România 2020

Creștere inclusivă și creare de locuri de muncă

Lecțiile crizei

PIB – creştere sustenabilă, ajustare, revenire

29 2515

23 25 29 29 3237 34

41 45 49 5361

80

98

125

140

118124

132 132143

152

-20

0

20

40

60

80

100

120

140

16019

90

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

p

2014

p

export net

variaţia stocurilor

FBCF

consum

produsul intern brut

Sursa: INS, prognoza de toamnă a CE

mld. EUR

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

Mutaţii structurale importante în formarea PIB

22 1811 13

7 5

40

31

25 25

23 28

5

6

5 611

9

11

17

18 17 19 11

5 4 44

4

4

7

7 7 68

17 1425 26 28 31

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1990 1996 2000 2004 2008 2012

alte sectoare economice

tranzacţii imobiliare

intermedieri financiareşi asigurări

informaţii şi comunicaţii

comerţ

construcţii

industrie

agricultură

Sursa: INS

% în PIB

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

Modificări majore în structura producţiei industriale

63

36 27

6

-15

-18

-18

-22

-34

-40

-44

-45

-45

-53

-54

-55

-56

-56

-59

-59

-60

-61

-71

-74

-79

-79

-82

-89

-90

-91

-93

-94

-98

-99

-99

-100

-150

-125

-100

-75

-50

-25

0

25

50

75

Asp

irat

oar

e de

pra

f

Anv

elop

e

Frig

ider

e

Aut

otur

ism

e

Bere

Cher

este

a

Prep

arat

e di

n ca

rne

Maş

ini d

e gă

tit

Carn

e

Ule

iuri

com

esti

bile

Ener

gie

elec

tric

ă

Brân

zetu

ri

Cim

ent

Ţevi

din

oţe

l

Cărb

une

extr

as

Zahă

r

Benz

ină

Sodă

cal

cina

tă

Îngr

ăşăm

inte

chi

mic

e

Mot

orin

ă

Ţiţe

i ext

ras

Sodă

cau

stică

Aci

d cl

orhi

dric

Încă

lţăm

inte

Lam

inat

e oţ

el

Lapt

e de

con

sum

Sticl

ărie

Oţe

l

Cior

api

Ener

gie

term

ică

Font

ă

Tric

otaj

e

Aut

obuz

e

Maş

ini d

e sp

ălat

ruf

e

Păcu

ră

Ţesă

turi

Trac

toar

e

Loco

moti

ve

Aci

d su

lfuric

(100

%)

Cam

ioan

e

Sursa: INS

552

310

215

115

100

200

300

400

500

600

700variaţie procentuală 2011 faţă de 1989

Majoritatea produselor (23) au însă nivelul producţiei în scădere

9 produse au o reducere a producţiei

mai mare de 89%

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

Creşterea şi noua structură a PIB imprimate (pe lângă bănci) şi de fluxul ISD

0

10

20

30

40

50

60

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

alte sectoare

intermedierifinanciare şiasigurări

tehnologiainformaţiei şicomunicaţii

construcţii şitranzacţiiimobiliare

comerţ

industrie

mld. EUR

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Sursa: INS

Modernizarea economiei creşterea productivităţii muncii… 3

519

3 31

4

2 18

8

3 39

5

3 93

0

4 72

2

4 96

2

5 63

8

6 90

9

7 11

4

8 77

8

9 81

1

10 6

47

11 4

50 13 6

56 17 4

92 20 9

52

25 5

16 27 6

96

24 7

72 28 4

27 31 6

01

30 7

20

0

5 000

10 000

15 000

20 000

25 000

30 000

35 000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

PIB (euro)/salariat

Sursa: INS, Eurostat

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013p

2,4

5,75,1 5,2

8,5

4,2

7,9

6,37,3

-6,6

-1,1

2,3

0,7

2,2

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, Comisia Naţională de Prognoză

variaţie procentuală anuală, date brute

PIB real

p) prognoză

ian.-sep.2013/ian.-sep.2012: +2,7%(estimare "semnal")

PIB – ritmuri nesustenabile de creştere şi ajustări severe …

... generate şi de politica fiscală prociclică …-4

,7

-3,5

-2,0 -1

,5 -1,2

-1,2

-2,2

-2,9

-5,7

-9,0

-6,8

-5,6

-3,0 -2

,6 -2,2 -1

,4

-2,8

-1,8

-0,7

-1,6

-2,5 -2

,2

-3,5

-4,8

-7,8

-9,4

-6,1

-3,9

-2,7 -2

,0 -1,7 -1

,0

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

-13

-11

-9

-7

-5

-3

-1

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013p 2014p 2015p

sold bugetar (ESA95) sold structural (ESA95)

exces de cerere (scala din dreapta) impuls fiscal (scala din dreapta)

Sursa: Comisia Europeană, CNP, MFP (Programul de Convergenţă al României și Strategia națională fiscal bugetară 2013-2016) p - prognoză

Deficitul fiscal şi structural (% în PIB)

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

…. şi de prociclicitatea politicii veniturilor

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

variaţia salariului mediu real - sector privat

variaţia salariului mediu real - sector public

exces de cerere (% din PIB)

variaţie anuală, %

Sursa: INS, calcule BNR

2000 2001 2002 2003* 2004* 2005* 2006* 2007* 2008* 2009* 2010* 2011* 2012* 2013*p

-3,7

-5,5

-3,3

-5,8

-8,4 -8,6

-10,4

-13,4

-11,6

-4,2-4,4 -4,5 -4,4

-1,0

Soldul contului curentprocente în PIB

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, Comisia Naţională de Prognoză

*) include profitul reinvestit

Notă: În perioada ian.-sep. 2013, contul curent a consemnat un deficit de 595,3 milioane EUR comparativ cu un deficit de4 799,9 milioane EUR în ian.-sep.2012. p) prognoză

Mixul de politici economice deficite externe ample şi corecţii necesare

Concentrarea salariilor la niveluri scăzute

0,0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

<=1.000 1.001-3.000 3.001-5.000 5.001-10.833 10.834-16.667 16.668-41.667 >=41.667

2012

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0mii persoane

53,5%

35,1%

7,5%

salariul brut lunar, 2012

3,2%

0,5% 0,2% 0,03%

Sursa: INS

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

Sursa: Gandul.info

25

28

31

34

37

40

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Coeficient GINI

UE27 UE25 UE15Noile State Membre (12 ţări) Noile State Membre (10 ţări) România

Sursa: Eurostat

Distribuţie accentuat polarizată a venitului disponibil

Guvernanţa economică

Pactul fiscal

Deficit bugetar

Deficit structural

Datorie publică

Noul cadru de guvernanţă economică a UE (1)

Mecanismul de identificare adezechilibrelor

macro- economice

11 indicatori de risc

Uniunea bancară

Mecanismul unic de

rezoluţie● Directiva BRR

Mecanismul unic de supraveghere ● CRD IV (Basel 3)

● reguli prudenţiale comune (single

rulebook)

Schema europeană

de garantare a depozitelor● Directiva DGS

1

2

3 4

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

Noul cadru de guvernanţă economică a UE (2)

Soldul contului curent

Poziţia inves-tiţională inter-naţională netă

Cursul de schimb

real efectiv pe baza IAPC

Cota de piaţă a exporturilor de bunuri şi

servicii

Costul unitar nominal cu

forţa de muncă

Indicele preţurilor

locuinţelor

Datoria sectorului

privat

Fluxul creditelor acordate

sectorului privat

Datoria sectorului

public

Rata şomajului

Total pasive sector

financiar

% din PIB, medie pe 3 ani

% din PIBvariaţie % pe 3 ani

variaţie % pe 5 ani

variaţie % pe 3 ani

variaţie % anuală % din PIB % din PIB % din PIB%, medie pe 3 ani

variaţie anuală (%)

-4%/+6% din PIB

-35% din PIB

±5% (EA) ±11% (non-EA)

-6%+9% (EA)

+12% (non-EA)6%

160% din PIB

+15% din PIB

60% din PIB

10% 16,5%

2011 -3,4 -85,9 1,9 17,0 21,3 -9,7 133,4 1,8 16,3 9,4 4,92012 -0,9 -79,7 -4,0 4,8 7,4 -5,3 131,8 2,5 18,5 11,3 10,12011 0,0 -112,2 -9,7 -12,2 -12,7 -15,4 300,7 15,4 104,1 13,5 -0,72012 2,3 -112,0 -12,2 -16,3 -10,4 -11,7 306,4 -1,6 117,4 14,4 -0,72011 -10,4 -84,5 1,8 -18,8 4,1 -8,6b 129,2 -3,6 170,3 13,2 -3,42012 -7,5 -108,8 -4,5 -26,7 -8,1 -12,4 129,1 -6,8 156,9 18,2 -3,42011 -4,4 -90,3 -2,6 -7,8 -1,3 -9,9 205,7 -4,7 70,5 19,9 3,72012 -3,1 -91,4 -5,2 -14,6 -5,6 -16,9 194,4 -10,5 86,0 22,3 3,32011 -2,9 -21,7 -3,3 -18,4 4,8 -2,1 125,8 3,0 120,7 8,2 3,92012 -2,3 -26,4 -6,2 -23,8 3,1 -5,4 126,4 -1,0 127,0 9,2 7,12011 -8,0 -71,7 -3,0 -16,5 7,8 -9,6 286,6 19,9 71,5 6,6 0,12012 -6,7 -82,4 -5,8 -26,6 0,8 -2,2 299,2 10,0 86,6 8,7 -1,92011 0,1 -106,9 -4,2 -3,6 4,6 -7,4 147,2 7,8 82,1 10,7 -2,62012 0,6 -103,1 -1,2 -17,8 4,4 -9,2 131,0 -6,1 79,8 11,0 -8,32011 -4,7 -64,0 -11,6 12,7 4,6 -5,4 76,4 7,1 56,2 9,2 4,32012 -4,6 -66,6 1,3 1,3 4,4b -5,9 74,7 3,4 55,6 9,8 9,62011 -9,5 -104,8 -3,1 -8,8 0,8 -4,1 222,1 -1,6 108,2 11,9 -0,42012 -6,5 -115,4 -4,0 -16,0 -5,3 -8,6 223,7 -5,4 124,1 13,6 -3,62011 -4,5 -64,2 -3,3 23,2 -6,4 -17,7 74,0 2,3 34,7 7,2 4,42012 -4,4 -67,9 -1,9 5,9 4,8b -9,2 72,9 0,9 37,9 7,2 5,32011 -0,1 -40,8 -1,1 -6,7 8,3 1,0 115,4 0,5 47,1 7,1 -1,32012 1,2 -44,9 -4,5 -19,9 0,4 -8,4 113,6 -2,9 54,4 8,1 -0,82011 -3,4 -65,5 3,4 21,5 5,6 -5,2 73,2 2,6 43,4 13,4 1,22012 -1,7 -64,1 -3,2 4,2 0,9 -5,9 73,1 3,2 52,4 14,0 2,6

indicatorii nu se încadrează în nivelurile de referinţă; b) discontinuitate în seria de dateSursa: Eurostat, BNR

Slovenia

Slovacia

Polonia

Portugalia

Cipru

România

Notă: Date actualizate la 20 noiembrie 2013.

Bulgaria

Ungaria

Irlanda

Grecia

Spania

Italia

Sursa: Prof. univ. dr Florin Georgescu, România mediul intenațional, provocări actuale și soluții

România 2020: creștere inclusivă șicreare de locuri de

muncă

ProvocăriRomânia – pe locul 2 în privinţa riscului de sărăcie sau excluziune

socială, în 2012

Sursa: Eurostat

ProvocăriRomânia- pe locul 50 din 65 la lectură în rândul tinerilor de 15 ani

Sursă: Clasament PISA

Provocări

• În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, cu aproximativ două treimi mai mult decât in media UE de 24,2 %. Copiii sunt afectați in mod special (49,1 %).

• Puțin peste jumătate din numărul total al locurilor de muncă sunt retribuite; mai mult de o cincime sunt neremunerate.

• România se situează printre statele membre ale UE cu cea mai mare pondere a PIB‐ului din industrie (29%) și agricultură (6,6%) și cu una dintre cele mai mici ponderi ale activităților de afaceri și ale serviciilor financiare (15,3%).

Provocări

• 30% din populația aparținând grupei de vârstă 20‐64 de ani este inactivă din punct de vedere economic și, in consecință, doar puțin peste 4 milioane de locuri de muncă sunt salarizate

• 1,4 milioane (20% din totalul locurilor de muncă) reprezintă

activități familiale neremunerate, o categorie care in economiile mai dezvoltate din UE de abia se mai regăsește

Soluții

• România este inzestrată cu potențial energetic, din care o proporție semnificativă provine din surse regenerabile și are capacitate de extindere. Romania se bazează mult mai puțin pe energie importată (21,7 % in 2010) decât UE 27 (52,7 %).

• Educație mai atractivă - extinderea accesului la educația timpurie, combaterea abandonului școlar timpuriu, creșterea relevanței educației și formării pentru nevoile pieței forței de muncă și deschiderea accesului la invățământul terțiar și la invățarea pe tot parcursul vieții.

Soluții• Sectorul autovehiculelor are o valoare adăugată mare, constă in

aproximativ 500 de societăți mari și medii, printre care societăți de producție și asamblare a vehiculelor Ford și Renault; implicarea in lanțul de aprovizionare al acestora a imbunătățit productivitatea și competitivitatea societăților românești; este puternic orientat către export.

• Sectorul textil și al pielăriei are o valoare adăugată redusă și o tehnologie joasă spre medie, insă poate reprezenta potențial pentru creșterea productivității și a valorii adăugate prin inovare; sectorul cuprinde aproximativ 4.000 IMM‐uri și este puternic orientat către export.

• Sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor este competitiv pe plan internațional, dar se axează in principal pe piața internă.

Coridoare de transport Trans-european

Portul Constanta: poarta de intrare in Europa

28

Romania: Punte intre Est si Vest - infrastructură

25 mld EUR in plus la PIB

150.000 Noi locuri de

muncă

4 mld EUR in plus din taxe

29

Beneficii pe termen mediu și lung din proiecte de infrastructură:

Romania East-West Gateway on the New Silk Road

Romania: Punte intre Est si Vest - energie

90-140 mld EUR în

plus la PIB

115.000 și 190.000

noi locuri de muncă

6.3-10.5 mld EUR

contribuții din taxe

30Romania East-West Gateway on the New Silk Road

Concluzii Un nou consens național pentru evadarea din tranziție și

de la periferia lumii dezvoltate

Un nou model de economie și capitalism

Reducerea inegalităților este la fel de importantă pentru dezvoltare ca și disciplina macro-economică ->Război împotriva sărăciei și lupta pentru rural și orașele mici

Recăștigarea pârghiilor de politică economică ale statului român

Noua “obsesie” națională trebuie să fie locurile de muncă

O nouă Revoluție industrială: energie, agro-industrie și cercetare-dezvoltare

România/ Oltenia – Punte între Est și Vest

Reputația de țară = bani;

Craiova – capitală culturală europeană și brand al Olteniei 31