Rolul terapiei de grup in procesul socializarii omului

Rolul terapiei de grup in procesul socializarii omuluiDisciplina:Terapia MediuluiMasterand: Ginga SilviaCe este Socializarea?Formarea personalitii este rezultatul unui proces complex de socializare, n care interacioneaz factori personali , de mediu i culturali.Socializarea n sens larg nseamn a transforma un individ dintr-o fiin asocial ntr-o fiin social, inculcndu-i moduri de gndire, simire, acionare.[1, 248]Prin intermediul socializrii, societatea se reproduce n configuraia atitudinal i comportamental a membrilor si. Socializarea este modalitatea prin care un organism biologic este transformat ntr-o fiin social capabil s acioneze mpreun cu alii.Transferul de cultur de la o generaie la alta se face prin intermediul socializrii. Individul se nate ntr-o anumit cultur pe care o preia, o interiorizeaz i o transmite urmtoarelor generaii. Una din consecinele socializrii este stabilirea normelor de comportament astfel dobndite. Aceast interiorizare a normelor i valorilor permite, de asemenea, nsuirea regulilor sociale, care prin definiie sunt exterioare individului, i creterea solidaritii dintre membrii grupului.Procesul de socializare a format obiectul a numeroase analize tiinifice care au urmrit s pun n eviden factorii determinani, agenii de socializare, mecanismele prin care aceasta se realizeaz. Complexitatea domeniului de studiu a condus la formularea unor teorii diferite ale socializrii, dintre care cele mai importantesunt teoriile nvrii i teoriile dezvoltrii cognitive.[6, 84]

TIPURI DE SOCIZAREA. Dup factorii socializatori i vrsta la careare loc procesul:+ Socializare primar se desfoar n perioada copilriei timpurii sub influenele formative ale prinilor, internalizate profundn structura personalitii indivizilor.Socializarea primar este un proces specific copilriei prin intermediul cruia individul achiziioneaz i interiorizeaz valorile i normele generale ce reglementeaz comportamentul su n cadrele societii. Aceast interiorizare se produce la rndul su n dou etape. ntr-o prim etap sub imperiul aciunii i influenelor persoanelor semnificative din anturajul copilului (n special prinii) care impun acestuia anumite reguli de comportament i implicit o anumit perspectiv asupra existenei sociale.+Socializarea secundar nsuirea normelor care reglementeaz relaiile copilului cu egalii si (frai, surori, prieteni, colegi, rude etc.). Se realizeaz n coal, avnd caracteristici de instrumentalitate i neutralitate afectiv.+Socializarea continu (a adultului) se realizeaz pe tot parcursul vieii, individul dobndind noi experiene de via.B. Dup modul de evaluare al societii:+Socializare pozitivsauconcordant interiorizarea modelelor cultural-normative

socialmente dezirabile.+Socializare negativsaudiscordant interiorizarea normelor i valorilor opuse modelului cultural normativ dominantC. n funcie de modul de contientizare al procesului:+Socializare formal se suprapune integral cu nvmntul+Socializare informal procesul de asimilare de atitudini, valori, modele de comportare dobndite n mediul personal de via.D. n funcie de finalitatea urmrit, de efectele deja produse:(Dicionarul de sociologie)+Socializare adaptativ sau integrativ are ca efect configurarea acelor caracteristici sau capaciti personale care faciliteaz integrarea ntr-un cadru instituionalizat dat.+Socializarea anticipatoare integrarea ntr-un cadru organizaional nou.Resocializarea se refera la nvatarea unui nou set de valori, credinte sicomportamente care sunt diferite de celeanterioare.Resocializarea presupune ca o persoana trebuie sa se dezvete de ce este vechi si sanvete ceea ce este nou[4]

Ce este terapia de grup?Psihoterapia de grup este o forma de tratament al carui scop este imbunatatirea vietii personale a celor care aleg s-o urmeze, constand in intalniri periodice (de obicei saptamanale) dintre un grup de persoane si cel putin un psihoterapeut, intalniri la care se discuta in mod deschis despre o tema comuna.Schimbarea terapeutica se poate produce si la nivelul grupurilor, la fel de bine ca si cea din psihoterapia individuala. Rogers afirma ca astfel de grupuri au fost dezvoltate de Kurt Lewin incepand cu 1940. Miscarea grupului a continuat. Laboratoarele Nalionale de Training (TNT) ofera sedinle de training pentru organizaliile de afaceri in vederea cresterii performantelor manageriale si executive.Adesea, grupurile servesc la cresterea experientei privind sanatatea populatiei mai mult decat ca mijloace de tratament ale problemelor emotionale ale acesteia.[4, 58]Rogers numeste grupurile sale "grupuri de intalnire". Ele au ca scop imbunatatirea relaliilor interpersonale si 0 mai buna cunoastere de sine. Grupurile au un mediator care dirijeaza participantii si se considera ca o forma relativ nestructurata a grupului ar fi cea mai buna.[4, 58]

Terapeutul ne descrie grupul ca o structura extrem de simpla si se exprima adesea cu fraze de genul: "suntem cu totii aici. Putem face ca aceasta experienta de grup sa fie exact cum dorim noi". Acesta sustine ca o inalta programare a exercitiilor In cadrul grupului este esentiala doar pentru leaderul grupului; responsabilitatea revine astfel acestuia, in loc sa fie Impatita intre membrii grupului. Grupul ar trebui sa fie centrat pe membri asa cum terapia e centrata pe client.[4,59]

Grupul permite realizarea unei trairi foarte intense siplenare in cadrul careia persoanele alienate fata de ele insele, fata de ceilalti si fata de societate pot intra in contacte emotionale mai autentice prin intermediul intalnirii cu propriul eu, cu ceilalti si cu lumea semnificatiilor si trairilor Contextul de grup este utilizat pentru explorare, examinare si dezvoltarea fiecarui membru in parte. Relatiile interpersonale create in cadrul grupului au efect terapeutic exponential multiplicat. Faptul ca terapia se desfasoara in grup ajuta participantii sa reflecte mai multe imagini asupra cadrului propriu de existenta, scenele si continuturile expuse desfasurandu-se in conditii mai apropiate de viata normala, prin creearea si intretinerea de relatii sociale. .[3, 78] Andr Moreau apreciaz c oamenii particip la terapia de grup avnd ca obiectiv principal dezvoltarea personal, pentru a gsi soluii sau rezolva conflicte. Dac boala exist, reducerea ei este un obiectiv secundar. El face un joc de cuvinte, ilustrnd acest lucru: n englez se spune disease pentru boal; dis-ease se poate traduce prinindispoziie. Creterea personal aduce cu sine responsabilizare i o mai mare autonomie, ceea ce determin reducerea bolii. Experimentarea ajut clientul s observe cum aduce n prezent conflictele din trecut i cum poate s se adapteze mai uor i s aib o relaie mai bun cu membrii grupului. Vorbim de altfel mai puin despre nevroz i despre diagnostic, dar vorbim mai mult n termeni de comportamente, reacii, sentimente, ntlnire, jocuri distructive. ntr-un grup de zece cincisprezece persoane, fiecare participant ia contact cu diversi reprezentanti ai societii, proiecteaz opinii diferite, primete reacii diverse, lucreaz intens cu sentimente de simpatie sau ostilitate. Participantul nu mai pstreaz secretul, se focalizeaz pe ceea ce gndete i ce simte. mprtind celorlali, devine contient de ceea ce simte i se ntmpl n interiorul su atunci cnd se exprim. Observ efectul pe care-l are asupra celuilalt, verificndu-i supoziiile, transferurile, proieciile. Constat, uurat, c lucrurile de care se temea nu i se ntmpl aici. Anxietatea fa de ceea ce s-ar putea ntmpla se diminueaz.[7, 245] Terapia de grup ajut s trieti mai mult, amelioreaz probabil adaptarea i modific mai puin nucleul nevrotic. Vorbim, de altfel, mai puin despre nevroz i despre diagnostic, dar vorbim mai mult n termeni de comportamente, reacii, sentimente, ntlnire, jocuri distructive[7, 246] Psihoterapia centrata pe grup da cele mai bune rezuItate cu grupuride pacienti cu probleme de viata, ca de pilda: 0 femeie al carei sot a decedat in razboi si carenu a fost capabiIa sa-si refaca viata; un barbat care nu era capabil sa-si puna in aplicare visul de adeveni profesor din cauza timiditatii etc.Psihoterapia centrata pe grup mai poate fi utilizata cu urmatoarelecategorii de pacienti: pacienti suferind de reactii anxioase datorate stresului; copii cu tulburari de adaptare sau dificultiiti scolare; adolescenti eu tulburari de comportament; subiecti cu afectiuni somatice invalidante; subiecti cu migrena; pacienti nevrotici; schizofreni aflati in faze de remisiune.[4, 80]

Diferente dintre psihoterapia centrata pe client si cea centrata pe grup:

a) Situatia de grup pune accent mai ales pe gradul de adecvare al relaliilor interpersonale, permitand descoperirea unor noi modalitati mai satisfacatoare de a intra in relatie cu alte persoane. Exista insa si pacienti sever tulburati care pot considera ca situatia de grup este prea amenintatoare, ei avand nevoie de psihoterapie individuala. Dar pentru indivizii relativ normali care se simt mereu presati si tensionati, experienta de grup este benefica.Eric Fromm a subliniat tendinta de izolare a individului In cultura occidentala. Ca membri ai unui grup terapeutic, indivizii invata ce Inseamna sa acorzi si sa primesti sprijin emotional si Intelegere Intr-un mod mai matur. Ego-ul este redefinit Intr-un context interpersonal diferit de cel care a contribuit la distorsionarea perceptiei si atitudinii fata de sine, in relatie cu ceilalti.b) Exista o categorie de indivizi care vorbesc mai usor in grup decat pusi in fata cu psihoterapeutul. Aceasta afirmatie este facuta de Hobbs (I 992) care a lucrat cu grupuri de veterani de razboi.c) In cadrul psihoterapiei centrate pe client, unul din aspectele cele mai importante consta in faptul ca clientul trebuie sa ajunga sa-si construiasca propriul sau sistem de valori. Impunerea de catre terapeut a sistemului sau de valori asupra clientului este considerata nociva.In situatia de grup, ca si in cadrul terapiei individuale, terapeutul incurajeaza dreptul fiecarui client de a-si autodetermina stilul de viata. Dar in cadrul grupului ies la iveala si alte sisteme de valori sau stiluri de viata care ii apar unui membru al grupului ca alternative posibile, fara a-i fi impuse din exterior. El are dreptul sa preia sau sa respinga respectiveIe alternative.d) Grupul mai ofera si un alt avantaj fata de psihoterapia individuala si anume faptul ca individul are posibilitatea sa ofere ajutor, nu numai sa-l primeasca. Faptul de a acorda sprijin este un act terapeutic in sine.Astfel, in cadrul grupului un individ poate atinge un echilibru matur intre actiunile de a da si de a primi, intre independenta si dependenta.[4, 82] Irvin Yalom, autorul crii Teoria i practica psihoterapiei de grup, consider c terapia de grup se bazeaz pe o relaie interpersonal n care membrii grupului i terapeutul sunt vzui ca doi tovari ai unei cltorii care are ca scop eliminarea progresiv a obstacolelor n calea dezvoltrii personale. Yalom enumer 11 factori terapeutici care sunt implicai n ameliorarea psihologic: inducerea speranei, universalitatea, informarea, altruismul, recapitularea corectiv a relaiilor din familia de origine, mbuntirea aptitudinilor de socializare, comportamentul limitativ, nvarea interpersonal, coeziunea grupului, catarsis-ul i acceptarea unor adevruri nu ntotdeauna evidente (factori existeniali).Lucrrile destinate studierii terapiei desfurate n grup menioneaz o serie de factori care acioneaz n mod terapeutic asupra participanilor la un grup de terapie.Inducerea speranei participanii au prilejul de a intra n contact cu aspectele profunde ale povetilor de via ale altor oameni, aspecte n care se pot regsi pe ei nii. Pot fi inspirai de modul n care alii i-au neles i rezolvat problemele pe care le-au ntmpinat la un moment dat n via, fapt n sine ncurajator i de natur s furnizeze idei de soluionare a unor situaii similare.Universalitatea intercunoaterea pe care o ofer un grup de terapie favorizeaz dispariia sentimentului de separare i izolare de ceilali, n acelai timp cu creterea contientizrii legturilor profunde care ne unesc pe toi i de care avem nevoie pentru ne putea dezvolta echilibrat i armonios.Informarea organizarea unui grup de terapie presupune un plan alctuit att din exerciii practice, ct i din baza teroretic aferent acestora, ceea ce ofer accesul la informaii utile despre modul de funcionare al psihicului uman. Mai mult, participanii au ocazia de a asista i participa la tririle celorlali din grup, ceea ce constituie adesea un prilej de obinere a unor informaii valoaroase referitoare la propriile aspecte din personalitate ce sunt dificil de contientizat.Altruismul grupul de terapie este astfel organizat nct fiecare dintre participani s participe activ la procesul de vindecare al tuturor. Orice nou achiziie este ntrit prin comunicarea ei mai departe, orice resurs personal poate fi descoperit n momentul n care altcineva din grup are nevoie de ea n a-i nelege mai bine dificultile cu care se confrunt.Recapitularea corectiv a relaiilor din familia de origine orice grup de terapie este o societate n miniatur. n final, fiecare va reproduce n cadrul grupului acele atitudini relaionale de baz care i sunt caracteristice, ceea ce ofer terapeutului prilejul de a aciona asupra lor aici-i-acum.

Inocularea speranei Terapeuii de grup pot profita de avantajele acestui factor, fcnd tot ce se poate pentru a crete convingerea i ncrederea clienilor n eficiena modului de terapie de grup. Aceast sarcin ncepe nainte de demararea grupului, n orientarea pregrup, n care terapeutul ntrete ateptrile pozitive, corecteaz ideile preconcepute negative i prezint o explicaie lucid i puternic a calitilor unei vindecri terapeutice.[2, 20]Universalitatea Multe persoane ncep o terapie cu gndul nelinititor c sunt unice n nenorocirea lor, c doar ele au anumite probleme, gnduri, impulsuri sau fantasme inacceptabile sau nspimnttoare. n grupul de terapie, mai ales n fazele de nceput, infirmarea sentimentelor de unicitate ale unui client este o puternic surs de uurare. Dup ce i aud pe ceilali dezvluind probleme similare cu ale lor, clienii raporteaz c sau simit mult mai n contact cu lumea, descriind procesul ca pe o experien de tipul bun venit n rasa uman. Spus simplu, fenomenul i gsete expresia n clieul Suntem toi n aceeai barc sau, mai cinic, Suferina ador compania. [2,21]Transmiterea informatiilor Cei mai muli dintre participani, la terminarea cu succes a unei terapii interacionale de grup, au nvat foarte multe lucruri despre funcionarea psihic, sensul simptomelor, dinamica interpersonal i de grup i despre procesul psihoterapeutic. n general, procesul educativ este implicit; Instruirea didactic a fost folosit ntro varietate de moduri n terapia de grup: pentru a transfera informaii, a modifica tiparele de gndire , pentru a structura grupul, a explica procesul bolii.[2, 23] Altruismul n grupurile de terapie, membrii ctig oferind, nu doar primind ajutor ca parte a secvenei reciproce a da a primi, ci i profitnd de ceva intrinsec actului druirii. Muli pacieni de psihiatrie care ncep terapia sunt demoralizai i au sentimentul profund c nu au nimic valoros de oferit celorlali. Foarte mult timp sau considerat poveri pentru ceilali, iar experiena descoperirii faptului c i ei pot fi importani pentru alii este reconfortant i revigoreaz stima de sine. [2, 26]Recapitularea corectiv a relaiilor din familia de origine Marea majoritate a clienilor care intr n grupuri cu excepia celor care sufer de tulburare posttraumatic de stres sau de un alt tip de stres medical ori de mediu au n fundal o experien profund nesatisfctoare n primul i cel mai important grup: familia primar. Grupul de terapie se aseamn cu o familie sub multe aspecte: exist figuri ale autoritii/figuri parentale, figuri de tipul colegi de grup/frai, dezvluiri personale profunde, emoii puternice i o intimitate profund, ca i sentimente de ostilitate i competiie.[2,27] mbuntirea aptitudinilor de socializare Un grup terapeutic este, nainte de toate, un grup social, n care mai muli indivizi interacioneaz respectnd nite norme, reguli clare stabilite de la nceput, menite a facilita interaciunea onest.[2,29] Comportamentul imitativ Observndu-i pe alii cum vorbesc, cum se comport, cum i rezolv anumite probleme, noi toi putem nva de la ceilali.[2,30]nvarea interpersonal n terapia de grup, oamenii descoper modul n care obinuiesc s se raporteze la ceilali, contientizeaz ateptrile pe care le au de la ceilali i nva s relaioneze ntr-un mod mai realist i mai echilibrat, n care avantajele i dezavantajele relaionale sunt mai echitabil distribuite.[2, 31]Coeziunea grupului Avem nevoie de ceilali, s ne simim nelei i apreciai i, n egal msur, s nvm de la ei. Coeziunea grupului se refer la suportul i ncurajrile pe care un membru al grupului le poate primi din partea celorlali participani i rspunsul pe care l primete contribuind la sentimentul c pe ceilali i intereseaz.[2, 35]Catarsis-ul A spune ceea ce avem pe suflet ne face s ne simim mai liberi dar i mai apropiai de ceilali. Grupul ne ajut n acest sens.[2, 36]Factorii existeniali Acceptarea i mpcarea cu faptul c durerea i moartea sunt inevitabile, c viaa nu are un sens dac nu i dau eu un sens, c am libertatea s dau vieii mele orice sens doresc, c eu i numai eu sunt responsabil pentru viaa mea indiferent ct de mult ajutor cer i primesc de la ceilali.[2,39]Betty Meador (1970) a facut un studiu asupra unui grup de intalnire care a lucrat 16 ore intensiv intr-un week-end. Au fost 18 participanti si 2 moderatori. Fiecare participant a fost filmat in secvente de doua minute din 10, in timpul fiecareia dintre cele 5 sedinte de grup. Aceste secvente au fost puse apoi pe scala Rogers a proceselor. Redam mai jos cele 7 stadii ale proceselor:1. Comunicari despre realitalea exterioara mai mult decat despre sentimentele proprii care sunt nerecunoscute sau prezente ca perceptii rigide ("constructe"):teama de relatii interpersonale apropiate;lipsa dorintei de schimbare.2. Problemele sunt vazute ca exterioare siesi; lipsa responsabilitatii privind problemele, cateva sentimente descrise in trecut sau ca apartinand altora:neconstientizarea contradictiilor;3. Vorbesc mult despre sine si despre sentimente trecute:sentimentele prezente nu sunt acceptate; recunoasterea contradictiilor, constructe mai putin rigide;sansele vazute ca ineficace;4. Sentimentele prezente sunt recunoscute si exprimate, dar cu teama si partial acceptate: mai mare deschidere a constructelor privind experienta;recunoasterea incongruentei intre sine si experienta; se recunoaste pe sine ca responsabil pentru problemele avute.5. Sentimentele sunt exprimate Iiber in prezent:sentimentele sunt surprinzatoare si amenintatoare; sunt descoperlte noi constructe personale; dorinta de a fi "adevaratul eu", chiar daca imperfect.6. Experienta imediata a sentimentelor traite foarte aproape de momentul prezent, nevoia de experienta imediata si acceptarea ei: experienta personala a existentei traite In momentul prezent, nu ca obiect; "pierderi" psihologice (lacrimi, suspine, relaxare musculara); experienta subiectiva In locul "problemelor" definite;7. Noi sentimente traite din plin si imediat: experienta este noua si prezenta, nu se refera la situatii trecute; sinele este 0 recunoastere a experientei traite, nu un obiect;constructele sunt tentante si usor de adunat, pot fi testate; sentimentele ajuta la formarea ideilor; experienta bogata a sansei.[3, 59] Rogers atribuie interesul crescut pentru grupurile de intalnire, in mare parte, cresterii singuratatii. In Figura de mai jos este evidentiata clar schimbarea

Psihoterapia de grup:+ ii ajuta pe participanti sa-si rezolve mai bine problemele deviata, percepand mai realist realitatea externa;+ ii ajuta sa se accepte mai bine ca persoane;+ le trezeste dorinta si le creeaza posibilitatea de a fi ei insisi.[4, 85]Din nefericire, exista si cateva dezavantaje. Persoanele introvertite nu sunt candidatii potriviti pentru acest gen de terapie, intrucat le poate fi imposibil de discutat problemele personale intr-un grup. In cazul persoanelor mai sensibile, din punct de vedere emotional, criticile sau observatiile celorlalti pot fi foarte suparatoare, destabilizatoare, un eventual blocaj putandu-le fi foarte daunator. La recomandarea (sau nu) a terapiei de grup, trebuie neaparat avut in vedere tipul de temperament precum si felul in care se manifesta pacientul. Ceea ce este bine pentru unii, nu poate fi valabil pentru toata lumea Deci, terapia de grup este o interactiune cu scop medical, care poate duce la inlaturarea sentimentelor de singuratate, care ofera posibilitatea alegerii unui model de urmat si posibilitatea de a primi un suport emotional din partea mai multor persoane.[8]Bibliografie:Dicionar de sociologie, Coordonatori : Raymond Boudon i a.. Bucureti, 1996Irvin Yalom Selecie din opera unui maestru al terapiei si al povestirii (Antologie ngrijit de Ben Yalom) Bucuresti, Editura Trei, 2012Mitrofan I. Orientarea experienteala in psihoterapie. Bucuresti: S.P.E.R.,2005.372 p.Elemente de psihoterapie - Irina HOLDEVICI (1996, 1997, 1998) - Editura B.Le. ALL https://socializarea.wordpress.com/Ioan Mihailescu,Sociologie Generala,Iasi, Polirom 2003,400pAndre Moreau, Viata Mea Aici si Acum, Bucuresti,2005, Editura TREI.http://elystar.ro/este-terapia-de-grup-doar-o-interactiune-benefica/