Asigurări sociale 2070 1268 802 1265 985 77,7% 280 34,9% 805

Penal 4808 1282 3526 3572 572 44,6% 3000 85,1% 1236

9 / 57

Analiza volumului de activitate pe sectii si materii, asa cum este prezentata in

tabelul de mai sus, reflecta faptul ca diminuarea generala inregistrata este

distribuita relativ uniform pe sectii si materii. In materie penala se constata o

scadere a volumului de dosare cu 23,5%, in timp ce in materie non-penala

scaderea este de 3,5%. Analiza pe sectii a materiei non-penale releva o scadere cu

7,13% in Sectia Civila in timp ce Sectia pentru conflicte de munca si asigurari

sociale a inregistrat o crestere cu 5,5%.

In ceea ce priveste stocul initial se constata o scadere cu 3,5% in materie penala,

iar in materie non-penala tendinta de scadere a stocului initial s-a diminuat cu

22,6%. De remarcat ca in anul 2015 rata de solutionare a dosarelor din stocul

initial a inregistrat atat in materie penala, cat si in materie non-penala, valori de

peste 82%, atingand un maxim de 93% in materia contencios administrativ si

fiscal. Indicele de atacabilitate a stocului initial coroborat cu rata de solutionare a

dosarelor intrate este reflectata de valorile stocului inregistrate la finele anului

2015. Trebuie observat faptul ca tendinta de scadere a stocului inregistrat in

2014 a continuat si pe parcursul anului 2015 inregistrand la finele perioadei

scaderi cu 66,5% in materie penala in timp ce in materie non-penala scaderea

inregistrata a fost de 19,1%.

In ceea ce priveste dosarele intrate in 2015 se constata in materie penala o

scadere cu 30,1% fata de 2014, in timp ce in materie non-penala s-a inregistrat

crestere cu 13,2% fata de aceeasi perioada. Distribuita pe sectii, cresterea din

materie non-penala indica o crestere cu 3,1% in Sectia Civila in timp ce Sectia

pentru conflicte de munca si asigurari sociale a inregistrat o crestere cu 35,5%.

Cat priveste rata de solutionare a dosarelor raportata la intrate se constata o

crestere in 2015 fata de anul 2014 atingand un maxim in materie penala de

89,2%. Cresteri semnificative ale ratei de solutionare raportate la dosarele intrate

s-au inregistrat si in materie non-penala. Sectia Civila a inregistrat in 2015

raportat la 2014 o crestere a ratei de solutionare raportata la intrate cu 8,4% in

timp ce Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale a inregistrat o

crestere cu 18,2% pe fondul cresterii numarului de dosare intrate.

Din perspectiva stadiului procesual, volumul de activitate se prezinta conform

tabelului de mai jos. Analizand informatia prezentata se poate constata o scadere

a cauzelor in stadiu procesual fond cu 16,06%, scadere rezultata dintr-o

diminuare a stocului initial cu 30,8% si cu 1,19% a numarului de dosare intrate.

Cu privire la rata de solutionare a cauzelor in stadiu procesual Fond se constata o

rata de solutionare de 84,3% raportata la stocul initial si de 64% raportata la

dosarele intrate. Valorile crescute ale ratelor de solutionare au generat o

diminuare a stocului la sfarsitul perioadei de raportare cu 33,1% a stocului de

dosare in stadiul procesual Fond.

10 / 57

STADIU PROCESUAL


STOC FINAL TOTAL

DIN CARE TOTAL

DIN CARE DIN

STOC INITIAL


2015 Fond 10708 4422 6286 7750 3726 84,3% 4024 64,0% 2958

Recurs 1617 869 748 1091 703 80,9% 388 51,9% 526

Apel 5771 1891 3880 4049 1811 95,8% 2238 57,7% 1722

Contestatie NCPP

782 72 710 708 70 97,2% 638 89,9% 74

2014 Fond 12758 6396 6362 8336 4555 71,2% 3781 59,4% 4422

Recurs 3906 2333 1573 3037 1954 83,8% 1083 68,8% 869

Apel 3097 338 2759 1206 298 88,2% 908 32,9% 1891

Contestatie NCPP

802 0 802 730 0 0,0% 730 91,0% 72

Cu privire la cauzele in recurs se constata o scadere a volumului de activitate in

2015 raportat la 2014 cu 58,6%, scadere generata de diminuarea stocului initial

cu 62,7% in timp ce numarul caurelor intrate in recurs s-au redus cu 52,4%.

Analizand rata de solutionare a cauzelor in recurs se constata o rata de

solutionare de 80,9% raportata la stocul initial si de 51,9% raportata la cauzele

nou intrate. Rata de diminuare a stocului pentru cauzele in recurs este de 39,4%.

In ceea ce priveste cauzele in apel se poate observa o crestere a volumui de

activitate in 2015 fata de 2014 cu 46,3%, crestere rezultata dintr-o majorare a

stocului initial cu 82,1% si cu 28,8% a numarului de dosare intrate cu stadiu

procesual apel. Rata de solutionare de 95,8% raportata la stocul initial si de

57,7% raportata la cauzele intrate a asigurat diminuare a stocului initial cu 8,9%.

Stadiul Contestatie NCPP a inregistrat in 2015 raportat la 2014 o scadere cu 2,4%

scadere generata de diminuarea numarului de cauze intrate. Rata de solutionare

raportata la stocul initial de 97,2% si de 89,9% raportata la cauzele nou intrate au

asigurat conservarea stocului initial.

11 / 57

I.1.2. Încărcătura pe judecător

SECTIE MATERIE JURIDICA

VOLUM MARE DE ACTIVITATE

STOC FINAL

JUDECATORI

INCARCATURA STOC DOSARE

RITMUL DE VARIATIE

STOC TOTAL

DIN CARE

VOLUM INTRATE INIŢIAL FINAL STOC INITIAL

INTRATE

2015 Non-Penal 24189 9626 14563 4866 21.82 1109 667 6018 4866 -19.14%

Secţia Civilă 19545 7841 11704 3215 16.54 1182 708 4233 3215 -24.05%


4644 1785 2859 1651 5.28 880 541 1785 1651 -7.51%

Penal 3699 1260 2439 414 6.98 530 349 1236 414 -66.50%

TOTAL 27888 10886 17002 5280 28.8 968 590 7254 5280 -27.21%

12 / 57

I.1.3. Managementul resurselor umane.

Pentru anul 2015 Tribunalul Argeş a avut repartizat prin statul de funcţii un

număr de 34 judecători, 45 grefieri definitivi, 3 delegaţi / detaşaţi de la

instanţele din raza tribunalului, 4 asistenţi judiciari, 7 specialişti IT şi alt

personal auxiliar de specialitate, un departament financiar-contabil condus

de un manager economic, un birou de expertize tehnice si judiciare, un

birou apostile, personal administrativ si de servire şi un post de inginer

neocupat.

Faţă de posturile alocate, tribunalul şi-a desfăşurat activitatea pe toată durata

anului 2015 cu un număr de 33 judecător, întrucât 1 judecător este detaşat la

CSM, iar în privinţa personalului auxiliar 3 grefieri s-au aflat o perioadă

îndelungată în concediu medical sau creştere copil, conducerea instanţei

efectuând demersuri în sensul ocupării pe perioadă determinată a acestor

posturi.

Evidenţiem şi cu acest prilej că numărul de magistraţi alocat Tribunalului Argeş

pe total cât şi în structură corespunde nevoilor activităţii judiciare a instanţei, la

începutul anului 2015 schema de personal magistraţi fiind acoperită integral,

respectiv în număr de 34, din care 1 magistrat detaşat în continuare la CSM.

Urmarea intrarii in vigoare a noilor coduri de procedura, activitatea grefierilor si

judecatorilor este practic dublata de necesitatea realizarii fazelor premergatoare

fixarii primului termen de judecata fara ca aceasta activitate sa fie evidentiata

statistic.

De aceea, apreciam ca se impune suplimentarea schemei de personal auxiliar

pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii judiciare cu atat mai mult cu

cat de la 1 ianuarie 2017 urmeaza sa intre in vigoare OUG 62/2015.

I.1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

E01: Rata de solutionare

INSTANTA NUMAR DOSARE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

SOLUTIONATE INTRATE F E S I

Tribunalul ARGES

2015 13629 11624 117,25%

2014 13327 11517 115,72%

13 / 57

Analizand comparativ valorile indicatorului E01 se observa o crestere a ratei de

solutionare cu 1,53% in 2015 fata de 2014 in conditiile in care numarul dosarelor

intrate au inregistrat o crestere de 0,92%. Fata de valoarea de referinta de 105%

a gradului de eficienta FOARTE EFICIENT valoarea calculata la nivelul

Tribunalului Arges indica un ritm de descrestere a stocului mult peste valoarea

de 5% anuale definite de indicatorul E01-Rata de solutionare.

E02: Vechimea dosarelor in stoc

INSTANTA

NUMAR DOSARE

VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

IN STOC

DIN CARE MAI VECHI DE 1,5 ANI

F E S I

Tribunalul ARGES

2015 5284 559 10,58%

2014 7289 1263 17,33%

Valorile calculate ale indicatorului E02 indica o diminuare a ponderii dosarelor in

stoc mai vechi de 1,5 ani in 2015 comparativ cu 2014 de 6,72%. Totodata se

poate constata o imbunatatire a gradul de eficienta acesta fiind SATISFACATOR

in 2015 comparativ cu 2014 cand a inregistrat calificativul INEFICIENT. De

remarcat este ca valoarea calculata in 2015 este la numai 0,58% peste referinta

definita de indicator la gradul EFICIENT. In valoare absoluta inchiderea a inca 31

dosare ar fi asigurat Tribunalului Arges calificativul EFICIENT. Pentru acest

indicatorul managementul Tribunalului Arges va continua monitorizarea pana ce

valoarea indicatorului va inregistra cel putin la gradul EFICIENT.

14 / 57

E03: Ponderea dosarelor inchise intr-un an

INSTANTA

NUMAR DOSARE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

SOLUTIONATE DIN CARE INTR-UN

AN F E S I

Tribunalul ARGES

2015 13629 11462 84,10%

2014 13327 10929 82,01%

Valorile calculate ale indicatorului indica o consolidare a gradului FOARTE

EFICIENT in anul 2015 in comparatie cu 2014. Valoarea acestui indicator nu este

inca la valoarea optima de 90%, valoare ce ar asigura in conditiile unui stoc de

maxim 20% raportat la intrate gradul de FOARTE EFICIENT indiferent de

valoarea calculata a indicatorului. In aceste conditii indicator, chiar daca

inregistreaza gradul FOARTE EFICIENT, va fi monitorizat permanent, E03 fiind

indicatorul cheie, deteriorarea acestuia afecand atat indicatorul E02 cat si

indicatorului E04.

E04: Durata medie de solutionare

INSTANTA

2015

DOSARE SOLUTIONATE

DURATA MEDIE SOLUTIONARE

GRAD DE EFICIENTA

PENAL NON

PENAL F E S I

Tribunalul ARGES

7711 9,29 9,01

P C

2014

8152 2,59 10,87

P C

Valoarea calculata indica o deteriorare atat in materie non-penala, dar mai ales in

materie penala. Totodata valoarea calculata in materie penala indica o trecere de

la gradul FOARTE EFICIENT la SATISFACATOR. Evolutia indicatorului E04 pe

parcursul anului 2015 se prezinta astfel:

15 / 57

2015

Tribunalul ARGES DOSARE

SOLUTIONATE


GRAD DE EFICIENTA

PENAL NON

PENAL F E S I

ianuarie 2015 695 2,13 12,66

P C

ianuarie-februarie 2015 1582 9,66 12,28

P C

ianuarie-martie 2015 2250 8,18 12,02

P C

ianuarie-aprilie 2015 2967 7,13 11,39

P C

ianuarie-mai 2015 3881 13,27 10,57

P C

ianuarie-iunie 2015 4601 12,91 9,89

P C

ianuarie -iulie 2015 5127 11,81 9,61

P C

ianuarie-august 2015 5259 11,25 9,62

P C

ianuarie-septembrie 2015 5772 10,61 9,47

P C

ianuarie-octombrie 2015 6519 10,22 9,26

P C

ianunarie-noiembrie 2015 7136 9,73 9,06

P C

ianuarie-decembrie 2015 7711 9,29 9,01

P C

Analizand datele prezentate se constata ca, in materie penala, in lunile februarie

si mai s-au inchis dosare cu durata de solutionare foarte mare. Totodata se poate

observa tendinta descrescatoare a duratei medii de solutionare in perioada iunie-

decembrie. Analizand indicatorul exclusiv pe semestrul al II-lea 2015, date

prezentate in tabelul de mai jos, se poate constata ca indicatorul se prezinta la

gradul FOARTE EFICIENT concuzionand ca situatia din primul semestru 2015 a

fost determinanta in stabilirea gradului anual de eficienta.

16 / 57

2015

Tribunalul ARGES DOSARE

SOLUTIONATE


GRAD DE EFICIENTA

PENAL NON

PENAL F E S I

01.01-30.06.2015 4601 12,91 9,89

P C

01.07-31.12.2015 3110 2,49 7,84

P C

Analizand structura pe obiecte a dosarelor inchise in semestru I 2015 devine

evident faptul ca situatia a fost determinata de corectiile intervenite in aplicatia

ECRIS, corectii menite sa ajusteze stocul de dosare la valori reale. Astfel au fost

efectuate inchideri de dosare care erau solutionate de multa vreme, dar care nu

erau evidentiate in ECRIS conform manualului de statistica aprobat de CSM.

Prezentam in tabelul de mai jos lista obiectelor ce au inregistrat gradele de

SATISFACATOR si INEFICIENT in semestru I 2015, obiecte ce au avut o influenta

determinata la stabilirea valorii anuale a a indicatorului E04.

semestru I, 2015

OBIECTE IN MATERIE PENALA DOSARE

SOLUTIONATE

DURATA MEDIE

SOLUTIONARE

GRAD DE EFICIENTA

PENAL F E S I

solicitări conform L82/2012 23 20,84

cerere privind interceptări şi înregistrări audio-video (art. 91 ind.1 şi următoarele C.p.p.)

385 34,33

cerere privind efectuarea de percheziţii (art. 100 şi următoarele C.p.p.)

161 30,11

propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.)

4 48,32

prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.)

1 52,00

revocarea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.) 1 50,00

obţinere date comunicări electronice (art.152 NCPP)

10 9,31

infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005)

6 9,53

traficul de minori (art.211 NCP) 3 6,08

pornografia infantilă (art.374 NCP) 2 8,89

frauda informatică (art.249 NCP) 1 10,23

17 / 57

E05: Hotarari redactate peste termenul legal

INSTANTA

2015 DOSARE SOLUTIONATE

VALOARE INDICATOR

MEDIE DEPASIRE

IN ZILE

GRAD DE EFICIENTA

PRIN HOTARARE

DIN CARE NEREDACTATE

IN TERMEN F E S I

Tribunalul ARGES

11446 1844 16,11% 40,71

2014 12321 2880 23,37% 73,89

Analizand valorile calculate ale indicatorului, se poate observa o imbunatatire in

2015 fata de 2014 in cadrul aceluiasi grad de eficienta SATISFACATOR. Chiar

daca ponderea hotararilor redactate cu depasirea termenului s-a diminuat cu

7,26% si depasirea medie in zile a inregistrat o scadere cu 33,18 zile, indicatorul

E05 a ramas in monitorizare permanenta la nivelul managementului Tribunalului

Arges pe parcursul anului 2015. Tendinta constanta de imbunatatire a valorilor

calculate pentru indicatorul E05 pe parcursul anului 2015 ne indreptateste sa

estimam ca in semestru I 2016 indicatorul va ajunge sa inregistreze la gradul

EFICIENT.

Tribunalul ARGES

2015

DOSARE SOLUTIONATE

VALOARE INDICATOR

MEDIE DEPASIRE

IN ZILE

GRAD DE EFICIENTA

PRIN HOTARARE


IN TERMEN F E S I

ianuarie 2015 1060 433 40,85% 57,37

ianuarie-februarie 2015 1962 549 27,98% 51,30

ianuarie-martie 2015 2954 728 24,64% 47,45

ianuarie-aprilie 2015 4034 1015 25,16% 48,22

ianuarie-mai 2015 5089 1180 23,19% 45,66

ianuarie-iunie 2015 6261 1363 21,77% 41,98

ianuarie-iulie 2015 7135 1508 21,14% 41,08

ianuarie-august 2015 7273 1541 21,19% 41,28

ianuarie-septembrie 2015 8095 1611 19,90% 43,91

ianuarie-octombrie 2015 9270 1644 17,73% 44,07

ianuarie-noiembrie 2015 10393 1713 16,48% 42,62

ianuarie-decembrie 2015 11446 1844 16,11% 40,71

Analizand atat valorile lunare progresive cat si valorile calculate distinct pentru

semestrele anului 2015 se poate concluziona ca anul 2016 debuteaza cu

indicatorul E05 cu gradul de FOARTE EFICIENT. Indicatorul E05 va ramane in

18 / 57

monitorizare permanenta fiind, ca si indicatorul E03, un indicator cheie cu

influenta directa asupra indocatorilor E01 si E04. Estimam ca in anul 2016

indicatorul va inregistra cresteri importante atat prin masura luata de CSM de

echilibrarea a formulei si schimbarea centrului de greutate catre media in zile

depasire, cat si prin responsabilizarea personalului odata cu implementarea

indicatorilor de eficienta la nivel de judecator.

E06: Analiza centralizata indicatori eficienta

Din analiza centralizata a indicatorilor de eficienta rezulta ca Tribunalul Arges a

inregistrat in anul 2015 gradul EFICIENT, cu tendinta evidenta de a ajunge la

FOARTE EFICIENT, diferenta fiind de 1,11% la indicatorul E05 si de atenuarea

efectelor corectiilor intervenite in materie penala ce au influentat atat indicatorul

E02 cat si indicatorul E04. Informatia centralizata a eficientei Tribunalului Arges

este prezentata in graficul de mai jos.

INSTANTA GRAD DE EFICIENTA

F E S I

Tribunalul ARGES

E01 E02 E03 E04 E05

Eficienta activităţii instanţelor arondate Tribunalului Arges

E01: Rata de soluţionare

2015

DENUMIRE JUDECATORIE


INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

SOLUTIONATE INTRATE F E S I

Judecatoria CAMPULUNG 4687 4799 97,67%

Judecatoria COSTESTI 2748 2711 101,36%

Judecatoria CURTEA DE ARGES 3193 2953 108,13%

Judecatoria PITESTI 23209 22129 104,88%

Judecatoria TOPOLOVENI 2950 2873 102,68%

2014






19 / 57

Judecatoria Campulung a inregistrat in 2015 o scadere a ratei de solutionare cu

2,7% fata de 2014, scadere ce a generat si modificarea gradului de eficienta din

EFICIENT in SATISFACATOR. Analizand datele din perspectiva volumului de

activitate se poate constata ca Judecatoria Campulung a inregistrat o scadere cu

5,4% a ratei de solutionare a stocului initial si cu 0,8% a ratei de solutionare a

dosarelor intrate, generand astfel o crestere a stocului la finalul anului 2015 cu

109 dosare.

Judecatoria Costesti a inregistrat in 2015 o crestere a ratei de solutionare cu

2,06% fata de 2014, crestere ce a generat si modificarea gradului de eficienta din

SATISFACATOR in EFICIENT. Cresterea inregistrata trebuie consolidata in

perioada urmatoare printr-o imbunatatire a ratei de solutionare a stocului care a

inregistrat in 2015 valoarea de 63,9% pe fondul prabusirii numarului de dosare

intrate.

Judecatoria Curtea de Arges a inregistrat in 2015 o crestere a ratei de

solutionare cu 14,18% fata de 2014. Structura dosarelor solutionate din total

volum de activitate arata faptul ca rata de solutionare a crescut urmare a

imbunatatirii ratei de solutionare a stocului pe fondul diminuarii numarului de

dosare intrate.

La Judecatoria Pitesti se poate observa o scadere a ratei de solutionare in 2015

fata de 2014 cu 4,32%, scadere ce a generat si modificarea gradului de eficienta

din FOARTE EFICIENT in EFICIENT. Observand informatiile din structura

volumul de activitate al Judecatoriei Pitesti se poate constata o scadere

semnificativa a numarului de dosare intrate si in acelasi timp o scadere cu 11,5%

a ratei de solutionare raportata la stocul initial. Daca indicele de atacabilitate a

stocului nu va inregistra modificari in prima parte a anului 2016 tendinta de

scadere a ratei de solutionare va continua.

Judecatoria Topoloveni a inregistrat in 2015 o crestere a ratei de solutionare cu

4,31% fata de 2014, crestere ce a generat si modificarea gradului de eficienta din

SATISFACATOR in EFICIENT.

2015



STOC FINAL TOTAL

DIN CARE

TOTAL

DIN CARE DIN

STOC INITIAL


Judecatoria PITESTI

35197 13088 22109 23243 10139 77,5% 13104 59,3% 11954

Judecatoria CAMPULUNG

6397 1599 4798 4689 1281 80,1% 3408 71,0% 1708

Judecatoria CURTEA DE ARGES

4564 1611 2953 3192 1338 83,1% 1854 62,8% 1372

Judecatoria TOPOLOVENI

3950 1077 2873 2946 902 83,8% 2044 71,1% 1004

20 / 57

Judecatoria COSTESTI

3920 1209 2711 2753 1021 84,4% 1732 63,9% 1167

2014 Judecatoria PITESTI

47428 16050 31378 34340 12138 75,6% 22202 70,8% 13088


6459 1617 4842 4860 1383 85,5% 3477 71,8% 1599


5276 1374 3902 3665 929 67,6% 2736 70,1% 1611


5190 1177 4013 3981 945 80,3% 3036 75,7% 1209


3857 1032 2825 2780 796 77,1% 1984 70,2% 1077

In concluzie, structura dosarelor solutionate din volumul de activitate al

instantelor arondate Tribunalului Arges indica o crestere generala a ratei de

solutionare a stocului. De remarcat, ca Judecatoria Topoloveni si-a imbunatatit

atat rata de solutionare a stocului, cat si rata de solutionare a dosarelor intrate,

iar Judecatoria Campulung si-a consolidat rata de solutionare dosare intrate la

aproximativ 71% pe fondul mentinerii ratei de solutionare a stocului peste 80%.

Din perspectiva indicatorului E01-rata de solutionare Judecatoria Campulung

intra in perioada de monitorizare lunara fiind singura instanta arondata

Tribunalului Arges care inregistreaza gradul SATISFACATOR pe anul 2015.

E02: Vechimea dosarelor in stoc

2015


NUMAR DOSARE

VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

IN STOC

DIN CARE MAI VECHI DE 1,5 ANI

F E S I






2014 Judecatoria CAMPULUNG 1600 161 10,06%





Valorile calculate ale indicatorului E02 la nivelul instantelor arondate

Tribunalului Arges indica o diminuare a ponderii dosarelor in stoc mai vechi de

1,5 ani in 2015 comparativ cu 2014. Si in ceea ce priveste gradul de eficienta au

21 / 57

fost inregistrate progrese de majoritatea instantelor arondate. Exceptie de la

tendinta generala face Judecatorie Pitesti care ramane in 2015 la gradul

SATISFACATOR, ceea ce impune intrarea in perioada de monitorizare lunara.

E03: Ponderea dosarelor închise intr-un an

2015



INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

SOLUTIONATE DIN CARE INTR-UN

AN F E S I






2014 Judecatoria CAMPULUNG 4861 4304 88,54%





Valorile calculate ale indicatorului indica o tendinta generala de scadere in anul

2015 fara de anul 2014. Exceptie de la tendita generala face Judecatoria

Campulung care a inregistrat o crestere de 6,45%. Totodata trebuie remarcat ca

la Judecatoria Campulung pe fondul reducerii numarului de dosare solutionate in

2015 fata de 2014 se inregistreaza o crestere neta a numarului de dosare

solutionate in mai putin de un an de 148 dosare. Valorile calculate pentru

indicatorul E03 de la Judecatoria Pitesti si Curtea de arges indica o tendita de

schimbare a gradului de eficienta din FOARTE EFICIENT in EFICIENT. Se poate

observa ca Judecatoria Pitesti se pozitioneaza la 0,31% fata de pragul maxim al

gradului EFICIENT, iar Judecatoria Curtea de Arges la 1,93% fata de acelasi prag.

E04: Durata medie de soluţionare

2015

DENUMIRE JUDECATORIE DOSARE

SOLUTIONATE


GRAD DE EFICIENTA

PENAL NON

PENAL F E S I

Judecatoria CAMPULUNG 4680 4,36 3,92

P C

Judecatoria COSTESTI 2740 6,19 6,19

P C

22 / 57

Judecatoria CURTEA DE ARGES 3175 8,04 7,91

P C

Judecatoria PITESTI 23141 4,95 8,37

P C

Judecatoria TOPOLOVENI 2948 4,72 5,67

P C

2014

Judecatoria CAMPULUNG 4845 6,36 5,15

P C

Judecatoria COSTESTI 3976 3,91 3,83

P C

Judecatoria CURTEA DE ARGES 3659 4,58 3,56

P C

Judecatoria PITESTI 34211 4,32 6,03

P C

Judecatoria TOPOLOVENI 2774 2,51 4,19

P C

Judecatoria Campulung inregistreaza o crestere a gradului de eficienta de la

EFICIENT la FOARTE EFICIENT urmare a scaderii duratei de solutionare atat in

materie penala cat si in materie non-penala. Judecatoriile Costesti si Curtea de

Arges au inregistrat in 2015 fata de 2014 scaderi la gradul de eficienta de la

FOARTE EFICIENT la EFICIENT, pe fondul cresterii duratei de solutionare in

special in materie penala. Se poate observa ca in materie penala gradul de

eficienta a scazut de la FOARTE EFICIENT la EFICIENT. Si in ceea ce priveste

materia non-penala s-au inregistrat cresteri in ceea ce priveste durata de

solutinare, dar respectivele cresteri nu au fost de natura in a afecta gradul de

eficienta.

E05: Hotărâri redactate peste termenul legal

2015


DOSARE SOLUTIONATE

VALOARE INDICATOR

MEDIE DEPASIRE

IN ZILE

GRAD DE EFICIENTA

PRIN HOTARARE


IN TERMEN F E S I

Judecatoria CAMPULUNG 2646 344 13,00% 65,82

Judecatoria COSTESTI 1438 844 58,69% 31,88


1701 663 38,98% 94,41

Judecatoria PITESTI 12572 6775 53,89% 72,04

Judecatoria TOPOLOVENI 1740 593 34,08% 50,42

23 / 57

2014 Judecatoria CAMPULUNG 2425 305 12,58% 95,27

Judecatoria COSTESTI 1414 806 57,00% 33,91


1489 660 44,33% 65,39

Judecatoria PITESTI 15716 6183 39,34% 58,45

Judecatoria TOPOLOVENI 1892 371 19,61% 27,47

Analizand valorile calculate ale indicatorului, se poate observa ca la nivelul

gradului de eficienta numai Judecatoria Topoloveni a inregistrat modificari in

2015 fata de 2014 in sensul scaderii acestuia de la SATISFACATOR la

INEFICIENT. Fluctuatii importante se pot observa cu privire la ponderea

dosarelor inchise in termenul legal, dar mai ales la media in zile a depasirilor

inregistrate in redactare dupa cum urmeaza:

Judecatoria CAMPULUNG a inregistrat o inrautatire de 0.42% a ponderii

hotararilor neredactate in termen in 2015 raportat la 2014. Daca fluctuatia la

nivelul ponderii este aproape nesesizabila nu acelasi lucru se poate spune despre

media depasirilor in zile unde se poate observa o imbunatatire importanta cu

29.45 zile.

Judecatoria COSTESTI a inregistrat fluctuatii nesemnificative in 2015 raportat la

2014 atat la nivelul ponderii hotararilor neredactate in termen cat si la nivelul

mediilor de depasire in zile.

Judecatoria CURTEA DE ARGES chiar daca a inregistrat o imbunatatire cu 5.35%

in ceea ce priveste ponderea hotararilor neredactate in termen, inregistreaza o

inrautatire semnificativa a mediilor depasirilor in zile ajungand la 94.41 zile.

Judecatoria PITESTI inregistreaza o inrautatire cu 14.55% in ceea ce priveste

ponderea hotararilor neredactate in termen si totodata cresteri importante a

depasirilor in zile ajungand la la 72.04 zile.

Judecatoria TOPOLOVENI inregistreaza deprecieri atat cu privire la ponderea

hotararilor neredactate in termen cat si la nivelul mediilor depasirilor in zile.

Din perspectiva indicatorului E05-Hotarari neredactate in termen cu exceptia

Judecatoriei CAMPULUNG toate celelalte judecatorii arondate Tribunalului Arges

vor intra in monitorizare permanenta.

24 / 57

E06: Analiza centralizata indicatori eficienta

2015

DENUMIRE CURTE DE APEL GRAD DE EFICIENTA

F E S I


E01 E02 E03 E04 E05


E01 E02 E03 E04 E05


E01 E02 E03 E04 E05

Judecatoria PITESTI

E01 E02 E03 E04 E05


E01 E02 E03 E04 E05

2014


E01 E02 E03 E04 E05


E01 E02 E03 E04 E05


E01 E02 E03 E04 E05

Judecatoria PITESTI

E01 E02 E03 E04 E05


E01 E02 E03 E04 E05

Din analiza centralizata a indicatorilor de eficienta se poate observa ca in 2015

toate instantele arondate Tribunalului Arges au inregistrat gradul EFICIENT. De

remarcat ca Judecatoria Curtea de Arges a inregistrat o crestere in 2015 raportat

la 2014 de la gradul SATISFACATOR la EFICIENT. Inregistrand inca cel putin un

indicator cu gradul SATISFACATOR sau INEFICIENT toate instantele arondate

vor fi monitorizate de Tribunalul Arges. O atentie deosebita va fi acordata

indicatorului E05-Hotarari neredactate in termen care, conform deciziilor CSM, se

va analiza in perioada urmatoare atat din perspectiva ponderii hotararilor

neredactate in termen cat si din perspectiva pozitionarii mediei in zile redactare

fata de media termenului de redactare. Indicatorul E02-Ponderea dosarelor in

stoc mai vechi de 1,5 ani va fi in atentia Tribunalului Arges, indicatorul fiind

avand influenta directa in rezultanta gradului de eficienta influentand atat E03-

Ponderea dosarelor inchise intr-un an cat si indicatorul E04-Durata medie de

solutionare.

25 / 57

I.1.5. Probleme generale de management al instanţei

Urmare intrării in vigoare a noilor coduri de procedură, activitatea judecătorului

si a grefierului este aproape dublată de necesitatea realizării fazelor

premergătoare fixării primului termen de judecata, fără ca această activitate sa fie

evidenţiată în vreo situaţie statistică.

Chiar daca numărul grefierilor este mai mare decât cel al magistraţilor, se

constata ca acest personal este insuficient raportat la numărul de completuri

întrucât nu toţi participa la şedinţe de judecata (prim-grefier, grefier şef secţie,

grefier arhivar, registrator, grefieri delegaţi la compartimentul executări penale).

Daca in privinta posturilor de judecatori criteriul principal avut in vedere de CSM

in alocarea/suplimentarea resursei umane este cel al volumului de activitate,

respectiv numărul de dosare, in privinta posturilor de personal de specialitate, nu

exista insa o strategie clara la nivelul ordonatorului principal de credite (numar

proportional cu cel al judecatorilor, numar de dosare etc).

Solutia pe termen scurt adoptata la nivelul instantei a fost aceea de solicitare si

obtinerii a delegarii/detasarii unora dintre grefierii de la instantele de fond la

tribunal, iar pe termen lung transferul unora dintre aceste posturi catre tribunal.

Astfel, în cursul anului 2015 la nivelul instanţei pentru 3 posturi de grefier

definitivi rămase vacante prin pensionare, conducerea instanţei a demarat

procedura ocupării acestora prin promovare, lucru realizat în luna decembrie

2015.

In ceea ce priveste managementul administrativ judiciar, conducerea instantei a

urmarit existenta unui echilibru in activitatea desfasurata de fiecare persoana,

repartizarea echilibrata a cauzelor in functie de numar si complexitate, asigurarea

transparentei actului de conducere, intarirea rolului conducerii colective si

colegiale prin participarea judecatrilor la adoptarea unor acte decizionale din

cadrul instantei, asigurarea calitatii actului de justitie, asigurarea dreptului

persoanei la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen

rezonabil, obiective ce nu se pot realiza decat in contextul mentinerii unei bune

relatii de comunicare atat pe linie interna cat si externa.

Faptul că instanţa nu dispune de personal tehnic de întreţinere a bazei materiale

creează mari dificultăţi in managementul administrativ al acesteia, cu consecinţe

vizibile.

În acest sens, problemele administrative şi-au găsit rezolvare şi cu sprijinul

inginerului constructor din cadrul Curţii de Apel Piteşti, precum şi a unui

muncitor – personal contractual detaşat de la Judecătoria Topoloveni.

26 / 57

Situaţia impune ca managerul economic şi preşedintele instanţei să militeze

uneori şi asupra unor probleme de altă specialitate decât cea economico-juridică,

în definirea unor lucrări de investiţii, reparaţii, dotări, aspecte însuşite şi asumate

de actuala conducere a tribunalului şi rezolvate cu destul profesionalism.

Optimizând nivelul resurselor materiale şi umane cu celelalte componente ale

activităţii administrativ-judiciare am reuşit să atingem o mare parte dintre

obiectivele propuse.

Pe durata anului expirat a existat o bună conlucrare între conducerea executivă

şi cea colectivă a instanţei precum şi între nivelul executiv al tribunalului şi cel al

instanţelor aflate în circumscripţie.

Implicarea in proiecte la nivel naţional

In Raportul de activitate al Tribunalului Arges din anul 2014 am mentionat

initierea parteneriatului dintre CSM si Tribunalul Arges constituit pentru

implementarea unui sistem integrat, centralizat si distribuit de rapoarte cu scopul

de evidentiere a activitatii instantelor – StatisEcris – parteneriat ale carui

rezultate au fost apreciate si in raportul privind mecanismul de cooperare si

verificare aferent anului respectiv.

Ceea ce anul trecut era anuntat ca un instrument de management la nivel de

instanta si, in perspectiva, ca un instrument menit sa asigure informatiile

necesare si suficiente in luarea deciziilor la nivelul intregului sistem judiciar, a

fost confirmat ca o realizare in doar un an de zile, in Raportul MCV aferent anului

2015 si publicat pe 27.01.2016.

Astfel ca, in capitolul privind „Instrumente de management, eficienta si calitatea

procesului judiciar” din cadrul Raportului tehnic MCV, s-a retinut ca prin

indicatorii de performanta implementati in Statis pot fi identificate zonele

vulnerabile, care necesita decizii rapide, atat la nivelul fiecarei instante, cat si la

nivelul intregului sistem. Totodata, colectand informatii din intreg sistemul

judiciar, aplicatia Statis a fost utilizata pentru analizarea impactului noilor coduri

asupra activitatii instantelor, fiind totodata un suport in vederea intocmirii

rapoartelor de eficienta periodice, atat la nivel local, cat si la nivel central.

Tribunalul Arges intentioneaza sa consolideze parteneriatul cu CSM si in acest

sens isi propune ca in perioada imediat urmatoare sa creeze un instrument menit

sa asigure un standard de operare, verificare si control si totodata va incerca

extinderea parteneriatului si cu Inspectia Judiciara, Tribunalul Arges incercand

prin aplicatia Statis sa asigure Inspectiei Judiciare o baza informationala in

controalele tematice initiate de aceasta pe diverse teme, in scopul crearii unor

27 / 57

standarde atat in ceea ce priveste modul de evidentiere a anumitor situatii, cat si

a modului de control a acestora. Pe parcursul anului 2015, Tribunalul Arges a

experimentat impreuna cu Inspectia Judiciara colectarea informatiilor necesare

unui control tematic cu privire la camera preliminara, rezultatele obtinute fiind

incurajatoare pentru continuarea colaborarii pe astfel de proiecte.

La sugestia specialistilor IT, Tribunalul Arges va face demersurile atat catre CSM,

cat si catre Ministerul Justitiei, pentru infiintarea unui centru de dezvoltare de

aplicatii informatice la nivelul sistemului judiciar, bazat pe resursele umane

interne sistemului, avand in vedere experienta acumulata in ultimii doi ani si

rezultatele obtinute.

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Începând cu data de 1 februarie 2012 infrastructura şi capacitatea instituţională a

Tribunalului Argeş a fost adusă la standarde europene de lucru.

Printr-un efort comun convergent, întreg personalul instanţei şi-a adus aportul

său la edificarea noului său sediu care conferă condiţii de muncă deosebite ai

căror beneficiari direcţi şi merituoşi suntem în prezent.

Organizarea fluxurilor de circulaţie la instanţă a urmărit ca accesul personalului -

publicului-arestaţilor să fie distincte şi să fie utilizate ca atare.

Acest aspect oferă posibilitatea desfăşurării în linişte a întregii activităţi judiciare

fără ca vreodată fluxurile publicului sau arestaţilor să interfereze cu cel al

personalului.

Dispunem de o arhivă modernă a cărei activitate se desfăşoară sub cele mai

înalte exigenţe de operativitate şi calitate.

Cele cinci săli de judecată oferă posibilitatea organizării activităţii judiciare într-

un singur timp oferind astfel justiţiabililor şansa unor înfăţişări de scurtă durată

la proces. De acelaşi avantaj beneficiază şi avocaţii.

Dotările cu mobilier de natura mijloacelor fixe precum şi a obiectelor de inventar

corespund unor exigenţe înalte ale activităţii judiciare dar cu siguranţă ele pot fi

esenţial îmbunătăţite.

Începând cu luna ianuarie 2015 în sediul Tribunalului Argeş îşi desfăşoară

activitatea judiciară şi Tribunalul Specializat Argeş, căruia i s-a pus la dispoziţie

un etaj întreg (etajul 1), cuprinzând birouri pentru judecători şi grefieri, precum

şi o sală de judecată (sala nr. 4), Tribunalului Argeş rămânându-i sălile de

judecată nr. 1, 2, 3, 5 şi 6.

28 / 57

De asemene, s-a creat pentru Tribunalul Specializat Argeş, în spaţiul existent, o

arhivă şi depozit pentru dosarele proprii.

I.3. Calitatea actului de justiţie

I.3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

Din cele 479 soluţii pronunţate în materie civila cu excepţia cauzelor de

contencios şi fiscal, soluţii posibil atacabile, au fost casate 21 cauze, indicele de

desfiinţare înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 4,38 %.

Din cele 1690 soluţii pronunţate în materia contenciosului administrativ,

soluţii posibil atacabile, au fost casate 296 cauze, indicele de desfiinţare

înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 17,51 %.

În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale desfiinţarea s-a produs

după cum urmează: din 3051 soluţii în dosare reprezentând conflicte de muncă

şi asigurări sociale, soluţii posibil atacabile, au fost reformate 210 (109 – LM:

101 - AS), indicele de desfiinţare înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 6,88

%.

Din totalul de 2546 hotărâri pronunţate în materie penală, soluţii posibil

atacabile, au fost casate 42 cauze (33 în apel, 9 în contestaţii), indicele de

desfiinţare înregistrat în cazul acestor hotărâri fiind de 1,64 %.

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

DURATA SOLUTIONARE

NUMAR DOSARE

SOLUTIONATE PONDERE IN

TOTAL SOLUTIONATE

2015 [00 ani 00 luni - 00 ani 06 luni] 8120 59,7%

(00 ani 06 luni - 01 ani 00 luni] 3314 24,4%

(01 ani 06 luni - 03 ani 00 luni] 1138 8,4%

(01 ani 00 luni - 01 ani 06 luni] 636 4,7%

(03 ani 00 luni - 05 ani 00 luni] 390 2,9%

2014 [00 ani 00 luni - 00 ani 06 luni] 6725 50,5%

(00 ani 06 luni - 01 ani 00 luni] 4186 31,5%

(01 ani 00 luni - 01 ani 06 luni] 1240 9,3%

(01 ani 06 luni - 03 ani 00 luni] 1111 8,3%

(03 ani 00 luni - 05 ani 00 luni] 47 0,4%

29 / 57

Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se poate constata ca in anul

2015 raportat la 2014 s-a inregistrat o crestere a ponderii dosarelor solutionate

in mai putin de 6 luni cu 9,2%. La polul opus se constata o crestere a ponderii

cauzelor solutionate in intervalul 3-5 ani. Analizand valoric datele, putem

constata ca numarul cauzelor solutionate in mai putin de 1,5 ani in 2015 a fost de

12572 in crestere fata de 2014 cand au fost solutionate un numar de 12151. Cat

priveste cauzele solutionate in intervalul 1,5-5 ani se poate constata ca in anul

2015 s-au solutionate un numar de 1026 dosare, valoare comparabila cu cea

inregistrata in anul 2014 cand au fost inchise un numar de 1158 cauze.

Pe materii si intervale informatia privind durata de solutionare se prezinta

conform tabelului de mai jos:

PERIOADA MATERIE JURIDICA

NUMAR DOSARE

SOLUTIONATE

PONDERE

SOLUTIONATE

PONDERE

2015 2014

0-6 luni 8120 6725

Penal 2531 31,2% 3378 50,2%

Civil 1600 19,7% 1125 16,7%

Minori şi familie 337 4,2% 352 5,2%

Litigii cu profesioniştii 296 3,6% 108 1,6%

Contencios administrativ şi fiscal

1742 21,5% 1365 20,3%

Litigii de muncă 747 9,2% 294 4,4%

Asigurări sociale 867 10,7% 103 1,5%

6-12 luni 3214 4186

Penal 100 3,0% 88 2,1%

Civil 683 20,6% 1021 24,4%




1428 43,1% 1608 38,4%

Litigii de muncă 483 14,6% 629 15,0%


1-1,5 ani 577 1240

Penal 59 9,3% 19 1,5%

Civil 96 15,1% 99 8,0%




231 36,3% 513 41,4%

Litigii de muncă 163 25,6% 427 34,4%


Proprietate Intelectuală 2 0,3% 0 0%

30 / 57

1,5-3 ani 805 1111

Penal 333 29,3% 60 5,4%

Civil 149 13,1% 167 15,0%




290 25,5% 384 34,6%



3-5 ani 152 47

Penal 238 61,0% 27 57,4%

Civil 34 8,7% 6 12,8%




53 13,6% 8 17,0%



La calculul termenului mediu de soluţionare a cauzelor a fost avut în vedere data

înregistrării dosarului în instanţă, până la pronunţarea soluţiei.

În linii mari durata de soluţionare a cauzelor înregistrată la instanţă poate fi

apreciata ca rezonabilă.

Diferenţele de durată înregistrate de la o cauză la alta sunt determinate pe de o

parte de complexitatea acestora, de stadiul procesual în care sunt soluţionate dar

şi de necesitate obţinerii unor informaţii utile şi pertinente din partea unor

instituţii de specialitate.

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Practica judiciară reflectă fidel nivelul calitativ la care se înfăptuieşte actul de

justiţie în raport cu legislaţia internă şi cea Comunitară Europeană, în vigoare.

Există o legătură directă între aceste două aspecte cu o puternică determinare din

parte cadrului legal şi care se află din păcate într-o continuă dinamică.

Modificările permanente ale legislaţiei, precum şi caracterul ambiguu al unor

reglementări, au determinat o practică judiciară neunitară atât la nivelul

organismelor şi instituţiilor cu activitate jurisdicţională dar şi la cel al instanţelor

de judecată, indiferent de rangul lor.

Măsura specializării activităţii completelor de judecată trebuie dezvoltată

constituind un prim pas în direcţia unificării practicii judiciare, condiţionată la

31 / 57

rândul său de pregătirea temeinică şi perfecţionarea continuă a nivelului de

cunoaştere şi înţelegere a magistratului.

La nivelul Tribunalului Argeş a fost abordată în egală măsură atât specializarea

completelor de judecată cât şi măsura perfecţionării pregătirii profesionale.

În anul recent încheiat, un număr ce nu depăşeşte 70 % din magistraţii instanţei

au putut participa la forme de pregătire centralizată la nivel INM sau

descentralizată desfăşurate de Curtea de Apel Piteşti.

Totodată, in vederea interpretării si aplicării in mod unitar a legislaţiei noi, a fost

asigurata informarea zilnica a tuturor magistraţilor asupra legislaţiei noi dar şi

prin punerea la dispoziţia tuturor a programului legislativ LEX- în formă

actualizată cât mai aproape de momentul intrării în vigoare a noilor dispoziţii

legale.

Principalele măsuri care au fost adoptate şi îndeplinite în scopul accelerării

procesului de unificare a practicii judiciare neunitare sunt:

selectarea hotărârilor relevante sub aspectul problemelor de drept

incluse, al practicii CEDO utilizate, al practicii Curţii Constituţionale sau a

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

diseminarea informaţiilor primite de către colegii judecători cu ocazia

participării la diferitele programe de perfecţionare;

informarea continuă şi constantă a judecătorilor asupra deciziilor noi

pronunţate de ÎCCJ, CCR, precum şi asupra jurisprudenţei CEDO şi

practicii CEJ;

organizarea de întruniri profesionale ale judecătorilor, în scopul analizei

practicii de casare a instanţelor de control judiciar, discutarea noilor

acte normative, al modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor

legale, în vederea promovării unor soluţii predictibile.

În contextul intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, respectiv a

Noilor Coduri penal şi de procedură penală s-au organizat dezbateri cu privire la

noutăţile legislative şi maniera de interpretare a anumitor dispoziţii, în scopul

adoptării unor soluţii unitare şi predictibile.

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului şi Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene, motivele care au determinat

adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

Soluţiile pronunţate în anul 2015 de către CEDO şi CJUE menţionăm că nu s-au

identificat revirimente jurisdicţionale, soluţiile fiind pronunţate în raport de

jurisprudenţa anterioară.

32 / 57

Prezentăm câteva dintre hotărârile pronunţate de CEDO împotriva României, cu

menţiunea că patru dintre acestea au fost publicate în Monitorul Oficial, iar restul

hotărârilor traduse se află postate pe pagina de web a CSM, la secţiunea

jurisprudenţă.

Hotărâri CEDO publicate în Monitorul Oficial:

a) Cauza Colac împotriva României:

- dreptul intern relevant - Art. 327 alin. 3 din vechiul Cod de procedură penală român prevedea că, atunci când ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de aceasta la judecarea cauzei. - cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie - reclamantul s-a plâns că procesul său nu a fost echitabil în măsura în care nu a putut confrunta toţi martorii ale căror declaraţii au servit ca temei pentru condamnarea sa. Acesta a invocat art. 6 din Convenţie, care, în măsura relevantă, prevede următoarele: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. 3. Orice persoană acuzată de o infracţiune are următoarele garanţii minime: d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; ..." În unanimitate, CURTEA: - hotărăşte că a fost încălcat art. 6 & 1 coroborat cu art. 6 & 3 lit. d) din Convenţie;

b) Cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României

- într-o hotărâre pronunţată la 25 noiembrie 2008 (hotărârea principală), Curtea a declarat că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce priveşte drepturile de proprietate ale reclamanţilor (a se vedea Toşcuţă şi alţii împotriva României, nr. 36.900/03, 25 noiembrie 2008). - în temeiul art. 41 din Convenţie, reclamanţii au solicitat acordarea unei reparaţii

echitabile pentru prejudiciul material suferit ca urmare a încălcării menţionate

anterior.

- art. 41 din Convenţie prevede: "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a

Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi

contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei

încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă."

Curtea reiterează că, atunci când se constată o încălcare a Convenţiei într-o

hotărâre, statul pârât are obligaţia legală de a pune capăt respectivei încălcări şi

de a-i repara consecinţele astfel încât să restabilească pe cât posibil situaţia

existentă înainte de încălcare [a se vedea Iatridis împotriva Greciei (reparaţie

echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI şi Kozacýodlu împotriva

Turciei (MC), nr. 2.334/03, pct. 80, 19 februarie 2009].

33 / 57

c) Cauza SC Uzinexport SA împotriva României

- Dreptul şi practica interne relevante: Articolele relevante din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă prevedeau: ARTICOLUL 1 "(...) Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii. (...)" ARTICOLUL 3 "Termenul prescripţiei [al oricărei acţiuni având un obiect patrimonial] este de 3 ani, (...)." ARTICOLUL 7 "Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de acţiune sau dreptul de a cere executarea silită." ARTICOLUL 12 "În cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie deosebită." - Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că, în speţă, aplicarea art. 1 din Decretul nr. 167/1958 a fost arbitrară şi a adus atingere principiului securităţii raporturilor juridice, de vreme ce nimic nu permitea Înaltei Curţi să concluzioneze cu privire la caracterul tardiv al cererii reclamantei, în prezenţa unei norme de drept şi a unei jurisprudenţe suficient de clare în sensul contrar. - Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie. În unanimitate, CURTEA: - hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţie; - hotărăşte că nu este cazul să analizeze capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

d) Cauza Căpitan şi alţii împotriva României

- în drept - Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1: Reclamanţii s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor le-a încălcat dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 & 1 din Convenţie, şi, de asemenea, dreptul la proprietate, astfel cum este prevăzut la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. În măsura în care sunt relevante, aceste articole se citesc după cum urmează: Art. 6 & 1 "Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil [...], de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]" - Curtea observă că hotărârile în speţă dispuneau ca autorităţile competente să execute diferite obligaţii în natură sau să plătească reclamanţilor anumite sume de bani. - Curtea a constatat în mod frecvent încălcări ale art. 6 & 1 din Convenţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 în cauze care au ridicat probleme similare celor din cererile prezente (a se vedea, de exemplu, Fundaţia de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate şi Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, şi toate referinţele din aceasta). - Jurisprudenţa sa se bazează pe principiul că dreptul la o instanţă, protejat de art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie - care dă naştere unui drept consacrat la o plată sau la anumite acţiuni de întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un "bun" în sensul art. 1 din

34 / 57

Protocolul nr. 1 - să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi [a se vedea, printre multe alte autorităţi, Burdov împotriva Rusiei (nr. 2), nr. 33.509/04, pct. 65 şi 87, CEDO 2009]. În unanimitate, Curtea: - declară admisibile cererile formulate în temeiul art. 6 & 1 şi al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie în ceea ce priveşte neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor, pentru toate cererile, şi inadmisibile restul capetelor de cerere ale cererilor nr. 35.907/07, 1.411/09, 3.044/09 şi 29.686/09; - hotărăşte că au fost încălcate art. 6 & 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

Hotărâri CEDO postate pe pagina web a CSM:

a) Cauza Pruteanu împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 8 din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul la respectarea

vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.”

b) Cauza C.C. împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 5 alin. 1 lit. f) din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul la

libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia

următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale: f) dacă este vorba despre arestarea

sau detenţia lgală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal

pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de

extrădare.”

c) Cauza N.M. împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 5 alin. 4 din Convenţiei – „Orice persoană lipsită de libertatea

sa prin arestare sau detenţie are dreptul să introducă un recurs în faţa unui

tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii

detenţiei sale şi să dispună eliberarea sa dacă detenţia este ilegală.”

d) Cauza Parohia Greco-Calolică Lupeni şi alţii împotriva României

Curtea în unanimitate, hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţiei în

ceea ce priveşte durata procedurii „Orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil a cauzei sale… într-un termen rezonabil, de către o instanţă … care

va hotărî … asupra încălcării dtreptzurilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil…”.

e) Cauza Ghiroga împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici

pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

f) Cauza Constantin Nistor împotriva României - Curtea în unanimitate,

hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus

torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

În anul 2015 România nu numai că a fost condamnată la CEDO, dar a şi

recunoscut încălcarea anumitor articole din Convenţie.

35 / 57

Astfel, în 2015 România a plătit – cu acordul reclamanţilor – s-a împăcat cu

justițiabilii, 499.970 euro pentru ca instanța de la Strasbourg să nu mai judece

155 de cereri.

După ce am putut observa că România s-a împăcat (friendly settlement) în 2015 în

155 de cauze, urmează să observăm că tot în 2015 România a reușit să convingă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului că deși reclamantul nu dorește o

împăcare, situația de fapt ar impune ștergerea cauzei de pe rolul Curții prin

oferirea unei sume de bani care nici nu mai trebuie acceptată de către justițiabil,

și inclusiv atunci când justițiabilul consideră că suma nu este una rezonabilă (e.g.

Valentin Florin Niculescu împotriva României, sau Adrian Marcel Stuparu

împotriva României, sau Maricica Ioviță împotriva României, sau Vasile Gheorghe

Prelipcean împotriva României, sau Marius Dan Gagiu împotriva României, sau

Gherghina Dinu împotriva României, sau Ion Moroianu împotriva României, sau

Viorel Dumitru Preduț împotriva României, sau Virginia Iancu împotriva

României, sau Daniela Barbu împotriva României, sau Anton Gârbacea împotriva

României, sau Elena Condea împotriva României, sau Ana Butnariu împotriva

României, sau Bela ANTONYA împotriva României, sau Marius Iorga împotriva

României, sau Sever Mitrea împotriva României, sau Fernando Eduard Vieru

împotriva României, sau Gheorghe și Cherața Granzulea împotriva României).

Astfel, în 2015, România a oferit în mod unilateral suma de 339.332,5 euro într-

un număr de 130 de cauze. Au existat și cauze în care deși România nu a reușit să

se împace, și deși a oferit o sumă de bani în mod unilateral, justițiabilul – din

cauza inacțiunii sale – a pierdut și acea sumă unilateral oferită, având totodată

cauza scoasă de pe lista celor pendinte (e.g. Vasile Mugurel Enciu împotriva

României, sau Vasile Tănase împotriva României, sau Al-Barri și alții împotriva

României).

Articolul cel mai des confirmat a fi încălcat prin declarație unilaterală a fost tot

articolul 6 alin. (1) din Convenție, dreptul la un proces echitabil fiind cel mai

recunoscut încălcat drept fundamental în 2015 de către România la CEDO.

I.3.5. Pregătirea profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Asigurarea instanţei cu forţă de muncă necesară într-o anumită perioadă se face

în funcţie de obiectivele pe care aceasta şi le propune şi de felul în care calităţile

angajaţilor corespund acestor obiective.

Pregătirea profesională cu cele două laturi ale sale - formarea şi perfecţionarea

profesională, ocazionează în sistemul judiciar, asemenea altor sectoare de

activitate, efectuarea unor cheltuieli considerabile al căror efect se vede în timp.

Pentru a li se asigura eficienţa scontată, esenţial este ca aceste cheltuieli să fie

considerate tot timpul o investiţie în oameni, care porneşte de la selecţia acestora

şi durează atâta timp cât vor activa în sistem.

http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-158237






























36 / 57

Perfecţionându-se, salariaţii din sistemul judiciar trebuie să fie capabili să

cunoască, să înţeleagă şi chiar să utilizeze noile tehnologii informatice, din ce în

ce mai sofisticate şi cu un grad de înnoire uluitor, să se adreseze unui public din

ce în ce mai instruit şi mai exigent, să cunoască şi să aplice tot mai multe norme

de drept intern şi comunitar.

Pentru a valorifica eficient virtuţile perfecţionării, privită ca un proces continuu,

în egală măsură, conducătorul şi salariatul trebuie să parcurgă drumul de la

perceperea acesteia ca o necesitate, la abordarea ei ca o prioritate.

Conducerea instanţei trebuie nu numai să fie convinsă de necesitatea acestei

activităţi dar să o şi sprijine corespunzător prin crearea şi menţinerea unui climat

favorabil formării continue şi sistematice, pentru creşterea permanentă a

nivelului profesional al salariaţilor.

Procesul de formare profesională trebuie să fie continuu, de durată şi fără pauze.

În concepţia managerială a conducerii instanţei, problematica formării cât şi cea a

perfecţionării profesionale, îşi au un loc bine definit.

În concordanţă cu prevederile regulamentare din domeniu, au fost întocmite

planuri de învăţământ profesional atât pentru magistraţi cât şi pentru personalul

auxiliar de specialitate, urmărindu-se desfăşurarea lor eficientă prin mijlocirea

preşedinţilor de secţie sau a judecătorilor delegaţi.

La stabilirea tematicii s-a urmarit actualizarea institutiilor de drept in raport cu

noile dispozitii legale, fiind incluse teme cu aplicabilitate practica frecventa, atat

din domeniul dreptului substantial cat si din domeniul dreptului procedural.

Sedintele de invatamant profesional s-au caracterizat printr-un dialog interactiv

in care fiecare participant si-a exprimat opiniile si argumentele fata de

problemele puse in discutie.

S-au comunicat instantei superioare aspectele de practiva judiciara neunitara sau

unele probleme de drept controversate fiind inscrise pe ordinea de zi a sedintelor

trimestriale de invatamat organizare de Curtea de Apel Pitesti.

S-au intensificat actiunile de pregatire profesionala a personalului auxiliar in

vederea implementarii corespunzatoare a normelor noului code de procedura

penala cu precadere in materia citarii si comunicarii actelor de procedura.

S-a asigurat participarea personalului la cursurile organizate de INM pentru

magistraţi şi de SNG pentru personalul auxiliar, urmărindu-se ca fiecare salariat

să parcurgă în termenele prevăzute de lege, o asemenea formă de pregătire.

De o bună participare din partea magistraţilor instanţei s-au bucurat şi cursurile

de perfecţionare organizate în sistem descentralizat de INM prin intermediul

Curţii de Apel Piteşti, pe materii şi teme din cele mai diverse.

37 / 57

Capitolul II Principalele modificări legislative cu impact

asupra activităţii sistemului judiciar în cursul anului 2015

Anul 2015 a fost pentru activitatea judiciară unul cu modificări legislative

multiple cu implicaţii în munca magistraţilor.

În materie penală, începând cu data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noul cod

penal, noul cod de procedură penală, Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a

noului cod penal, Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a noului cod de

procedură penală, precum şi o serie de acte normative adiacente menite să

armonizeze sau să înfiinţeze noi instituţii în conformitate cu noua legislaţie

penală.

Prin adoptarea noului cod penal au fost introduse o serie de instituţii noi în

peisajul legislativ naţional, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări

importante instituţiilor deja existente în reglementarea anterioară.

Pentru activitatea instanţei, intrarea în vigoare a noilor coduri a însemnat o

reconfigurare a completelor de judecată, crearea unora noi, aranjarea altor liste

de permanenţă. Au fost create complete de judecător de drepturi şi libertăţi, de

judecător de cameră preliminară, de măsuri speciale şi de contestaţii pentru a

răspunde noilor instituţii reglementate de codul de procedură penală. S-a

procedat la crearea a două liste de permanenţă, una pentru completele de măsuri

speciale cu câte doi judecători pe săptămână cărora urma să li se repartizeze

dosare de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sau de competenţa

judecătorului de cameră preliminară, precum şi contestaţii formulate împotriva

hotărârilor judecătorilor de acest tip de la judecătorii, iar o alta de cazuri speciale,

cu câte un judecător (sau doi) pe zi pentru cazurile în care se impunea înlocuirea

judecătorului ce deservea şedinţa de judecată pe ziua respectivă.

Urmare a constatării unei serii de vicii de neconstituţionalitate a procedurii de

cameră preliminară, reglementate iniţial ca o procedură necontradictorie, la

nivelul Secţiei penale au fost iniţiate o serie de măsuri care să asigure un cadru

procesual adecvat acestei proceduri, în condiţiile în care în cursul anului 2015 au

intervenit modificări substanţiale ca urmare a deciziilor pronunţate de Curţii

Constituţionale a României.

În cursul anului 2015 Codul de procedură penală a fost modificat prin OUG nr.

24/30.06.2015, adoptată ca urmare a Deciziei CCR nr. 361/07.05.2015 prin care

38 / 57

s-a constatat că dispoziţiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt

neconstituţionale.

Prin OUG nr. 24/30.06.2015 au fost modificate alin. 6 al art. 207 cpp ((6) În tot

cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din

oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile

care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la

domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor

măsuri. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător."), alin. 4 al art.

208 cpp ("(4) În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică

periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au

determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la

domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să

justifice menţinerea acestor măsuri.") şi art. 222 cpp – durata arestului la

domiciliu.

Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un

număr de 15 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale

din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:

- prin Decizia nr. 76/26.02.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate

şi a constatat că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea

contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de

procedură penală este neconstituţională;

- prin Decizia nr. 166/17.03.2015 CCR a admis excepţiile de

neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de

procedură penală sunt neconstituţionale, că soluţia legislativă cuprinsă în art.

549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de

cameră preliminară se pronunţă "în camera de consiliu, fără participarea

procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este neconstituţională, că

soluţia legislativă cuprinsă în art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală,

potrivit căreia instanţa ierarhic superioară ori completul competent se pronunţă

"fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este

neconstituţională.

- prin Decizia nr. 336/30.04.2015 CCR a admis excepţia de

neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 235 alin. (1) din Codul de

procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nerespectarea

termenului "cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive"

atrage incidenţa art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 488 din Codul de procedură

penală, precum şi soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de

39 / 57

procedură penală, care exclude persoana vătămată, partea civilă şi partea

responsabilă civilmente de la audierea în faţa instanţei de fond, sunt

neconstituţionale.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 din Codul de procedură

penală sunt neconstituţionale.


neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de

dispoziţiilor art. 488^4 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia

contestaţia privind durata procesului penal se soluţionează "fără participarea

părţilor şi a procurorului" este neconstituţională.



dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căreia

admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă

"fără citarea părţilor" este neconstituţională.



dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia

admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către

instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 3 alin. (3)

teza a doua din Codul de procedură penală conform căreia exercitarea funcţiei de

verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea

funcţiei de judecată este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "trafic de stupefiante" din

cuprinsul dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală este




dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată

direct de Avocatul Poporului, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară

hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a

inculpatului" este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin.

40 / 57

(1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai "procurorul şi

inculpatul" pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a

excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) este




dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv sintagma

"dacă cererea este vădit nefondată" din cuprinsul acestora este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că constată că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit.

c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură

penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul

soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 alin. (10) din Codul de

procedură penală sunt neconstituţionale.

În ceea ce priveşte codul penal, principala provocare a membrilor Secţiei

penale a constituit-o examenul asupra aplicării legii penale mai favorabile, iar în

acest sens, decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a produs o aşezare a

jurisprudenţei în sensul intuit de noi în primele luni de la intrarea în vigoare a

noilor reglementări. Cu toate acestea, mai există situaţii noi care duc la

jurisprudenţă neunitară.

În cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un număr

de 2 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale din

cuprinsul codului de procedură penală, astfel:

- prin Decizia nr. 11/15.01.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate

şi a constatat că dispoziţiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt

constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra

bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru

modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009

privind Codul penal.

- prin Decizia nr. 603/06.10.2015 CCR a admis excepţiile de

neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "raporturi comerciale" din

cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională,

respectiv că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul

dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul

penal, este neconstituţională.

41 / 57

În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul

legii a pronunţat un număr de 7 decizii de admitere în materie penală, stabilind

modul de interpretare şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie penală,

decizii obligatorii pentru instanţe şi parchete.

De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de drept în materie penală a pronunţată un număr de 20 decizii de

admitere a sesizărilor formulate, stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate de

către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie penală.

La nivelul Tribunalului Argeş – Secţia penală, au fost asimilate deciziile

pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului în interesul

legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, multe

dintre ele având legătură directă cu procesele în derulare de pe rolul instanţei.

În cursul anului 2015, Tribunalul Argeş nu a sesizat, la nivelul Secţiei penale,

Înalta Curte cu vreo cerere în baza art. 475 cod procedură penală.

În ceea ce priveşte volumul de muncă, intrarea în vigoare a noilor coduri a dus la

o mărire a formalismului în derularea procesului penal, ce a implicat o sporire a

atribuţiilor fiecărui judecător sau al fiecărui component al personalului auxiliar

cărora li s-au repartizat spre soluţionare dosare mai numeroase şi cu probleme

noi generate de noile coduri.

Actualmente situaţia s-a stabilizat, astfel că problemele de personal s-au rezolvat

în foarte mare măsură.

Impactul principalelor modificări legislative şi regulamentare operate în cursul

anului 2015 asupra activităţii instanţei în materie civilă.

I. Activitatea instanţei a fost marcată de adoptarea, principalele modificări

ale Codului de procedură civilă.

Noul Cod de procedură civilă pune accent deosebit pe celeritatea procedurii, fiind

introduse noi proceduri şi instituţii pentru asigurarea soluţionării rapide a

cauzelor.

În vederea evitării acordării unor termene de judecată nejustificate pentru a

permite reclamantului să îndrepte posibilele lipsuri din cererile de chemare în

judecată, iar în situaţia în care acesta nu satisface obligaţiile impuse de instanţă,

cererea sa este anulată în procedura regularizării.

Procedura scrisă (regularizarea) permite ca la termenul de judecată fixat, toate

apărările, contra-apărările, excepţiile, precum şi probele solicitate de părţi în

formă scrisă, cauza, în principiu să fie în stare de judecată.

42 / 57

Lege nr. 134 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură civilă a fost republicată în

anul 2015 în M.O. nr. 247/10.04.2015.

În cursul anului 2015 Codul de procedură civilă a fost modificat prin OUG nr.

62/23.12.2015.

Prin OUG nr. 62/2015 s-a dispus următoarele: „(1) Termenele prevăzute la art. XII

alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru

pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie

2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017. (2)

Dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV - XVII, art. XVIII alin. (2) şi art. XIX alin. (2) din

Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti,

precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul

de procedură civilă, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite

începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.”



din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a doua, ale

art. 84 alin. (2), precum şi ale art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu

referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii

cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic,

sunt neconstituţionale.


neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin.(5) din Codul de procedură civilă

și a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat” din cuprinsul

acestora este neconstituţională în raport de dispozițiile art.21 alin.(3) și art 24

din Constituție.


neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „pronunţate asupra fondului sau

care evocă fondul” din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin.(1) din Codul de

procedură civilă este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire

prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora.


neconstituţionalitate şi a şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de

procedură civilă sunt neconstituţionale. Curtea a stabilit că acestea contravin

prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(4), prin prisma exercitării de către

executorii judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti,

43 / 57

precum şi ale art.21 alin.(3) şi art.124, prin prisma faptului că declanşarea

procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel,

pe de o parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul

imparţialităţii şi independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă

parte, înfăptuirea justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc. De

asemenea, Curtea a reţinut încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, întrucât

legiuitorul nu a respectat Decizia Curţii Constituţionale nr.458 din 31 martie

2009, ignorând exigenţele constituţionale stabilite prin aceasta.

În ceea ce priveşte Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, în cursul

anului 2015 acesta nu a suferit nicio modificare.

În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul

legii a pronunţat un număr de 18 decizii de admitere, din care 14 în materie

civilă, iar 4 în materia dreptului muncii, stabilind modul de interpretare şi

aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie civilă, decizii obligatorii pentru

instanţe şi parchete.

De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de drept în materie civilă a pronunţată un număr de 20 decizii de

admitere a sesizărilor formulate (12 în materie civilă şi 8 în materia contenciosului

administrativ şi fiscal), stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate de către

instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie civilă.

În ceea ce priveşte Legea nr. 53/24.01.2003 privind Codul muncii, în anul

2015 aceasta a fost modificastă prin Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015, respectiv

prin Legea nr. 97 din 7 mai 2015.



din cuprinsul codul muncii, astfel:


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi

din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea

nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.

II. Modificări au fost aduse în anul 2015 şi Regulamentul de Ordine Interioară a

Instanţelor Judecătoreşti – HCSM 387/2005, astfel:

- Prin HCSM nr. 443/29.04.2015 la art. 116, după alin. 2 a fost introdus un nou

alineat, alin. 3).

44 / 57

- Prin HCSM nr. 473/13.05.2015 la art. 83 alin. 1 a fost modificat punctul 5

privind Condica şedinţelor de judecată, respectiv a fost modificat cuprinsul art.

105 privind rezultatul deliberării şi consemnarea acestuia într-o minută.

- Prin HCSM nr. 753/30.06.2015 la art. 54 alin. 1 a fost introdusă lit. i) privind

încheierile de sesizare a CJUE, iar la art. 92 a fost modificat alin. 1 referitor la

scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor.

La data de 17 decembrie 2015 CSM a adoptat Hotărârea nr. 1375 pentru

aprobarea Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,

publicată în M.O. nr. 970/28.12.2015, prin această hotărâre fiind abrogată

HCSM nr. 387/2005., urmând ca începând cu anul 2016 instanţele să-şi

desfăşoare activitatea în raport de noile reglementări.

Adoptarea respectivelor modificări a sporit substanţial dificultăţile de personal

cu care se confruntă instanţa, însă prin efortul comun al întregului personal al

instanţei s-a reuşit implementarea instituţiilor introduse prin noile reglementări.

Toate aceste modificări legislative au reprezentat obiectul preocupărilor

întregului personal al instanţei pentru cunoaşterea şi aplicarea lor

corespunzătoare.

45 / 57

Capitolul III Independenţa şi răspunderea judecătorilor

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În anul 2015 la nivelul instanţei nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare

judecătorilor, personalului auxiliar şi conex, respectiv personalului contractual, în

legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Activitatea profesională a întregului personal al instanţei s-a desfăşurat în acord

cu legile şi regulamentele în vigoare, aspect stabilit şi prin Raportul Inspecţiei

Judiciare nr. 4631/IJ/2800/DIJ/2015 întocmit cu ocazia controlului ce a avut

loc în luna octombrie 2015, Raport aprobat de CSM - Secţia pentru Judecători

în şedinţa din 27 ianuarie 2016, Hotărâre nr. 138/29.01.2016: „Secţia pentru

judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Raportul Inspecţiei

Judiciare nr. 4631/IJ/2800/DIJ/2015 având ca obiect verificarea modului de

îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere de la Curtea de Apel Piteşti

şi instanţele arondate, a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare,

coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor

prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi

calitatea corespunzătoare a serviciului public însuşindu-şi răspunsul Inspecţiei

Judiciare la precizările şi obiecţiunile formulate la acest raport, în sensul respingerii

obiecţiunilor formulate de unele instanţe.”

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

În anul 2015 niciunul dintre judecători şi niciun membru al personalului auxiliar

sau conex, nu au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor fapte de natură penală.

Activitatea instanţei s-a realizat în deplină concordanţă cu actele normative care

reglementează organizarea şi funcţionarea sa, Legea nr. 303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, HCM

nr. 387/2005 privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti (abrogată prin HCSM nr. 1375/17 decembrie 2015), Codul

46 / 57

deontologic la magistraţilor aprobat prin HCSM nr. 328/2005 şi Codul

deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi

al parchetelor de pe lângă acestea aprobat prin HCSM nr. 145/2005.

47 / 57

Capitolul IV Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european,

şi cooperarea internaţională

Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus asumarea a numeroase

angajamente politice între care sporirea eficienţei actului de justiţie, reducerea

duratei procedurilor şi asigurarea unui termen rezonabil de soluţionare a

cauzelor.

Cadrul legal intracomunitar îl constituie Tratatul de la Lisabona care doreşte să

realizeze şi să consolideze un spaţiu european comun în care persoanele să

circule libere şi să beneficieze de o protecţie juridică eficace.

Realizarea unui asemenea spaţiu va avea repercusiuni asupra unor aşteptări

legitime ale populaţiei cum sunt problemele legate de : imigraţie , combaterea

criminalităţii organizate sau actele de terorism.

Tratatul amintit dă posibilitatea instituţiilor europene să adopte măsuri care să

asigure recunoaşterea drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele

juridice ale celorlalte state membre; accesul efectiv la justiţie; dezvoltarea

metodelor alternative de soluţionare a litigiilor; formarea magistraţilor şi a

personalului din justiţie.

Cooperarea instanţelor judiciare presupune ca o decizie adoptată într-un stat

membru să poată fi aplicată şi în celelalte state membre (hotărâri de divorţ,

încredinţare copii).

Pentru garantarea unui înalt grad de protecţie cetăţeanului şi pentru a favoriza

cooperarea judiciară în domeniul criminalităţii se impune un efort conjugat al

tuturor statelor comunitare, acţiunea laolaltă dovedindu-se mult mai eficientă,

instituţia mandatului european de arestare fiind un instrument de maximă

importanţă în acest sens.

La nivelul instanţei, întregul corp la magistraţilor a acordat atenţie studierii,

aprofundării şi aplicării corecte a jurisprudenţei CEDO.

În cursul anului 2015 principalele surse de informare ale magistraţilor din cadrul

instanţei cu privire la jurisprudenţa CEDO le-au constituit site-ul Curţii de la

Stasbourg, CSM, Ministerului Justiţiei, informările periodice transmise de CSM,

articole din reviste de specialitate, Monitorul Oficial al României, culegerile de

jurisprudenţă CEDO.

48 / 57

În cursul anului 2015, judecătorul delegat la Biroul executări penale a emis un

număr de 7 mandate europene de arestare, din care 4 au fost executate şi 7

solicitări de dare în urmărire internaţională din care 4 au fost executate.

Totodată, în anul 2015 au mai fost executate: 2 mandate europene de arestare

emise în anul 2008; 2 mandate europene de arestare emise în anul 2009; 2

mandate europene de arestare emise în anul 2012; 1 mandat europene de

arestare emis în anul 2013;

De asemenea, în procesele penale şi civile aflate în curs de soluţionare s-a impus

aplicarea dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor procedurale

persoanelor aflate în străinătate şi privind comisia rogatorie internaţională.

49 / 57

Capitolul V Raporturile instanţei cu celelalte instituţii şi organisme,

precum şi cu societatea civilă

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au desfăşurat în coordonatele

stabilite de Legea nr. 317/2004, Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 304/2004,

acesta fiind perceput ca un garant al independenţei justiţiei.

Putem afirma că în anul 2015 raporturile cu CSM au fost foarte bune şi s-au

concretizat în participarea personalului instanţei, magistraţi şi grefieri, la cursuri

de perfecţionare, măsuri de îndrumare şi control al aplicării Regulamentului de

organizare şi funcţionare a instanţelor.

Între cele două instituţii raporturile s-au realizat în bune condiţii, informări

tematice legate de aspecte ale activităţii administrativ-judiciare desfăşurate la

instanţă, tribunalul răspunzând cu promptitudine relaţiilor solicitate de CSM

referitoare la diverse aspecte.

Se impune a fi subliniată operativitatea cu care Direcţia Organizare şi Resurse

Umane din cadrul CSM ne-a sprijinit în ocuparea unora dintre posturile operative

sau de conducere în anul 2015, precum şi suplimentarea schemei de personal,

permiţând activităţii instanţei să funcţioneze în cât mai bune condiţii.

Raporturile cu parchetul

Raporturile instanţei cu toate unităţile de parchetul s-au concretizat în participări

la soluţionarea cauzelor penale şi civile, în toate stadiile procesuale, nefiind

semnalate de către niciuna din părţi neajunsuri care să fi influenţat mersul

activităţii instanţei.

Relaţiile instituţionale au fost derulate în condiţii optime de colaborare in

realizarea actului de justiţie, fiind eliminate în mare parte obstacolele in fluxurile

de informaţii care ar putea afecta activitatea administrativ judiciara.

50 / 57

Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiile consilierilor juridici şi cu experţii judiciari

Colaborarea cu avocaţii Baroului Argeş s-a desfăşurat corespunzător

programului de lucru al instanţei şi regulamentelor în vigoare.

Deşi au existat cazuri în care unii avocaţi au lipsit nejustificat sau au întârziat de

la procesele în care erau angajaţi, activitatea instanţei a continuat să se

desfăşoare.

Apreciem că menţinerea unei bune colaborări, în raporturi profesionale, cu

avocaţii este atât posibilă cât şi necesară.

În acest sens, conducerea Tribunalului Argeş a avut întâlniri cu toţi consilierii

Baroului Argeş la data de 18.11.2015, ocazie cu care au fost dezbătute probleme

şi găsite soluţii pentru o bună cooperare între cele două instituţii care deservesc

sistemul de justiţie.

În plus a fost încheiat şi un protocol de colaborare între Tribunalul Argeş şi

Baroul Argeş în ceea ce priveşte desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de

acordare a asistenţei juridice din oficiu, protocol încheiat la data de 03.11.2015.

În privinţa conlucrării cu experţii judiciari, au fost semnalate unele întârzieri

în efectuarea lucrărilor dispuse de instanţă datorate lipsei sau insuficienţei

acestora.

A fost regândit astfel modul de lucru cu experţii judiciari în sensul sporirii

operativităţii întocmirii lucrărilor încredinţate iar pe de alta parte, de efectuare la

timp a plăţii onorariilor acestora.

Dincolo de numărul redus al unor categorii de experţi, întârzierea în efectuarea

expertizelor s-a mai datorat şi părţilor.

Rezerve în această direcţie rămân şi la îndemâna magistraţilor care procedând

mai energic în raporturile cu experţii pot depăşi în mare parte neajunsul

întârzierii efectuării expertizei, punând totuşi pe un plan secund măsurile

sancţionatorii.

Informatizarea biroului de expertize de pe lângă tribunal a contribuit şi el la

îmbunătăţirea raporturilor cu această categorie de specialişti, având posibilitatea

operării mult mai rapide în raporturile cu aceştia.

În sensul celor arătate mai sus, la finele anului 2015 conducerea instanţei a

demarat un plan de măsuri care prevedea întâlniri între reprezentantul Biroului

local de expertize din cadrul Tribunalului Argeş, reprezentanţi ai experţilor şi

fiecare instanţă în parte pentru a identifica atât problemele întâmpinate de

51 / 57

experţi în desfăşurarea activităţii cât şi cele întâmpinate de magistraţi în

activitatea de soluţionare a cauzelor în care s-a dispuse efectuarea unor expertize

judiciare.

Raporturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare

Asigurarea transparenţei activităţii judiciare, în raport cu publicul şi cu mijloacele

de comunicare în masă, a fost asigurată prin următoarele modalităţi:

punerea la dispoziţia reprezentanţilor mass-media locale, în

urma solicitărilor primite de la aceştia, a unor informaţii cu privire la anumite

dosare, în vederea realizării unei informări corecte a opiniei publice;

transmiterea unui număr de 2 precizări către mijloacele de

comunicare în masă pe plan local, în raport de informaţiile cuprinse în articole,

pentru a facilita o corectă informare a opiniei publice;

afişarea la sediul instanţei, a unei informări privind

posibilitatea cetăţenilor de consultare informaţiilor de interes public care,

conform art. 5 din legea nr. 544/2001, se comunică din oficiu (cuprinse în

Buletinul informativ ce poate fi studiat atât la sediul instanţei, cât şi pe portalul

instanţelor), precum şi alte informaţii privitoare la anumite drepturi de care se

bucură cetăţenii şi la informaţiile pe care aceştia le pot solicita instanţei;

afişarea la sediul instanţei şi pe portalul instanţelor

(http://portal.just.ro), în vederea consultării de către cetăţeni, a disp. prevăzute

de Cap 4 „Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter

personal ” din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date: art. 12

– informarea persoanei vizate; art. 13 – dreptul de acces la date; art. 14 – dreptul

de intervenţie asupra datelor; art. 15 – dreptul de opoziţie; art. 18 – dreptul de a

se adresa justiţiei;

afişarea pe portalul instanţelor a broşurilor elaborate de CSM

în vederea asigurării unei bune transparenţe în realizarea actului de justiţie şi o

corectă înţelegere a specificului activităţii instanţei de judecată;

http://portal.just.ro/

52 / 57

organizarea manifestării de tipul „uşilor deschise”, ocazie cu

care a fost sărbătorită „Ziua Europeană a Justiţie Civile”;

distribuirea către cetăţeni şi afişarea pe portalul instanţelor a

broşurilor elaborate de CSM în vederea asigurării unei bune transparenţe în

realizarea actului de justiţie şi o corectă înţelegere a specificului activităţii

instanţei de judecată;

afişarea pe pagina de internet a instanţei a informaţiilor de

interes public care, conform art. 5 din legea nr. 544/2001, se comunică din oficiu,

precum şi pe portalul instanţelor de judecată la adresa: http://portal.just.ro,

pus la dispoziţia instanţelor de către Ministerul Justiţiei.

afişarea pe portalul instanţei, la adresa http://portal.just.ro -

Tribunalul Argeş, secţiunea - Informaţii de interes public – a noutăţilor privind

legislaţia penală spre a fi consultate de cei interesaţi;

În cursul anul 2015 raporturile instanţei cu mass-media s-au desfăşurat în

limite normale, în mod deosebit acestea s-au derulat cu presa scrisă locală.

În desfăşurarea lor, raporturile au vizat în principal colaborarea cu Biroul de

Informare şi Relaţii Publice al instanţei dar şi prezentarea de date culese

nemijlocit de ziarişti aflaţi în spaţiile de desfăşurare a activităţii judiciare.

În anul 2015, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Argeş a

soluţionat un număr de 48 solicitări de informaţii de interes public.

Dintre aceste solicitări, 42 au fost primite din partea unor persoane juridice şi

au vizat: eliberare încheieri de şedinţă – propuneri arestare preventivă; solicitări

privind studierea unor dosare; date statistice cu privire la dosarele

instanţei;studierea unor dosare, comunicare practică privind aplicarea Ghidului

privind relaţia sistemului judiciar din România cu mass-media şi a problemelor

întâmpinate în aplicarea acestuia, comunicarea unor date statistice privind

recuperarea prejudiciilor în anii 2013-2014, traficul de persoane 2014-2015,

ocuparea şi angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi în instanţă, precum

şi accesibilizarea spaţiului public, iar 6 de la persoane fizice şi au vizat:

comunicare informaţii referitoare la dosare; comunicare date statistice; studiere

hotărâri judecătoreşti – ca practică judiciară; copii xerox din dosare;

Menţionăm că din cele 48 de solicitări, 32 au fost soluţionate în mod favorabil,

16 au fost respinse (13 – informaţii exceptate, 2 – informaţii inexistente, 1 -

trimisă la altă instanţă), respectându-se termenul prevăzut de lege.

O parte a nemulţumiţilor de activitatea judiciară a instanţei a apelat la serviciul

presei scrise pentru a evidenţia modul în care unii magistraţi înţeleg să-şi



53 / 57

exercite atribuţiunile şi să soluţioneze dosarele însă nu am putut avea de fiecare

dată certitudine în privinţa surselor de documentare.

Considerăm că raporturile instanţei cu presa trebuie să fie responsabile şi oneste.

La fel de adevărat este şi faptul că tratarea cu aroganţă şi dispreţ a presei, mai

mult sau mai puţin calificate, nu poate aduce rezultate pozitive în cadrul acestui

gen de raporturi.

Va trebui să oferim direct presei prilejul de a prezenta obiectiv o activitate

judiciară corectă, bine desfăşurată.

Va trebui să oferim presei, in condiţiile stricte ale legii, posibilitatea de a reflecta

numai realitatea despre activitatea judiciara a instanţei, precum şi despre

personalul acesteia, eliminând scurgerile de informaţii prin intermediul unor

canale neabilitate.

Raporturile cu justiţiabilii

Raporturile personalului instanţei cu justiţiabilii se desfăşoară corespunzător

procedurilor şi regulamentelor instanţei.

Pentru publicul cu un nivel mai ridicat de cunoaştere dar nu numai, au fost

amplasate în holul instanţei două sisteme informatice performante

(infochioşcuri) pentru accesarea informaţiilor ECRIS 4.0.

De asemenea, am dimensionat corespunzător spaţiul de afişaj din zona de acces a

sălilor de judecată, precum şi în incinta arhivei-public.

Informarea cetăţenilor interesaţi de aspectele privind organizarea instanţelor,

programul de lucru şi orice alte date specifice, s-a realizat prin afişarea la sediul

instanţei, prin publicarea pe site-ul şi portalul instanţei.

În privinţa petiţiilor primite de la cetăţeni (justiţiabili) în anul 2015, acestea au

fost în număr de 213, din care un nr. de 122 au fost date spre soluţionare

consilierului pentru informaţii publice, 91 grefierei şefe a secţiei civile, grefieră ce

face parte din cadrul Biroului de informare, petiţii cărora li s-a dat curs în

totalitate, formulându-se răspunsuri în funcţie de cele solicitate, într-un termen

rezonabil, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Raporturile propriu zise ale justiţiabililor cu instanţa s-au desfăşurat în limitele

impuse de disp. legale cuprinse în HCSM nr. 387/2005 pentru aprobarea R.O.I.,

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi OUG

nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Toate solicitările (petiţii, memorii, sesizării) au fost soluţionate în termenele

legale.

54 / 57

Raporturile cu societatea civilă

În anul 2015 activitatea tribunalului a fost analizată de organismele societăţii

civile însă într-o foarte mică măsură ne-au fost solicitate unele date statistice

referitoare la aceasta. În acest context putem aprecia că raporturile între instituţii

s-au desfăşurat corespunzător, meritul în acest sens revenindu-i Biroului de

Informare şi Relaţii Publice al tribunalului. Şi pe viitor manifestăm deschidere şi

transparenţă totală în raport cu oricare dintre organismele societăţii civile.

Dorim ca prin intermediul societăţii civile să putem prezenta în chip realist

activitatea judiciară a instanţei, contribuind astfel la îmbunătăţirea imaginii

justiţiei în rândul populaţiei.

55 / 57

Capitolul VI Concluzii

În general, în anul 2015 personalul instanţei şi-a desfăşurat activitatea într-un

climat de linişte, armonie şi înţelegere, dând dovadă de solidaritate în depăşirea

unor disfuncţii ivite în asigurarea cu personal a tuturor posturilor alocate.

Cu toate acestea, exemplificăm câteva vulnerabilităţi cu care instanţa se confruntă

şi care afectează performanţa magistratului şi eficienţa actului de justiţie, şi

anume:

A. durata mare a procedurilor judiciare reprezintă o deficienţă constantă şi

importantă a sistemului judiciar naţional, sens in care se impune sancţionarea mai

fermă a abuzurilor de drept; reducerea numărului cauzelor mai vechi aflate pe rol;

monitorizarea compartimentelor sau sectoarelor de activitate unde se constată

întâmpinarea unor dificultăţi în exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de

serviciu, identificarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru înlăturarea

acestora.

Tergiversarea soluţionării cauzelor s-a datorat unor cauze obiective:

- depunerea la dosarul cauzei, de către experţi, de lucrări de specialitate cu

concluzii neconcludente, care nu răspund obiectivelor stabilite de instanţă,

impunându-se refacerea acestora de către alţi experţi;

- lipsa de fermitate, uneori, a magistraţilor, manifestată prin neaplicarea

amenzilor judiciare sau a celorlalte sancţiuni puse de lege al îndemâna acestora,

faţă de persoanele (experţi martori, avocaţi, interpreţi, etc.) care cu rea-credinţă

sau fără motive justificate, prin comportamentul lor, determină tergiversarea

soluţionării cauzelor.

Cauzele care au o vechime mai mare de un 1,5 ani pe rolul instanţei au fost

permanent monitorizate întrucât este de necontestat că nu întotdeauna o

hotărâre pronunţată după un timp îndelungat este şi o hotărâre dreaptă. Nu

prelungirea procedurilor judiciare asigură calitatea actului de justiţie, ci modul în

care judecătorul asigură aplicarea normelor procedurale în speţă.

B. aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare, reprezentând una din

principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, practica

neunitară numărându-se printre elementele ce determină cele mai multe

nemulţumiri ale justiţiabililor şi una din problemele majore ale sistemului nostru

judiciar;

56 / 57

Acest fapt se datorează, in principal, fluctuaţiei legislative şi necorelării normelor

juridice ceea ce impune instanţei supreme să clarifice problemele de drept

controversate prin intermediul deciziilor pronunţate în recursurile în interesul

legii.

Ca remediu, asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial

de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelării tuturor actelor

normative adoptate sau modificate, precum şi a eliminării neconcordanţelor

paralelismelor în elaborarea acestora.

Este necesar ca programul informatic ECRIS să funcţioneze în parametrii noului

Cod de procedură civilă şi penală, urmând a fi găsite modalităţi tehnice de

introducere a programului optim de muncă pentru a nu se crea disfuncţionalităţi

într-un sistem judiciar care se confruntă oricum cu dificultăţi reprezentate de

spaţii insuficiente, resurse umane într-un număr necorespunzător, infrastructură

IT uzată moral, toate subsumate unei subfinanţări generale a sistemului judiciar.

De asemenea, pentru eliminarea practicii judiciare neunitare vom avea în vedere

raportarea constantă la dispoziţiile art. 514 NCPC pentru eliminarea diferenţelor

jurisprudenţiale acolo unde se constată că probleme de drept au fost soluţionate

diferit de instanţele judecătoreşti.

O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar care

asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii

calităţii actului de justiţie, dar şi a preluării sarcinilor administrative de la

judecători.

În cadrul activităţii de formare continuă a personalului auxiliar trebuie pus un

accent deosebit pe învăţământul profesional, temele dezbătute urmând a fi

stabilite la propunerea acestuia şi a judecătorului delegat.

Totodată, trebuie încurajată participarea la seminariile şi cursurile de pregătire

organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în colaborare cu Consiliul Superior al

Magistraturii, care aprobă programul anual. Se impune creşterea rolului şi

numărului grefierilor cu atribuţii jurisdicţionale în vederea unei mai bune

funcţionări administrative ale instanţelor.

Din perspectiva implementării noilor indicatori de performanta stabiliţi de CSM, se

impune acordarea unei atenţii deosebite în reflectarea corecta a activităţii şi în

sistemul informatic. Volumul de activitate căruia trebuie să îi facem faţă şi

importanţa luării unor decizii prompte impun multiple situaţii pentru rezolvarea

cărora este obligatorie utilizarea mecanismelor electronice, informatice, de

extragere şi procesare a datelor. In acest sens, se impune o mai strânsă colaborare

între echipa de management a instanţei, biroul de statistică şi birou informatică,

pentru o mai buna conformare la restricţiile de operare în sistemul informatic în

scopul evidenţierii cât mai exacte a eforturilor depuse în actul de justiţie.

57 / 57

De responsabilitatea cu care va acţiona, de competenţa pe care o va dovedi cât şi

de modul în care va şti să armonizeze interesele fireşti ale tuturor salariaţilor, vor

depinde realizările noastre viitoare.

Nu în ultimul rând trebuie apreciate eforturile întregului personal pentru

cunoaşterea, interpretarea, aplicarea corectă şi unitară a noilor dispoziţii legale în

toate materiile ţinând seama că în anul 2011 a intrat în vigoare noul cod civil,

urmat de noul cod de procedura civila în anul 2013, iar în anul 2014 noul cod

penal şi de procedură penală şi a unor acte normative conexe, toate acestea

necesitând un studiu permanent şi aprofundat pentru a face faţă noilor cerinţe

juridice, în condiţiile în care acestea u suferit modificări de substanţă în cursul

anului 2015.

Rezultatele obţinute reprezintă meritul întregului personal, care prin îndeplinirea

corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi prin menţinerea unui climat de lucru

favorabil a îndeplinit obiectivele instanţei.

PREŞEDINTE, judecător, Valerica Vîrtopeanu

ROMÂNIA - portal.just.roportal.just.ro/109/SiteAssets/SitePages/informatii/Raport de...

Documents

Transcript of ROMÂNIA - portal.just.roportal.just.ro/109/SiteAssets/SitePages/informatii/Raport de...