8/14/2019 Romanizarea - referat

1/2

Veteranii reprezint, dup administraie si armata, un altreilea factor cu aciune vizibila si un prim factor careacioneaz liber in vederea romanizrii spaiului daco-moesian.Ieii din cadrul armatei dup ndeplinirea stagiului, ei se bucurade o deosebita preuire in snul societatii.

O parte dintre veterani insa nu parasesc tabra. Datoritaexperienei lor, sunt reinui cu anumite scopuri militare. Practic,

acetia se organizeaz ca evocai (slujitori de elita pe langacomandantul unitatii si ali ofieri de grad mai mic); uneori,numrul lor ajunge pana la a zecea parte dintr-o legiune.

Cei care parasesc tabra legiunii primesc in jur de 3000 dedinari si, fiind ceteni romani, ocupa diferite funcii municipalesi administrative; asemenea cazuri, cum vom arata mai jos, suntconfirmate epigrafic la Drobeta. Veteranii din trupele auxiliareprimesc si ei cetenia romana, daca nu o aveau deja, obin

dreptul de a se casatori in provincia pe care au aparat-o; in cazullor, rsplata bneasca este nsoita de mproprietrirea cupamant.

Pretutindeni in spaiul daco-moesian, veteranii se afirmaprin spiritul de disciplina, tiina de carte si ordine, contribuind,astfel, in mod nemijlocit, la romanizarea autohtonilor.

Colonitii, prin numrul lor impresionant, constituie un alt

factor hotrtor care acioneaz liber in vederea romanizriispaiului daco-moesian. In mod special Dacia Traiana, una dintreultimele provincii infiintate la hotarele Imperiului Roman,colonizarea masiva este organizata de stat. Adui din toatalumea romana pentru popularea oraelor si cultivarea ogoarelor,cci Dacia fusese sectuita de barbati in urma lungului rzboi cuDecebal (Eutropius, Breviarum ab Urbe condita), colonitiiacioneaz in domeniul agriculturii, mineritului si meteugurilor.Originari in mica msura din Italia, nscui, ndeosebi, in

provinciile Hispania, Galia, Noricum, Pannonia, Illyricum, dar si in

8/14/2019 Romanizarea - referat

2/2

cele din Asia Mica sau nord-vestul Africii, toi aceti coloniti suntlatinofoni. Asemntor veteranilor, vorbesc latina populara, attintre ei, cat si in relaiile cu autohtonii, denotnd o convieuireactiva.

De la nceput, altauri de vechi comunitati agricole siprotourbane locale, apar aezri de tip roman. Cele mai timpuriisunt cunoscute canabe, ntemeiate pe langa fortificaii.Asemenea aezri sunt atestate in preajma castrelor de laBumbesti si Racari, pe valea Jiului; Jidava, pe limes-ul

Transalutanus; Durostorum, cu extindere pana la Ostrov;Troesmis in valea Dunrii. Tot in prejma fortificaiilor romanesunt ntemeiate structuri teritoriale denumite pagus.

Reprezentative pentru noile forme de habitat sunt aezrileintitulate vicus. Intre alte asemenea aezri, atestate deizvoarele epigrafice sau narative amintim : Vicus Narcisianum, ininutul de tara al oraului Tomis; Vicus Novus si Vicus Petra, inextremitatea sudica a Territorium-ului Noviodunense; VicusSamum, in apropierea castrului cu acelai nume. Tot vicus si-au

nceput noua viata, se pare, si aezrile de la Tibiscum, AdMediam, toate altoite pe sate dacice.

De reinut faptul ca, in Territorium Histrianorum, esteatestat Vicus Buteridavensis, ceea ce denota ca noi asezarirurale sunt create si de autohtonii geto-daci, unii transferai dinstnga Dunrii. Langa aceasta certa aezare daco-romana,izvoare din anul 200 confirma existenta unei Bessi Amoudi villa(aezare = moia si conacul lui Bessus Ampudus, propietarulfiind un trac din tribul bessilor, romanizat in zona danubiano-pontica, unde vine de pe cursul superior al rului Hebrus). Altevillae rusticae, adevrate ferme romane, sunt atestat la Hobita,

Ighiu, Niculitel, Strei, Telita; cele din interiorul arcului carpatic isivor continua activitatea si dup retragerea aureliana.