Rolul Testelor Imunologice in Depistarea

8/19/2019 Rolul Testelor Imunologice in Depistarea

1/5

Craiova Medical ă Vol 9, Nr3 , 2007

Studiu clinicRolul testelor imunologice în depistarea şi

profilaxia sifilisuluiLUCICA ROŞU(1), IRINA STOICESCU(2), O. ZLATIAN(3), SEVASTIANA

BRAN(4), M. K ATRAMADOS(3), LORENA STEFAN(3)

(1)Prof. Univ. Dr., Disciplina Microbiologie, UMF Craiova,

(2)Prof. Univ. Dr., Disciplina Microbiologie,

UMF Craiova,(3),

Laborator de Analize Medicale, Spitalul Clinic de Urgenţă, Craiova,(4)

CRCTS Craiova

The role of immunological investigations in detection and prophylaxisof syphilis

REZUMAT Sifilisul reprezintă cea mai importantă boală venerică, ce afectează mai ales persoaneletinere. Nedepistat la timp evoluează grav, cu apariţiaunor leziuni viscerale importante. Apariţia lui la gravide,afectează dezvoltarea f ătului intrauterfin sau poate avea

urmări grave în evoluţia postnatală a acestuia.Investigaţiile serologice “de screening” în masapopulaţiei cu ocazia anumitor evenimente, ex.:căsătorie, angajare, stare de graviditate, înscriere laexamene, donare de sânge etc., sau cu prilejulinternărilor în spital pentru diferite afecţiuni, pot depistapersoanele infectate „aparent sănătoase” sau pot stabilistadiile evolutive ale sifilisului şi chiar supravegheaeficienţa tratamentului. Lucrarea evidenţiază morbiditatea crescută prin sifilis, îndeosebi la bărbaţi,pacienţii având vârsta cuprinsă între 20-40 ani,provenind îndeosebi din mediul urban. Sifilisul a fostdepistat îndeosebi la persoanele necăsătorite, f ăr ă ocupaţie, care nu au putut identifica sursa de infectare,majoritatea aflându-se în stadiile 2 şi 3 de evoluţie abolii. Investigaţiile de laborator specifice sunt absolutnecesare pentru depistarea persoanelor seropozitivesifilis, tratarea acestora, unei profilaxii specifice eficienteprin programe prevenţionale naţionale, promovareaunui mod sănătos de viaţă şi folosirea mijloacelor deprotecţie individuală.

CUVINTE CHEIE sifilis, teste imunologice,diagnostic, profilaxie.

ABSTRACT Syphilis (lues) is the most importantvenereal disease, which affects predominantly theyoung. If it is not detected in time, it can have a seriousevolution, with important visceral lesions. If it appearsin pregnant women, it can affect the intrauterine

development of the fetus or can have importantconsequences in postnatal evolution. The detection of“apparently healthy” infected persons, the establishingof evolution stage or the treatment monitoring can beaccomplished by “screening” investigations of thegeneral population, with different occasions: marriage,employment, pregnancy, exams, blood donation,hospitalization etc. The present paper shows theincreased morbidity by syphilis, especially in men, inpatients between 20-40 years of age, and from theurban media. The syphilis was detected especially inunmarried persons, jobless, which often can not identifythe source, most of them being detected in stages 2and 3 of the disease. The specific laboratory assays areabsolutely necessary in order to detect the persons withserology positive for syphilis, monitoring the treatmentand prophylaxis by national prevention programs,promotion of a healthy way of life and using theindividual protection methods against sexuallytransmitted diseases.

KEY WORDS syphilis, immunological tests,diagnosis, prophylaxis

Introducere

Sifilisul este cea mai gravă şi cea maiimportantă boală venerică în plină ascensiune cu

implicaţii sociale grave. Nediagnosticată la timpsau incorect tratată boala are consecinţecatastrofale asupra vieţii individului, dar şi asupra

produsului de concepţie. Sifilisul este r ăspândit petot globul şi nici o for ţă din lume nu poate stăviliextinderea sa, chiar şi în ţările dezvoltate care

posedă o mai bună organizare a asistenţeimedicale şi a mijloacelor preventive.

Sifilisul este considerat ca boală a mariloraglomeraţii urbane, apărând în special la

persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-25 ani, cu o preponderenţă netă masculină. În unele ţări

europene se observă o creştere a morbidităţii prinsifilis la adolescenţi şi tineri. Investigaţiile de

laborator permit depistarea persoanelor infectatecu Treponema pallidum, unele “aparent

sănătoase”, stabilirea diagnosticului clinic desifilis şi a stadiului evolutiv, dart şi a eficienţeitratamentului.

Material şi metodă

Lucrarea a fost efectuată pe un număr de 2561subiecţi repartizaţi în două grupuri: lot a şi lot b.

Lotul a a fost alcătuit din 2108 persoane cuvârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, prezentate

pentru donare de sânge la Centrul de Recoltare,Conservare şi Transfuzie a Sângelui Craiova în

perioada 1.01.-31.12.2003.Lotul b format din 453 persoane având vârsta

cuprinsă între 15- 45 ani, spitalizate cu suspiciune

Prof. Univ. Dr Lucica Roşu, Disciplina Microbiologie, UMF Craiova 231


2/5

Lucica Roşu şi colab: Rolul testelor imunologice în depistarea şi profilaxia sifilisului

de sifilis în clinica dermatovenerologică dinCraiova în perioada 1.01.2002-1.04.2004.

Metodologia de lucru a fost complexă, bazată pe: examen clinic general şi local şi examene paraclinice bazate pe analize de laborator utilizândmetode moderne cu mare specificitate şifiabilitate. Astfel, s-a urmărit decelarea în sângele

periferic a anticorpilor specifici apăruţi în urmaacţiunii unor antigene treponemice asuprasistemului imun al organismului gazdă. Testeleserologice utilizate au fost: VDRL (VeneralDiseases Research Laboratories), RPR-Carbon (Rapid Plasma Reagin), RBW (Reacţia Bordet -Wassermann), TPHA (Treponema pallidumHemagglutination Assay) cu trusa TPHA-

Nosticon, ELISA (Enzyme Linked ImmunoSorbent Assay) cu trusa Trepanostika - TP.

Rezultate şi discuţii

Studiul de faţă prin rezultatele obţinute relevă necesitatea efectuării anumitor analize de

screening în masa populaţiei pentru depistarea bolilor cu transmitere pe calea raporturilorsexuale, tratarea lor şi efectuarea profilaxieicorespunzătoare.

Astfel, în urma efectuării testelor serologice pentru depistarea sifilisului s-au obţinut rezultateîngrijor ătoare redate în următoarele tabele şifiguri.

Nr. total de persoanetestate

Testarea anticorpilor anti Treponema pallidum (VDRL, TPHA)Grupa devârstă

(ani)

Totalpersoane

%

B FBSero+

BSero-

FSero+

FSero-

TOTALSero+

20-24 521 387 134 7 380 2 132 9 (20%)

25-34 593 341 252 13 328 4 248 17 (43,4%)

35-44 554 278 276 5 273 5 271 10 (23,5%)

45-54 369 193 176 2 191 2 174 4 (9,4%)

55-64 71 36 35 2 34 0 35 2 (4,7%)

1235(59%)

873(41%)

29(69%)

120613(31%)

860 42

TOTAL2108(100%)

Total testaţi: 2108 Total persoane seropozitive lues 42 (2%)

Tabel 1. Repartizarea donatorilor testaţ i pentru infec ţ ia cu Treponema pallidum după grupa de vârst ă şisex

Se constată că incidenţa sifilisului printredonatori a fost de 2% (Fig. 1) predominând la

bărbaţi 69% (figura 2).

2%

98%

pozitiv negativ

Fig. 1 Incidenta sifilisului la donatori

6 9 %

b a r b a t i

3 1 % f e m e i

Fig. 2 Reparti ţ ia procentual ă a donatorilorseropozitivi lues în functie de sex

Ţinând seama de grupa de vârstă, se poateobserva că la donatori sifilisul a fost prezent în

procent de 40% la grupa de vârstă 25-34 ani urmat

232


3/5


de o incidenţă cu valoare 24% la grupa 35-44 anişi 21% la grupa 20-24 ani.

21,4%

40,5%

24 %

9,5%

4,6 %

%

20-24

an i

25-34

ani

35-44

ani

45-54

ani

55-64

ani

Fig. 3 Distribu ţ ia cazurilor de sifilis la donatori după grupa de vârst ă

Investigaţiile serologice efectuate la cei pacienţii spitalizaţi în ClinicaDermatovenerologică din Craiova de-a lungulcelor doi ani au confirmat diagnosticul de sifilis

permiţând medicului curant instituirea terapieicorespunzătoare, prevenind astfel apariţiacomplicaţiilor. Din figura 4 se poate observa că incidenţa sifilisului este crescută în mediul urban(61%), aglomeraţiile urbane fiind un factor

favorizant în apariţia bolii.

61%

urban

39%

rural

Figura 4. Incidenţ a sifilisului la persoanelespitalizate în func ţ ie de mediul de provenienţă

Ţinând cont de sexul persoanelor seropozitivelues, se constată că boala este mai frecventă la

bărbaţi (57%) comparativ cu femeile (43%), aşacum reiese din figura 5.

femei

43%

barbati

57%

Figura 5. Repartizarea persoanelor spitalizate cusifilis în func ţ ie de sex.

Investigând persoanele în funcţie de stareacivilă se observă un procent ridicat al infecţiei lacei necăsătoriţi (37%) şi concubini (30%), un

procent destul de ridicat este prezent la ceicăsătoriţi, explicat prin existenţa relaţiilor

extraconjugale aşa cum a reieşit din anchetaepidemiologică (figura 6).

37%

26%

30%

3%

4%

0% 10% 20% 30% 40%

necasatoriti

casatori ti

concubini

divortati

vaduvi

Figura 6. Repartizarea pacienţ ilor cu sifilis după starea civil ă.

Devalorizarea căsătoriei şi a noţiunii defamilie, existenţa relaţiilor extraconjugale şi a

partenerilor multipli sunt factori favorizanţi ai bolii.

Ţinând seama de grupa de vârstă afectată, seconstată o incidenţă mare a sifilisului la

persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-29 ani

(45%), urmate de grupa de vârstă 30-39 ani (22%)şi 15-19 ani (16%) aşa cum reiese din figura 7.

Se constată o incidenţă crescută la persoaneletinere active sexual datorită libertinajului sexualexagerat, uşurinţei extraordinare a contractăriiraporturilor sexuale şi lipsei de educaţie sanitar ă.

Analizând ocupaţia pacienţilor cu sifilis dintabelul 2 se observă o incidenţă crescută (191cazuri – 42%) la cei care nu au ocupaţie (şomeri,

prostituate, proxeneţi, etc.). Pe locul II se situează cu un procent de 18% muncitorii care desf ăşoar ă activităţi vreme îndelungată departe de familie(şoferi de cursă lungă, petrolişti marini,reprezentanţi comerciali în localităţi îndepărtate

233


4/5

Lucica Roşu şi colab: Rolul testelor imunologice în depistarea şi profilaxia sifilisului

sau în str ăinătate) sau cei care fac navetism zilnicsau să ptămânal.

0%

1%1%

15%

45%

22%

9%

4% 3%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

%

< 1 an 1-9ani 10-14ani 15-19ani 20-29ani 30-39ani 40-49ani 50-59ani > 60ani

Grupa de vârsta

Figura 7. Repartizarea pacienţ ilor cu sifilis după grupa de vârst ă.

Ocupaţia

234

Număr (%)

Elevi 12 (4%)

Studenţi 3 (1%)

Funcţionari de stat 4 (1%)

Intelectuali 3 (1%)

Muncitori 60 (23%)

Şoferi, marinari,aviatori, feroviari 13 (5%)

Vânzători, ospătari 11 (4%)Patroni,

întreprinzătoriparticulari 1 (1%)

Poliţişti 6 (2%)

Militari 2 (1%)

Casnice 31 (12%)

Pensionari 20 (7%)

Turişti 5 (2%)Făr ă ocupaţie:şomeri, prostituate 91 (35%)

TOTAL 262 (100%)

Tabelul 2. Repartizarea persoanelor spitalizate culues după ocupaţ ie

În funcţie de stadiul evolutiv al bolii la care aufost depistaţi bolnavii de sifilis, din tabelul 3 seconstată că în 51% cazuri stadiul a fost latentrecent, stadiul secundar 35% cazuri şi stadiul

primar seropozitiv doar 10% cazuri.Se observă deci că depistarea este realizată

întâmplător (cu prilejul internării în spital sau aunor controale de rutină), sau în urma unui controlsistematic (prenupţial, prenatal, la angajare, etc.)

şi unde nu se poate preciza vechimeacontaminării. Dacă are o vechime mai mică de doiani, este vorba de un sifilis latent recent, iar dacă depăşeşte doi ani este un sifilis latent tardiv.Stadiul de sifilis secundar este depistat prinleziunile cutaneo-mucoase, afecţiunile viscerale şiinvestigaţiile serologice.

Forma clinică Număr cazuri

(%)

Sifilis I seronegativ 3 (1%)

Sifilis I seropozitiv 47 (10%)

Sifilis secundar 158 (35%)

Sifilis latent recent 234 (51%)

Sifilis latent tardiv 11 (3%)

TOTAL 453 (100%)

Tabelul 3. Repartizarea persoanelor spitalizate culues după forma clinic ă

Prin examinarea clinică şi investigaţiile paraclinice efectuate la persoanele luate în studius-a constatat că sifilisul a fost asociat şi cu alteafecţiuni cu etiologie infecţioasă, virală,

parazitar ă, micotică (de ex. condilomatoză,trichomoniază, gonoree, candidoză, pediculoză)

aşa cum reiese din figura 8.

8

6

5

3

2

2

1

1

sifilis+trichomoniaza+gonoree

sifilis+condilomatoza+gonoree

sifilis+Tinea cruris

sifilis+trichomoniaza

sifilis+gonoree

sifilis+scabie

sifilis+candidoza

sifilis+condilomatoza

Figura 8. Boli asociate sifilisului.


5/5


În perioada actuală se observă o incidenţă încontinuă creştere a morbidităţii prin sifilis, boală r ăspândită pe tot globul. Ea nu poate fi stă pânită înextindere nici prin politică, credinţă, grad decultur ă nici prin nivelul de trai sau statutul socialal individului. Există mari deosebiri înmorbiditatea prin sifilis între localităţile mari şi

cele mici, fiind boala marilor aglomeraţii urbane.În funcţie de sex există o netă preponderenţă masculină, aşa cum reiese şi din studiul nostru,grupele de vârstă cele mai afectate fiind celeactive sexual. Literatura de specialitatemenţionează ca factor important în creştereamorbidităţii prin sifilis, homosexualitatea. O

problemă pe care o ridică sifilisul la homosexualieste asocierea lui frecventă cu infecţia HIV,transmisă uşor pe cale homosexuală. În cazulacestei asociaţii tabloul clinic al sifilisului semodifică. Astfel, apare sifilisul malign precoce, cudezvoltarea neuroluesului în câteva luni. Deobicei, neuroluesul apare la cazurile de sifilisnetratat, după un interval de 10-15 ani. În cazulasocierii sifilis-infecţie HIV, neuroluesul îmbracă forme clinice particulare: neurosifilis meningo-vascular cu paralizie generală progresivă.Deoarece reacţiile serologice pentru sifilis la

bolnavii cu HIV pozitiv şi mai ales la cei cuSIDA, sunt negative, diagnosticarea sifilisuluiîntâmpină dificultăţi. De aceea s-a impus ca la toţi

bolnavii cu sifilis şi HIV pozitiv să se analizeze

LCR şi în cazul existenţei unor modificări, bolnavul să fie obligatoriu tratat ca un sifilisnervos. Din toate aceste motive OMS recomandă ca la toţi bolnavii cu sifilis să se facă şi testele

pentru HIV.O altă problemă care o ridică sifilisul este

prezenţa infecţiei la femeia gravidă, care netratată, poate avorta, poate naşte prematur f ăt viu sau mortsau transmite boala la produsul de concepţie prin

placentă, perinatal sau prin ală ptare. Sifilisulcongenital poate fi precoce sau tardiv cu evoluţienefastă a copilului.

De aceea un diagnostic de laborator corect(microbiologic şi imunologic) poate ajuta mediculcurant în stabilirea stadiului de infectivitate şistabilirea unei terapii eficiente. Alegerea tipului deanalize serologice se face în funcţie desensibilitatea şi specificitatea acestora.

Concluzii

1. Investigaţiile imunologice “de screening”efectuate în masa populaţiei au rolimportant în depistarea persoanelor cuinfecţii venerice, aflate în faze incipientesau cronice, cu simptomatologie redusă,

unele chiar “aparent sănătoase” care potvehicula agenţi infecţioşi cu ocaziaraporturilor sexuale.

2. Testele serologice sunt absolut necesare pentru depistarea persoanelor seropozitivelues cu ocazia investigaţilorepidemiologice, a spitalizărilor, donare desânge, angajare, căsătorie, controlulgravidelor, etc.

3. S-a constatat o morbiditate crescută prinsifilis la persoane domiciliate în mediulurban, de sex masculin, tinere, necăsătorite

şi f ăr ă ocupaţie.4. Investigaţiile imunologice au permisstabilirea persoanelor cu sifilis în stadiullatent recent , stadiul secundar şi stadiul

primar seropozitiv.5. Este absolut necesar ă investigaţia de

laborator specifică pentru depistarea persoanelor cu sifilis, tratarea acestora şiefectuarea unor profilaxii eficiente prin

programe prevenţionale naţionale.

Bibliografie1. Bucur Gh., Giurcăneanu C. – (2000) Boli transmise

pe cale sexuală, Ed. Celsius, Bucureşti2. Bucur Gh., Giurcăneanu C., Gheorghe Letiţia –

(2002) Implicaţiile infecţiilor venerice în patologiagenerală, Ed. Celsius, Bucureşti

3. Buiuc D., Neguţ M. – (1999) Tratat de microbiologieclinică, Ed. Medicală, Bucureşti

4. Rebedea Ileana – (2000) Boli infecţioase,Ed.Medicală, Bucureşti

5. Roşu Lucica – (2002) Microbiologie medicală –Bacteriologie. Note de curs, Ed. Medicală Universitar ă, Craiova

6. Roşu Lucica, Irina Stoicescu, L.S. Enache, ElenaLuminiţa Dincă – (2002) Bolile virale cu transmiteresexuală mereu în actualitate, Medicina modernă,

vol. IX, nr. 9, p. 453-4587. Stoicescu Irina – (1998) Curs de Dermato-

Venerologie pentru studenţii medicinişti, EdituraSitech, Craiova

8. Stoicescu Irina – (2000) Curs de Dermato-Venerologie, Editura Sitech, Craiova

9. Ţolea I. – (2000) Dermatologie Clinică, Ed. ScrisulRomânesc, Craiova

10.

Adresa pentru coresponden ţă: Prof. Univ. Dr Lucica Roşu, Disciplina Microbiologie, UMF Craiova

235

Rolul Testelor Imunologice in Depistarea

Documents

Transcript of Rolul Testelor Imunologice in Depistarea