Economia României va crește anul acesta cu 1,5%, iar nivelul PIB/cap de locuitor din 2008 ar putea

fi atins abia în 2014, spune Cristian Ionescu, șeful Coface România. Spre deosebire de majoritatea

economiștilor, Ionescu vine însă și cu o precizare importantă. „Creşterea economică de 1,5% din

2011 o vom avea doar dacă nu ne creăm singuri probleme, mai ales din punct de vedere politic“, a declarat oficialul Coface în cadrul unei conferințe

privind riscul de țară.

în ediția de astăzi

Aldine

Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni

Mii de etnici germani din transilvania și Banat au fost aruncați în văgăunile siberiei. Cei mai mulți dintre germanii deportați în Uniunea sovietică au avut o singură vină: aceea de a vorbi aceeași limbă cu adolf Hitler. »P13

domuS util

Cum să îngrijești lenjeriile de patPernele, cuverturile, plăpumile, dar și fețele de masă necesită o întreținere regulată pentru a le prelungi durata de „viață“. Fiecare textură în parte trebuie îngrijită după anumite reguli. Pentru a avea un aspect fresh, este bine ca pernele din puf să fie curățate uscat, plapuma să o aerisiți afară de câteva ori pe an și să puneți câteva picături de cerneală la ultima clătire a cearșafurilor. »P14

Aldine

Cine au fost primii „teroriști“ români

Cinci tineri luptători anticomuniști au produs primul atac „terorist“ românesc și au pus stăpânire pe reprezentanța diplomatică a României din elveția. Luptătorii conduși de Oliviu Beldean au vrut să jefuiască Legația comunistă și să pună mâna pe documente compromițătoare. Legația era, de fapt, unul dintre cele mai importante centre de spionaj ale securității. »P13

CAmPionii

Anonimatul, drama fostei campioane maria AlexandruMultipla campioană la tenis de masă Maria alexandru trăiește o mare dramă. deși toate rezultatele de marcă pentru România le-a obținut fiind legitimată la clubul bucureștean Progresul, Maria alexandru nu este primită nici măcar în vizită în complexul sportiv din Parcul cu Platani, acum preluat de BnR. »P12

Muzică și literatură

transfer

Cărțile lui Bob Dylan vor invada librăriile

Stancu, pe bani mulți la Galata?

marele muzician american Bob dylan, figură emblematică a mișcării hippie, care a marcat societatea și cultura americană a secolului XX, este și un scriitor de primă mână.

Potrivit mass-media din turcia, atacantul stelist Bogdan Stancu a fost transferat din Ghencea la formația Galatasaray istanbul pentru suma de 5,6 milioane de euro.

11CofaCe: CirCul

politiC ne poate duCe pe minus și în 2011

leS PrÊtreS. Trei preoți creștini cuceresc topurile muzicale în Franța

r o m â n i a l i b e r ă ⁄ V i n e r i , 2 1 i a n u a r i e 2 0 1 1

trei preoți francezi din Gap au ajuns staruri în Franța după ce albumul lor,

„Spiritus dei“, a ocupat câteva săptămâni locul 1 în topul vânzărilor. trupa „les prêtres“

cântă muzică religioasă, dar și coveruri după leonard Cohen. »P16

Bob Dylan figurează, de altfel, de ani mulți pe lista lungă a posi-bililor laureați cu Premiul No-bel pentru Literatură. Dylan a semnat de curând un contract cu editura Simon&Schuster, ca-re va publica în viitorul apropi-at șase cărți ale muzicianului, a anunţat publicația Crain’s New York Business. El intenţionează să scrie două continuări pentru volumul „Chronicles, Volume 1“, apărut în 2004 și devenit un bestseller în Statele Unite. O altă carte va avea ca sursă de inspi-raţie emisiunea pe care celebrul muzician o realizează la postul

de radio prin satelit Sirius XM.Pe numele adevărat Robert Al-

len Zimmerman, el și-a luat pse-udonimul ce l-a făcut faimos pentru că era un admirator înfo-cat al poeziei lui Dylan Thomas. Cele mai cunoscute creații ale lui Dylan datează din anii ‘60, când au devenit adevărate im-nuri antirăzboi. El a adunat de-a lungul timpului 11 trofee Grammy, dintre care 5 Grammy Hall of Fame și o distincție speci-ală Pulitzer pentru impactul profund pe care l-a avut asupra culturii mondiale. Bob Dylan va împlini în mai 70 de ani.

Cotidianul turc Fanatik a con-semnat în paginile sale că jucăto-rul urmează să primească un sa-lariu total de 7 milioane de euro pentru un contract pe trei ani și jumătate. Sursa citată a notat că, la negocieri, reprezentanții Stelei au cerut 6 milioane de euro pen-tru Stancu, însă, în urma insis-tențelor directorului sportiv Ad-nan Sezgin, au acceptat ca suma să fie redusă la 5,6 milioane de euro. De asemenea, finanța torul formației din Ghencea, Gigi Be-cali, a lăsat să se înțeleagă că trans ferul atacantului Bogdan Stancu la gruparea Galatasaray Istanbul a fost perfectat, urmând a fi anunțat oficial de către repre-zen tanți ai clubului turc într-o con fe rință de presă. Mai mult, Becali a menționat că lui îi vor re-veni 3,5 milioane de euro pentru transferul lui Stancu. Interesant este însă că, în ultima perioadă,

Becali a insistat că nu-l va lăsa pe Bogdan Stancu să plece de la Steaua, cel puțin până la sfârșitul sezonului. El considera că nu are nici o motivație să-l transfere acum pe atacant și că doar verii săi au insistat pentru plecarea lui Stancu din această iarnă.Bogdan Stancu, în vârstă de 23 de ani, a fost adus de Steaua la înce-putul sezonului 2008/2009 de la Unirea Urziceni, fiind deținut în coproprietate de clubul din Bule-vardul Ghencea împreună cu ve-rii Ioan și Victor Becali, fiecare parte având 50 la sută din drep-turile federative ale jucătorului. Stancu a evoluat în 128 de me-ciuri în Liga I, reușind să mar-cheze de 43 de ori. În cupele euro-pene, el a strâns 22 de prezențe și nouă goluri, iar în 2010 a debutat pentru naționala României, având cinci apariții sub tricoul „tricolor“ și un gol marcat.

Bob Dylan, un posibil laureat al Nobelului pentru Literatură

TrimiSii lui Dumnezeu pe Scena pop

FOTO NILS

economie10 R o m â n i a L i b e R ă , v i n e R i , 2 1 i a n u a R i e 2 0 1 1

serban.buscu@romanialibera.ro

A proape 15 milioa­ne de depozite și conturi de econo­mii constituite de persoane fizice în

România sunt garantate prin lege. O dată cu aplicarea noilor reglementări, doar 12.000 de români sar din schema de ga­rantare a FGDB.

Este vorba despre persoanele cu depozite sau conturi de eco­nomii mai mari de 100.000 de euro. Valoarea totală a sumelor economisite în bănci de aceas­tă categorie de populație se ri­dica, la jumătatea anului tre­cut, la 4 miliarde de euro, adică sub 5% din valoarea totală a depozitelor.

Sunt garantate inclusiv de­pozitele cu dobândă negociată, iar în cazul în care o persoană fizică deține mai multe depo­zite în valoare de sub 100.000 de euro, va primi, în caz de fa­liment al bănci, compensații pentru fiecare depozit în par­

știri

AUTO

Peugeot pregătește un concurent la Logan

Grupul francez PSA Peugeot-Citroen intenţionează să relanseze marca low-cost Simca, care ar concura şi cu Dacia. După modelul mărcii ieftine Dacia a renault, Simca ar urma să se adreseze cumpărătorilor „foarte atenţi la preţ“, potrivit revistei Auto Bild, citată de Mediafax. Primul model Simca ar urma să fie de tip berlină, simlar Daciei Logan, notează aceeaşi sursă. Autoturismul ar putea fi bazat pe Peugeot 408, produs acum în China. Simca a fost fondată în 1934 şi a construit iniţial autoturisme sub licenţă Fiat, grupul italian fiind şi acţionar la companie. Ulterior, compania a fost preluată de Ford, iar Simca a devenit al treilea mare constructor de maşini din Franţa. În 1971, participaţia majoritară a fost preluată de Chrysler, care a vândut-o, şapte ani mai târziu, grupului Peugeot. Peugeot a redenumit marca în talbot, care a dispărut la mijlocul anilor ‘80, în urma unor probleme privind calitatea.

INVESTIȚII

FP își va vinde din portofoliuFondul Proprietatea vrea să obţină în următorii doi ani aproape 1,5 miliarde de euro din vânzarea de acţiuni ale unor companii din portofoliul său şi ar putea să se listeze la Varşovia sau Londra, a declarat directorul general al Franklin templeton, Grzegorz Konieczny, transmite agenția reuters citată de Mediafax. Franklin templeton, care administrează Fondul Proprietatea, intenţionează să vândă în acest an acţiuni ale grupurilor energetice Petrom, transgaz şi transelectrica, pe piaţa secundară.

BăNcI. Aproximativ 12.000 de români ies din schema Fondului de Garantare

puBlicitatE

puBlicitatE

Care depozite banCare sunt garantateÎncepând de anul acesta, toți deponenții cu economii până la 100.000 de euro vor primi compensații dacă banca dă faliment.

a fost creșterea economică raportată de China pentu 2010, peste așteptările

analiștilor.

N-am digerat încă toate consecinţele crizei din ultimii doi,

trei ani. Trebuie să fim atenţi ca această criză să nu devină o criză socială, aşa cum s-a întâmplat în trecut în unele state.“Klaus sChwab,

președintele Forumului Economic Mondial

creștere cu două cifre în china

10,3%

1 € = 4,2671ˆ 1 $ = 3,1623ˇ

BrieFinG

Piața muncii din SUA își revinenumărul cererilor pentru ajutoare de şomaj din Statele Unite a înregistrat săptămâna trecută cel mai amplu declin din aproape un an, de la 441.000 la 404.000, demonstrând că tendinţa de îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii continuă, transmite reuters. numărul total al americanilor care primesc indemnizaţii de şomaj sub diverse forme a urcat însă la 9,6 milioane de persoane. Cu tot cu șomerii care nu mai primesc indemnizație, rata șomajului din SUA este 9,4%. șomajul rămâne cea mai mare problemă a Statelor Unite după ce cea mai mare economie a lumii a reușit să iasă din recesiune, iar numărul falimentelor bancare a început să scadă după mai multe luni de creștere.

te. În cazul în care o persoană de naționalitate română alege să constituie un depozit în

afara țării ea se va supune re­glementărilor din țara respec­tivă.

Intră în schemă și marile companii

„Directiva uE care va fi aprobată în acest an va extinde, cel mai probabil, schema de garantare și asupra depozitelor și conturilor marilor companii, ceea ce va în­semna compensaţii suplimenta­re potenţiale“, a spus directorul Fondului de Garantare a Depozi­telor, Eugen Dijmărescu. Fondul deținea, la finele anului 2010, lichidități în valoare totală de 1,7 miliarde de lei, a căror valorifica­re prin plasamente în titluri de stat și certificate de trezorerie aduce venituri lunare de 12 mili­oane de lei. Valoarea totală a com­pensațiilor potențiale se ridica în septembrie anul trecut la peste 80 miliarde de lei. pe lângă lichiditățile pe care le are în ad­ministrare, Fondul beneficiază de o linie de finanțare de la stat care poate fi utilizată în caz de urgență. totuși, în cazul falimen­tului uneia dintre primele cinci bănci din sistem, FGDB nu poate acoperi depozitele clienților în integralitatea lor.

Grecia mai stă în recesiuneEconomia Greciei va ieşi din recesiunea acutizată de măsurile de austeritate cerute de uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional şi va reîncepe să crească în al treilea trimestru al acestui an, susţinută de avansul exportu-rilor, a declarat ministrul elen al Dezvoltării, citat de Reuters. Exporturile au crescut cu 8% anul trecut, în pofida unei scăderi economice accentua-te, estimată la 4,2%, a afirmat ministrul elen al Dezvoltării, Mihalis Chrysohoidis, într-un interviu acordat Reuters. El consideră creşterea exporturi-lor ca fiind „un nou miracol“. Grecia face parte din plutonul celor cinci țări, așa-numite PIIGs care au probleme cu finanțarea deficitelor. uniunea Europeană a acordat un ajutor de 80 de miliarde euro elenilor pentru a evita intrarea țării în incapacitate de plată.

economie R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 2 1 i a n u a R i e 2 0 1 1 11

serban.buscu@romanialibera.ro

E conomia României va crește anul aces-ta cu 1,5%, iar nive-lul PIB/cap de locu-itor din 2008 ar pu-

tea fi atins abia în 2014, spune Cristian Ionescu, șeful Coface România. Spre deosebire de ma-joritatea economiștilor, Ionescu vine însă și cu o precizare im-portantă. „Creșterea economică de 1,5% din 2011 o vom avea doar dacă nu ne creăm singuri pro-bleme, mai ales din punct de vedere politic. Este important ca riscurile politice să nu aibă din nou un rol important“, a de-clarat oficialul Coface în cadrul unei conferințe privind riscul de țară. Compania de evaluare a menținut ratingul de țară al Ro-mâniei la nivelul precedent adi-

PuBlICItatE

Compania de evaluare vede România în parametri asemănători cu prognozele ofici ale, însă atenționează că tensiunile politice ar putea da toate planurile peste cap.

CofaCe: CirCul politiC ne poate duCe pe minus și în 2011

MaCRoeConoMie. Indicatorul PIB/cap de locuitor ar putea atinge nivelul din 2008 abia peste 4 ani

indiCatoR PRognoză CofaCe PRognoza ofiCialăinflație 5,2% 3,2%CReșteRe PiB 1,5% 1,5%defiCit BugetaR (%PiB) 4,9% 4,4%datoRie exteRnă (%PiB) 80,8% 82%

Cifrele economiei în 2011

Pentru prognoza oficială am utilizat datele Comisiei Naționale de Prognoză și ale FMI

Cristian Ionescu, șeful Coface, spune că în cazul materializării unui scenariu negativ Guvernulnu mai are de ce să dea vina pe criza internațională. foto agERPRES

Protest

Edilii Roșiei Montane: Listarea UNESCO ne-ar îngrădi dreptul la muncă

Mai mulți primari din județul alba au trimis o

scrisoare deschisă către reprezentanți ai guvernului, Parlamentului și ai unESCo, prin care condamnă încăl-carea principiilor autono-miei locale și ale consultării cetățenilor, precum și îngră-direa dreptului la muncă și la un trai decent. Comunită-ţile din Roșia Montană și ju-deţul alba resping „presiuni-le emoţionale și demersurile demagogice“ pentru listarea Roșiei Montane în patrimo-niul unESCo.

„Populaţia locală nu a fost niciodată consultată cu privire la iniţiativa de introducere a Roșiei Mon-tane pe lista unESCo, acest lucru datorându-se probabil temerii de a nu se întâm-pina refuz sau rezistenţă din partea cetăţenilor“, se arată în scrisoare. textul a fost transmis instituțiilor românești și internaționale după o declarație comună a academiei Române și ong-urilor Pro Patrimonio și Icomos România publicată la sfârșitul lunii decembrie, prin care se cerea listarea Roșiei Montane în patri-moniul internațional al monumentelor. localnicii doresc conservarea și rea-

bilitarea obiectivelor culturale de la Roșia Montană și au deja un plan pentru acest lucru. „Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică, plan care prevede dezvoltarea pe termen lung a comunei Roșia Montană prin exploatarea zăcămân-tului auro-argintifer, care va oferi locuri de muncă și surse de venit indispensabile unei zone sever afectate de șomaj și sărăcie, precum și sursele de finanţare necesare reabilitării și conservării patrimoniului cultural“, se arată în scrisoarea edililor din alba.

aceștia mai cer instituțiilor statului să solicite lămuriri în legătură cu „afirmaţiile calom-nioase la adresa autorităţilor publice române“. În declarația semnată de reprezentanții academiei și ong-urilor Pro Patrimonio și Icomos România se vorbea despre „tragedia lo-cuitorilor din Roșia Montană, abandonaţi de către autorităţile publice în faţa unor presiuni enorme și împiedicaţi să își asi-gure propria existenţă, reduși în consecinţă la sărăcie forţată.“

„Declaraţiile pompoase și lozincile demagogice făcute în cadrul unor evenimente publice nu pot opri degradarea patrimo-niului cultural din Roșia Mon-tană“, se arată în scrisoara sem-nată de primarul Roșiei Monta-ne, Eugen furdui, și consilierii locali din Roșia Montană.

că „B“. acest calificativ ne pla-sează cu o treaptă sub „invest-ment grade“ sau recomandare de investiție arătând că țara are vulnerabilități de nivel mediu, însă nu există un pericol real de a intra în incapacitate de plată. Ratingul Coface este pe același palier cu acelea acordate Româ-niei de către fitch și Stan-dard&Poor’s însă sub cel acor-dat de Moody’s, singura compa-nie de evaluare care ne-a menținut în clubul țărilor cu re-comandare de investiție.

falimente de răsunet

Reprezentanții Coface, compa-nie care are o și o divizie specia-lizată în recuperarea de creanțe, au prognoze pesimiste în ceea

ce privește evoluția companii-lor românești anul acesta. „trendul în ceea ce privește in-solvenţa se va menţine pe creș-tere și în 2011. Premisele creării unui mediu economic stimula-tiv nu există. firmele care s-au chinuit să se menţină pe piaţă nu vor mai reuși să rămână în viaţă“, spune anca Catrina, cre-dit risk manager al Coface Ro-mânia. Potrivit datelor Coface, în primele nouă luni ale anului 2010 s-au înregistrat 15.442 de insolvenţe, domeniile construc-ţiilor, comerţului și transportu-

rilor fiind cele mai afectate. Cris-tian Ionescu a spus că în acest an se vor înregistra falimente „răsunătoare“, dând ca exemplu o companie din domeniul dis-tribuţiei de medicamente. Date-le oficiului naţional al Registru-

lui Comerţului arată că numă-rul firmelor care au intrat în in-solvenţă anul trecut a ajuns la 21.692, peste nivelul înregistrat în 2009, când 19.894 de companii au ajuns în situaţia de a nu-și mai putea plăti datoriile.

maria alexandru

1960, am cucerit titlurile euro-pene alături de Angelica Rozea-nu, la dublu feminin, și alături de Gheorghe Cobîrzan, la dublu mixt, iar în 1974, 1978 și 1980, tot la dublu feminin, cu diverse par-tenere, m-am clasat pe locurile secunde. Cu toate acestea, spre marea mea durere, în prezent nimeni din conducerea BNR, care a preluat clubul Progre-sul București, nu-și mai aduce aminte de mine. De patru sau cinci ani n-am mai intrat în sălile de tenis de masă de acolo. Nu numai că nu m-a chemat nimeni măcar să-mi strângă mâna, în semn de res-pect și apreciere pentru un om care și-a dedicat întreaga viață sportului, dar nici măcar nu pot intra în curtea clubului.

Pare totuși incredibil ca o fostă jucătoare cu palma-resul dumneavoastră să nu aibă nici măcar o legitimație de acces în complexul din Parcul cu Platani. Ați încer-cat să intrați și ați fost opri-tă de bodyguarzi?

În primul rând, că am fost sfătu-ită de toată lumea să nu încerc. Apoi am auzit că nici măcar Ilie Năstase nu a fost primit, așa că nu am riscat umilința să ajung la poartă și să mă trimită porta-rul la plimbare. Ce să mai spun, pur și simplu nu am încercat de rușine să nu fiu refuzată.

Regretați că ați făcut acest sport de performanță?

daniela.ionescu@romanialibera.ro

Născută în decem-brie 1939, Maria Alexandru a ju-cat de la vârsta de 12 ani la Clu-

bul Progresul din București și tot acolo și-a încheiat cariera competițională, la aproape 40 de ani. Deși toate rezultatele de marcă pentru România le-a obținut fiind legitimată la clu-bul din Parcul cu Platani, acum preluat în administrare de BNR, Maria Alexandru trăiește drama de a nu mai reprezenta nimic tocmai pentru gruparea sporti-vă pentru care a jucat peste 30 de ani.

Cum se face că una dintre cele mai titrate jucătoare de tenis de masă din România nu mai calcă pragul clubului pentru care a jucat zeci de ani?

Într-adevăr, pot spune că am petrecut o viață de om în „Par-cul cu Platani“, unde am activat mai întâi ca sportivă, iar după ce m-am lăsat de competiții am fost antrenoare încă zece ani. Performanțele deosebite le-am realizat însă ca jucătoare. Între 1953 și 1979 am reprezentat de 12 ori România la Campionate-le Mondiale, unde am cucerit patru titluri la dublu, unul la in-dividual și unul la dublu mixt. Am luat parte la zece ediții ale Campionatelor Europene, iar în 1966, la Londra am cucerit ti-tlul la individual și tot la simplu am obținut argintul în 1976. În

12 R o m â n i a L i b e R ă , V i n e R i , 2 1 i a n u a R i e 2 0 1 1

campionii

PuBLICItAtE

PuBLICItAtE

întrebărirapide

Care a fost cel mai feri-cit moment al vieții?Când am ieșit prima dată campioană mondială și când m-am căsătorit.

De ce vă temeți cel mai mult în viață?de moarte. de fapt, mai întâi aș putea spune că mă tem de boală și apoi de moarte.

Care este ultima carte pe care ați citit-o?nu prea am mai citit de multă vreme, deși am cărți foarte bune în bibliotecă. „Ultimul președinte“ este printre ultimele romane ca-re mi-au plăcut mult. în rest, când am timp și dispoziție, citesc romane polițiste.

Cine a fost modelul în carieră?n-am avut modele, aceasta poate și pentru că n-am avut acces la ele. eu am învățat singură să joc, sin-gură mi-am confecționat paletele și tot singură m-am perfecționat, urmând, evi-dent, intrucțiunile antreno-rilor mei.

Nici o clipă. Este practic viața mea. Chiar și acum mai merg cu prietenii să dau în minge, la cluburi private din București. Bineînțeles că plătesc peste tot. Recunosc însă că am așa o strân-gere de inimă, nu pentru cei 10 lei pe care îi dau la intrare, ci pentru faptul că văd că nu mă mai știe aproape nimeni.

Măcar cât ați fost în activi-tate ați avut satisfacții mai mari, ați avut și avantaje considerabile de pe urma performanțelor pe care le-ați obținut?

Satisfacțiile au fost legate de fap-tul că eram cea mai bună și am cucerit numeroase medalii. Din păcate, tocmai faptul că am fost atât de valoroasă m-a împiedicat să-mi salvez soțul de la moarte. Avea nevoie de un transplant de rinichi, iar în 1976 am reușit să aranjez să-l operez gratis, în Ger-mania, la cel mai mare nefrolog din lume la acea vreme. Condiția

era să joc un an de zile pentru un club german. Statul român nu mi-a dat însă voie să stau atât de mult plecată în străinătate. Mă gândesc și acum să dau statul în judecată pentru restricția pe ca-re mi-a impus-o atunci, care l-a costat viața pe soțul meu.

Marea performanță v-a afec-tat sănătatea?

Am rămas cu ceva sechele la coloana vertebrală. La frig mă doare mai tare, dar merg la tra-tamente.

Ce v-ați dori cel mai mult în momentul de față?

Mi-aș dori să am o sală, nu nea-părat a mea personală, dar un-de să pot antrena și coordona activitatea așa cum vreau eu, fără intervenția altor persoa-ne. Să poată veni copii să facă și performanță, dar să joace și numai de plăcere.

În străinătate sunteți mai apreciată decât în România?

Indiscutabil. De altfel, mereu am fost apreciată mai mult afa-ră decât în țară, dar se pare că acesta este sport național la noi. Ce să vă spun, că la orice Cam-pionat European sau Mondial la care merg aproape toată lumea

mă cunoaște și mă respectă în primul rând pentru rezultatele pe care le-am avut?

Puteți trăi decent după o viață de om petrecută în tenis de masă?

Renta viageră mă ajută foarte mult, dar am obținut-o extrem de greu. tenisul de masă a fost trecut pe lista sporturilor care au dreptul la rentă abia la cinci ani după ce a intrat în vigoa-re Legea Sportului și nu ni s-a dat nimic retroactiv. Evident că pentru mine, ca pensiona-ră, orice leuț în plus contează enorm.

DESEN DE zoltan bela

AnonimAtul, drAmA unei sportive de topmultipla campioană la tenis de masă maria alexandru trăiește o mare dramă. În românia, aproape nimeni nu-și mai amintește de performanțele sale.

aldine R o m â n i a L i b e R ă , V i n e R i , 2 1 i a n u a R i e 2 0 1 1 13

claudiu.padurean@romanialibera.ro

Românii au produs, în anii comunis­mului, un incident diplomatic care, pe undeva, se asea mă­

nă cu criza ostaticilor americani din Iran. Dacă în cazul Iranului, islamiștii au atacat Ambasada SUA, în cazul românilor, o serie de luptători anticomuniști au atacat și au pus stăpânire, în februarie 1955, pe Legația Republicii Populare Române din Berna.

Episodul este descris cu lux de amănunte de către istoricul Stejărel Olaru în cartea sa „Cei cinci care au speriat Estul“, apărută la Editura Polirom. Foarte succint, un grup format din cinci tineri luptători antico­muniști români au vrut să jefuiască Legația comunistă și să pună mâna pe documente compromițătoare.

Legația Republicii Populare Române din Elveția era, de fapt, unul dintre cele mai importante centre de spionaj ale Securității. Practic, era vorba de un adevărat „nod“ al informațiilor. Acolo erau colectate informații care proveneau din statele NATO și

ATAC. Luptătorii anticomuniști conduși de Oliviu Beldean au ocupat Legația lui Gheorghiu-Dej din Berna

Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleniTRAGEDIE. Mii de etnici germani din Transilvania și Banat au fost aruncați în văgăunile Siberiei

Cei mai mulți dintre germanii deportați în Uniunea Sovietică au avut o singură vină: aceea de a vorbi aceeași limbă cu Adolf Hitler.

VIRGIL LAZĂR

Imediat după 1 ianuarie 1945, când încă nu s­a așezat lumea în urma războiului catastrofal, s­a răspândit prin satul meu, (Laslea, jud. Sibiu) zvonuri ciudate și îngrijorătoare. Cică a venit la primărie un comisar sovietic care, împreună cu primarul și cu șeful postului de jandarmi și reprezentantul comuniștilor abia instalați, răscoleau arhiva stării civile și alcătuiau niște liste suspecte. Dar, după o zi, zvonul n­a mai fost zvon, ci realitatea crudă: mergând din casă în casă, oamenii primăriei explicau celor în cauză să se pregătească pentru că vor pleca în URSS la lucru, pe timp de patru ani. Ideea i­a aparținut chiar criminalului Iosif Stalin, tiranul din Uniunea Sovietică. Vestea a umplut satul de jale. Era vorba despre 310 oameni, bărbați, între 17­45 de ani, și

femei, între 18­30 de ani, pe care familiile, dar și toți ceilalți, inclusiv românii și rromii, îi plângeau cu durere.

Alaiul durerii

În ziua sorocită, întregul sat i­a condus până la gara Daneș,

situată la o distanță de patru kilometri, unde au fost îmbarcați în vagoane păzite de ostași sovietici înarmați. Mergeam spre 14 ani și noi, copiii, eram prezenți la tot ceea ce se întâmpla, chiar dacă nu înțelegeam despre ce este vorba... Era vorba, aveam să aflu

după câțiva ani, despre o Notă (nr. 031/1945) a Comisiei Aliate de Control din România, dominată de sovietici, despre care, culmea, nici președintele Consiliului de Miniștri de atunci, generalul Nicolae Ră­descu, nu fusese informat, ceea ce l­a determinat să trimită

Cinci tineri luptători anticomuniști au produs primul atac „terorist“ românesc și au pus stăpânire pe reprezentanța diplomatică a României din Elveția.

Cine au fost primii „teroriști“ români

Sașii au suferit drama deportării în Uniunea Sovietică

Din fotografia de grup lipsește Dumitru Ochiu, care fusese arestat mai devreme

celor în drept un protest vehemnt, pe motiv că el n­a fost nici măcar consultat despre un asemenea demers grav. De asemenea, nici guvernul SUA n­a fost consultat și a cerut Moscovei explicații. Numai Winston Churchill, primul ministru al Marii Britanii a declarat cu cinism: „Nu înțeleg de ce ar greși rușii ca 100.000­150.000 din acești oameni (etnicii germani – n.n.) să lucreze în subteranele lor“. De ase menea, atitudinea lui Churchill sublinia un adevăr de care se făcea complet vinovat dacă ne amintim cum a împărțit, pe un șervețel de masă, sferele de influență la Yalta: „Trebuie să ținem seama că am promis să lăsăm destinul României, în mare măsură, pe mâna rușilor“. Și l­au lăsat complet, nu numai „în mare măsură“.

Vorbind despre această dramă, deportarea, prof.univ. dr. Paul Philippi din Sibiu, preciza că, aproximativ 15­20% dintre cei deportați au murit acolo din cauza foametei și a muncilor istovitoare la care au fost supuși etnicii germani, iar dintre cei întorși acasă cei mai mulți au venit bolnavi. Membrii – prin

alianță­ ai familiei mele, care s­au întors acasă mi­au povestit că aceste lagăre de muncă erau un adevărat iad pe pământ.

Un documentar alcătuit de Hanelore Baier, ziaristă din Sibiu, referitor la deportarea sașilor, relevă și alte aspecte groaznice care au avut loc în acele împrejurări, inclusiv sinuciderea unor familii întregi – părinți și copii –, sau oameni găsiți spânzurați în pădurile din jurul orașului, de teama că deportarea va fi, de fapt, un loc de exterminare.

Cumplita călătorie, groaznica întoarcere

La reîntoarcere, cei care au scăpat cu viață ne­au povestit și despre cumplita călătorie de căteva săptămâni, în vagoane de marfă unde au fost înghesuiți 70­80 de oameni, de ambele sexe, și unde au fost zăvorâți fără apă și hrană, având doar ceea ce au reușit să ia cu ei de acasă. Iar odată reveniți acasă, sașii și șvabii s­au trezit, deodată, săraci lipiți pământului: nici tu case ­ luate de romi, dar și de unii români –; nici tu animale, nici tu pământ... Nimic, nimic,

Trebuie să ținem seama că

am promis să lăsăm destinul României, în mare măsură, pe mâna rușilor.“

Winston ChurChill

nimic! Și atunci au trecut să muncească „pământul lor“ , dat altora, în parte, sau cu ziua, cum au putut, pentru a supraviețui. Apoi, odată declanșată industrializarea, sașii și șvabii au fos primii pe șantiere și, cu hărnicia și seriozitatea lor, încet­încet, s­au ridicat și rănile războiului s­au vindecat. Nu pe deplin, nu în totalitate. Și pentru că rușii i­au trimis pe unii dintre deportați în Germania, s­a creat prima punte de legătură cu țara lor de baștină, astfel încât a început alt fenomen, tragic prin demersul lui imediat, dar cu alte perspective pentru oameni: emigrarea în Germania și Austria. Rezultatul îl știm și îl resimțim.

care apoi erau transmise către București și către Moscova. Legația din Berna era un adevărat „releu“ în această rețea, în condițiile în care spionii comuniști profitau de statutul de neutralitate al Elveției. Cei cinci tineri voiau să atragă atenția asupra abuzu­rilor regimului comunist. Ata­cul asupra Legației a început în seara de 14 februarie 1955. Tinerii au intrat într­una dintre clădi­rile Legației, mai exact în locuința „șoferului“ Aurel Șețu, un agent al Securității. Acesta, împreună cu atașatul Miron al Legației și cu secretarul Șandru tocmai aduseseră de la Zürich curierul diplomatic, sosit din România.

„Șoferul“ Șețu a ajuns în clădirea Legației pe la ora 2.00. Unul dintre cei cinci atentatori l­a somat să se oprească, însă Șețu a refuzat. Așa că a tras, iar Șețu a murit după ce ajunsese rănit la spital. Cei mai mulți dintre funcționarii Legației au reușit să părăsească incinta în dimineața de 15 februarie. Clădirea a fost încercuită de poliția elvețiană, care a refuzat

să intervină în forță, pentru că existau ostatici. Cei cinci au formulat o serie de revendicări politice, inclusiv eliberarea din închisoare a unor personalități precum Dinu Brătianu. Apoi, în 16 februarie, s­au predat. Ei au primit pedepse ușoare. Șeful grupului, Oliviu Beldeanu, după eliberare, a fost răpit în Berlinul occidental de agenți ai ser­viciilor de spionaj est­germane STASI și ai Securității. A fost adus în România, legat, într­un coș de nuiele. Apoi, după un proces sumar, a fost executat în data 18 februarie 1960, în București.

Cine sunt cei cinci?

Grupul era format din Ioan Chirilă, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu, Teodor Ciochină și Oliviu Beldeanu. Ultimul era și șeful grupului. Toți aveau biografii interesante. Teodor Ciochină, basarabean de origine, avea cetățenia germană și s­a înrolat în Wehrmacht pentru a lupta împotriva comuniștilor. La finalul războiului, ca să nu fie deportat în Siberia, a trecut

granița în România, cu ajutorul unui cal, care a înotat peste Prut. A fost anchetat de autoritățile comuniste, dar a reușit să fugă în Iugoslavia lui Tito, apoi a ajuns la Trieste, în Italia. S­a întors în Germania, unde a suferit un accident grav de mașină.

Oliviu Beldeanu era fiul unuia dintre șefii PNȚ din Dej. Tatăl său, Oliver Beldeanu, avea un cinematograf în oraș. Oliviu Beldeanu se pare că a fost implicat și în asasinarea unui

agent comunist de poliție din Dej. El a fugit în Iugoslavia în data de 1 ianuarie 1949. Se pare că a devenit agent secret titoist și a îndeplinit o serie de misiuni în România.

Apoi, Oliviu Beldea nu a fugit la Trieste, în Italia, și a ajuns în contact cu serviciile secrete americane prin inter mediul comandorului Mircea Petru. Pe Chirilă, Beldeanu l­a recrutat în grupul său pe când se aflau în Iugoslavia. Și Chirilă a fost agent titoist, însă împreună cu

Beldeanu au decis să fugă în Italia, la Trieste, după ce au primit misiunea de a spiona unitățile militare sovietice dislocate în Timișoara.

Dumitru Ochiu fusese turnător al Securității. El i­a mărturisit acest lucru lui Beldeanu și a transmis apoi informații false Securității. De aceea, surpriza autorităților comuniste a fost totală. Stan Codrescu a avut rude printre luptătorii anticomuniști din munți.

ÎntreBăriAgenți americani?toți cei cinci au fost diabolizați de presa comunistă, care a spus că ar fi fost agenți ai americanilor. surse documentare arată că, într-adevăr, cei cinci au fost folosiți de servici-ile secrete americane, dar nu în această misiune. Mai mult, ameri-canii s-ar fi opus atacării legației rPr, de aceea, oliviu Beldeanu a procurat pe cont propriu arma-mentul folosit în atac. se pare că acesta provenea de la un dentist din Konstanz, rolf rutschmann. oficial, atacul asupra legației a fost considerat un act de terorism, mai ales că tinerii luptători au ucis un om. După căderea comunismului, ei sunt considerați eroi. Însă abia is-toricii viitorului vor putea răspunde la întrebarea dacă cei cinci au fost spioni, teroriști sau eroi.

În februarie 1955, cinci

tineri luptători anticomuniști români au vrut să jefuiască Legația comunistă și să pună mâna pe documente compromițătoare.

domus util14 R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 2 1 i a n u a R i e 2 0 1 1

ÎNTREŢINERE. Materialele textile şi accesoriile pentru pat şi masă necesită o îngrijire atentă

Pernele, cuverturile, plăpumile, feţele de masă etc. necesită o întreţinere regulată pentru a le prelungi „durata de viaţă“. Fiecare textură în parte trebuie îngrijită după anumite reguli.

Pentru a avea un „look“ fresh este bine ca pernele din puf să fie curăţate uscat, plapuma să o aerisiţi afară de câteva ori pe an şi să puneţi câteva picături de cerneală la ultima clătire a cearceafurilor

ion.diamandi@romanialibera.ro

Materialele tex-tile reprezin-tă o parte deo-sebit de im-portantă a de-

corului în locuinţă, asigurând şi confortul necesar. Indiferent da-că este vorba de cuvertură, pernă sau faţă de masă, acestea se pot păta sau pot avea un „look“ obosit după folosire. Am dori însă ca toc-mai aceste accesorii să aducă un plus ambianţei şi să fie plăcute la utilizare.

Feţele de masă

Pentru ca petele să nu aibă timp să pătrundă adânc în fibra ţesătu-rii, este de preferat ca faţa de masă să fie spălată imediat după utili-zare. Dacă pata este persistentă şi nu a ieşit la spălat, nu faceţi gre-şeala de a călca faţa de masă necu-răţată corespunzător, deoarece murdăria se va fixa şi mai bine şi nu va putea fi înlăturată decât printr-o înmuiere prelungită.

Feţele de masă din bumbac sută la sută sau amestec (bumbac şi poliester) sunt uşor de întreţinut. Acestea trebuie să fie spălate la maşină, la o temperatură cuprin-să între 60 şi 95˚C (fibre naturale) şi între 40 şi 60˚C (sintetice). Feţele de masă albe din in sau amestec suportă o temperatură uşor mai ridicată a apei. Pentru cele colora-te în nuanţe vii se foloseşte apa călduţă.

Pete rezistente. Petele de gră-sime se freacă uşor cu câteva pică-turi de detergent lichid, se lasă câteva ore să acţioneze, după care se spală la maşină, având grijă ca apa să fie încălzită progresiv.

Petele de cerneală ies cu alcool de 90˚ sau cu acetonă. Călcarea acestora se realizează mai uşor dacă ţesătura este încă umedă. În cazul în care este bine uscată, aceasta trebuie umezită cu un va-porizator special de lenjerie.

Pernele

Se recomandă ca pernele din puf sau pene să fie curăţate uscat. Pernele din fibre sintetice vor pu-tea fi spălate şi la maşină. Pentru a le menţine forma, trebuie scu-turate din timp în timp, o operaţi-une deloc dificilă şi foarte amu-zantă. O dată pe an, scoateţi per-nele la aer, evitând expunerea di-rectă la soare, deoarece se decolo-rează învelitoarea. Pernele sinte-tice se pot spăla foarte simplu la maşină sau la mână.

Spălarea la maşină. Verificaţi mai întâi ca ţesătura în care este prinsă să nu fie perforată.

Înainte de a introduce pernele, asiguraţi-vă că detergentul a fost bine dizolvat în apă. Presaţi perna pentru a scoate tot aerul conţi-nut, apoi scufundaţi-o complet în apă. Utilizaţi un circuit de spălare pentru articole delicate, dar cu un timp scurt, ţinând cont ca nivelul apei să fie maximum admis.

Spălaţi câte două perne simul-tan pentru a echilibra încărcătu-ra maşinii.

Spălarea de mână. Dizolvaţi bine detergentul în apă, după ca-re introduceţi perna, presând cu

putere pentru ca soluţia să pă-trundă bine în interior. După spălare, clătiţi abundent şi stoar-ceţi foarte bine (eventual la ma-şina de spălat).

Plapuma

În primul rând, plapuma necesi-tă o cuvertură ca textilă protec-toare şi totodată ca element de în-frumuseţare.

„Umplutura“ plăpumii se mişcă şi se strânge în timp, aplatizân -du-se prin folosire. Pentru a-i reda forma obişnuită, aveţi grijă să scuturaţi plapuma cel puţin o da-tă pe săptămână, schimbând sensul de lăţime şi lungime.

De câteva ori pe an, este bine să aerisiţi plapuma afară, având gri-jă ca aceasta să fie expusă direct razelor solare.

Dacă vreţi să scoateţi petele existente pe plapumă, aveţi grijă ca, anterior, să îndepărtaţi din lo-cul cu pricina „umplutura“ pen-tru a nu se uda. Spălaţi apoi pata cu un săpun obişnuit!

Dacă însă puful dinăuntru s-a udat, uscaţi-l cu un uscător de păr, deoarece trebuie să evitaţi mucegăirea acestuia.

Spălarea plăpumii este de prefe-rat să se realizeze „a sec“, din pri-cina uscării dificile a pufului din interior.

În ceea ce priveşte depozitarea pe termen lung, evitaţi rularea foarte strânsă. Preferaţi suspen-darea pe o bară, pentru a nu afec-ta „umplutura“ printr-o poziţio-nare defectuoasă. În locul sacilor de plastic, alegeţi pentru acoperi-re un cearşaf din bumbac.

Cearşaful

Există câteva reguli de bază pen-tru spălarea corespunzătoare a cearşafurilor, fie că este vorba

despre curăţarea de mână sau maşină.

Cearşafurile albe necesită un tratament special pentru menţi-nerea unui aspect strălucitor. Se poate obţine o culoare albă, proas-pătă a cearşafurilor albe dacă în ultima apă, de clătit, se adaugă două-trei picături de cerneală al-bastră. Dacă cearşaful este ţesut din fibre naturale, se poate spăla la 95 ,̊ la program lung, adăugând în apă înălbitor special de rufe.

Cearşaful nu se va mai îngălbe-ni dacă va fi învelit pe timpul păs-trării în şifonier într-un plastic de culoare închisă sau într-o textură metalică suplă.

Unele pete nu ies prin spălare la maşină, fapt pentru care trebuie scoase înainte. Petele de cernea-lă se pot înlătura prin înmuierea

în lapte. Alcoolul de 90˚ în com-binaţie cu clorul reprezintă un tratament eficace.

Atenţie! Alcoolul de 90˚ este in-terzis în cazul fibrelor sintetice şi artificiale. În cazul acestora este bine să tamponaţi locul cu sare de lămâie şi apoi să-l clătiţi. Dacă este vorba de mătase, se aplică deasupra o cârpă înmuiată într-un amestec de 1/3 alcool şi 2/3 apă rece.

Petele de vin, dacă sunt vechi, trebuie curăţate cu apă şi puţin clor. Dacă pata persistă, folosiţi apă oxigenată.

În funcţie de materialul din ca-re este confecţionat, cearşaful se comportă diferit la spălare. Ţesă-turile din bumbac nu suportă temperaturile ridicate, iar cele din mătase se curăţă, de prefe-

Electrocasnicele Bosch, aproape de cei nevoiași

Duşumele industriale, dar foarte naturale

Noutăți

Încă din anul 2004, Bosch Electrocasnice s-a implicat în mod activ în sprijinirea copiilor dezavantajaţi social. Astfel, firma germană a par-ticipat în fiecare an în care s-au organizat evenimente caritabile pentru susţinerea proiectului „Casa Dorin-ţelor“, evenimente menite să ajute la strângerea de fonduri. Proiectul „Casa Do-rinţelor“ a fost demarat prin construirea în 2005 a prime-lor facilităţi în cadrul unui centru multifuncţional în Micfalău (jud. Covasna). La finele lunii decembrie 2010, Bosch Electrocasnice, în parteneriat cu Fundaţia „Mereu Aproape“, a sprijinit 5 familii din Doljeşti, judeţul

În decembrie s-a desfăşurat la Hanovra cel mai mare târg din domeniul pardo-selilor şi acoperirilor de pardosele, DOMOTEX. Una dintre cele mai apreciate noutăţi a aparţinut firmei Bolefloor din Olanda. Se ştie că în materie de pardoseli şi parchet sunt foarte căutate cele care prezintă un aspect cât mai natural, de exemplu chiar mici defecte (noduri, crăpături) care se regăsesc

Neamţ, donând câte un aragaz şi o combină frigorifică Bosch pentru dotarea noilor case construite de Fundaţia „Mereu Aproape“ cu ajutorul sponsori-zărilor. „Ne bucurăm că putem oferi acestor familii greu încer-cate produse care să le facă viaţa mai uşoară şi de care să se poată bucura mult timp de acum îna-inte. Venirea în întâmpinarea nevoilor oamenilor şi protejarea mediului înconjurător se află în centrul preocupărilor noastre, fie că gândim un produs nou, îl concepem sau îl fabricăm. Din acest motiv, suntem foarte bucuroşi că am putut sprijini cele 5 familii de sinistraţi“, a declarat Mihai Voicilă, directo-rul general al companiei BSH Electrocasnice.

deseori pe suprafeţele de lemn, cum sunt la duşumele. Până acum, cele realizate industrial pe scară mare prezentau astfel de defecte, însă erau debitate cu linii foarte drepte, ceea ce venea în contrast cu „natu-ralul“ suprafeţei. Duşumelele realizate de Bolefloor prezintă fiecare un design diferit, cu margini curbe şi neregulate, care urmează creşterea natura-lă a unui copac, oferind astfel o ambianţă unică.

Confort sporit Cu textile fresh

rat, de mână, la o temperatură joasă. Lenjeria din lycra, polies-ter, poliamidă se spală la maşină, la o temperatură medie. Dacă es-te vorba de ţesături colorate, de-colorarea cearşafurilor poate fi prevenită respectând tempera-tura de spălare de 30˚C.

În plus, trebuie să ştiţi că tem-peraturile foarte ridicate consu-mă mai multă electricitate şi sunt necesare doar în cazul în care cearşaful este foarte murdar.

Spălând un cearşaf colorat cu apă rece şi detergent în care se adaugă o ceşcuţă cu oţet, culoa-rea se va fixa mai bine şi nu se va mai decolora pe viitor.

Dacă ţesătura e uni, acelaşi re-zultat îl veţi obţine şi prin înmu-ierea în apă cu oţet.

Concurs internaţional de design Roca Mai aveţi doar câteva zi-le pentru a vă înscrie la Concursul Internaţional de de sign iniţiat de firma Roca–Jump the gap! Deşi startul înscrierilor a fost în septembrie 2010, terme-nul de închidere a acestora este 31 ianuarie 2011, ora 13. Astfel, dacă sunteţi designer sau arhitect (student sau profesionist) şi aveţi sub 35 de ani, acum este momentul să vă înscri-eţi la acest concurs pe http://jumpthegap.net! Câş-tigătorul va primi un pre-miu în valoare de 5.000 EUR şi va fi anunţat în septem-

brie 2011, în cadrul Expoziţiei 100% Design din Londra, unul dintre cele mai importante evenimente din lumea desig-nului. Această etapă presupune doar înscrierea ca participant, nu şi depunerea proiectului! Termenul-limită pentru tri-miterea acestuia este 29 aprilie 2011. Mai multe detalii despre etapele competiţiei poţi găsi pe site-ul www.jumpthegap.net.Roca doreşte ca, prin interme-diul acestei competiţii, să spri-jine tinerele talente din întrea-ga lume şi să ofere proiectului câştigător şi autorului acestuia posibilitatea de a dobândi recu-noaştere internaţională.

domus util R o m  n i a L i b e R à , v i n e R i , 2 1 i a n u a R i e 2 0 1 1 15

Pentru un altfel de decorScara interioară poate să fie transformată dintr-un pasaj banal de trecere între niveluri într-o componentă emblematică a locuinţei.

PAS CU PAS. Confecţionarea unei balustrade

constantin.stefan@romanialibera.ro

U nul dintre ele-mentele impor-tante care poten-ţează această transformare es-

te balustrada. Multitudinea de modele și de materiale de pe pia-ţă pare a fi un factor care vine în ajutorul proprietarilor. De multe ori însă, lucrurile nu stau așa. Tocmai gama atât de extinsă de modele îngreunează alegerea. În cele mai multe cazuri, aceasta pendulează între materiale și costuri: materialele clasice (lemnul, fierul forjat, marmura) au preţuri mari, în timp ce ma-terialele ieftine (PVC-ul) au un standard estetic inferior.

În cele ce urmează vă vom pre-zenta o cale de mijloc între cele două opţiuni. Este vorba de o ba-lustradă construită din ţeavă rectangulară și fier modelat la rece cu mână curentă din lemn.

Realizarea balustradei se face în trei etape

1.Mai întâi se confecţionează șabloanele la faţa locului.

Acestea sunt, de fapt, cadrele în care se va monta dantelăria me-talică. Ele se realizează din ţeavă rectangulară și au dimensiunile dorite de proprietari.

Construcţia lor începe cu mă-surarea suprafeţei de lucru și cu stabilirea poziţiei picioarelor balustradei. Pe poziţiile respec-tive treptele se găuresc și se fi-xează picioarele, în șuruburi cu dibluri. În continuare, se reali-zează elementul inferior de re-zistenţă al balustradei, conform cu dimensiunile obţinute în ur-ma măsurătorii. Acesta se su-dează de picioarele fixate ante-rior (foto 1).

Operaţiunea se repetă și cu ele-mentul superior de rezistenţă. După ce a fost confecţionat, el se fixează de elementul inferior cu montanţi provizorii (foto 2).

La final, ansamblul se demon-tează și se transportă în fabrică.

2.În faza a doua a construcţi-ei, balustrada este realizată

în conformitate cu șabloanele fabricate pe șantier. Mai întâi es-te executat cadrul de rezistenţă compus din cele două elemente: inferior și superior. În cazul mo-delelor elicoidale, spiralate sau mixte se merge din nou pe

șantier pentru a se verifica încă o dată poziţia balustradei.

După această ultimă verifica-re, modelul (dantelăria metalică obţinută prin modelarea la rece a barelor de fier) este montat în interiorul cadrului. Balustrada

ion.diamandi@romanialibera.ro

Nu puţine sunt cazurile când aspectul plantelor de aparta-ment este alterat de o pleiadă de simptome care, dacă nu sunt luate în seamă, conduc la pier-derea florilor. Dacă primul gând se îndreaptă spre o boală sau un dăunător, de multe ori vinovaţi sunt factorii de mediu: lumina, apa, căldura, aerul, hrana. Tul-burările provocate de aceștia sunt cunoscute sub denumi-rea de boli fiziologice. La aceste simptome și cauze va trebui să reflectaţi atunci când achiziţio-naţi o plantă.

Menţinerea plantelor într-un mediu conform exigenţelor lor este o condiţie esenţială pentru succesul pe care și-l dorește fi-ecare. Însăși alegerea speciilor trebuie subordonată condiţii-lor pe care le putem oferi. Este foarte important să se discearnă între îmbătrânirea naturală a plantei, pregătirea ei pentru re-paus, simptomele atacului agen-ţilor dăunători și simptomele și disfuncţiile datorate condiţiilor de mediu necorespunzătoare.

Factori negativi

Printre factorii necorespunză-tori care duc la moartea plantei se pot enumera: lipsa sau in-suficienţa luminii, expunerea directă la soare a plantelor care nu suportă insolaţia, căldura

Bolile plantelor de apartamentCOLŢUL VEDE. În timpul iernii plantele au de obicei condiţii mai dificile

Achiziţionarea unei plante, chiar dacă aceasta vă place, arată bine estetic, nu întotdeauna este potrivită condiţiilor pe care le aveţi în casă. Ca urmare, este necesar să solicitaţi și relaţii referitoare la factorii de mediu de care planta are nevoie și pe care va trebui să-i oferiţi, făcând astfel o comparaţie cu ce aveţi în locuinţa dumneavoastră. Tulburările provocate de factorii de mediu sunt cunoscute sub denumirea de boli fiziologice. Pentru a ști cum să le preveniţi ne-am adresat unui specialist, ing. agronom Luminiţa Mușetescu.

excesivă, frigul și gerul, uscarea pământului din ghiveci, ume-zeala excesivă a substratului de pământ, curentul de aer, insufi-cienţa și lipsa hranei.

Simptome și cauze

Căderea bruscă a frunzelor se poate datora șocului de căldură, curentului de aer rece, trecerii bruște la intensitatea luminoa-să, uscăciunii de la rădăcini, mutării plantelor în alt spaţiu.

Ondularea, răsucirea, căderea și îngălbenirea fruzelor pot fi urmarea frigului, apei în exces sau curenţilor de aer rece, în timp ce uscarea și căderea frun-zelor de la baza plantelor se pot datora luminii insuficiente, căl-durii excesive și apei insuficien-te, iar brunificarea vârfului și marginilor frunzelor – apei ex-cesive sau insuficiente, căldurii excesive sau reduse, aerului us-cat sau hranei în exces.

Ofilirea frunzelor este pro-dusă de aeraţie uscată, lumi-nă multă, pământ uscat, apă în farfuria ghiveciului. Petele brun închis pe frunze se dato-rează excesului de umezeală, petele alb-gălbui – udării cu apă rece, soarelui în exces, prezen-ţei stropilor de apă pe frunzele speciilor care prezintă peri, în timp ce petele brune încreţite sunt un rezultat al insuficien-

ţei apei. Frunzele galbene ce se menţin pe plantă sunt produ-se de excesul de calciu în sol și udare cu apă dură, iar cele mi-ci, palide și înguste, de hrană și apă insuficiente pe timpul verii și căldură, lumină puţine și pă-

se grunduiește, apoi este vopsită cu vopsea granulară care se aplică prin pulverizare. Pentru fixarea vopselei, balustrada este introdusă într-un cuptor speci-al. La finalul acestei etape este fasonată mâna curentă din

lemn în conformitate cu ele-mentul superior al balustradei.

3.În a treia (și ultima) etapă, echipa de meșteri se de-

plasează din nou pe șantier pentru a realiza montajul final (foto 3).

Situație inițială

Etape de lucru

Situație finală

2

1

2

3

1

mânt umed, pe timpul iernii. Putrezirea tulpinii și a frun-zelor este produsă de prezenţa apei pe frunze, în special noap-tea, în perioada de iarnă.

Căderea bobocilor este produ-să de aerul uscat, lumină și apă

N umeroase cer-cetări sunt în derulare în ve-derea inovării și

descoperirii de noi soluţii și materiale cu aplicaţie în domeniul construcţiilor și instalaţiilor. Am făcut o selecţie a celor mai impor-tante care, în mod sigur, vor revoluţiona domeniul con-strucţiilor, dar și al locuirii și stilului de viaţă. După cum se poate observa, cer-cetările sunt îndreptate în special către economisirea de energie, dar și spre un confort sporit în locuinţe. Este specificat și orizontul pentru care se speră ca aceste inovaţii să poată fi implementate în practică.

Panou solar în vopsea

Este vorba de o vopsea care permite transformarea oricărei suprafeţe într-un panou voltaic cu ajutorul nanoparticulelor integrate în soluţie, cercetări efec-tuate la Universitatea din Toronto.Suprafeţele astfel vosite vor fi mult mai efici-ente pentru că vor capta lu-mina infraroșie, adică 30% din energie, în loc de 6%, cât este în cazul celulelor fotovoltaice clasice. Apariţie estimată: 6-7 ani.

Un balon de liniște

Să dormi cu ferestrele deschise în plin centru al orașului sau să lucrezi la bi-rou fără să auzi ce se discută în jur: iată ce oferă balonul antizgomot. Principiul pe care se bazează constă în emiterea unei unde so-

Materiale și soluţii ale viitorului

Cercetări

nore în opoziţie cu zgomotul ambiant, cele două unde anulându-se reciproc. Apariţie estimată: 5-6 ani.

Vopsea antimicrobi

Vopseaua este compusă din polimeri cu microparticule care străpung membranele virușilor. Este foarte eficace asupra virusului gripei, dar și a unor bacterii rezistente de tip Escheichina Coli. Cercetările sunt în curs la Massachussets Institute of Technology. Apari-ţie estimată: 3-4 ani.

Cimentul care absoarbe poluarea

Acesta absoarbe principalii poluanţi produși de circulaţia automobilelor și de încălzirea locuinţelor. Graţie energiei luminoase, fotocatalizatorul conţinut în ciment accelerează reacţia chimică ce descompu-ne poluanţii. Se va putea folosi la finisarea faţadelor sau pen-tru zugrăveli interioare care absorb poluanţii casnici, cum este formaldehida. Apariţie es-timată: 2-3 ani.

Ţevi care se repară singure

Astfel de ţevi sau furtunuri sunt realizate din materiale la care legătura dintre atomi este de natură fizică, nu chimică. În acest caz, când plasticul se rupe, este suficient să se apro-pie cele două capete pentru ca legătura dintre atomi să se refacă. Cu timpul, orice fel de obiect ar putea fi reutilizat după ce s-a spart sau crăpat, iar aplicaţia se poate extinde la lacuri și adezivi. Apariţie estimată: 5-6 ani.

insuficiente și mișcarea plan-tei, ultimele cauzând și lipsa florilor, în timp ce fanarea (tre-cerea) florilor prea repede este rezultatul apei și luminii in-suficiente, căldurii excesive și aerului uscat.

Frunzele veștede ale Yuccăi datorate „intervenţiei“ pisicii asupra pământului vor trebui tăiate, deasupra ghiveciului se va monta o plasă pentru protecție iar udările se vor rări, la zece zile

culturăTrei preoți francezi din Gap au ajuns staruri în Franța după ce albumul lor „Spiritus Dei“ a ocupat câteva săptămâni locul 1 în topul vânzărilor. Trupa „Les prêtres“ cântă muzică religioasă, dar și coveruri după Leonard Cohen.

LeS PrÊTreS. Trei preoți creștini cuceresc topurile muzicale în Franța

Trimișii lui Dumnezeu pe scena pop

16 R o m â n i a L i b e R ă , V i n e R i , 2 1 i a n u a R i e 2 0 1 1

Les Prêtres au vândut peste 500.000 de albume. photobucket

preoții-cântărețiIrlandezii, în avangardăAventura preoților francezi în lu-mea muzicală nu este singulară. În 2008, trei preoți irlandezi – The Priests – au vândut aproape 1,5 mi-lioane de discuri în Europa și s-au bucurat de succes de critică, fiind considerați „adevărați tenori“. În același an a apărut și albumul „Chant: Music For The Soul“, in-terpretat de un cor de călugări cis te rieni, de la Mănăstirea Stift Heiligenkreuz din pădurile vie ne ze. Albumul a atras atenția lumii, inspi-rând un film austriac de ficțiune. HBO a lansat anul trecut documen-tarul „Top Ten Monk“, oferind pen-tru prima oară detalii despre viața din mănăstire: călugării se trezesc la 4.30 și cântă 6 ore zilnic.

ada.dumitrescu@romanialibera.ro

Î n doar câteva luni de la lansare, discul „Spi-ritus Dei“ al formației „Les prêtres/preoții“ s-a vândut în peste

500 de mii de exemplare, sur-clasând nume grele ale scenei pop–rock din hexagon. A fost lansat de curând în canada și Italia. Membrii trupei sunt însă nevoiți să suporte criticile ve-hemente ale comunității care le reproșează că repertoriul nu este unul sută la sută liturgic. „Spiritus Dei“ conține 14 melo-dii, de la muzică sacră – „Ave Maria“ – până la titluri „profa-ne“ din pop: „Quand on n’a que l’amour“ a lui Jacques brel, „Il faudra leur dire“ a lui Francis cabrel sau chiar un cover după hitul „hallelujah“ al lui Leo-nard cohen.

„toate cântecele noastre au un punct comun, dragostea. Dragostea pentru Dumnezeu sau dragostea pentru oameni“, se apără preoții-cântăreți.

„O ocazie providențială“

proiectul muzical Les prêtres a pornit la inițiativa episcopului din Gap Jean-Michel di Falco Léandri, care încerca să obțină finanțare pentru construcția unei biserici în Franța și pen-tru cumpărarea de echipament informatic pentru o școală din Madagascar. La urechile epis copului au ajuns într-o zi veștile că în Irlanda confrații

săi au pus bazele unei trupe, „the priests“, care a semnat un contract de peste un milion de euro cu Sony. pentru că mâna Domnului lucrează, în aceeași perioadă canalul tF1 Musique organiza un casting pentru un boys-band. Așa că episcopul jean-Michel di Falco Léandri a ales cinci băieți cu „aptitu-dini muzicale“ și i-a înscris în concurs. În urma selecției ca-nalului francez au rămas doar trei: Jean-Michel bardet, 46 de ani, preot la catedrala din Gap, charles troesch, 27 de ani, vicar al parohiei din Saint-Roch Gap, și Nguyen Dinh Nguyen, 25 de ani, seminarist în eparhie. Adi-că „Les prêtres“.

Dacă doi dintre cei trei preoți aleși au mai cochetat cu muzi-ca, Jean-Michel a studiat pianul și trombonul la conservator, iar seminaristul Nguyen a făcut parte de mic copil din corul bi-sericii, charles, vicarul, a avut o viață zbuciumată înainte de a se preoți. tânărul deține o di-plomă în relații publice, a lucrat

ca barman, dar și la Disneyland paris. Asemenea superiorului lor, preoții consideră că a fost „o ocazie providențială“ să poată stabili contacte cu oameni care altfel se îndepărtează din ce în ce mai mult de biserică.

„Nu ne vom plimba în Ferrari“

Acum, episcopul di Falco Léandri veghează asupra trupei ca un adevărat manager: „Mă ocup ca muzica lor să ajungă la oameni oriunde ar fi“. Deocam-dată „Les prêtres“ fac turnee, dar cântă numai în biserici și catedrale, însă nu zic nu dacă într-o zi vor fi nevoiți să iasă pe stadioane. ba chiar nu exclud

varianta unei colaborări cu Ma-donna, dacă vedeta americană i-ar vrea.

Respectându-și misiunea creș-ti nă, preoții promit să do ne ze banii obținuți din drepturi de autor în scopuri caritabile. „Nu ne vom plimba în Ferrari“, glu-mesc cei trei. cu toate acestea, trebuie să se supună tratamen-tului de star: înregistrări în stu dio, filmări pentru clipuri și campanii de publicitate. Au dat zeci de interviuri pentru posturi de televiziune și au apărut pe coperta unor prestigioase revis-te. ba chiar, în campania de pro-movare a cD-ului, au răspuns la întrebările fanilor pe videochat-ul site-ului tF1. Întrebați de un

telespectator, dacă în lumina re-flectoarelor nu se simt departe de Dumnezeu, răspund: „până la urmă, Dumnezeu e lumină“.

„Managerul“ lor, episcopul J.M. di Falco Léandri, spune că expunerea mediatică susci-tă reacții diferite, fiind adesea acuzați că s-au dedulcit la lu-mea showbizului: „Îmi asum. Dacă alții vor să rămână în sa-cristie este problema lor“.

„există viață după mesă“

De altfel, ei susțin că identitatea de preot nu se suprapune nicio-dată celei de star. „De patruzeci de ani am învățat că lucrurile mari se întâmplă în afara pla-tourilor, după ce luminile s-au stins“, spune episcopul. Vicarul charles troesch se declară feri-cit să poată oferi „o altă imagine asupra prelaților“, că poate ara-tă astfel că „există viață după mesă“.

În luna aprilie a acestui an Les prêtres vor lansa un nou album.

pubLIcItAte

exPOzIțIe

Kaleidoscop în imagini Astăzi, la Universitatea Hyperion din București se va vernisa expoziția de

fotografie „Kaleidoscop“, realizată de studenții Facultății de Jurnalism din cadrul școlii. Sub sloganul „emoții fotografice în printuri jurnalistice“ vor fi prezentate zeci de fotografii expuse pe câteva rulouri. ele sunt „viziunea noastră, modalitatea prin care suntem capabili a înțelege și percepe mediul

înconjurător. Îmbină utilul cu plăcutul, simțul practic cu cel artistic“, spun autorii. Studenții au fost sprijiniți de profesorul Vlad Leu.

FeSTIvaL

Pinochet și fotbal în filme chiliene o fetiță indiană care traversează singură

180 km, din Bolivia în chile; poveștile celor care au supraviețuit în la gărele dictatorului pinochet; vânzători de ni micuri prin autobuze transfor mându‑se în oa meni de afaceri cu alură corporatistă; comedii romantice la vârsta a treia și povești adevărate despre fanii fotbalului local sunt subiectele filmelor chiliene

ce vor fi prezentate timp de patru zile la București. Startul se dă astăzi, la ci ne ma elvira popescu, de la ora 19.00, în prezența ambasadorului republicii chile, și se încheie luni, 24 ianuarie. peliculele sunt prezentate în versiune spa niolă, subtitrate în engleză, iar valoarea biletelor este de 7 lei.

Stiri

„Spiritus Dei“ conține 14 melodii, de la muzică sacră – „Ave Maria“ – până la titluri

„profane“ din pop: „Quand on n’a que l’amour“ a lui Jacques Brel, „Il faudra leur dire“ a lui Francis Cabrel sau chiar un cover după hitul „Hallelujah“ al lui Leonard Cohen.