VASILE PANOPOL

RoMAucn vuzurEDE STRAINI

\

^::i;ii;"Prefag[ de

Mihai Dim. Sturdza

/ilr-\./ ruDlrron \{.r, )\u/ /\S-lConi'rr

CUPRINS

PREEATA 0ainai Dim. Sturdza)INTRODUCERE

Ceprtorur I - SCRIERI ANTERIOARESECOLULUI AL XYIU-LEA . . .

Caprror.ur II - SCRIERI DIN SECOLULAL XVIII-LEADer. CnrenoBanoNur, or TorrRarcpvrcn.Cenn-e.

D'HaumnrvrLaoy CnevpuDoauNa RrrNHanoPnrNcrper,B or LrcueSar,asrnnvSrnrivu

Caprrorur,III - SCRIERI DIN SECOLULAL XIX-LEALaNcunoN.

13

19

19

2025

2734

43

46

50

5/59

67

67

78RocnBcnouenr

Lecanoe 87

RpcoRoou. 90

WrlrrNsoN 95

SerN'r-Menc GrnanorN 100

Druroov. t07KucH 110

KotzBsur tL4GneNren 117

Lfcpn 732

LB Cr,en 133

NOTELI AUTORULUIiNcHr ERnNOTEL} AU

L39

745

Ceprrorur IISCRIERI DIN SECOLUL AL XYIII-LEA

Del Cnrano

modi greceasc[ gi turceasc[,ftrd, faga acoperit[, cele mi-ritate igi acoper[ capul a douazidupi nunti cu o maramialb[... In zilele de sS.rbltoare se gltesc cu haine bogategi bijuterii scumpe, cu salbe de monede de aur de dife-rite mirimi, pini lavaToarea de zece galbeni una. Fetelemai s[race poartd. salbe de argint dup[ punga lor". Portulsalbelor a mai perseverat pind, la inceputul secolului alXIX-lea. Era poate o modd grafioasl, dar nu-mi inchipuicum o femeie impodobiti cu monede, mergdnd pdnd,IavaToarea de zece galbeni una, putea fi atrdgdtoare. Scrii-torul redi apoi un aspect destul de comic al echipajelorboieroaicelor: ,Jupdnesele se plimbd in orag in rldvanetrase de cate doi cai, cu valtrapuri de culoare verde saualbastri, dar niciodati rogie, culoare rezervatd. numai fa-miliei domnitorului. Vizitiul nu gade iy fagd,,pe capri, cala noi, ci c[lare pe calul din stdnga. inhuntrul tiisurii,cdnd nu e de modi nemfeasci, nu se aflI locuri de gezut,

20 VASILE PANOPOL

BenoNur oe TorT

Baronul de Tott, ataqat pe lingl ambasada Iranceza

din Constantinopol 9i in urmi tezident ftancez pe lingllingi ambasada frrncezdTott,

dar se improvizeazd'ugot cu covoare gi perne mari acope-

rite cu catifea. Servitoarea, de obicei femeie biltrdnl', cate

insolegte jupineasa, sade in dosul stipinei, pe scAnduri

frrd. perne"e. Aceste trlsuri sau rddvane, cum li se spu-

,r.u, ,ru par s[ fi avut un aspect phcut, mai ales din cauza

servitoaiei bltrine cocolate la spatele trisurii. Am putea

spune cI erau un soi de butci mobilate 9i numai biata

babl gedea pe scdndura goald'.Aceste vehicule aveau insio valoare mare, clci la 3 iunie 1699 Alexandra Buhug,

hltmlneasa, fatavornicului Neculae LJreche, schimbi o

mosie pentru un ridvan, dind zapis in acest senslo'Jum[-

tate din aceastl mogie fusese vindutl cu 200 de lei, suml

important[ la acea epoc[, deci cam ttdt valota rldvanul

Buhugoaei. Rldvanele, mil tdtziu, au fost inlocuite cu

butci, apoi cu calegti. Luxul echipajelor a uimit pe mul1i

cilitori 9i, in locul bietei babe, trona un chipeg arn[ut' .

De1 Chiaro descrie cu multe aminunte ceremoniile

nunlilor 9i inmormintirilor. El pretinde c[ sopl 9i vi-itoarea solie nu se cunogteau inainte de cununie, ca la

Venelia.

hanul tltarilor, era ungur de origine. El a scris nigte me-

morii cdt se poate de interesante asupra turcilor si tita-rilor11. A trecut gi prin Moldova, dar nu a relattt nimic

important despre moldovence. Un episod intdmplat la

larigrad,la anul 7757,ptezintd' un mare interes Pentrunoi. Baronul, dimpreun[ cu solia lui, au fost atunci oas-

pelii lui Ioan Callimachi, viitorul domnitor al Moldovei,

Romdnce u,izute dr stniini

pe atunci mare dragoman* al Po4ii, la locuinqa lui devari, Ia Cumcisme, asezatd, chiar pe malul Bosforului.Tott descrie cu amd.nuntul locuril. 11 p".rorrrele intdlniteacolo, precum gi obiceiurile casnice. Aceastd petrecere a1ui in casa lui Callimachi a fost istorisitl cu mult talentde domnul Gane12. La rAndul meu, voi rezum impre-siile baronului. El ne aratd. c[ familia marelui dragomanera compusd,, afard, de acesta, care era deja bitrin si, dupiTott, neinzestrat cu nicio caiitate mai de seami, .."u i"nu pare a fr adevdrat, din solia sa: ,,mai pufin in virsti gi ac[rei frumusefe trecutl era inlocuiti printr-un aer maies-tuos. Ea c6.rmuia gospodi.ria si fh.cea onorurile casei cu omare simplitate, sub care greu se ascundea mindria de a fi,grafie funcfei sogului ei, persoana cu rangul cel mai inaltdin nafia sa". Dragomanul era fiul lui Toader Cilmasul,vornic de Cdmpulung (Bucovina), acesta era de originepur moldoveneascd. si, dintr-un document descoperit demine si publicat, reiese clar ci era bistinas din fnutul Or-heiului, din Basarabia. Fiul siu,Ioan Cilmasul, era niscutta 1690 gi, dupi o lung6 carierd, in serviciul Moldovei giapoi al Turciei, a ajuns domnitor. El gi-a grecizat numele,transformdndu-lin Callimachi sau in Calimah. Solia sa,Rali1a, atdt de primitoare, era fata paharnicului DumitruHrisoscoleo, de neam grecesc, foafte vechi in Jerile Ro-m6.nesti. Tott ii considerS. pe ambii soli ca greci, pe cdndnumai Raliga era intr-adevir din acel neam. Familia semai compunea din doi fii ai 1or, Grigore gi AJexandru,care amindoi au domnit in Moldova la sfdrsitul secoluluiaIXWU-lea, si din dou[ fete: ,,O fatd,mai in virsti,viduvIla nouisprezece ani,mai rumeni. decdt este trandafirul di-mineafa, de o staturi subgire, frrd, a fi inalt[, ea intrunea,

21

*Mare dragoman - dregltor cu atribulii in domeniul relaqiilordiplomatice ale Imperiului Otoman cu statele europene (n. red.).

VASILE PANOPOL

pe ling[ graliile cele mai picante, o modestie, o blindele 9i

un aer vis[tor, de un farmec irezistibil". Aceasti frumoas[

vlduvioarl era Sevasti a, aJ cdrei so1, Grigoragcu Vlasto,

murise tdnilr.Maitdriru,ea s-a reclsltorit cu Mihai Suqu,

care a domnit in Moldova gi in Muntenia, iar frumoasa

Se astila a fost doamnl in ambele Principate.

A doua fat1.adragomanului,,,cea mai tdndtd',mai pulinfrumoasfl, abia fusese logoditi cu un tinir grec". Aceasta

era Maria, iar tinlrul logodnic Alexandru Mawocordat,

care gi el a domnit in Moidova. Obiceiul era ca logod-

nicul si nu-9i vazi viitoarea solie inainte de zi:ua' nuntii'

Mawocordat dori sI facl cunoqtinle cu oaspelii viitorului

lui socru, cu Tott gi cu nevasta lui, 9i i9i anun![ vizita, inslmai multe roabe ,,se reped asuPra fidanlatei*, o acoperl

cu rochiile lor gi o ridic[, zbierdndca niste turbate: "tr'ugi,iatil-L, fugilr. Ydzurilm cum a intrat acest tanlr, care, cu

toate c[ era desmierdat de toatl familia, nu putea s[-gi

arunce prMrile asupra obiectului dorinlelor sale decit pe

furig. incercase adeseori s[ o vazd, dat totdeauna fhrl suc-

ces. Elfu refnut la mas[ 9i fetiga indeplrtatl pin[ la ple-

carea 1ui". Baronul pretinde c[, fiind migcat de suferinla

lui Mawocordat, i-a promis cl-i va ardta logodnica a doua

zi qi cd,s-a linut de cuvint, cu toati alarma dati de roabe

9i cu toate c[ domnigoara o lu[ la fugl la apxiTia logod-

nicului ei. Tott a prins-o, amotezuli-a firat o s[rutare 9i

p[rinfii fetei, ingtiinlali de aceast[ poznil, au permis fetei

ior s[-gi vazd.logodnicul. Obiceiul de a nu atilta logod-

nica viitorului ei so! este foarte straniu, desigur c[ este

un obicei oriental. Mai mul1i cll[tori au pomenit de el'

Poate s[ fi fost introdus in 1[rile noastre de fanarioqi, dar

cert este cd. el a"fost practicat. Pe 1a 1620, Thomas Alberti

* Fidan(ati - (inv.) logodnici (n. red.).

gisegte c[, la noi, femeile erau foarte libere, mai tltziuins5., pe la sfdrgitul secolului al XVIII{e a, Carra noteazd.ci fetele sunt ascunse de privirea tuturor birbalilor. Tottne povestegte un lucru vdzut de dinsul si de aceea trebuies[-1 credem. Dupi o partid[ de pescuit, intorcindu-se incasa lui Callimachi, el a gisit acolo mai multe grecoaicedin vecinitate care erau poftite la masi. Ele erau gltite cumai mult[ ostentalie dec6.t bun-gust, tologite* pe un maredivan si impodobite cu grele rochii de catifea neagri saucfudmizie.Din catza c[ldurii si a greutS.gii imbricimintei,ele nu se puteau misca si pistrau ticerea. Aceste invitatetrebuie si fi fost fanariote sau poate chiar romince sur-ghiunite dimpreun5. cu solii lor la Constantinopol si deaceea aspectul lor cam greoi ne poate interesa.

Prinzul a fost servit dupi obicehs,l francez. Nu lip-seau nici masa rotundi, cu scaune imprejur, nici cugitele

9i furculigele.Tott a observat,,o doamni, in timpul mesei,ludnd mS.slinele cu degetele si infigdndu-le apoi in fur-culil[, ca s[ mLnince chipurile dupi obiceiul fran4ttzesc".S-au ridicat mai multe pahare, blrbalii stdnd in picioarecu capul go1, ,,dar ce va plrea mai pugin distins este cItoatl lumea a biut din acelasi pahar". Descrie si interio-ru1 odlii unde a fost gizduit, cu un divan frumos impo-dobit, avind pe el mai multe saltele, cu plapumi si perinede m[tase, cu m[sula turceasci, pe care erau dulcegi detrandafir si de chitru, fi cu o candeli discreti. Pernele sisaltelele nu erau insL infhgate, ele erau brodate cu fir, asaincdt sogii Tott nu au putut dormi bine in prima noaptepetrecutl in aceast[ camerl.

Aparilia lui Bostangi Pa;a, prefectul poligiei din Jari-grad, in inspecfie pe Bosfor, a speriat mult pe grecoaice:

*Tologite - tollnite (n. red.).

24 VASILE PANOPOL

,$oarecii sunt mai pulin grabnici la apropierea pisicii, de

cum se ascunser[ toate femeile din societatea noastrX,

afard. de soria mea gi de nevasta dragomanului, care sin-gure suslinurd priveligtea acestui mare demnitar".

Cu toate c[Tott a fost musafirul solilor Callimachi laConstantinopol, el este singurul strdin care adat hmuririprecise si am[nunfite asupra familiei,locuinlei si modu-lui de trai d. unui boier romdn la acea epoci. CAci IoanCilmasul, cu toate ci-si grecizase numele si era un mare

demnitar al Po4ii, era totugi un moldovean neaog; gi

chiar nevasta lui, Rali1a, era dintr-o familie greceasc[ ve-nitl de foarte mult[ weme la noi, din,,os domnesc", c[cistribunicul ei, Hrisoscoleo, mare logofht al Patriarhiei de

la Constantinopol, a fost c[sltorit cu Casandra, fiica luiAlexandru Iliag-Vodi, care descindea direct din $tefancel Mare, domnitorul Moldovei. $i de aceea relatirilelui Tott sunt de un mare interes. Evident c5. obiceiurileorientale gi morar,'urile grecilor din Fanar au influenlatmodul de trai al dragomanului, dar aceste moravuri si

obiceiuri erau deja transplantate la noi tot prin canalulfanariolilor, dar numai la clasa boiereasci. Tott a redat cu

talent ,,climatul" traiului unei familii boieregti din Mol-dova, priplgitl in 1ar[ str[in[.

La77 62,sub domnia lui Grigore Callimachi, un iezuit,

Joseph Boscovicil3, care insolea pe ambasadorul Anglieila Constantinopol, in trecerea 1ui spre Polonia, a observatc[ la Galagi toli harabagiii turci din suita ambasadoruluise desfhtau prin cdrciumi in compania unor femei de rele

moravuri, ceea ce probeazd. c[ pirintele iezuit s-a inte-resat de aproape asupra modului de a petrece al hara-bagiilor din serviciul ambasadorului. La Birlad, nevastaispravnicului, o grecoaicd, frcu o viittd, nevestei amba-sadorului; ea era cunoscuti de aceast[ doamn[, precum

Romr4nce adzute de s*dini )\

gi familia ei, care era tstabusala. Conversalia dintre elea durat mult gi aceasta ar proba cL nevasta ispravniculuiavea educalie 9i culturd, cdci altfel so;ia diplomatului nuar fi catadicsit sL stea de vorbd cu ddnsa.

Domenico Sestinils, tot un cleric,veni in Muntenia insperanfa de a fi numit secretarul lui Alexandru Ipsilan-ti-Vod[. La Arniut-Kioi, el a avut o convorbire crlmamadomnitorului gi cu o fatd,a sa, cisitoriti cu grecul Mano,care avea:,,o in{hqisare franc[ gi un farmec european, maiales cunogtea limba francezd,pusi la modl de pugin timpla cu4ile Valahiei si Moldovei". Sestini a frcit c[litoriaInila 1779.Mama domnitorului Alexandru Ipsilanti eraSmaranda, niscut[ Mamona, iar fata lui, domniga Ralu,a fost cisitoriti cu Alexandru Manu. Este interesantde constatat ci limba francezd. fusese deja introdus[ inprotipendada romineasci, dar desigur cil era mai pulinvorbiti ca greaca,limbn care prima inc[ 1a acea epoc[ si aprimat inci 9i pini mult mai tdrzit.

RarcevrcH

Relatirile lui Raicevichl6, fostul secretar al lui Alexan-Jru Ipsilanti-Vod[ pe la 7780, pre.zintd, interes, cici el a.tat mult[ vreme in girile noastre, fiind in contact, in ca--itatea sa de secretar domnesc, cu elita societigii. in urmii tost cel dintii consul austriac in Principate.

- Cu toati larga ospitalitate de .rr. .-, bucurat la noi,

;irmagiile lui sunt riuvoitoare. El judecn clasa girlneascii-;pd spusele lui Cantemir, care, dup[ cum am vdzut,*int superficiale 9i nedrepte. Scrie cI ,,L4amele au foarte

=are grij[ de cinstea fetelor lor si s-ar considera dezono-:ate daci cumva ginerii, negisindu-le virgine,le-ar goni,