Romania - Judeţul Buzău

7/29/2019 Romania - Judeul Buzu

1/15

Judeul Buzu

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul Buzau face parte dintre judetele de munte ale Tarii. Este situat n parteade N-E a Munteniei, pe valea Buzaului si n drumul cel mai scurt ntre Transilvania siMarea Neagra. (Calea ferata n constructie peste pasul Buzaului va nlesni mult scurgereaproduselor Transilvane spre Mare).

Suprafa. 4.936 km.
http://romaniainterbelica.memoria.ro/pictures/fullsize/95/Harta/32___harta_judet.jpg


2/15

nfiarea pmntului. De la N. catre S. se deosebesc trei mari unitati de relief : 1)Muntele, despartit n culmi, de 800 1.900 m dispuse radial ( Ciucasul pe hotarul sprePrahova, Siriul, Penteleu ), 2) din munti pornesc, piezis, pinteni de gresie dura, carecuprind ntre ei bazine lungi de depresiune si fac tranzitia catre dealurile subcarpatice.Vai sculptate ntre cutele acestor dealuri despart si tinutul dealurilor ntr-o serie de culmi

si de cuvete. Ultima culme ( Istrita ) se ridica repede la peste 750 m si contrasteaza cu atreia unitate de relief a judetului : 3 ) Cmpia, neteda, ntinsa si crestata de vai maiacentuate doar n imediata apropiere a dealurilor.

Clim i ape. n munti, temperatura medie a verii este sub 18 ; se ridica apoi treptat siajunge la cmpie la peste 22. Ploile nu sunt prea abundente nici n munti. n suduljudetului, unde predomina clima de stepa, ploile scad sub 500 mm.

Aproape toate apele judetului din munti si din Subcarpati, cele doua Bsce, Slanicul,Niscovul, se strng n rul Buzau. Celelalte praie, care ies din marginea nalta a

dealurilor, seaca n timpul verii.

Vegetaia. n bazinul Bscelor sunt nca ntinsi codri de brazi si molizi, n al Buzauluinsa predomina fageturile. Numai masivul deluros cuprins ntre genunchiul Buzaului sicmpie a ramas acoperit de ntinse stejerisuri.

Adapostul pe care l ofera cotul Subcarpatilor a ngaduit aici aparitia unor plante deorigine mediteraneana : migdalii si o specie de curpen.

n cmpie e domeniul stepei, nlocuita acum mai pretutindeni de cereale. La margineanordica a acestei stepe se gaseste cea mai sudica fsie de cernoziom adevarat dincuprinsul Romniei. Pe scursorile sarate coborte din dealuri, se ntlnesc asociatiihalofile (de saraturi), iar pe dunele din sudul judetului, asociatii de arenacee (de nisip).

Bogii minerale. n regiunea muntelui se gasesc cunoscutele izvoare termale de la Siriu; cele mai nsemnate minerale sunt nsa cele de laguna : sarea n masive, n special pe

valea Slanicului, lignitul n marginea externa a Subcarpatilor si petrolul ( Arbanasi,Pclele, Monteoru ).

Istoriesus

Vechime i dezvoltare istoric. Judetul B. si-a luat numele de la apa care-l strabate sau,mai curnd, de la muntele Buzau.
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/buzau/#tophttp://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/buzau/#top


3/15

Tinut stravechi, n care s-a dezvoltat viata patriarhala a cnejilor si voievozilor romni, aicaror urmasi au fost boierii buzoieni, care au jucat un mare rol politic n viata TariiRomnesti, ncepnd din sec. XVI.

Pe teritoriul acestui judet, n orasul Buzau, Radu cel Mare a fixat resedinta episcopieinfiintate de dnsul.

Tipografia episcopala de la Buzau a fost, n veacul XVIII, un focar nsemnat de culturapentru tarile noastre.

Pe valea Buzaului s-au scurs spre Schela Brailei bogatiile Transilvaniei.

Monumente istorice. Biserica resedintei episcopale din Buzau, construita n sec XVI,reconstruita de Matei Basarab n 1649 si reparata n 1740.

Biserica Banului, naltata n 1722 de catre Adriana, vaduva vornicului SerbanCantacuzino.

Mnastirea de maici Barbu din Grajdana, ctitorie din 1668 a lui Barbu, capitanul demargine.

Mnastirea Ciolanul, ctitorie din 1590 a Doamnei Neaga.

Biserica Cislau (fosta mnastire) naltata de Doamna Neaga n sec XVI si reconstruita deepiscopul Metodie la 1749.

Schitul Crnul, naltat n 1536, reparat n 1643 de Matei Basarab.

Schitul Gavanele, naltat n 1790 de Mihail Voda Sutu

Biserica din Vintila-Voda, naltata n 1532 de Vintila- Voda.

Biserica din Alunis.


4/15

Biserica din Berca, din sec XVI.

Mormntul Mitropolitului Luca Cipriotul, contemporanul lui Mihai Viteazul, se afla nvechiul schit de la Izvorani.

La Monteoru, importanta asezare preistorica de la nceputul epocii bronzului.

Populaiesus

Starea populaiei. Judetul B. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamntului generalal populatiei din 29 decembrie 1930, un numar de 309.425 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor

Total Barbati Femei

Total judet 309.4 151.2 158.2

Total urban 42.56 21.29 21.27

1. Orasul Buzau 36.12 18.05 18.07

2. Orasul Mizil 6.449 3.243 3.206Total rural 266.9 129.9 139.9

1. Plasa Buzau 82.79 30.77 43.02

2. Plasa Cmpul 65.57 32.24 33.33

3. Plasa Slanic 65.49 32 33.5

4. Plasa Tohani 53.01 25.94 27.07

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Locuitori

Toate vrstele 309.4 30 - 49 de ani 64.58

0 - 9 ani 89.61 50 - 69 de ani 29.31


5/15

10 - 29 ani 118.5 70 de ani si peste 5.55

Vrsta nedeclarata 1.892

Micarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul B., dupacifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931-1936 sunturmatoarele :

Anual

Cifra probabila apopulatieii judetuluila 1 iulie n fiecarean

Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti

viiMorti

Excedent

natural

Nascuti

viiMorti

Excedent

natural1930 -1935(medieanuala)

- 12.797 6.636 6.161 39,4 20,4 19,0

1931 312.138 12.277 6.85 5.427 39,3 21,9 17,4

1932 318.397 13.748 7.095 6.653 43,2 22,3 20,9

1933 324.626 12.823 6.04 6.783 39,5 18,6 20,9

1934 331.539 12.814 6.559 6.255 38,7 19,8 18,91935 337.289 12.322 6.637 5.685 36,5 19,7 16,8

1936 343.43 12.626 7.147 7.147 36,8 20,8 16,0

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. a fost de 348.573locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 309.425locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 39.148 locuitori n timpde sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 17,7%.

nfiare socialsus

Cine a cutreierat ntreaga Muntenie si Oltenie, a putut constata n general urmatorul faptde geografie umana :desimea satelor si catunelor din regiunile deluroase ale judetelor demunte e n contrast cu raritatea lor n ntinsul cmpiilor. Contrastul acesta ni-l nfatiseazasi judetul Buzau : n timp ce dealurile lui sunt ticsite de asezari omenesti, n cmpia lui,mai ales n cea sud-estica, satele sunt putine si distantate si fara vechimi mari. Iata deci oconstatare care nu poate fi trecuta cu vederea, mai cu semaa cnd e vorba de trecutul


6/15

poporului romn. Cmpia sudica a Buzaului face parte, de fapt, din Baragan. Si acestBaragan, ndeosebi n trecut, nu putea fi dect ceea ce arata nsusi numele acesta, care ede origine cumana si pecenega, sau poate chiar turcescul buragan tempte violente ,tourbillon si care, prin urmare, ar nsemna un loc pustiu bntuit de furtuni. Asa fiind,regiunile accidentate din imediata apropiere a muntilor ramn singurele si stravechile

adaposturi de baza ale poporului romn n desfasurarea vremurilor istorice, ele putndsatisface redusele cerinte de natura agricola si putnd fi, de alta parte, scuturi pentrudezvoltarea, sau macar pentru mentinerea vietii pastoresti.

Iata, asadar, doua total diferite aspecte de pamnt ale Buzaului, o mbinare pe ct de utilape att de interesanta. De pe naltimile primei linii de dealuri ale judetului ti poti desfatacu prisosinta privirile plimbndu-le cu nesat spre Sud-Est, pe ntinsul si manosulBaragan. Dornic si de alt cadru, de un alt mediu geografic, parasesti Baraganul lanurilorde gru, treci peste bogatele culturi de vita de vie si ndrepreaza-te spre Nord. Daca vreisa nu ncerci numeroasele urcusuri si coborsuri de dealuri brazdate labirintic de praie,

atunci porneste din chiar capitala judetului n spre Penteleu fie n susul apei Slanicului,fie n susul rului Buzau, care e mai interesant, mai pitoresc.

Viata pastoreasca din muntii acestui judet oglindeste aceleasi trasaturi ce apar penvecinatele versante nord-vestice ale mocanilor. Ca si n Muscel sau Prahova, si aici,n viata de stna nu apare femeia, totul fiind n mini barbatesti. Animalul folosit pentrutransporturi e calul de munte ; rar, si aici apare magarul care, n afara de rezistenta lui, aresi calitatea de a nvinge usor si sigur feluritele cararui de munte ce adesea sunt foarte greude trecut. Ca brnzeturi, e locul sa amintim ca faima de care se bucura acest munte sedatoreste cunoscutului cascaval de Penteleu, alaturi de care vei gasi la oierii buzoieni

brnza pusa n pungi facute din coji de brad.

Cu mici exceptii, tipul satelor e cel concentrat, iar casa reprezinta trasaturile propriiregiunii. Conservatorismul relativ patriarhal al romnului l determina si astazi ca, fara saneglijeze tendintele-i artistice, sa recurga mai degraba la ce i pune la dispozitie nu attcivilizatia ct mediul geografic. Asa bunaoara, ncepnd de pe la Magura de pe Buzaupna spre Nehoi, n mai toate satele vei putea observa ca pe gurile puturilor se aseaza cteun colac cu toarta facut dintr-o singura bucata de piatra, care, de fapt, e un urias caus farafund.

Sub raportul omogenitatii etnice, ca mai toate judetele de munte, si Buzaul sta n frunte.Ceva mai mult, n manifestarile lui, nu se prea constata urme de provenienta tiganeasca,asa cum e de pilda n Vlcea, Arges etc cnd e vorba cel putin de muzica populara.

Economiasus


7/15

Judetul B. este reprezentativ prin cultura pamntului, exploatarea padurilor si marile-iextractiuni petrolifere.

Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 493.600 ha. Suprafata arabila este de

210.229 ha, adica 42,60% din suprafata judetului si 0,72% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 24.871 ha, adica 11,83%, iarmica proprietate 185.428 ha, adica 88,17%.

Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 187.382 ha, repartizate astfel :

Porumbul ocupa 101.540 ha, cu o productie de 984.936 chint. (prod. medie la ha 9,7chint.).

Grul ocupa 42.942 ha, cu o productie de 302.404 chint. (prod medie la ha 7,0 chint.).

Orzul ocupa 26.024 ha, cu o productie de 191.571 chint. (prod. medie la ha 7,3 chint.).

Ovazul ocupa 11.576 ha, cu o productie de 88.068 chint. (prod. medie la ha 7,2 chint.), nvaloare de 40 mil. lei.

Secara ocupa 2.753 ha, cu o prodcutie de 18.748 chint. (prod. medie la ha 6,8 chint.).

Meiul ocupa 2.528 ha, cu o productie de 14.495 chint. (prod. Medie la ha 5,7 chint.).

Maturile ocupa 19 ha.

Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.268 ha. Din aceasta suprafata dughia

ocupa 12.403 ha, cu o productie de 192.538 chint. (prod. medie la ha 15,5 chint. Lucernaocupa 1.009 ha, cu o productie de 18.957 chint. fn (media la ha 18,7 chint.).

Alte fnete cultivate ocupa 747 ha, cu o productie de 35.304 chint. (media la ha 47,2chint).


8/15

Plantele alimentare ocupa 3.461 ha. Din aceasta suprafata mazarea ocupa 1.184 ha, cu oproductie de 12.051 chint. (media la ha 10,1 chint.) Fasolea ocupa 721 ha cu o productiede 4.911 chint. Pepenii verzi si galbeni ocupa 607 ha si dau o productie de 36.537 chint..

Plantele industriale ocupa 1.542 ha. Din aceasta suprafata soia ocupa 861 ha, cu o

productie de 4.903 chint. (media la ha 5,6 chint.); cnepa ocupa 246 ha, cu o productie de775 chint. fuior (media la ha 3,1 chint.), n valoare de 3 mil. lei si 926 chint. samnta(media la ha 3,7 chint.)

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (493.600 ha), ogoanelesterpe ocupa 3.646 ha.

Fnetele ocupa 20.021 ha, cu o productie de 328.344 chint. (prod. medie la ha 16,4chint.), n valoare de 36 mil. lei.

Pasunile ocupa 46.336 ha.

Padurile ocupa 116.700 ha.

Livezile de pruni ocupa 9.767 ha cu o productie de 386.773 chint. (prod. medie la ha 39,6chint).

Alti pomi fructiferi 535 ha.

Vita de vie ocupa 11.761 ha, (din care viile pe rod 10.228 ha) cu o productie de 410.061hl (prod. medie la ha 40,0 hl).

Caracteristica. Suprafata ocupata de livezile de pruni este clasata pe locul al 3-lea dintara.

Cresterea animalelor. n judetul B. se gaseau n anul 1935 :

Cai 32.939, boi 68.077, bivoli 155, oi 308.150, capre 18.071, porci 49.457, stupisistematici 5.392, stupi primitivi 7.276.


9/15

Judetul B. se releva prin marele-i numar de oi si capre.

Industrie.

Industria extractiva. a) Exploatari de petrol ale societatilor Columbia , Nationala

Miniera , Soc. Romno-Belgiana de Petrol , Steaua Romna .

Exploatari de gaz natural la Beceni, Beciu, Niculesti si Policiori ;

Mine de carbuni: Mina de lignit Ojasca Palanca

Mine de chihlimbar : Minele Bahna si Alunis din comuna Colti.

Cariere : cariera de pietris la Gura Teghii ; gips la Odaile, piatra de la Buzau ; piatracalcara pentru constructii, pavaje, sosele,etc.. la Magura.

Alte industrii: 5 mori, 3 fabrici de spirt, 1 de zaharicale, 1 de ghiata artificiala, 6 detricotaje (toate la Buzau), 2 rafinarii de petrol (Buzau, Mizil), 1 fabrica de culori depamnt, caolin, 2 fabrici metalurgice si turnatorii, 2 de cherestea si tmplarie, 1 decaramida si tigla, 2 de teracota, 2 ateliere mecanice ( Buzau).

Comer. Judetul B., prin excelenta agricol si bogat n acelasi timp, n vii si livezi de pomifructiferi, face un ntins comert de cereale, struguri, vin, fructe, etc.. Orasul asezat larascrucea marilor drumuri ale tarii, ntre poalele dealurilor si cmpia dunareana, e unpunct de tranzit important. Importanta comerciala a orasului Buzau va creste

considerabil, cnd se va realiza o legatura feroviara cu Brasovul.

Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea de drumuri n lungime toala de 1.906 km243 m mpartita astfel :

Drumuri nationale 313 km 803 m din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine256 km, 382m (pavati si pietruiti) iar comunele urbane 6 km 321 m.

Drumuri judetene 114 km din care Administratia judetului ntretine 90 km 300 mpietruiti.

Drumuri comunale 1.478 km 440 m.


10/15

Lungimea podurilor este de 5.477, 80 m, repartizata astfel : poduri nationale 3.033,80 m,judetene 114,70 m, comunale 2.329,10 m.

Prin judet trec 4 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati :

Urziceni Buzau R. Sarat

Ploiesti Buzau -Braila

Buzau Nehoiasu - Brasov

Buzau Lopatari - Nehoiasu

Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 81 km repartizata

astfel: 35 km linii principale duble si 46 km linii principale simple.

Itinerarii principale: Rapide: Bucuresti Cernauti Grigore Ghica Voda (Varsovia,Berlin, Praga, Moscova), Bucuresti- Galati.

Accelerate : Bucuresti Iasi Chisinau (Kiev Moscova) ; Bucuresti Cernauti -Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova), Bucuresti Galati.

Statii importante: Buzau, Mizil.

Pe lnga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia Buzau- Nehoiasu,exploatata de o societate particulara.

Posta, telegraf, telefon. 8 oficii P.T.T. de stat, 5 agentii speciale la Boboc, Cndesti,Cilibia, Magura si Monteoru si 9 gari cu serviciu postal.

Oficii telefonice la Buzau, Mizil, Beceni, Breaza, Cilibia- gara, Cislau, Nehoi, Prscov,Patrlagele, Pogoanele, Sarata Monteoru.

Statiuni climatice, balneare, turism.

Sarata -Monteoru, statiune balneara, situata ntre dealuri mpadurite, ferita de curenti sicu un climat potrivit. Altitudine minima. Ape cloruro-sodice concentrate, cu continut de


11/15

brom si iod, ape sarate sulfuroase si alcaline simple. Indicatiuni n cura externa :reumatism, guta, sifilis, anemii, rachitism, tuberculoze ganglionare, boli de femei. n curainterna : afectiunile tubului digestiv, ale ficatului si pancreasului, genito-urinare, diabet,obezitate. Stabilimente balneare moderne, pentru cura interna si externa, fizioterapie.Numeroase hoteluri, vile si restaurante. Gara locala pe linia ferata Ploiesti- Buzau.

Bsca- Penteleu, statiune balneara cu ape sulfurate feruginoase slabe. Altitudine medie486 m. Gara Nehoiasu la 12 km. Statiune de interes local.

Boboci, statiune balneara foarte veche, cu ape cloruro-sodice sulfuroase iodurate ;altitudine minima. Gara Mizil (12 km). Instalatii balneare modeste.

Meledic, statiune balneo-climatica de interes local, 620 m naltime. Ape cloruro-sodice

iodurate si bromurate. Ape feruginoase sulfurate.

Turism. Principala frumusete turistica a judetului o formeaza valea apei, de la care si-aluat numele; rul Buzau. De-a lungul lui duce o linie ferata, care pleaca de la Buzau si setermina la Nehoiasu, mergnd continuu alaturi de apa si soseaua nationala spre ntorsuraBuzaului. Ea lasa n stnga pitoreasca vale a Niscovului, trece nu departe de mnastirileRatesti, Ciolanu si Cislau, spre a strabate apoi una dintre marile aglomerari de sate demunte.

De la Nehoiasu, o linie forestiera ngusta duce, pe la Varlam, spre poalele Penteleului,munte de ciobani, foarte des cercetat de turisti.

Alpinism. n muntii Vrancei : din satul Varlam la vrful Penteleului. n muntii Buzaului :de la Nehoiasu, la Cheile Siriului, Vrful Terehau si Vrful Siriului.

Drumuri marcate de soc. turistica Romnia pitoreasca

Culturasus

tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatiajudetului, de la 7 ani n sus este de 241.167 locuitori, din care 53,6% sunt stiutori decarte. Dupa sex, proportia este de 72,8% barbati stiutori de carte si 35,5% femei stiutoarede carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolaraMediul urbanMediul rural


12/15

Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0 Extrascolara 1,0 0,3 Primara 71,5 93,7 Secundara 15,5 3,8 Profesionala 7,7 1,8

Universitara 3,0 0,3 Alte scoli superioare 1,3 0,1

nvmnt. Populatia scolara a judetului B. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de82.673 loc. (9.555 mediu urban si 73.118 mediu rural).

Scoli secundare. a) n Buzau : 3 licee de baieti, 2 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti,si 1 de fete, 1 liceu industrial de baieti, 1 scoala normala de baieti si 1 de fete, 1 scoalaprofesionala, 1 scoala de menaj, 1 seminar si 1 scoala de cntareti. b) n Mizil: 1 liceu de

baieti si 1 gimnaziu industrial.

Scoli primare 367, din care 348 rurale si 19 urbane (366 scoli de Stat si 1 confesionala),cu un numar total de 44.154 elevi (40.079 mediu rural si 4.075 mediu urban) si cu 905nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 19, din care 11 rurale si 8 urbane, cu un numar total de 1.342 copii (494mediu urban si 848 mdiu rural) si cu 23 conducatoare (situatia din 1934).

Instituii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturalen 56 localitati

Liga culturala activeaza n Buzau, Mizil, Patrlagele si Rusavat.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine 42 camine culturale, 5 soc. muzicale si 3biblioteci, adica un total de 50 organizatii culturale, din care 33 au personalitate juridica.

n orasul Buzau se mai afla biblioteca Al. Marghiloman , Biblioteca CorpuluiDidactic, biblioteca N. Bunescu , 3 biblioteci scolare, 1 teatru, 1 cinematograf, iar norasul Mizil Biblioteca Sf. Arhangheli , Biblioteca elevilor de liceu si 1cinematograf.

Religiesus


13/15

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalullocuitorilor judetului 98,9% sunt ortodocsi si 0,2% greco-catolici. Restul populatieiapartine altor confesiuni.

Biserici i lcauri de nchinciune. 288 biserici si 1 capela ortodoxe, 1 bisericaromano-catolica, 1 evanghelico-luterana si 1 sinagoga.

Instituii bisericeti. In orasul Buzau, resedinta Episcopiei Buzaului, a carei jurisdictiede ntinde asupra judetelor: Buzau, R. -Sarat si Braila.

Judetul este mpartit n 2 protopopiate, cu resedinta la Buzau si Nehoiasu.

Administraiesus

Organizare administrativ. Capitala judetului este orasul Buzau. Judetul are 2 orase(Buzau si Mizil) si 578 de sate, mpartite n 7 plasi :

Plasa Buzau 156 sate

Plasa Clnau 41 sate

Plasa Cmpu 29 sate

Plasa Orasul 53 sate

Plasa Prscov 152 sate

Plasa Slanic 78 sate

Plasa Tohani 69 sate

Organizare judectoreasc. Un tribunal la Buzau, cu 2 sectiuni, 14 magistrati, un prim-procuror si un procuror, n circumscrisptia Curtii de Apel din Bucuresti.

7 judecatorii la Buzau, Mizil, Beceni, Mihailesti, Patrlagele, Prscov si Pogoanele cu untotal de 16 magistrati.

Organizare sanitar.

A) n orasul Buzau: Spitalul de stat I. C. Bratianu , Spitalul de stat Maria


14/15

Minculeasa , Spitalul de stat Grlasi , Spitalul militar, Sanatoriul Porumbaru (particular), Sanatoriul Ionescu- Putna , Dispensarul comunal si Dispensar al CaseiAsigurarilor Sociale.

B) n orasul Mizil: Spitalul judetean.

C) n comunele rurale: Spitale de stat n Patrlagele, Pogoanele si Vintila-Voda, Spitaljudetean n com. Mihailesti, Sanatoriu de stat com. Nifon- Magura.

12 dispensare de stat si comunale.

Asisten i prevedere social. Casa Asigurarilor Sociale la Buzau, are 1 oficiu la Mizilsi servicii medicale n Buzau, Mizil, Beceni- Arbanasi, Tisau, Lapos si Nehoiu.

Direcia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor sociale ntretineAsezamntul de orbi din Buzau, cu 100 de orbi.

n orasul Buzau activeaza soc. Crucea Rosie , Societatea pentru profilaxiatuberculozei. Oficiul IOV, Cercul de gospodine si Cercul Coroana .

Principalele aezrisus

Buzu, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin.

Mizil, com. urb., situata la 32 km de resedinta judetului, 123 km de Galati si 96 km deBucuresti. Statie c.f. pe linia Bucuresti Ploiesti Buzau.

Are 6.681 locuitori.

Comert dezvoltat cu vin, fructe, tuica. Blciu la 29 iunie.

1 moara.

Banca Agrara, Banca Mizilului, Banca Progresului , Banca Radulescu , Banca Dorobantu , Banca Populara.


15/15

Liceul de baieti, Gimnaziu industrial, 4 scoli primare, 1 scoala de copii mici.

Liga Culturala, Biblioteca Sf. Arhangheli , Biblioteca elevilor de liceu, 2 soc. sportive,1 soc. de vnatoare, 1 cinematograf.

3 biserici ortodoxe.

Primarie, Judecatorie, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar al orasului, Oficiu P.T.T., Oficiutelefonic, Uzina electrica.

Sfatul Negustoresc, Uniunea generala a meseriasilor din Romnia.

Spitalul judetean.

Cislu, comuna rurala pe valea Buzaului, e cunsocuta prin hergheleia de cai a Statului.

Monteoru, statiune balneo-climatica si centru petrolifer asezat la marginea dealurilor, pedreapta Buzaului.

Nehoiasu, comuna rurala, asezata la gura Bscai, e cunsocut prin depozitele si fabricile

sale de cherestea.

Pogoanele. Sat mare din sudul judetului.

Fotografiisus

Nu exist fotografii pentru moment.[ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, araRomneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrareelaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/buzau/#tophttp://memoria.ro/?location=books&books_action=details&book_id=920http://memoria.ro/?location=books&books_action=details&book_id=920http://memoria.ro/?location=books&books_action=details&book_id=920http://memoria.ro/?location=books&books_action=details&book_id=920http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/buzau/#tophttp://memoria.ro/?location=books&books_action=details&book_id=920http://memoria.ro/?location=books&books_action=details&book_id=920

Romania - Judeţul Buzău

Documents

Transcript of Romania - Judeţul Buzău