Roşca Luminiţa, Surugiu Romina, Producţia unei reviste. Strategii editoriale în presa specializată, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007, pp. 9-61 

Management modern:

- intagrarea echipei manageriale in procesul de execuție-psihologi în redacții

Motivarea angajaților

Adam smitih-cea mai veche teorie privind managementul unei întreprinderi : performanța umană e motivată pe retirbuție (în presă, vizibilitatea jurnalistului, cunoașterea profesională )

Torie lui Max Weber – manag insitutțiilot e presă – specializarea actibităților = fluidizarea informațiilor

Toeria relațiilor umane: fiecare angajat este unic, dee acea trebuie să se găsească rolul și activitatea în întreprindere

Organizarea manageriala:

Diviziune pe orizontală – fixarea atribuțiilor si saricinilor fiecărui salariat Divizune pe verticală – niveluri de autoritate

Dpdv al conținutului

Organizarea procesuală- ansamblul proceselor de producție propriu-zise (de colectare, de concepere, de evaluare, de redactare, conceperea paginii si de procesare a fotografiilor)- Sunt în strânsă legătură cu gradul în care angajații stăpânescu instrumentele profesionale

Organizarea structurală – ierarhii profesionale și cum influențează acestea procesele de standardizare

Sistemul managerial (operații și staregii)

1. Nivelul operațional – șefii de departamente2. Nivelul mediu – sectretarii de redacție, redactorii-șefi adjuncți, sefii dep de

publicitate3. Nivelul de vârf – redactor-șef, director

Reteta de succes – lider inflient, c personalitate puternică, profesionalist, cu fler

În orice redacție există doi lideri:

- formali: după poziția ierarhică-informali: dezvoltă spontan munca în grup, model de ralații sociale

Ziarul este vândut de 2 ori – celor care cumpără spațiu publicitar și celor interesați de conținut

-este perisabil: actualitatea nu se poate conserva-ziarul nu poate face stocuri, nici previziuni pe termen lung, ia curba vânzărilor este impusă de evenimente

1

-un ziar poate fi subvenționat de stat (subven. Hârtiei, facilitarea la achizționarea unor materiale, scutirea de taxe etc.)

Resursele:

Financiare: stabilesc tipul de întreprindere – provată, tip cooperativă, sau cu finanțare de la buget

Cheltuileli cu:

Salarii: 50-60% din buget Materii prime Investitii

Câștigutile:

40% din publicitate la un cotidian regional, 70%-cotidian național Resyl din vânzări

O pag de punlicitate 1000-1500 euro în funție de locul în pagina

- nr de pagini este fixat în funcție de publicitatea vândut:

Difuzrea:

- 35% din prețurile de vânzare prin rețele interne de distribuție

Resurse materiale = modul în care este organizata activitatea în întreprindere – org procesuală sau structurală

Resursele umane

-forța de muncă fabrică produsul final din nimic

Probleme:

Stabilirea numărului de angajați Stab numărului de colaboratori Stabilirea cartei redacționale: fila postului, statutul jurn, elem de deontologie prof Stab obligațiilor întreprinderii față de angajați

Marketing = viziune managerială orientată către consumator, oferindu-i satisfacții prin consum și anticipând preferințele de consum ale acestuia

Elementele caracteristice orientării-marketing sun:

Nevoile și dorințele consumatorului Profitul net se obține din satisfacerea cerințelor Adoptarea deciziilor în funție de cerințele pieței Dezvoltarea vânzărilor prin identificarea de noi piețe

Activ specifice marketingului: cercetarea de piață, activități promo și plasare de produse, studiul comport consumatorului și cum se comportă produsele la utilizator

Noțiuni cheie: piața de analiză și concurența

Nu poate exista MM fără strategii de marketing

2

Lansarea unui publicații pp o planificare care are ca scop obținerea profitului, prin cunoașterea pieței și realizarea unor straegii pe termen scurt (1 an) și lung (5-10 ani)

În mass media – piață duală

Relizarea strategiei ține de :

Oportunități externe – condițiile ec de pe piața presei, stab economică, tehnologie, legislațieOportunități interne – analiza produselor informație și publicitate

Analiza pieței:

Piața = ansamblu de oportunități, dar și de restângeri

- ce loc va ocupa întreprinderea pe piață;

În MM pp:

- cunoașterea nevoilor informaționale ale cititorilor-interesele economice ale ziaului să fie operațiuni de afaceri-este un produs perisabil de aceea trebui vândut pe o piață primară-trebuie să fie atractivă pentru publicitate-citiori asemănători (statul demografc, educație etc)-analiza de piață include transportul, distribuția

Profilul pieței este determinat de: Mărimea segmentului de cititori Localizarea grupurilor Ventul Puterea de cumpărare, obișnuințe de cosum Caracterul industriei locale (clădiri comercaile, insituții educaționale)

Etape în analiza pieței:-identificarea pieței curente-ident locului unde se va plasa-analizarea sturcturii pieței (strategia pe termen lung)Indenti zonelor neatinse de presa tipărită

Informația:-conformă nivelului educațional al cititorilor-să fie atractivă pentru publicitate-echilibru între inf internațională, națională, regională și locală

În analiza pieței trebuie luat în considerare:-piața în sine (piață bine definită)-relevanța publicației în raport cu piața (nevoile clienților spi în rap cu calitatea info)-structura competitivă a pieței

= acestea sunt luate în considerare înaintea implementării politicii mediatice

Marc Paillet – categorii de valori ale civilizației Categoria valorilor proprii Cat fiecărui sistem în pare

3

Cat proprii fiecărei clase dominante îm parte- sistemele MM nu pun în dicuție niciodată valorile fundamentale ale sistemului -cele trei categorii constituie grila culturală-MM operează cu grila culturală acceptată de societate în acel moment

Conținutul MM este influențat de: Procesul global al comunicării

– Galaxia Gutenberg prin apariția tiparului- revoluția audio-vizualului

Periodicitatea-este det de atitudinea managementului față de actualitate-tonul, limbajul, comstrucția textelor se adaptaează în funție de periodicitate

Repartizarea geograficăPresa națională: selecția informației se face în funcție de intereseșe unui public cu o dispersie geografică marePresa locală: distrbuție mai puțin costisitoare, public cu nevoi de informare mai omogene; diminuarea informației politice în detrimentul relatărilor locale și reportajului de eveniment local

Definirea publicului țintă se face prin următoarele caracteristici: Sexul – publicațiile pentru femei se disting în trei tipuri de presă :

-elitistă (Elle, Marie-Claire, Avantaje, Unica)-practice-presa sentimentală (Numai pt tine, Povești adevărate)

-vehuclează imagini ale bărbatului și ale femeii acdeptate de un anumit context cultural (stereotipuri)-presa feminină cel mai important sector al presei periodice

Categoriile de vârstă

Presa pentru copii:

neinteresante pentru publicitate – foarte costisitoare, predomină imaginea, lizibilitate maximă, culori -sunt subvenționate, fie prin fonduri provenite de la firma sau asociații, scutirea de taxe, difuzare gratuită etc-este împărțită în funcție de vârsta copiilor și de obiectivele educaționale specifice fiecărui public

Presa pentru adolescenți și tineri:-14-20 de ani-în această perioadă crește interesul tinerilor pentru MM – divertisment, nevoie de socializare-caracteristica conținutului pt aceste publicații ese interactivitatea

Publicațiile vârstei a treia:-peste 55 de ani: au timp pentru citit, au un confort material-pronovează solidaritatea umană, compasiunea față de aproape, triumful binelui etc.Teme legate de familie, edcația copiilor, probleme culinare, conficltul dintre generații ecologie, sănătate etc.- structurare tematică, după specializările publicului, hobby etc.

4

Abraham Moles: piramida culturalăNiv I – totalitatea publicurilor specializate, distribuite pe bază de abonament, periodicitate largă, subvenționateNiv II – publicații de informare generală într-un domeniuPub țintă – specialiștii dintr-un domeniuNiv III – presa de vulgarizare caracterizat prin limbaj accesibil, numeroase explicații, ilustrări cu scheme, tabele, statistici

-pentru o mai bună cunoaștere a audiența trebuie structurată și după grupuri sociale (în afară de vârstă, sex, ocupații) – ex pt presa fem: femeia de afaceri, femeia muncitoare – modurile de viață

Mass media în raport cu ierarhiile sociale

Establishment = totalitatea factorilor de decizie și de influențare a unei societăți (elite tehnice, politice, vultrale, academice etc)

Marc Paillet – există grupuri conspirative cu intenția de a manipula populația și MM: Există MM care se adresează straturilor populare Exista MM care țintesc clasele medii Există mm care interesează puterea sub toae formele

Publicații care asigură supraviețuirea elitelor:1. mm trebuie să alimenteze factorii de decizie pt supraviețuirea societății – info obiectivă

(Academia Cașavencu – critică establishmentul)2. mm care se adresează elitelor are 2 funcții importante: f referențială (privilegiază faptele

obiective – statistici, studii, anchete) și f critică (confruntarea punctelor de vedere duverse)3. limbajul promovat trebuie să fie elaborat, neutru

ex: times, le figaro – nu repudiază ansambu de valori pe care se bazează sistemulex de publicații adresate elitelor în ROM: Dilema Veche, observatorul cultural, Jurnalul Național , Adevărul, România Liberă

Publicații care se adresează straturilor populare: presa de senzație: protagoniștii surprinși în mom dramatice, se adresează pasiunilor,

curriozităților, refulărilor indivizilor- cultivă faptul divers și poveștile

Cotidianele populare: mesaje cuminți si conformiste care nu pun publicul în dificultate-activează funcția referențială.

Proceduri profesionale:

1. Evaluarea audienței-oamenii citest 1/5 dintr-un ziar, iar 50% dintre cititori revin la lecura ziarului de 2-3 ori pe zi

2. Evaluarea contextului în care apare un ziar:-contextul istoric-context cultural: stadiile vieții, relațiile umane, preocupări culturale

3. Obiectivitatea în presăIluzia obiectivității este dată de:-prezentarea opiniei ca fapt-citarea unor grupuri pt a da mai multă autoritate unui punct de vedere-utilizarea părerilor publicului larg

5

-selecția citatelor-unele strategii de intervievare

Organizarea procesului de producție

1. Maganementul editorialÎn procesul managementului edtiorial (gândire pe termen lung și p strategie ce rsp filosofiei unei publicații) pp 3 dimensiuni:

Calitatea unei publicații – percepția segmentelor de cititori cărora li se adresează Consistența- conținutul ziarului: informații bogate, distincție între art de opinie și cele de

infromare, margarea grafică a rubricilor fixe etc. Avantajul competitiv – gradul în care publicația este necesară publicului

Competitori direcți=apar pe aceeași piașă si au aceeași frecvență de apariție Indirecți = pe piețe diferite

Managementul în MM = managementul editorial + managementul bazelor de date

Concept = sump a ierarhiilor grafice, tipografic, editoriale și de reclamă, conform unui slogan care concentrează obiectuele; vehicul de imagine a publicației

Poziționare = ce face produsul și cui esre destinat

Carta editorială = filosifia edtiorială a publicației – separarea laturii edito de cea financiară, tratarea info din pp interesului publov, indepndența editorială

Titlul poate face referire la: conținutul publicației, segmentul de publc, periodicitate, sfera de interes, atitudinea față de realitate, relația dintre conșunut și receptori

Pentru cotidiane principiul proximității e cel mai important

În ceea ce privește unghiurile de abordare, publicațiile pot alege:-punctele de vedere ale participanților-perspectiva explicativă-pp analitică-raționamentul comparativ-abordarea cantitativă

Texte de informare: știrea, relatarea, reportajul, anchetaTexte de opinie: editorialul, analiza, comntariul, tableta

-produse jurnalistice = produse destinate consumului de masă

O societate nu poae exista în absența dezbaterii publice, ca formă de comunicare socială = MM oferă cea mai mare vizibilitate actorilor sociali

Dezbaterea = activ edtiorială, cu periodicitate fixă sau ocazională, organizată și produsă de MM, cu ajutorul unor invitați din afara insitutției cu scopul de a elucida probleme semnificative ale actualității, care afectează segmente impirtante de public sau chiar soata țării

Se realizează prin:

6

Rubrica de comentariu – opinia unei personalități (vocea publicației) – strategie de consolidare a credibilității

Provocare a unei dezbateri de conducerea redacțională – reproducerea stenogramelor în paginile ziarului – efectul de verdicitate: costuri financiare, riscuri, câștiguri

Inserarea unor pagini de opinii cu periodicitate fixă a altor oameni din afara MM-aceste dezbateri sunt justificate de logica profitului: profit în imagine, în consolidarea poziției pe piață, în profit financiar

Paginile tematice-sunt costisitoare-tematică după genul junralistic abordat: reportaj, anchetă, interviu

Suplimentul:-odată cu lansarea publiației pe piață (atragerea unui segment de public nou, promovarea mărcii, câștig de imagine etc)-după impunerea publiației pe piață: fixează interesul, atrage segmente noi de public, fidelizează publicul fluctuant, întărește identitatea publicației- pot completa informațiile din publicație sau pot fi autonome

Coman Mihai (coord.), Manual de jurnalism, Iaşi, Polirom, 2009 (ediţia a III-a), pp. 327-366, pp. 378-392; 394-422. 

Reportajul

Nu este un gen literare deoarece indeplineste două caracteristici ale genului publicistic: funcția fatică și funcția refernțială

= informează un public larg, despre fapte de actualitate, ca urmare a prezenței reporterului, prin efecte stilistice

-reportajul prelucrează în mod specific informații culese de jurnalist la locul desfășurării.

Tipologia reportajului:

1. După modalitatea de construcție: a) Reportajul de atmosferă – intenția este de surprinde culoarea localăb) Reportajele eveniment – elementele de atmosferă plasate în planul secund,

urmărește faptele, dramatismul (ex: operațiune de salvare, confruntarea dintre doi adversari)

2. După evaluarea complexității evenimentului a) Faptele diverse – fapte centrate pe prfiluri general umane cu destine

semnificative (escrocul păcășit. Iubita părăsita etc)b) Evenimente centrate pe fapte de actualitate (accidente, crime etc)c) Ev complexe (manifestații, greve)d) Ev. ce se succendă în timp : investigare pe o durată mai mare de timp (copii

abandonați), la granița dintre j de informare și de investigare

În raport cu evenimentul, jurnalistul poate fi: martor => observare neparticipativă sau participant (implicare emoțională a junralistului – autenticitate și credibilitate)=> observare participativă

7

-indiferent d epoziția sa, j apelează la 2 practici fundamentale: observarea și intervievarea

Valori ale informației:

-proximitate temporală-proximitate spațială-neobișnuitul faptelor-conflictul-consecintele-captarea interesului uman

Unghiul de abordare – perspectiva din care este prezentat un eveniment + intenția pe care autorul o are în actul de comunicarede care depinde ierarhizarea informațiilor, construcția textului și utilizarea stilului => paragraful inițial dezvăluie unghiul de abordare Are 2 caracteristici:

- în rel cu j, organizează materialul și ierarhizează info-în rel cu cititorul, dirijează lectura

- reportajul se încadrează în familia textelor narative care exploatează tehnica spectacolului

Construcția unui reportaj pp 2 planuri: Planul narațiunii Planul punerii în scenă – decor, dialog, citate

Planul va fi conceput în relație cu ideea textului și cu unghiul de abordare

-primul paragraf are rolul de a trezi interesul cititprului, trebuie să fie concis, evocatpr, concret-se folosesște leadul amânat

- in finalul reportajului nu se enunță concluzii, sentințe și se evită tonul moralizator, are rolul de a fixa in mintea cititorului evenimentul, poate fi conceput ca o scenă puternică, un portret, un detaliu, o culoare.

Principiile lui Mark Twain:-acuratețea (a comunica info cu exactitate)-claritatea (ordinea logică a ideilor, respectarea regulilor gramaticale)-credibilitatea- textul trebuie sa fie convingator-adaptarea stilului la eveniment, la stilul publicației si la genul jurnalistic abordate

Titlu-supratitlu-subtitluTitlu-supratitluTitlu-subtitlu

Șapoul: - enunța ideea textului, are o anumită autonomie, sunt fol o serie de thnici pecifice reportajului (schite, elem de decor), justificare demersului jurnalistic

-alternanța planurilor <= tehnică specifică reportajului

394-422

Ancheta și jurnalismul de investigație

8

Ancheta:-gen jurnalistic scump, mult timp și bani-implică riscuri si sancțiuni-cadru legal e tot mai restrictiv ( protectia intimității individului)

Ancheta = orice demers jurnalistic menit să dezvăluie devăruri incomode si ascunde despre o pers publică, grup de interese, afaceri oneroase, incălcări ale legii, evenimente neelucidate etc.

Primejdiile anchetei: Militantismul Excesul de informașie Filosirea limbajului absratc sau de specialitate Abundența unor surse confidențiale și a atribuirilor incerte Dosarele gata pregătite Tema pre cenerașă

Tipuri de anchete:

După materoa primă Eveniment remarcabil Victime Comunitate în primejdie Tradiția, trecutul

După temă: Idenfificarea unor practici ilegale, rusinoase Prezentarea unor abuzuri de putere Corupția în justiție Demonstrația că legile pot fi ocolite Discrepanța dintre vorbe și fapte Contestarea perspectivei oficiale Dezvăluirea unei mușamalizări

Patru tipuri majore de anchete:1. Ancheta de actualitate

- importantă este rapiditatea cu care se mișcă ziaristul-consemnează fapte și declarații, pune față în față opiniile celor implicați

2. Ancheta de fapt divers -investigația trebuie să scoată un aspect nebănuit al întâmplării de la care pleacă-supralicitarea senzaționalului, dar și pretenția relatării obiective

3. Ancheta magazin-contează interesul uman stârnit de tema aleasă și unghiul de abordare -ex: stresul și afecțiunile stomacale, divrțul si copiii cu un singur părinte

4. Ancheta de investigație-regina genurilor de presă- studiu de fezabilitatea (SUA): subiect, surse, dificultăți, bugetul estimat, mijloacele prin care j se poate proteja de un proces

9

5. Alte tipuri de anchetăa) Ancheta de opinie – vox populi (incultura o realitate)b) Raidul –anchetă- camera ascunsă

Pagina tematică, dosarul de anchetă = juxtapunere de unghiuri diferite de abordare a subievtului propus prin intermediul mai multor genuri jurnalistice (interviu, relarare, caseta cu date statistice etc)

c) Portretul – dacă subiectul este prezentat din mai multe pp d) False anchete

Înscenarea – menită să dezvăluie o activitate obișnuită a subiectului sau prin care se crrează o situația punctuală (reacția unor tineri cărora le propui să cumpere droguri). Diferența între ele: una vizează persoane, alta dezvăluie o practică, un fenoment socialDefectul e că orientează cititroul spre dezvăluire, nu asupra fenomenului, și excesul de zel al j din dorința de a se afirma cu orice preț

Documentarul – folosirea reconstituirilor (planul cronologiei inversate

Broucker – informative sau interpretative

Trăsături comune ale celor 2 tipuri:- Lungimea - Durata: mult timp pt documentare si predocumentare- Riscul de a rata- Noutatea – trebuie să fie originală - Răspunderea morală

Ancheta informativă- se axează de dezvăluire, pe noutate

Caracteristici: Dezvăluirea info ascunse Identificarea info potențiale – punctul de plecare e un fapt obișnuit, care conține gravitatea

unui fenomen Reconstituirea informațiilor lacunare – cele din trecut

Ancheta interpretativă- se bazează pe semnificația faptelor, valorizarea morală

Pp stabiliraea unor exigențe majora:- stabilirea clară a problematicii-încadrarea corectă a suboectului (ex: despre ce magistrați e vorba, în ce perioadă, în ce context politic)-studiul atent al dosatului tematic (argumente, Fpte, referinșe, slăbiciuni)-lista ierarhizată a muncii de verificare-fructificarrea datelor conținute de aceste liste-formarea unei convingeri intime-luarea unei decizii redacționale-scrierea și punerea în pagină (dimeniune și logică)

10

Tehnici de investigare

1. Concepția – primele info trebuie verificate serios2. Dosarul de fezabilitate : surse, implicații morale și juridice, durata, buget estimat3. Decizia de a publica sau nu4. Construirea argumentelor5. Planificarea 6. Ceretarea prropriu zisă7. Evaluarea 8. Completarea spațiilor goale 9. Evaluarea finală (unghiul de atac, tonul, gradul de implicare)10. Scrierea

Sursele investigației: jurnalistul, contacte personale, politicienirapoarte oficiale, date statistice, grupuri de presiune, organizații internaționale, consultarea presei, poliția si urgentele, interntul

Documentarea de teren se poate face în spirală sau în zig-zag ( interviul cheie este lăsat abia la final)

-interviul e principalul instrument de documentare

Într-o anchetă șapoul e obligatoriu. Poate fi:-de prezentare -rezumativ-incitativ-de contextualizare în timp și spațiu -cu adresare directă-de actualizare, pt un serial

Acroșul = atac în forțăPlanul moziac, planul narativ, planul textelor medii și lungi, planul cronologiei inversate, planul deomstrației științifie (problemă-ipoteză-verificare-concluzie)

Tipuri de titluri: Rezumat Citat Calambur (joc de cuvinte) Paradox Decalc Absurd Prin cupură (asența verbului)

Voirol – titlul informativ și incitativ

pp. 368-392

Interviul de presă scrisă

11

Interviul = conversație cu demers investigativ-tema interviului precedă alegerea persoanei

Oamenii devin subiect de știre, interviu din mai multe motive: Dețin funcții importante Au realizat ceva important Sunt acuzași de fărădelegi grave (criminal) Cunosc ceva sau pe cineva important Sunt martorii unui ev important Li s-a intamplat ceva important

Scopul interviului:

Să adunați fapte Culegere de anecdoe – imaginea unei persoane poate fi clădită printr-un mesaj memorabil Să cacarterizați o situație Pentru a cofirma o situație Sa demonstrati sa ati fost acolo

Tipuri de interviu:o Interviu relatareo In marturieo Int de opinieo Int de analizăo Int portrer

-explicative, justificative. Directive, ipotetice, alternative, coordonative

Oamenii suntr selectați ca interlocutori din mai multe motive: accesabilitate, ăncredere, responsabilitate, posibilitatea de a-i cita

Documentarea pt un interviu se face printr-o abordare obiectucă, factuală – date, statistici, nume, si o abordare personalizată – mărturii ale celor apropiați

Structura interviului:- pornește de la o idee generală către observații particulare-începe de la un subiect bine determinat și ajunge șa o temă generașă - adună laolaltă o serie de întrebări în jurul aceleiași teme pt a obține comentarii pe

marginea unui eveiment - alternarea întrebărilor dificicle cu cele ușoare-interviurile cu formă liberă

-întrebări euristice (aduc adevăruri noi) și retorice

Despre intrebări bune -382

Întrebări ce nu trebuie puse:o Care dovedesc lipsa documentăriio Întrebări bagi, generaleo Mai multe întrebări într- singură formulareo Întrebări lungio Întrebări care se explicitează, se justifică

12

o Întrebări la care se poate răspunde cu da sau nuo Întrebări ipoteticeo Intrebări cu rsp conținut (nu credeți că..)

13