ROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 1 …sindrom Down până la vârsta de 4 ani în...
4
34 SOMNOLOGIE PEDIATRICĂ ROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 1 (2), 2015 REVIEWS Copiii cu sindrom Down (DS) prezintă frecvent apnee în somn de tip obstructiv (OSA), incidenţa acesteia crescând cu vârsta. (1, 2, 3) Obstrucţia căilor respiratorii superioare în somn se datorează factorilor constituţionali: hipoplazia etajului mijlociu al feţei; limba relativ mare; glosoptoza; nazofaringe îngust; dimensiuni reduse ale cavităţii bucale/ laringelui/traheei; hipotonia musculaturii faringiene; colapsul căilor respiratorii superioare în timpul fazei REM a somnului. Următoarele aspecte patologice accentuează OSA la copiii cu DS: hipertrofia adenoamigdaliană; congestia nazală/sinusală; infecţiile acute de căi respiratorii superioare; alergia; astmul bronşic insuficient controlat; refluxul gastroesofagian; obezitatea (3) . Managementul OSA la copiii cu DS constă în stabilirea precoce a diagnosticului şi instituirea terapiei adecvate. Precizarea apneei în somn (SA) la copiii cu DS se realizează prin evaluarea datelor anamnestice, a tabloului clinic precum şi prin investigatii paraclinice. Majoritatea părinţilor nu sesizează anomaliile de somn, subestimând manifestările şi atribuind bolii de bază consecinţele SA la copiii cu DS. (1) Simptomele OSA la copiii cu sindrom Down creează un tablou clinic complex. Manifestări nocturne: Somn neodihnitor/treziri frecvente Respiraţie orală excesivă/ sforăit Efort respirator crescut/dispnee Apnee periodică Transpiraţii profuze Manifestări diurne: Respiraţie orală Deglutiţie zgomotoasă Fatigabilitate Iritabilitate; tulburări de atenţie Slab control al impulsivităţii Acurateţea diagnosticului anamnestico-clinic fiind redusă, poli- somnografia de noapte stabileşte prezenţa şi severitatea SA (1, 4) . La aproximativ 60% dintre preşcolarii cu DS studiile de somn sunt anormale. The American Academy of Pediatrics Guidelines (2011) recomandă efectuarea polisomnografiei tuturor copiilor cu sindrom Down până la vârsta de 4 ani în vederea identificării OSA. Diagnosticul tardiv şi/sau tratamentul neadecvat al OSA la copiii cu DS conduc la morbiditate importantă. (5) Compromiterea creşterii somatice, patologia cardiovasculară , sindromul metabolic, afectarea cognitivă şi comportamentală sunt corelate cu hipoxemia episodică nocturnă, hipercapnia şi fragmentarea somnului. (2, 3, 4) Deficitul de creştere la copiii cu DS şi OSA are următoarele cauze: reducerea eliberării hormonului de creştere (GH), respectiv a răspunsului organic la GH datorită diminuării procentuale a somnului REM/hipercapniei; aportul caloric scăzut Managementul apneei în somn la copiii cu sindrom Down • Marcovici Tamara 1,2 , Mărginean Otilia 1,2 , Mihăicuţă Ştefan 1,3 , Dorinela Zaboş 2 1. Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș”, Timișoara 2. Spitalul clinic de urgenţă pentru copii “Louis Ţurcanu”, Timișoara 3. Clinica de Pneumologie, Spitalul clinic de Boli infecţioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș, Timișoara Adresa de corespondenţă: Marcovici Tamara, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, Timişoara E-mail: [email protected]
Transcript of ROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 1 …sindrom Down până la vârsta de 4 ani în...
34
SOMNOLOGIE PEDIATRICĂROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 1 (2), 2015
REVIEWS
Copiii cu sindrom Down (DS) prezintă frecvent apnee în somn de tip obstructiv (OSA), incidenţa acesteia crescând cu vârsta. (1,
2, 3) Obstrucţia căilor respiratorii superioare în somn se datorează factorilor constituţionali: hipoplazia etajului mijlociu al feţei; limba relativ mare; glosoptoza; nazofaringe îngust; dimensiuni reduse ale cavităţii bucale/ laringelui/traheei; hipotonia musculaturii faringiene; colapsul căilor respiratorii superioare în timpul fazei REM a somnului.
Următoarele aspecte patologice accentuează OSA la copiii cu DS: hipertrofia adenoamigdaliană; congestia nazală/sinusală; infecţiile acute de căi respiratorii superioare; alergia; astmul bronşic insuficient controlat; refluxul gastroesofagian; obezitatea(3).
Managementul OSA la copiii cu DS constă în stabilirea precoce a diagnosticului şi instituirea terapiei adecvate. Precizarea apneei în somn (SA) la copiii cu DS se realizează prin evaluarea datelor anamnestice, a tabloului clinic precum şi prin investigatii paraclinice.
Majoritatea părinţilor nu sesizează anomaliile de somn, subestimând manifestările şi atribuind bolii de bază consecinţele SA la copiii cu DS. (1)
Simptomele OSA la copiii cu sindrom Down creează un tablou clinic complex.
Manifestări nocturne: Somn neodihnitor/treziri frecvente Respiraţie orală excesivă/ sforăit Efort respirator crescut/dispnee Apnee periodică Transpiraţii profuzeManifestări diurne: Respiraţie orală Deglutiţie zgomotoasă Fatigabilitate Iritabilitate; tulburări de atenţie Slab control al impulsivităţiiAcurateţea diagnosticului anamnestico-clinic fiind redusă, poli-
somnografia de noapte stabileşte prezenţa şi severitatea SA(1, 4). La aproximativ 60% dintre preşcolarii cu DS studiile de somn sunt anormale. The American Academy of Pediatrics Guidelines (2011) recomandă efectuarea polisomnografiei tuturor copiilor cu sindrom Down până la vârsta de 4 ani în vederea identificării OSA.
Diagnosticul tardiv şi/sau tratamentul neadecvat al OSA la copiii cu DS conduc la morbiditate importantă. (5) Compromiterea creşterii somatice, patologia cardiovasculară , sindromul metabolic, afectarea cognitivă şi comportamentală sunt corelate cu hipoxemia episodică nocturnă, hipercapnia şi fragmentarea somnului. (2, 3, 4) Deficitul de creştere la copiii cu DS şi OSA are următoarele cauze: reducerea eliberării hormonului de creştere (GH), respectiv a răspunsului organic la GH datorită diminuării procentuale a somnului REM/hipercapniei; aportul caloric scăzut
Managementul apneei în somn la copiii cu sindrom Down
• Marcovici Tamara1,2, Mărginean Otilia1,2, Mihăicuţă Ştefan1,3, Dorinela Zaboş2
1. Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș”, Timișoara2. Spitalul clinic de urgenţă pentru copii “Louis Ţurcanu”, Timișoara3. Clinica de Pneumologie, Spitalul clinic de Boli infecţioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș, Timișoara
Adresa de corespondenţă:Marcovici Tamara, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, TimişoaraE-mail: [email protected]
35
SOMNOLOGIE PEDIATRICĂROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 1 (2), 2015
REVIEWS
(disfagie/scăderea apetitului); consumul caloric crescut (creşterea efortului respirator în somn).
Tratamentul OSA la copiii cu DS vizează obţinerea unui somn de calitate; ameliorarea statusului somatic/tulburărilor de comportament /deficitului cognitiv; profilaxia complicaţiilor cardio-vasculare, metabolice şi creşterea calităţii vieţii copilului.
Abordarea terapeutică a OSA constă în: igiena somnului; reducerea greutăţii corporale; tratament medical adresat factorilor agravanţi; intervenţii chirurgicale.
Adenoamigdalectomia reprezintă terapia de primă linie la copiii cu DS şi OSA.(5) Poligrafia de somn se realizează atât pre, cât şi postoperator. OSA restantă post adenoamigdalectomie afectează 30-50% dintre copiii operaţi, cauzele posibile fiind: macroglosia, recurenţa adenoiditei hipertrofice, glosoptoza, hipertrofia amigdalei linguale, colapsul hipofaringian, obezitatea. Intervenţiile terapeutice recomandate sunt: reducerea greutăţii corporale; oxigenoterapia; steroizi intranazal; inhibitori de leukotriene; CPAP; intervenţii chirurgicale (ablaţia amigdalei linguale/adenoidectomie, etc.). (5)
Terapia de a doua linie este reprezentată de ventilaţia non-invazivă pe mască nazală, aceasta normalizând arhitectura somnului şi schimburile gazoase.
In concluzie, sindromul Down este un important factor de risc pentru OSA. Polisomnografia reprezintă gold standardul diagnosticului iar managementul adecvat ameliorează prognosticul.
Bibliografie
1. Sally R.Shtt et al. Obstructive Sleep Apnea; Should All Children with Down syndrome be tested. Archives of Otolaryngology Head and Neck Surgery 2006; 132: 432-6.
2. Lin SC, Davey MJ et al. Screening for obstructive sleep apnea in children with Down syndrome. The Journal of Pediatrics, online, 27 March 2014.
3. Tauman R, Gozal D. Obstructive sleep apnea in children Expert Rev Resp Med 2011; 5(3):425-40.
4. Marcus CL, Keens TG et al. Obstructive sleep apnea in children with Down syndrome.Pediatrics 1991; 88(1):132-9.
5. Lipton AJ, Gozal D. Treatment of obstructive sleep apnea in children: do we really know how? Sleep Medicine Reviews 2003; 7 (1):61-80.
36
SOMNOLOGIE PEDIATRICĂROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 1 (2), 2015
Children with Down syndrome (DS) often have obstructive sleep apnea (OSA), and its incidence increases with age. (1, 2, 3) Upper airway obstruction during sleep is due to constitutional factors such as: hypoplasia of the middle of the face; relatively large tongue; glossoptosis; narrow nasopharynx; small mouth / larynx / trachea; pharyngeal muscle hypotonia; upper airway collapse during REM sleep phase.
The following pathological aspects worsen OSA in children with DS: adeno-tonsillar hypertrophy; nasal/sinus congestion; acute upper respiratory tract infections; allergy; poorly controlled asthma; gastroesophageal reflux; obesity. (3)
Management of OSA in children with DS consists in early diagnosis and appropriate treatment. Diagnosis of sleep apnea (SA) in children with DS is performed by evaluating personal history, the clinical picture, and laboratory assessments.
Most parents do not notice sleep abnormalities, underestimating the manifestations and attributing consequences of SA to underlying disease in children with DS. (1)
Symptoms of OSA in children with Down syndrome create a complex clinical picture.
Night events: Poor sleep / frequent awakenings Excessive mouth breathing / snoring Increased respiratory effort / dyspnea Periodic apnea Profuse sweating Daytime events: Oral breathing Noisy swallowing Fatigue Irritability; attention disturbance Poor impulse controlAs the accuracy of the diagnostic established by history and
clinical picture is reduced, night polysomnography determines the presence and severity of SA. (1, 4) In approximately 60% of preschool children with DS sleep studies are abnormal. The American Academy of Pediatrics Guidelines (2011) recommend polysomnography to all children with Down syndrome until age 4 to identify OSA.
Late diagnosis and / or inadequate treatment of OSA lead to significant morbidity in children with DS. (5) Compromised somatic growth, cardiovascular disease, metabolic syndrome, impaired cognition and behavior correlate with episodic nocturnal hypoxemia, hypercapnia, and sleep fragmentation. (2, 3, 4) Growth failure in children with DS and OSA is caused by: reducing the release of growth hormone (GH) and organic response to GH due to the decrease in REM sleep percentage / hypercapnia; low caloric intake (dysphagia / decreased appetite); increased calorie burning (great respiratory effort during sleep).
Treatment of OSA in children with DS aims at getting a good sleep, improving somatic status / behavioral disorders /
REVIEWS
Management of sleep apneain children with Down syndrome
• Marcovici Tamara1,2, Marginean Otilia1,2, Mihăicuta Stefan1,3, Dorinela Zabos2
1. University of Medicine and Pharmacy “Victor Babes”, Timisoara2. Children Emergency Hospital “Louis Turcanu”, Timisoara3. Department of Pneumology, Hospital of Infectious Diseasesand Pneumology Dr. Victor Babes, Timisoara
Corresponding author:Marcovici Tamara, University of Medicine and Pharmacy “Victor Babes”, TimisoaraE-mail: [email protected]
37
SOMNOLOGIE PEDIATRICĂROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE - NR. 1 (2), 2015
cognitive impairment, preventing cardiovascular and metabolic complications, and improving quality of life.
Management of OSA consists in: sleep hygiene, reducing body weight, medical treatment of the aggravating factors, surgery.
Adeno-tonsillectomy is the first-line therapy in children with DS and OSA. (5) Sleep study should be performed both pre and postoperatively. Residual OSA after adeno-tonsillar ablation affects 30-50% of operated children and possible causes are: macroglossia, hypertrophic adenoid recurrence, glossoptosis, lingual tonsil hypertrophy, hypopharyngeal collapse, obesity. Recommended therapeutic interventions are: reducing body weight; oxygen therapy; intranasal steroids; leukotriene inhibitors; CPAP; surgery (lingual tonsil ablation / adenoidectomy, etc.). (5)
Second-line therapy is represented by non-invasive ventilation on nasal mask, and it normalizes sleep architecture and gas exchanges.
In conclusion, Down syndrome is an important risk factor for OSA. Polysomnography is the gold standard of diagnosis, and appropriate management improves prognosis.
REVIEWS
References
1. Sally R.Shtt et al. Obstructive Sleep Apnea; Should All Children with Down syndrome be tested. Archives of Otolaryngology Head and Neck Surgery 2006; 132: 432-6.
2. Lin SC, Davey MJ et al. Screening for obstructive sleep apnea in children with Down syndrome. The Journal of Pediatrics, online, 27 March 2014.
3. Tauman R, Gozal D. Obstructive sleep apnea in children Expert Rev Resp Med 2011; 5(3):425-40.
4. Marcus CL, Keens TG et al. Obstructive sleep apnea in children with Down syndrome.Pediatrics 1991; 88(1):132-9.
5. Lipton AJ, Gozal D. Treatment of obstructive sleep apnea in children: do we really know how? Sleep Medicine Reviews 2003; 7 (1):61-80.
