Romania - o Elvetie a Estului

Rom@nia

Dan ZAMFIRACHEo Elve\ie a estului

ROMANIA

o Elvetie a estului

BERNA 2011143

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Rom@nia

o Elve\ie a estului

3

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Motivatie)

Dup` [nt@lnirea cu cele mai mari civiliza\ii de pe p@m@nt, India ]i Egiptul care s-a materializat prin apari\ia la Cairo a c`r\iilor Indiei, Impresii de c`l`torie, o carte ghid descriind peste 45 de \`ri din 4 continente, din Asia p@n` [n America ]i Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, o descriere a peste 90 de muzee din lume, unele dintre cele mai mari, Ermitaj, Pergamon, Luvru, Versailles, British Museum, Tower of London, Tate Gallery, Musei Vaticani, Borghese, Muzeul de egiptologie din Cairo, Metropolitan ori Brooklyn din New York, era firesc s` m` re[nt@lnesc cu mirajul unei altfel de civiliza\ii, aceea modern` a occidentului pe care o vizitasem [n urm` cu 20 de ani [ntr-un tur al Europei, [n 1990, imediat dup` revolu\ie. Dac` apari\ia [n anul 1997 a primei c`r\i C`lim`ne]ti2000 - Monografie ilustrat`, un studiu cartofilic al c`r\ilor po]tale vechi a [nsemnat un moment de referin\` [n ideea lans`rilor IT, fiind pentru prima dat` [n Rom@nia c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu acela al mileniului III, limbajul informatic, cel al calculatorului, cartea Rom@nia - o Elve\ie a estului - [nso\it` de o prezentare pe DVD - se dore]te a fi o continuare a c`r\ilor scrise la Berna, cele dou` edi\ii ale ghidului Vizit@nd Berna ca o premier` [n Rom@nia, [n ideea de a-i ajuta pe viitorii turi]ti rom@ni s` se descurce mult mai u]or [n noianul de informa\ii de pe net ]i Istoria obeliscurilor4

Rom@nia

o Elve\ie a estului

egiptene, portretele de la Fayoum, f@nt@ni medievale din Berna. Apari\ia ei la Berna [n 2011 este un cadou din partea autorului cu prilejul s`rb`torii centenarului rela\iilor diplomnatice, fiind a treia carte dedicat` unui astfel de jubileu dup` Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, ap`rut` la Cairo [n 2006 cu prilejul centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt, al`turi de Indiei ] i Impresii de c`l`torie, alese [n 2008 drept repere editoriale cu prilejul s`rb`toririi la Bucure]ti [n Sala Gafencu a Ministerului Afacerilor Externe a 60 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ] i India [n 2009. Mai mult, cartea [ncearc` s` aduc` [n fa\a tinerilor o imagine a ceea ce era Rom@nia interbelic` ]i sper s` redevin` - o Elve\ie a estului! Dan ZAMFIRACHEMatematician Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne ]i al Federa\iei Filatelice-Sec\ia Cartofilie

5

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Anul 2008 a fost anul [nso\irii la post a so\iei la Berna, un post dificil de data asta, consulul Romaniei [n Elve\ia ]i Liechtenstein. Vizitasem Elve\ia la primul tur european din 1990 dar numai partea francez`, cu Geneva un ora] fascinant, diferit de celelalte germanice din centru ori cele italiene din sud. Aveam s` descop`r cur@nd c` de fapt Elve\ia nu [nseamn` numai Geneva, Berna, Basel, Neuchatel, Montreux, Vevey, Zurich, St. Gallen, Lugano, St. Moritz, Davos,... ci o cu totul alt` \ar`, aparte. {\i dai seama de asta parcurg@nd-o prin satele a]ezate mai tot timpul pe v@rfurile [nalte ale mun\ilor, acolo unde ajungi numai pe asfalt ]i e]ti acompaniat de fascina\ia verdelui parc` modelat de o m@n` divin` mai atent` dec@t cu alte popoare. Dup` fascinanta [nt@lnirea cu cele mai mari civiliza\ii de pe p`m@nt, hindu ]i faraonic`, aveam s` re[nt@lnesc dup` 20 de ani mirajul unei altfel de civiliza\ii, aceea modern` ]i totu]i veche a b`tr@nului continent european. Ne afl`m la Berna, [n anul 2011 al celebr`rii centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, al doilea s`rb`torit la el acas` dup` cel de la Cairo din 2006 dintre Rom@nia ]i Egipt. Pu\ine state din lume se pot lùda cu asemenea jubilee, iar decretul semnat de regele Carol I [n 1906 poate fi considerat unul dintre cele mai invidiate de c`tre toate diploma\iile din lume, el consfin\ind [nceputul rela\iilor dintre Rom@nia ]i Egipt. Interesant c` el a fost semnat aici [n Elve\ia, la Lugano, la 19 martie 1906. Am sim\it la Cairo, [n muzeul regal Abdin, [n fa\a panoului cu medalii ]i decora\ii rom@ne]ti rezultate din schimbul dintre cei doi monarhi, rom@n ]i egiptean, o m@ndrie care i-a impresionat p@n` ]i pe turi]tii americani afla\i al`turi de vitrina noastr` admir@nd medaliile6

Rom@nia

o Elve\ie a estului

americane, de necomparat cu cele rom@ne]ti din perioada Carol I, impresionante prin str`lucire, fine\e ]i execu\ie, av@nd [n centru Marele Colan al regelui Carol I, una din rarele dar ]i cea mai mare distinc\ie interbelic`. Trei evenimente au marcat periplul diplomatic [nceput [n 1997 [n India, la Bombay ]i New Delhi, continuat apoi [n 2002 [n Egipt la Cairo, [n 2004 la New York ]i acum din 2008 [n Elve\ia la Berna: s`rb`torirea [n 2006 la Cairo [n foaierele Institutului de pe l@ng` Ministerul Afacerilor Externe a [mplinirii a 100 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt delega\ia rom@n` fiind condus` de excelen\a sa, Ambasadorul Rom@niei [n Egipt, domnul Marcel Dinu, prilej de rememorare a [nceputului stabilirii primelor misiuni diplomatice [ntre cele dou` \`ri. Printre exponate, la loc de cinste figura decretul semnat [n 1906 de regele Carol I; [n toamna lui 2008, pe 14 noiembrie, fiind la Berna, am avut marea onoare de a fi invitat de c`tre MAE la s`rb`torirea a 60 de ani de la stabilirea rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i India, pentru a prezenta [n sala Gafencu proiectul IT INDIEI ce preceda lans`rii c`r\ilor scrise la Cairo Indiei ]i Impresii de c`l`torie Misterioasa Indie, alese drept repere editoriale cu acest prilej. Am sim\ it atunci satisfac\ia unei munci de 4 ani [n India care s-a materiliazat prin apari\ia la Cairo a celor dou` c`r\i dedicate Indiei, Monografii Ilustrate un compendiu de 6 monografii bazate pe un studiu cartofilic ce recompunea trecutul ora]elor C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buzù, Bu] teni, Ada Kaleh ]i litografii rom@-ne]ti pe baza c`r\ilor po]tale vechi, Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, o carte autobiografic`, [n fapt un periplu prin 90 de muzee din peste 45 de \`ri din 4 continente din Asia p@n` [n nordul Africii, Europa ]i America la New York ce recompensau o munc` de peste 8 ani cu amintiri dintre cele mai pl`cute7

Rom@nia

o Elve\ie a estului

petrecute [n Ambasadele Rom@niei la New Delhi ]i Cairo; 2011 a fost anul celebr`rii centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia. Ceremoniile au [nceput [ns` din toamna lui 2010 prin dezvelirea la Vouvry a bustului scriitorului Panait Istrati o dona\ie a primarului Bucure]tiului, domnul doctor Sorin Oprescu ]i au continuat la Lausanne cu aniversarea a 60 de ani de la moartea lui Dinu Lipatti, profesor [n ultimii ani de via\` la Conservatorul din Geneva. Anul 2011 a [nceput [n stil imperial prin primirea corpului diplomatic acreditat [n Elve\ia precedat de un ceremonial fastuos prin sosirea parlamentarilor [n cale]ti medivale de epoc` trase de cai cu [n-so\ itori [n costume de epoc` ]i ofi\eri cu peruci albe, [n uniforme ro]ii, c`lare pe cai albi, urma\i apoi de ma]inile corpului diplomatic. Suntem la peste 200 de ani de la [mplinirea [n 1897 a jubileului celei mai mari regine din istoria Marii Britanii, poate ]i din lume, care, pe vremea aceea de\inea o cincime din suprafa\a p`m@ntului iar Londra era capitala financiar` a lumii, cel mai frumos ora] de pe glob. Regina Victoria! Trebuia s` mai treac` mult timp p@n` c@nd America [i va lua locul, devenind noua Republic` ce avea s` fie noua putere mondial`, dup` cele dou` r`zboaie mondiale! Deschiderea sesiunii parlamentului [n stil medieval de la Berna onor@nd corpul diplomatic la [nceputul fiec`rui an [n ianuarie te face s` te sim\i ca pe vremea reginei Victoria care str`b`tea cei 10 Km [n mijlocul ] irului de landouri ce purtau pe membri familiei regale ]i invita\ii strìni: nun\iul apostolic, trimisul special al [mp`ratului Chinei ]i mahajarahii Indiei. Cei c@\iva ofi\eri cu peruci albe din cortegiul de la Berna [mbr`ca\i [n costume de epoc` de culoare ro]ie reamintesc regimentele ce [ntruchipau8

Rom@nia

o Elve\ie a estului

puterea ]i gloria de odinioar` a imperiului britanic: solda\i din toate col\urile lumii, din Canada p@n` [n Jamaica, Malta, Ceylon, Cipru, Australia, poli\i]ti din Hong Kong, c`l`re\i sikh din India urma\i de str`lucitorii ]i sclipitorii l`ncieri din Bengal cu turbane [mpodobite cu c@te o piatr` pre\ioas`. Trebuie s` fi str`lucit grozav pe capul reginei celebrul diamant Khoh-i-Noor - lumina lumii, tìat din Marele Mugal descoperit [n minele de la Golconda din India, care, dup` un periplu de sute de ani prin m@ini strìne ori furat de ]ahul Nadir s` fie oferit reginei de lordul Dalhausie.

KOH-I-NOOR

Marele Mugal

Aici la Berna am aflat din mo]tenirea lui Wagner scris` de str`nepotul Gottfried c` este tat`l adoptiv al unui unui orfan din Rom@nia! Deci, printre urma]ii lui Richard Wagner se num`r` acum ]i un rom@n! Tot aici, prietenul ceh Irji mi-a povestit cum familia sa a fost eliberat` de armata rom@n` [ntr-un sat din apropierea capitalei. Elve\ia, \ara cantoanelor, cu prima cart` federal` semnat` [n 1291 de c`tre cei trei confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold9

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Melchtal - este \ara celebrului ca]caval, a miraculoasei ciocolate dar ]i p`m@ntul cel mai roditor udat de ape ]i lacuri cristaline, al celor mai multe tuneluri, imposibil de num`rat, dar sigur [ntinse pe 500 de kilometri ]i [n acela]i timp locul cel mai conservator [n materie de tradi\ii! E a]a cum cred c` ar fi ar`tat azi Rom@nia dac` nu i s-ar fi [ntrerupt brusc drumul democratic. Aici nimeni nu se sfie]te cu originea sa pentru c` Elve\ia duce cu ea tradi\ii seculare. Pentru asta [ns` trebuie s-o cuno]ti de la un cap`t la altul. Miracolul se [nt@mpl` dincolo de marile ora]e, [n comune. Pe vremea c@nd la noi acestea se distrugeau de o putere impus` cu brutalitate, aici se consolidau. Mi-a]i dori ca Rom@nia s` redevin` ceea ce era pe vremea copil`riei ]i studen\iei, deschis`, cu oameni harnici ]i primitori care ]tiu s`-]i foloseasc` harul, inteligen\a ]i iscusin\a [n a deveni cu adev`rat o \ar` aleas` [n mirajul noianului de civiliza\ii, fascin@nd prin tradi\iile seculare turi]ti invidio]i c` nu au a]a ceva la ei acas`! }i e adev`rat. Multe de aici din Elve\ia seam`n` cu minunatele locuri din Moldova, Ardeal, Muntenia ]i chiar Oltenia. Dar Rom@nia mai are pe l@ng` toate acestea Banatul, Bucovina, Dobrogea ]i Marea Neagr`, Dun`rea ]i Delta, c@mpii ]i mun\i la un loc. Lipsesc [ns` disciplina ]i ordinea, educa\ia! Firesc s` fie a]a dup` o lung` perioad` de izolare ]i comunism for\at. Adùga\i acestora o re\ea de autostr`zi ]i drumuri comunale asfaltate p@n` [n v@rful mun\ilor ]i ve\i ob\ine cel mai invidiat loc din lume: Rom@nia o Elve\ie a estului! Este titlul unui proiect IT pentru c` Rom@nia o merit` din plin, iar locuitorii ei, mai ales tinerii ]i chiar turi]tii strìni trebuie s` afle c` numai a]a pot aprecia c@te Elve\ii sunt [n Rom@nia! Aici la Berna am avut o perioad` activ` unde am reu]it s`10

Rom@nia

o Elve\ie a estului

finalizez ]i proiectele IT despre dou` dintre cele mai vechi civiliza\ ii: hindu ]i faraonic` cu subiecte pe m`sura grandorii, mirajului ]i fascina\iei oglindite [n marile muzee ale lumii: muzeul de egiptologie din Cairo, comoara lui Tutankhamon prezentat` pentru prima dat` [n Rom@nia la Bu]teni ]i Muzeul Na\ional George Enescu din Bucure]ti [n vara anului 2010, istoria obeliscurilor egiptene r`mase [nc` [n via\` pentru a [mpodobi cele mai mari capitale ale lumii: Cairo, Paris, Londra, New York ]i Istambul, celebrele portrete de la Fayoum descoperite la Hawara [n Egipt f`r` de care nici un mare muzeu din lume nu se poate situa [n top, Misterioasa Indie, Agra minunea numit` Taj Mahal ]i Khajuraho mit, legend` sau realitate?, Bucure]tiul de alt`dat` cu primele fotografii realizate de celebrul fotograf Angerer la 1856, ghidul marilor metropole ale lumii ]i o a treia edi\ie full colour a C`lim`ne]tiului interbelic. Sper ca la var` s` le prezint ]i publicului rom@nesc dornic s` se minuneze de rare clipe la [nt@lnirea cu dou` dintre cele mai fascinante civiliza\ii dar ]i de Rom@nia o Elve\ie a estului, pe care mi-o doresc mai [nt@i s-o prezint rom@nilor din Elve\ia. M`rturisesc c` am fost surprins s` constat cu pl`cere emo\ia ]i interesul prietenilor rom@ni din Berna la [nt@lnirea cu imagini comparative dintre cele dou` \`ri. Publicarea celei de-a doua edi\ii a ghidului Vizit@nd Berna se constituie ]i el drept un cadou din partea autorului la celebrarea centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia-Elve\ia. Finalmente, edi\ia a doua a Mirajului civiliza\iilor ]i Fascina\ia muzeelor vine s` adauge celor peste 45 de \`ri vizitate [n 4 continente, Elve\ia, o \ar` pe care o descoperi nu [n marile ora]e, pentru c` miracolul se [nt@mpl` dincolo de ele, [n comune. Elve\ia fort`rea\a de ne[nvins, este destina\ia preferat` a11

Rom@nia

o Elve\ie a estului

celor mai cosmopolite personaje din [ntreaga lume ]i locul celor mai importante sedii ale organiza\iilor mondiale. Dar mai ales este locul reconfortant ]i departe de ochii lumii al oamenilor boga\i din Africa de Sud, America, Anglia, Fran\a ]i Germania, Asia, Australia ]i Noua Zeeland`, mul\i dintre ei cu propriet`\i [n scumpul, exclusivul dar rafinatul Cologny din Geneva ori cabane l@ng` celebrele p@rtii de schi din atractivul Gstaad ori Davos sau [n elegantele St.Moritz ]i Crans Montana, al celor mai sofisticate magazine din Rue du Rhone Geneva, cu pre\uri de neimaginat, pline doar atunci c@nd vin ]eici de s`rb`tori, altfel muzee pentru turi]tii obi]nui\i. C` banul e foarte important o vezi pretutindeni, dar oamenii par a fi cei mai mode]ti de]i aici se str@ng ]i se p`streaz` averile cele mai mari ]i mai secrete din lume! Satele eleve\iene sunt aidoma celor rom@ne]ti, r`sp@ndite pe dealuri, cu oameni cinsti\i ]i harnici care duc [n spate tradi\ii ]i obiceiuri p`strate de milenii. U]or s` consta\i similitudini [n felul de a purta vechile straie dar ]i obiceiul de a transmite mai departe mo]tenirea ]i avu\ia, fiilor. Elve\ia este locul cel mai conservator [n materie de tradi\ii! E a]a cum cred c` ar fi ar`tat azi Rom@nia dac` nu i s-ar fi [ntrerupt brusc drumul democratic. Trebuie s` trìe]ti o perioad` de timp mai [ndelungat pentru a o descoperi, dar niciodat` nu po\i s` ajungi vreodat` s` spui c` o cuno]ti [ndeajuns! Mie mi-au trebuit de fiecare dat` c@te 4 ani pentru a putea aduce [n fa\a cititorului rom@n impresii despre trei dintre civiliza\iile lumii: aceea hindu ]i faraonic` descoperite [n trei din marile megapolisuri Bombay, New Delhi ]i Cairo ]i aceea occidental` [ntr-una din cele mai avansate dintre \`rile Europei, Elve\ia! Ce mai, dincolo de ora]e, Elve\ia este toat` plin` de acelea]i sate-ora]e coco\ate p@n` [n creasta mun\ilor, cu ]osele asfaltate p@n` la fiecare cas` a ultimului c`tun. Zilnic sosesc aici de la japonezi ]i12

Rom@nia

o Elve\ie a estului

chinezi p@n` la tailandezi, americani, englezi, nem\i, ru]i... Este bine c` [ncep s` vin` ]i rom@ni pentru c` numai a]a pot aprecia c@te Elve\ii sunt [n Rom@nia! Elve\ia este o confedera\ie alc`tuit` din 26 de cantoane, ns trei dintre ele sunt compuse din dou semi-cantoane (Basel, Appenzell i Unterwald), fie datorit faptului c cele dou comuniti au fost separate n istorie (Unterwald), fie datorit rzboaielor religioase (Basel i Appenzell). Autorit`\ile federale elve\iene sunt compuse din Executiv(Consiliul Federal), Legislativ(Adunarea Federal`) ]i Justi\ie(Curtea Federal` Suprem`). Consiliul Federal num`r` 7 membri ale]i pe 4 ani, c@te unul fiind anual ales pre]edinte. Pe l@ng` ace]tia mai sunt ale]i un vicepre]edinte ]i un cancelar. Cei 7 sunt mini]tri [n guvern. Partea legislativ`, parlamentul, este alc`tuit din dou` camere cu statut egal, Consiliul Na\ional ]i Consiliul Statelor. }i ele au o mo]tenire de peste 700 de ani! De]i e prima democra\ie din lume cu o cart` federal` semnat` [n 1291, totu]i cantoanele se conduc prin parlamente proprii ]i po\i fi u]or surprins dac` ai trìt [ntr-un stat unitar c` aici fiecare canton are legile sale care sunt respectate de fiecare cet`\ean elve\ian indiferent c` face parte dintr-unul din cantoanele de limb` francez`, german` sau italian`! Consiliul Na\ional num`r` 200 de membri, ale]i de cantoane, propor\ional cu popula\ia acestora, [n timp ce Consiliul Statelor e format din 46 de membri, reprezentan\i ai cantoanelor, [n general c@te 2 pentru fiecare. Alegerile au loc la 4 ani iar camerele se [nt@lnesc separat de patru ori pe an [n sesiuni de trei s`pt`m@ni. De remarcat c` ale]ii []i men\in [ntre sesiuni profesiile lor uzuale de avoca\i, profesori, fermieri, iar fiecare elve\ian pl`te]te anual doar 13 franci pentru [ntre\inerea lor.13

Rom@nia

o Elve\ie a estului

De]i este \ara cu prima cart` federal` din lume semnat` [n 1291 Elve\ia nu se [nghesuie s` fac` [nc` parte din Uniunea European`. Ea are azi [n fruntea parlamentului o femeie, socialista Micheline CalmyRay. Modelul federal nu este sofisticat, ci flexibil, [ntr-o \ar` [n care practic [nt@lne]ti toate popula\iile statelor vecine! Cele 26 de cantoane ]i re]edin\ele lor sunt:

Consiliul Federal preg`te]te un proiect dup` consultarea cu Administra\ia Federal`, partidele, cantoanele ]i grupurile interesate, apoi este examinat de un comitet [n prima camer`, Consiliul Na\ional,14

Rom@nia

o Elve\ie a estului

unde au loc dezbaterile pe fiecare amendament, urmat de vot. Proiectul e examinat apoi de a doua camer`, Consiliul Statelor, unde sunt discutate din nou amendamentele ]i se supune la vot [ntregul pachet. Dac` apar diferen\e se reiau dezbaterile [n camere p@n` c@nd ele sunt eliminate. {n caz c` ele r`m@n ]i dup` trei dezbateri [n urma discu\iilor purtate [n cele dou` camere, se formeaz` un Consiliu de mediere care propune o solu\ie de compromis ambelor camere. Numai dup` aceea camerele voteaz` separat ]i adopt` proiectul cu simpla majoritate. Pachetul de legi aprobat prin votul popular printr-un referendum(cel pu\in 50000 de semn`turi str@nse [n 100 de zile), dac` acesta a fost solicitat de Parlament, devine lege ce va fi publicat` ]i intr` [n vigoare la o dat` stabilit`. Cu toate acestea legisla\ia difer` de la un canton la altul. De]i abia [n 1959 femeile au drept de vot [ntr-unul din cantoane ]i din 1971 la nivel federal, mi]carea cre]te odat` cu alegerea [n sesiunea 1984-1989 a primei femei [n Consiliul Federal, Elisabeth Kopp, urmat` de prima femeie aleas` pre]edinte [n 1999, Ruth Dreifuss, apoi Lothard [n 2010. {n 2011 e aleas` pre]edinte doamna Micheline Calmy-Rey reprezent@nd cantonul Geneva, al c`rei so\ este de origine rom@n`, iar copiii posed` ]i pa]aport rom@nesc. Toat` aceast` structurare []i trage seva dintr-un trecut de peste 700 de ani, Elve\ia fiind primul stat federal bazat pe unirea, la [nceput a trei cantoane Uri, Schwiz ]i Unterwalden la 1 august 1291 pe paji]tea Rutli, aflat` [n inima Elve\iei, pe malul lacului Lucerna. Istoria [ns` [ncepe cu mii de ani [nainte c@nd [n aceast` parte a Europei trìau cel\ii. Dintre ei, helve\ii, de unde vine numele \`rii, unul din cele mai importante triburi, locuitori ai meleagurilor elve\iene, au fost [nfr@n\i [n anul 58 [.e.n. de romanii condu]i de Iulius Caesar care15

Rom@nia

o Elve\ie a estului

construiesc aici una din cele mai vechi a]ez`ri [n anul 44 [.e.n., Augusta Raurica, pe valea Rinului ]i fortifica\ii [mpotriva invadatorilor. {n timpul lui Tiberius I teritoriul e anexat de romani, partea de nord unde locuiau helve\ii [n Gallia Belgica, [n timp ce estul e [nglobat [n provincia roman` Rae\ia. Dup` 400 e.n. sosesc [n nord triburile germane care construiesc mici sate, mai [nt@i [n afara grani\elor romane introduc@nd limba german`, iar [n vest se stabilesc burgunzii unde asimileaz` cultura galoroman` pun@nd bazele limbii franceze, platoul elve\ian [n evul mediu fiind [mp`r\it [ntre regii burgunzi ]i con\ii germani. {n secolele VI, VII ] i VIII teritoriile se afl` sub domina\ia franc` a dinastiilor merovingiene ]i carolingiene. {n jurul anului 800 Carol cel Mare une]te triburile germane, dar dup` moartea sa imperiul e [mp`r\it [n trei p`r\i: Fran\a, Burgundia-Lorena ]i Germania-Italia. Dup` 1200 teritoriul elve\ian este sub domina\ia caselor de Savoia, Zahringen ]i Habsburg. Con\ii de habsburg care mai t@rziu vor deveni faimo]i ca [mp`ra\i germani ]i austrieci provin din nordul Elve\iei. Descoperirea noilor tehnologii din 1230 de s`pare [n st@nc` duce la realizarea trec`torii ce va deschide drumul de la Lucerna spre Germania c`tre Basel ]i Italia, la Milan. Este perioada c@nd habsburgii []i extind drepturile asupra popula\iei elve\iene care se ridic` [n ap`rarea propriei autonomii. Acestea sunt faptele premerg`toare jur`m@ntului din 1291 c@nd ]efii celor trei cantoane Schwitz, Uri ]i Unterwalden, Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal semneaz` Carta Federal` ce va sta la baza viitoarei confedera\ii. Ea se constituia ca un semnal de unire [mpotriva opresiunii habsburgice ce-]i consolida puterea dup` reunificarea teritoriilor elve\iene ]i [nglobarea lor [n Sf@ntul Imperiu Roman, [n jurul anului 1000. }i a]a cum la elve\ieni au existat cei trei confedera\i [i putem numi la fel ]i noi pe Gelu, Glad ]i Menumorut primii voievozi care16

Rom@nia

o Elve\ie a estului

au [ncercat dup` modelul elve\ian s` jure unire [n lupta lor pentru independen\` [mpotriva aceluia]i du]man: imperiul habsburgic! Urmeaz` l`rgirea confedera\iei prin aderarea cantoanelor Lucerna [n 1332 ]i Zurich [n 1351. Alipirea celui mai mare ]i puternic canton Berna [n 1353 se va dovedi decisiv` prin preluarea conducerii luptei [mpotriva ocupan\ilor, Berna reu]ind s` determine alipirea r@nd pe r@nd a celorlalte cantoane. Cantoanele ]i anul intr`rii [n Confedera\ie:

{n acela]i timp habsburgii []i vor extinde expansiunea [n sud c`tre Ticino, [n nord la Argau ]i Thurgau - locul lor natal - ]i spre vest17

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[n cantonul Vaud. Istoria celor dou` \`ri seam`n` izbitor, ambele fiind nevoite s` lupte sute de ani p@n` s`-]i ob\in` independen\a. Dac` |ara Rom@neasc` []i cucere]te independen\a prin eroica lupt` de la Posada, un loc ales special de Basarab I la poalele F`g`ra]ilor, [n jude\ul V@lcea de azi, l@ng` satul Peri]ani [n 1330 [n fa\a regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, b`t`lie descris` [n Cronica de la Viena, Elve\ia devine independent` de facto [n 1499, dup` victoria elve\ian` din r`zboiul swab c@nd [mp`ratul Maximilian I este [nvins. Urmeaz` perioada Reformei, [ntre 1523-1525 condus` de Zwingli [n Zurich ]i [n 1536 de Calvin [n Geneva, care [mparte \ara [n dou`: nordul ]i vestul trec la noua credin\` [n timp ce p`r\ile rurale ]i centrale r`m@n catolice. Aceasta duce la izbucnirea celor patru r`zboaie civile religioase din 1529, 1531, 1656 ]i 1712. {n timpul r`zboiului de 30 de ani, Elve\ia r`m@ne neutr`, doar trupele de mercenari recrutate de aici vor juca un rol important. {n final, prin tratatul de la Westphalia din 1648, Elve\ia devine oficial independent` fa\` de Sf@ntul Imperiu Roman, iar dup` revolu\ia francez`, lupt`torii pentru libertate, sus\inu\i de trupele revolu\ionare franceze, [nving vechiul regim ]i proclam` Republica Helvetic` cu un guvern central, care, din cauza problemelor organizatorice [n modernizarea administra\iei, duce la haos. {n 1803 Napoleon restaureaz` structurile federative iar dup` [nfr@ngerea de la Waterlo are loc o contrarevolu\ie prin care vechile regimuri revin la putere [n majoritatea cantoanelor ce devin membri liberi ai confedera\iei, [n timp ce Geneva, Neuchatel ]i Valais, anexate de Napoleon, se re[ntorc ]i ele ca membri cu drepturi depline. R`zboaiele dintre Fran\a ]i Rusia/Austria fac din Elve\ia un aliat al Fran\ei iar dup` Conferin\a de la Viena din 1815, printr-o lege18

Rom@nia

o Elve\ie a estului

interna\ional` ce nu putea fi schimbat` dec@t prin consensul tuturor puterilor implicate, se declar` neutralitatea ei [ntre puterile europene, Elve\ia fiind ca un tampon [ntre Fran\a ]i Austria. Urmeaz` anii 30 considera\i ai regener`rii c@nd cantoanele []i revizuiesc constitu\iile printr-un proces democratic ce [n final duce la adoptarea noii constitu\ii federale din 1848, dup` modelul S.U.A., cu ambele atribu\ii federale ]i cantonale. Mai mult, se introduce francul elve\ian ca moned` unic`, sistemul metric ]i al greut`\ilor, abolind astfel jungla sistemelor din cantoane. Noua legisla\ie pune [n m@na autorit`\ilor federale serviciul po]tal, cìle ferate, telecomunica\iile ]i afacerile externe. Interesant c` biblioteca Congresului american are printre autori ]i doi elve\ieni, Emmerich de Vattel ]i Jean Jaques Burlamaqui, autori prefera\i ai pre]edintelui american Thomas Jefferson din lucr`rile c`rora se inspir` [n cele mai multe din frazele din Declara\ia de Independen\`. Mai ales din Burlamaqui. Lucr`rile despre modelul democratic elve\ian [mp`r\it [n cantoane cu guverne democratice sunt studiate de americani care se inspir` [n Declara\ia de Independen\` din multe din frazele lui. Exemplu: [n cùtarea fericirii. Contactele dintre bibliotecile din Elve\ia ]i biblioteca Congresului [ncep [n 1884. Lucr`rile istorice despre Elve\ia devin [ns` interesante din 1880 c@nd americanii sunt interesa\i de instrumentele noii democra\ii, referendumurile! care sunt adoptate dup` 1918 [n 23 de state americane. Prima constitu\ie federal` din 1848 e influen\at` de Constitu\ia SUA din 1787. Aceast` reciprocitate a stat la baza rela\iilor dintre cele dou` \`ri, numite generic ]i republicile surori. {n mai 1991 o expozi\ie numit` Republicile surori a fost deschis` [n biblioteca Congresului american cu prilejul anivers`rii a19

Rom@nia

o Elve\ie a estului

700 de ani de independen\` ]i libertate a Elve\iei de la semnarea primei Carte Federale din 1291 de la Rutli care a stat la baza statului democratic de mai t@rziu. De la [nceput americanii n`scu\i din cei sosi\i din imperiul britanic ]i-au afirmat la fel ca ]i elve\ienii [nc` din 1291 dorin\a lor de libertate ]i au preluat de la cei trei confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal care au jurat unirea [mpotriva imperiului habsburgic, [ndemnul: Vom fi un singur popor al fr`\iei Niciodat` desp`r\i\i la pericol ]i necaz. }i americanii au urm`rit s` s`deasc` [n constitu\ia lor aceste principii ale vechii democra\ii elve\iene conforme [ns` cu timpurile moderne! {n Elve\ia lumina a venit [ns` din SUA, dup` Declara\ia de Independen\` din 1776 care adopt` constitu\ia din 1787 dar ]i din lucr`rile lui Jean Jacques Rousseau, Jean-Jacques Burlamaqui, Emmerich de Vattel. Prima constitu\ie american` are articolul referitor la confedera\ie construit dup` modelul elve\ian al confedera\iilor de state suverane. {n 1848 elve\ienii se vor inspira [n realizarea Constitu\iei federale din aceea american` din 1787. {n expozi\ie a fost expus un exemplar al picturii anonime reprezent@ndui pe Washington ]i Wilhelm Tell lupt`tori pentru libertate. Contribu\ia Elve\iei e semnificativ` la crearea Americii prin furnizarea de arme, trupe dar ]i intelectuali. Peste 25000 de fii ]i fiice elve\iene au emigrat [n SUA [n secolul XVIII exist@nd chiar o list` la20

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Zurich cu emigran\ii din perioada 1734-1744. De\in [n colec\ia mea un document vechi cump`rat de la un anticar cu numele unui elve\ian emigrat [n aceast` perioad` [n America. Cu sabia ]i cu creionul elv\ienii au jucat un rol important [n evenimentele din 1776. Burlamaqui, profesor ]i oficial public la Geneva a scris multe c`r\i dar Principiile dreptului natural a fost una mult admirat` de Thomas Jefferson. James Madison, unul din autorii constitu\iei, face ]i el un studiu asupra guvernelor federale vechi ]i moderne, printre ele binen\eles, situ@ndu-se ]i Elve\ia - Confedera\ia Helvetic`. Mai mult, [n cuv@ntul \inut la conven\ia constitu\ional`, Alexander Hamilton, autorul celebrei fraze via\a f`r` libertate e o mizerie citeaz` Elve\ia ca un exemplu de guvernare federal`, cu o autoritate central`. Dup` ce America ]i-a declarat independen\a fa\` de Marea Britanie, 13 state americane au fost puse [n fa\a problemei stabilirii unui guvern federal inspir@ndu-se din exemplele Greciei, Danamarcei ]i Elve\iei. Confedera\ia de state cu guverne separate ca aceea din Elve\ia a fost sus\inut` de congresmanul Witherspoon din New Jersey. Dac` modelul elve\ian a fost o baz` pentru revolu\ionarii americani, Constitu\ia american` din 1787 furnizeaz` ]i ea drept suport pentru elve\ieni [n adoptarea celei din 1848. {nc` din 1798 c@nd francezii invadeaz` Eve\ia ]i o cuceresc rapid impun@ndu-i republica helvetic`, una ]i indivizibil`, elve\ienii s-au opus, iar mai t@rziu au restabilit regulile confederative. Doctorul Troxler este cel care prin articolele sale face campanie pentru adoptarea de c`tre elve\ieni a modelului de republic` federal` american`. B`t`lia decisiv` din r`zboiul civil din 1847 din Gislikon, c@nd for\ele confederale [nving, duce la adoptarea Constitu\iei din 1848 care avea ca suport fondul celei americane din 1787.21

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Acesta a fost lungul drum istoric al Confedera\iei Helvetice care a avut la baz` semnarea [n 1291 a primei Carte Federale ce a stat la baza statului democratic de azi. Azi, Elve\ia e un stat federativ modern care a aderat la Consiliul Europei [n 1963, din 2002 este membru deplin al Organiza\iei Na\iunilor Unite, dar [nc` nu este ]i membr` a Uniunii Europene. Suntem [n inima Elve\iei, pe lacul Lucerna, m`rginit de 5 cantoane: Lucerna, Zug, Uri, Schwiz ]i Unterwalden, cea mai spectaculoas` zon`, o regiune civilizat` unde nu g`se]ti agita\ia rustic` din cantonul Valais, nici excentricitatea din Graubunden sau rafinamentul ]i farmecul sta\iunilor la mod` Gstaad, Crans Montana, Davos sau St. Moritz, eterogenitatea cosmopolit` din Geneva, Basel ]i Zurich ori extremele spectaculoase din Berner Oberland. Aici casele se [n]ir` ordonat [n jurul centrelor medievale, [n culori pastelate cu acoperi]uri [n pant` cu bolte arcuite, ca desprinse din ilustrate, cu flori la ferestre ]i balcoane. U]or de [n\eles cum Wagner a compus aici Idila lui Siegfried [ntr-un peisaj despre care spunea: nu ]tiu s` existe un loc mai frumos pe lumea asta! Legendarul Wilhelm Tell, eroul na\ional care a reu]it s` redea elve\ienilor m@ndria [n fa\a opresiunii brutale ]i umilin\ei [ndurate [n timpul lui Gessler c@nd acesta [i obliga pe m@ndri munteni s` se plece [n fa\a p`l`riei sale ag`\ate [ntr-un st@lp [n pia\a satului Altdorf a jucat un rol important [n rebeliunea [mpotriva habsburgilor, locul legendei sale fiind plasat [n extremitatea sudic` a lacului Lucerna, o zon` romantic`, dar ]i cea mai s`lbatic` a lacului, acolo unde valurile, pe timp de furtun`, inspir` talgerele ]i armoniile exprimate de Gioacchino Rossini [n opera Wilhelm Tell. {n 1895, [n centrul capitalei cantonului Uri, Aldorf, municipalitatea a ridicat un monument [n`l\`tor ce comemoreaz` amintirea legendarului22

Rom@nia

o Elve\ie a estului

erou. Exist` chiar un traseu istoric de 35 km pe care fiecare elve\ian [l parcurge m`car o dat` [n via\` cu familia. Am sim\it acelea]i sentimente c@nd am p`]it pe p`m@ntul sf@nt de la Posada, acolo unde rom@nii ]i-au c@]tigat prin lupt` independen\a transmi\@nd mai departe stindardul prin Voievodul Mihai Viteazul care la 1600 reu]e]te s` uneasc` toate teritoriile rom@ne]ti [ntr-un singur stat, deziderat [mplinit abia dup` alte sute de ani - mai [nt@i la 1859 prin Unirea Principatelor, c@nd singurul sus\in`tor al rom@nilor a fost [mp`ratul Napoleon al III care-l va primi [n audin\` pe ambasadorul Vasile Alecsandri(trimis special de primul domnitor [ntregitor Alexandru Ioan Cuza pentru sprijin material ]i finaciar acordat imediat) - definitivat la 1 Decembrie 1918 prin unirea Ardealului cu |ara sub Ferdinand [ntregitorul. Rom@nia urma s`-]i construiasc` propriul sù destin [n Europa [nc` de pe atunci, destin [ntrerupt brusc pentru o perioad` lung` de 50 de ani cea mai sumbr` din istoria unei \`ri europene de o putere brutal` care avea s` instaureze [n jum`tate din Europa un regim ostil na\iunilor, comunismul! Vizit@nd Elve\ia trebuie neap`rat s` treci pe aici pentru c` la numai 15 kilometri se afl` Rutli, p`m@ntul sf@nt al Elve\iei, de fapt o paji]te cu trei jil\uri din lespezi de piatr` ]i un catarg cu drapelul elve\ian. Jur`m@ntul celor trei confedera\i Werner Stauffacher din Schwiz, Walter Fust din Uri ]i Arnold Melchtal din Unterwald - echivalentul elve\ian al Declara\iei de Independen\` de mult mai t@rziu al Statelor Unite a fost primul act de na]tere al celei mai vechi confedera\ii din lume care consfin\ea o alian\` [ntre state autonome [n ideea de a-]i proteja tradi\iile ]i drepturile [mpotriva puternicului imperiu habsburg. De la unul din aceste cantoane, Schwiz, avea s`-]i ia ]i numele t@n`ra23

Rom@nia

o Elve\ie a estului

confedera\ie, Elve\ia, Switzerland. Deviza Unul pentru to\i, to\i pentru unul se p`streaz` ]i azi al`turi de crucea alb` pe fond ro]u, preluat` tot de la cantonul Schwiz. Peste ani, [n 1940 sub invazia german`, tot aici generalul Guisan, comandantul suprem al armatei elve\iene, convoac` [n secret 500 de ofi\eri pentru a jura pe acest loc sf@nt reafirmarea devotamentului fa\` de \ar`. Cu siguran\` nu po\i s` spui c` ai vizitat Elve\ia dac` nu ai trecut pe aci! E ca ]i cum ai fost la Roma ]i nu ai vizitat Vaticanul ori la Ierusalim f`r` a trece pe la Morm@ntul Sf@nt! Rutli e men\ionat pentru prima dat` [n 1470 [n Cartea alb` de la Sarnen unde se vorbe]te despre Werner Stauffacher ca lider al b`t`liei de la Morgarten din 1315 [mpotriva habsburgilor (apoi Laupen 1339, c@nd Berna [mpreun` cu cantoanele Uri Schwyz ]i Unterwalden [nving nobilii din Friburg, iar la Sempach [n 1386 [i alung` pe habsburgi) ]i din Cronica elve\ian` a lui Aegidius Tschudi din secolul XVI. Mult mai t@rziu, [n 1804, drama lui Wilhelm Tell care se [mplete]te cu aceste evenimente e descris` de Friedrich Schiller. Din cronica lui Tschudi afl`m c` jur`m@ntul din 1291 e re[nnoit tot la Rutli [n 8 noiembrie 1307.Wir wollen sein ein einzig Volk von Brdern, in keiner Not uns trennen und Gefahr. Wir wollen frei sein, wie die Vter waren, eher den Tod, als in der Knechtschaft leben. Wir wollen trauen auf den hchsten Gott und uns nicht frchten vor der Macht der Menschen. We shall be a single People of brethren, Never to part in danger nor distress. We shall be free, just as our fathers were, And rather die than live in slavery. We shall trust in the one highest God And never be afraid of human power.

Sunt cuvintele jur`m@ntului semnat de confedera\i [n 1291: Vom fi un singur popor al fr`\iei24

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Niciodat` desp`r\i\i la pericol ]i necaz. Vom fi liberi a]a cum au fost ]i p`rin\ii no]tri }i mai bine murim dec@t s` trìm [n sclavie. Vom avea [ncredere [n singurul mare Dumnezeu }i niciodat` nu ne vom teme de vreo putere uman`. Deviza Unul pentru to\i, to\i pentru unul se p`streaz` ]i azi al`turi de crucea alb` pe fond ro]u.

Pactul semnat de cei trei confedera\i la 1291 pe paji]tea Rutli este p`strat la muzeul Federal al Documentelor din ora]ul Schwiz. Numele latin Confoederatio Helvetica avea s` fie introdus abia25

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[n 1848 odat` cu noua constitu\ie federal` c@nd Berna va fi aleas` drept capital`. Vizit@nd locul cel mai [nc`rcat de istorie, Rutli, consta\i c` e neschimbat de secole, elve\ienii neintervenind [n vreo modernizare tocmai pentru a p`stra misterul, s`lb`ticia ]i secretul. Nu po\i ajunge aici dec@t str`b`t@nd 5 Km pe o potec` str@mt` ]i sinuoas` [ntr-o zon` s`lbatic`, singura neasfaltat` [n Elve\ia, urc@nd ]i cobor@nd o diferen\` de nivel de 800 de metri de la Seelisberg p@n` jos la nivelul lacului [ntrun decor amintind de filmele cu Wilhelm Tell p@n` ajungem la celebra paji]te unde s-au [nt@lnit ]efii celor trei cantoane [ntr-o p`dure deas` f`r` s` vezi nimic [n fa\`, iar dac` e]ti singur, sigur ai s` [n\elegi de ce au ales [n secret confedera\ii acest loc ascuns. Ceilal\i, mai pu\in sportivi, pot ajunge aici cu vaporul de la Brunnen. Rutli seam`n` izbitor cu locurile din jude\ul V@lcea, drumul p@n` la Peri]ani fiind ]i el neschimbat parc` de secole iar c@nd p`]e]ti pe locul Posadei, aflat la marginea unor trepte ce te conduc la crucea [n`l\at` [n cinstea eroilor neamului, sim\i aceea]i modestie pe care fiecare familie elve\ian` o are la [nt@lnirea cu istoria aici la Rutli! Am avut un sentiment de satisfac\ie c@nd o familie elve\ian` [nso\indu-]i copiii [n acest loc sf@nt a constatat c` ]tiu at@tea lucruri despre istoria \`rii lor. Acela]i ca [n India unde prietenul indian Manoj m-a admirat pentru cuno]tin\ele istorice spun@ndu-mi c` ]tiu chiar mai mult dec@t el despre \ara lui! Iar la Cairo [n muzeul de egiptologie arabii r`m@neau surprin]i cum de am re\inut at@tea despre faraonii din cele 31 de dinastii! Rutli este singurul drum neasfaltat din Elve\ia, parc` special l`sat a]a pentru a te introduce [n atmosfera timpului. Poteca de alt`dat` este acum un drum [ntortocheat printr-o p`dure [nalt` urm@nd malul26

Rom@nia

o Elve\ie a estului

lacului, plin de primejdii [nc`, semn c` locul a fost special ales pentru a nu putea fi prin]i de habsburgi. Nici nu se vede paji]tea dec@t c@nd te apropii. La baza unui copac imens sunt trei jil\uri din lespezi mari de piatr`, probabil scaunele unde au stat la tain` ]i au semnat jur`m@ntul! Pe paji]tea de al`turi l@ng` un catarg cu drapelul Confedera\iei, crucea alb` pe fond ro]u, pasc f`r` grij` vaci siemental ]i oi. L@ng` mine e o familie de americani c`reia m@ndru [i destìnui interesante pasaje din istoria Elve\iei, prima \ar` cu o Cart` Federal` ce a stat la baza statului democratic de mai t@rziu, semnat` cu peste 400 de ani [nainte de Declara\ia de Independen\` a SUA. R`m@n impresiona\i ]i p`rc` nu cred c` e a]a! Avem [n fa\` imaginea idilic` a lacului Lucerna, cu ora]ul Brunnen la un cap`t, mun\ii Mythen, la poalele c`ruia se afl` cantonul Schwitz, apoi paji]tea Rutli ]i la cap`tul opus al lacului, Altdorf, alt`dat` satul lui Wilhelm Tell. Parc` te-ai afla [n fa\a frescei din sala Consiliul Na\ional semnat` de Charles Giron care reprezint` cred-oul federa\iei: regiunea dintre [n`l\imile Mythen ]i Rutli de pe lacul Lucerna, locul unde cei trei au pus bazele confedera\iei: [n centru se afl` micul ora] Schwyz iar [n spate, [n`l\imile Mythen. Numai c` aici lipse]te femeia din pictur` aflat` [n st@nga, [nv`luit` [ntr-un nor cu o ramur` de m`slin [n m@n`, simboliz@nd pacea! Lini]tea de aici te [ndeamn`... S` vizitezi acum superba capital` medieval` a Elve\iei, Berna, una dintre destina\iile preferate ale turi]tilor, locul de unde vom [ncerca s` decoperim Elve\ia printr-o romantic` c`l`torie. Dintre toate capitalele lumii, Berna este poate una dintre cele mai modeste, dar cu siguran\` ]i cel mai frumos ]i [nc@nt`tor dintre ora]ele Elve\iei. Este ]i motivul alc`tuirii ghidului scris [n premier` la Berna [n27

Rom@nia

o Elve\ie a estului

toamna lui 2008, dup` numai dou` luni de la sosirea [n capitala Elve\iei. Vizit@nd Berna a fost lansat [n Rom@nia printr-o prezentare digital` [n anul urm`tor apari\iei lui [n Elve\ia, [n 2009, la C`lim`ne]ti, R@mnicu V@lcea ]i Bu]teni, unde am s`rb`torit 13 ani de la prima lansare IT din Rom@nia. Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i Bu]teni au fost alese special dat fiind realizarea monografiilor ilustrate pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi, urmare a pasiunii mele de cartofil. }i nu [nt@mpl`tor, ci dat fiind asem`narea vilelor ]i pavilioanelor din perioada interbelic` - care mai exist` ]i azi - cu acelea din celebrele sta\iuni din Elve\ia Gstaad, Davos ]i St. Moritz. Cine poate uita inaugurarea Pavilionului balnear Central de la C`lim`ne]ti construit [n stil helvetic [n 1855, cu participarea personalit`\ilor din Bucure]ti [n frac ]i joben, a marilor hoteluri Jantea nr.1 [n 1906, Jantea nr.2 [n 1913, Cozia, vilelor Cosma, Antonescu, Zoe, precum ]i vilele Mary, P`pu]ica, doctor Nicolescu, toate construite [n acela]i stil! Dac` apari\ia [n anul 1997 a primei c`r\i C`lim`ne]ti2000 Monografie ilustrat`, un studiu cartofilic al c`r\ilor po]tale vechi a [nsemnat un moment de referin\` [n ideea lans`rilor IT, fiind pentru prima dat` [n Rom@nia c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu acela al mileniului III, limbajul informatic - cel al calculatorului - ghidul scris [n Elve\ia, Vizit@nd Berna - [nso\it de o prezentare pe DVD ]i un CD audio a fost ]i el o premier` [n Rom@nia, [n ideea de a-i ajuta pe viitorii turi]ti rom@ni s` se descurce mult mai u]or [n noianul de informa\ii de pe net. Edi\ia a doua a ghidului ap`rut` chiar [n anul anivers`rii a 100 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 2011, a fost un dar al`turi de un alt viitor proiet IT drag, Rom@nia - o Elve\ie a estului, pe care mi-o doresc [ntr-un viitor apropiat ]i ca apari\ie editorial`!28

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Cantonul Berna este al doilea ca m`rime dup` Graubunden ]i unul din cele care au contribuit la l`rgirea confedera\iei prin preluarea rolului de conduc`tor [n lupta de alipire la confedera\ie a celorlalte cantoane. Tocmai de aceea era firesc ca Berna s` fie aleas` drept capital`! Al patrulea ora] din Elve\ia dup` Zurich, Geneva ]i Basel, Berna este situat` aproape [n centrul \`rii la o altitudine de 542 de metri fiind [nconjurat` de dealurile Gurten [nalte de 858 de metri ]i Bantiger de 947 metri. Ora]ul vechi, Altstadt, se afl` pe o peninsul`, acolo unde r@ul Aare face o bucl` natural` de 180 de grade, loc special ales [n 1191 de [ntemeietor, Berchtold al V-lea, duce de Zahringen, care ridic` aici o fort`rea\` [n ideea ap`r`rii ei din trei p`r\i. Str`zile sale pietruite cu cl`diri [n stil vechi ce par s` nu se fi schimbat deloc [n ultimele secole, dar cu magazine moderne ]i un stil de via\` lini]tit fac din Berna o lume aparte, departe de aglomera\ia sufocant` a marilor capitale ale lumii. Seam`n` cu str`zile comerciale vechi Lipscani, Gabroveni, }elari, existente [nc` [n partea istoric` a Bucure]tiului care pe vremea studen\iei forfoteau de mul\imi [nghesuindu-se s` cumpere cadouri pentru Cr`ciun sau Pa]ti. Bucuresti - micul Paris cum i se spunea [n perioada interbelic`, cu un centru vechi amintind de str`zi comerciale cu nume celebre, al`turi de cl`dirile monumentale ale b`ncilor, Bursei, Bibliotecii, Universit`\ii, hanului lui Manauc este azi o capital` european` cu un centru administrativ av@nd cea mai mare cl`dire dup` Pentagon, cl`direa Parlamentului, [nconjurat` de cl`dirile ministerelor ]i apoi o alee bordat` cu f@nt@ni care ar trebui s` fie pietonal` la fel ca [n marile metropole europene. Ca ]i Berna petru elve\ieni, Bucure]tiul reprezint` pentru rom@ni capitala modern` a Rom@niei chiar dac` C@mpulungul, T@rgovi]tea ]i Alba Iulia r`m@n capitalele de suflet. Aici s-a des`v@r]it formarea29

Rom@nia

o Elve\ie a estului

statului modern rom@n la 1859. Anii care au urmat aveau s` arate Europei o capital` modern` demn` de titlul atribuit la acea vreme drept Micul Paris. Numai c` str`zile sale medievale frumos decorate cu statui au disp`rut de mult ]i dac` n-ar fi desenele, litografiile, fotografiile ]i ilustratele vechi nu ne-am putea imagina cum ar`ta Bucure]tiul de alt`dat`. Mul\umit` lor putem oric@nd reconstitui imaginea a ceea ce a fost odat` numit Micul Paris! Toate \`rile europene pe care le-am vizitat aprecieaz` ]i au grij` ca centrul vechi al ora]elor s` fie pietonal ca o pre\uire pentru trecut ]i le pun [n valoare ca repere turistice. Remarcabil cum au putut cehii s` p`streze p@n` ]i [n sate acele hrad-uri, cet`\i [n jurul c`rora au dezvoltat noile construc\ii. Mai exist` ]i [n Rom@nia locuri precum Sighi]oara, Bra]ov, pu\inele castele medievale ]i cet`\i dar ca ]i [n celelalte locuri din Europa ele ar trebuie [nscrise pe lista UNESCO a monumentelor protejate, cum am v`zut aici la Berna, unul dintre ora]ele medivale cele mai bine p`strate. Imagina\i-v` Berna ca fiind mai multe Sighi]oare cu str`zi [ntinse pe 6 kilometri. Am str`b`tut Elve\ia timp de patru ani dar m-am sim\it m@ndru cu Pavilionul Central din C`lim`ne]ti, emblem` a sta\iunii, construit [n stil helvetic, neegalat ca propor\ie de niciun edificiu de aici! A] putea spune c` [n el [ncap toate camerele din hotelurile de la Berna! Iar Davos ]i St. Moritz intr` am@ndou` lejer [n Bu]teni! Am vizitat [n Elve\ia o mul\ime de castele vechi, unele din timpul habsburgilor castelul de origine al familiei, aflat [ntr-un sat l@ng` Brugg, numit chiar Habsburg, apoi Chillon, Sion, Gruyere, Burdorf dar nici unul nu se poate compar` cu Pele]ul ori Corvin, Bran sau R@]nov! Avem motive s` ne m@ndrim dar trebuie s` mai [nv`\`m ]i cum s` le p`str`m. La Thun exist` un castel din secolul al XVIII-lea Shadau transformat acum30

Rom@nia

o Elve\ie a estului

[ntr-un restaurant modern cu o gr`din` frumoas` la malul lacului, iar la Ascona un castel din secolul XIII a fost ]i el transformat [ntr-un modern hotel cu piscin`. Travers@nd Elve\ia nu po\i s` nu realizezi c@t de mode]ti sunt oamenii, c@t` disciplin` ]i ordine asta [nsemn@nd patriotismul lor pe care-l afi]eaz` f`r` cea mai mic` re\inere. O clip` m-am [ntors [n timp pe vremea c@nd familiile rom@ne aveau domeniile lor, casele lor, castele, vile ]i p`duri la fel ca aici. Cu siguran\` a]a ar`ta Rom@nia interbelic`, cu ferme pe paji]tile c`rora p`]teau vaci brune. Aici se spune c` vaca brun` e mai bun`! Am spus ]i o repet: avem [nc` vreo 7 Elve\ii, dar mai mult, avem o mare, unul dintre cele mai mari fluvii din lume care se [mbin` cu marea [n singura delt` din Europa, [ns` ne lipsesc nu tradi\iile care sunt din bel]ug ]i salba de biserici nemai[nt@lnite, ci refacerea leg`turilor cu trecutul ]i restabilirea locului nostru [n noua Europ`, pentru c` acestea au fost [ntrerupte odat` cu cei 50 de ani de cominuzare impus`, niciodat` acceptat`. Se poate acest lucru numai cu ochii la Europa, acolo de unde ne tragem r`d`cinile ]i de unde am fost brusc sco]i ]i mutila\i de o putere impus` vremelmic. Desigur c` este greu s` o lu`m de cap`t dar [ntotdeauna rom@nii au reu]it, dovad` c` pe unde sunt [mpr`]tia\i [n lume izb@ndesc, se acomodeaz`, sunt inventivi, cuceritori, nu [ns` la ei acas`! Dac` socialismul nu a reu]it [n 45 de ani, e greu s` g@ndim c` asta va veni cur@nd. Entuziasmul ]i for\a trebuie s` [nving` [n ciuda problemelor actuale. Oamenii vin ]i pleac`, se schimb` genera\iile, \ara trebuie s` r`m@n`! Iar o modalidatate este ]i aceea a privirii c`tre trecut. Berna, devenit` ora] imperial liber [n 1218 dup` moartea fondatorului sù, Bertchold al V-lea duce de Zahringen, este cu siguran\` una dintre cele mai modeste capitale ale Europei, cel mai31

Rom@nia

o Elve\ie a estului

mare sat european, [nt@mpl`tor capital` a Elve\iei a]a cum o descria Ambasadorul Marcel Dinu. C` este a]a o demonstreaz` o vizit` la Parlament, alc`tuit din Consiliul Statelor (cantoanelor) ]i Consiliul Na\ional, dou` s`li modeste cu scaunele puse [n semicerc. {n centru st` pre]edintele, unul din cei 7 ale]i pe 4 ani, apoi cei doi counteri care num`r` voturile de secole, 6 dintre mini]tri asist` aici iar al 7-lea asigur` dezbaterile din Consiliul statelor format din 200 de membri dintre care 60 sunt femei iar Consiliul Statelor are 46 de membri. Berna a fost aleas` capital` a Elve\iei la prima Adunare Federal` din noiembrie 1848. Neav@nd o cl`dire special` pentru autorit`\i, Berna a fost obligat` s` g`seasc` o solu\ie provizorie ]i p@n` [n 1857 ea a func\ionat [n vechea cas` a familiei von Erlach ca loc al Consiliului Federal [n timp ce Consiliul Na\ional se [nt@lnea [n vechiul Casino construit [n 1821. Azi [n casa familiei Erlach func\ioneaz` prefectura Bernei. Consiliul Statelor se reunea ]i la Rathaus - prim`ria, ]i chiar ]i pe locul de azi al hotelului Bellevue. Azi, Palatul Federal este un grup de trei cl`diri cuprinz@nd aripa de vest ]i est iar [n centru, cl`direa Parlamentului, construit [ntre 1852 ]i 1857. {n 1850 a fost o competi\ie a arhitec\ilor pentru construirea noii cl`diri a Parlamentului. Proiectul trebuia s` reflecte demnitatea func\iunilor sale ]i a fost construit dup` planurile lui Hans Wilhelm Auer ]i inaugurat [n 1902. {n dreapta cl`dirii Parlamentului se afl` f@nt@na Bernei, construit` [n 1848, reprezent@nd o femeie st@nd pe o coloan` [nconjurat` de alte patru, la baza c`reia se afl` patru lebede reprezent@nd cele patru r@uri: Rhin, Reuss, Rhone ]i Tessin. Femeia nu reprezint` [ns` Elve\ia a]a cum ar g@ndi mul\i, ci zei\a ap`r`toare a Bernei. {ncoronat`, ea \ine [n32

Rom@nia

o Elve\ie a estului

m@na dreapt` o lance ]i [n st@nga un scut cu emblema capitalei, ursul coco]at. Figura fetei este a Herminei Kern, o fiic` a unui demnitar, iar lucrarea apar\ine lui Raffael Christen. {n fa\a Parlamentului se afl` Bundesplatz, o pia\` unde de secole vin \`ranii din [mprejurimi s`-]i v@nd` produse [ntre 8 ]i 11 diminea\a f`r` s` li se interzic`, chiar dac` ar fi o vizit` oficial`. Este ]i locul de [nt@lnire al bernezilor la festivaluri vara ]i la patinaj, iarna. Bundesplatz este o pia\` cu o f@nt@n` ale c`rei surprinz`toare jeturi de ap` reprezint` cele 26 de cantoane, prilej de joac` pentru copii. Cl`direa Parlamentului e [nconjurat` de patru sedii monumentale ale principalelor b`nci - semn c` aici e puterea, [n st@nga banca na\ional` a Elve\iei, o cl`dire impresionant`, [n fa\` Credit Suisse ]i Valiant ]i a patra [n dreapta, BEKB/BCBE, cu opt statui medievale pe frontispiciu. Dup` mai multe vizite la Parlament m-am [mprietenit cu ghidul care, pl`cut impresionat de expozeurile mele privind Rom@nia, Bucure]tiul, sta\iunile, mun\ii, marea Neagr`, Delta, m`n`stirile ]i tradi\iile seculare rom@ne]ti duse [n spate de un popor la fel de harnic ]i modest ca cel elve\ian, a r`mas uimit c@nd i-am spus c` Parlamentul Rom@niei este a doua cl`dire dup` Pentagon! Am r`mas prieteni ]i i-am donat cele dou` edi\ii ale ghidului Bernei pentru turi]tii rom@ni dornici s` afle c@t mai multe informa\ii interesante despre parlamentul elve\ian, o cl`dire modest` dar plin` de simboluri. La baza cl`dirii Parlamentului sunt dou` statui, un filozof reprezent@nd cronica trecutului ]i un t@n`r pe aceea a prezentului iar [ntre ele, deasupra intr`rii principale, sunt chipurile semnate de Maurice Hippolyte ale Drept`\ii, {n\elepciunii ]i Curajului. Mai sus, dou` ni]e g`zduiesc statuile lui Andre Vibert, Dreptatea cu un lan\ rupt [n m@na dreapt` ]i Pacea cu sabia [n st@nga ]i lauri [n dreapta. Le [ncununeaz`33

Rom@nia

o Elve\ie a estului

un grup statuar cu o femeie reprezent@nd Independen\a, situat` [ntre Executiv ]i Legislativ, ap`rate de cei doi paznici, Puterea ]i Inteligen\a. {n v@rful cupolei Domului se afl` simbolul Elve\iei, crucea, de data asta aurit`! Cum intri [n holul principal, treptele te conduc [n holul Domului ce desparte cele dou` camere ale Parlamentului care formeaz` Adunarea Federal` Unit`. Te [nt@mpin` aici o mul\ime de simboluri istorice: statuile colosale ale celor trei [ntemeietori, un grup statuar al celor trei confedera\i Werner Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal reprezent@nd cantoanele Uri, Schwyz ]i Nidwalden jur@nd pe constitu\ia primei confedera\ii [n 1291, numit ]i grupul Rutli, dup` numele regiunii unde a avut loc [nt@lnirea, o paji]te a lacului Lucerna m`rginit` de [n`l\imile Mythen. Holul e construit cu materiale din toate p`r\ile Elve\iei. La baza sculpturii de 24 de tone p`zesc patru solda\i simboliz@nd grupurile popula\iei vorbitoare de limb` german`, francez`, italian` ]i reto-roman`. {n centrul Domului este un mozaic al Crucii elve\iene [nconjurat de vitralii afi]@nd stemele celor 23 de cantoane ]i motto-ul: unul pentru to\i, to\i pentru unul. Stema cantonului Jura, ultimul intrat [n confedera\ie, desprins din cantonul Berna [n 1978, este separat`. Vitraliile de mai jos ilustreaz` cele patru regiuni ale Elve\iei: Jura, Basel, Berna ]i Elve\ia de Est precum ]i principalele activit`\i economice. Medalionele de aici sunt pictate de Antonio Soldini ]i reprezint` ap`rarea, justi\ia, educa\ia... Camera Consiliului Statelor este decorat` cu o pictur` de Albert Welti reprezent@nd cinci scene ale cet`\enilor [n costume din secolul XVIII. Candelabrul de aici are 208 becuri, iar ferestrele mari au geamuri34

Rom@nia

o Elve\ie a estului

givrate cu desene preten\ioase. La balcon po\i asista la dezbateri iar jos sunt locuri speciale pentru jurnali]ti ]i televiziuni. Tavanul ]i pere\ii sunt din lemn special sculptat de culoare maro. Camera Consiliului Na\ional este dominat` de o fresc` semnat` Charles Giron ce reprezint` credo-ul federa\iei: regiunea dintre [n`l\imile Mythen ]i Rutli de pe lacul Lucerna, locul unde cei trei [ntemeietori au pus bazele confedera\iei. {n centru, se afl` micul ora] Schwyz iar [n spate, [n`l\imile Mythen. Inspect@nd atent pictura observ`m [n st@nga o femeie [ntr-un nor cu o ramur` de m`slin [n m@n` simboliz@nd pacea. {n dreapta ]i st@nga picturii sunt statuile so\iei lui Stauffacher, care a avut un rol important [n a convinge pe cei trei confedera\i s` semneze jur`m@ntul ]i a legendarului erou na\ional Wilhelm Tell, realizate de fra\ii Giuseppe ]i Antonio Chiattone. A]a ar putea ar`ta ]i Camera deputa\ilor a Parlamentului Rom@niei av@nd [n fa\` copia dup` Cronica de la Viena a luptei rom@nilor condu]i de Basarab I la Posada [n 1330! Tavanul Lobby-ului ceremonial ce [mprejmuie]te sala Consiliului Na\ional este opera lui Antonio Barzachi Cattaneo, ilustr@nd [n medalioane cele ]ase virtu\i majore la care aspir` Confedera\ia: Justi\ia, Bun`voi\a, Fertilitatea, Patriotismul, {n\elepciunea ]i Adev`rul, al`turi de activit`\i din industrie, agricultur`, educa\ie, art` ]i turism. Lobbyul, numit Sala pa]ilor pierdu\i este locul [nt@lnirilor parlamentarilor [n pauzele dintre discu\ii, chiar al definitiv`rii unor demersuri, al primirilor oficiale, al destinderii... {n sala Consiliului Statelor se vorbe]te f`r` microfon, [n german` ]i francez` iar voturile se dau prin simpla ridicare a m@inii, a]a cum apare ]i [n pictura din spate cu scene din primele [nt@lniri, spre deosebire de sala mare a Consiliului Na\ional unde sunt cabine pentru traducere35

Rom@nia

o Elve\ie a estului

din cele patru limbi ]i se vorbe]te la microfon fix 5 minute, dup` care se taie microfonul!, votul fiind de data aceasta electronic. Cele dou` balcoane laterale sunt sus\inute de atlan\i ]i cariatide de influen\` greac`. Deasupra picturii lui Giron este o fresc` cu un grup [n centrul c`reia se afl` o femeie. De]i femeia e omniprezent` aici, sus pe frontispiciul cl`dirii, [n lateral` sub forma f@nt@nii Bernei, pe monezi etc., totu]i ea nu reprezint` Elve\ia, ci este o alegorie. Totul este la dimensiuni modeste ]i a fost special construit pentru a sensibiliza prin simbolistic` pe oricine intr` [n acest sanctuar al puterii. Intrarea [n holul principal [\i sugereaz` prin cei patru solda\i unitatea [n diversitate, jur`m@ntul celor trei confedera\i te leag` de istorie, s`lile sunt primitoare, singurul, Lobby-ul este ceremonial, fastuos! Cu o popula\ie pu\in peste o sut` de mii de locuitori, Berna are un ]arm medieval, paradisiac, p`strat cu grij` de locuitorii ei, mare parte de sorginte germanic`, apoi francez`, italian` ]i reto-roman`(dialect franco-provensal), spre deosebire de Geneva, [n majoritate vorbitori de limb` francez` ]i Zurich pur germanic. Cu str`zile sale medievale largi, cu pie\ele fermierilor prieteno]i, cu arcadele sale din gresie, cu f@nt@nile pictate ]i vechiul ceas mecanic [nc` [n stare de func\ionare Berna face parte din patrimoniul mondial cultural ]i natural ocrotit de UNESCO. Binen\eles, toate acestea sunt protejate cu tot at@ta ardoare ca ]i neutralitatea \`rii. Berna e [nconjurat` de Emmental o zon` agricol` celebr` prin ca]cavalul pe care-l produce chiar [n fa\a vizitatorilor, dar mai ales este cunoscut` ca locul cel mai bun pentru a observa stilul de via\` tradi\ional rural din casele \`r`ne]ti acoperite cu \igl`, a]ezate [n mici parcele [ngrijite ce etaleaz` [n func\ie de sezon toate nuan\ele de culori posibile,36

Rom@nia

o Elve\ie a estului

totdeauna cu lemne gata tìate ]i frumos aranjate l@ng` zid. {n spatele acestor frumuse\i se [nal\` seme\ culmile acoperite cu z`pad` Eiger, Monch ]i Jungfrau care situeaz` zona Berner Oberland printre destina\iile cele mai populare din Elve\ia. Al`turi de mun\i falnici, lacuri ]i cascade cristaline, pante cu cirezi de vite ]i cabane p@rtii de schi, unele dintre cele mai bune din lume fac din cantonul Berna unul din cele mai cùtate locuri ale Elve\ iei. F`r` prea mari preten\ii t@rgul anual celebreaz` umila ceap` iar banalul urs cu cocoa]` este mascota ora]ului. Il vezi pretutindeni, de la podul Nydegg grota ur]ilor, acolo unde este obiectul unui spectacol pentru turi]ti p@n` la pece\ile de pe vechile canale ]i steagurile afi]ate pe str`zi... Berna nu a fost [ns` [ntotdeauna at@t de modest`! Ea ]i-a c@]tigat rolul central datorit` unei lungi istorii de autoritate ]i influen\` care dateaz` din secolul al XII-lea c@nd Berchtold al V-lea, duce de Zahringen, a [ntemeiat o fort`rea\` [n aceast` peninsul` a r@ului Aare [n 1191 c@nd a ales special acest loc dat fiindc` r@ul face aici o bucl` de 180 de grade ap`r@nd-o natural din trei p`r\i. Lucr`rile au fost [ncredin\ate nobilului Cuno von Buhenberg. Apoi ora]ul s-a extins treptat cu ziduri de ap`rare ce-l [nchideau la vest, [nt@i p@n` la turnul Zytglogge p@n` [n anul 1256, c@nd Kafigturm preia acest rol p@n` [n 1345, iar apoi este succedat de Christoffelturm, aflat l@ng` gara de azi. {ntre 1642 ]i 1897 Kafigturm se transform` [n [nchisoare, [nc` mai p`str@nd ]i azi efigia ora]ului, doi ur]i al`turi de inscrip\ia cu anul restaur`rii 1643. Ducele de Zahringen alege Berna nu numai pentru pozi\ia sa de fort`rea\` de ne[nvins ci ]i pentru apropierea de marele ducat al Burgundiei care cuprindea Fran\a ]i o mare parte a teritoriului de azi al Elve\iei, vorbitoare de limb` francez`. De]i a [ntemeiat ]i Friburgul37

Rom@nia

o Elve\ie a estului

elve\ian [n 1171, Bertchold al V-lea este [nmorm@ntat [n monumentala catedral` din Friburg am Breislau din Germania. P@n` [n secolul al XIV-lea Berna se dezvolt` ajung@nd un puternic ora] stat. La moartea ultimului descendent al familiei Zahringen, popula\ia din Berna i-a [nfr@nt pe cei care ar fi urmat s`-i ia locul iar mai t@rziu, [n 1339 []i c@]tig` independen\a [n urma [nfr@ngerii for\elor unite ale nobililor burgunzi la Laupen, ]i, sfid@nd Sf@ntul Imperiu Roman, a devenit al 9-lea canton care s-a al`turat Confedera\iei Elve\iene [n 1353, aflat` [n rapid` ascesiune. De atunci Berna devine stindardul luptei de extindere a confedera\iei la care vor adera unul dup` altul cantoanele: Fribourg ]i Solothurn [n 1481, Bastle-Town, Bastle-Country ]i Schaffhausen [n 1501, Appenzell Outer ]i Inner-Rhodes [n 1513, St. Gall, Grisons, Argovia, Thurgovia, Ticino ]i Vaud [n 1803, Valais, Neuchatel ]i Geneva [n 1815 ]i, [n sf@r]it, Jura [n 1979. {naintea Bernei se al`tur` [n acela]i an 1291 al unirii celor trei cantoane Uri, Swwyz ]i Nidwalden, cantonul Obwalden, urm@nd apoi [n 1332 Lucerna, Zurich [n 1351, Glarus ]i Zug [n 1352. Berna cea urban` ]i aristocratic`, aliat` cu comunit`\ile democratice de fermieri ale Elve\iei centrale, le-a oferit propriilor locuitori suficient` protec\ie [mpotriva Sf@ntului Imperiu Roman [nc@t s`-]i poat` continua expansiunea spre vest. {n ciuda unui incendiu devastator care a pustiit ora]ul [n 1405, p@n` la sf@r]itul secolului al XV-lea Berna devenise o putere de talie european`, pozi\ie consolidat` exponen\ial prin victoriile decisive asupra ducelui de Burgundia [n 1476 ]i 1477. Ajutat` de alte cantoane ]i sprijinit` de Ludovic al XI-lea, rege al Fran\ei ]i du]man de moarte al burgunzilor, locuitorii Bernei l-au zdrobit pe Carol Temerarul ]i l-au alungat din \inuturile Elve\iei, apoi,38

Rom@nia

o Elve\ie a estului

nu numai c` ]i-au extins teritoriile spre vest p@n` la Geneva, dar au dob@ndit ]i bog`\ii imense, mari comori de aur, argint ]i \es`turi valoroase ]i au preluat rolul conduc`tor [n Elve\ia ]i [n activit`\ile comerciale ale acesteia. Berna ]i-a p`strat pozi\ia dominant` iar de-a lungul secolelor al XVII-lea ]i al XVIII-lea considerabila prosperitate a ora]ului a fost cl`dit` nu at@t pe activit`\ile comerciale c@t ]i pe exportul de trupe ]i de tactic` militar`. Este deajuns s` reamintim c` garda papei de la Vatican este asigurat`, din vechime, de vajnicii solda\i elve\ieni. Armata papei este format` din 100 de persoane, cet`\eni elve\ieni, b`rba\i [ntre 19 ]i 30 de ani cu stagiul militar efectuat [n armata elve\ian`, cu peste 174 cm [n`l\ime, catolici, constr@n]i la celibat - cu excep\ia ofi\erilor - ]i cu o reputa\ie irepro]abil`. Garda elve\ian` are misiunea s` [i protejeze pe Suveranul Pontif ]i pe apropia\ii sì, [n timp ce jandarmeria pontifical`, ai c`rei membri sunt italieni, vegheaz` la securitatea statului Vatican. Ea este [n serviciul papei din 1506 c@nd la 22 ianuarie un grup de 150 de elve\ieni din cantonul Uri sub comanda c`pitanului Kaspar von Silenen au defilat pentru prima dat` [n Roma intr@nd prin poarta del Popolo. {ns` un acord pentru recrutarea mercenarilor elve\ierni fusese [ncheiat [nc` din 1479 [ntre Confedera\ia elve\ian` ]i papa Sixtus al IV-lea. Dup` cucerirea Romei de c`tre trupele Regatului Italiei [n 1870, g`rzile elve\iene au fost [ns`rcinate doar cu protec\ia personal` a papei. {n 1914 papa Pius al X-lea stabile]te num`rul de solda\i la 100 plus 6 ofi\eri. Uniforma este [n stilul epocii renascentine [n culori albastru, ro]u ]i portocaliu, legenda spun@nd c` este dup` un desen proiectat de Michelangelo. Dar se pare c` ea a fost conceput` [n 1914 de comandantul Jules Repond care s-a inspirat dup` picturile lui Rafael. Uniforma de lucru include o beret` din coloare39

Rom@nia

o Elve\ie a estului

neagr`. Motto-ul g`rzii este: Acriter et fideliter, curajos ]i fidel sau cu b`rb`\ie ]i fidelitate. Ora]ul ]i teritoriile Bernei au func\ionat fundamental ca stat aristocratic condus de o nobilime pentru care politica, at@t intern` c@t ]i extern`, achizi\ionarea de p`m@nturi suplimentare ]i crearea de alian\e erau unicul raison detre. {n acela]i timp mica nobilime continua s` se [ngra]e din roadele m`noaselor terenuri agricole ale \`rii. Napoleon a ocupat temporar aceste \inuturi [n 1798 [ns` p@n` la 1830 locuitorii Bernei reiau din nou controlul, iar c@nd [n 1848 Confedera\ia Elve\ian` a adoptat temporar forma de stat democratic, Berna a fost alegerea fireasc` pentru capital`. Ast`zi, Berna este centrul geografic educa\ional ]i politic al \`rii, [ns` pasajele, f@nt@nile ]i cl`dirile din piatr` ale ora]ului vechi, perfect p`strate, au fost cele care au determinat UNESCO s` acorde ora]ului, [n 1983, statutul de mo]tenire cultural` mondial`, plas@ndu-l pe picior de egalitate cu Roma ]i Floren\a. Modest, f`r` prea mari preten\ii, t@rgul anual al cepei este marele eveniment s`rb`torit ca un festival na\ional [ntr-o atmosfer` medieval` cu inimaginabile preparate din ceap` [n butici improvizate din lemn, [n timp ce str`zile sunt pline de trec`tori care arunc` cu confeti, realiz@nd un covor multicolor. Tradi\ia vine din ajutorul dat de locuitorii Bernei celor din Fribourg [n urma incediului din 1405 care le-au permis vinderea cepei [n ora]. Deoarece Berna este situat` pe o peninsul` [nalt` ]i [ngust` a r@ului Aare, str`zile sale par s` urmeze cursul r@ului: Zeughausgasse, Marktgasse, Amthausgasse, Kochergasse, Rauthausgasse, Kramgasse, Munstergasse, Postgasse, Gerechtigkeitsgasse, Junkerngasse... Simbolul ora]ului, ursul coco]at, este prezent pretutindeni pe toate aceste str`zi.40

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Ini\ial, ora]ul a fost construit la actualul pod Nydegg, col\ul de jos, unde Bercthold al V-lea construi]te o cetate ce s-a extins spre vest p@n` la Kafigturm. Numele de Berna vine de la legenda care spune c` Berchtold al V-lea, duce de Zahringen, c@nd a sosit aici la 1191, a dat numele ora]ului dup` primul animal v@nat, acesta fiind ursul coco]at(Bar [n german`), aflat pe emblema cantonului [nc` din 1224, conform documentelor vremii. Bertchold al V-lea, ultimul descendent al familiei Zahringen, care venea din Breisgau, []i impune puterea asupra regiunii Berner Oberland ]i []i extinde teritoriile p@n` la Thun. Renun\@nd a fi succesorul lui Henri al VI-lea al Sf@ntului Imperiu ob\ine [n schimb teritoriile de sud ale Germaniei ]i din nordul Elve\iei. {n 1200 lanseaz` lucr`rile de extindere a bisericii din Fribourg care va deveni m`n`stire [n 1250. Urmele cinstind memoria [ntemeietorului le vezi pretutindeni prin monumentele ridicate de bernezi [n cinstea lui. Pe Kramgasse, strada principal`, este f@nt@na Zahringen, o statuie cu un urs [n armur`, aflat` [n fa\a unui alt simbol al ora]ului, turnul cu ceas, Zytgloggeturm. Centrul ora]ului, activ ]i comercial din jurul g`rii ]i al principalei sta\ii de tramvai trece prin ora]ul vechi, Altstadt, odat` ce ai trecut de Barenplatz ]i ai p`]it prin Kafigturm p@n` la Zytglogge, de unde continu` pe Kramgasse p@n` la podul Nydegg, acolo unde Aare face bucla de 180 de grade. Cu str`zile sale pavate cu piatr` ]i cl`dirile solide cu arcade, ora]ul vechi - Altstadt, centrul istoric al ora]ului, p`streaz` [nc` un farmec medieval distinct. Pe caldar@m, la Kornhaus - fostul gr@nar al Bernei, pietrele din granit de aici poart` [nc` numele [nscrise ale celor care le-au montat.41

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Dup` ce cl`dirile sale predominant din lemn au fost distruse de incendiul din 1405, ora]ul a fost reconstruit din piatr` ]i nisip, cu pasaje pe sub arcade, [ntinz@ndu-se pe aproape 6 kilometri distan\`, realiz@nd una dintre cele mai lungi promenade comerciale din Europa, de la podul Nydegg construit peste r@ul Aare, p@n` la gar`. Zona veche de 800 de ani este situat` la est de Zytglogge ]i cuprinde frumoase cl`diri vechi dar ]i buticuri cu suveniruri ]i multe magazine de marc` aflate azi pe sub arcadele vechi. Lor li s-au adùgat poduri nalte construite pentru a uura accessul la cartierele aflate dincolo de ru. Primul a fost podul Nydegg n 1843 cu o lungime de 190 de metri, apoi au urmat n 1883 podul Kirchenfeld de 229 de metri, n 1898 podul Kornhaus de 382 de metri, n 1930 podul Lorraine de 178 de metri, i [n sf@r]it n 1962 podul Monbijou cu o lungime de 337,5 metri. Aleile str`juite de arcade continu` dup` aceste ziduri vechi c`tre Hauptbanhnhof, [n mai noul centru al ora]ului. De]i pasajele ]i str`zile sunt asem`n`toare, districtul comercial situat [ntre gara principal` ]i Zytglogge cuprinde magazinele universale Loeb, Globus ]i lan\uri de buticuri amestecate cu restaurante ]i preten\ioase cl`diri pentru birouri precum Kaiserhaus. Bundeshaus, cl`direa Parlamentului, pe frontispiciul c`reia st` scris [n latin` Curia Confoederationis Helveticae, este inima Confedera\iei helvetice, locul unde se reunesc cei 46 de membri ai consiliului statului ]i cei 200 de membri ai consiliului na\ional. Totul se face aici dup` modelul senatului ]i camerei reprezentan\ilor S.U.A. {n fa\` este o pia\` public` cu o f@nt@n`, fiecare jet de ap` reprezent@nd un canton. {n timpul sesiunilor parlamentare ]i s`rb`torilor oficiale nu se organizeaz` vizite, altfel, te po\i bucura de un tur [n sala de ]edin\e. Pe terasa din spatele cl`dirii Parlamentului se poate admira42

Rom@nia

o Elve\ie a estului

panorama Alpilor cu v@rfurile: Finsteraahorn [nalt de 4200 de metri, Eiger 3969 de metri, Monch 4098 de metri ]i Jungfrau 4156 de metri precum ]i dealul Gurten unde se ajunge numai cu un trenule\ care te duce p@n` [n v@rf la 858 de metri. {n parcul de l@ng` Parlament, Klaine Sanze, se afl` monumetul dedicat Uniunii Po]tale Universale. O lucrare impresionant`, de fapt un grup statuar reprezent@nd o femeie st@nd la marginea unei ape ]i privind la o alegorie reprezent@nd un dans de tineri de diferite na\ionalit`\i [n jurul globului, suger@nd transmiterea scrisorilor. Tot aici, la ie]irea din parc, se afl` biserica Sf@nta Treime. Dac` la Geneva se afl` sediile majorit`\ii organiza\iilor interna\ionale ONU, la Berna exist` sediul ]i monumentul ce comemoreaz` fondarea Uniunii Po]tale Universale, primul aflat pe Muristrasse la 1 km de pia\a Burghernzielweg iar al doilea [n parcul Kleine Schanze de l@ng` parlamentul confedera\iei elve\iene. {n anul 2009 monumentul a [mplinit 100 de ani de la inaugurarea sa [n 4 octombrie 1909. Am fost martorul acestui eveniment unic s`rb`torit la Prim`ria din Berna ]i m@ndru c` fac parte din Federa\ia Filatelic` Rom@n`, sec\ia Cartofilie. Oper` a sculptorului francez Rene de Saint-Marceaux, statuia din granit ]i bronz reprezint` sugestiv un glob [nconjurat de 5 tineri mesageri, reprezent@nd continentele, ce-]i transmit scrisori din m@n` [n m@n` [n jurul lui. Globul se afl` pe o roc` [n fa\a unei alte statui din bronz, reprezent@nd de data asta Berna, pe care sculptorul o imagineaz` drept chipul unei femei nobile, st@nd majestos ]i \in@nd un scut cu ursul, emblema capitalei. Po]ta elve\ian` a s`rb`torit centenarul prin emiterea a 800 de timbre cu imaginea monumetului ]i a autorului. Istoria monumentului [ncepe [n 1900 [n urma congresului de la Berna al po]tei universale c@nd se lanseaz` un concurs interna\ional la care particip`43

Rom@nia

o Elve\ie a estului

122 de arti]ti. Monumentul trebuia s` simbolizeze rolul serviciilor po]tale [n s@nul comunit`\ii interna\ionale. La concurs a participat ]i celebrul sculptor francez Bartholdi - autorul celebrei statui a Libert`\ii din New York - a c`rei cas` am vizitat-o la Colmar, [n Alsacia. Mai [nt@i, monumentul s-a numit {n jurul lumii datorit` celor 5 tineri ce graviteaz` [n jurul globului ]i []i trec scrisorile din m@n` [n m@n`, [n timp ce la baz` sunt imagina\i norii prin st@nci ce \in globul suspendat [n aer. Aflat l@ng` monumentul situat [n mijlocul parcului din imediata apropiere a Parlamentului elve\ian ai impresia c` aici dispar toate barierele dintre popoare ]i e ca un imn devenit statuie ce [nal\` c`tre cer aceast` fraternitate [ntre personaje ce planeaz` [n jurul globului. Imaginea lui a devenit emblema UPU pus` [ntre ramurile de m`slini ale ONU, subliniind apartenen\a la aceast` organiza\ie. Rom@nia are un trecut virtuos [n domeniul apari\iei primelor forme po]tale care merge mult [n urm`, de la cucerirea Daciei de mp`ratul Traian, c@nd n urma ac\iunilor militare ntreprinse n perioada 105106 e. n., autorit`\ilele romane includ noua provincie n re\eaua po]tal` a Imperiului Roman, cunoscut` sub denumirea de cursus publicus, pe care o men\in aici pn` n anul 271, cnd administra\ia roman` s-a retras peste Dun`re. Din istoricul Po]tei rom@ne afl`m c` responsabil de coresponden\a purtat` pe timpul domnitorilor rom@ni era logof`tul al treilea, care mai t@rziu n secolul al XVI-lea va fi nlocuit de marele postelnic, un c`rturar, scriitor ]i vorbitor bun, totdeauna l@ng` domn. O intens` coresponden\` s-a manifestat [n timpul domniei lui }tefan cel Mare(1457-1504) care a ntre\inut ]i rela\ii cu strìn`tatea. Cuvntul menzil care a intrat n circuitul limbii romne, provine din limba turc`, semnificnd locul unde se schimbau caii de po]t`, menzil,44

Rom@nia

o Elve\ie a estului

adic` sta\ie de po]t`. Aceste releuri de po]t`, conduse de un c`pitan de menzil au luat fiin\` n Moldova n prima jum`tate a secolului al XVIIlea. Curierii trimi]i cu misiuni n cadrul \`rii se numeau lipcani, iar cei care plecau n strìn`tate - c`l`ra]i. Pota de pe meleagurile romneti [ncepe s` fie cunoscut din evul mediu. Ea a fost nfiinat din nevoia de a transmite poruncile voievozilor pn` la limitele teritoriului aflat n st`pnirea lor. Curierii domnului se slujeau de cai, pe care locuitorii satelor i oraelor tranzitate erau obligai s-i pun la dispoziie. Primul document privind existena serviciilor potale pe teritoriul rii noastre este hrisovul dat de domnitorul Mircea cel B`trn, n anul 1399, la Giurgiu. Prin aceasta, localitile erau obligate s pun la dispoziia curierilor domneti mijloace de transport, cai i crute pe dou roi, numite olace. La nceputul ei, pota cuprindea mai ales serviciul de transport al cltorilor i al corespondenei oficiale a domnilor i marilor dregtori. n a doua jum`tate a secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabilete ca toi curierii s treac la stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru cltori i funcionari aa numitele hanuri de pot, grajduri pentru cai i se accept i cltoria publicului cu potalioanele, contra unei taxe. Pn la Revoluia din 1848, potele au fost arendate unor particulari, de regul pentru perioade de cte 3 ani. Dup 1850, n oraele de reedin administrativ, staiile de pot oreneti au fost transformate n birouri potale. n acea perioad existau 30 de curse potale, cu staii de pot, al cror punct nodal era Craiova. Din anul 1852 este organizat serviciul de coresponden pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finane.45

Rom@nia

o Elve\ie a estului

ntre anii 1857-1862 se introduce, etapizat, monopolul de stat asupra activitii de pot. La 12 noiembrie 1857, o comisie ntrunit la Iai a hotrt introducerea timbrelor potale pe teritoriul Moldovei. Au fost tiprite cu o pres manual, bucat cu bucat, patru valori ale primei emisiuni Cap de bour, pus n vnzare pe data de 22 iulie 1858. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraiilor potale din Moldova i Muntenia, msur realizat ncepnd cu 1 august 1862. n urma unificrii, conducerea direciei generale a fost ncredinat lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeai funcie i n Muntenia. Perioada potei moderne a nceput [ns` n 1864, cnd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul potal cu cel telegrafic, la care, n 1893 s-a adaugat i serviciul telefonic, lund natere simbolul PTT. Aceast` decizie a fost luat n edina Consiliului de Mini]tri, care a avut loc n ziua de 29 august 1864, edin` desfurat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. n calitate de director general al potelor i telegrafelor, a fost numit maiorul Cezar Librecht, care ocup funcia de inspector general al telegrafelor nc din luna mai 1859. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaii purtnd denumirea de Lege telegrafo-potal a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1865, dat de la care a fost reglementat i situaia personalului, prin statut propriu. La 1 mai 1865, se introduce serviciul abonamentelor prin pot la presa din ar i strin`tate, administraia potal percepnd un comision fix de 10% din costul abonamentului, plus cheltuielile de expediere a sumelor i francarea trimiterilor. Tot n anul 1865, este organizat serviciul de pot rural, care asigura legtura ntre comune, prin curse de factori. Se nfiineaz cteva sute de circumscripii rurale, grupate n46

Rom@nia

o Elve\ie a estului

jurul unor oficii potale. n luna august, se nfiineaz n Bucureti nc patru birouri de pot, sucursale ale biroului existent, noile birouri fiind amplasate n Calea Craiovei (Calea Rahovei), Calea Moilor, Calea Mogooaiei (Calea Victoriei) i Str. Belvedere. La 1 iulie 1871, intr n vigoare prima lege de organizare a personalului, nsoit de Regulamentul pentru fixarea atribuiunilor funcionarilor telegrafo-potali. La 16 februarie 1874, se nfiineaz biroul statistic al potelor i telegrafelor pe lng divizia contabilitii. Cu ncepere din 1 mai 1874, intr n vigoare Legea pentru serviciul de pot rural, care a avut ca efect imediat nfiinarea unui numr de 115 birouri potale rurale. n perioada 15 septembrie - 9 octombrie 1874, la Berna se desfoar primul Congres Potal n cadrul cruia s-a decis crearea Uniunii Potale Universale, Romnia fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori ai organizaiei. La acest Congres, Romnia a fost reprezentat` de George Lahovari, director general al potelor i telegrafelor. La 28 marie 1875 se nfiineaz` primul serviciu de pot ambulant pe relaia Bucureti-I\cani, iar, n anul 1876, pe relaia Bucureti-Varciorova. Dup anul 1883, se introduc primele planuri de ndrumare pe linie de cartare, timbrele porto i serviciul de [ncasri i mandatul telegrafic. n anul 1894, dup modelul unor cldiri similare din occident, ncepe construcia Palatului Potelor, care va fi dat n funciune n anul 1900. n anul 1925, adminstraia PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de telecomunicaii, radiotelegrafia (comunicaiile radioelectrice,47

Rom@nia

o Elve\ie a estului

cum se zicea pe atunci), fiind adaugat o nou liter simbolului care a devenit PTTR. n perioada interbelic, administraia de pot i telecomunicaii a fost trecut n cadrul Ministerului Lucrrilor Publice i Comunicaiilor, structura organizatoric fiind iniial bazat pe direcii regionale. n anul 1938, constatnd faptul ca Administratia PTT se afla ntr-o stare de deficien, au fost adoptate trei legi fundamentale, prin care s-a reorganizat activitatea n spirit comercial: legea de organizare, legea de exploatare i legea pentru statutul personalului. n anul 1955, a fost promulgat Decretul nr.197 prin care era stabilit obiectul de activitate al ramurii de pot i telecomunicaii, fiind din nou consfinit monopolul absolut al statului n acest domeniu. Dup anul 1989, au avut loc profunde transformri n administraia central a statului, reflectate prin nfiinarea Ministerului Potelor i Telecomunicaiilor, denumit ulterior Ministerul Comunicaiilor. La nivel central, pentru conducerea activitii operaionale, a fost creat n luna septembrie 1990 Regia Autonom ROMPOSTTELECOM, care a funcionat pna n luna iunie 1991, prin aceast msur fiind realizat separarea ntre organul de reglementare i operatorul serviciilor. Hotrrea nr.448 din luna iunie 1991 a Guvernul Romniei dispune desfiinarea R.A. Romposttelecom i separarea activitilor prin nfiinarea a patru regii autonome, i anume: R.A. Pota Romn`, R.A. RomTelecom, R.A. Radiocomunicaii i Inspectoratul General al Radiocomunicaiilor. Prin Hotarrea nr.371 din luna iulie 1998, Guvernul Romniei a dispus transformarea R.A. Pota Romn n societate comercial, cu denumirea Compania Naionala Pota Romn S.A. Prin aceeasi hotrre, a fost stabilit Actul constitutiv al C.N.48

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Pota Romn S.A. (anexa la H.G. nr.371/1998).

Din scurta incursiune [n istoria Po]tei rom@ne putem realiza importan\a acestui domeniu pe parcursul dezvolt`rii informa\iilor, practic Po]ta a urmat [ndeaproape toate transform`rile intervenite, de la mijoacele rudimentare p@n` la accesul de azi al celor moderne ale informaticii. A c@]tigat odat` cu introducerea lor dar a pierdut [n calitatea ]i farmecul de [nceput al realiz`rii ilustratelor, de]i tehnica digital` permite atingerea oric`rei mìestrii. Poate ]i de aceea i-a f`cut pe colec\ionari s` aprecieze mai mult o carte po]tal` veche [n ideea c` ea reprezint` pe l@ng` istorie ]i un document [n orice domeniu de certare. Privind o carte po]tal` veche e ca ]i c@nd respira\ia [\i este oprit` de mìestria autorului, dar ]i de aduceri aminte, uneori ireparabil pierdute. Este vorba a]a cum spunea expertul cartofil Silviu Dragomir de o perioad` revolut` [n care mijloacelor deja cunoscute li se adaug` micul petic de carton, ilustrata document! Astfel din lucrarea lui I. Simionescu Ora]e din Romania din 1925 afl`m c` [nainte, Bucure]tiul era privit ca un rai pentru oamenii de afaceri [n timp ce pentru provincialii naivi care veneau s`-]i capete dreptatea, era o ghen`. Bucure]tiul se reducea aproape numai la Calea Victoriei: nici Parisul, nici Viena, nici Berlinul nu aveau o Calea Victoriei, [n care s` se afi]eze c@t \ine ziua de lung`, c` timpul la noi nu are nici un pre\.49

Rom@nia

o Elve\ie a estului

{ngust` dar serpuind [n cotituri dese ca un Broadway, ea are aspecte pu\in deosebite, diminea\a, la amiaz`, seara, ori la miez de noapte. E cam tot una duminica c@t ]i [n zilele de lucru. Cadrul ei este acela]i, de iarmaroc. Fiecare fereastr` este ademenitoarea unei capcane pentru tot ceea ce e lux, lume ]i desfr@u. C@nd foametea r@njea celor mul\i, ferestrele b`c`niilor erau pline de trufandale. C@nd [n \ar` nu se g`sea p@nz` pentru c`m`]i, m`t`surile st`teau [n]irate ca o sfidare la numeroasele vitrine. C@nd se \ip` pretutindeni c` lipsesc bra\e de munc`, noian de f`pturi lenevite abia []i t@r@ie picioarele c@t \i-e ziua de mare [ntre Cap]a ]i Palat. Bucure]tiul e o mare de case, palate cu turle pompoase, dar cu spa\ii ne[nc`p`toare, al`turi de resturile de odinioar`, c`su\e cu cel mult dou` r@nduri. Str`zile tìate drept sunt pu\ine, celelalte sunt c`r`ri [nguste, [ntortocheate, un labirint din care cu greu te po\i descurca. Dealul Mitropoliei unul din pu\inele puncte pitore]ti. De aici pe ecranul cerului fumuriu se [nal\` pajura cu aripile [ntinse de pe v@rful cupolei cu care se termin` palatul parlamentului pe temelii groase [nconjurat de coloane masive. E singurul semn mai important al libert`\ii c@]tigate de scurt` vreme. Urmeaz` cele trei turnuri cu ferestruici [nguste ale Mitropoliei construite de Constantin Br@ncoveanu [n secolul XVII. Bisericu\ele [mb`tr@nite, odat` peste o sut`, se pierd [n noianul caselor care nu se repet`, [nconjur@ndu-le, acoperindu-le privirei, lu@ndu-le p@n` ]i raza de soare ce d` sfin\enie l`ca]ului c@nd cade oblic spre altar. Giuvaerul architectural al bisericii Stravropoleos abia se z`re]te dintre zidurile Palatului Po]telor ]i al b`ncilor ce o [nchid din toate p`r\ile. Blocul de cl`diri al Universit`\ii, mai [ncolo Ateneul [n`l\at cu50

Rom@nia

o Elve\ie a estului

contribu\ia rom@nilor din vechiul regat, iar mai spre nord, Calea Victoriei, spre cap`tul unde era Podul Mogo]oaiei e palatul modest al Academiei Rom@ne cu nepre\uite valori relative la limba ]i istoria rom@neasc`. Unde ]i unde se vede c@te un mic sanctuar al artei muzeul Simu, Aman ori Stelian. Peste tot se [ntinde re\eaua caselor bine [ngrijite ]i a parcurilor care se confund` adesea cu gr`dinile vechilor cur\i boiere]ti. {ntr-acolo e Ci]migiul, mereu [n floare, de cum [ncep topora]ii ]i p@n` ce crizantemele sunt b`tute de brum`. {n aceast` parte dincolo de Capul Podului e p`durea de la ]osea cu vile cochete ]i palate m`re\e. {ncetul cu [ncetul haina occidental` acoper` tot ce a mai r`mas de pe urma timpurilor de nesiguran\` ]i valurilor dobor@toare. Esen\ial este c` Bucure]tiul a r`mas un ora] de cinste ]i faim` unde totul nu e ca [n vest, perfect, nimic atr`g`ndu-\i aten\ia c` [n c`pitala Romaniei via\a nu s-ar desf`]ura ca acolo! C` este a]a o deducem ]i din interesul lui Bouquet ar`tat pentru realizarea lucr`rii Album Valaque Vue et costumes pitoresques de la Valachie, desene dup` natur` de Michel Bouquet ]i litografii de Eug. Ciceri ]i Ferogio, publicat` la Paris [n 1845 la editura Goupil et Vibert. Afl@ndu-se [n Valahia, acesta e interesat de costume ]i de locuitori, [nregistr@nd cu meticulozitate, admira\ie ]i sensibilitate spectaculosul arhitecturii br@ncovene]ti, obiceiuri ]i tipologii pitore]ti din Bucure]ti, C@mpulung, T@rgovi]te ]i de pe Valea Prahovei. Nu numai subiectul acestora ne intereseaz` pentru c` la o atent` privire r`m@nem cople]i\i de reu]ita compozi\iilor: e ca ]i cum autorul ne-ar derura [n fa\` noastr` un film color cu admirabile costume populare ori boiere]ti de [nceput de secol XIX plimb@ndu-ne pe uli\e sau str`zi abia trasate, alteori admir@nd palate, biserici sau cale]ti. Extraordinare scene reprezent@nd costume tradi\ionale, defil`ri51

Rom@nia

o Elve\ie a estului

ale agricultorilor, cavalerilor, ceasornicarilor, c`ru\a]ilor, h`r\i cu provinciile istorice, harta Bucure]tiului la anul 1871 [n cele 5 culori, o imagine a lui Carol I la inunda\ia din 1885 trec@nd pe cal D@mbovi\a se reg`sesc [n albumul lui Bouquet despre Moldova, Transilvania, Bucovina dar ]i [n desenele lui C. Doussault din 1844. Spendide imagini cu regele Carol I ]i regina Elisabeta travers@nd bulevardul cu calea]ca ori ale regelui Carol I [n fruntea o]tirii [n r`zboiul de independen\` din 1877. Cum ar`tau Bucure]tii [nainte de 1900 afl`m ]i din lucrarea lui George Costescu din 1944 Bucure]tii vechiului regat, c@nd, spune autorul, acesta era structurat pe culori: ro]u, prezent [n miezul ora]ului cuprindea Col\ea, Sf. Gheorghe Nou ]i Vechi, Curtea Veche, Sf. Ion Nou, Sf. Niculae }elari, }erban Vod`, Sf. Dumitru, Biserica Doamnei, albastru Foi]orul, Dobroteasa, Doamna B`la]a, Sf. Ecaterina, Staicu, Bro]tenii, C`r`midarii, Radu-Vod`, galben Biserica Enei, Bati]tea, O\elarii, Caimata, Armeneasca, Silvestru, Sf. Visarion, Precupe\ii Noi, verde Kretzulescu, Sfin\ii Voievozi, Schitul M`gureanu, Sf. Elefterie, Izvor, Mihai Vod`, negru Olteni, Udricani, Sf.Vineri, Vergu, Popa Nan, M@ntuleasa, Olari, Oborul Vechi, Iancul, Pantelimon. O carte ap`rut` [n 1871 a maiorului D. Papazoglu sub form` de ghid afirm` c` ora]ul era [mp`r\it [n cinci desp`r\ituri numite culori: galbenul era zona unde locuia nobilimea, [n verde, negru ]i albastru locuia popula\ia de mijloc, iar ro]u era destinat centrului comercial [nc`rcat cu magazine. Teatru Na\ional exista [naintea cl`dirii Ateneului iar [nainte de venirea lui Carol I pe tronul |`rii mai dìnuiau Palatul regal, fost conac al boierilor Colfe]ti ]i apoi cas` a boierului Dinicu Golescu, cump`rat` de stat pe vremea lui Alexandru Ghica Vod` [n 1839 av@nd numai52

Rom@nia

o Elve\ie a estului

cl`dirile dinspre biserica Kretzule]tilor. }i Alexandru Ioan Cuza a avut re]edin\a [n acest palat. Regele Carol I dispune recl`direa ]i adùgarea p`r\ii de mijloc [n care erau Sala Tronului ]i s`lile festive, apoi aripa dreapt` destinat` corpului de gard`, construit` pe locul casei banului Constantin Cantacuzinul. Palatul }u\u, azi muzeul municipiului Bucure]ti era [n fa\a a]ez`mintelor cantacuzine de la Col\ea ]i a Turnului. {n josul Cìi Victoriei, al cap`tului g@rlei se afla Palatul cel mic al Br@ncoveanului. Mai erau vechiul palat al banului Dumitrache Ghica, fratele lui Grigore Alexandru Ghica, fost domn al Moldovei de origine albanez`, unul dintre cele mai vechi se [ntindea [ntre Academia de Arhitectur` ]i Bulevard. Palatul }tirbei o cas` frumoas` ]i impun`toare era tot pe Calea Victoriei la col\ul cu strada Banului, familie care a dat Munteniei un domn de la 1849 p@n` la ocupa\ia ruseasc` de la 1853. Palatul lui Grigore Ghica Vod` din Teiul Colentinei [mpodobit cu picturi de Giacometti. Palatul din chiliile M`n`stirii Cotrocenilor unde Tudor Vladimirescu a vut cartierul general c@nd a sosit [n Bucure]ti s` izgoneasc` pe fanario\i ]i unde a locuit o vreme regele Carol I [mpreun` cu regina Elisabeta p@n` la terminarea Palatului Regal din ora]. Palatul Adun`rii Deputa\ilor de pe dealul Mitropoliei. Pe l@ng` acestea mai erau cl`dirile ministerelor, casa de Depuneri ]i Consemna\iuni. Le-am men\ionat doar pe cele principale c`rora li se adùgau din cele peste o sut` de biserici ale ora]ului Mitropolia construit` la 1654 de c`tre Constantin Vod` }erban, biserica Mihai Vod`, Domni\a B`la]a, Antim, Sf@ntul Spiridon, Stavropoleos, S`rindar.... Toate aceste [mp`r\iri ]i-au avut vremea ]i rostul [n timpul c@nd mahalalele erau temeiul ora]ului c@nd administrarea era pe m@na agì care \inea loc de primar ]i de prefect. Abia dup` ce Bucure]tiul a fost ales capital` lucrurile aveau s` ia o cu totul alt` fa\`, dup` normele53

Rom@nia

o Elve\ie a estului

\`rilor europene avansate. Mi-aduc aminte entuziasmul Alte\ei Sale, Principesa Margareta la apari\ia primei ma]ini Volkswagen descris [n cartea Mihai al Rom@niei primit` [n dar cu prilejul vizitei de la Aubonne de la Majestatea Sa, Regele Mihai: c@t de m@ndr` se sim\ea la ]ase ani c@nd st`tea pe scaunul din fa\` al ma]inii condus` de rege care o lua de la ]coal`, iar mai apoi zbur@nd cu avionul sau descrierile vechilor palate ]i str`zi din Bucure]ti din cartea Coroana rom@n`. {n anul 1856, [n timpul ocupa\iei austriece(5 octombrie 1854 25 iunie 1856) un fotograf austriac Angerer a realizat 29 de fotografii panoramice de pe acoperi]ul Teatrului Na\ional, de pe dealul Mitropoliei ]i de pe dealul Spirii iar altele [n detaliu care constituie o imagine fidel` a Bucure]tiului din acele timpuri. Ludwig Angerer s-a n`scut la Malaczka [n Ungaria dar a trìt ]i lucrat la Viena unde a murit [n 1879. {n timpul ocupa\iei austriece lucreaz` pentru ace]tia ]i realizeaz` primele poze ponoramice ale Bucure]tiului. Dup` fotografiile sale s-au reprodus pentru Academia Rom@n` ]i Comisia Monumentelor istorice 29 de vederi prin bun`voin\a domnului Henry Zweifel care are rug`mintea ca s` se dea publicit`\ii aceste pre\ioase documente. A 29-a copie s-a g`sit la un anticar din Paris ]i reprezint` hanul Manuc, fost hotel Dacia. De asemeni 16 reproduceri din colec\ia Zweifel sunt publicate [n Bucure]tii din trecut ]i de ast`zi de colonelul Popescu Lumin`. Pe l@ng` pitorescul aspect al capitalei ]i multe case boiere]ti azi disp`rute, sunt nenum`rate datele ce le putem culege din aceste documente, relative la monumentele istorice din Bucure]ti, dintre care not`m: 1. Monumente cu totul disp`rute: Clopotni\a ]i biserica S`rindar, biserica Sf. Sava(actuala pia\` a Universita\ii), biserica Sf.54

Rom@nia

o Elve\ie a estului

Ecaterina din Curtea Ars`, Turnul Col\ei, 2. Monumente par\ial distruse: catul superior al Clopotni\ei Mitropoliei, turla Pantocratorului Paraclisului M

Romania - o Elvetie a Estului

Documents

Transcript of Romania - o Elvetie a Estului